Analiza Comparativa Privind Fiscalitatea Locala Din Diferite Tari Ale Ue

Cuprins1.2. Reglementări şi standarde în sfera fiscalităţii fiscalităţii. Referenţialul teoretic ........2

1.2.1 Principiile fiscale din România...................................................................................3

1.2.2 Principiile fiscale în Marea Britanie..........................................................................3

1.2.3 Principiile fiscale în Italia............................................................................................4

1.3. Publicaţii actuale şi relevante .Referinţe tematice de studiu.........................................4

1.4. Tratamentullfiscal privinddprincipalele componente.fiscale înnstatele supuseeanalizei comparative....................................................................................................6

1.4.1. Marea Britanie.............................................................................................................6

Impozitul pe venit................................................................................................................6

Impozitul pe profit.............................................................................................................10

TVA sau Taxa pe valoare adăugată...................................................................................11

Contribuţii sociale..............................................................................................................12

1.4.2 Italia.............................................................................................................................12

Impozitul pe venit sau IRE ( imposta sul reddito ) 2014-15.............................................13

Impozitul pe profit în Italia................................................................................................14

Taxa pe valoareasadăugată ( TVA )..................................................................................16


1.4.3 România......................................................................................................................16

Impozitul pe venit..............................................................................................................16

Impozitul pe profit...........................................................................................................18

Taxa pe valoare adăugată – TVA......................................................................................20


1.5 Concluzii ,rezultate şi propuneri în ceea ce priveşte fiscalitatea din ţările analizate...............................................................................................................................................22

Capitolul...................................................................................................................................23

2. Proiect de aprofundare şi perfecţionare . Contribuţii persoanale................................23

2.1 Marea Britanie.................................................................................................................23

2.2 Italia.................................................................................................................................25

2.3 România..........................................................................................................................36

4. Concluzii...........................................................................................................................41

5.Anexe.....................................................................................................................................43

Bibliografie.......................................................................................................................50

1.1. Motivaţiaade cercetare şiiimportanţa temei alese

Alegerea temei pentru efectuarea acestei lucrări constă în importanţa pentru dezvoltarea economică a oricărui stat pe care o are fiscalitatea şi reformele acesteia din acest domeniu .

După cum este cunoscut faptul căssistemele fiscaleesunt unffactor–cheieepentru a influenţa sistemul de alcătuire al economiei .Sistemele fiscale generează măsura în care oamenii muncesc , investesc , economisesc , determinând o creştere a producţiei şi ocuparea forţei de muncă , acestea fiind elemente însemnate ale strategiei economice , alcătuind din reforma fiscală o parte foarte esenţială a reformei economice .

Ţara noastră străbate o perioadă în care schimbarea sistemul fiscal este în plină derulare , din această cauză a intervenit o problemă pentru fiecare întreprindere în ceea ce priveşte gestionarea patrimoniului acestora , această problemă necesită distonarea legislaţiei fiscale româneşti cu cea care există pe plan internaţional , acest proces fiind într-o adaptare şi dezvoltare continua .

Pentru ca ţara noastră sa se alinieze cu ţările din Uniunea Europeană , aceasta trebuie să înlăturea toate instabilităţile şi neizbutirea anterioarelor reforme , dar şi concilierea scopurilor randamentului , echităţii şi eficienţei care defineşte un sistem fiscal optim .

Realizarea unei analize comparative a fiscalităţii locale din statele Uniunii Europene poate clarifica acesta instabilităţi , prin redarea unei viziuni în esenţă iar concluziile obţinute pot fi luate în considerare pentru a se putea îndrepta sistemul fiscal din ţara noastră .

Pentru a realiza această analiză comparativă am ales două ţări care au un cuvant greu în ceea ce priveşte stabilirea drumului spre care se îndreaptă fiscalitatea europeană şi anume Marea Britanie şi Italia .

Am ales Marea Britanie deoarece după ce am cules informaţii despre mai multe ţări din Uniunea Europeana , am aflat că în Marea Britanie a fost adoptată pentru prima dată în anul 1799 , impozitul pe venit , aceasta fiind adoptată sub domnia William Pitt .

După analizarea comparaţiei dintre cele trei ţări membre ale Uniunii Europene , vom putea identifica modele de urmat sau de ce nu greşeli pe care ar trebui să le evite ţara noastră , pentru ca sistemul fiscal să se îmbunătăţească .

1.2. Reglementări şi standarde în sfera fiscalităţii fiscalităţii. Referenţialul teoretic .

Prin intermediul acestei lucrări , mi-am propus să prezint informaţii şi date cu ajutorul cărora se poate aprecia şi examina în mod exact mărimea obligaţiilor bugetare principale din ţara noastră , în anul 2015 , în comparaţie cu obligaţiile bugetare din alte ţări membre ale Uniunii Europene şi anume Marea Britanie şi Italia.

Pentru realizarea unor comparaţii corecte şi conforme cu realitatea în ceea ce privesc principalele obligaţii bugetare la care sunt supuse ţările alese pentru efectuarea analizei pentru lucrarea de faţă , este nevoie de cunoaşterea acestor obligaţii dar şi de mărimile obligaţiilor bugetare din aceste ţări , mărimi prevăzute prin convenţii încheiate între ţări , pentru a se evita o dubla impunere cu România , întrucât în aceste convenţii dar şi în legislaţia fiscală a ţărilor respective , este menţionat principiul de drept fiscal , fiind universal pentru toate ţările membre , acest principiu menţionează că ,, Dacă orice prevedere a codului fiscal al unei ţări contravine unei prevederi a unui tratat la care ţara respectivă este parte , se aplică prevederea acelui tratat ”.

În codul fiscal al ţării noastre se prevede prin art. 1 , alin. (4) că : ,, Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care România este parte , se aplică prevederea acelui tratat ’’ .1

Astfel am ales ca punct de pornire pentru această lucrare tocmai principiile fiscale , existente în fiecare ţară aleasă pentru analiză .

1.2.1 Principiile fiscale din RomâniaÎn Articolul 3 din Codul Fiscal din ţara noastră ,există menţionate principiile pe care se

bazează legiferarea taxelor dar şi al impozitelor aplicate în ţara noastră .

Neutralitateaamăsurilor fiscale în raportccu diferitele categoriiide investitori şiicapitaluri , cu forma deeproprietate , asigurând condiţiiiegale investitorilor , capitaluluirromân şisstrăin;

Certitudineaiimpunerii , prin conceperea de normeejuridice transparente , care să nu conducăăla interpretăriiarbitrare , iarrtermenele , modalitatea şi sumeledde plată să fie clar stabilite pentruufiecare plătitor , respectiv aceştiabsă poatăăurmări şi întelege sarcina fiscală ce le revine , dar şi să poată determinaiinfluenţaddeciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale ;

Echitatea fiscală şi nivelul persoanelor fizice , prin impunerea diferită a veniturilor , în functie de mărimeaaacestora ;

Eficienţaiimpunerii prin asigurareasstabilităţii pettermen lung apprevederilor Codului fiscal , astfelîîncât acestepprevederi să nucconducă la efecterretroactive defavorabileepentru persoaneefizice şi juridice , înrraport cu impozitareaaîn vigoare la data adoptăriiide către acesteaaa unor decizii investiţionaleemajore 2.

1 Codul Fiscal 2015 , Cap.1 Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal, art.1 , alin. 4 .2 Codul Fiscal 2015 , Cap.2 Interpretarea şi modificarea Codului fiscal , art.3 Principiile fiscalităţii .

1.2.2 Principiile fiscale în Marea BritanieÎn ceea ce priveşte Marea Britanie , codul pentru stabilitatea fiscală a acestei ţări ,

precizează că guvernul este cel care trebuie să îşi desfăşoare activitatea conform următoarelor principii .

Transparenţa în stabilirea obiectivelor politicii fiscale , implementarea politicii fiscale şi în publicarea conturilor publice ;

Stabilitate în procesul de constituire a politicii fiscale şi în mobilitatea de impactare asupra economiei ;

Responsabilitate în managementul finanţelor publice ; Corectitudinea astfel încât se vor lua în considerare efectele financiare atât asupra

generaţiilor cât şi asupra populaţiei actuale ; Eficienţă ce constă în utilizarea corectă a resurselor şi în implementarea politicii

fiscale.3

1.2.3 Principiile fiscale în ItaliaÎn Italia ,Constituţia este baza sistemului fiscal , în aceasta este specificat că

prevederile fiscale pot fi impuse cetăţenilor nmai prin intermediul dispoziţiilor legislative .

Principiul certitudinii ,specifică faptul că orice contribuabil trebuie să ştie , dinainte, termenele , cuantumul şi modalităţile obligaţiilor sale fiscale , în acest fel se acţionează pe creşterea încasărilor bugetare .

Principiul progresivităţii , este bazat pe tranşe de venit existente precum şi pe prevederea unor deduceri pentru veniturile mai reduse .

Principiul generalizării ,galităţii şi uniformităţii , acest principiu se referă la toti contribuabilii care trebuie să plateasca in mod egal impozite , tinandu-se cont însă de veniturile fiecăruia , chiar dacă sunt excepţii cu caracter social sau economic .

Principiul economicităţii şi comodităţii , se referă la plata impozitelor . Aceste plăţi trebuie să se facă cat mai simplu astfel încât contribuabilul să nu fie nevoit să suporte costuri suplimentare .

Principiul autonomiei , acest principiu implică direct statul .Acesta trebuie să delege funcţiile sale entităţilor locale , cu atât mai mult cu cât se doreşte federalism fiscal .

3 Codul pentru stabilitate fiscală , secţiunea (155)7 , Actul Finanţelor din anul 1998

1.3. Publicaţii actuale şi relevante .Referinţe tematice de studiu.Având în vedere scopul realizării unei pieţe comune şi a uniunii monetare , acesta a

antrenat schimbări în ceea ce priveşte îmbunătăţirea sistemului fiscal .

În viziunea modernă , politica fiscală este considerată că ,, poate fi utilizată pentru a influenţa comportamentele economice ale populaţiei şi ale întreprinderilor , şi pentru a contribui la realizarea unor obiective sociale , în principal pentru reducerea disparităţilor de venituri şi avere ’’ 4 după cum este specificat de către Iulian Viorel Braşoveanu în cartea sa . Astfel apar diferenţele esenţiale de fiscalitate de la stat la stat , întrucât guvernele statelor membre ale Uniunii Europene îşi aleg formula optimă în funcţie de situaţia în care se afla economia dar şi în funcţie de strategiile economice .

După cum am observat în literatura de specialitate , o parte dintre principiile fiscale după care fiecare ţară au ales şi ar trebui să se ghideze , criteriul echităţii fiscale este considerat de Adam Smith – parintele economiei – pricipiul definitoriu pentru un bun sistem fiscal .5După părerea lui fiecare persoană ar trebui sa plătească taxele proporţional cu venitul pe care îl realizează.Acest lucru nu este considerată o taxă ,, pe cap de locuitor ’’ dar nici un impozit ascendent , ci o cotă unică de impozitare , după cum menţionează analistul legislativ Jack McHugh .

În mod teoretic , noţiunea de echitate fiscală este o noţiune uşor de înţeles dar şi de explicat , această noţiune presupune îndeplinirea cumulativă a anumitor condiţii , după cum urmează :

Stabilirea unor reduceri sau chiar scutiri de impozite care permit satisfacerea cerinţelor decente de viată dar şi stabilirea unui prag minim neimpozabil în funcţie de tipul venitului care cade sub incidenţa impozitului .

O aplicare a impozitelor , la modul general , în aşa fel încât să afecteze toate categoriile sociale care deţin averi similare sau surse de venit identice .

Toate persoanele fizice chiar dacă aparţin unei anumite categorii sociale , precum şi toate persoanele juridice indiferent de forma juridică în care funcţionează şi îşi desfăşoară activitatea trebuie să aibă aceeaşi sarcina fiscală precum şi aceeaşi contribiţie fară sa existe diferenţieri sau discriminări .

Compania Deloitte a realizat un studiu care sugerează că apariţia cotei unice de impozit pe profit în anul 2005 a fost pentru România un pas relativ bun , dar majoritatea companiilor care au fost supuse acestui studiu ( aproximativ 60% ) relatează că legislaţia fiscală aferentă impozitului pe profit conţine texte ambigue şi legea este destul de complicată . 6

4 Analize ale politicii fiscale în România şi în statele membre ale UE ; Iulian Biorel Braşoveanu , Editura ASE , Bucureşti 2009 , pagina 41 .5 http://www2.hn.psu.edu/faculty/jmanis/adam-smith/Wealth-Nations.pdf 6 Studiul Deloitte – Fiscalitatea românească . Radiografia unei reforme incomplete , 2009

http://www2.hn.psu.edu/faculty/jmanis/adam-smith/Wealth-Nations.pdf

Acest aspect ne duce cu gândul la un alt principiu fiscal şi anume la cel al lui Adam Smith care precizează că ‚‚ un Cod Fiscal trebuie formulat într-un limbaj simplu şi uşor de înţeles de cei care fac subiectul impunerii lui . Pentru a face posibilă planificarea pe termen lung a afacerii , Codul fiscal trebuie să fie clar , stabil în timp şi să nu fie supus multiplelor interpretări ’’ .

Compania PriceWaterhouseCoopers , a realizat un studiu care pune în evidenţă că o metoda care poate fi folosită pentru încurajarea respectării regulilor fiscale este ca acestea să fie cât mai transparente , clare pentru a putea fi înţelese de toti contribuabilii , trebuie să fie cât mai simple . Evaziunile fiscale ridicate sunt deseori asociate cu sistemele fiscale complicate , greu de înţeles . O economie care are la bază un sistem fiscal pus la punct , simplu şi bine definit ajută creşterea ratei de angajare precum şi a investiţiilor .

Mediul de afaceri din România vine ca suport pentru afirmaţiile prezentate mai sus , acest mediu subliniază nevoia ca autorităţile să urmărească pe termen lung şi mediu o strategie fiscală , precum şi să-şi îndrepte eforturile asupra reducerii modificărilor survenite asupra legislaţiei .

În studiul realizat de Deloitte circa 34% dintre respondenţi au susţinut premisa că stabilitatea fiscală este un mediu fiscal favorabil dezvoltării afacerilor .Astfel conform acestei premise mediul de afaceri îşi poate alcătui şi poate avea sub control atât un buget durabil dar şi o strategie .Afirmaţiile de mai sus iau naştere dintr-un alt principiu fiscal şi anume , principiul stabilităţii , care reflectă adorismul fiscal conform căruia ‚‚ un impozit bun este un impozit vechi ’’ .

În ceea ce priveşte stabilitatea legislaţiei fiscale , se poate observa că orice reformă fiscală trebuie să creeze condiţii optime facilităţilor de tranzacţii ,modificările foarte dese ale legislaţiei reprezintă o sursă de lipsa de eficacitate .

În literatura de specialitate se pot observa foarte multe studii în ceea ce privesc comparaţiile dintre diferenţele fiscale ale diferitelor ţări membre ale Uniunii Europene , dar nici un studiu realizat nu intra în profunzimea naturilor asemănărilor si diferenţelor dintre acestea şi fiscalitatea întâlnită în ţara noastră .

1.4. Tratamentullfiscal privinddprincipalele componente.fiscale înnstatele supuse eanalizei comparative

1.4.1. Marea Britanie

Marea Britanie este singura ţară care nu a renunţat la propria monedă şi anume lira sterlină , în favoarea monedei unice , această ţară are o fiscalitate aparte după cum voi relata în cele ce urmează.

În Marea Britanie anul fiscal se desfăşoară în perioada 6 aprilie şi 5 aprilie în anul calendaristic următor .

Comparativ cu ţara noastră , în Regatul Unit , există independenţă în ceea ce priveşte sistemul fiscal , acesta este independent de sistemul fiscal , astfel în Marea Britanie fiecare companie îşi desfăşoară contabilitatea astfel încât aceasta nu este limitată de fiscalitate , de regulile fiscale .

Impozitul pe venit

În ceea ce priveşte impozitul pe venit , în Marea Britanie se face diferenţa între câştigurile de capital şi venituri . Câştigurile de capital sunt împărţite în două clase după cum urmează : câştiguri de capital pe termen lung ( perioada de deţinere a acestui capital este de peste 12 luni ) şi câştiguri de capital pe termen scurt ( perioada de deţinere este de sub 12 luni).

În Regatul Unit câştigurile de capital pe termen scurt se tratează ca fiind venituri obişnuite , în timp ce câştigurile de capital pe termen lung sunt impozitate în mod distinct prin impozitul pe câştigurile de capital , deseori mai redus .Astfel mulţi dintre britanici au decis să îşi transforme veniturile în capital pe termen lung pentru a putea beneficia de impozitări mai uşoare .

Impozitul pe venit este un impozit progresiv , ceea ce înseamnă că dacă venitul unei persoane creşte , va creşte şi cota de impozitare pentru acel venit .În felul acesta se contribuie la o reducere a inegalităţilor în avuţii prin intermediul sistemului de impozitare .

Orice persoană aflată pe meleagurile Marii Britanii , beneficiază de deducere persoanala , acestă deducere se reduce din baza impozabilă ( conform Tabel 1 ) .

Stabilirea venitului impozabil se face prin adunarea tuturor veniturilor din toate sursele , după ce înainte au fost calculate deducerile legale pe fiecare sursă. Din rezultarea acestui venit total se scad deducerile persoanale şi astfel ajungem la venitul impozabil .

Veniturile impozabile sunt supuse unor cote de impozitare diferite în funcţie de tipul unde se încadrează.Prima cotă de impozitare este de 20 % aplicat la £31,865 ( venit realizat peste alocaţia personală ) . Dacă venitul impozabil este situat între limita de £31,866 şi £150,000 , acest venit este supus unei cote de 40 % , dacă venitul impozabil depăşeşte valoarea de £150,000 , atunci se aplică o cotă suplimentară de 45% .

Tabel 1 : Alocaţii personale 2014-2015

Tipul alocaţiei Alocaţie (£ pe an )*

Vârsta sub 67 de ani £ 10.000

Vârsta cuprinsă între 67 şi 77 ani

£ 10.500

Cu vârsta de 77 ani sau mai mult

£ 10.660

Sursa : http://taxaid.org.uk/wp-content/uploads/2010/02/Income-Tax-Rates-and-Allowances-2014-15.pdf

Tabel 1.1. : Cotele de impozitare a veniturilor persoanelor fizice din Marea Britanie

Denumirea cotei de impozitare Cota de impozitare 2013-2014 2014-2015

Dividende Economii Alte VenituriCota iniţială doar pentru economii 10% 10% 10% £ 0 - £2,790 £ 0 - £2,880 Cota de bază 10% 20% 20% £ 0 - £32,010 £ 0 - £31,865Cota ridicată 32,5% 40% 40% £32,011 - £150,000 £31,866 - £150,000Cota adiţională 37,5% 45% 45% Peste £150,000 Peste £150,000

Sursa: http://taxaid.org.uk/wp-content/uploads/2010/02/Income-Tax-Rates-and-Allowances-2014-15.pdf

În Marea Britanie sunt considerate venituri impozabile următoarele elemente :

Veniturile din salarii ( acestea cuprind salariile angajaţilor cu normă întreaga , angajaţii temporar , dar şi angajaţii cu normă redusă ) ;

Beneficiile primite din partea angajatorului ( aceste beneficii sunt : împrumuturi la rate avantajoase , asigurări medicale , locuinţa de serviciu , maşină de lucru , alte beneficii)

Veniturile din dobânzi ; Veniturile din pensii ale angajatorului , pensii de stat dar şi pensii din scheme

personale ; Veniturile realizate prin parteneriate sau pe cont propriu ; Veniturile din dividende sau din acţiuni deţinute la companii ; Interese de participare sau economii ( conturi de economii şi investiţii sau conturi la

bănci ) ;

http://taxaid.org.uk/wp-content/uploads/2010/02/Income-Tax-Rates-and-Allowances-2014-15.pdf




Venituri de însoţitor ; Veniturile din chirii , venituri ce depăşesc £ 4.250 sau veniturile care sunt obţinute din

închirierea unei proprietăţi secundare ; Alocaţia pentru incapacitate de muncă , aceasta cuprinde concediul medical care se

încadrează în perioada de după săptămâna 29 ; Indemnizaţia de şomaj ;

În ceea ce privesc veniturile neimpozabile , acestea cuprind :

Alocaţiile sociale pentru persoane cu dizabilităţi ; Credite de pensii ; Bonusuri de Crăciun ; Beneficii de securitate socială ; Taxa Tv gratuită pentru persoanele de peste 75 de ani ; Indemnizaţii pentru încălzire pentru persoanele de peste 60 de ani ; Alocaţii pentru copii ; Alocaţii pentru incapacitate de munca pentru perioada de până în săptămâna 28 ; Indemnizaţii pentru accidente de muncă ; Indemnizaţii de maternitate ; Indemnizaţii pentru asistenţi maternali ; Interese sau economii ; Partea de capital a unei anuităţi de viaţă . Anuităţile de viaţă reprezintă plăţi periodice

pe care un asigurator le efectuează către un beneficiar care înainte a cotizat la findul din care se distribuie anuităţile.Contribuţiile prealabile constituie acea parte din capital care în faza de distribire a fondului acumulat , acesta cuprind şi dobânzile , nu vor fi impozitate .

Certificate de economii ; Credit fiscal pentru persoane cu venituri mici ; Credit fiscal pentru părinţi ; Chirii – în aceasta categorie se încadrează primii £ 4.250/an ; Câştiguri din obligaţiuni premium ; Beneficii oferite de angajator ; Alocaţia personală ; Mese oferite angajaţilor într-o cantina a personalului ; Telefon mobil ; Apă şi băuturi calde la locul de muncă ; Petreceri de Crăciun ; Parcare la locul de muncă sau lângă locul de muncă ; Grădiniţe pentru copii angajaţilor .

În Marea Britanie de cele mai multe ori plata se face de către bancă , corporaţie sau angajator , la sursă , prin stopaj .Plătitorii de venituri folosesc în retinerile efectuate , de

obicei, cota de bază .Impozitul final se va stabili la sfârşitul anului , după care se vor face respectivele regularizări în raport cu ceea ce s-a plătit pe durata anului respectiv .

Ca o primă concluzie , impozitarea veniturilor în ceea ce privesc persoanele fizice , în Marea Britanie acest sistem este caracterizat de o ridicată complexitate , această complexitate fiind datorată atât de condiţii financiare şi economice dar şi de condiţii sociale specifice Marii Britanii , dar nu în ultimul rând această complexitate este datorată şi de trandiţiile istorice .

Se poate vedea diferenţa netă între câştigurile de capital , facilităţile în legătură cu variatele scheme de investiţii de capital , distinctele cote de impozitare pentru economiile dar şi pentru veniturile din dividende şi venituri . Aceste distincţii face ca Marea Britanie să fie în continuare denumită ” patria capitalului ” .

Fiscalitatea din Marea Britanie este înzestrată din punct de vedere structural cu mecanisme ce sprijină acumularea de capital , dar fără a întrelăsa latura demografică sau socială ale dezvoltării sustenabile şi ponderate a societăţii .

Impozitul pe profit

În Marea Britanie , companiile britanice , asociaţiile unicorporale dar şi corporaţiile, utilizează impozitul pe profit utilizat pentru profitul global .În Marea Britanie , firmele nerezidente platesc impozit pe profit doar pentru profitul obţinut pe teritoriul ţării MaRii Britanii .Cota de impozitare se aplică asupra profitului din activităţile comerciale , câştiguri de capital şi investiţii , mai puţin deducerile pe care vor fi relatate mai jos .

Pierderile obţinute din activităţile comerciale precedente se pot reporta de la un an la altul pe o perioadă nedeterminată sau se pot deduce din profitul realizat .

În Marea Britanie , impozitul pe profit se calculează după cum urmează : se aplică cotele progresive de impozitare stabilite de legislaţia în vigoare din această ţară , aceste cote progresive de impozitare fiind stabilite în funcţie de profitul realizat de întreprindere .

Pentru profiturile obţinute între 300.000 £ şi 1.500.000 £ , este aplicată o rată marginală de deducere , astfel încât creşterea treptată a cotei de impozitare să fie proporţională cu profitul .

Tabel 2 : Cotele impozitului pe profit în anul 2014 – 15

Profit ( £ pe an ) Rata marginală de deducere Cota de impozitare

0 – 300.000 20 20

300.001 – 1.500.000 21,25 20 – 21

Peste 1.500.000 21 21

Sursa : http://www.gov.uk/governament/publication/rates-and-allowances-corporation-tax.

Cheltuielileccurente peccare le au companiilebcu cercetarea şiddezvoltarea sunt deductibile 100% din profituliimpozabil după cumuurmează:

Companiile mijlocii dar şi companiile mici dispun de oodeducere de 100% . Societăţile care înregistrează pierderi au varianta de renunţa laadreptul de a-şi recupera

aceste pierderiidin rezultateeviitoare (în echivalentul aa200% din cheltuielileecu cercetarea şi dezvoltarea), în schimbuluunei plăţi compensatoriiide 14% dinppierderi.

http://www.gov.uk/governament/publication/rates-and-allowances-corporation-tax

Corpotaţiile mari pot dispune de credit fiscalîîn ceea ceepriveşte cheltuielileccu cercetarea şi dezvoltareaaaplicând o cotă dee30%, oferind dreptullcompaniei de a deduce dinpprofitul impozabil 130% dinncheltuielileeeligibile.

Pentru a puteaabeneficia de acesteideduceri, indiferent în ce categorie se află , compania trebuie săttotalizeze cheltuieliicu cercetarea şi dezvoltareaade cel puţin £10,000 într-o perioadăbcontabilă dee12 luni.

Cheltuieli deductibile în Marea Britanie sunt următoarele :

- Cheltuielile privind stocurile sau materialele vândute de către o entitate ;- Cheltuielile cu telecomunicaţiile - acestea se referă la telefonia de orice tip ( fixă şi

mobilă ) .- Cheltuielile pe care o societate le are cu carburantul , în limita a 45% ;- Închirierea autovehiculelor , dar aceste închirieri să fie în scopul afacerilor ;- Taxele plătite de către societate în ceea ce privesc curieratul sau taxele poştale ,

precum şi taxele pentru tipărirea de pliante , broşuri sau cărţi poştale ;- Cheltuielile pe care societatăţile le au în vederea publicităţii .- Consumabilele pe care firma le utilizează de tipul IT , de exemplu : cartuşele pentru

imprimantă , cd-uri , dvd-uri, USB-uri , carduri de memorii dar şi bateriile .- Comisioanele bancare pe care le are o societate ;- Taxele profesionale , de exemplu taxe pentru contabilitate ;- Garanțiile pe care o companie le are pentru aparaturăbbirou ;- Abonamentella publicații relevanteepentru afacere ;- Cheltuielile cuuutilitățile ;- Cheltuielile pe care o firmă le are cu asigurările .

TVA sau Taxa pe valoare adăugată

În Marea Britanie , sunt aplicabile următoarele rate în ceea ce priveşte TVA-ul :Rata Standard de 20% , care a fost majorată la acest nivel începând cu data de 4

Ianuarie 2011 , când rata era la valoarea de 17,5 %.Rata redusă de 5% , această rată fiind aplicată ân cazul unor produse precum

scaunele pentru transportul copiilor în autovehicule , sau gazele naturale , precum şi electricitatea pentru uzul casnic .

Rata de 0% este aplicată ân cazul produselor care urmează să fie vandute la evenimentele caritabile , echipamentele pentru persoanele cu handicap , dar si unele produse alimentare sau âmbrăcăminte pentru copii , medicamentele procurate pe bază de reţetă , cărti şi reviste dar şi unele taxe pentru tuneluri , poduri sau drumuri care sunt în posesia autorităţilor publice.

Contribuţii sociale

NICs – National Insurance Contribution , este precum o taxă care se aplica câştigurilor,dar plata acestor câştiguri oferă persoanelor drepturi de a dispune de anumite servicii de asigurare socială .La modul practic relaţia formată între beneficii si contribuţii s-a slăbit de-a lungul timpului .

Tabel 3: Cotele contribuţiilor sociale 2014-15

Categorie de câştiguri săptamânale

Obligaţii angajat Obligaţii angajator

Cota standard Cota pensie privată*

Cota standard Cota pensie privată

0–102 0 0 0 0

102–139/136 0 -1.6 0 -3.7

139/136–817 12 10.4 13.8 10.1

Peste 817 2 2 13.8 13.8

*cota aplicată celor care au optat pentru o schemă de pensie privată

1.4.2 ItaliaSistemul fiscal din Italia a luat naştere in anul 1861 , acesta trecând prin foarte multe

schimbări până în zilele noastre .Aceste schimbări au luat naştere datorită miniştrilor de finanţe care au condus de-a

lungul anilor si care au luptat împotriva evaziunii fiscale , fiecare ministru punandu-şi amprenta personală pe sistemul fiscal în încercarea de a conduce sistemul fiscal spre federalism .

În dorinţa lor de a tinde spre federalismul fiscal . în anul 2009 , a intrat în vigoare Legea nr . 42 , legea pe care parlamenutul italian au adoptat-o pentru a deschide calea către federalizarea instituţiilor din Italia dar si către descentralizarea accestora .

Astfel Legea nr 42 a dus spre creşterea sistemului de impozitare dar şi de administrare a veniturilor bugetare , aceasta creştere fiind realizată pentru fiecare regiune din această tară , astfel parlamentarii dorind ca sistemul fiscal să se bazeze pe egalizare .

În Italia , anul fiscal este anul calendaristic .În cele ce urmează voi prezenta impozitele principale percepute de către statul din Italia .

Impozitul pe venit sau IRE ( imposta sul reddito ) 2014-15

Venit impozabil(EUR) Rata(%)

Pană la 15,000 23

15,001-28,000 27

28,001-55,000 38

55,001-75,000 41

Peste 75,000 43

Sursa: http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Worldwide_Personal_Tax_Guide_2014-15/$FILE/Worldwide%20Personal%20Tax%20Guide%202014-15.pdf

Impozitul pe venit se calculează după următoarea schemă :

- = x =

- =

După cum se observă în schema de mai sus , cheltuielile deductibile se scad din venitul brut , înainte să se aplice impozitarea , astfel se micşorează baza impozabilă , în timp ce deducerile sunt scăzute din impozitul brut calculat .

În Italia principalele cheltuieli deductibile sunt :

- cheltuielileecubasistenţaemedicalăgcarefesteenecesarădîn cazurile grave de invaliditate ;

- scheltuielircutpensiafalimentarăwpevcareeogplăteştewunulfdin soţi,rexclusivvpensia alimentarăăpentruîîntreţinerea copilului ;

- contribuţiileesocialeelaasistemullnaţionalldeeasigurăriişiipensii ;- donaţiile cătreeBiserica CatolicăăItaliană ;- donaţiiicătreeuniversităţii,ffundaţiii,iinstituţiipublicee ;- cheltuielilebveterinare ;- cheltuieliscutînmormântarea ;- cheltuieliccutînvăţământulgsecundarnşieuniversitart ;- comisioanesplătitellaeagenţiilezimobiliareqpentruxachiziţiauprimeiwcase ;- abonamentesdedtransportmînucomunbînklimitasa 250 euro ;- cheltuielilpentruspersoanevcuehandicapz(scaunetcuorotile,bîmbunătăţiritstructurale

sautascensoare)- taxaslabcreşă,tgrădiniţăwînulimitaaal652 euro/copils;

Venit Brut

Cheltuieli deductibile

Venit impozabil

Cota impozit

IRPEF Brut

IRPEF BRUT

Deduceri IRPEF NET

http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Worldwide_Personal_Tax_Guide_2014-15/$FILE/Worldwide%20Personal%20Tax%20Guide%202014-15.pdf


În ceea ce privesc deducerile date conform legislaţiei fiscale din Italia , acestea sunt impărţite pe diferite categorii :

Deduceritlegatezdesrudenaflatelîntîntreţinere

- gdeduceretpentrulsoţ/soţievaflatepînuîntreţinereicaressedaplicăwînwfuncţie de 3 pragurildesvenitsbrut (subd15,000 euro, întrer15,000 - 40,000oeuro, întrep40,000 - 80,000ieuro)

- deducereupentruzcopiihaflaţilînrîntreţinere ( 800 euroupentrupcopil cu vârstafmai maredsau egalălcu 3 ani, 950 deieuroppentruncopilncurvârstaqmaiamicăsdes3bani)

- deduceritpentrubaltedrudebaflatemînsîntreţinerearcontribuabilului( soţ/soţiedseparat legal, urmaţisaiscopiilor,părinţi,socri,fraţi,surori,bunici) cuscondiţiafcataceştiafsăgnu aibăevenituritceddepăşescg2.841deuro.

Deducerile oferite de către statul italian în funcţie de venitul contribuabilului

- deduceretpentruuimpozitullpedveniturilehobţinutejdinsmuncăjsubordonatăjcarease aplicăjînsfuncţiegdedpragurisdejvenituri (subd8,000 euro,între 8,000 - 15,000 euro, întreh15,000 – 55,000deuro, pestej55,000eeuro) .

- deducerehpentrudpensionarihîndfuncţiejdescategoriahdesvârstăa( sub75 de ani, peste 75 de ani) şisdegvenitulsobţinut .

- deducerea în ceea ce privesc cheltuielile cu chiria .

Peslângăgacestuimpozitsprogresiv,ssehpercepeso taxăsregională (variabilăsîntre 0,9% şi 1,4%) şisînhunelescazuri o taxăsmunicipală (variabilăsîntre 0 şi 0,8%).

Impozitul pe profit în ItaliaImposta sui redditi delle Società (IRES) este o taxă aplicabilă tuturor persoanelor

juridice care au sediu fiscal în Italia , chiar daca venitul aceste persoane juridice au obţinut aceste venituri în Italia sau în alte ţări .

În cazul companiilor nerezidente , acest impozit este aplicabil numai pentru veniturile obţinute pe teritoriul ţării italiene . Cota de impozitare pentru acesta este de 27,5% , această cotă fiind aplicată bazei impozabile .

Societăţile care au activitate productivă sunt supuse unui impozit local - Imposta Regionale Attività Produttive (IRAP) care are o cotă de 3,9% , dar această cotă poate fi ajustată de către autorităţile fiscale cu un punct procentual fie în minus sau în plus .După cum se discută în parlamentul italian , se pare că în curând acest impozit local va fi eliminat .

În ceea ce privesc societaţile care au cifra de afaceri sub pragul de 7,5 milioane de euro , acestea sunt evaluate în corespondenţă cu Stufiul de Sectoare sau după cum se spune în Italia Studi di Settore , astfel se determină dacă veniturile acestor companii sunt mai mari decât veniturile care sunt declarate dar nu sunt suficiente pentru a realiza o bază impozabilă mai mare.

Conform Testo Unico Imposte sui Redditi ( TUIR ) valorile elementelor negative dar şi pozitive reflectate în bilanţ în foarte rare ocazii corespund celor de luat în considerare pentru calculareatbazeisimpozabile IRES ( unelel cheltuielis nutsuntd deductibilediars unelevvenituri nussuntfimpozabile),astfelgcăg rezultatulsbrutvcontabilg nuscorespundeg rezultatuluisfiscal (bazasimpozabilăgIRES) .

Cheltuieli deductibile:

cheltuielifcussalariaţii,satâtfînsnaturăgcâtsşifînsnumerarscu unele excepţii: 1) cheltuieliscu deplasareasrambursategangajatului: sunt deductibile doarsdacă există

documentesjustificative şi prevădgun plafonhmaxim impus dedoraşul în caredîşi are sediulgsocietatea ;

2) autovehiculele date în folosinţă:- dacă sunt lasdispoziţia exclusivăsa angajatuluifsocietatea deducesîntregul cost care

reprezintăsun beneficiufpentru angajat ;- dacă suntbutilizate strictsîn scopulgafacerii, sunt deductibilesîn limita ag40% şi în

limita des18.075,99 Euro. cheltuielile pe care societăţile le are cu salariilefadministratorilor . cheltuieli fiscale cuhexcepţiajIRES . amortizareadmijloacelor desproducţie este deductibilăsîn bazascoeficienţilor de

amortizaresstabiliţi prinsDecret Ministerial ţi sefdiferenţiază dupăasectorul de activitate.

Bunurile care au valoarea mai mica de 516,46 Euro chiar dacă folosirea acestor bunuri se întindegpe mai multe exerciţii financiare , se poate deducescheltuiala înstotalitate în exerciţiulsîn care a fostsobţinut bunulsrespectiv.

Bunurile cu utilitatespromiscuă (telefoane mobile, sautovehicule) cheltuialafse poate deducefdoarsparţial.

cheltuieli cu ratele de leasing sunt deductibile dacă se referă la mijloace de producţie amortizabile. Durata contractului de leasing nu trebuie să fie mai mică de 2/3 din perioada de amortizare.

cheltuielifde cercetaresşi dezvoltaregsunt deductibilejîn întregimefîn exerciţiuljcurent sau înkrate constantegpe o duratăjmaximă ded4 ani.

cheltuielijcu publicitatea şifpromovarea sunt deductibilelîn întregime îndexerciţiul curent saulîn rate constantefpe oldurată maximădde 4 ani.

cheltuielifde reprezentanţăksunt deductibiledparţial în limitajprocentuală calculatăfdin rezultatullcontabil.

Modalitateadde calculga impozituluiheste următoarea:

Rezultat înainte dedimpozitare (profitulkînainte deeimpozitare)+ variţiihpozitive (rezultate dinhcreşterea veniturilorjimpozabile/rezultate dinfdiminuareajcheltuielilor nedeductibile )

- variaţiicnegative(rezultatevdin diminuareadveniturilor impozabile/rezultatehdin creştereakcheltuielilor nedeductibile)

- pierderiffiscaledprecendete= Rezultatdfiscal/ Pierderegfiscală (bazasimpozabilă IRES)

IRES = Rezultatdfiscal x 27,5%

Taxa pe valoareasadăugată ( TVA )

Cotadde TVA însItalia este în prezentgde 22% .Se aplică şiscote redusehde TVA de 4% pentruhalimentele dedbază si o cotăhde 10% pentruhun gruphspecific dedproduse alimentare .7

- 4% pentru bunurihalimentare de primădnecesitate , ziares,gcărţi- 10% pentruscazare , bar , restauranthşi altejservicii turistice , anumitedproduse

alimentare .


Contribuţiiledangajaţilorgîmpreunagcu celesale angajatorilorgfinanţează costurile serviciilorhsociale. Douăhtreimi dingcontribuţii sunthplătite de angajator iar ohtreime de angajat.

Contribuţie angajat Contribuţie angajator

fSalariaţid 710% 530%

Activitategpe contgpropriu 817%- u26,7% -

1.4.3 România

După cum bine ştim codul fiscal din ţara noastră suferă modificări numeroase de-a lungul timpului . Guvernul României influenţează politica fiscală , iar priorităţile au fost diferite de-a lungul anilor , de la un Guvern la altul .

Astfel datorită acestor schimbări fregvente , sistemul fiscal din ţara noastră a avut o evoluţie încetinită .

În România anul fiscal este ca şi în cazul Italiei prezentat anterior , anul calendaristic .

Impozitul pe venit.

Veniturile realizate de persoanele fizice din românia , se impozitează cu o cotă unică , această cotă nefiind influenţată de valoarea venitului obţinut de persoana în cauză .Cota de impozitare unică este de 16% .

În ţara noastră persoanele nerezidente nu sunt scutite impozitării indiferent de locul unde sunt dimiciliaţi , aceştia sunt supuşi impozitării numai pentru veniturile obţinute în România .

Comparativ cu ţările prezentate anterilor , în ţara noastră există mai puţine reglementări care permit personalizareatimpozitului pe venit, însăhla momentul de faţă legislaţia din ţara noastră în materiezde fiscalitate tinde să evoluezegşi să se armonizeze cu legislaţialaplicabilă celorlalte ţăriimembre ale Uniunii Europene.

Persoanele supuse plăţii impozitului pe venit sunt următoarele :

7 http://www.cdep.ro/proiecte/2015/200/80/1/em358.pdf

http://www.cdep.ro/proiecte/2015/200/80/1/em358.pdf

Persoanele fizice rezidente trebuie să plătească impozit pe venit pentru acele venituri care au fost realizate din oricare sursă ,sursă de pe teritoriul României dar şi din afara ţării .

Persoanele fizice nerezidente care prin intermediul unui sediu permanent în România realizează o activitate independentă .

Persoane fizice nerezidente care realizează în România activităţi dependente, pentru venitul salarial net din activitatea desfăşurată .8

În România impozitul pe venit se aplică cateforiilor prezentate mai jos :

venituri din activităţi independente; venituri din salarii; venituri din cedarea folosinţei bunurilor; venituri din investiţii ; venituri din pensii; venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură; venituri din premii şi din jocuri de noroc; venituri din transferul proprietăţilor imobiliare; venituri din alte surse.9

În ceea ce privesc veniturile neimpozabile conform Codului Fiscal acestea cuprind :

a) Sprijinul de orice fel cu destinaţie specială cum ar fi : indemnizaţiile sau ajutoarele ; nu sunt considerate venituri impoyabile , indemnizaţiile pentru creşterea copilului , materniatate , risc maternal dar şi indemnizaţiile pentru îngrijirea copilului bolnav ;

b) Orice sumă obţinută din asigurările de orice natură care semnifică sume asigurate , despăgubiri sau despăgubiri în ceea ce privesc daunele morale .

c) Sumele de bani primite drept despăgubirea , semnificând pagube ca urmare a calamităţilor naturale ( cutremure , inundaţii ) ;

d) Pensiile date invalizilor de război , vaduve/văduvii , orfanilor , sumele de bani fixe date pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul 1 de invaliditate .

e) Sumele de bani sau bunurile primite sub formă de mecenat sau sub formă de sponsorizare .

f) Bunurile si sumele primite de către o persoană sub formă de moştenire sau sub formă de donaţie

g) Premiile primite de către sportivii medaliaţi la campionatele mondiale sau jocurile olimpice precum şi la campionatele europene ;

h) veniturile obţinute de către cetăţenii străini pentru orice activitatea decconsultanţă desfăşurată pe teritoriul ţării noastre, conform acordurilor de finanţareenerambursabilă încheiate de România cu alte state.

În România persoanele fizice auudreptul la deducerea din venitullnet lunar din salarii a unei sume subfformă de deducere personală, acordată pentruffiecare lună aaperioadei impozabile numaiipentru veniturile din salarii lallocul unde se află funcţiadde bază.10

1. Deducerile personale se acordă pentruupersoanele fizice care auuun venit lunarrbrut de pânălla 1.000 leiiinclusiv, astfel:

- pentru contribuabilii careenu au persoaneîînîîntreţinere - 250 lei;

8 Codul Fiscal 2015 , Cap.1 Dispoziţii generale , Art.39 Contribuabili9 Codul Fiscal 2015 , Cap.1 Dispoziţii generale , Art.41 Categorii de venituri supuse impozitului pe venit10 Vasile Răileanu,Adriana-Sofia Răileanu - Abordări contabile şi fiscale privind impozitele şi taxele , Edit.Economică,2009

- pentruucontribuabilii care auuo persoanăîînnîntreţinere - 350 lei;

- pentruucontribuabilii careeau două persoaneeîn întreţinere - 450 lei;

- pentruucontribuabilii care auttrei persoane înîîntreţinere - 550 lei;

- pentruucontribuabilii careaau patru sau maimmulte persoaneîînîîntreţinere - 650 lei.

2. Pentruucontribuabilii care obţin venituri brutellunare din salariiicuprinse între 1.000,01 lei şi 3.000 lei, inclusiv, deducerileepersonale sunttdegresive faţă de celeede mai sus şi se stabilesccprin ordin al ministruluiifinanţelorrpublice.

3. Pentru contribuabiliiicare realizează venituriibrute lunare dinssalarii de pestee3.000 lei nu se acordăddeducereaapersonală.

Persoana înîîntreţinere poate fiisoţia/soţul, copii sauualţi membri deffamilie, rudele contribuabiluluiisau aleesoţului/soţiei acestuiappână la gradullal doileaiinclusiv aleecăror venituri, impozabileeşiineimpozabile, nuddepăşesc 250lleiilunar.

Impozitul pe profit

Cotaastandard aiimpozitului pe profitullsocietăţilor esteede 16%. Contribuabiliiicare desfăşoară activităţiide natura barurilorrde noapte, cluburilorrde noapte, cazinourilorrsau pariurilorrsportive, inclusiv persoanelejjuridice care realizeazăaaceste venituriiîn baza unui contracttde asociere, şi înccazul căroraiimpozitul peeprofit datorat pentruaactivităţile prevăzuteîîn acest articolleste mai micddecât 5%ddin veniturilerrespective sunttobligaţi la platauunui impozittde 5% aplicattacestor venituriiînregistrate.11

În țara noastră următoarele venituri sunt neimpozabile în calculul impozitului pe profit :

a) Dividendele unei persoane juridică română;b) Diferenţele de valoare favorabile ale titlurilor de participare , înregistrate ca urmare a

încorporării rezervelor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare .

c) Veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice;

d) Veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative;

e) Veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare

11 Codul Fiscal 2015 , Titlul II. Impozit pe profit ,Cap.1. Dispoziţii generale ,Art.17 respectiv Art.18

deţinute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;

f) Veniturile din impozitul pe profit amânat determinat şi înregistrat de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară;

g) Veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare/activelor biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară.

h) Veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de 1 an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice supuse operaţiunii de lichidare.12

Pentruudeterminareaaprofituluiiimpozabil sunt considerateecheltuieli deductibileenumai cheltuielile efectuateîîn scopullrealizării de venituriiimpozabile, inclusivccele reglementate prinnacte normativeîîn vigoare.

a) cheltuielile cuuachiziţionareaaambalajelor, pe duratadde viaţăsstabilită deecătre contribuabil

b) cheltuielileeefectuate, potrivitllegii, pentruuprotecţia munciiişi cheltuielileeefectuate pentru prevenireasaccidentelor de muncășşi a bolilorrprofesionale

c) cheltuielileereprezentând contribuţiileepentru asigurareaade accidenteede muncășşi boliiprofesionale, potrivittlegii, şi cheltuielileecu primeleede asigurareepentru asigurarea deeriscuritprofesionale

d) cheltuielileede reclamă şiipublicitate efectuateeîn scopul popularizăriiifirmei, produselorrsausserviciilor, în baza unuiicontracttscris, precumșşi costurileeasociate produceriiimaterialelor necesareepentru difuzareaamesajelorrpublicitare. Se includîîn categoriaacheltuielilor derreclamă şi publicitateeşi bunurileecare se acordăîîn cadrul unor campaniiipublicitare ca mostre, pentruîîncercarea produselorsşi demonstraţiilla punctele devvânzare, precum şi alteebunuri şi serviciiiacordate cu scopullstimulării vânzărilor;

e) cheltuielileede transporttşi de cazare în ţarășşi însstrăinătate, efectuateepentru salariaţi şiaadministratori, precummşi pentruualte persoaneffizice asimilateeacestora, stabilite prinnnorme ;

f) cheltuielileepentru formareasşi perfecţionareaaprofesională aapersonaluluiiangajatg) cheltuieliledde cercetare, precummşi cheltuielileede dezvoltareecare nuuîndeplinesc

condiţiileede a fiirecunoscute caiimobilizări necorporaleedin puncttde vedereecontabilh) cheltuielileepentru protejareammediului şiiconservarearresurselori) pierderileîînregistrate laascoaterea din evidenţăaa creanţelorrneîncasate, în

următoareleccazuri:1. procedura deffaliment aadebitorilor a fostîînchisă pe bazaahotărâriiijudecătoreşti2. debitorulla decedattşi creanţaanuupoate fiirecuperată dellaamoştenitori;3. debitorul esteedizolvat, în cazullsocietăţii cu răspunderellimitată cu asociattunic, sau lichidat,ffărăssuccesor

12 Codul Fiscal 2015 , Titlul II. Impozit pe profit ,Cap.1. Dispoziţii generale ,Art.20

4. debitorullînregistrează dificultăţiifinanciare majoreecare îi afecteazăîîntreaga avere .13

Profitul impozabil este calculattca diferenţă întreeveniturile realizate dinnorice sursăăşi cheltuielileeefectuate în scopullrealizării deevenituri, dintr-unaan fiscal, dinccare sunt scăzute veniturileeneimpozabile şi laacare se adaugăccheltuielileenedeductibile.

= -

= x 16%

La calculullprofitului impozabil, pentruaactivităţile deccercetare-dezvoltare seeacordă următoareleestimulenteefiscale:

a) deducereaasuplimentară la calculullprofitului impozabillîn proporţieede 50% a cheltuielilor eligibileppentru acesteeactivităţi; deducerea suplimentarăsse calculeazăatrimestrial/anual; în cazullîn care se realizeazăăpierdere fiscală, aceastasse recuperează dinnprofiturileeviitoare.

b) aplicareammetodei de amortizaresaccelerată şi înccazul aparaturiiişi echipamentelor destinateeactivităţilor deecercetare-dezvoltare.

Taxa pe valoare adăugată – TVA

Cota standarddeste de 24% şiise aplicăeasupra bazei deiimpozitare pentruuoperaţiunile impozabileecare nu sunttscutite de taxăăsau care nu sunttsupuse cotelorrreduse.

Tabel 5. Cotele reduse TVA

Cota de TVA Serviciiila care seeaplică

9% muzee, monumenteiistorice, monumente deearhitectură şiiarheologice, grădiniizoologice şiibotanice, evenimenteeculturale, cinematografe, cărţi, ziareeşi reviste, livrareaade proteze şiiaccesorii aleeacestora medicamente deeuz uman şiiveterinar, cazareaîîn cadrullsectorului hotelier.

5% livrareacclădiri şi terenuriipentru cămine deebătrâni, case deecopii, centre deerecuperare, persoaneenecăsatorite sauffamilii care nuuau beneficiat înntrecut de nici ollocuință cu cotaade 5%

scutiteede TVA spitalizarea,îngrijirileemedicale,activitateaade învăţământ , meditaţiile

13 Codul Fiscal 2015 , Titlul II. Impozit pe profit ,Cap.1. Dispoziţii generale ,Art.21

PROFIT IMPOZABIL

VENITURI IMPOZABILE

CHELTUIELI DEDUCTIBILE

IMPOZIT PE PROFIT

PROFIT IMPOZABIL

acordateeîn particularrde cadreedidactice, prestărileede servicii culturale prestărileede serviciiistrâns legate de practicareassportului sauua educaţieiifizice, operaţiunileede asigurare,pariuri, loteriiişi alte formeede jocuriide noroc .


Cotele sunt valabile din 01.01.2015 si aplicabile la fondul de salarii din luna calendaristică.

PENSII – CAS:- 26,8% – pentru condiţiile normale de munca, din care : contribuţia datorată de către angajator -15,8% şi contribuţia datorată de angajat este de 10,5%.

- 31,3% – conditii deosebite de munca, din care contribuţia datorată de către angajator este de 20,8% şi contribuţia datorată de către angajat este de 10,5% .

- 36,3% – conditii speciale de munca din care contribuţia datorată de către angajator este de 25,8% şi contribuţia datorată de către angajat este de 10,5 %

SANATATE – CASS:- 5.2% (angajator)- 5.5% (angajat)- 0.85% (angajator) – contributia aferenta concediilor si indemnizatiilor

ANOFM – SOMAJ:- 0.5% (angajator)- 0.5% (angajat)- 0.25% (angajator) – fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale14

Tabel 6. Contributii Angajat-Angajator 2015

Angajat Angajator

Pensii 10,5% 15,8 %, 20,8%, 25,8%

Sănătate 5,5% 5.2%

0,85% concedii şi indemn.

Şomaj 0,5% 0,5%

0,25% Fond de garantare pt plata creanţelor sal.

14 http://codfiscal.net/42537/cotele-de-contributii-sociale-obligatorii-2015

http://codfiscal.net/42537/cotele-de-contributii-sociale-obligatorii-2015

1.5 Concluzii ,rezultate şi propuneri în ceea ce priveşte fiscalitatea din ţările analizate

După cum se observă fiecare ţară din cele analizate , are un impozit diferit .Fiecare ţară funcţionează aplicând anumite reguli interne de impozitare , aceste reguli nefiind similare cu regulile altor ţări .

După cele relatate mai sus , guvernele din fiecare ţară analizată sunt cele care decid asupra impozitelor pe care trebuie să le plătească fiecare cetăţean în parte , Uniunea Europeană neavând niciun cuvânt de spus în aceste situaţii .Rolul pe care îl are Uniunea Europeană în această ecuaţie este acela de a se asigură că sunt respectate obiectivele generale ale Uniunii Europene în ceea ce privesc crearea de locuri de muncă şi asigurarea că reglementările nu produc avantaje neloiale companiilor dintr-o ţară fată de concurenţii acestora din altă ţară .

Politica fiscalăăcomunitară susţineeprincipiul pieţei uniceaa libereiicirculaţii aacapitalurilor .

Guverneleepercep impoziteleepentru a-şi finanţaacheltuielile .Priorităţileiîn materie deccheltuieli variazădde la un stattmembru laaaltul .

Uniunea Europeanănnu intervineecu condiţia caaacestea să menţinăăîn limite , iarrcândddatoriile devin preaamari , creştereaaeconomică a celorlalte ţări din Uniuneepoate fiipusă înppericol .

Totuşi , cuccondiţia să manifesteeprudenţă în ceea ceepriveşte politicaeeconomică , statele membreedispun de multăllibertate în a decideecum să cheltuiascăăbanii sau ce impozitersă aplice cu ajutorullcărora să să-şi poateefinanţeze cheltuielile .

Dupăccum am văzuttGuvernele noastre sunttcele care stabilescccuantumul impozitului pe profit companiilorrşi pe venit , profit siicâştiguri de capital .IntervenţiaaUE se limiteazălla a tineesub observaţieeaceste deciziiiale Guvernelor pentruaa evalua dacă sunt corecteeîn

Capitolul 2

2. Proiect de aprofundare şi perfecţionare . Contribuţii persoanale.

În cele ce urmează voi pune în practică cunoştiinţele teoretice prezentate anterior . Prin intermediul unor studii de caz aplicate pe situaţiile financiare ale unei societăţi .

2.1 Marea Britanie

Calculul impozitului pe profitStudiu de caz 1- Pragul 300,000-1,500,000 £

Se consideră următorii factori care influențează calcularea impozitului pe profit ( Anexa 1):

2014 £

1. Profit/(Pierdere) din activități curente înainte de impozitare

564.881

2. Profit din activități curente multiplicat cu cota impozitului pe profit aferentă

( 21%-2011)

118.625

3. Profit operațional/(Pierdere)

579.249

Având în vedere ca mărimea profitului se situează în cea de-a doua categorie (300,000- 1,500,000 de lire) societatea poate cere o deducere din impozitul pe profit ce se va calcula dupa cum urmează:15

Pasul 1

Se extrag următoarele valori din situațiile financiare ale societății:

N- Profit operațional/(Pierdere) A- Profit/(Pierdere) din activități curente înainte de impozitare ce include venituri din

interese de participare la alte intreprinderi

Pasul 2

Se calculează Impozitul pe profit datorat aplicând cota de impozitare aferentă categoriei din care face parte profitul societății.

564.881 × 21% = 118.625 £

15 http://www.hmrc.gov.uk/ct/forms-rates/claims/marginal-rate.htm

http://www.hmrc.gov.uk/ct/forms-rates/claims/marginal-rate.htm

Pasul 3

Se calculează profitul X asupra căruia se aplică deducerea utilizând formula:

X = (U - A) × N ÷ A

X = (1.500.000 – 564.881) × 579.249 ÷ 564.881= 958.904 £

Unde U este limita superioară a pragului (în acest caz 1,500,000 lire).

Pasul 4

Se calculează deducerea aplicabilă profitului X , multiplicând X cu fracția standard.( vezi Anexa 7).

958,904 £ × 3/200 = 14,384 £

Pasul 5

Se va reduce valoarea impozitului datorat prin aplicarea deducerii calculate la pasul 4.

118.625 £ - 14,384 £ = 104.241 £

Prin urmare societatea cu profitul de 564,881 £ (3.234.678 ron calculați la cursul BNR din 30.12.2014- 5.7263RON/GBP) va plăti în Marea Britanie un impozit pe profit de 104.241 £(598.656 RON).

Studiu de caz 2- Pragul ˃ 1,500,000 £

Se consideră următorii factori care influențează calcularea impozitului pe profit ( Anexa 2):

2014 £


1,505,480

2. Profit din activități curente multiplicat cu cota impozitului pe profit aferentă

( 21%-2011)

301.096


1,501,000

În situațiile financiare ale întreprinderii apar diferențe temporare impozabile care au ca rezultat valori impozabile în determinarea impozitului pe profit al perioadei. Aceste diferențe dau naștere la o datorie privind impozitele amânate de 50,000 £.

2014 £

1. Impozitul pe profit curent 301.096

2. Impozitul amânat 50,000

3. Impozitul pe profitul din activități curente

351.096

Impozitul pe profit = Profit/(Pierdere) din activități curente înainte de impozitare × 21%

Prin urmare societatea cu profitul 1,505,480 £ (8.620.830 RON calculați la cursul BNR din 30.12.2014- 5.7263RON/GBP) va plăti în Marea Britanie un impozit pe profit de 351.096 £ (2.010.481 RON).

2.2 Italia

În ciuda faptului că în Italia se aplică cota unică a impozitului pe profit vom calcula impozitul pentru trei situații asemănătoare cu cele prezentate în exemplul Marii Britanii.

Studiu de caz 3

O întreprindere prezintă la finalul exercițiului financiar 2014 situația financiară din Anexa 4, din care rezultă Profitul brut înainte de impozitare.

La începutul anului 2014 în patrimoniul societății figurau următoarele imobilizări corporale:

- Clădiri (achiziționate în 2004) - 650,000 €- Instalații tehnice (achiziționate în 2010) – 530,000 €- Mașini (achiziționate în 2012) – 375,000 €- Autovehicule (achiziționate în 2013) – 62,000 €- Aparatură de birou (achiziționată în 2011) – 42,000 €

În cursul anului 2014 societatea a efectuat:

- cheltuieli de cercetare și dezvoltare în valoare de 200,000 € - cheltuieli cu contracte de colaborare 21,351 €- cheltuieli cu prime de asigurare împotriva accidentelor profesionale 8,708 €- cheltuieli cu IRAP 37,429 €- cheltuieli cu IRES 46,896 €

La sfârșitul exercițiului financiar , amortizările sunt calculate și preluate în bilanț conform criteriile stabilite de codul civil, ținând cont de multiplele posibilități de întrebuințare a bunurilor.Soldul creditelor comerciale este de € 933.800 iar cel al provizioanelor pentru deprecierea creditelor de € 6.342.

Cota impozitului pe profit( IRES) este de 27,5% iar cea a impozitului pentru activități productive( IRAP) este de 3,9%.

Cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea sunt integral deductibile ( potrivit art.74 din T.U.I.R) în exercițiul în care au fost efectuate sau pot fi amortizate în cote constante într-unul sau mai multe exerciții financiare (dar nu mai multe de 4).

Cheltuielile cu mentenanța și reparațiile se pot deduce în limita de 5% din costul total al bunurilor materiale amortizabile de la începutul exercițiului.Astfel vom avea:

(1.659.000 x 5%) = € 82.950 cheltuială deductibilă

(91.500 – 82.950) = € 8.550 componentă pozitivă a rezultatului fiscal

Pentru a verifica deductibilitatea amortizărilor prezentate în situația contabilă, se întocmește următorul tabel:

Bunuri de amortizat

Costul istoric al bunurilor

Cota fiscală maximă aplicabilă

AmortizăriFiscale Contabile Nedeductibile

Cheltuieli de cercetare-dezvoltare

200,000 100% 200,000 100,000 -

Clădiri 650,000 4% 26,000 29,250 3,250Instalații tehnice

530,000 12% 63,600 68,100 4,500

Mașini 375,000 15%+15% 112,500 112,500 -Autovehicule

62,000 20%+20% 24,800 24,800 -

Aparatură de birou

42,000 12% 5,040 7,560 2,520

Total(componentă pozitivă a rezultatului fiscal) 10,720

Normele fiscale permit constituirea de provizioane pentru pierderile cu creanțe nerecuperabile până la un maxim de 0,5% din creanțele comerciale, cu condiția ca provizionul pentru pierderi din creanțe să fie mai mic de 5% din creanțe.Valoarea deductibilă este prin urmare:€ (983,800 x 0.50%) = € 4,669€ (14,007 – 4,669) = € 9,338 componentă pozitivă a rezultatului fiscal

Pentru calculul IRES baza impozabilă este profitul înainte de impozitare din situația financiară a societății.

Pentru calculul IRAP baza impozabilă se calculează ca diferență între valoarea producției și costurile de producție ( așa cum apar în Contul de profit și pierdere).

Determinarea bazei impozabile IRAP

Valoarea producției Venituri din vânzarea produselor

4,076,464

Alte venituri 14,250Variația stocurilor de produse finite

8,0004,098,714

Cheltuieli cu producțiaMaterii prime c/v achiziții 2,322,950Cheltuieli cu personalul 599,300

Mentenanță și reparații 91.500

Alte cheltuieli cu serviciile 377,430Amortizări 342,210

Provizioane pentru deprecierea creditelor

14,007

Variația stocurilor de materii prime

4,900

Cheltuieli cu ajustări pentru deprecierea activelor imobilizate

9,210

3,761,507Diferența dintre valoarea producției și costurile de producție 337,207

Determinarea bazei impozabile IRES și IRAP

Baza impozabilă IRES Baza impozabilă IRAPBaza contabilă 155,883 337,207

+ Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli cu

personalul( exclusiv primele de asigurare împotriva acc.profesionale)

590,592


14,007

cheltuieli cu contracte de colaborare

21,351

+ Componente pozitive ale rezultatului fiscal Cheltuieli cu 8,550 8,550

mentenanța și reparațiile ce depășesc 5% din totalul de bunuri amortizabile

Valoarea amortizărilor ce depășesc limita impusă de normele fiscale

10,720 10,720

Valoarea deprecierii creditelor ce depășește 0.5%din creditele comerciale

9,338

184,491 982,427

Impozitul IRAP aferent exercițiului financiar 2014 este:

€(982,427 x 3.9%)= € 38,315

Impozitul IRAP datorat va fi prin urmare:

Impozit calculat pentru anul 2014 € 38,315

-Impozit vărsat anterior la buget €37,249

IRAP de plată € 1,066

Pentru determinarea impozitului IRES aferent exercițiului financiar 2014 este necesar să luăm în considerare reținerea la sursă a impozitului de 20% asupra intereselor bancare active și plățile la impozit din cursul anului.

€( 184,491 x 27,5%)= € 50,735

Prin urmare avem :

Impozit IRES aferent anului 2014 €50,735

Reținere la sursă a impozitului € 380pe venituri din dobânzi bancare

+ Impozit deja plătit la buget €46,896

- €47,276

IRES de plată € 3,459

Recapitulând societatea plătește la buget în total impozite în valoare de € 89,050 (echivalentul a 399.247 RON la cursul BNR din 30.12.2014- 4.4834ron/eur) la un profit înainte de impozitare de € 155,883.

Studiu de caz 4


La începutul anului 2014în patrimoniul societății figurau următoarele imobilizări corporale:




La sfârșitul exercițiului financiar , amortizările sunt calculate și preluate în bilanț conform criteriile stabilite de codul civil, ținând cont de multiplele posibilități de întrebuințare a bunurilor.

Soldul creditelor comerciale este de € 933.800 iar cel al provizioanelor pentru deprecierea creditelor de € 6.342.


Cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea sunt integral deductibile ( potrivit art.74 din T.U.I.R) în exercițiul în care au fost efectuate sau pot fi amortizate în cote constante într-unul sau mai multe exerciții financiare (dar nu mai multe de 4).

Cheltuielile cu mentenanța și reparațiile se pot deduce în limita de 5% din costul total al imobilizărilor corporale amortizabile de la începutul exercițiului.Astfel vom avea:

(1,659,000 x 5%) = € 82,950 cheltuială deductibilă

(91,500 – 82,950) = € 8,550 componentă pozitivă a rezultatului fiscalPentru a verifica deductibilitatea amortizărilor prezentate în situația contabilă, se întocmește următorul tabel:

Bunuri de amortizat




Cheltuieli de 200,000 100% 200,000 100,000 -

cercetare-dezvoltareClădiri 650,000 4% 26,000 29,250 3,250Instalații tehnice

530,000 12% 63,600 68,100 4,500


62,000 20%+20% 24,800 24,800 -

Aparatură de birou

42,000 12% 5,040 7,560 2,520


Normele fiscale permit constituirea de provizioane pentru pierderile cu creanțe nerecuperabile până la un maxim de 0,5% din creanțele comerciale, cu condiția ca provizionul pentru pierderi din creanțe să fie mai mic de 5% din creanțe.Valoarea deductibilă este prin urmare:€ (983,800 x 0.50%) = € 4,669€ (14,007 – 4,669) = € 9,338 componentă pozitivă a rezultatului fiscal

Pentru calculul IRES baza impozabilă este profitul înainte de impozitare din situația financiară a societății.

Pentru calculul IRAP baza impozabilă se calculează ca diferență între valoarea producției și costurile de producție ( așa cum apar în Contul de profit și pierdere).



4,591,896

Alte venituri 114,250

Variația stocurilor de produse finite

308,0005,014,146

Cheltuieli cu producțiaMaterii prime c/v achiziții 2.822.950

Cheltuieli cu personalul 599,300

Mentenanță și reparații 91,500



14,007


95,100


9,210

4,351,707Diferența dintre valoarea producției și costurile de producție 662,439


Baza impozabilă IRES Baza impozabilă IRAPBaza contabilă 674,047 662,439



589,592


14,007


21,351

+ Componente pozitive ale rezultatului fiscal Cheltuieli cu


8,550 8,550


10,720 10,720


9,338

702,655 1,306,659Impozitul IRAP aferent exercițiului financiar 2014 este:

€(1,306,659 x 3.9%)= € 50,960



-Impozit vărsat anterior la buget €37,249



€( 702,655 x 27,5%)= € 193,230

Prin urmare avem :

Impozit IRES aferent anului 2014 €193,230

Reținere la sursă a impozitului € 926pe venituri din dobânzi bancare


- €47,276


Recapitulând societatea plătește la buget în total impozit în valoare de € 244,190(echivalentul a 1.094.801 RON la cursul BNR din 30.12.2014- 4.4834ron /eur) la un profit înainte de impozitare de € 674,047.

Studiu de caz 5


La începutul anului 2014 în patrimoniul societății figurau următoarele imobilizări corporale:




La sfârșitul exercițiului financiar , amortizările sunt calculate și preluate în bilanț conform criteriile stabilite de codul civil, ținând cont de multiplele posibilități de întrebuințare a bunurilor.

Soldul creditelor comerciale este de € 933.800 iar cel al provizioanelor pentru deprecierea creditelor de € 6.342.


Cheltuielile cu cercetarea și dezvoltarea sunt integral deductibile ( potrivit art.74 din T.U.I.R) în exercițiul în care au fost efectuate sau pot fi amortizate în cote constante într-unul sau mai multe exerciții financiare (dar nu mai multe de 4).Cheltuielile cu mentenanța și reparațiile se pot deduce în limita de 5% din costul total al imobilizărilor corporale amortizabile de la începutul exercițiului.

Astfel vom avea:

(1,659,000 x 5%) = € 82,950 cheltuială deductibilă

(141,500 – 82,950) = € 58,550 componentă pozitivă a rezultatului fiscal

Pentru a verifica deductibilitatea amortizărilor prezentate în situația contabilă, se întocmește următorul tabel:

Bunuri de amortizat




Cheltuieli de cercetare-dezvoltare

200,000 100% 200,000 100,000 -

Clădiri 650,000 4% 26,000 29,250 3,250Instalații tehnice

530,000 12% 63,600 68,100 4,500


62,000 20%+20% 24,800 24,800 -

Aparatură de birou

42,000 12% 5,040 7,560 2,520


Normele fiscale permit constituirea de provizioane pentru pierderile cu creanțe nerecuperabile până la un maxim de 0,5% din creanțele comerciale, cu condiția ca provizionul pentru pierderi din creanțe să fie mai mic de 5% din creanțe.Valoarea deductibilă este prin urmare:

€ (983,800 x 0.50%) = € 4,669€ (28,817– 4,669) = € 24,148 componentă pozitivă a rezultatului fiscal

Pentru calculul IRES baza impozabilă este profitul înainte de impozitare din situația financiară a societății. Pentru calculul IRAP baza impozabilă se calculează ca diferență între valoarea producției și costurile de producție ( așa cum apar în Contul de profit și pierdere).



6,717,001

Alte venituri 140,250

Variația stocurilor de produse finite

90006,866,251

Cheltuieli cu producțiaMaterii prime c/v achiziții 3,322,950

Cheltuieli cu personalul 599,300

Mentenanță și reparații 141,500



28,817


4,900


10,500

4,927,607Diferența dintre valoarea producției și costurile de producție 1,938,644


Baza impozabilă IRES Baza impozabilă IRAPBaza contabilă 1,796,420 1,938,644



579,592


28,817


21,351

+ Componente pozitive ale rezultatului fiscal Cheltuieli cu


58,550 58,550


10,720 10,720


24,148

1,889,838 2,637,674

Impozitul IRAP aferent exercițiului financiar 2014 este:

€(2,637,674 x 3.9%)= € 102,869



-Impozit vărsat anterior la buget € 37,249



€( 1,889,838 x 27,5%)= € 519,705

Prin urmare avem :

Impozit IRES aferent anului 2014 € 519,705

Reținere la sursă a impozitului € 8,200pe venituri din dobânzi bancare


- €55,096


Recapitulând societatea plătește la buget în total impozit în valoare de € 622,574(echivalentul a 2.791.248RON la cursul BNR din 30.12.2014- 4.4834 ron/eur) la un profit înainte de impozitare de € 1,796,420.

2.3 România

Studiu de caz 6

O societate prezintă următoarele date la finalul exercițiului financiar al anului 2014.

Venituri din prestări servicii 262,316 lei Venituri din lucrări executate 131,158 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 786,949 lei Venituri din vânzarea produselor finite 131,158 lei Venituri din dividende de la o societate română 26,767 lei Cheltuieli cu materiile prime 65,567 lei Cheltuieli cu mărfurile 327,835 lei Cheltuieli cu servicii prestate de terți 127,405 lei Cheltuieli de protocol 19,617 lei Cheltuieli de sponsorizare 15,693 lei Cheltuieli cu salariile 52,464 lei Cheltuieli cu amenzile datorate autorităților române 52,464 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit 3,935 lei

Capitalul social al societății este de 100.000 lei Rezerva legală deja constituită este de 20,000 lei.Nu au existat pierderi de recuperat din perioadele precedente

Determinarea sumei cheltuielilor nedeductibile:

Cheltuieli de protocol deductibile=2% x (venituri impozabile – cheltuieli + cheltuieli de protocol + cheltuieli cu impozitul pe profit)= 2% x (262,316 lei + 131,158 lei + 786,949 lei + 131,158 lei - 65,567 lei - 327,835 lei - 127,405 lei - 19,617 lei - 15,693 lei - 52,464 lei - 52,464 lei - 3,935 lei + 19,617 lei + 3,935 lei)= 2% x 670,153 lei= 13,403 lei

Cheltuieli de protocol nedeductibile = 19,617 lei - 13,403 lei = 6,214 lei Cheltuieli cu amenzile 52,464 lei Cheltuieli de sponsorizare 15,693 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit 3,935 lei

Total cheltuieli nedeductibile = 78,306 lei

Determinarea sumei impozitului pe profit:

Total venituri = 262,316 lei + 131,158 lei + 786,949 lei + 131,158 lei + 786,949 lei + 131,158 lei + 26,767 lei = 1,338,348 lei

Total cheltuieli(fără cheltuieli cu impozitul pe profit)= 65,567 lei + 327,835 lei+ 127,405 lei + 19,617 lei + 15,693 lei + 52,464 lei + 52,464 lei = 664,980 lei

Astfel:

Total venituri 1,338,348 lei-Total cheltuieli (fără ch.cu impozitul pe profit) 664,980 lei = rezultat brut 673,368 lei-venituri neimpozabile (dividende) 26,767 lei+cheltuieli nedeductibile (fără cheltuieli cu impozitul pe profit) 87,774 lei Protocol 6,214 lei Amenzi 52,464 lei Sponsorizare 15,693 lei-Deduceri fiscale 0 lei-Pierderi de recuperat 0 lei=Profit impozabil 734,375 leiImpozit pe profit 16% 117,500 lei-credit fiscal pentru sponsorizareMIN(3 ‰ x 673,368 lei ; 20% x 117,500 lei) = 2,020 lei=Impozit pe profit datorat 115,480 leiImpozit pe profit plătit anterior 3,935 leiImpozit pe profit de plată 111,545 lei

Prin urmare societatea plătește un impozit pe profit în valoare de 111,545 leipentru un rezultat brut de 673,368 lei.

Studiu de caz 7


Venituri din prestări servicii 1,134,796 lei Venituri din lucrări executate 567,398 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 3,405,547 lei Venituri din vânzarea produselor finite 568,556 lei Venituri din dividende de la o societate română 113,480 lei Cheltuieli cu materiile prime 268,238 lei Cheltuieli cu mărfurile 1,418,902 lei Cheltuieli cu servicii prestate de terți 567,561 lei Cheltuieli de protocol 84,904 lei Cheltuieli de sponsorizare 67,923 lei Cheltuieli cu salariile 226,794 lei

Cheltuieli cu amenzile datorate autorităților române 226,794 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit 16,981 lei

Capitalul social al societății este de 200.000 lei Rezerva legală deja constituită este de 50,000 lei.Nu au existat pierderi de recuperat din perioadele precedente.

Determinarea sumei cheltuielilor nedeductibile:

Cheltuieli de protocol deductibile=2% x (venituri impozabile – cheltuieli + cheltuieli de protocol + cheltuieli cu impozitul pe profit)= 2% x (1,134,796 lei+567,398 lei+3,405,547 lei+568,556 lei - 268,238 lei - 1,418,902 lei - 567,561 lei- 84,904 lei - 67,923 lei - 226,794 lei - 226,794 lei - 16,981 lei + 84,904 lei +16,981 lei )= 2% x 2,928,660= 58,573lei Cheltuieli de protocol nedeductibile = 84,904 lei - 58,573lei= 26,331 lei Cheltuieli cu amenzile 226,794 lei Cheltuieli de sponsorizare 67,923 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit 16,981 lei

Total cheltuieli nedeductibile 338,029 lei

Determinarea sumei impozitului pe profit:

Total venituri = 1.134.796 lei + 567.398 lei + 3.405.547 lei+ 568.556lei + 113.480lei=5.789.777 lei

Total cheltuieli(fără cheltuieli cu impozitul pe profit)= 268,238 lei + 1,418,902 lei + 567,561 lei + 84,904 lei + 67,923lei + 226,794 lei + 226,794 lei = 2,861,117 lei

Astfel:

Total venituri 5.789.777 lei-Total cheltuieli (fără ch.cu impozitul pe profit) 2,861,117 lei= rezultat brut 2,928,660 lei

-venituri neimpozabile (dividende) 113,480 lei+cheltuieli nedeductibile (fără cheltuieli cu impozitul pe profit) 321,048 lei Protocol 26,331 lei Amenzi 226,794 lei Sponsorizare 67,923 lei-Deduceri fiscale 0 lei-Pierderi de recuperat 0 lei=Profit impozabil 3,136,228 leiImpozit pe profit 16% 501,796 lei-credit fiscal pentru sponsorizare

MIN(3 ‰ x 2,928,660 lei ; 20% x 501,796 lei) = 8,786lei=Impozit pe profit datorat 493,010 leiImpozit pe profit plătit anterior 16,981 leiImpozit pe profit de plată 476,029 lei

Prin urmare societatea plătește un impozit pe profit în valoare de 493,010 leipentru un rezultat brut de 2,928,660 lei.

Studiu de caz 8


Venituri din prestări servicii 3,024,377 lei Venituri din lucrări executate 1,512,188 lei Venituri din vânzarea mărfurilor 9,076,217 lei Venituri din vânzarea produselor finite 1,512,188 lei Venituri din dividende de la o societate română 302,437lei Cheltuieli cu materiile prime 756,311 lei Cheltuieli cu mărfurile 3,781,556,01 lei Cheltuieli cu servicii prestate de terți 1,512,622 lei Cheltuieli de protocol 226,279 lei Cheltuieli de sponsorizare 181,023 lei Cheltuieli cu salariile 604,435 lei Cheltuieli cu amenzile datorate autorităților române 604,435 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit 45,255 lei

Capitalul social al societății este de 200.000 lei Rezerva legală deja constituită este de 50,000 lei.Nu au existat pierderi de recuperat din perioadele precedente.

Determinarea sumei cheltuielilor nedeductibile:Cheltuieli de protocol deductibile=2% x (venituri impozabile – cheltuieli + cheltuieli de protocol + cheltuieli cu impozitul pe profit)= 2% x (3.024.377 lei+1.512.188 lei + 9.076.217 lei + 1.512.188 lei-756.311 lei- 3.781.556lei - 1.512.622 lei - 226.279 lei - 181.023 lei -604.435 lei - 604.435 lei - 45.255 lei+226.279 lei + 45.255lei)= 2% x 7,684,588 = 153,698 lei Cheltuieli de protocol nedeductibile = 226,279 lei - 153,698 lei =72,587 lei Cheltuieli cu amenzile 604,435 lei Cheltuieli de sponsorizare 181,023 lei Cheltuieli cu impozitul pe profit 45,255 lei

Total cheltuieli nedeductibile 903,300 lei

Determinarea sumei impozitului pe profit:Total venituri = 3.024.377 lei+1.512.188 lei + 9.076.217 lei + 1.512.188 lei + 302,437lei = 15,430,495 lei

Total cheltuieli(fără cheltuieli cu impozitul pe profit)= 756.311 lei- 3.781.556lei - 1.512.622 lei - 226.279 lei - 181.023 lei -604.435 lei - 604.435 lei = 7,666,664 leiAstfel:

Total venituri 15,430,495 lei-Total cheltuieli (fără ch.cu impozitul pe profit) 7,666,664 lei= rezultat brut 7,763,831 lei

-venituri neimpozabile (dividende) 302,437 lei+cheltuieli nedeductibile (fără cheltuieli cu impozitul pe profit) 858,045 lei Protocol 72,587 lei Amenzi 604,435 lei Sponsorizare 181,023 lei-Deduceri fiscale 0 lei-Pierderi de recuperat 0 lei=Profit impozabil 8,319,439 leiImpozit pe profit 16% 1,331,110 lei-credit fiscal pentru sponsorizareMIN(3 ‰ x 7,763,831 lei ; 20% x 1,331,110 lei) = 23,291 lei=Impozit pe profit datorat 1,307,819 leiImpozit pe profit plătit anterior 45,255 leiImpozit pe profit de plată 1,262,564 lei

Prin urmare societatea plătește un impozit pe profit în valoare de 1,307,819 leipentru un rezultat brut de 7,763,831 lei.

3.Concluzii

În urma analizei comparative efectuare în această lucrare , se evidenţiază faptul că sistemul de impozitare este în creştere procentual , permiţând depozitarea unor sume mai mari la fiecare buget de stat comparativ cu cota unică .Având in vede că încă traversăm o stare financiară globală nu prea prielnică , Guvernele statelor exprimă nevoia neapărat necesară de spori nivelul veniturilor fiscale printr-o realizabilă dezvoltare a fiscalităţii .

Este o situaţie cât se poate de normală ca statul sa-şi garanteze veniturile necesare funcţionării în bune conduţii a unei ţări impozitând profiturile , consumul , munca şi în special viciile .Dar totodată , statul fiecărei ţări nu trebuie sa-şi facă o ţintă în a colecta bani cu orice preţ la bugetul de stat mărind fara justificare taxele şi impozitele şi omiţând tocmai contribuţia definitoare a impozitelor ,de care precizam la momentul iniţial al lucrării de faţă,de a influenţa creştereaaeficienţei muncii şi a creşteriiicompetivităţii naţionale .

Foarte multi fiscalişti susţin printr-o teză ca o creştere excesivă a impozitului existent nu face nimic mai mult decât să diminueze gradul deesuportabilitate a sarcinilorffiscale .

Datorită acestui fenomen numit de către fiscalişti şi impozitul ucide ipozitul , apare un fenomen des întâlnit în multe ţări Europene numit fugaade impozitare care se manifestă prin economie subterană , munca la negru , evaziuni fiscale .

După ce am analiat calculul impozitului pe profit din cele trei ţări si anume : Mare Britanie , Italia şi România , am constatat că Italia chiar daca are aplicabilă doar o singură cota de impozitare , întreprinzătorii italieni sunt împovăraţi datorită presiunii fiscale considerabile , deoarece este depăţit cu mult impozitul pe care aceştia il plătesc cu impozitul datorat spre exemplu de antreprenorii din Marea Britanie în condiţiile în care există egalitate între profiturile obţinute de către italieni şi britanici .Această situaţie a luat naştere datorită celor doua cote de impozitare întalnite în Italia şi anume IRES şi IRAP .

Aceste cote de impozitare oarecum demonstrează de ce gradul de evaziune fiscală este atât de ridicat în comparaţie cu cel din Marea Britanie şi de ce sunt atâtea probleme datorită acestui aspect .

Tot datorită analizei comparative am constatat că există o oarecare diferenţă în ceea ce privesc sumele cu care firmele cotizează la bugetul de stat , astfel am constatat că în Marea Britanie sumele sunt mult mai evidenţiate , în Marea Britanie existând aşa numită cotăaprogresivă .

Astfel ,în acest caz statul doreşte ca averile contribuabililor să se alinieze aproximativ la acelaş nivel, diminuându-se diferenţele dintre aceştia .

Modul de implicare a statului britnic este un punct forte în concepţia mea , statul britanic nu are un avantaj numai din punctul de vedere a cotei progresive ci şi datorită sistemului foarte bun în ceea ce privesc deducerile pentru persoanele fizice din Marea Britanie, ceea ce în România nici nu se poate pune problema de aşa ceva .Datorită acestui fapt am ajuns la concluzia că aplicarea cotei progresive în ceea ce priveşte venitul din România , ar impune totodată şi realizarea unui sistem de deduceri personale cu mult peste sistemul existent la momentul de faţă .

Dacă am discutat şi am considerat că la capitolul deduceri ţara noastră se poate perfecţiona datoritp acestei cote, nu sunt de aceeaşi părere în ceea ce priveşte impozitul progresiv , deoarece s-au descuraja investiţiile şi au contrazice lucrurile care stau la fundaţia spiritului antreprenorial ( în ceea ce privesc competitivitatea , creativitatea şi bineînţeles asumarea riscurilor ) , dar pe cealaltă parte ar produce mai multe resurse finanţiare la bugetul de stat.

Datorită cotei unice de impozitare de 16 , ţara noastră atrage mulţi investitori deoarece România este un mediu favorabil pentru ântreprinzători .Însă chiar dacă există acest avantaj fiscalitatea din ţara noastră pierde din elan datorită schimbărilor mai mult decât dese ale legislaţiei , zonele ambigue , in contradicţie sau redus reglementate şi lipsa de eficienţă a sistemului juridic dar şi administrativ .

Ca o concluzie adaptabilitatea cotei progresive în ceea ce prievesc profiturile companiilor din ţara noastră ar fi benefică pentru veniturile bugetului de stat mai ales ân această perioadă când ţara noastră are nevoie de acestllucru.

4.Anexe

Anexa 1

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR 2014

Societatea 1

2014 2013

£ £

1. Cifra de afaceri 1,558,000 950,700

2. Costul de producţie aferent

afacerilor

500,000 577,211

3. Profit Brut/(Pierdere) (1-2)

1,058,000 373,489

4. Costuri de distribuție 250,000 210,641

5. Cheltuieli generale cu administrația(inclusiv amortizările și provizioanele)

264,200 233,593

6. Alte venituri de exploatare

21,955 26,346

7. (Profitul)/Pierderea din cedarea activelor imobilizate

(13,494) (19,989)


579,249 (24,410)

9. Dobânzi de încasat 6,286 12,365

10. Dobânzi de plătit 20,654 9,200


564,881 (21,245)

12. Impozit pe rezultatul activităţilor curente

132,485 (5,720)

13. Profitul/(Pierderea) anului financiar după impozitare

432,396 (15,525)

Anexa 2

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

PENTRU EXERCIȚIUL FINANCIAR 2014

Societatea 2

2014 2013

£ £

1. Cifra de afaceri 2,600,000 1,500,000

2. Costul de producţie aferent

afacerilor

570,000 740,000

3. Profit Brut/(Pierdere) (1-2)

2,030,000 760,000

4. Costuri de distribuție 324,000 270,000

5. Cheltuieli generale cu administrația(inclusiv amortizările și provizioanele)

310,000 233,593

6. Alte venituri de exploatare

64,000 48,500

7. (Profitul)/Pierderea din cedarea activelor imobilizate

(41,000) (19,989)


1,501,000 324,896

9. Dobânzi de încasat 12,480 10,365

10. Dobânzi de plătit 8,000 7,200


1,505,480 328,061

12. Impozit pe rezultatul activităţilor curente

391,425 85,296

13. Profitul/(Pierderea) anului financiar după impozitare

1,114,055 242,765

Anexa 3

Rata 2013 2014 2015Rata pentru profiturile mici

21% 20% 20%

Rata pentru profituri mici poate fi aplicată de companiile ale căror profituri nu depășesc

£300,000 £300,000 £300,000

Limita inferioară a deducerii marginale

£300,000 £300,000 £300,000

Limita superioară a deducerii marginale

£1,500,000 £1,500,000 £1,500,000

Fracția standard 7/400 3/200 1/100Cota impozitului pe profit

28% 26% 24%

Anexa 4

Situație contabilă la finalul exercițiului 2014

Euro Euro

Stoc inițial materii prime

204,700 Venituri din vânzarea de produse

4,076,464

Stoc inițial produse finite

228,000 Alte venituri 14,250

Materii prime c/v achiziții

2,322,950 Venituri din dobînzi bancare

1,900

Cheltuieli cu personalul

599,300 Stoc final de materii prime

199,800

Mentenanță și reparații

91,500 Stoc final de produse finite

236,000

Alte cheltuieli cu serviciile

377,430

Amortizarea cheltuielilor de cercetare-dezvoltare

100,000

Amortizarea clădirilor

29,250

Amortizarea instalațiilor tehnice

68,100

Amortizare mașini 112,500Amortizare autovehicule

24,800

Amortizare aparatură de birou

7,560


14,007

Cheltuieli cu ajustări pentru

9,210

deprecierea activelor imobilizateCheltuieli cu dobânzile bancare

183,224

Total cheltuieli 4,372,531Profit înainte de impozitare

155,883

Total cheltuieli 4,528,414 Total venituri 4,528,414

Anexa 5


Euro Euro



6,717,001




2,822,950 Venituri din dobînzi bancare

4,632



399,800



524,000


377,430


100,000


29,250


68,100


24,800


7,560


14,007

Cheltuieli cu ajustări pentru

9,210

deprecierea activelor imobilizateCheltuieli cu dobânzile bancare

83,224

Total cheltuieli 5,172,531Profit înainte de impozitare

674,047


Anexa 6


Euro Euro



6,717,001




3,322,950 Venituri din dobânzi bancare

41,000



399,800



524,000


477,430


100,000


29,250


68,100


24,800


7,560


28,817

Cheltuieli cu 10,500

ajustări pentru deprecierea activelor imobilizateCheltuieli cu dobânzile bancare

183,224

Total cheltuieliProfit înainte de impozitare

1,796,420


Anexa 8

Relația profit-impozit în cele 3 țări: Marea Britanie, Italia și România

0.00

500,000.00

1,000,000.00

1,500,000.00

2,000,000.00

2,500,000.00

3,000,000.00

Impozitul in UK Impozitul in IT Impozitul in Ro

Bibliografie1. Guide to personal taxation

http://www.direct.gov.uk/en/moneytaxandbenefits/taxes/index.htm2. UK Tax Rates - http://www.scopulus.co.uk/3. Taxation web – http://www.taxationweb.co.uk4. taxofficeuk.com 5. Tax Help and Information – www.bankingtaxfinance.com6. http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Worldwide_Personal_Tax_Guide_2014-

15/$FILE/Worldwide%20Personal%20Tax%20Guide%202014-15.pdf 7. http://www.imf.org 8. http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/search/index_en.htm 9. http://www.consultingreview.ro/articole/fiscalitatea-in-lume.html 10. Codul pentru stabilitate fiscală , secţiunea (155)7 , Actul Finanţelor din anul 1998 11. Analize ale politicii fiscale în România şi în statele membre ale UE ; Iulian Biorel

Braşoveanu , Editura ASE , Bucureşti 2009 12. http://www.forbes.com/sites/robertwood/2014/10/20/flat-fair-and-progressive-taxes/ 13. Codul fiscal 2015

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm14. Studiu Deloitte – Fiscalitatea românească. Radiografia unei reforme incomplete, 200915. Fiscalitatea in România-ediție de buzunar 2015

https://www.pwc.ro/en/publications/assets/2014/tax_pocket_book_ro_2014.pdf 16. http://www.financiarul.ro/2015/04/10/fiscalitatea-coruptia-si-instabilitatea-politica-

obstacole-pentru-mediul-de-afaceri-din-romania/ 17. http://www.finanze.it/export/finanze/Per_conoscere_il_fisco/Fiscalita_locale/

index.htm18. http://www.hm-treasury.gov.uk/d/CodeForFiscalStability.pdf 19. Stuart Adam, James Browne- A survey of the UK tax system, Institutul pentru studii

fiscale, 201120. European Commission-Taxation papers.Monitoring tax revenues and tax reforms in

EU Member states 201021. http://www.hmrc.gov.uk/ct/forms-rates/claims/marginal-rate.htm

http://www.hmrc.gov.uk/ct/forms-rates/claims/marginal-rate.htm

http://www.hm-treasury.gov.uk/d/CodeForFiscalStability.pdf

http://www.finanze.it/export/finanze/Per_conoscere_il_fisco/Fiscalita_locale/index.htm

http://www.finanze.it/export/finanze/Per_conoscere_il_fisco/Fiscalita_locale/index.htm

http://www.financiarul.ro/2015/04/10/fiscalitatea-coruptia-si-instabilitatea-politica-obstacole-pentru-mediul-de-afaceri-din-romania/

http://www.financiarul.ro/2015/04/10/fiscalitatea-coruptia-si-instabilitatea-politica-obstacole-pentru-mediul-de-afaceri-din-romania/

https://www.pwc.ro/en/publications/assets/2014/tax_pocket_book_ro_2014.pdf

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2015.htm

http://www.forbes.com/sites/robertwood/2014/10/20/flat-fair-and-progressive-taxes/

http://www.consultingreview.ro/articole/fiscalitatea-in-lume.html

http://ec.europa.eu/taxation_customs/common/search/index_en.htm

http://www.imf.org/



http://www.bankingtaxfinance.com/

http://www.taxationweb.co.uk/

http://www.scopulus.co.uk/

http://www.direct.gov.uk/en/moneytaxandbenefits/taxes/index.htm

22. www.accaglobal.com –Deferred tax , relevant to ACCA qualification papers F7 & P223. Vasile Răileanu, Adriana-Sofia Răileanu - Abordări contabile și fiscale privind

impozitele și taxele , Edit.Economică,200924. http://taxaid.org.uk/wp-content/uploads/2010/02/Income-Tax-Rates-and-Allowances-

2014-15.pdf 25. http://www.gov.uk/governament/publication/rates-and-allowances-corporation-tax .26. http://www.cdep.ro/proiecte/2015/200/80/1/em358.pdf

http://www.cdep.ro/proiecte/2015/200/80/1/em358.pdf

http://www.gov.uk/governament/publication/rates-and-allowances-corporation-tax



Analiza Comparativa Privind Fiscalitatea Locala Din Diferite Tari Ale Ue

Documents

Transcript of Analiza Comparativa Privind Fiscalitatea Locala Din Diferite Tari Ale Ue