Analiza Cifrei de Afaceri a SC Rominsta SRL

5/14/2018 Analiza Cifrei de Afaceri a SC Rominsta SRL - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/analiza-cifrei-de-afaceri-a-sc-rominsta-srl 1/69

INTRODUCERE

NECESITATEA ŞI IMPORTANŢA

ANALIZEI CIFREI DE AFACERI

În spaţiul socio-economic în care activează, întreprinderea trebuie să-şi probeze permanent

viabilitatea, capacitatea de concurenţă şi adaptare, performanţa economico-financiară. Toate acestea

îşi găsesc reflectarea în eficienţa activităţilor care au la bază determinări cantitativ-calitative alefactorilor producţiei, randamente maxime ale utilizării acestora etc.

Cu ajutorul analizei omul cercetează lucrurile şi fenomenele, le descoperă structura, le verifică,

stabileşte relaţiile de cauzalitate, factorii care le generează, descoperă legile formării şi desfăşurării

lor şi pe baza lor formulează decizii privind activitatea în viitor.

Ca în toate domeniile cunoaşterii, esenţialul în analiza economică îl constituie descifrarea relaţiilor

structurale şi cele funcţionale şi a relaţiilor „cauză-efect”. A analiza o activitate din punct de vedere

economic înseamnă a cerceta cheltuielile ce sunt efectuate pentru acea activitate în raport cu

rezultatele (efectele) ce se obţin. O analiză economică semnifică cercetarea unui rezultat, a unui

proiect sau fenomen din punct de vedere economic, bazată pe descompunerea întregului în elemente,

pe stabilirea factorilor săi a cauzelor în timp şi spaţiu. Analiza porneşte de la rezultatele procesului

încheiat către elemente şi factori.

Managementul firmei nu poate fi realizată fără analiza atributelor sale în strânsă corelaţie cu

funcţiile întreprinderii. Conducerea operativă, ca şi strategia firmei nu pot fi realizate fără cunoaşterea

rezultatului activităţii, a performanţelor firmei în contextul competiţiei interne şi internaţionale.

Creşterea valorii firmei ca obiectiv major nu poate fi cunoscută fără analiza activităţii economico-

financiară.

În condiţiile actuale, când factorii pieţei primează în sistemul de variabile, analiza cifrei de afaceri

este esenţială pentru aprecierea locului întreprinderii în sectorul său de activitate, a poziţiei sale pe

piaţă, a aptitudinilor acesteia de a lansa, respectiv de a dezvolta diferite activităţi într-o manieră

profitabilă. În funcţie de nivelul cifrei de afaceri se poate preciza dacă întreprinderea este suficient de

importantă, dacă are semnificaţie raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului, respectiv dacă

partea sa de piaţă e neglijabilă, putându-se lua decizii strategice în consecinţă.

1



Cifra de afaceri reprezintă principalul indicator de volum al activităţii firmei. Ea constituie în sine

unul din cele mai importante obiective strategice ale organizaţiilor de afaceri. Este principala formă

de venit a societăţii.

Teoria şi practica economica recomandă utilizarea unui sistem de indicatori valorici a căror putere

cognitivă permite sesizarea şi comensurarea unor aspecte definitorii privind aprecierea dimensiunilor

activităţii întreprinderii, evaluarea rezultatelor şi performanţelor sale comerciale.

Cifra de afaceri, principala forma de venit a societăţii, alături de alte venituri din

exploatare,financiare si extraordinare pe care le are întreprinderea formeaza totalitatea veniturilor

entitătii.Din acest total se face plata cheltuielilor pe care le are întreprinderea faţă de furnizori, cu

personalul, taxele si impozitele datorate statului, plata datoriilor faţă de bănci, plata utilităţilor şi alte

cheltuieli pe care le poate avea entitatea

Fig. 1.Princilalele categorii de cheltuieli acoperite de cifra de afaceri

Obiectivele analizei cifrei de afaceri sunt următoarele:analiza dinamicii şi structurii cifrei de

afaceri;analiza factorială a cifrei de afaceri;analiza principalelor influenţe ale modificarii cifrei de

afaceri asupra indicatorilor economici;analiza cifrei de afaceri de echilibru.

Cifra

de

afaceri

Cheltuieli

cu personalul

Cheltuieli cu furnizorii

Taxe şi impozite datorate statului

Datorii către bănci

Cheltuieli cu desfacerea şi publicitatea

2



CAPITOLUL I

ASPECTE CONCEPTUALE ŞI METODOLOGICE

1.1. Cifra de afaceri, forme prin care se exprimă cifra de afaceri

Raţiunea de a exista a oricărei societăţi presupune desfăşurarea oricărei activităţi durabile

măsurată prin nivelul performanţelor economico financiare ca expresie a eficienţei activităţii de

producţie şi comercializare a lucrurilor materiale necesare satisfacerii unor nevoi sociale.

Cifra de afaceri (CA) exprimă totalitatea veniturilor obţinute din activităţi comerciale curente, fiind

unul dintre cei mai importanţi indicatori de măsurare a performanţelor economice ale unei societăţi.1

Ea constituie în sine unul din cele mai importante obiective strategice ale organizaţiilor de afaceri,

în funcţie de nivelul cifrei de afaceri se poate preciza dacă întreprinderea este suficient de importantă,

dacă are semnificaţie raportarea rezultatelor sale la cele ale sectorului, respectiv dacă partea sa de

piaţă e neglijabilă, putându-se lua decizii strategice în consecinţă.

Practic cifra de afaceri permite determinarea poziţiei pe piaţă a unei societăţi, oferă informaţii

despre dinamica activităţii, şansele de extindere a afacerii sau importanţa societăţii în cadrul

sectorului.

Cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor realizate din livrări de bunuri, executareade lucrări şi prestarea de servicii (exclusiv remizele şi alte reduceri acordate clienţilor). Cifra de

afaceri reprezintă totalitatea veniturilor încasabile sau încasate din activitatea de exploatare.2

Deoarece contabilitatea românească înregistrează veniturile în momentul constituirii lor şi nu în

momentul încasării, cifra de afaceri nu reflectă încasările până în momentul determinării lor. Se pot

întâlnii situaţii când cifra de afaceri să aibă valori ridicate, iar disponibilităţile existente în casierie să

lipsească sau să fie în valori foarte mici.

Pe baza contului de profit şi pierdere se poate determina acest indicator astfel:

CA netă = Venituri din vânzarea mărfii + Venituri din dobânzi înregistrate de entitate

al căror obiect de activitate il constituie leasingul + Venituri din subvenţii de exploatare aferente

cifrei de afaceri nete

- venituri din dobânzi înregistrate de entitate al căror obiect de activitate il constituie

leasingul: contul 7661 Mariana Niculescu, Diagnostic global strategic, Ed. Economică, 1997, pag. 2292 Monica Petcu, Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura Economică, pag. 318

3



- venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete: contul 7411

- venituri din vânzarea mărfurilor: contul 707

Producţia vândută se compune din următoarele categorii de venituri:

- venituri din vânzarea produselor finite contul 701

- venituri din vânzarea semifabricatelor contul 702

- venituri din vânzarea produselor reziduale contul 703

- venituri din lucrări şi servicii prestate contul 704

- venituri din studii şi cercetări contul 705

- venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii contul 706

- venituri din vânzarea mărfurilor contul 707

- venituri din activităţi diverse contul 7083 Analiza ne

permite cercetarea lucrurilor şi fenomenelor, descoperirea structurilor, stabilirea relaţiilor

de cauzalitate, factorilor care le generează, descoperirea legilor formării şi desfăşurării lor

şi pe baza lor formularea de decizii privind activitatea de viitor.

Esenţialul în analiza economică îl constituie descifrarea relaţiilor structurale şi cele funcţionale şi a

relaţiilor „cauză-efect”. Analiza din punct de vedere economic înseamnă a cerceta cheltuielile ce sunt

efectuate pentru acea activitate în raport cu rezultatele (efectele) ce se obţin. O analiză economică

semnifică cercetarea unui rezultat, a unui proces sau fenomen din punct de vedere economic, bazată

pe descompunerea întregului în elemente, pe stabilirea factorilor săi, a cauzelor în timp şi spaţiu.

Analiza cifrei de afaceri se poate face static sau dinamic.

În cazul analizei statice se pot studia: nivelul cifrei de afaceri, factorii care influenţează cifra de

afaceri, indicatorii influenţaţi de modificarea cifrei de afaceri.

În cazul analizei dinamice se studiază evoluţia în timp a cifrei de afaceri, tendinţa generală a cifrei

de afaceri, influenţa factorilor asupra acesteia, precum şi previziunea cifrei de afaceri.

Analiza cifrei de afaceri se poate realiza atât pe tipuri de venituri cat şi pe tipuri de activităţi.

Analiza structurii cifrei de afaceri pe elemente componente oferă informaţii despre modul de

realizare a afacerilor pe tipuri de venituri, adică din desfacerea producţiei şi din comercializarea

mărfurilor, în acest caz se au în vedere veniturile din vânzarea mărfurilor.

Analiza pe baza tipurilor de activităţi se poate arăta strategia societăţii. O societate puternică caută

să dezvolte activităţi colaterale celei de bază, ceea ce contribuie la îmbunătăţirea activităţii principale,

3 Alexandru Gheorghiu, Analiza economico – financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, Bucureşti 2004, pag. 81

4



dar şi la consolidarea imaginii sale în rândul clientelei.

Veniturile aferente cifrei de afaceri pot fi grupate în venituri din export, venituri din producţia

pentru piaţa internă, venituri din prestări servicii, venituri din comerţ, alte venituri.

Forme prin care se exprimă cifra de afaceri

a) Cifra de afaceri totală (CA) reprezintă totalitatea afacerilor unei societăţi,

evaluate la preţurile pieţii sau suma totală a veniturilor din operaţiuni comerciale

efectuate de o societate într-o perioadă de timp determinată.

b) Cifra de afaceri nete (CAn) reprezintă un indicator al contului de profit şi

pierdere, format din totalitatea veniturilor obţinute din vânzarea de bunuri, lucrări şiservicii aflate în categoria activităţii curente a unei societăţi, inclusiv subvenţiile

pentru exploatare, după scăderea reducerilor comerciale.

- pentru un singur produs:

CA = q × p

- pentru mai multe produse:

∑=

×=n

i

ii pqCA1

unde q - cantitatea de produse

p - preţul produsului

Este indicatorul cel mai utilizat în diagnosticarea activităţii pe baza cifrei de afaceri. Este

formală din sumele provenite din vânzările de bunuri şi servicii, care intră în categoria activităţii

curente ale societăţii după scăderea reducerilor comerciale, TVA precum şi altor impozite şi taxe

aferente.

c) Cifra de afaceri încasată - reprezintă valoarea totală a încasărilor unei

societăţi pentru o anumită perioadă de timp, ca urmare a vânzărilor de produse şi

mărfuri şi se poate stabili pe baza rulajului creditor al contului 411 „Clienţi”, corectat

cu TVA aferentă.

d) Cifra de afaceri unitară (CA) - reprezintă venitul obţinut pe unitatea de

produs sau serviciu conform relaţiei:

5



q

CACA = sau

∑

∑

=

=

×=

n

i

i

n

i

ii

q

pq

CA

1

1

e) Cifra de afaceri marginală (CAm) - exprimă variaţia veniturilor unei societăţi generată de

creşterea sau scăderea cu o unitate a cantităţii vândute.

Relaţia de calcul este:

q

CACAm ∆

∆=

f) Cifra de afaceri critică (CAmin) - reprezintă acel nivel al vânzărilor care permite acoperirea

integrală a cheltuielilor, pragul de la care activitatea devine profitabilă.

Relaţia de calcul a fost stabilită pornind de la ipoteza de bază, conform căreia profitul este nul

în momentul atingerii pragului de rentabilitate, iar cheltuielile totale în raport cu volumul de activitate

se grupează în cheltuieli fixe şi cheltuieli variabile.

( )100

100min ×

−

= Rchv

Chf CA

unde:

Chf - cheltuieli fixe

Rchv – rata medie a cheltuielilor variabile, 100×

=

CA

Chv Rchv

Chv - cheltuieli variabile fixe

1.2. Mediul concurenţial, cota – parte de piata

4Întreprinderea, ca subsistem particular inclus în sistemul global al societăţii, funcţionează în cadrul

lui şi întreţine raporturi constante cu diferiţi partneri: cumpără echipamente şi mărfuri de la furnizori,

vinde produsele realizate sau mărfurile clienţilor săi; împrumută sau plasează fonduri în alte

întreprinderi sau bănci; plăteşte impozite sau beneficiază de ajutor de stat. Întreprinderea nu poate

exista şi funcţiona izolat de ceilalţi agenţi economici de pe piaţă, de aici rezultă necesitatea nalizei

mediului concurenţial.

Cunoaşterea mediului concurenţial necesită investigarea prioritară a următoarelor concepte:

- Cota parte de piaţă- segmentul din cererea totală satisfăcut de o întreprindere a pe piaţa4 Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucureşti 1997, pag. 65

6



analizată;

1.3. Rate de rentabilitate

Ratele de rentabilitate- reprezintă indicatori sintetici, prin care se apreciază sub forma relativă

situaţia profitabilităţii întreprinderii. Ratele de rentabilitate oferă informaţii mult mai pertinente în

cazul comparaţiilor între societăţi comerciale cu dimensiuni diferite (ca volum de activitate diferit)

sau între două perioade diferite.

Ratele reprezintă instrumente utile de analiză care sintetizează un volum mare de date într-o formă

mai uşor de înţeles, de interpretat şi de comparat. Ele evidenţiază în acelaşi timp, anumite limite care

trebuie analizate pentru fiecare caz în parte. La compararea ratelor din perioade diferite, trebuie avute

în vedere condiţiile în care îşi desfăşoară activitatea întreprinderea, precum şi impactul anumitor

modificări asupra rapoartelor financiare cum ar fi: modificarea condiţiilor economice, a procesului

productiv, a diferitelor linii de producţie sau a pieţelor geografice deservite.

În general ratele de rentabilitate se determină ca raport între efectele, economice şi cele

financiare obţinute (cum ar fi: profitul, excedentul brut din exploatare) şi eforturile depuse pentru

obţinerea lor (activ total, capital investit etc.). Cele mai frecvent utilizate rate rentabilităţii în practica

analizei economico - financiare sunt:5

1) rata rentabilităţii comerciale

2) rata rentabilităţii economice

3) rata rentabilităţii financiare

l.3.1 Rata de rentabilitate comercială (Rc)

Rentabilitatea comercială măsoară eficienţa activităţii desfăşurate de firmă pe perioada unui

exerciţiu financiar prin prisma valorificării activităţii de bază. Practic, arată raportul dintre două

efecte. Rata rentabilităţii comerciale face parte din categoria ratelor de marje şi se exprimă în general

ca raport între rezultatul economic (EBE, rezultatul exploatării (RE) sau profitul aferent cifrei de

afaceri) şi cifra de afaceri.

Indicatorul exprimă eficienţa valorificării produselor societăţii şi caracterizează eficienţa politicii5 Nicolae Georgescu, Analiza bilanţului contabil, pag. 223-225

7



comerciale şi a politicii de preţuri a firmei. Se poate exprima astfel:

100×=CA

Rb Rc 100×=

CA

RE Rc 100×=

CA

EBE Rc

unde: Rb - rezultatul brut; CA- cifra de afaceri; RE- rezultatul din exploatare.

Rentabilitatea comercială este cunoscută în literatura de specialitate sub denumirea de rata

profitului. Creşterea ratei în dinamică reflectă o situaţie pozitivă şi are loc atunci când indicele

profitului devansează indicele cifrei de afaceri.

1.3.2. Rentabilitatea economică

Rentabilitatea economică (Re) măsoară remunerarea brută a capitalurilor investite (indiferent de

sursa lor de provenienţă), practic, arată raportul dintre un efect şi un efort depus pentru obţinerea lui.

Rata rentabilităţii economice este un bun indicator asupra capacităţii activelor întreprinderii de a

aduce profit. Nivelul acestei rate este satisfăcător dacă asigură o remunerare a acţionarilor şi

creditorilor la nivelul de risc pe care aceştia şi 1-au asumat, în determinarea ratei de rentabilitate

economică se porneşte de la un rezultat economic (rezultatul de exploatare sau rezultatul exerciţiului)

şi ansamblul mijloacelor utilizate.6 Modele utilizate în analiză sunt:

100×=TA

RE Re 100×=

TA

Rb Re 100×=

TA

EBE Re

unde: Re - rentabilitatea economică; RE- rezultatul din exploatare;

Rb - rezultatul brut; EBE- excedentul brut din exploatare;

TA- total active.

Rentabilitatea economică reprezintă remunerarea prin profitul brut al exploatării al

capitalurilor investite în exploatare. Arată cât profit brut din exploatare revine unei unităţi de capital

investit în cadrul activităţii de exploatare.

Modelul cel mai frecvent folosit în analiza rentabilităţii economice este următorul:

100××=CA

RE

TA

CA Re

6 Nicolae Georgescu, Op. Cit. pag. 225

8



unde:TA

CA rata de rotaţie a activului total (numărul de rotaţii);

100×CA

RE

rata rentabilităţii comerciale.

Rentabilitatea economică poate fi calculată şi cu ajutorul rentabilităţii comerciale pe baza formulei

următoare:

TA

CA R R C e ×=

Rentabilitatea economică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:7

• să fie la nivelul ratei minime de randament din economie şi al riscului economic şi financiar şi

l-au asumat furnizorii de capital; dacă societatea are o rată de rentabilitate economică mai

mare decât rata dobânzii la capitalurile împrumutate atunci firma poate beneficia de efectul de

levier al îndatorării, în caz contrar îndatorarea devine consumatoare de capital propriu, având

loc un „efect de măciucă”;

• să asigure menţinerea substanţei economice a unităţii, păstrarea valorii sale, ceea ce este

garantat dacă rata economică este mai mare decât rata inflaţiei.

1.3.3. Rentabilitatea financiară

Rentabilitatea financiară (Rf) exprimă capacitatea unei firme de a genera un profit net ca urmare a

folosirii capitalurilor proprii ale întreprinderii. Din acest motiv rata rentabilităţii financiare reprezintă

o importanţă deosebită pentru acţionari, care apreciază dacă investiţia lor este justificată.

100 proprii

×=Capitaluri

RNEx R f

unde: RNEx- rezultatul net al exerciţiului.

Astfel, rentabilitatea financiară reflectă profitul net obţinut la 100 lei capitalul propriu.

Rentabilitatea financiară se mai poate calcula şi după următoarele formule :

100 propriu

impozitdeinaintecurentRe×=

Capital

zultatul RF 100

propriu

ividente×=

Capital

D RF

7 Ioan Marius Pantea, Lorant Eros – Stark, Analiza situaţiei financiare a firmei, pag. 239

9



Rata rentabilităţii financiare trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii pentru a face acţiunile

firmei mai atractive şi pentru a creşte cursul lor bursier. Rentabilitatea financiară este influenţată de

modul de procurare a capitalului, fiind sensibilă la structura financiară, respectiv la situaţia îndatorării

societăţii.

Pornind de la influenţa de îndatorare a întreprinderii asupra rentabilităţii capitalurilor proprii, se

poate stabili un criteriu de optimizare a structurii capitalurilor, în vederea minimizării costurilor de

procurare ale acestora, a creşterii rentabilităţii financiare, eu evidenţierea efectului îndatorării. Acest

efect multiplicator al îndatorării constituie „efectul de levier”, denumire ce provine de la faptul că

împrumuturile reprezintă o pârghie financiară care influenţează nivelul rentabilităţii capitalurilor

proprii.

În funcţie de rentabilitatea economică şi impactul îndatorării, iar apoi integrând influenţa fiscalităţii

asupra rezultatului vom obţine ceea mai frecventă formă de prezentare a rentabilităţii financiare, şi

anume :

( ) ( )

−×

×−+= i

C

Datorii Rd RF 1

Pr ReRe

( )Pr

ReC

Datorii Rd ×−

unde: Rd - rata medie de dobândă;

i - cota de impozit pe profit.

În această relaţie fundamentală, termenul (Re - Rd) este numit levier iar termenul Datorii/CPr - este

numit braţul levierului.

Efectul generat de îndatorare antrenează modificarea nivelului rentabilităţii capitalurilor proprii, în

sensul creşterii sau scăderii sale, după cum rentabilitatea economică este superioară sau inferioară

costului mediu al datoriilor. Acest efect va fi amplificat prin braţul levierului, cu cât ponderea

îndatorării în sursele de finanţare va fi mai ridicată.

Astfel, dacă levierul este pozitiv, atunci rentabilitatea financiară va fi cu atât mai mare cu cât

îndatorarea va fi mai importantă, fiecare procent de creştere a îndatorării va determina o creştere a

rentabilităţii financiare egală cu diferenţa dintre rentabilitatea economică şi rata medie a dobânzii,

întreprinderea are în acest caz, interesul să se împrumute la maxim, pentru a beneficia de efectul de

10



levier.

Dacă levierul este negativ, atunci creşterea îndatorării întreprinderii are efect nefavorabil asupra

rentabilităţii financiare, astfel cu fiecare procent de creştere a îndatorării, rentabilitatea financiară se

va diminua cu diferenţa dintre rentabilitatea economică şi rata medie a dobânzii.

Bibliografie: 1. Mariana Niculescu, Diagnostic global strategic, Ed. Economică, 1997

2. Monica Petcu, Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura Economică,

3. Alexandru Gheorghiu, Analiza economico – financiară la nivel microeconomic,

Editura Economică, Bucureşti 2004

4. Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucureşti 1997

5. Nicolae Georgescu, Analiza bilanţului contabil

6. Ioan Marius Pantea, Lorant Eros – Stark, Analiza situaţiei financiare a firmei

11



Cap. II: Prezentarea S.C. ROMINSTA S.R.L.

2.1. Prezentarea S.C. ROMINSTA S.R.L.

S.C. ROMINSTA SRL. a fost înfiinţată în septembrie 1995 şi înregistrată la Oficiul Naţional

al Registrului Comerţului Mureş sub numărul J26/713/1995 din 6.09.1995. societatea a fost înfiinţată

prin aportul de capital social a 3 acţionari. Iniţial, capitalul social subscris şi vărsat a fost de 200 de

RON, natura capitalului fiind privat. Numărul total de părţi sociale este de 100, una valorând iniţial 2

RON.

Participarea la capital social a fost următoarea :1. Nicoară Maria, data vărsării capitalului 02.09.1995, echivalând cu 20 părţi sociale,

reprezentând 20% din capitalul social total, având cota de participare la beneficii / pierderi de

20%.

2. Nicoară Dumitru Nicolae, data vărsării aportului 02.09.1995, echivalând cu 51 părţi sociale,

reprezentând 51% din capitalul social total, având cota de participare la beneficii / pierdere de

51%.

3. Nicoară Nicolae, data vărsării aportului 02.09.1995, echivalând cu 29 părţi sociale,

reprezentând 29% din capitalul social total, având cota de participare la beneficii (pierdere de

29%).

În anul 2005 a avut loc o creştere a capitalului social la 261.290 RON prin vărsarea sumei de

261.090 RON, la data de 23.02.2005, de către cei trei acţionari, sumele vărsate de fiecare fiind

proporţionale cu ponderea de capital deţinută, respectiv, Nicoară Maria 52.218 RON, Nicoară

Dumitru Nicolae 133.156 RON iar Nicoară Nicolae 75.716 RON. Valoarea unei părţi sociale ajunge

la 2612,9 RON.

Structura acţionariatului s-a păstrat până în prezent.

2.2. Denumire, sediu, obiect de activitate

Societatea se numeşte, cum s-a arătat mai sus, ROMINSTA, având Codul Unic de Înregistrare

8391486 şi atributul fiscal RO din data de 01.02.1996.

Sediul social este în comuna Cristeşti, strada Viilor, numărul 742, judeţul Mureş.

Birourile sunt situate în comuna Cristeşti, pe strada Principală, numărul 80D, judeţul Mureş.

12



În acelaşi locaţie unde se află birourile, societatea are un punct de lucru.

Obiectivul de activitate este după codul CAEN 4322 – lucrări de instalaţii sanitare, de

încălzire şi de aer condiţionat.

Descrierea sumară a procesului tehnologic, respectiv montaj conducte şi instalaţii tehnologice.

Se preia amplasamentul lucrării, se trasează şi se trece la executarea lucrării respectând

următoarele faze:

- săpare şanţ;

- transonat ţevi prin sudare cap la cap;

- executarea finului conductei;

- lansarea conductei în şanţ;

- executarea probei de presiune;

- montarea armaturilor;

- astuparea şanţului;

- cuplarea şi punerea în funcţiune;

- recepţia finală.

2.3. Structura funcţională

Administratorul societăţii ROMINSTA S.R.L. este inginerul Nicoară Nicolae, acesta ocupând

şi funcţie de director general în cadrul societăţii, aşa cum se poate observa în organigrama prezentată

mai jos. Acesta are puteri de reprezentare şi angajare deplină şi nelimitată a societăţii în toate

raporturile, indiferent de natura lor, cu persoane fizice şi juridice, autorităţile judiciare, putând lucra

independent. Dreptul de reprezentare va putea fi transmis şi altor persoane numai cu acordul Adunării

Generale.

13



Fig.3.2. Organigrama SC.ROMINSTA.SRL.

APROBAT 30.01.2008 ,Director general Ing. Nicoară Nicolae

14



În prezent societatea dispune de un efectiv de 66 de angajaţi din care 66 cu, contract de muncă

durată nedeterminată.

Structura pe categorii profesionale:

- conducerea societăţii;

- personal direct productiv: 51 (46 muncitori, 2 maiştri, 3 ingineri);

- personal indirect productiv: 11 (administrativ 2, marketing 3, desfacere 3, aprovizionare

2).

2.4. Dotare tehnică

S.C. ROMINSTA S.R.L. îşi desfăşoară activitatea în sediul din comuna Cristeşti de pe strada

Viilor, numărul 742, conducerea firmei participând la licitaţii pentru noi lucări.

Obiectul de activitate fiind realizarea de lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer

condiţionat, firma este dotată corespunzător acestor activităţi intrând în patrimoniul societăţii atât

automobile pentru transportul angajaţilor cât şi utilaje necesare în realizarea lucrărilor.

Date privind principalele mijloace fixe aflate în proprietatea societăţii

Nr.

crt.Denumire utilaje, echipamente UM

Nr.

buc.

Valoare

(RON)1 Autobasculanta 16 to buc 3 900002 LEA transp. Muncitori buc 1 100003 Microbuz Ford buc 1 300004 Volkswagen Transporter buc 3 1200005 Buldoexcavator buc 3 4413546 Dacia 1410 buc 2 20000

7 Platforma 16 to buc 1 600008 Autoutilara buc 1 50009 Autocamion 3 to buc 1 500010 Autocamion 7,5 to buc 1 1000011 Exacavator S-802 buc 1 5000012 Buldozer S-1501 buc 3 15000013 Lansator TL 4 buc 2 10000014 Automacara 18 to buc 1 20000015 Săpător şanţ U-650 buc 1 5000016 Grup termic de sudură buc 6 60000

17 Transformator de sudură buc 2 500018 Aparat sudură autogen buc 2 5000

15



19 Strung SN 400 buc 2 3500020 Maşină de găurit MG 10 buc 2 200021 Polizor monofazic buc 1 100022 Polizor manual buc 2 200023 Maşină de sudat cap la cap PE Rothenberger

– ROWELD P 315B buc 1 1000024 Ap. Elctrofuziune – FRIAMAT buc 2 4000025 Motocompresor buc 1 2000026 Macara Tirfor buc 1 100027 Autoutilitară (vidanja) buc 1 5000028 Agregat de cimentare buc 1 1000029 Topitor bitum buc 1 100030 Autocisterna 3,6 to buc 1 500031 TIR MAN buc 2 20000032 Instalaţie de foraj buc 1 1000

33 Atelier producţie buc 3 5000034 Garaj auto buc 3 2000035 Depozit de materiale buc 1 1000036 Betonieră 500 l buc 1 500037 Betonieră 250 l buc 1 300038 Betonieră 150 l buc 2 200039 Depozit material tubular buc 1 500040 Platforma sudură şi montaj buc 1 1000041 Platforma prefabricate construcţii buc 1 10000

TOTAL x x 1.707.354

2.5. Furnizorii şi beneficiarii societăţii

Furnizorii sunt acele întreprinderi care asigură contra cost resursele necesare pentru

desfăşurarea adecvată a activităţii societăţii S.C. ROMINSTA S.R.L.

S.C. ROMINSTA S.R.L. are în jur de 40 de furnizori. Dintre aceştia 12 sunt mai importanţi,

au o pondere mai mare.

Principalii furnizori de materii prime

Materia primăDenumirea furnizorului

(adresa)Pondere (%)

Ţeavă laminată Petrotub SA Roman 25Ţeavă cu sudură elicoidală Zimtub SA Zimnicea 20Armături Ario SA Bistriţa 4Ţeava int. tehnologice Silcotub SA Zalău 3

Ciment Holcim SA Turda 4Bitum, uleiuri Rafinăria Vega Ploieşti 3

16



Electrozi, sârmă Ductil SA Buzău 3Armături Astra Select SA 2Oxigen tehnic Azomureş SA Tg. Mureş 2Materiale mărunte Comat SA TG. Mureş 6Combustibil lichid Petrom SA TG. Mureş 8

Produse polietilenă Instalplus Sibiu 10

Piaţa specifică activităţii de montaj conducte a SC ROMINSTA S.R.L. este formată din

societăţile de extracţie, foraj, transport şi distribuţie gaze naturale; consiliile locale şi judeţene şi

consumatorii de gaz şi apă.

În momentul de faţă, din totalul lucrărilor de montaj conducte de pe teritoriul jud. Mureş, SC

ROMINSTA SRL acoperă un procent de 35%.

Având în vedere vechimea instituţiei de conducte de extracţie, transport şi distribuţie gaze, se

constată o dezvoltare accentuată a necesarului de lucrări pentru repararea şi modernizarea acestora.

De asemenea în perioada actuală prin programe de dezvoltare rurală a apărut necesitatea înfiinţării de

conducte de distribuţie pentru apă, gaz şi reţele de canalizare, pentru care oferta actuală de servicii

este insuficientă.

Pe fondul scăderii producţiei de gaze naturale, se dezvoltă din ce în ce mai mult activitatea de

înmagazinare, care de asemenea necesită un mare volum de montaj conducte.

Clienţii SC ROMINSTA SRL pe anul 2008 şi ponderea lor în realizarea cifrei de afaceri:

Clienţi Cifra de afaceri Pondere (%)S.N.G.N. ROMGAZ S.A. 6.642.420,06 27TRANSGAZ S.A. MEDIAŞ 4.330.216,00 18AZOMUREŞ S.A.

Tg. Mureş

3.654.303,57 15

HOLCHIM S.A. Turda 3.950.927,01 16Primăria Tg. Mureş 3.542.461,94 15Persoane fizice 2.193.068,41 9

Total 24.313,397 100

17



0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

pondere %

S.N.G.N. ROMGAZS.A

TRANSGAZ S.A.MEDIAS

AZOMUREŞ S.A. Tg-Mureș

HOLCHIM S.A.Turda

Primăria Tg. Mureş

Persoane fizice

Fig.2.5.Diagrama ponderii clienţilor în cifra de afaceri pentru anul 2008

Cum se organizează desfacerea produselor

Având în vedere că specificul activităţii este de construcţii montaj instalaţii conducte

„desfacerea produsului” se face prin participarea la licitaţii organizate de aceştia. Ţinând cont de

experienţa firmei în acest domeniu, de calitatea producţiei, de respectarea termenelor de execuţie şi de

valorile practicate, se previzionează o creştere a cifrei de afaceri pentru anul următor de cel puţin

15%.

Acţiuni de promovarea a vânzărilor

Având în vedere structura pieţei în domeniul montajelor de conducte, pentru menţinerea în top

s-au obţinut toate avizele şi autorizaţiile necesare acestei activităţi, fapt care face ca firma noastră să

fie solicitată şi să participe la toate licitaţiile de lucrări în domeniu.

Autorizaţiile deţinute de firmă sunt: ISO 9002, ISO 14001, ISO 18001, ISCIR, ANRGN,

ANRE, APELE ROMÂNE, etc.

Ipoteze şi riscuri majore

Principala ipoteză folosită în elaborarea principiilor de investiţie este creşterea continuă a

necesarului de producţie în domeniul de montaj conducte, având în vedere sistemul învechit de

conducte existente şi proiectele de dezvoltare rurală.

Riscurile majore:

18



- scăderea investiţiilor în domeniu;

- activităţi ale fenomenelor meteorologice (timpul rece sau ploios împiedică desfăşurarea în

bune condiţii a acestui tip de activitate);

- detectarea utilajelor.

Aceste riscuri pot fi contracarate prin următoarele acţiuni:

- executarea de lucrări de montaj, conductă, licitate de SC ROMINSTA SRL prin înfiinţarea

de distribuţie private de gaz, apă, canal, în mediu rural;

- executarea de confecţii şi prefabricate în atelierul propriu;

- închirierea utilajelor specifice de la terţi, până la repararea celor din dotare.

Bibliografie: Istoricul şi datele despre firma au fost procurate de administratorul SC. ROMINSTA.

SRL.

CAP.III ANALIZA CIFREI DE AFACERI,A MEDIULUI CONCURENŢIAL

ŞI A RENTABILITAŢII SC.ROMINSTA.SRL

.3.1 Analiza mediului concurential

8 A realiza un studiu global al mediului este,pe de o parte,dificil si complex,iar pe de alta parte

insuficient de seledtiv in reflectarea influentelor asupra intreprinderii analizate.Pentru a intelege

presiunilepe care le suporta intreprinderea este indicata disocierea diferitelor tipuri de mediu in care

aceasta evolueaza: economic si cultural,tehnologic,socio-cultural,politic si administrativ.

Intreprinderea este un sistem deschis spre acest mediu general cu care intretine doua categorii de

relaţii: de piata( cu: clientii,furnizorii,firmele concurente,consumatorii finali etc.) si în afara pieţei

( cu: puterea publica, organizatii financiare,grupari sociale etc.).De aceea,eficienţa actului decizional

este conditionata de cunoaşterea operativa nu numai a realitatilor interne,ci si a mediului economic in

8 Maria Niculescu,Diagnostic global strategic,Edtura Economică,Bucureşti 1997,pag.66

19



care aceasta acţioneaza. complex si dinamic.

Cunoasterea mediului concurenţial necesita investigarea prioritară a cotei-parti de piata a firmei.

3.1.1Analiza cotei-parti de piata a firmei

Evaluarea pozitiei concurentiale a intreprinderii in functie de partea sa de piata se face cu ajutorul

indicatorilor:cotă-parte de piata absoluta(globala),cotă-parte de piata relativă .

a) Cota parte de piata absoluta (globală) a unei intreprinderi reprezinta segmentul din cererea

totala satisfacuta de aceasta pe piata analizata.

9 Piata specifica activitatii de montaj conducte a SC ROMINST SRL este formata din societatile de

extractie,foraj,transport si distributie gaze naturale;consiliile locale şi judetene şi consumatorii de gaz.

Avand în vedere vechimea instalaţiilor de conducte de extractie,transport si distributie gaze,se

constattă o dezvoltare accentuata a necesarului de lucrari pentru repararea şi modernizarea

acestora.De asemenea in perioada actuala prin programe de dezvoltare rurala a aparut necesitatea

infiintarii de conducte de distributie pentru apă,gaz si reţele de canalizare, pentru care oferta actuala

de servicii este insuficienta.

Pe fondul scaderii productiei de gaze naturale,se dezvolta din ce in ce mai mult activitatea de

înmagazinare,care de asemenea necesita un mare volum de montaj conducte.

100*

=∑CAi

CA P ii

Pi= cota parte de piată absolută pentru SC ROMINST SRL

∑CAi= vânzările totale ale sectorului(ale concurenţilor,am luat principalii concurenţi din judetul

Mureş)

10Concurenţ

i:

*cel mai

important

concurent11

9 Plan de afaceri al SC. ROMINST. SRL10 Plan de afaceri al SC. ROMINST. SRL

Cifra de afaceri (RON) 2006 2007 2008

SC. INSTASERVICE.SRL

TG.MURES

10629325 11014502 8650912

*SC. INSTA GRUP.SRL.

TARGU MURES

3273253 12128654 15591197

SC. CELTIA PREST SRL.

REGHIN

4414972 5351604 5686854

SC. MONTREPCOM SRL.

UNGHENI

4353252 8165623 9519439

SC. G&M

INTERNATIONAL

INSTALATII SRL.

TARGU MURES

6790938 6485692 7744485

TOTAL 29461740 43146075 47192887

20



Cifra de afaceri a SC ROMINST SRL 2006 2007 2008

8.751.955 19.236.919 24.313.397

Cota de piaţă specifică din judeţul Mureş:

Pi 2006 =(8.751.955/ 29.461.740)*100=29,7%

Pi 2007 =(19.236.919/ 43.146.075)*100=44.5%

Pi 2008 =(24.313.397/ 47.192.887)*100=51,5%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

2006 2007 2008

2006

2007

2008

Fig. 3.1.1. Crestere cotei de piata a SC.ROMINSTA SRL. Pe piata specifica din judetul

Mures in perioada analizata

Se observa o crestere a cotei de piata a SC. ROMINSTA. SRL. in perioada analizata,in anul

2008 ajungand la un nivel de 51,5%,fiind lider pe piata specifica din judetul Mures.

b)Cota- parte de piată relativa: este o expresie a raportului direct de forte dintre doua firme si se

calculeaza ca raport intre vânzările întreprinderii analizate( CAi ) si vânzările concurentului cel mai

important ( CAm ):

100*)(

=

m

i

rel iCA

CA P

Pi(rel)2006 =(8.751.955/ 3.273.253)*100=267%

Pi(rel)2007 =(19.236.919/12.128.654 )*100=158,6%

Pi(rel)2008=(24.313.397/ 15.591.197)*100=156%

11 Cont de profit si pierdere al SC. ROMINST. SRL 2006,2007,2008

21



Se observa ca vânzarile SC ROMINSTA SRL. depaşeşte în anii 2007 şi 2008 pe cele ale celui mai

important concurent considerat aici SC. INSTA GRUP.SRL. devenind lider pe piaţa specifică din

judeţul Mureş.

3.2 Analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri a SC. ROMINSTA.SRL

12

Analiza evolutiei in timp a cifrei de afaceri se realizeaza cu ajutorul marimilor absolute,indicilor de dinamică şi a ritmurilor medii:

a) modificarile absolute cu bază fixa(BF) sau în lanţ(BM):

ΔCA BF =CAn-CA0

ΔCA BM = CAn-CAn-1

b) indicatori cu baza fixă sau in lanţ:

100*0CA

CA I nCABF =

100*1−

=n

nCABM

CA

CA I

c) rata de crestere cu baza fixă sau in lanţ:

R BF =I CABF - 100

R BM = I CABM -100

d) ritmul mediu anual de crestere:

10010/ ∗

= CACAn R n

Studiul cifrei de afaceri pe o perioada mai mare de timp ofera informaţii despre activitatea

12 Gheorghe Vâlceanu,Vasile Robu,Nicolae Georgescu, Analiză economico-financiara,edituraEconomica,Bucureşti,2005,pag.55

22



societaţii si tendinţa ei,prin încadrarea acesteia sau a obiectului de activitate (serviciu)in una dintre

fazele ciclului de viata:lansare,crestere,maturitate,declin.

Examinarea lor pe mai multe exerciţii permite stabilirea tendintei activitaţii societatii:creştere

puternica sau slaba,regresie lenta sau rapida.

Calculul sporului:

- cu bază mobila: ΔCA2007/2006 =19.236.919-8.751.955=10.484.964

ΔCA2008/2007 =24.313.397-19.236.919=5.076.478

- cu baza fixa: ΔCA2007/2006 =19.236.919-8.751.955=10.484.964

ΔCA2008/2006 =24.313.397-8.751.955=15.561.442

Ritmul CA:

- cu bază mobila: I CA2007/2006 =19.236.919/8.751.955*100=219,8%

I CA2008/2007 =24.313.397/19.236.919*100=126,4%

- cu baza fixa: I CA2007/2006 =19.236.919/8.751.955*100=219,8%

I CA2008/2006 =24.313.397/8.751.955*100=277,8%

Ritmul sporului:

- cu baza mobila: R BM2007/2006 =219,8-100=119,8%

R BM2008/2007 =126,4-100=26,4%

- cu baza fixa: R BF2007/2006 =219,8-100=119,8%

R BF2008/2006 =277,8-100=177,8%

Ritmul mediu anual de crestere:

6410018751955/24313397

=∗

= R

Datele obtinute sunt sintetizate in tabelul 3.2.1.

Tab.3.2.1.Evolutia dinamicii cifrei de afaceri

Indicatori U.M. 2006 2007 2008 R(%)

Cifra de lei 8.751.955 19.236.919 24.313.397 64

23



afaceri

Sporul:

cu baza fixa

cu bazamobila

lei

lei

10.484.964

10.484.964

15.561.442

5.076.478

Ritmul CA:

cu baza fixa

cu baza

mobila

%

%

219,8%

219,8%

277,8%

126,4%

Ritmulsporului:

cu baza fixa

cu baza

mobila

%

%

119,8%

119,8%

177,8%

26,4%

Din tabelul 3.2..1. se constata o crestere absoluta a cifrei de afaceri in anul 2008 faţă de anul 2006

cu 15.561.422 lei, ceea ce corespunde unei rate medii anuale de crestere de 63%.

Daca in anul 2007 cifra de afaceri realizeaza o crestere fata de anul 2006 de 10.484.964,ceea ce

reprezinta 119,8%,crestere ce devine si mai accelerata in anul 2008 de 24.313.397,adica 177,8% faţa

de anul 2006, iar fata de 2007 cresterea o fost doar de 5.076.478,adica 26,4%

13 Pentru a avea relevanţă în strategia de dezvoltare a întreprinderii,dinamica societăţii analizate

trebuie comparata cu dinamica pieţei,respectiv a sectorului de activitate. Daca sectorul este mai

dinamic decat societatea se va observa ca intreprinderea studiata va pierde din cota de piata fie

datorita cresterii într-un ritm superior a volumului vanzarilor concurentei deja existente,fie datorita

aparitiei unor noi concurenti,fie urmare a interactiunii celor doua cauze

14 În conditiile unei economii de piaţă instabile,pentru o apreciere reala a rezultatelor întreprinderii,

se impune corectarea valorilor curente ale indicatorilor economici cu indicele mediu al preţurilor în

scopul eliminării efectului inflaţiei , factor exogen care reflectă efortul propriu al firmei in cauză.

15 Cifra de afaceri, în mod normal,se înregistreaza in unităţi monetare curente (lei).În perioada de

puternica creştere a preturilor,daca nu se procedeaza la corelarea cu inflaţia, informaţiile îsi pierd ult

13 Gheorghe Vâlceanu,Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiza economico-financiară,Editura Economica, Bucuresti,

2005 pag. 5514 Gheorghe Suciu,Analiza economico-financiară,Editura Tipona, Braşov, pag. 2715 Bircea Ioan,Analiză economică,Ed. Univ. Petru Maior, Tg.-Mureş,2009,pag. 49

24



din fiabilitate,iar concluziile analizei sunt deformate. Evitarea erorilor de judecata şi aprecierea

performantelor reale ale unităţilor ca necesitate luarea in calcul a afectelor inflaţiei.

Dinamica cifrei de afaceri trebuie sa prezinte o tendinţă de creştere în preturi comparabile ( preţul

perioadei de raportare) de la o perioada la alta, pentru a asigura creşterea reală ( ţinând cont de efectul

inflaţionist) a afacerilor societăţii.

De aceea cifra de afaceri reală se determina cu relaţia:

p

c

r I

CACA =

Unde: CAr = cifra de afaceri reală

CAc= cifra de afaceri curentă

I p= indicele preţurilor

Tab 3.2.2. Indicele preţurilor

Indicele

preţurilor

2006 2007 2008

Ip 104,84 107,85

Tab. 3.2.3. Dinamica CA

Nr.crt.

Indicatori U.M. 2006 2007 2008

1. CA în preţuri

curente

lei 8.751.955 19.236.919 24.313.397

2. Creşterea anuala a

CA

% 119,8 26,4

3. Creşterea anuala a

preţurilor Rp= Ip-

100

%

4,84 7,85

4. CA în preţuri

comparabile

lei 8.751.955 18.348.835 22.543.715

5. Indicele de creştere

a CA în preturi

comparabile

% 100 209,65 122,86

6. Creşterea reală a

CA

% 109,65 22,86

7. Ritmul mediu de

modificare a cifrei

25



de afaceri

- în prţuri curente % 64

- în preţuri

comparabile

% 61,2

Evolutia cifrei de afaceri

0

5.000.000

10.000.000

15.000.000

20.000.000

25.000.000

2006 2007 2008

CA în preţuricurente lei

CA în preţuricomparabile lei

Fig. 3.2.1. Dinamica cifrei de afaceri între 2006-2008 în preţuri curente şi preţuri comparabile

Dupa cum se observa din tabelul 3.2.3, cifra de afaceri in preturi curente realizează o creştere de

119,8% în perioada 2006-2007.Aceasta creştere se datoreaza si inflaţiei, în realitate cifra de afaceri

are o creştere de 109,65%. În perioada 2007-2008, cifra de afaceri in preţuri curente creşte cu 26,4%,

creşterea reala a cifrei de afaceri fiind de 22,86%.

Prin urmare, creşterea medie anuala a cifrei de afaceri de 64% este o creştere aparentă, prin

corectarea cu rata inflaţiei din perioada analizata se constata ca în realitate cifra de afaceri a crescut cu

61,2%.

3.3. Analiza structurala a cifrei de afaceri

16Analiza cantitativa presupune cuantificarea si măsurarea modificarii cifrei de afaceri,precum şi

16 Bircea Ioan, Analiză economica, ed. Univ. Petru Maior, Tg-Mureş, 2009, pag. 46

26



determinarea cantitativa a influentei fiecarui factor asupra cifrei de afaceri.

Relaţia de calcul în cazul unui singur produs este:

∑= pqCA *

Unde:q - cantitatea de produs p-preţul unitar al produsului

Factorii care influenţeaza cifra de afaceri sunt:

- cantitatea realizata din acel produs

- pretul de vanzare al produsului respectiv

În cazul realizării unei game diversificate de produse,cifra de afaceri va avea formula de calcul:

∑==n

i

ii p g CA1

*

Unde: i- reprezinta gama de produse(i= 1,2,...,n)

qi- reprezintă cantitatea realizata din produsul i

pi- reprezinta preţul unitar de vanzare pentru produsul i

Strucrura cifrei de afaceri evidenţiaza ponderea deţinută de anumite elemente componente în totalul

încasarilor unei societaţi.

Analiza structurala se poate realiza pe diverse trepte:

- 17Pe tipuri de activitate, în acest caz, se determina contribuţia activitatăţilor

societatii la realizarea cifrei de afaceri( de ex. Producţie, prestări servicii, turism, comerţ

etc.)

- Pe grupe de produse, mărfuri, analiza efectuata in acestă situaţie se realizează ţinându-se

cont de nomenclatorul societăţii.Se ştie că atunci când activitatea societăţii este

diversificată, importanţa produselor şi chiar a activităţilor in realizarea cifrei de afaceri nu

este identică.Unele elemente îşi aduc o contribuţie deosebită la realizarea indicatorilor de

performanţă şi rentabilitate, altele au o pondere nesemnificativă,dar este posibil ca tocmai

existenţa lor sa condiţioneze activitatea şi rezultatele economico- financiare ale societaţii.

- Pe tipuri de clienţi, aceşti parteneri condiţionează dimensiunea şi performanţele activităţii

oricărei societăţi.

Metodologia de diagnosticare a activităţii societăţii in funcţie de structura cifrei de afaceri este

17 Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu,Nicolae Georgescu, Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti2005,pag 58

27



complexă si consta in:

- Determinarea ponderii deţinute de diferite elemente (produse, mărfuri,servicii,

activităţi,secţii etc.) în totalul cifrei de afaceri, utilizându-se marimile relative de structură:

100*CA

ca g ii =

Unde: g i- ponderea deţinută de categoria „i” în totalul cifrei de afaceri

cai- cifra de acaceri realizată de categoria „i”

CA- cifra de afaceri totală

- Efectuarea de comparaţii ale structurii activităţii economice aferente mai multor exerciţii

financiare, caz in care se utilizează coeficientul de structura GiniStruck.Acest coeficient se

determină cu ajutorul urmatoarei relaţii:

1

12

−

−= ∑

n

g nG

i

Unde: g i- ponderea activitatii, a produsului x în cifra de afaceri totala

∑−

= n

i

i

i

i

x

x

g

1

n- numarul de termeni ai seriei.

Acest coeficient poate lua valori între 0 şi 1.Apropierea de 0 semnifică o distribuţie uniforma a

vânzărilor pe importante de calcul .Apropierea de 1 arată că in structura activităţii sunt sunt câteva

produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri.În acest scop se poate folosi şi indicale de

concentrare Herfindhal, care permite măsurarea gradului de diversificare a activităţii pe diversestructuri utile analizei şi deciziei.Formula de calcul este:

∑−

=n

i

i g H 1

2

În cazul indicelui Herfindhal,limitele de variaţie sunt incluse în intervalul [1/n; 1]. Valoarea acestui

coeficient este unitara daca întreprinderea vinde un singur produs sau tinde spre 1, daca în structura

întreprinderii, un numar redus de elemente componente participă cu o pondere importantă la cifra de

afaceri, gradul de concentrare a activităţii fiind foarte mare. Este egala cu 1/n daca vânzările sunt

28



repartizate in proporţii egale între activităţile sau produsele care formează nomenclatorul acesteia.

18 Analiza structurala a cifrei de afaceri o voi realiza prin descompunerea acesteia pe trei componente

esenţiale după cum urmează:

- primării

- întreprinderi de stat

- întreprinderi private şi persoane fizice

Tab. 3.3.1. Structura cifrei de afaceri pe cele trei componente la SC. ROMINSTA. SRL.

Beneficiari 2006 % 2007 % 2008 %

Primării 743.040,97 8,49 2963485,5 16,3 3.542.461,94 15

Întreprinderi

cu capital in

totalitate sau parţial de

stat

1.322.420,4 15,11 7156133,9

37,2 10.972.638,06 45

Întreprinderi

private şi

persoane

fizice

6686493,62 76,4 9118299,6

47,4 11.147.692,52 40

TOTAL CA 8.751.955 100,00 19236919 100,00 24.313.397 100,

18 Monuca Petcu,Analiza economico-financiara a întreprinderii,Editura Economică 2003, pag. 322

29



05

101520253035

404550

CA 2008

Primării

Întreprinderi cucapital întotalitate sauparţial de stat

Întreprinderiprivate şipersoane fizice

Fig.3.3.1.Structura cifrei de afaceri pe cele trei componente la SC.ROMINSTA.SA. pe anul

2008

În baza acestor analize se poate observa, că în primul an analizat in realizarea cifrei de

afaceri ponderea cea mai mare au fost lucrari realizate întreprinderilor private si persoanelor

fizice (76,4%). Aceasta poziţie rămâne valabila şi în urmatorul an de activitate (47,4%) deşi ponderea corespunzatoare acestei componente in totalul cifrei de afaceri a scazut in această

perioada . În anul 2008, se poate observa din figura 3.3.1., ponderea cea mai mare in realizarea

cifrei de afaceri o au lucrarile realizate întreprinderilor cu capital in totalitate sau partial de stat

(45%).Cifra de afaceri corespunzatoate acestei componente a crescut cu 3.816.504,16. Se poate

observa ca pe toata perioada analizată,ponderea cea mai mică în realizarea cifrei de afaceri o

au lucrarile realizate primariilor,ponderea acestora inregistrand o uşoara creştere in totalul

cifrei de afaceri, ajungand la 15% in 2008.

3.3.1. Analiza structurala a cifrei de afaceri prin metoda ABC

19 Metoda ABC presupune o analiză de structură a elementelor unei mulţimi,grupându-le după un

parametru distinct,care le determină o anumită poziţie în ansamblul rezultatelor ( denumită şi regula

20-80 sau metoda Pareto,după numele economistului care a conceput-o).19 Maria Niculescu, Diagnostic economic, vol. 1, Editura Economică 2003,pag. 183

30



Domeniul de aplicare a metodei în practica economică este multiplu.Metoda se poate aplica oriunde

apare o problema de analiză de structură, respectiv la descompunerea unui rezultat pe elemente şi

factori care au anumiţi parametri ce concura la definirea lor în ansamblul mulţimii analizate.

Metoda o vom aplica la studierea ponderii clienţilor în realizarea cifrei de afaceri.

Clienţii intreprinderii sunt în general numeroşi şi de marime economică diferită.Empiric s-a

constatat că în funcţie de importanţa lor,clienţii pot fi împarţiţi în trei grupe de semnificaţie(A, B, C):

Grupa A: 10% din clienţi realizează 60% din cifra de afaceri- clienţi importanţi

Grupa B: 30% din clienţi realizează 30% din cifra de afaceri- clienţi medii

Grupa C: 60% din clienţi realizează 10% din cifra de afaceri- clienţi mici

Zona A aparţine clienţilor foarte importanţi care participă preponderent la realizarea cifrei de

afaceri:

- în general acestia sunt clienţi fideli şi derulează contracte de valori mari cu societatea

analizata;

- din punct de vedere al riscului, aceasta zona este foarte riscantă deoarece impunerea

anumitor condiţii financiare de către societate ar putea conduce la pierderea unor clienţi

importanţi şi în consecinţă reducerea cifrei de afaceri;

- puterea de negociere a societăţii în raport cu acest segment de clienţi este redusă;

Zona B din punct de vedere al puterii de negociere al cifrei de afaceri şi al rentabilităţii, reprezintă

zona de echilibru pentru societate.

Zona C cuprinde cel mai mare număr de clienţi.Valoarea contractelor este redusă, fie datorită puterii

economice a clienţilor, fie pentru ca nu sunt clienţi fideli şi întreţin relaţii de afaceri cu mai mulţi

parteneri.

În activitatea practică, graficul curbei reale nu se suprapune perfect celei teoretice, curba reala poate

fi plasată deasupra sau dedesubtul curbei teoretice. Atunci când curba reală este situată deasupra celei

teoretice, cifra de afacri este realizată preponderent de clientii din zona A.Ceilalţi clienţi din zonele B

si C nu au o importanţă ecomonică deosebită în activitatea societăţii. În acest caz societatea prezintă

un grad mare de vulnerabilitate. Astfel pierderea unui client important din zona A, diminuează

semnificativ cifra de afaceri a societăţii şi poate chiar ameninţa existenţa ei.Capacitatea de negociere

a societăţii cu clienţii zonei A este extrem de redusă.Pe termen lung o asemenea situaţie nu este

recomandată.

20 Pentru reducerea vulnerabilităţii întreprinderii este necesară orientarea negocierilor si spre clienţii

din zona B şi C în scopul majorării comenzilor acestora şi respectiv creşterea cifrei de afaceri a

20 Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiză economico- financiară, Editura Economică, Bucureşti2005, pag. 63

31



societăţii analizate. Pentru fidelizarea clienţilor, întreprinderea poate lua decizia aplicării unor

discounturi financiare prin care condiţiile de plată să devină mai acceptabile odată cu creşterea

volumului comenzilor. De asemenea societatea poate acorda discounturi importante pentru o anumită

mărime a comenzilor.

Metoda ABC s-a aplicat la societatea analizată prin studierea raportului clienţi- cifra de afaceri,

reprezentat si grafic.

Tab. 3.3.1.Structura clienţilor in volumul cifrei de afaceri

Nr.

ClienţiCifra de

afaceri

Cifra de

afaceri

cumulată

Ponderea

cumulată

%

Clienţi

%

CA

%

Zona

1. S.N.G.N.

ROMGAZ

S.A.

6.642.420,06 6.642.420,06 27 10% 27% A

2. TRANSGAZ

S.A.

MEDIAŞ

4.330.216,00 10.972.636,06 45

30% 34% B3. HOLCHIM

S.A. Turda

3.950.927,01 14.923.563,07 61

4. AZOMUREŞ

S.A Tg.

Mureş

3.654.303,57 18.577.866.64 76

60% 39% C5. Primăria Tg.

Mureş

3.542.461,94 22.120.328,58 91

6. Persoane

fizice

2.193.068,41 24.313.397 100

Total 24.313.397 24.313.397 100 100% 100%

32



0%

20%

40%

60%

80%

100%

120%

10% 40% 100%

Curba teore tică

Curba reală

Fig. 3.3.1. Curba ABC constituita pentru clienţii societăţii

Din analiza realizării cifrei de afaceri prin metoda ABC se observă că, curba reală se află sub curba

teoretică, ceea ce indică faptul că acei clienţi din zona A realizează doar 27% din cifra de afaceri,deci

nu sunt foarte importanţi, sunt clienţii cei mai mari ai societăţii, dar pierderea lor nu ar fi vitala pentru

societate.Majoritatea clienţilor se afla în zona B, realizând 34% din cifra de afaceri.Clienţii din zona

C realizează 39% din cifra de afaceri.

3.4. Analiza factorială a cifrei de afaceri

21În afara analizei structurale, cifra de afaceri poate fi analizată şi din pinct de vedere factorial,

stabilindu-se astfel sistemul de factori care contribue la evoluţia ei.

Scopul analizei factoriale îl constitue determinarea aportului diferiţilor factori de influenţă asupra

modificării cifrei de afaceri, precum şi identificarea soluţiilor pentru redresarea activităţii sauîmbunătătirea performanţelor viitoare.

Pentru analiza factorială a cifrei de afaceri se pot utiliza mai multe modele, cum sunt de exemplu:

∑= pqCA *

CA= T* cah

ex f

ex f

Q

CA

M

Q

N

M N CA ***=

sau ex f

ex

f

f f

Q

CA

M

Q

M

M

N

M N CA ****

'

'

=

21 Gheorghe Vâlceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiză economico- financiară,pag. 64

33



ex

ex

Q

CA

N

Q N CA **=

e

e

A

CA ACA *=

'

'

**** f f

f

c

f

e

ce

M

CA

M

M

A

M

A

A ACA =

aW N CA *=

Unde:

CA- cifra de afaceri

q- cantitatea vândută

p- preţul mediu de vânzare

T - fondul total de timp

Cah- cifra de afaceri medie orară

Qex- producţia exerciţiului

M f - valoarea mijloacelor fixe

M f ’ - valoarea mijloacelor fixe productive

N - numărul mediu de salariaţi

Ae- valoarea medie a activelor de exploatare

Ac- valoarea medie a activelor corporale

34



aW - productivitatea medie anuală

N

M f - gradul de înzestrare tehnică

f

ex

M

Q

- randamentul mijloacelor fixe

exQ

CA

- gradul de valorificare a producţiei exerciţiului

N

Qex

- productivitatea muncii

Modelul luat în considerare pentru realizarea analizei factoriale, în cazul studiat, îl reprezintă

exprimarea cifrei de afaceri în funcţie de numărul de angajaţi şi productivitatea muncii:

N

CA N CA *=

sau f

f

M

CA

N

M N CA **=

Pentru efectuarea analizei se porneşte de la urmatoarele date:

Tab.3.4.1.

35



Indicat

ori

2006 2007 2008 Δ

2007/20

06

Δ

200

8/20

07

Nr.

Mediu

de

salariaţ

i (N)

61 64 66 3 2

Cifra

de

afaceri

(CA)

8.75

1.95

5

19.2

36.9

19

24.3

13.3

97

10.484.

964

5.07

6.47

8

Mijloa

ce

fixe(M

f)

2.20

1.74

9

2.53

0.64

2

3.43

5.96

2

328.893 905.

320

Grad

înzestr

are

tehnică

36.0

94,2

4

39.5

41,2

8

52.0

60,0

3

3.492,0

4

12.5

18,7

5

36



( ) ( ) 01,424.430*2006

2006200620072006/2007 =−=∆

N

CA N N N CA

( ) ( ) 71,153.601*

2007

2007200720082007/2008 =−=∆

N

CA N N N CA

2. Productivitatea muncii:

52,411.054.10*

2006

2006

2007

200720072006/2007 =

−=

∆

N

CA

N

CA N

N

CACA

7,324.475.4*

2007

2007

2008

200820082007/2008 =

−=

∆

N

CA

N

CA N

N

CACA

-din aceasta:

a) influenţa gradului de înzestrare tehnică:

92,823.875**2006

2006

2006

2006

2007

2007

20072006/2007 =

−=

∆

f

f f f

M

CA

N

M

N

M

N N

M

CA

405.279.6**

2007

2007

2007

2007

2008

2008

20082007/2008 =

−=

∆

f

f f f

M

CA

N

M

N

M N

N

M CA

b) influenţa randamentului mijloacelor fixe:

16,230.186.9*

2006

2006

2007

2007

2007

2007

20072006/2007 =

−=

∆

f f

f

f M

CA

M

CA

N

M N

M

CACA

84,059.821.1*

2007

2007

2008

2008

2008

2008

20082007/2008 −=

−=

∆

f f

f

f M

CA

M

CA

N

M N

M

CACA

Influenţa factorilor asupra modificării cifrei de afaceri în preţuri curente în perioada analizată este

sintetizată in tab. 3.4.2.

37



Tab. 3.4.2. Influenţa factorilor asupra modificării cifrei de afaceri în perioada 2006- 2008

Nr.

Crt.

Indicatori 2007/2006 2008/2007

Modificarea CA în preţuri

curente sub influenţa factorilor:

lei % lei %

10.484.964 119,8 5.076.478 26,38

1 Nr. de salariaţi 430.424,01 4,91 601.153,71 3,12

2 Productivitatea muncii, din

care:

10.054.411,7 114,88 4.475.324,7 23,26

3 gradul de înzestrare tehnică 875.823,92 10 6.279.405 32,6

4 randamentul mijloacelor fixe 9.186.230,61 104,96 (1.821.059,84) (9,46)

Din tabel se constată că,creşterea cifrei de afaceri în perioada 2007/2006 s-a realizat prin extinderea

activităţii, care a determinat angajarea a trei salariaţi in 2007 , şi măririi productivităţii muncii cu

114,88% în anul 2007 faţă de 2006.

Sporirea nivelului productivităţii muncii este efectul creşterii cu 10% al gradului de inzestrare

tehnica şi intr-o mai mare măsura randamentului mijloacelor fixe cu un procent de 104,96% faţa de

2006

În perioada 2008/2007 numarul de salariaţi a crescut cu 2 angajaţi ,influenţa acestui factor asupra

38



creşterii cifrei de afaceri fiind de 4,91% faţă de anul 2007.Cifra de afaceri din anul 2008 este cu

26,38% mai mare fata de anul anterior,adică a crescut cu 5.076.478 lei. Aceasta creştere se datoreaza

si creşterii productivitaţii muncii cu o influenta de 23,26% . Productivitatea muncii a crescut fata de

anul precedent deşi randamentul mijloacelor fixe a scazut cu 9,46% adică 1.821.059,84 lei.

Luând in calcul influenţa inflaţiei (tab.3.2.2, 3.2.3.), vom obţine urmatoarele rezultate pentru

influenţa factoriala, reprezentată in tab.3.4.3.

Nr.

Crt.

Indicatori 2007/2006 2008/2007

Modificarea CA în preţuri

comparabile sub influenţa

factorilor:

lei % lei %

9.596.880 109,65 4.194.880 22,8

1 Nr. de salariaţi 430.424,01 4,91 601.153,71 3,12

2 Productivitatea muncii, din

care:

9.166.455,68 104,73 3.621.479,35 19,73

3 gradul de înzestrare tehnică 875.823,92 10 6.279.405 32,6

4 randamentul mijloacelor fixe 8.290.727 94,73 (2.360.243,86) (12,86)

39



Din tabel se poate observa că cifra de afaceri a avut o creştere in anul 2007 faţă de 2006, datorită

creşterii numarului de salariaţi (4,91%), dar intr-un procent mai mare creşterii productivităţii muncii

(104,73%). Productivitatea muncii a crescut datorită creşterii gradului de înzestrare tehnică a

societăţii şi cu o pondere mai mare (94,73%) datorită randamentului mijloacelor fixe, care a crescut

cu 8.290.727 faţă de anul 2007.

În anul 2008, în urma analizelor facute de catre conducere, numarul de salariaţi a crescut cu doua

persoane si s-a pus accentul pe creşterea gradului de înzestrare tehnică,aceasta fiind de 6.279.405 lei

fată de 2006,avand o pondere in creşterea cifrei de afaceri de 32,6%.Chiar daca randamentul

mijloacelor fixe a scazut faţă de anul 2007 cu 2.360.243,86 avand o influenţă negativa asupra cifrei de

afaceri, productivitatea muncii a crescut în 2008 cu 3.621.479,35.

3.5.Analiza sezonalităţii activităţii SC.ROMINSTA.SRL

22

Sezonalitatea constituie o caracteristică a activităţii unor întreprinderi de producţie sau distribuţie

22 Bircea Ioan, Analiză economică, Ed. Univ. Petru Maior, Tg-Mureş, 2009, pag. 65

40



cu implicaţii asupra modului de organizare a aprovizionării si gestiunii stocurilor, asupra sistemului

de distribuţie şi a rezultatelor economico- financiare.

Sezonalitatea se manifestă diferit ca intensitate, pe produse şi grupe de produse. Analiza economică

are ca obiectiv măsurarea valului sezonier,identificarea cauzelor sezonalităţii şi stabilirea

consecinţeloe economice şi sociale. Ea este generată în primul rând de condiţiile climatice care fac ca

cererea pentru anumite produse să se manifeste cu precădere în anumite perioade ale anului. Pe de

altă parte sezonalitatea vânzărilor este determinată de specificul producţiei anumitor bunuri de

consum.

Pentru gestionarea operativă a întreprinderilor este indicat să se stabileasca valul sezonier pentru

perioade scurte de timp. În acest scop se calculează coeficienţii de sezonalitate lunari, care indică

punctele de maximă şi minimă intensitate a cererii, precum şi perioada de creştere şi de scadere a

acesteia.

23

Coeficienţii de sezonalitate pot fi determinaţi prin mai multe metode. Dintre aceste metode o

aplicaţie mai largă o are metoda mediei aritmetice, conform căreia aceşti coeficienţi se determină cu

ur matoarea relaţie:

23 Dicţionarul statistic ecomnomic, Bucureşti, 1969, pag. 50.

41



X

X K te sezonalita =

În care:

X - reprezintă cifra de afaceri medie lunară

- reprezintă media lunară ( trimestrială) generală a cifrei de afaceri

Rezultatul indicilor de sezonalitate se poate interpreta astfel:

- dacă ia valori subunitare, cauzele sezoniere au avut influenţă negativă, în direcţia scăderii

fenomenului analizat, mediile parţiale pe subperioade au fost mai mici decât media generală pe toată

perioada;

- dacă este egal cu 1, sezonalitatea a influenţat în mod constant fenomenul, mediile parţiale ale

subperioadelor au fost mai mari decât media totală a perioadei de analiză;

- dacă este mai mare decât 1, factorii sezonieri au influenţat pozitiv fenomenul, imprimând o

tendinţă de creştere; mediile parţiale ale subperioadelor au fost mai mari decât media totală.

Cu cât indicii de sezonalitate au valori mai mari decât 1 (100%), cu atât componenta sezonieră are o

valoare mai mare şi factorii care au determinat oscilaţii periodice de natură sezonieră au avut

influenţă preponderentă.

42

X



Tab.3.5.1. Evoluţia lunara a cifrei de afaceri pe anii 2007 şi 2008

Luna Cifra de afaceri CA

medie

lunară

K.

Sez

2007 2008

2007 2008i g

2

i g i g 2

i g

ianuarie 961.846 243.134 602.490 0,33 0,05 0,003 0,01 0,000

februarie 1.154.215 729.402 941.808,5 0,52 0,06 0,004 0,03 0,001

martie 3.362.645 3.160.741 3.261.693 1,8 0,17 0,029 0,13 0,017

aprilie 1.538.954 3.647.010 2.592.982 1,43 0,08 0,006 0,15 0,023

mai 2.693.169 2.431.340 2.562.254,5 1,41 0,14 0,021 0,10 0,010

iunie 384.738 1.458.804 921.771 0,5 0,02 0,000 0,06 0,004

iulie 0 0 0 0,00 0,00 0,000 0,00 0,000

august 0 2.674.474 1.337.237 0,74 0,00 0,000 0,11 0,012

septembrie 2.885.538 1.701.938 2.293.738 1,26 0,15 0,023 0,07 0,005

octombrie 1.731.323 4.862.679 3.297.001 1,82 0,09 0,008 0,20 0,040

noiembrie 4.524.491 3.403.875 3.964.183 2,18 0,23 0.053 0,14 0,019

decembrie 0 0 0 0,00 0,00 0,000 0,00 0,000

TOTAL19236919 24313397

1,00 0,147 1.00 0,122

Media

lunară

generală

1.814.602,5

43



gi- reprezintă ponderea cifrei de afaceri lunare în cifra de afaceri anuală;

Evoluţia cifrei de afaceri pe luni

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

I a n u a r i e

F e b r u a r i e

M a r t i e

A p r i l i e

M a i

I u n i e I u l i e

A u g u s t

S e p t e m b r i e

O c t o m b r i e

N o i e m

b r i e

D e c e m b r i e

Luni

C A

2007

2008

Fig.3.5.1.Evoluţia cifrei de afaceri

Se constată că cifra de afaceri fluctuează pe întreg parcursul anilor 2007 şi 2008, înregistrand

valoarea maximă în luna noiembrie a anului 2007, având o pondere de 23% din cifra de afaceri totală,

respectiv în luna octombrie a anului 2008,ponderea fiind de 20% din totalul cifrei de afaceri

înregistrată în acest an. Creşterea cea mai mare de la o lună la alta în anul 2007 a fost înregistrată în

luna septembrie, când cifra de afaceri a crescut cu 2.885.538 faţă de luna august.În anul 2008

creşterea cea mai mare, de la lună la lună, se constată în octombrie cu 3.160.741 faţă de septembrie.

44



Ponderea cifrei de afaceri lunare în total cifra de afaceri pe anul 2008 este prezentată în următorul

grafic:

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

I a n u a r i e

F e b r u a r i e

M a r t i e

A p r i l i e

M a i

I u n i e I u l i e

A u g u s t

S e p t e m b r i e

O c t o m

b r i e

N o i e m

b r i e

D e c e m

b r i e

Fig.3.5.2. Ponderea CA lunare în total CA în anul 2008

Comparativ cu anul precedent, în anul 2008, cifra de afaceri lunară a crescut în medie cu

1.814.602,5 lei. Cea mai mare creştere s-a înregistrat în luna octombrie, când faţă de aceeaşi lună a

anului 2007, cifra de afaceri s-a majorat cu 3.131.356 lei.

În ceea ce priveşte coeficientul de sezonalitate,acesta variază între 0 (în lunile iulie şi decembrie) şi

2,18 (în luna noiembrie).Valorile coeficientului difera mult de valoarea 1, ceea ce ne indică caracterul

sezonier al activităţii.

Pentru caracterizarea intensităţii şi tendinţei sezonalităţii se utilizează coeficientul de concentrare

45



sezonieră:

1

*1

2

−=

∑=

n

g n

G

n

i

i

Unde: gi- reprezintă ponderea cifrei de afaceri lunare în cifra de afaceri anuală

n-reprezintă numarul de termeni ai seriei

Coeficientul de concentrare sezonieră poate lua valori între 1 şi 0. Apropierea de 0 semnifică o

distributie uniformă a cifrei de afaceri pe diviziuni de timp, iar apropierea de 1 arată o concentrare a

cifrei de afaceri pe anumite perioade ale anului.

Pe baza datelor din tab.3.5.1. se obţin următoarele valori:

%4,26264,011

1147,0*122007 ==

−=G

%5,20205,011

1122,0*122007 ==

−=G

Valorile coeficientului de concentrare sezonieră arată o distribuţie relativ neuniformă a cifrei de

afaceri lunare pe timpul anului. Ca şi tendinţă se înregistrează o uşoara diminuare a sezonalităţii,

evidenţiată în diminuarea coeficientului de concentrare de la 26,4% în anul 2007 la 20,5% în anul

2008.

Sezonalitatea generează o serie de consecinţe economico-financiare şi sociale.Astfe, concentrarea

sezonieră a activităţii determină oscilaţii în intensitatea şi eficienţa utilizării capitalului şi a resurselor

46



umane; acestea sunt folosite incomplet in extrasezon si suprasolicitate în perioade de vârf de

activitate. Sezonalitatea determină o evolutie nefavorabilă în extrasezon a raportului dintre cifra de

afaceri şi suma cheltuielilor, respectiv nivelul rentabilităţii. În sezon, dinamica cifrei de afaceri

devansează dinamica costurilor, asigurând o rentabilitate absolută şi relativă mai mare.

Analizând evoluţia cifrei de afaceri pe trimestre vom avea următoarele valori, reflectate în tabelul

3.5.2.

Tab.3.5.3.Evoluţia trimestriala a cifrei de afaceri

Anul Trim. I Trim.II Trim. III Trim. IV Total

2006 787.676 1.021.061 495.944 612.637 2.917.318

2007 1.601.998 2.025.669 1.210.325 2.420.395 7.258.3872008 1.377.759 2.512.385 1.458.804 2.755.518 8.104.466

Media

trim.

1.255.811 1.853.038 1.055.024 1.929.517

Media

anuală

1.523.348

Aceasta evoluţie este reprezentată şi grafic:

47



Evoluţia CA pe trimestre(2006-2008)

0

500000

1000000

1500000

2000000

25000003000000

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Trimestre(2006-2008)

C A

Fig.3.5.3.Evoluţia trimestriala a CA în perioada 2006-2008

În perioada analizată cifra de afaceri fluctueaza însa are un trend ascendent ,de la 787.676 lei în

trimestrul I al anului 2006 ajungând la 2.755.518 lei în trimestrul IV al anului 2008.

3.6.Previziunea cifrei de afaceri

24

Dintre metodele clasice de previziune a cifrei de afaceri pot fi amintite metoda bazată pe sporul

mediu (utilizată în cazul creşterii în progresie aritmetică) şi metoda bazată pe indicele mediu de

24 Alexandru Gheorghiu, Analiza economico-financiara la nivel microeconomic, Editura Economica, Bucuresti 2004, pag. 81

48



variaţie. În ajutorul metodelor de prognoză se utilizează ajustarea sau netezirea seriilor.

Metoda sporului mediu

Sporul mediu se determina cu ajutorul urmatorului model:

1

0

−−

=∆n

CACAnCA

Unde: CAn- cifra de afaceri corespunzătoare anului n

CA0- cifra de afaceri corespunzatoare anului de referinţă

Pe baza sporului mediu se poate determina nivelul fenomenului în anul „n” astfel:

CAnCACAn ∆+= *0

721.780.7

13

955.751.8397.313.24=

−−

=∆CA

Deci cifra de afaceri creşte in medie cu 7.780.721 lei pe an.

Tab.3.6.1. Previziunea cifrei de afaceri

Anul n CA statică ∆CA CA teoretică CA stat.- CA teor.

49



2006 0 8.751.955 7.780.721 8.751.955 0

2007 119.236.919

16.532.676 2.704.243

2008 2

24.313.397

24.313.397 0

2009 3 32.094.118

2010 4 39.874.839

2011 5 47.655.560

20012 6 55.436.281

Se preconizează o creştere a cifrei de afaceri, nivelul acestui indicator fiind estimat în ultimul an al

previziunii realizat în anul 2012 la 55.436.281 lei.

Grafic, evoluţia cifrei de afaceri statistice şi a cifrei de afaceri teoretice se prezintă astfel:

50



Previziunea CA

0

10000000

20000000

30000000

40000000

50000000

60000000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

CA statistică

CA teoretică

Fig.3.6.1. Evoluţia CA şi dreapta de netezire a acesteia (metoda sporului mediu)

Dreapta de netezire indică tendinţa centrală a fenomenului.

3.7. Consecinţe modificării cifrei de afaceri asupra principalelor cheltuieli şi

rezultate ale exploatării

Principalele cheltuieli asupra cărora este evidenţiată influenţa modificării cifrei de afaceri sunt:

- cheltuieli cu personalul

- cheltuieli cu amortizarea

51



- cheltuieli materiale

- cheltuieli cu prestări externe

- cheltuieli de exploatare totale

Modelul utilizat în cazul acestor cheltuieli este:

ch RCACA

ChCACh ** =

=

Unde: Ch- reprezintă nivelul cheltuielilor

CA

Ch Rch =

- reprezintă rata medie a cheltuielilor respective

Tab.3.7.1.Cheltuielile din totalul cheltuielilor de exploatare

2006 2007 2008

Ch. Totale de exploatare 7.867.794 13.730.060 20.715.160

Ch. Cu personalul:

Salarii

Asigurări sociale

582.717

174.606

661.178

194.710

878951

211262

Ch. materiale 4.456.681 8.050.245 14.795.363

Ch. cu amortizarea 412.500 530.407 762.248

Ch. cu prestări externe 1.765.933 4.071.828 3.766.367

52



Ch. cu despagubiri, donaţii

şi active cedate

403.598 66.989 94.124

Ch. cu alte impozite, taxe

Şi vărsăminte asimilate

717.59 154.703 153.629

CA 8.751.955 19.236.919 24.313.397

Rata medie a cheltuielilor

(%)

0,89 0,71 0,85

Relaţia de determinare a influenţelor este de forma:

( ) ( ) chchii RCA RCACACACh **00/ ∆=−=∆

Folosind datele de mai sus, vom avea următoarele valori ale modificării cheltuielilor totale sub

influenţa cifrei de afaceri:

( ) ( ) 618.331.989,0*964.484.10* 2006200620072006/2007 ==−=∆ ch RCACACACh

( ) ( ) 38,299.604.371,0*478.076.5* 2007200720082007/2008 ==−=∆ ch RCACACACh

Din datele obţinute mai sus, putem observa că urmarea creşterii cifrei de afaceri în 2007 faţă de

anul 2006 a fost creşterea cheltuielilor totale cu 9.331.618 lei. În anul 2008 cifra de afaceri continuă

să crească , creştere ce a adus o majorare a cheltuielilor totale cu 3.604.299,38 lei în acest an faţă de

53



anul 2007.

Consecinţe asupra veniturilor din exploatare

Ponderea veniturilor este redată în tabelul de mai jos:

3.7.2.Ponderea veniturilor

2006 2007 2008

Venituri din exploatare

- ven. din prestări servicii

- alte ven. din exploatare

9.151.946 19.863.535 24.736.238

7.851.115

1.300.831

19.236.919

626.616

24.253.720

482.518

Ponderea veniturilor din

prest. Servicii in total ven.

din exploatare

0,86 0,97 0,98

54



Ponderea veniturilor din expolatare în anul

2008Alte venituri

dinexploatare;

2%

Venituri dinprestări

servicii 98%

Alte venituri dinexploatare

Venituri dinprestări servicii

Fig.3.6.2.Ponderea veniturilor din exploatare in anul 2008

Din datele de mai sus se observa că ponderea veniturilor din prestări servicii, creşte în perioada

analizată de la 86% în 2006 la 98% în anul 2008.

Un alt indicator influenţat de modificarea cifrei de afaceri este profitul(P).Modelul utilizat pentru

determinarea profitului este urmatoarea:

P CACA

P CA P ** ==

Unde: P- reprezintă profitul

CA

P P =

- reprezintă profitul mediu la un leu cifra de afaceri

Relaţia de determinare a influenţelor este de forma:

55



( ) ( ) 0000/ ** P CA P CACACA P ii ∆=−=∆

( ) ( ) 30,297.263.1955.751.8

493.054.1*964.484.10* 2006200620072006/2007 ==−=∆ P CACACA P

( ) ( ) 285.368.1919.236.19

009.185.5*478.076.5* 2007200720082007/2008 ==−=∆ P CACACA P

Din datele obţinute se observa, că modificarea pozitivă a cifrei de afaceri în anul 2007 faţă de anul

2006, a dus la o crestere a profitului cu 1.263.297,3 lei. În anul 2008 cifra de afaceri îşi continua

trendul ascendent, având o influenţă pozitivă asupra profitului, adică o crestere de 1.368.285 lei.

Influenţa modificării cifrei de afaceri asupra cheltuielilor totale şi a profitului sunt sintetizate in

tabelul 3.7.3.

Tab.3.7.3. Influenţa modificării cifrei de afaceri asupra cheltuielilor şi a profitului

Indicatori 2006 2007 2008

Cifra de afaceri 8.751.955 19.236.919 24.313.397

Profit 1.054.493 5.185.009 3.598.760

Cheltuieli totale

de exploatare

7.867.794 13.730.060 24.736.238

Profit/Cifra de 0,12 0,27 0,15

56



afaceri

Ch. expl./CA 0,89 0,71 1,02

Influenţa asupra

ch. din expl.

9.331.618 3.604.299,38

Influenţa asupra

profitului

1.263.297,30 1.368.328

3.8. Analiza ratelor de rentabilitate la SC. ROMINSTA. SRL.

25

Ratele de rentabilitate se determină ca raport între efectele economice şi cele financiare obţinute

(cum ar fi: profitul, excedentul brut din exploatare,etc.) şi eforturile depuse pentru obţinerea lor (activ

total, capital investit, etc.). Cele mai frecvent utilizate rate ale rentabilităţii în practica analizei

economico-financiare sunt:

- rata rentabilităţii financiare

- rata rentabilităţii economice

- rata rentabilităţii financiare

25 Nicolae Georgescu, Analiza bilabţului contabil, pag. 223-225

57



3.8.1. Analiza ratei rentabilităţii comerciale

În continuare analizăm rata rentabilităţii comerciale la SC. ROMINSTA SRL. Între anii 2006-

2008:

Tab.3.8.1.1. Indicatori care stau la baza determinării ratei rentabilităţii comerciale


Rezultatul exploatării 1.284.152 6.133.475 4.021.078

Rezultatul brut 1.252.336 6.148.602 4.261.319

Cifra de afaceri 8.751.955 19.236.919 24.313.397

Tab.3.8.1.2. Rentabilitatea comercială

Rentabilitatea comercială

%

2006 2007 2008

Rc=(Rez. expl./CA)*100 14,67 31,88 17

R=(Rez. brut/CA)*100 14,3 32 17,52

58



Tab.3.8.1.3. Abaterea absolută şi relativă a rentabilităţii comerciale

Indicatori Modificări(∆) Ritm(%)

2007/2006 2008/2007 2007/2006 2008/2007

Cifra de afaceri 10.484.964 5.076.478219,8 126,4

Rezultatul exploatării 4.849.323 -2.112.397 490 65,5

Rentabilitatea

comercială %

17,2 -14,88 223,8 53,3

Rezultatul brut 4.896.266 -1.887.283 491 69,3

Rentabilitatea

Comercială %

17,7 -14,48 224 54,75

În urma calculelor se poate observa ca rentabilitatea comerciala manifestă o tendinţă accentuată de

creştere în anul 2007 faţă de anul 2006 şi o scadere în anul 2008 comparativ cu anul 2007.

În ultimul an de analiză indicatorul rentabilităţii comerciale pe baza rezultatului exploatării a

înregistrat un nivel de 17%, ceea ce înseamna că la 100 de lei cifră de afaceri revin 17 lei de profit din

exploatare. Pe baza rezultatului brut, rentabilitatea comercială este de 17,52%,ceea ce inseamnă că la

100 de lei cifră de afaceri revin 17,52 lei profit brut. Nivelul este destul de redus faţă de nivelul

59



recomandat de 25%

În anul 2007 faţă de anul de anul 2006rentabilitatea comercială a înregistrat o creştere cu 17,7%,

ceea ce exprimă o sporire a eficienţei prestării de servicii. Situaţia este validata prin creşterea într-un

ritm mai rapid a profitului brut (491%) faţă de dinamica cifrei de afaceri (219,8%).

În anul 2008 rentabilitatea comercială a scazut cu 14,48% faţă de anul 2007.Acest lucru se

datorează atât scaderii rezultatului din exploatare( 34,5%) cât şi scaderii rezultatului exerciţiului

(30,7%), diminuarile semnificative ale acestor indicatori faţă de anul precedent aratând că

responsabiliinu au reuşit sa reduca cheltuielile din exploatare

0

5

10

15

20

25

30

35

%

2006 2007 2008

ani

RC=RB/CA*100

RC=RE/CA*100

Fig.3.8.1. Reflectarea rentabilităţii comerciale calculată cu ajutorul rezultatului brut al exerciţiului şi

cu ajutorul rezultatului din exploatare

60



3.8.2.Analiza ratei rentabilităţii economice

În continuare vom analiza rata rentabilităţii economice la SC. ROMINSTA SRL. Între anii 2006-

2008:

Tab.3.8.2.1 Indicatorii care stau la baza determinării ratei rentabilităţii economice

Total active 5.537.324 12.603.101 10.246.658

Rezultatul exploatării 1.284.152 6.133.475 4.021.078

Rezultatul brut 1.252.336 6.148.602 4.261.319

Tab.3.8.2.2. Rentabilitatea economică

Rentabilitatea

economică %

2006 2007 2008

Re=(Rezultatul exploatării/TA)*100 23,19 48,66 39,24

Re=(Rezultatul brut/TA)*100 22,61 48,78 41,58

Tab.3.8.2.3. Abaterea absolută şi relativă a rentabilităţii economice

61




2007/2006 2008/2007 2007/2006 2008/2007

Total active 7.065.777 -2.356.443 227,6 81,3

Rezultatul

exploatării

4.849.323 -2.112.397 490 65,5

Rentabilitatea

economică %

25,47 -9,42 209,83 80,64

Rezultatul brut 4.896.266 -1.887.283 491 69,3

Rentabilitatea

economică %

26,61 -7,2 215,74 85,23

În anul 2007 faţă de anul 2006 rentabilitatea economică manifestă o tendinţă de creştere cu 25,47

iar în anul 2008 are loc o scadere semnificativă a acestui indicator cu 9,42% . Scaderea ratei

rentabilităţii economice din anul 2008 se datorează atât scăderii rezultatului exploatării cu 34,5%,

scaderii rezultatului brut al exerciţiului cu 30,7 cât şi scaderii activelor totale cu 18,7%, comparativ cu

anul 2007.

62



0

10

20

30

40

50

%

2006 2007 2008

ani

Re=RB/CA*100

Re=RE/CA*100

Fig.3.8.2. Reflectarea rentabilităţii economice calculată cu ajutorul rezultatului brut al exerciţiului şi

cu ajutorul rezultatului din exploatare

3.8.3.Analiza ratei rentabilităţii financiare

În continuare vom analiza rata rentabilităţii financiare la SC. ROMINSTA.SRL. între anii 2006-

2008:

Tab.3.8.3.1. Indicatorii care stau la baza determinării ratei rentabilităţii financiare


Capitaluri proprii 2.485.939 3.792.642 6.923.546

Rezultatul net 1.054.493 5.185.009 3.598.760

Tab.3.8.3.2. Rentabilitatea financiară

63



Rentabilitatea financiară % 2006 2007 2008

Rf=(Rezultatul net/C. proprii)*100 42,41 136,71 51,97

Tab.3.8.3.3. Abaterea absolută şi relativă a rentabilităţii financiare


2007/2006 2008/2007 2007/2006 2008/2007

Capitaluri proprii 1.306.703 3.130.904 152,56 182,55

Rezultatul net 4.130.516 -1.586.249 491,7 69,4

Rentabilitatea

financiară %

94,3 -84.74 322,35 38,0

În anul 2007 rentabilitatea financiară înregistrează o creştere semnificativă faţă de 2006 de 94,3%,

datorată în primul rând ritmului de creştere al profitului net, mult mai mare faţă de ritmul de creştere a

capitalurilor proprii.În anul următor, respectiv 2008, rentabilitatea financiară înregistrează o scadere

semnificativă de 84,74%.În acest an cresc capitalurile proprii însa rezultatul net scade cu 30,6%.

64



0

20

40

6080

100

120

140

2006 2007 2008

Rf=Rn/Cpr*100

Fig.3.8.3. Reflectarea rentabilităţii financiare calculată cu ajutorul rezultatului net al exerciţiului şi cu

ajutorul capitalurilor proprii

Bibliografie:

Maria Niculescu,Diagnostic global strategic,Edtura Economică,Bucureşt

Plan fe arceri al SC. ROMINSTA.SRL

. Cont de profit si pierdere al SC. ROMINST. SRL 2006,2007,2008

Gheorghe Vâlceanu,Vasile Robu,Nicolae Georgescu, Analiză economico-

financiara,editura Economica,Bucureşti,2005

Gheorghe Suciu,Analiza economico-financiară,Editura Tipona, Braşov 2008

Bircea Ioan,Analiză economică,Ed. Univ. Petru Maior, Tg.-Mureş,2009

Monuca Petcu,Analiza economico-financiara a întreprinderii,Editura

Economică, Bucureşti 1998

Maria Niculescu, Diagnostic economic, vol. 1, Editura Economică 2003

Dicţionarul statistic ecomnomic, Bucureşti, 1969

Nicolae Georgescu, Analiza bilabţului contabil, Editura Economică, Bucureşti,

2003

65



Cap. IV CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Lucrarea de faţă s-a concentrat asupra analizei cifrei de afaceri la SC. ROMINSTA SRL., a

factorilor care determina modificarea acesteia, a implicaţiilor pe care modificarea cifrei de

afaceri le determină în sistemul de indicatori ecomomico financiari ai firmei, fară a avea

pretenţia de a fi tratat exhaustiv acest capitol vast al analizei societăţii.

În urma procesului de analiză a situaţiei financiar- patrimoniale la SC.ROMINSTA.SRL.

desfaşurat in perioada 2006-2008 s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

- în ceea ce priveşte dinamica cifrei de afaceri în perioada analizată se observă că în primul an de

studiu 2007 cifra de afaceri a crescut cu 119,8% faţă de anul anterior, aceasta datorându-se unei

politici de atragere a clientelei foarte bună utilizată de societate.În urmatorul an ritmul de

creştere al cifrei de afaceri îşi continua ascensiunea, cifra de afaceri ajungand la 24.313.397 lei,

adică 177,8% faţă de anul 2006, iar fată de 2007 cresterea o fost doar de 5.076.478,adica

26,4%. Politica foarte bună de atragere a clientelei este confirmată şi de cota de piaţă a firmei

care în anul 2008 devine lider pe piaţa specifică din judeţul Mureş cu o cotă de piaţă de 51,5%.

- în ceea ce priveşte structura cifrei de afaceri, rezultă că ponderea cea mai mare în anul 2006 o

au

lucrarile efectuate întreprinderilor private şi persoanelor fizice cu o pondere de 76,4% din

totalul cifrei de afaceri ceea ce arată politica firmei de concentrare asupra mediului privat.

Această poziţie este ocupată în ultimul an al analizei, adică 2008, de catre lucrarile realizate

întreprinderilor cu capital in totalitate sau partial de stat, societatea dobândind popularitate şi în

acest segment de piaţă prin participarea la licitatii şi prezentări de proiecte.

Din analiza cifrei de afaceri prin metoda ABC în anul 2008 se observă că, curba reală se află sub

curba teoretică, ceea ce indică faptul că acei clienţi din zona A realizează doar 27% din cifra de

afaceri, deci nu sunt foarte importanţi, sunt clienţii cei mai mari ai societăţii, dar pierderea lor nu ar fi

vitala pentru societate.Majoritatea clienţilor se afla în zona B, realizând 34% din cifra de

afaceri.Clienţii din zona C realizează 39% din cifra de afaceri, pierderea unui număr mic dintre aceşti

clienţi neinfluenţând prea mult nivelul cifrei de afaceri.

66



Creşterea cifrei de afaceri în 2007 cu 119,8%,adică cu 10.484.964 lei faţă de 2006 se datorează

extinderii ectivităţii societăţii, creşterii numarului de salariaţi (4,91%) şi în special creşterii

productivităţii muncii (114,88%).Sporul productivităţii muncii este efectul creşterii randamentului

mijloacelor fixe in mare masură (104,96%) dar şi al creşterii gradului de înzestrare tehnică (10%).

Rezultă că echipamentele tehnice au fost utilizate la capacitatea maximă ,cu toate acestea societatea

achiziţioneaza alte utilaje pentru imbunataţirea desfaşurării activitătii. În anul 2008 cifra de afaceri îşi

continuă creşterea însa aceasta nu este atât de spectaculoasă, fiind doar de 26,38% faţă de anul

anterior. Acest lucru se datorează în mare masură, ca şi in 2007, creşterii productivitătii muncii

(23,26%). În 2008 se mareşte gradul de înzestrare tehnică (32,6%) faţă de anul anterior,societatea

facand noi achizitii de mijloace fixe, însa productivitatea lor scade, acestea nu au fost utilizate la

capacitatea maximă. Numarul de salariaţi se mareşte doar cu 3,12% faţă de anul 2007.În concluzie,

creşterea cifrei de afaceri din 2008 de datorează în cea mai mare masura creşterii gradului de

înzestrare tehnică, în acest an punandu-se accentual pe dotarea cu noi utilaje şi echipamente pentru

realizarea obiectivelor sale.

Rezultatul exerciţiului a avut nivelul cel mai mare în anul 2007 de 6.133.475 lei, cu 4.866.266 lei

mai mult decât în 2006. În anul 2008 rezultatul exerciţiului înregistrează o scadere cu 1.887.283 lei

faţă de anul anterior datorită creşterii cheltuielilor totale de exploaatare.

Rata rentabilităţii comerciale variază între 14,3% în 2006 şi 32% în 2007, ceea ce ne indică faptul

că in 2007 rentabilitatea comercială se situează peste nivelul recomandat de 25%,iar în anul 2006 ca

şi în 2008 (17,52%) sub acest nivel.Valoarea mare din anul 2007 ne indică faptul că societatea a reuşit

sa-şi valorifice activitatea de prestări servicii cu eficienţă, acest lucru se vede şi în creşterea

spectaculoasă a cifrei de afaceri din acest an ajungand la 19.236.919 lei , cu 219,8% mai mare faţă de

anul anterior.

Rentabilitatea economică creşte de la 22,61% în 2006 la 48,68% în anul 2007 pentru ca apoi să

scada din nou la 41,58%. Evoluţia ratei rentabilităţii economice este similara cu cea a ratei

rentabilităţii comerciale,nivelul cel mai înalt fiind atins tot în 2007. Scaderea acestei rate din primul

an analizat şi ultimul an, respective 2008, indică reducerea capacităţii capitalului investit de a realize

profit, adică efectul depus nu a dus la o creştere a efectului dorit.

Rentabilitatea financiara se subscrie şi ea tendinţelor celorlalte rate de rentabilitate atingând

nivelul maxim in anul 2007 de 136,71% datorită ritmului de creştere al profitului net (491,7) mult maimare decât ritmul de creştere al capiatlurilor proprii(152,56) faţă de anul anterior.

67



Propuneri şi măsuri, care pot fi luate în continuare de societate pentru a sporii volumul activităţii şi

implicit creşterii cifrei de afaceri:

- diversificarea ofertei de bază , a prestărilor de servicii , pe baza unor studii atente ale cererii

pieţei, utilizându-se în acest scop diferite metode de marketing;

- testarea periodică a cerinţelor beneficiarilor, colaborarea eficientă cu firmele furnizoare şi

culegerea de informaţii asupra firmelor concurente;

- ţintirea unor lucrări care se realizează din fonduri U.E.;

- menţinerea la un nivel acceptabil a preţurilor lucrarilor astfel încat sa fic competitive în raport

cu cele ale firmelor concurente;

- creşterea bugetului pentru cheltuieli publicitare şi reclamă agresivă şi continuă, efectuarea unor

acţiuni de promovare prin acordarea unor disconturi, etc.

- utilizarea în deciziile care se iau zilnic a unor indicatori de activitate oferiţi de analizele

economico-financiare continue;

- utilizarea unor instrumente de analiză economică pentru a furniza societăţii o imagine mai

exactă asupra situaţiei financiare.

Prin aceste măsuri se speră o sporire a numărului beneficiarilor şi implicit o creştere a volumului

cifrei de afaceri.

În ceea ce priveşte evoluţia viitoare a societăţii, în afară de influenţa pieţei şi evoluţia acesteia, a

cadrului legislative şi a altor elemente exterioare, un rol important îl va avea politica adoptată de

echipa managerială, obiectivele propuse şi modalităţile de realizare a acestora.

Totuşi pe baza evoluţiei profitabile a societăţii, se poate aprecia faptul că pe termen scurt, SC.

ROMINSTA SRL. se va menţine pe piaţă şi va dezvolta o activitate profitabilă.

68



Bibliografie finală:

1. Mariana Niculescu, Diagnostic global strategic, Ed. Economică, 19972. Monica Petcu, Analiza economico-financiară a întreprinderii, Editura

Econimică, Bucureşti 2007

3. Alexandru Gheorghiu, Analiza economico – financiară la nivel

microeconomic, Editura Economică, Bucureşti 2004

4. Maria Niculescu, Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucureşti

1997

5. Nicolae Georgescu, Analiza bilanţului contabil6. Ioan Marius Pantea, Lorant Eros – Stark, Analiza situaţiei financiare a firmei

7. Istoricul şi datele despre firma au fost procurate de administratorul

SC. ROMINSTA. SRL.

8. Plan de afaceri al SC. ROMINSTA. SRL.

9. Cont de profit si pierdere al SC. ROMINST. SRL 2006,2007,2008

10.Gheorghe Vâlceanu,Vasile Robu,Nicolae Georgescu, Analiză economico-

financiară, Bucureşti 200511.Gheorghe Suciu,Analiza economico-financiară,Editura Tipona, Braşov

2008

12. Bircea Ioan,Analiză economică,Ed. Univ. Petru Maior, Tg.-Mureş,2009

13. Maria Niculescu, Diagnostic economic, vol. 1, Editura Economică 2003

14. . Dicţionarul statistic ecomnomic, Bucureşti, 1969

69

Analiza Cifrei de Afaceri a SC Rominsta SRL

Documents

Transcript of Analiza Cifrei de Afaceri a SC Rominsta SRL