Analiza Cheltuielilor

CAPITOLUL I

IMPORTANŢA ANALIZEI CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE ÎN ANALIZA

ECONOMICO-FINANCIARĂ

Importanţa “analizei cheltuielilor” în “analiza economico financiară”este dat de însǎşi

importanţa pe care o prezintǎ “cheltuielile” ca indicator economico-financiar de sinteza pe baza

cǎruia pot fi diagnosticate si soluţionate aspecte deosebit de importante legate mai ales de latura

calitativǎ a desfǎşurǎrii întregii activitǎţi economico-financiare. Analiza cheltuielilor constituie

un instrument important în diagnosticarea şi evaluarea performanţelor întreprinderii.

O strategie de volum, de exemplu, presupune reducerea maximă a costurilor, care sa permită

vânzarea produselor la preţurile cele mai competitive şi creşterea cotei-părţi de piaţă. In acest caz,

preţul este criteriul unic al deciziei de cumpărare.

Dar preţul, respectiv costul care stă la baza formării lui, nu reprezintă întotdeauna factorul cheie al

reuşitei pe piaţa unui anumit produs. O întreprindere îşi poate asigura un avantaj concurenţial

bazându-se pe o competenţă tehnologică deosebită sau pe o imagine de marcă prestigioasă.

În concluzie, pentru ameliorarea performanţelor şi controlul factorilor cheie ai succesului o

întreprindere trebuie să dispună de indicatori de pilotaj specifici strategiei alese. Pentru

strategiile bazate pe cost, respectiv preţ, analiza cheltuielilor constituie un instrument eficient de

control, reglare şi pilotaj.

1.1 NOŢIUNEA DE CHELTUIALĂ

În literatura de specialitate, noţiunea de „cheltuialǎ” s-a impus atât în teorie, cât şi în

practica economicǎ ca un concept economic conform cǎruia orice consum de muncǎ vie şi

materializatǎ se exprimǎ într-un indicator sintetic fundamental.

În realizarea produselor, executarea lucrǎrilor şi prestarea serviciilor, firmele consumǎ

materii prime şi materiale auxiliare, energie electricǎ, maşini, utilaje şi clǎdiri, combustibili, forţǎ

de muncǎ, apǎ, teren etc., într-un cuvânt consumǎ elementele celor trei factori de producţie. De

asemenea, pentru comercializarea produselor se consumǎ materiale de ambalat, clǎdiri pentru

depozitarea produselor destinate vânzǎrii, forţǎ de muncǎ antrenatǎ în activitǎţile de desfacere şi

altele. Prin urmare, şi în procesul de desfacere se consuma elemente ale celor trei factori de

producţie.

Cheltuielile reprezintǎ sumele sau valorile plǎtite ori de plǎtit, dupǎ natura lor, care sunt

aferente realizǎrii veniturilor, astfel cum sunt înregistrate în contabilitatea contribuabililor.

Cheltuielile efectuate în cursul exerciţiului financiar, dar care se referǎ la perioade sau la exerciţii

financiare viitoare, se înregistreazǎ în cheltuielile curente ale perioadelor sau exerciţiilor

financiare viitoare. În aceasta categorie se încadreazǎ şi sumele plǎtite pentru obţinerea unor

autorizaţii de funcţionare (numai cele care se elibereazǎ sau se avizeazǎ periodic, cu un anumit

termen de valabilitate) sau pentru achiziţionarea unor drepturi de folosinţǎ, pentru încheierea de

contracte de concesiune sau pentru obţinerea de licenţe care se repartizeazǎ pe întreaga perioadǎ

de valabilitate.

1.2 TIPOLOGIA CHELTUIELILOR

Cheltuielile se clasificǎ dupa mai multe criterii, astfel:

a) Dupǎ comportamentul lor faţǎ de volumul de activitate cheltuielile se împart în: variabile şi

fixe sau convenţional constante.

• cheltuieli variabile – sunt acelea care pe total işi modificǎ nivelul odatǎ cu modificarea

volumului fizic al producţiei care le-au ocazionat, sunt consecinţa deciziei de exploatare, de

utilizare a capacitǎţilor existente. Ele se modificǎ proporţional sau neproporţional cu volumul de

activitate. Din aceastǎ categorie fac parte: cheltuielile cu consumul de materii prime, de

combustibili şi energie în scopuri tehnologice, salariile de bazǎ ale muncitorilor direct productivi,

calculate pentru munca prestatǎ în producţie, cheltuielile cu întreţinerea si funcţionarea utilajelor

şi mijloacelor de transport ale secţiilor.

• cheltuieli fixe – sunt indispensabile existenţei, funcţionǎrii întreprinderii. Ele sunt

dependente de capacitatea potenţiala de producţie, respectiv de distribuţie, de structura acesteia.

Costurile fixe sunt angajate în maniera permanentǎ şi constituie, în principiu, consecinţa deciziei

de investiţie. În aceastǎ categorie se includ: cheltuieli cu amortizarea imobilelor atunci când se

calculeazǎ în raport de timp, salariile personalului de conducere, tehnic, economic şi de altǎ

specialitate, cele pentru întreţinerea şi repararea clǎdirilor, cele de iluminat, adicǎ cheltuielile

generale ale secţiilor de producţie şi cheltuielile generale de administraţie ale unitǎţii.1

Dupǎ modul de identificare şi repartizare pe purtǎtorii de cheltuieli pot fi directe si

indirecte.

• cheltuieli directe – sunt cele legate nemijlocit de activitatea unei unitǎţi operative, a

unui loc de muncǎ sau de realizarea unui produs ( salarii, consumuri de materii prime, materiale

etc. ).

• cheltuieli indirecte – sunt ocazionate de funcţionarea întreprinderii în ansamblul sǎu

( cheltuieli de administraţie, de întreţinere si funcţionarea utilajelor).

Aceastǎ clasificare are la bazǎ îmbinarea dintre natura cheltuielilor şi modul de repartizare şi

includere în costul produţiei fabricate în funcţie de destinaţie.

Clasificarea cheltuielilor dupa destinaţie se foloseşte în cadrul unitaţii patrimoniale pentru

organizarea contabilitǎţii de gestiune şi calculul costului unitar al produselor, lucrǎrilor şi

serviciilor.

c) După natura lor cheltuielile se împart în: cheltuieli curente (cheltuieli de exploatare şi

cheltuieli financiare) şi cheltuieli excepţionale.

Aceasta este structura prevăzută de lege pentru organizarea contabilităţii cheltuielilor.

• cheltuielile de exploatare sunt generate de realizarea obiectului de activitate al

întreprinderii: fabricarea de produse, prestarea de servicii, comercializarea de mărfuri etc. Ele sunt

formate din:

a) cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale, combustibili, piese de

schimb, costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate, costul mărfurilor vândute;

b) cheltuieli cu lucrările şi serviciile efectuate de terţi:

-întreţinere, reparaţii, locaţii de gestiune, studii şi cercetări (inclusiv sumele plătite pentru contracte

de cercetări)

- alte servicii efectuate de terţi: colaborări, comisioane, publicitate, reclamă, protocol.

c) cheltuieli cu impozite, taxe şi vǎrsǎminte asimilate:

- impozitul suplimentar pe salarii, impozitul pe clǎdiri;

1 “Diagnosticul financiar şi evoluţia întreprinderii”,Vintilă Georgeta,Editura Didactică, Bucureşti, 1998

taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat etc.

d)cheltuieli cu personalul:salarii, asigurări şi protecţie socială;

cheltuieli cu pregătirea şi perfecţionarea profesională;

e) cheltuieli cu amortizările şi provizioanele aferente exploatării:

provizioane pentru riscuri şi cheltuieli;

amortizări privind imobilizările corporale;

valoarea provizionată pentru deprecierea imobilelor, a materiilor prime, materialelor, obiectelor de

inventar;

• Cheltuielile financiare sunt formate din:

pierderi din creanţe legate de participaţii;

pierderi din vânzarea titlurilor de plasament;

diferenţele nefavorabile de curs valutar;

dobânzi curente

alte cheltuieli financiare (pierderi din creanţe de natură financiară)

cheltuieli financiare privind amortizările şi provizioanele:

-provizioane pentru riscuri şi cheltuieli privind activitatea financiară;

-provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare şi a titlurilor de plasament

• Cheltuielile extraordinare sunt determinate de o activitate care iese din normalitate sau cu

o frecvenţă redusă şi care se referă la :

A)Operaţiunile de gestiune:

despǎgubiri, amenzi , penalizǎri, lipsuri la inventar, donaţii şi subvenţii acordate (inclusive prelevǎrile

şi donaţiile în scop umanitar, precum şi pentru sprijinirea activitǎţilor culturale, sportive), pierderi din

debitori litigioşi;

cheltuieli excepţionale pentru provizioanele reglementate;

cheltuieli privind deprecierile excepţionale survenite la debitori diverşi;

B)Operaţiunile de capital:

valoarea contabilă a imobilizărilor cedate;

alte cheltuieli excepţionale.

d) După conţinutul lor cheltuielile se grupează în:

• salariale sau de muncǎ vie – sunt reprezentate prin consumul de forţǎ de muncǎ şi îmbracǎ

forma de cheltuieli cu plata remuneraţiilor cuvenite personalului, cu plata contribuţiei unitǎţii

la asigurǎrile sociale, cu plata contribuţiei unitǎţii la fondul de şomaj;

•cheltuielile materiale sau de muncǎ materializatǎ- sunt reprezentate prin consumurile de mijloace de

producţie, prin consumurile de mijloace de muncǎ şi de obicte ale muncii; consumurile de mijloace

de muncǎ îmbracǎ forma de cheltuieli cu amortizarea imobilizǎrilor, cu uzura obiectelor de inventar,

iar consumul de obiecte ale muncii pe aceea de cheltuieli cu consumul de materii prime, materiale

auxiliare, combustibili, piese de schimb.

e)După gradul de autonomie a decidentului cheltuielile pot fi:

• controlabile, când deciziile privind costurile sunt la îndemâna diferitelor centre de

responsabilitate (salarii, materii prime, materiale etc.);

• necontrolabile, impuse ca atare de puterea publică prin legislaţia fiscală sau

socială (taxele, impozitele etc.).

f) După relaţia de determinare dintre consumul de resurse şi efectele acestuia se

identifică:

costuri determinate, aflate în relaţie directă cu efectul obţinut (relaţia dintre costul de cumpărare

şi cifra de afaceri etc.);

costuri discreţionare, aflate în relaţie confuză cu efectul obţinut. De ex., în cazul

cheltuielilor'de publicitate nu se cunoaşte cu exactitate impactul publicităţii asupra cifrei de

afaceri.

g) După modul de înregistrare în contabilitatea financiară şi de gestiune, cheltuielile

sunt:

• cheltuielile neincorporabile figurează în contabilitatea generală, modificând rezultatul net

total, dar nu corespund unor consumuri normale, fiind excluse din calculul costurilor.

• cheltuielile neincorporabile pot fi: fără raport direct cu activitatea ( ex. primele de

asigurare pe viaţă) sau cheltuieli care nu relevă activitatea curentă (cheltuieli cu provizioanele,

amortizarea cheltuielilor de constituire şi a cheltuielilor repartizate, cheltuieli financiare - cu

excepţia celor aferente exploatării -, cheltuieli excepţionale).

• cheltuielile supletive figurează în contabilitatea de gestiune, dar nu sunt înregistrate în

contabilitatea generală, din motive fiscale sau juridice (ex. remunerarea convenţională a

capitalurilor proprii).

h) Dupǎ incidenţa asupra fluxurilor de trezorerie cheltuielile pot fi:

• monetare – sunt cheltuielile ce genereazǎ un flux monetar (salarii,consumuri de materii

prime, plata unor servicii etc.);

• calculate- sunt cheltuieli non-monetare, şi sunt reprezentate de amortizǎri şi

provizioane

Aceastǎ separare este utilǎ în determinarea şi analiza capacitǎţii de autofinanţare şi a fluxurilor

de trezorerie.

1.3. CORELAŢIA ÎNTRE CHELTUIELI ŞI VENITURI

În cadrul cheltuielilor efectuate pentru realizarea veniturilor se includ: cheltuielile de

exploatare, cheltuielile financiare şi cheltuielile excepţionale.

a)cheltuieli de exploatare,respectiv cheltuieli cu materiile prime,materiale şi

mărfuri,cheltuieli cu lucrările si serviciile executate de terţi,cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu

impozitele,taxele si vărsamintele asimilate,cheltuieli cu amortizarea capitalului

imobilizat,cheltuieli cu primele de asigurare care privesc activele corporale fixe şi circulante,

cheltuieli cu primele de asigurare pentru personal împotriva accidentelor de muncă, contribuţiile

care condiţionează organizarea şi funcţionarea activităţilor respective potrivit normelor legale în

vigoare, alte cheltuieli de exploatare;

b) cheltuieli financiare, respectiv cheltuieli privind titlurile de plasament cedate, cheltuieli

din diferenţe de curs valutar, cheltuieli cu dobânzile, pierderi din creanţe legate de participaţii,

alte cheltuieli financiare;

c) cheltuieli extraordinare, respectiv cheltuielile privind operaţiunile de capital şi cele

privind operaţiunile de gestiune.

Înregistrarea veniturilor şi cheltuielile în evidenţa contabilă se efectuează conform

Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii.

Creşterea eficienţei economice a întregii activităţi productive impune din partea fiecărei

unităţi elaborarea şi aplicarea riguroasă a unui ansamblu de măsuri şi acţiuni tehnice, tehnologice

şi organizatorice în scopul asigurării unei mobilizări maxime a tuturor rezervelor existente în

acest sens.

Reducerea costului de producţie ocupă o poziţie centrală în asigurarea creşterii

economice, deoarece în nivelul cheltuielilor de producţie se reflectă activitatea complexă a unei

societăţi comerciale (indiferent de obiectul de activitate şi profilul acesteia), rezultatele obţinute

în domeniul creşterii productivităţii muncii, al economisirii resurselor materiale, al utilizării

eficiente a fondurilor fixe, precum şi multiplele efecte ale introducerii progresului tehnic în toate

domeniile de activitate.2

Acţiunile concrete de reducere a cheltuielilor se diferenţiază de la o unitate la alta,în

funcţie de profilul de activitate, de dotarea tehnică existentă,de tehnologiile utilizate şi de

structura costului de producţie. Cheltuielile de producţie prezintă interes în contextul analizei

economico-financiare atunci când participă la determinarea unor indicatori sintetici ai eficienţei

economice.

Activitatea tuturor societăţilor cu caracter productiv presupune efectuarea unor cheltuieli

generate de particularităţile procesului de producţie, de tehnologia şi dotarea tehnică folosite. În

acest context, trei elemente sunt defintorii, şi anume: mijloacele de muncă; obiectele muncii; şi

forţa de muncă.

În activitatea de eficienţă economică a unei întreprinderi esenţiale sunt atât nivelul

înregistrat al cheltuielilor cât şi structura acestora. Primul contribuie la determinarea costului pe

unitatea de produs sau de serviciu, raportând totalul cheltuielilor la cantitatea obţinută,iar al

doilea reprezintă o adevărată radiografie a consumurilor efectuate pentru obţinerea producţiei sau

a serviciului respectiv. O asemenea structurare a elementelor de consum material sau uman

creează o imagine completă şi convingătoare asupra consumurilor raţionale şi a celor neraţionale

de resurse, precum şi posibilităţile reale de reducere sau eliminare a celor nejustificate, a celor

neeficiente.

Astfel, nivelul şi structura cheltuielilor de producţie contribuie la determinarea nivelului

costului pe unitatea de produs sau pe unitatea de serviciu realizată. Cunoscând costul produselor,

societatea comercială urmăreşte recuperarea acestuia prin vânzarea producţiei sau a serviciului.

Realizarea de produse şi servicii cu cheltuieli cât mai mici constituie premisele unei

eficiente economice maxime la nivelul societăţilor economice.

Asemenea efecte se pot materializa în:

2 “Analiza economico-financiară a firmei în domeniul agroalimentar”,Gh.N.Iosif,Ed.Tribuna Economică,Bucureşti,2000

a) producţii mai mari obţinute din aceeaşi cantitate de materii prime şi materiale;

b)importante economii ca urmare a folosirii mai raţionale a resurselor materiale şi

umane şi creşterea posibilităţilor de stimulare a angajaţilor;

c)creşterea competitivităţii produselor realizate pe piaţa internă şi internaţională.

O asemenea viziune presupune cunoaşterea exactă a principalilor factori care

influenţează direct sau idirect nivelul cheltuielilor de producţie, a modului în care aceştia s-au

manifestat, iar identificarea lor reprezintă elementul primordial în vederea reducerii cheltuielilor

de producţie şi în special a celor materiale, acestea din urmă contribuind substanţial la creşterea

producţiei.

Diminuarea acestor cheltuieli însă nu trebuie să afecteze calitatea produselor,deoarece

orice economie făcută dauna calităţii echivalează cu o pierdere irecuperabilă pentru

întreprinderea respectivă.

1.4. Reducerea cheltuielilor şi principalii indicatori

Pentru reducerea cheltuielilor, fiecare întreprindere îşi elaborează un ansamblu de măsuri.

Dintre acestea menţionăm:

- reducerea normelor de consum, introducerea noilor tehnologii, folosirea de înlocuitori de

materii prime;

- valorificarea superioară a materialelor şi materiilor prime;

- reducerea cheltuielilor cu aprovizionarea şi expedierea produselor;

- reducerea cheltuielilor cu amortizarea utilajelor;

- economii la fondul de salarii, ca urmare a creşte-rii productivităţii muncii;

- economii la cheltuieli cu caracter administrativ-gospodăreşti.

Zona cheltuielilor întreprinderii cuprinde o arie largă de fenomene economice legate, în

esenţă, de consumul şi utilizarea factorilor de producţie: munca, natura şi capitalul Aceasta

trebuie să ocupe un loc deosebit în managementul intern, întrucât de utilizarea şi consumul

factorilor de producţie depind în mare măsură capacitatea concurenţială a întreprinderii,

asigurarea unor premise de bază ale performanţe-lor economico-fînanciare.3

3 “Diagnosticul financiar şi evoluţia întreprinderii”,Vintilă Georgeta,Editura Didactică, Bucureşti, 1998

Deoarece preţurile de vânzare ale produselor se formează pe piaţă, ca rezultat al acţiunii cererii şi

ofertei, pentru menţinerea unei anumite marje a profitului se impune a acţiona în sensul reducerii

costurilor de producţie, având în vedere că reducerea acestora reprezintă o rezervă a creşterii

eficienţei activităţii economice, cu condiţia ca ea să reprezinte rezultatul efortului propriu al

întreprinderii şi să asigure respectarea calităţii producţiei. Se impune deci o analiză permanentă a

acestor costuri, a evoluţiei lor de la o perioadă de gestiune la alta.

Principalii indicatori utilizaţi în acest sens sunt:4

rata cheltuielilor totale sau nivelul cheltuielilor la 1.000 lei venituri:

R=

ChV

.1000

R == X (gi x C|)

unde:

Ch reprezintă cheltuielile totale pe cele trei domenii de activitate (exploatare, financiare,

excepţionale);

V - veniturile totale pe cele trei domenii de activitate;

g -ponderea (%) veniturilor întreprinderii pe domenii de activitate;

c - cheltuieli la 1.000 lei venituri, respectiv rata de eficienţă a cheltuielilor totale, pe

domenii de activitate.

Primul model dă posibilitatea evidenţierii respectării corelaţiei dintre ritmul de creştere a

veniturilor totale şi cel a cheltuielilor totale.

Al doilea model pune în evidenţă contribuţia fiecărui domeniu de activitate la mărirea sau

micşorarea ratei de eficienţă a cheltuielilor totale.

o rata de eficienţă a cheltuielilor de exploatare sau cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare:

Rche=

CheVe

. 1000

Rche == X (gi x ce)

unde:

4 “Analiza economico-financiară a firmei în domeniul agroalimentar”,Gh.N.Iosif,Ed.Tribuna Economică ,Bucureşti,2000

Rche reprezintă nivelul de eficienţă a cheltuielilor de exploatare (Cheltuieli la 1000 lei

venituri din exploatare)

Che - cheltuieli de exploatare;

Ve - venituri din exploatare;

ge - structura (%) veniturilor din exploatare;

ce - cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare pe categorii de activităţi (aferente

producţiei vândute, producţiei stocate, producţiei din imobilizări);

cheltuieli la L000 lei cifra de afaceri din activitatea de bază:

Ch⋅1000/Ca=

∑ qv⋅c

∑ qv⋅p⋅1000

unde:

qv reprezintă volumul fizic al cifrei de afaceri; c - costul mediu pe unitatea de produs; p -

preţul mediu de vânzare.

Indicatorul menţionat anterior mai poate fi scris dataliat astfel:

Ch⋅1000/Ca=Chv

Ca⋅10 00+ Chc

Ca10 00=

∑ qv⋅c

∑ qv⋅p⋅10 00

+

∑ qv⋅c

∑ qv⋅p⋅10 00

Chv reprezintă cheltuielile variabile;

Che - cheltuielile constante;

Ca. - cifra de afaceri;

cv - costul variabil pe unitatea de produs;

Primul model pune în evidenţă faptul că asupra modificării nivelului cheltuielilor ce revin

la 1000 lei cifră de afaceri acţionează direct şi indirect următorii factori:

- structura cifrei de afaceri;

- preţul mediu de vânzare;

- costul mediu pe unitatea de produs.

Al doilea model arată faptul că nivelul cheltuielilor

la 1000 lei cifra de afaceri este influenţat de aceiaşi factori, însă oferă posibilitatea aprofundării

cauzelor care pot determina reducerea sau depăşirea costurilor, prin intermediul celor două

categorii de cheltuieli (variabile şi constante), cu comportamente diferite faţă de mărimea

activităţii întreprinderii.

cheltuieli materiale la L000 lei cifră de afaceri:

Chm⋅1000/Ca=

∑ qv⋅c m

∑ qv⋅p⋅1000

unde:

qv reprezintă volumul fizic al cifrei de afaceri;

cm - cheltuieli materiale pe unitate de produs;

p - preţul mediu de vânzare (exclusiv TVA).

cheltuieli cu amortizarea ce revin la 1000 lei cifră de afaceri;

Cha⋅1000/Ca= A

∑ qv⋅p⋅10 00

unde:

A reprezintă suma cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe;

qv — volumul fizic al cifrei de afaceri;

p - preţul mediu de vânzare.

cheltuieli cu dobânzile bancare ce revin la 1.000 lei cifră de afaceri:

Chd⋅1000/Ca= D

∑ qv⋅p⋅10 00

unde:

Db reprezintă suma dobânzilor plătite pentru credite acordate;

qv - volumul fizic al cifrei de afaceri;

p - preţul mediu de vânzare.

În cazul întreprinderilor din domeniul agroalimentar există mari posibilităţi de reducere a

cheltuielilor de producţie atât în ceea ce priveşte activitatea de bază (principală), cât şi în cazul

activităţilor adiacente acesteia

CAPITOLUL 2

Diagnosticul economic-financiar la S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L.

2.1 Prezentarea S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L.

2.1.1 Denumirea societăţii

Denumirea societăţii este S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L.

2.1.2 Forma juridică a societăţii

S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT EXPORT S.R.L. este persoană juridică romană, având

formă juridică de societate cu răspundere limitată. Aceasta îşi desfăşoară activitatea în

conformitate cu legile române şi cu prezentul stătut.

2.1.3 Sediul societăţii

Sediul societăţii este în România, localitatea com. Gorgota, str. DN1, nr. 9, judeţul Prahova.

2.1.4 Scurt istoric

S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT EXPORT S.R.L. se înfiinţează în anul 1991 având

ca activitate comerţul en-detail; în anul 1993 se trece la producţia “Îmbutelierea şi livrarea de

băuturi răcoritoare”. Începând cu anul 1994, societatea, ca urmare a conjuncturii existente pe

piaţă (cerere de băuturi spirtoase mai mare decât oferta, consecinţă a lichidărilor sau situaţiei

falimentare a fostelor unităţi vinalcool) decode abordarea producţiei şi îmbutelierii de băuturi

alcoolice spirtoase.

În perioada 2006-2009, societatea a avut un trend ascendent, impunând pe piaţa regională

mărci precum: VODKA DUMITROV, RACHIU EXTRA consecrate ca lideri de piaţă în zona de

centru şi sud a judeţului Prahova, aceasta concomitent cu investiţii în utilaje, instalaţie de

îmbuteliere automată, parc auto propriu pentru livrări etc.

De asemenea a fost ridicată o hală modernă de preparare-productie-imbuteliere băuturi

alcoolice (structură tip Lindab, tâmplărie aluminiu, termopan) în care funcţionează 2 linii

automate de productie-imbuteliere, una dintre acestea fiind de provenienţa Krones-Germania.

Începând cu anul 2007, S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L. a obţinut

acreditarea unui sistem de management al calităţii ISO 9001:2001 şi pe principiile HACCP din

anul 2008. Sistemele HACCP sunt obligatorii prin Hotărârea Guvernului României privind

aprobarea Regulilor Generale privind Igiena Alimentelor ce intră în vigoare în 01.10.2006,

hotărâre ce transpune Regulamentul Consiliului U.E. nr. 852/2004/C.E., precum şi Directiva

93/43/C.E.E..

2.1.5 Domeniul de activitate

S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L., membru al Asociaţiei Patronale

a Băuturilor Alcoolice “GARANT’, are ca principal obiect de activitate producţia de alcool şi

băuturi alcoolice, COD CAEN 1595 şi depozitări COD CAEN 6312.

2.1.6 Organizarea producţiei

Sistemul tehnologic de ansamblu al societăţii este perfect integrat obiectului de activitate.

Fabrica de alcool asigură necesarul de alcool etilic rafinat pentru prepararea şi îmbutelierea

băuturilor spirtoase şi alcoolului sanitar la un standard calitativ ridicat (alcool tip A, 96.7%

concentraţie alcoolică), excedentul fiind destinat valorificării către clienţii îmbuteliatori, deja

fiind încheiate contracte ferme cu livrări efectuate.

Produsele secundare cum ar fi alcoolul tehnic (pentru utilizatori industriali) şi borhot

centrifugat (crescători animale) permit obţinerea de surse financiare.

2.1.7 Structura capitalului social

Capitalul social subscris şi vărsat al S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L. este

de 87600 lei RON. La formarea capitalului social al societăţii au participat 3 acţionari principali.

Tabel nr. 2.1

Repartizarea capitalului social şi a părţilor sociale

SpecificaţieCapital social

-ron-Număr acţiuni

Pondere acţionar

-procente-

Valoare acţiune

-lei-

Acţionar 1 30 660 30 660 35

1Acţionar 2 30 660 30 660 35

Acţionar 3 30 660 30 660 30

Figura nr. 1

2.2 Organizarea structurală la S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L.

Desfăşurarea activităţii de producţie în cadrul S.C. RO-STAR S.A. presupune o

organizare structurală corespunzătoare, care să favorizeze atingerea obiectivelor propuse şi să

asigure un echilibru intern corespunzător. Principala expresie a organizării structurale o

reprezintă structura organizatorică.

Societatea agroalimentară S.C Dumalco Servicii Import-Export S.R.L a fost înfiinţată în

baza legii Managementul exercitat este cel de tip participativ.

Managementul superior al întreprinderii (mai sus menţionat) şi calitatea personalului

angrenat în cadrul S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L. constituie premisele

certe ale funcţionarii corecte şi dezvoltării firmei, a realizării obiectivelor propuse în planurile

anuale.

2.3 Diagnosticul potenţialului tehnico-productiv

Stabilirea capacităţii de producţie pentru orice unitate industrială impune determinarea

riguroasă a acelui volum fizic de produse ce poate fi fabricat cu utilajele şi suprafeţele existente,

în condiţii optime de lucru şi nu a acelei cantităţi ce se obţine în condiţii curente de producţie, ce

reflectă rezultatul unui efort minimal în îndeplinirea programului de producţie.

Spre deosebire de producţia realizată sau programată, care se bazează pe condiţiile

concrete existente în perioada respectivă şi care pot îngloba situaţii mai puţin favorabile în ceea

ce priveşte folosirea extensivă şi intensivă a utilajelor şi suprafeţelor de producţie, capacitatea de

producţie reflectă posibilităţile maxime în condiţiile folosirii depline a resurselor societăţii

agroalimentare.

Tabel nr. 2.2

Capacitatea de producţie fizică

-litri-

Produse 2007 2008 2009

Saniblue 6733245 7616190 6733245

Alexis 549990 600000 549990

Dumitrov 30 667000 940000 667000

Dumitrov 25 1066000 777000 1066000

Antarctico 115790 1200000 115790

Quila-Quila 500000 600000 500000

Extra 934330 1019747 934330

Prună 1533258 1647619 1533258

TOTAL 12099613 14400556 12099613

Se observă o creştere a capacităţii de producţie în anul 2008, urmată de o scădere a acesteia în

anul 2009.

2.4. Piaţa

Piaţa băuturilor spirtoase din românia , componentă a “Fast Moving Conssumer Goods –

f.m.c.g. – produse de consum cu rulaj rapid “are următoarele particularităţi :

- Cifra de afaceri anuală pe total băuturi spirtoase : aprox. 1 miliard usd .

Segmentarea pieţei de băuturi spirtoase din românia :

5% cifra afaceri pe importuri şi ultrapremium ( preţ raft > 20 ron).

25 % cifra afaceri pe premium ( preţ raft 10 – 20 ron).

30 % cifra afaceri pe middle ( preţ raft 50 ron - 10 ron).

40 % cifra afaceri pe low ( preţ raft 20 ron - 50 ron ).

Figura nr.8

Segmentare pe concentraţii alcoolice :

50 % piaţa pentru conc.alc. 20% -30%

30 % piaţa pentru conc.alc. 30 % - 37.5 %

20 % piaţa pentru conc.alc. 40 % şi > de 40 %

Figura nr. 9

Spre deosebire de alte produse f.m.c.g. relevante ( bere , ţigarete) unde există 3-4

competitori majori ( multinaţionale) care deţin controlul pieţei ,pe segmentul băuturilor spirtoase

întâlnim mulţi competitori autohtoni ce-şi dispută piaţă.

2.4.1 Descrierea pieţei S.C Dumalco Servicii Import-Export S.R.L

Din total producători băuturi spirtoase , 35 % dintre aceştia sunt producători

integraţi ,având distilerie + secţie îmbuteliere , diferenţa de 65 % fiind formată din îmbuteliatori

care achizitoneaza materia primă fabricării băuturilor ( alcoolul etilic alimentar) de la

producătorii integraţi.

Absenţa unor jucători externi pe piaţa autohtonă a băuturilor spirtoase , cumulat cu

multitudinea îmbuteliatorilor , inconsecvenţa legislativă şi ineficienţa controlului organelor

statului conduc la existenţa pe piaţă a unor firme ce concurează neloial prin preţ , prin neplata

taxelor şi impozitelor cuvenite.

Odată cu aderarea în UE ( 2007) au rezistat pe piaţa producătorii integraţi ce desfăşoară

o afacere corectă , realizează produse de calitate , au certificări iso şi standarde de igienă

alimentară .totodată este previzibilă intrarea pe piaţa românească a firmelor importante la nivel

mondial : Diageo , Pernod Ricard ,United Distilleries.

Un alt element important în trierea producătorilor existenţi la ora actuală îl constituie

majorarea progresivă a nivelului accizelor ( aprox.60% din preţul băuturilor) până la nivelul

celor din Uniunea Europeană , rezistând pe piaţa producătorii ce investesc în calitate , au costuri

de fabricaţie competitive , îşi lărgesc reţeaua şi canalele de distribuţie , au bugete şi direcţii

precise în sectoarele de marketing şi vânzări.

Identificăm următoarele oportunităţi favorabile pentru S.C. DUMALCO SERVICII

IMPORT-EXPORT S.R.L :

- Realizarea investiţiei fabrica de alcool în 2004 , aprox. 1,6 milioane USD, S.C.

DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L devenind producător integrat ,

obţinând o certificare a sistemului de management al calităţii iso 9001:2001 , în 2005 o

certificare pe standarde de igienă alimentară ( i.f.s.) fiind realizate premisele stabilităţii pe

piaţa premergător 2007 şi post-aderare UE.

- Fabrica de alcool asigură necesarul de îmbuteliere a băuturilor spirtoase produse S.C.

DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L la un standard calitativ ridicat ( alcool

tip a , 96,7 % conc.alc.) la costuri mai reduse decât în varianta achiziţionării de la alţi

producători, totodată excedentul fiind destinat valorificării către clienţi îmbuteliatori ,

deja fiind încheiate 5 contracte ferme cu livrări efectuate.

- Produsele secundare : alcool tehnic ( utilizatori industriali) şi borhot centrifugat

( crescători animale) permit obţinerea de surse financiare în perioada actuală ( mai-iunie

2010) realizându-se preofertarea şi contracte de livrare certe pentru 2011.

În funcţie de conjunctura pieţei , începând cu 2007 ,cumulat cu trecerea pe gaz metan ( ca agent

termic , actualmente se utilizează c.l.u.) s-a măreşte capacitatea de distilare –rafinare a fabricii cu

aprox.60 % , cresc fluxurile de numerar din vânzarea de alcool etilic alimentar concomitent cu

reducerea costului de fabricaţie ( diferenţa din cost achiziţie agent termic).

S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L este membru al asociaţiei

patronale a băuturilor alcoolice “Garant” ,desfăşoară o afacere corectă , respectând legislaţia în

vigoare , are un comportament fiscal ireproşabil , fapt concretizat în scutirea de plată garanţiei

financiare pentru antrepozitar autorizat , obţinută de la ministerul finanţelor.

Mărcile actuale ale S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L sunt

poziţionate pe segmentele unde se înregistrează cea mai mare cifra de afacere din industrie , 75

% din rulaj este pe segmentul low ( preţ raft 15 ron -20 ron) şi concentraţii alcoolice între 20 %-

30 %.

Din iunie 2005 firma a pătruns pe piaţa cu alcoolul sanitar “Saniblue” şi cu alcolul etilic din

cereale 96%vol alcool îmbuteliat, iar din octombrie 2005 a pătruns pe segmentul middle printr-o

marcă de brandy şi una de vodka , pe segmentul low a lansat o gamă de lichioruri ( actualmente o

nişă favorabilă ) şi s-a investit în extinderea arealului de distribuţie prin creşterea forţei de

vânzare şi logistica aferentă acesteia.

Implementarea iso 9001 , investiţiile în forţă de vânzare şi marketing , calitatea personalului

angrenat atât în producţie cât şi în vânzare sunt elememte ce conduc la realizarea strategiilor

firmei de creştere a profitului.

2.4.2 Produse

În cursul exerciţiului financiar 2009, 63% din producţia realizată a fost reprezentată de produsul

finit “Saniblue 70”,diferenţa de 37% fiind reprezentată de către următoarele mărci:

- Dumitrov® - Vodka 37.5%;

- Dumitrov® - Băuturi spirtoase la 30% şi 24%;

- Alexis - Băutura spirtoasă tip brandy de 30%;

- Antarctico - Băutura spirtoasă tip vodka de 25%;

- Quila - Quila - Băutura spirtoasă tip vişinata la 20%;

- Rachiu Extra - Băutura spirtoasă la 22%;

- Gust de Prună - băutura spirtoasă la 22%.

Produsele sunt realizate din alcool etilic rafinat de calitate (furnizor în perioada 2001-

2007 Global Spirits Company), arome identic naturale de la furnizori externi (Wild - Austria şi

Dohrer - Germania), distilat de vin provenit de la Murfatlar - Constantă, toate acestea fiind atent

preparate după reţete şi norme interne bine statuate ce asigură o calitate deosebită a produselor în

timp.Mărcile societăţii sun poziţionate pe segmentul de preţ 'medium', cu preţuri în magazine

cuprinse între 3 lei şi 25 lei, fiind segmentul unde conform A.C. Nielsen se realizează cele mai

mari volume de desfacere şi cea mai mare cifra de afaceri din industria alcoolului din România.

Totodată, mărcile au avantajul unei foarte bune adresabilităţi, atât în segmentul urban de retail

(prin Dumitrov®, Alexis, Antarctico şi Quila - Quila), cât şi în segmentul rural de retail (cele din

urban la care se adaugă Rachiu Extra şi Gust de Prună), fiind bine reprezentate şi pe segmentul

horeca 'medium'.

Figura nr. 1

Realizarea acestor produse finite presupune respectarea unei tehnologii de

fabricaţie,precum şi respectarea următoarelor prevederi legale şi alte cerinţe aplicabile.

2.4.3 Piaţa de desfacere

Piaţa de desfacere a S.C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L este extinsă

cu precădere în judeţul Prahova, fiind urmată de o dezvoltare a logisticii în toate celelalte judeţe

ale ţării, începând cu anul 2001.

Actualmente este un jucător important pe plan regional, având o reţea de distribuţie care

acoperă peste 850 de clienţi din judeţul Prahova (Ploieşti, Băicoi, Plopeni, Vălenii de Munte,

Mizil şi mediul rural unde sunt lideri de piaţa cu produsele: Rachiu Extra, şi Dumitrov 24%), 200

de clienţi în judeţul Dâmboviţa, 175 de clienţi în Ialomiţa şi 150 în Buzău, totodată mărcile

noastre fiind distribuite şi în Sectorul Agricol Ilfov (Snagov, Ciolpani, Afumaţi).

Existând ca un producător de alcool şi îmbuteliator cu o modernă şi solidă bază materială, a atins

în 2004 o acoperire la nivel naţional cu mărcile lor, realizând o afacere corectă şi profitabilă pe

termen lung împreună cu partenerii lor actuali sau potenţiali.

2.5. Analiza SWOT

Analiza SWOT este cea care furnizează informaţiile care ajută alinierea resurselor şi

posibilităţilor întreprinderii agroalimentare la condiţiile şi riscurile din mediul extern foarte

complex şi competitiv în care operează.

Tabel nr. 2.16

ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte slabe

Membru al asociaţiei patronale a băuturilor

alcoolice “Garant”;

Au mărcile poziţionate pe segmentele unde

se înregistrează cea mai mare cifra de afaceri

din industrie;

Au investit în calitate, publicitate şi

promovare;

Firma foloseşte o tehnologie avansată în

domeniul depozitării cerealelor;

Calitatea produselor care vor fi distribuite de

către societate este superioară;

Reţeaua de distribuţie este bine organizată;

Societatea posedă un laborator specializat

care se ocupă numai de această activitate;

Lipsa concurenţei;

Amplasamentul societăţii este în mediul

rural ceea ce o avantajează deoarece

achiziţionează cerealele inclusiv de la

persoane fizice la un preţ mult mai mic decât

de la alţi distribuitori.

Forţa de muncă bine instruită şi calificată.

Evoluţia crescândă a productivităţii muncii

societatea este stabilă şi independentă din

punct de vedere financia

▪ Încă nu există un departament de

marketing personal specializat şi nici fonduri

alocate pentru această activitate

profitabilitate în scădere faţă de anul precedent

menţinerea unui nomenclator inadecvat de

produse şi/sau servicii (prea larg sau prea

îngust);

reducerea ponderii pe piaţă

materiile prime variază de la un anotimp la

altul, ceea ce imprimă o anumită ciclicitate

activităţii societăţii şi necesitatea constituirii de

stocuri în perioada iernii;

Oportunităţi Ameninţări

▪ Se caută posibilităţi de penetrare a pieţei

externe, integrarea europeană determinând o

creştere a comerţului trans-frontalier;

▪ Perspective pentru extinderea şi

dezvoltarea economică a societăţii

agroalimentare.

▪ Criză economică

▪ Situaţia politicilor fiscale şi bugetare;

▪ Rata fluctuantă în această ramură de

activitate a inflaţiei;

CAPITOLUL III.

ANALIZA CHELTUIELILOR DE PRODUCŢIE C. DUMALCO SERVICII IMPORT-

EXPORT S.R.L

3.1 ANALIZA SITUATIEI GENERALE A CHELTUIELILOR

Un diagnostic cu caracter general privind ansamblul cheltuielilor la C. DUMALCO

SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L necesitǎ efectuarea unei analize corelate al cǎrei obiect îl

constituie situaţia înregistrata în urmatoarele domenii mai importante:

- variaţia cheltuielilor pe total şi pe tipuri de activitǎţi, în dinamicǎ;

- modificǎrile intervenite în structura cheltuielilor totale pe tipuri de activitǎţi;

- variaţia nivelului eficienţei economice a cheltuielilor pe total si pe tipuri de activitǎţi.

Analiza cheltuielilor aferente veniturilor vizeazǎ evolutia lor si factorii care o determinǎ, în

vederea identificǎrii posibilitǎţilor de diminuare a lor în scopul sporirii rentabilitǎţii.

Indicatorul „cheltuieli la 1000 lei venituri” se determina ca raport între cheltuielile totale si

venituri:

Ch×1000/V=∑Chi

∑Vi×1000

Ch×1000/V=∑ gi×chi×1000

vi100

în care:

Chi reprezintǎ cheltuieli totale pe cele trei tipuri de activitǎţi;

Vi – venituri totale pe cele trei tipuri de activitǎţi;

gi – structura ( ponderile ) veniturilor pe cele trei tipuri de activitǎţi;

chi x 1000/vi – nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri pe cele trei tipuri de activitǎţi.5

Rezulta deci cǎ modificarea nivelului cheltuielilor la 1000 lei venituri se datoreazǎ

influenţei structurii veniturilor şi a nivelului cheltuielilor la 1000 lei pe categorii de venituri.

Nivelul şi evolutia acestor cheltuieli la întreprinderea S.C. „VEL PITAR” S.A. sunt

prezentate în tabelul urmǎtor:

Dinamica şi structura cheltuielilor aferente veniturilor la SC. DUMALCO SERVICII

IMPORT-EXPORT S.R.L

Tabelul nr. 3.1

- mii lei -

Explicaţii 2007 2008 2009

Absolut % Absolut % Absolut %

Venituri totale din

care:

123564781 100 148545053 100 286803494 100

-exploatare 122918509 99,48 148356214 99,87 286379646 99,85

-financiare 434588 0,35 188839 0,13 423848 0,15

-extraordinare 211684 0,17 0 0 0 0

Cheltuieli

totale,din care:

126708084 100 144996834 100 269625307 100

-exploatare 126235935 99,63 144914188 99,94 269330615 99,89

-financiare 191782 0,15 82646 0,06 294692 0,11

-extraordinare 280367 0,22 0 0 0 0

Se observǎ cǎ ponderea veniturilor din exploatare în total venituri a crescut in anul 2008

faţa de anul 2007. În acelasi interval, cheltuielile de exploatare au crescut si ele ca procent în


total cheltuieli, ajungând de la 99,63% la 99,94% în anul 2008. Se observa o scadere, în anul

2009, a cheltuielilor de exploatare în total cheltuieli, ajungând la 99,89% faţă de anul 2008 când

acestea au atins pondeera de 99,94%.

3.1.1. Eficienţa cheltuielilor prin raportarea lor la venituri pe total întreprindere şi pe tipuri

de activităţi

Dinamica ratei de eficienţǎ a cheltuielilor la SC. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT

S.R.L

Tabelul nr. 3.2- lei-

Explicatii Rata de eficienţǎ (ch x 1000/v) Diferenţe

2007 2008 2009 2008/2007 2009/2008

Activitatea de

exploatare

1026,99 976,80 940,47 -50,19 -36,33

Activitatea

financiarǎ

441,30 437,65 695,28 -3,65 257,63

Activitatea

extraordinară

1324,46 0 0 0 0

TOTAL 1025,44 976,1 940,10 -49,34 -36

Formula de calcul pentru total rată de eficienţă a cheltuielilor sau nivelul cheltuielilor la

1000 lei venituri:

R=Ch*1000/V sau R=∑(gi*ci), in care:

Ch reprezintǎ cheltuieli totale pe cele trei tipuri de activitǎţi;

V– venituri totale pe cele trei tipuri de activitǎţi;

gi – structura ( ponderile ) veniturilor pe cele trei tipuri de activitǎţi;

ci – cheltuieli la 1000 lei venituri,respectiv rata de eficienţă a cheltuielilor totale,pe

domenii de activitate.

Calculul şi analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri, în anii 2007 şi 2008:

Δ Ch⋅1000/V=(Ch⋅1000/V )1−(Ch⋅1000/V )0=976,1- 1025,44 = -49,34 lei

din care:

1)datoritǎ influenţei modificǎrii veniturilor:

2)datoritǎ influenţei modificǎrii cheltuielilor totale:

Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia:

-49,34 lei =- 176,84 lei+127,5lei

Corelaţia este verificată

3.1.2.Analiza structurală ţi factorială a cheltuielilor de producţie

Dacǎ avem în vedere faptul ca situaţia cheltuielilor la 1000 lei venituri este diferitǎ pe cele trei

domenii de activitate, se impune efectuarea unei analize de tip factorial pornind de la modelul de

analizǎ:

Ch⋅1000/V=∑ gi⋅(ch⋅1000/vi )100

Calculând, avem:

Δ Ch⋅1000/V=(Ch⋅1000/V )1−(Ch⋅1000/V )0= 976,1- 1025,44 = -49,34 lei

din care:

1) datoritǎ influenţei modificǎrii structurii veniturilor pe cele trei domenii de activitate:

Ch⋅1000/V( V )=(Ch0

v1

−Ch0

v0)×1000=848 ,6−1025 ,44=−176 ,84 lei

Ch⋅1000/V( ch )=(ch1

v1

−ch0

v1)×1000=976 ,1−848 , 6=127 ,5 lei

ΔCh⋅1000/V ( g )=∑ gi1⋅(chi0⋅1000/vi0)100

−∑ gi0⋅(chi0⋅1000/vi0)100

=

¿1026 ,22−1025 , 44=0 , 78 lei

2) datoritǎ influienţei modificǎrii cheltuielilor la 1000 lei venituri pe domenii de activitate :

ΔCh⋅1000/V (chi⋅1000/vi )=∑ gi1⋅(chi 1⋅1000/vi1 )100

−∑ gi1⋅(chi0⋅1000/vio )100

=

¿976,1 -1026,22 = - 50,12 lei

Se verificǎ dacǎ este respectatǎ corelaţia :

Δ Ch⋅1000/V=ΔCh⋅1000/V ( g )+ΔCh⋅1000/V (chi×1000/vi)

-49,34 = 0,78 + (- 50,12)

Corelaţia este verificată

Analiza comparativǎ a anilor 2008 şi 2007

Din analiza datelor rezultǎ cǎ în anul 2008 s-a înregistrat o scădere a nivelului ratei de eficienţǎ a

cheltuielilor totale faţǎ de nivelul înregistrat în anul 2007, fiind respectatǎ şi corelaţia dintre

ritmul de creştere a veniturilor şi ritmul de creştere a cheltuielilor.

114,43% < 120,22%, în care:

114,43% reprezintǎ indicele de creştere a cheltuielilor

120,22% - indicele de creştere a veniturilor

În anul 2008 nivelul ratei de eficienţǎ a cheltuielilor totale a scǎzut cu -49,34 faţǎ de cea

înregistratǎ în anul 2007, situaţie determinatǎ de scaderea considerabilǎ a cheltuielilor financiare

si de creşterea cheltuielilor de exploatare.

În aceste condiţii, creşterea cheltuielilor de la 126708084mii lei la 144996834mii lei se

justificǎ, deoarece ritmul de creştere a cheltuielilor este mai mic decât dinamica veniturilor,

astfel cǎ efectul devanseazǎ efortul financiar.

Indicatorul de eficienţă economică este dat de formula :

Ee =

EfortEfect ,

prin care se urmareşte minimizarea lui,de exemplu, cheltuielile le 1000 lei venituri din exploatare

trebuie să înregistreze o valoare subunitară cât mai redusă.

Cheltuielile la 1000 lei venituri au scǎzut în anul 2008 faţǎ de anul anterior cu -49,34lei.

Aceastǎ scǎdere este rezultatul influenţei urmǎtorilor factori :

- modificarea structurii veniturilor care are ca rezultat devansarea lui de către nivelul

cheltuielilor la 1000 lei venituri totale cu 176,84 lei Aceastǎ situaţie s-a datorat creşterii

ponderii veniturilor din exploatare de la 99,48% în anul 2002 la 99,87% în 2003,adicǎ în

acel domeniu de activitate cu un nivel al cheltuielilor la1000 lei venituri mai mare decât

nivelul mediu al cheltuielilor la 1000 lei venituri totale.

Având în vedere cǎ veniturile din activitatea de exploatare ocupǎ o pondere foarte mare în total

venituri (99,48% în anul 2007, respectiv 99,87% în anul 2008), scăderea cheltuielilor la 1000 lei

venituri din activitatea financiarǎ, precum şi din activitatea excepţionalǎ are o influenţǎ

nesemnificativǎ.

- modificarea cheltuielilor la 1000 lei venituri pe cele trei categorii de activitǎţi a avut o

influenţǎ favorabilǎ ducând la creşterea ratei de eficienţǎ a cheltuielilor cu 127,5lei. Deşi

cheltuielile financiare au scăzut şi cele eextraordinare s-au diminuat la zero, acest fapt nu

a putut devansa creşterea cheltuielilor de exploatare, ceea ce a dus la o creştere pe total

activitate de 127,5 lei.

Calculul şi analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri,în anii 2008 şi 2009

∆ Ch*1000/V = (Ch*1000/V)1 - (Ch*1000/V)0 =940,10 – 976,1

= - 36lei

din care:

1)datoritǎ influienţei modificǎrii veniturilor:

Δ Ch×1000/V (V )=(Ch0

v1

−Ch0

v0)×1000=505 ,6−976 , 8=−470 , 5 lei

2)datoritǎ influienţei modificǎrii cheltuielilor totale :

Δ Ch⋅1000/V (ch )=(ch1

v1

−ch0

v1)×1000=940 ,1−505 , 6=434 ,5 lei


Δ Ch⋅1000/V=ΔCh⋅1000/v ( v )+ ΔCh⋅1000/v (ch )

-36 lei= -470,5 lei + 434,5 lei

Corelaţia a fost respectată.

Aprofundând analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri, putem calcula influenţele fiecǎreia dintre

cele trei categorii de cheltuieli aferente celor trei activitǎţi: exploatare, financiarǎ şi

extraordinară.

Se impune efectuarea unei analize de tip factorial pornind de la modelul de analizǎ:

Ch⋅1000/V=∑ g i⋅(ch⋅1000/vi )100

Calculând, avem:

∆ Ch*1000/V = (Ch*1000/V)1 - (Ch*1000/V)0 =940,10 – 976,1 = - 36lei

din care:

1)datoritǎ influenţei modificǎrii structurii veniturilor pe cele trei domenii de activitate :

ΔCh⋅1000/V ( g )=∑ gi1⋅(chi0⋅1000/vi0)100

−∑ gi0⋅(chi0⋅1000/vi0)100

=

¿974 ,64−974 , 83=−0 ,19 lei2)datoritǎ influienţei modificǎrii cheltuielilor la 1000 lei venituri pe domenii de activitate :

ΔCh⋅1000/V (chi⋅1000/vi )=∑ gi1⋅(chi1⋅1000/vi1 )100

−∑ gi1⋅(chi0⋅1000/vio )100

=

¿938,65 - 974,46= -35,81lei


Δ Ch⋅1000/V=ΔCh⋅1000/V ( g )+ΔCh⋅1000/V (chi×1000/vi)

- 36 lei = - 0,19 +( - 35,81)

Corelaţia a fost verificată


Din analizǎ rezultǎ cǎ şi în perioada anilor 2008 şi 2009 s-a respectat corelaţia dintre ritmul de

creştere a veniturilor şi ritmul de creştere al cheltuielilor:

185,86%<193,08% în care:

185,86% reprezintǎ ritmul de creştere a cheltuielilor

193,08%- ritmul de creştere a veniturilor

Cheltuielile la 1000 lei venituri, din calculul factorial, au scǎzut în anul 2009 faţǎ de anul

anterior cu -36lei. Aceastǎ scǎdere este rezultatul influenţei urmǎtorilor factori :

-modificarea structurii veniturilor cu -470,5lei. Astfel, veniturile din exploatare au scăzut de la

99,87% la 99.85%, veniturile financiare au crescut cu 0,02%, iar veniturile excepţionale ca şi

cheltuielile excepţionale s-au diminuat ajungând la nivelul de 0%

-cheltuielile la 1000 lei venituri,pe cele trei categorii de activitate au avut o evolutie favorabilǎ,

diminuându-se cu -35,81lei, acest lucru datorându-se creşteri intr-o măsură mică a cheltuielilor

de exploatare de la 99,94% în 2008 la 99,89% în 2004,dar influenţa cea mai mare având-o

cheltuielile excepţionale care in anul 2007 au avut nivelul de 280367 mii lei,iar în anul 2008

acestea au ajuns la 0 datorită faptului că societatea nu a înregistrat nevirări la termen a

obligaţiilor de plată către bugetul statului, menţinându-şi valoarea la zero si în anul 2009.

3.2 ANALIZA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

În totalul cheltuielilor întreprinderii S C. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT

S.R.L, cheltuielile de exploatare deţin pondera cea mai mare ( 99,63% în anul 2007, 99,94% în

anul 2008 şi 99,89 în anul 2009), ceea ce impune o analizǎ mai complexǎ şi mai aprofundatǎ în

acest domeniu, unde, de fapt, trebuie cǎutate nu numai cauzele care au generat cu preponderenţǎ

o anumitǎ dinamicǎ a cheltuielilor de producţie şi a eficienţei acestora, dar şi rezervele interne de

a cǎror implementare depinde o creştere mai puternicǎa eficienţei acestor cheltuieli.

O apreciere cu caracter general privind situaţia de ansamblu a cheltuielilor pentru

exploatare trebuie sǎ ţinǎ seama, în mod corelat, de trei aspecte indisolubil legate între ele :

a) variaţia cheltuielilor pentru exploatare, pe total şi pe elemente componente, în dinamicǎ şi

comparative cu prevederile ;

b) modificǎrile intervenite în structura cheltuielilor pentru exploatare pe elemente componente,

în dinamicǎ şi comparativ cu prevederile ;

c) variaţia nivelului eficienţei economice a cheltuielilor pentru exploatare pe total şi pe

principalele elemente componente, în dinamicǎ şi comparativ cu prevederile.6

În scopul efectuǎrii unei asemenea analize, va fi utilizat ca model de sistematizare a informaţiei

şi a calculelor necesare tabelul 3.3 în care este redatǎ situaţia în dinamicǎ a celor trei aspecte

menţionate mai sus.

Dinamica structurii şi a ratei de eficienţǎ a cheltuielilor de exploatare

la SC. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L

Tabelul nr. 3.3 - mii lei -

Indicatori 2007 2008 2009 2008/

2007

%

2009/

2008

%

Total cheltuieli

de exploatare,

din care :

-cheltuieli

privind

mǎrfurile

-cheltuieli

materiale

-lucrǎri şi

servicii

executate de

terţi

-impozite, taxe

şi vǎrsǎminte

-cheltuieli cu

personalul

-alte ch.

exploatare

126235935

49331090

44648843

3992050

667399

26128806

4941703

100,00

39,18

31,32

3,26

0,63

20,71

3,92

144914188

50498885

57936086

7523885

485543

22696908

8446546

100,00

34,85

35,25

5,18

0,34

15,56

5,83

269330615

84074212

120798260

10794816

962418

42166795

12899792

100,00

31,21

41,04

4,00

0,35

15,56

4,69

114,80

102,37

129,76

188,47

72,75

86,87

170,92

185,86

166,49

208,50

143,47

198,21

185,78

152,72


-amortizǎri şi

provizioane

Total venituri

din exploatare

1231225

122918509

0,98 4323129

148356214

2,98 8804818

286379646

3,26 351,12

120,69

203,67

193,04

Indicatori

2002 2003 2004 Diferenţe

2008-

2007

%

2009-

2008

%

Cheltuieli

privin mǎrfurile

la 1000 lei ven.

din

exploatare(lei)

Cheltuieli

materiale la

1000

lei venituri din

exploatare (lei)

Cheltuieli cu

lucrǎri şi

servicii

executate de

terţi

la 1000 lei ven.

din exploatare

Cheltuieli cu

impozitele, tax

la 1000 lei ven.

din exploatare

Cheltuieli cu

401,33

363,24

32,48

5,43

212,57

340,39

390,52

50,71

3,27

152,99

293,58

421,81

37,69

3,36

147,24

-60,94

+27,28

+18,23

-2,16

-59,58

-46,81

+31,29

-13,02

+0,09

-5,75

personalul la

1000 lei venituri

din exploatare

Cheltuieli cu

amortizarea la

1000 lei venituri

din exploatare

Cheltuieli de

exploatare la

1000 lei venituri

din exploatare

10,02

1026,99

29,14

976,80

30,75

940,47

+19,12

-50,19

1,61

-36,33

Interpretare:

Analiza cheltuielilor pentru exploatare a fost fǎcutǎ în primul rând, prin prisma

eficienţelor economice, indicatorul „cheltuieli la 1000 de lei venituri din exploatare” reflectând

tocmai aceastǎ eficienţa.

Se observǎ în anul 2008 faţǎ de 2007 cǎ rata de eficienţǎ a cheltuielilor de exploatare a

avut o evoluţie tocmai favorabilă, aceasta diminuându-se cu -50,19lei la 1000 lei venituri din

exploatare.

Cauzele acestei evoluţii trebuiesc cǎutate în structura şi dinamica cheltuielilor cu

materiile prime, acesta fiind factorul cu ponderea cea mai ridicatǎ în total cheltuieli de exploatare

şi care, prin variaţiile sale influenţeazǎ cel mai serios nivelul indicatorului.

Astfel, calculând cheltuielile materiale la 1000 lei venituri din exploatare se observǎ cǎ

nivelul acestora a crescut cu 27,28lei.

Se observǎ în anul 2009 faţǎ de 2008 cǎ rata de eficienţǎ a cheltuielilor de exploatare a

avut o evoluţie tocmai favorabilă, aceasta diminuându-se cu -36,33lei la 1000 de lei venituri din

exploatare.

Cauzele acestei evoluţii trebuiesc cǎutate în structura şi dinamica cheltuielilor cu

materiile prime, acesta fiind factorul cu ponderea cea mai ridicatǎ în total cheltuieli de exploatare

şi care, prin variaţiile sale influenţeazǎ cel mai serios nivelul indicatorului.

Analiza eficienţei cheltuielilor de exploatare poate fi efectuatǎ în raport cu formarea

veniturilor şi nivelul cheltuielilor pe categorii de venituri.

Evoluţia veniturilor şi a cheltuielilor de exploatare la S. C. DUMALCO SERVICII

IMPORT-EXPORT S.R.L Tabelul nr. 3.4 - mii lei -

Indicatori 2007 2008 2009


Venituri din

exploatare, din

care :

122918509 100,00 148356214 100,00 286379646 100,00

-din vânzarea

mǎrfurilor

54554549 44,38 58040042 39,12 117339894 40,97

-din producţia

vândutǎ

23444316 19,07 53257776 35,90 115379207 40,28

-din producţia

stocatǎ

43887740 35,70 36365246 24,51 51281449 17,91

Alte venituri din

exploatare

1031904 0,85 693150 0,47 2379096 0,84

Cheltuieli de

exploatare,

aferente :

126235935 100,00 144914188 100,00 269330615 100,00

-mǎrfurilor

vândute

49331090 39,08 50498885 34,85 84074212 31,21

-producţiei

vǎndute

21636445 17,13 52611126 36,31 111719058 41,48

-producţiei

stocate

50731064 40,19 33357631 23,02 60637553 22,51

Alte cheltuieli de

exploatare

4661336 3,6 8446546 5,82 12899792 4,8

Cheltuieli la

1000 lei venituri

1035,68 - 981,94 - 949,38 -

Cheltuieli

aferente

producţiei

stocate la 1000

lei venituri din

producţia stocatǎ 1155,93 - 917,29 - 1182,44 -

Cheltuieli

aferente prod.

vândute la 1000

lei ven. din prod.

vândutǎ 922,88 - 987,86 - 968,28 -

Cheltuieli

aferente vânzǎrii

mǎrfurilor la

1000 lei ven. din

vânzarea

mǎrfurilor 904,25 - 870,07 - 716,50 -

Acest indicator se poate determina dupǎ urmǎtoarele modele :

Ch⋅1000/V=Che

Ve⋅1000 sau

Ch⋅1000/V=

∑ gi⋅(c i⋅1000 /v i )100

în care :

Che x 1000/v reprezintǎ nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare ;

Che- cheltuieli totale de exploatare ;

Ve- venituri din exploatare ;

gi- structura (ponderea) veniturilor din exploatare ;

ci x 100/vi- cheltuieli la 1000 lei venituri din exploatare aferente producţiei vândute, stocate şi

vânzǎrii mǎrfurilor.

Calculul şi analiza cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare în anii 2007 şi

2008

ΔCh⋅1000/V=(Che⋅1000/Ve )1−(Che⋅1000/Ve )0=976,80-1026,99=-50,19leidin

care :

1) datoritǎ influenţei modificǎrii veniturilor din exploatare :

ΔChe⋅1000/Ve( v )=(Che0

ve1

−Che0

ve0)⋅1000=854,80−1026,99=-172,19lei

2) datoritǎ influenţei modificǎrii cheltuielilor de exploatare :

ΔChe⋅1000/Ve( ch )

=(Che1

ve1

−Che0

ve1)⋅1000=976,80-854,80=+122lei


ΔChe⋅1000/Ve=ΔChe⋅1000/Ve(v )+ΔChe⋅1000/Ve

(ch )

-50,19= -172,19+122lei


Din analiza datelor rezultǎ cǎ în anul 20038s-a înregistrat o scǎdere a nivelului ratei de eficienţǎ

cheltuielilor de exploatare faţǎ de nivelul înregistrat în anul 2007, care este rezultatul respectǎrii

corelaţiei dintre ritmul de creştere al veniturilor din exploatare şi ritmul de creştere al

cheltuielilor de exploatare.

- 120,69%<147,96%, în care:

120,69% reprezintǎ indicele de creştere a cheltuielilor de exploatare;

147,96%- indicele de creştere a veniturilor din exploatare.

În perioada primilor doi ani se constatǎ o îmbunǎtǎţire a nivelului cheltuielilor de exploatare la

1000 de lei venituri din exploatare, în valoare de 172,19lei. Acest fapt a fost urmarea sporirii

veniturilor din exploatare cu 265,36lei , precum şi al acţiunii nefavorabile a creşterii cheltuielilor

de exploatare cu 122lei.

Calculul şi analiza cheltuielilor de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare în anii 2008 şi

2009

ΔCh×1000/V=(Che×1000/Ve )1−(Che×1000/Ve )0¿940,47- 976,80=-36,33leidin care :

1) datoritǎ influenţei modificǎrii veniturilor din exploatare :

ΔChe×1000/Ve( v )

=(Che0

v1

−Che0

v0)×1000= 506,02- 976,80=-470,78lei

2) datoritǎ influenţei modificǎrii cheltuielilor de exploatare:

ΔChe×1000/Ve( ch )

=(Che1

v1

−Che0

v1)×1000=940,47 - 506,02=434,45lei


ΔChe⋅1000/Ve=ΔChe⋅1000/Ve(v )+ΔChe⋅1000/Ve

(ch )

-36,33lei=-470,78lei+434,45lei

3.2. ANALIZA CHELTUIELILOR LA 1000 LEI CIFRĂ DE AFACERI

În cadrul activitǎţii de exploatare cifra de afaceri reprezintǎ activitatea cu ponderea cea

mai mare şi ea evidenţiazǎ finalitatea activitǎţii de exploatare. Rezultǎ deci cǎ eficienţa

cheltuielilor aferente cifrei de afaceri este hotǎrâtoare asupra eficienţei activitǎţii de exploatare.

Analiza factorialǎ a cheltuielilor la 1000 lei cifrǎ de afaceri prezintǎ o importanţǎ deosebitǎ

întrucât reprezintǎ o aprofundare a situaţiei generale a cheltuielilor pentru exploatare. O

asemenea analizǎ vizeazǎ producţia vândutǎ care, de fapt, constitue componenta de bazǎ a

producţiei exerciţiului, precum şi a veniturilor din exploatare.

Indicatorul cheltuieli la 1000 lei cifrǎ de afaceri, care exprimǎ nivelul eficienţei

economice a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri, are implicaţii directe în însǎşi determinarea

cuantumului profitului brut realizat din vânzarea producţiei. Acest indicator permite, pe o bazǎ

cuantificabilǎ, temeinic fundamentatǎ, diagnosticarea corectǎ şi completǎ a variaţiei factorilor

care au determinat în mod direct însǎşi evoluţia (favorabilǎ sau nefavorabilǎ) a acestui indicator.

Totodatǎ permite şi identificarea domeniilor unde pot fi descoperite şi implementate noi rezerve

interne de creştere mai acceleratǎ a nivelului eficienţei economice a cheltuielilor aferente cifrei

de afaceri.

Modelul utilizat în analiza factorialǎ a cheltuielilor la 1000 de lei cifrǎ de afaceri se

bazeazǎ pe urmǎtoarea relaţie matematicǎ şi respectiv schemǎ factorialǎ :

Ch×1000/Ca=∑ qv×c

∑ qv×p×1000

unde :

Chx1000/Ca reprezintǎ cheltuielile la 1000 lei cifrǎ de afaceri ;

Ch∙1000/Ca

s p c

c- costul mediu pe unitatea de produs ;

p- preţul mediu pe unitatea de produs ;

s- structura producţiei vândute.

Schema factorială de analiză

Rezultǎ deci cǎ nivelul cheltuielilor la 1000 lei producţie marfǎ este o funcţie de trei

factori cu acţiune directǎ ( în ordinea de analizǎ) :

1.Structura producţiei marfǎ totale (s), adicǎ ponderile diverselor produse marfǎ- factor cu

caracter structural în relaţia datǎ , implicit legat de volumul fizic al producţiei marfǎ (factor cu

caracter cantitativ, care, în contextul relaţiei date, nu acţioneazǎ în mod direct asupra nivelului

indicatorului analizat) ;

2.Preţul mediu de vânzare pe unitate de produs marfǎ (p), fǎrǎ TVA- factor cu caracter calitativ

în relaţia datǎ ;

3.Costul pe unitate de produs marfǎ (c)- factor, de asemenea, cu caracter calitativ în relaţia datǎ.

Evoluţia cheltuielilor la 1000 lei cifrǎ de afacerila SC. DUMALCO SERVICII IMPORT-

EXPORT S.R.L Tabelul nr. 3.5 - mii lei -

Indicatori Simbol 2007 2008 2009

Cifra de afaceri

Cheltuieli aferente

Ca

Ca recalculatǎ

Cheltuieli

aferenteCa

recalculate

Cheltuielila 1000

lei Ca

∑ q⋅p

∑ q⋅c

∑ q1⋅p0

∑ q1⋅c0

Ch⋅1000/Ca

77998865

78376883

-

-

1004,85

111297818

97618426

94516873

94978350

877,09

23271910

202355980

198414478

174038389

869,53

Utilizând metoda substituţiei în lanţ, cuantificarea acţiunii celor trei factori menţionaţi asupra

variaţiei cheltuielilor la 1000 de lei cifrǎ de afaceri, presupune urmǎtoarele formule şi calcule:

Analiza indicatorului pe anii 2007 şi 2008

ΔCh⋅1000/Ca=(Ch⋅1000/Ca )1−(Ch⋅1000/Ca )0=¿877,09- 1004,84=-127,75lei

Cresterea nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri cu 321,71 lei este rezultatul

influenţei :

din care :

1)datoritǎ influenţei structurii producţiei vândute :

ΔCh⋅1000/Ca ( s )=∑ qv1⋅c0

∑ qv1⋅p0

⋅1000−∑ qv0⋅c0

∑ qv0⋅p0

⋅1000=

=9497835094516873

⋅1000- 1004,84=1004,88- 1004,82=+ 0,06lei

2)datoritǎ influenţei preţului mediu de vânzare :

ΔCh⋅1000/Ca ( p )=∑ qv1⋅c0

∑ qv1⋅p1

⋅1000−∑ qv1⋅c0

∑ qv1⋅p0

⋅1000=

94978350111297818

⋅1000-1004,88=853,37-1004,88=-151,51lei

3)datoritǎ influenţei costului de producţie :

ΔCh⋅1000/Ca ( c )=∑ qv1⋅c1

∑ qv1⋅p1

⋅1000−∑ qv1⋅c0

∑ qv1⋅p1

⋅1000=

¿877,09-853,37=+23,72lei


ΔCh⋅1000/Ca=ΔCh⋅1000/Ca ( s )+ΔCh⋅1000/Ca ( p )⋅ΔCh⋅1000/Ca ( c)

∆Ch∙1000/Ca=−127,75lei

0,06lei

1000/CaΔCh s

151,51lei

1000/CaΔCh p

23,27lei

1000/CaΔCh c

-127,75lei =0,06lei -151,51lei +23,72lei

Consemnate în schema factorialǎ, rezultatele cuantificǎrilor factoriale se prezintǎ astfel :


Se observǎ cǎ nivelul eficienţei economice a cheltuielilor la 1000 lei cifrǎ de afaceri a

înregistrat o dinamicǎ favorabilǎ, respectiv faţǎ de anul anterior mia de lei venituri a putut fi

obţinutǎ cu o cheltuialǎ mai micǎ, şi anume cu -127,75lei mai puţin.

Reducerea „ cheltuielilor la mia de lei cifrǎ de afaceri” s-a datorat, pe de o parte, unor

modificǎri favorabile intervenite în structura producţiei vândute (0,06lei),datoritǎ creşterii

ponderii produselor vândute al cǎror nivel de eficienţǎ economicǎ a cheltuielilor este mai ridicat,

iar pe de altǎ parte încasǎriiunor preţuri unitare medii de vânzare (fǎrǎ TVA) mai mari faţǎ de

anul precedent.

Aportul favorabil al structurii producţiei vândute şi al preţurilor unitare medii de vânzare

a fost substanţial diminuat de creşterea costurilor unitare de producţie (+23,72lei).

Analiza indicatorului pe anii 2008 şi 2009

ΔCh⋅1000/Ca=(Ch⋅1000/Ca )1−(Ch⋅1000/Ca )0=¿869,53- 877,09=-7,56lei din care :

∆Ch∙1000/Ca=−7,56lei

139,98lei

1000/CaΔCh s

-269,22lei

1000/CaΔCh p

1)datoritǎ influenţei structurii producţiei vândute :

ΔCh⋅1000/Ca ( s )=∑ qv1⋅c0

∑ qv1⋅p0

⋅1000−∑ qv0⋅c0

∑ qv0⋅p0

⋅1000=

=174038389171116397

⋅1000−877,09=1017,07 - 877,09=+139 , 98 lei

2)datoritǎ influenţei preţului mediu de vânzare :

ΔCh⋅1000/Ca ( p )=∑ qv1⋅c0

∑ qv1⋅p1

⋅1000−∑ qv1⋅c0

∑ qv1⋅p0

⋅1000=

¿174038389232719100

1000−1017 , 07=747,85 - 1017,07=-269,22lei

3)datoritǎ influenţei costului de producţie :

ΔCh⋅1000/Ca ( c )=∑ qv1⋅c1

∑ qv1⋅p1

⋅1000−∑ qv1⋅c0

∑ qv1⋅p1

⋅1000=

¿869,53- 747,85=+ 12168lei


ΔCh⋅1000/Ca=ΔCh⋅1000/Ca ( s )+ΔCh⋅1000/Ca ( p )⋅ΔCh⋅1000/Ca ( c)

−7,56lei=139,98lei - 269,22lei+121,68lei

Consemnate în schema factorialǎ, rezultatele cuantificǎrilor factoriale se prezintǎ astfel :


ΔCh⋅1000/Ca ( c )

=+ 121,68lei

Din datele înscrise în tabelul nr. 3.5, precum şi din calculele efectuate, se observǎ cǎ

nivelul eficienţei economice a cheltuielilor la 1000 lei cifrǎ de afaceri a înregistrat o dinamicǎ

favorabilǎ, respectiv faţǎ de anul anterior mia de lei venituri a putut fi obţinutǎ cu o cheltuialǎ

mai micǎ (cu 7,56lei mai micǎ în ultimu an decât în anul precedent).

Reducerea „cheltuielilor la 1000 de lei cifrǎ de afaceri” s-a datorat, pe de o parte, unor

modificǎri favorabile intervenite în structura producţiei vândute (a crescut ponderea produselor

vândute al cǎror nivel de eficienţǎ economicǎ a cheltuielilor este mai ridicat), iar pe de altǎ parte

încasǎrii unor preţuri unitare medii de vânzare (fǎrǎ TVA) mai mari faţǎ de anul precedent.

Aportul favorabil al celor doi factori menţionaţi a fost influentat favorabil de reducerea

costurilor unitare de producţie (+121,68lei).

3.3. ANALIZA CHELTUIELIOR CU PERSONALUL

Analiza cheltuielilor cu personalul dobândeşte, în contextul procesului managerial, o

importanţǎ deosebitǎ, întrucât, pe de o parte, cheltuielile cu personalul deţin o pondere însemnatǎ

în totalul cheltuielilor pentru exploatare, iar pe de altǎ parte vizeazǎ antrenarea resurselor umane

în derularea întrgii activitǎţi economico-financiare a unitǎţii, resursele umane având un rol

hotârǎtor în „mersul performant” al acestei activitǎţi.

Un diagnostic general referitor la situaţia de ansamblu a cheltuielilor cu personalul

trebuie sǎ ia în considerare urmǎtoarele trei aspecte:

- variaţia cheltuielilor cu personalul pe total şi pe elemente componente, pe cei trei ani luaţi

în considerare;

- modificǎrile intervenite în structura cheltuielilor cu personalul pe elemente componente;

- variaţia niveluli eficienţei cheltuielilor cu personalul pe total,precum şi al celor aferente

producţiei vândute.

Dinamica ratei de eficienţǎ a cheltuielilor cu remunerarea personalului la SC. DUMALCO

SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L

Indicatori 2007 2008 2009


Total chelt.cu personalul (mii lei),

din care:

-chelt.cu remun.personalului

-chelt. privind asig. sociale

Cheltuieli aferente producţiei

vândute, din care:

-chelt. cu remun. personalului

aferente prod. vândute

Total venituri din exploatare

(mii lei), din care:

-prod. exerciţiului, din care:

-prod. vândutǎ

Cheltuieli cu pers. la 1000 lei

venituri din exploatare (lei)

Cheltuieli cu remun. pers. la

1000 lei ven. din exploatere(lei)


prod. exerciţiului (lei)

Cheltuieli cu remun. la 1000

lei prod. exerciţiului (lei)


prod. vândutǎ (lei)

Cheltuieli cu remun. la 1000

lei prod. vândutǎ (lei)

Numǎrul anual de persoane (nr.)

Remun. anualǎ pe o persoanǎ

(lei/pers)

Productivitatea anualǎ a muncii(lei

-pe baza veniturilor din expl.

-pe baza prod. exerciţiului

-pe baza prod. vândute

26128806 100,00

19140265 73,25

6988541 26,75

21636445

18863589

122918509

68221412

23444316

212,57

155,71

383,00

280,56

1114,50

816,41

640

2990666

-

192390927

106595956

33631744

22696908 100,00

16667971 73,44

6028937 26,56

52611126

15497033

148356214

89683427

53257776

152,99

112,35

253,08

185,85

426,17

312,97

410

4065359

-

36184424

218740066

129897015

42166795 100,00

31598294 74,94

10568500 25,06

111719058

29389068

29389068

167836857

115379207

147,24

110,34

251,24

188,27

365,46

273,86

518

61000567

-

552856460

324009376

222739782

Interpretare:

Apreciatǎ în ansamblul sǎu, situaţia constatatǎ permite desprinderea urmǎtoarelor

concluzii mai importante:

• cheltuielile cu personalul au înregistrat în anul 2008 faţǎ de anul 2007 o creştere însemnatǎ

(13,14%), iar în anul 2009 acestea au crescut cu 185,78%. Acest fenomen se înscrie în tendinţa

generalǎ de creştere a cheltuielilor întreprinderii SC. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT

S.R.L în perioada analizatǎ;

• se constată odata cu scăderea numărului mediu de salariaţi în anul 2008 faţă de 2007 şi

scăderea cheltuielilor,dar se pune accent pe necesităţile şi posibilitǎţile unei mai bune remunerǎri

a forţei de muncǎ, cât şi pe seama impactului inflaţiei asupra diferitelor cheltuieli ale

întreprinderii;

• cel mai relevant este însǎ faptul cǎ aceastǎ scădere a cheltuielilor cu personalul în 2008 faţă de

2007 şi o creştere bruscă a nivelului acestora la nivelul anului 2009 a avut loc în condiţiile unei

eficienţe economice sporite (reducerii cheltuielilor cu personalul la mia de lei venituri din

exploatare în toatǎ perioada analizatǎ), în ceea ce, în esenţǎ, a putut avea loc prin respectarea

corelaţiei dintre ritmul creşterii acestoe cheltuieli şi ritmul creşterii veniturilor din exploatare.

Limitând analiza eficienţei economice la doar constatarea respectǎrii sau nerespectǎrii

corelaţiei de eficienţǎ specificǎ acestui tip de cheltuieli, se imprimǎ un caracter foarte general

rezultatului obţinut. Pentru evitarea acestui neajuns şi pentru mǎrirea gradului analitic al

studiului, este necesarǎ desfǎşurarea unei analize factoriale, dupǎ cum urmeazǎ:

Chp⋅1000/Vv=∑Qv⋅cp

∑Qv⋅p⋅1000

Chr⋅1000/Vv=∑ Qv⋅cr

∑ Qv⋅p⋅1000

şi de asemenea:

Chr⋅1000/Vv=WxR

în care:

Chp∙1000/Vv reprezintǎ cheltuielile cu personalul la 1000 lei venituri din vânzǎri;

Qv- producţia vândutǎ;

cp- cheltuieli unitare de personal;

p- preţul mediu unitar de vânzare;

Chr∙1000/Vv- cheltuieli cu remuneraţia personalului la 1000 lei venituri din vânzǎri;

cr- cheltuieli unitare cu remuneraţia personalului;

W- productivitatea muncii;

R- remuneraţia medie anualǎ pe o persoanǎ.

R=Chr/Np şi W=Np/Pe,

în care:

Chr reprezintǎ cheltuielile cu remuneraţia personalului;

Np- numǎrul mediu de salariaţi;

Pe- producţia exerciţiului.

Rezultǎ:

Chr⋅1000/Pe=NpPe

⋅1000⋅ChrNp

Analiza indicatorului în perioada anilor 2007 şi 2008

ΔChr⋅1000/Pe= (ΔChr⋅1000/Pe )1−(ΔChr⋅1000/Pe )0¿185,85-280,56=-94,71leidin care:

1)datoritǎ acţiunii productivitǎţii anuale a muncii:

ΔChr⋅1000/Pe ( W )=(W 1−W 0)⋅R0=

¿(Np1

Pe1

−Np0

Pe0)⋅1000⋅

Chr0

Np0

=

¿(41089683427

−64068221412 )⋅1000⋅19140265

640=

¿−143,84ei

2)datoritǎ influenţei salariului mediu anual pe o persoanǎ:

ΔChr⋅1000/Pe ( R )=W 1⋅(R1−R0)=

¿Np1

Pe1

⋅1000⋅(Chr1

Np1

−Chr0

Np0)=

¿41089683427

⋅1000⋅(16667971410

−19140265640 )=

=+49,13lei


ΔChr⋅1000/Pe=ΔChr⋅1000/Pe( W )+ΔChr⋅1000/Pe ( R )

−94,71lei=−143,84lei+49,13lei


Modelul analizat prezintǎ o importanţǎ deosebitǎ, întrucât permite sǎ se demonstreze, de

fapt, indicatorul de eficienţǎ „cheltuieli cu remunerarea personalului la 1000 de lei producţia

exerciţiului” este o funcţie de doi factori direcţi:

- productivitatea anualǎ a muncii;

- salariul mediu anual pe angajat.

În acest context , respectarea corelaţiei de eficienţǎ dintre indicele salariului mediu şi

indicele productivitǎţii muncii (Iw>Isal., respectiv 156,26%>135,93%) reprezintǎ însǎşi condiţia

esenţialǎ de creştere a eficienţei economice a cheltuielilor salariale, respectiv de reducere a

acestor cheltuieli la mia de lei producţia exerciţiului cu 94,71lei.

Prin urmare, din calcule rezultǎ cǎ reducerea cu 94,71lei în anul 2008 faţǎ de anul

anterior a cheltuielilor cu remunerarea personalului la mia de lei producţia exerciţiului s-a datorat

în exclusivitate creşterii productivitǎţii muncii, salariul mediu acţionând, în cadrul matematic dat,

în sens negativ.

Aprecierea corectǎ a acestei situaţii trebuie sǎ ţinǎ seama însǎ, pe de o parte, de faptul cǎ

salariul mediu a înregistrat o sporire justificatǎ mai ales datoritǎ creşterii productivitǎţii muncii,

iar pe de altǎ parte, de faptul cǎ s-a respectat corelaţia de eficienţǎ dintre ritmul de creştere a

productivitǎţii muncii şi ritmul de creştere a salariului mediu , realizându-se în felul acesta

creşterea eficienţei economice a cheltuielilor cu remunerarea personalului.

Analiza indicatorului în perioada anilor 2008 şi 2009

ΔChr⋅1000/Pe= (ΔChr⋅1000/Pe )1−(ΔChr⋅1000/Pe )0¿188,27-185,85=+ 2,42lei

din care:

1)datoritǎ acţiunii productivitǎţii anuale a muncii:

ΔChr⋅1000/Pe ( W )=(W 1−W 0)⋅R0=

¿(Np1

Pe1

−Np0

Pe0)⋅1000⋅

Chr0

Np0

=

¿(518167836857

−41089683427 )⋅1000⋅16667971

410=

¿−60,38lei

2)datoritǎ influenţei salariului mediu anual pe o persoanǎ:

ΔChr⋅1000/Pe ( R )=W 1⋅(R1−R0)=

¿Np1

Pe1

⋅1000⋅(Chr1

Np1

−Chr0

Np0)=

¿518167836857

⋅1000⋅(31598294518

−16667971410 )=

=+ 62,80lei


ΔChr⋅1000/Pe=ΔChr⋅1000/Pe( W )+ΔChr⋅1000/Pe ( R )

+2,42lei= -60,38lei+62,80lei


Şi în perioada anilor 2008-2009 se constatǎ o creştere a eficienţei economice a cheltuielilor

cu remunerarea personalului, respectiv o reducere a acestor cheltuieli la mia de lei producţia

exerciţiului cu 58,87lei.

Creşterea cu 2,42lei în anul 2009 faţǎ de anul anterior a cheltuielilor cu remunerarea

personalului la 1000 de lei producţia exerciţiului s-a datorat în exclusivitate creşterii

productivitǎţii muncii, salariul mediu acţionând nefavorabil asupra nivelului indicatorului.

Respectarea corelaţiei dintre indicele de creştere al productivitǎţii muncii şi indicele de creştere

al salariului mediu (Iw>Isal., respectiv 196,71%>150,05%) justificǎ creşterea eficienţei

economice a cheltuielilor cu remunerarea personalului.

Concluzii si propuneri

Se observǎ cǎ societatea urmeazǎ o traiectorie de ansamblu ascendentǎ,după anul 2007

când a înregistrat pierdere datorită situaţiei nefavorabile din unitate ca urmare a înreistrării în

producţie a unor costuri surprinzător de mari care nu au putut fii acoperiteiar pentru salvarea

activităţii a fost necesară ascoaterea la vănzare a unei părţi din acţiunile proprii. În anul 2009

societatea a obţinut rezultate remarcabile, de exemplu cifra de afaceri a crescut cu 209% faţă de

anul precedent. Pe ansamblul întreprinderii în perioada analizată se constatǎ o creştere a

eficienţei chetuielilor faţa de anul 2007, fiind respectatǎ corelatia dintre ritmul de creştere al

veniturilor şi ritmul de creştere al cheltuielilor. Întreprinderea reuşeşte astfel sǎ respecte corelaţia

dintre efort şi efect.

Deoarece cheltuielile de exploatare deţin ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor

întreprinderii SC. DUMALCO SERVICII IMPORT-EXPORT S.R.L, (99,63%în anul 2007,

99,94% în anul 2008 şi 99,89% în anul 2009 ) s-a efectuat o analizǎ mai aprofundatǎ deoarece

aici trebuie cǎutate nu numai cauzele care au generat cu preponderenţǎ o anumitǎ dinamicǎ a

cheltuielilor de producţie şi a eficienţei acestora, dar şi rezervele interne de a caror implementare

depinde o creştere mai puternicǎ a eficienţei acestora.

Analiza cheltuielilor pentru exploatare a fost fǎcutǎ prin prisma eficienţei lor economice,

indicatorul „cheltuieli la 1000 de lei venituri din exploatare” reflectǎnd tocmai aceastǎ eficienţǎ.

Analiza cheltuielilor pentru exploatare a fost fǎcutǎ în primul rând, prin prisma eficienţelor

economice, indicatorul „cheltuieli la 1000 de lei venituri din exploatare” reflectând tocmai

aceastǎ eficienţa.

Se observǎ în anul 2009 faţǎ de 2008 cǎ rata de eficienţǎ a cheltuielilor de exploatare se

îmbunǎtǎţeşte, diminuându-se cu 50,19lei la 1000 de lei venituri din exploatare, iar în anul 2008

faţă de 2007 rata de eficienţă a cheltuielilor deasemenea a scăzut cu 36,33 lei, adică unitatea

depus un efort mai mic.

Cauzele acestei evoluţii trebuiesc cǎutate în structura şi dinamica cheltuielilor cu materiile

prime, acesta fiind factorul cu ponderea cea mai ridicatǎ în total cheltuieli de exploatare şi care,

prin variaţiile sale influenţeazǎ cel mai serios nivelul indicatorului.

Diferenţa se datoreazǎ în primul rând creşterii ponderii cheltuielilor materiale in total

cheltuieli de exploatare (79,41%în anul 2007, respectiv 84,74% în 2008 si la nivelul anului 2009

a înregistrat o uşoară scădere ajungând să reprezinte 82,6% în total cheltuieli de exploatare).

Cheltuielile cu personalul au înregistrat în anul 2008 faţǎ de anul 2007 o scădere de 13,14

% fiind corelată cu reducerea numărului de prsonal în 2008 fată de anul 2007, situaţie normală

diferită de cea din perioada 2008-2009 când aceste cheltuieli au înregistrat o creştere de 53,8%.

Cel mai relevant este însǎ faptul cǎ această evoluţie a cheltuielilor cu personalul a avut loc în

condiţiile unei eficienţe economice sporite (reducerii cheltuielilor cu personalul la mia de lei

venituri din exploatare în toatǎ perioada analizatǎ), ceea ce a putut avea loc prin respectarea

corelaţiei dintre ritmul creşterii acestoe cheltuieli şi ritmul creşterii veniturilor din exploatare.

Analiza Cheltuielilor

Documents

Transcript of Analiza Cheltuielilor