Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

73
Cuprins 1. Cheltuielile publice – concept si trasaturi........- 2 - 2. Clasificarea cheltuielilor publice.................- 4 - 3. Factorii care influenteaza nivelul cheltuielilor publice ...................................................... - 7 - 4. Alocarea pe destinatii a bugetului de stat.........- 8 - 4.1 Cheltuieli publice pentru actiuni social - culturale ...................................................... - 8 - 4.1.1. Cheltuielile publice pentru invatamant. .- 9 - 4.1.2. Cheltuieli publice pentru cultura, culte si actiuni cu activitatea sportiva si de tineret........- 12 - 4.1.3. Cheltuielile publice pentru sanatate. . .- 14 - 4.1.4. Cheltuielile publice pentru securitatea sociala.............................................. - 17 - 4.2 Cheltuieli publice pentru obiective si actiuni economice............................................- 21 - 4.3 Cheltuielile pentru servicii publice generale, ordine publica, siguranta nationala si aparare.......- 22 - 5. Analiza cheltuielilor publice in 2008 - 2009.....- 25 - 5.1 Educatie.....................................- 28 - 5.2 Cercetare....................................- 30 - 5.3 Politica de protectie sociala................- 32 - 5.4 Sanatate.....................................- 32 - 5.5 Agricultura..................................- 34 - 5.6 Transporturi.................................- 35 - 5.7 Protectia mediului...........................- 39 - 5.8 Ordine publica si siguranta nationala, aparare si justitie.....................................- 40 - 5.9 Justitie.....................................- 41 - 5.10 Aparare.....................................- 41 - 6.Concluzii..........................................- 42 - 1

description

finante

Transcript of Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Page 1: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Cuprins

1. Cheltuielile publice – concept si trasaturi...................................................................- 2 -2. Clasificarea cheltuielilor publice................................................................................- 4 -3. Factorii care influenteaza nivelul cheltuielilor publice...............................................- 7 -4. Alocarea pe destinatii a bugetului de stat....................................................................- 8 - 4.1 Cheltuieli publice pentru actiuni social - culturale...............................................- 8 - 4.1.1. Cheltuielile publice pentru invatamant..........................................................- 9 - 4.1.2. Cheltuieli publice pentru cultura, culte si actiuni cu activitatea sportiva si de tineret............................................................................................................................- 12 - 4.1.3. Cheltuielile publice pentru sanatate.............................................................- 14 - 4.1.4. Cheltuielile publice pentru securitatea sociala.............................................- 17 - 4.2 Cheltuieli publice pentru obiective si actiuni economice...................................- 21 - 4.3 Cheltuielile pentru servicii publice generale, ordine publica, siguranta nationala si aparare...........................................................................................................................- 22 -5. Analiza cheltuielilor publice in 2008 - 2009............................................................- 25 - 5.1 Educatie...............................................................................................................- 28 - 5.2 Cercetare.............................................................................................................- 30 - 5.3 Politica de protectie sociala.................................................................................- 32 - 5.4 Sanatate...............................................................................................................- 32 - 5.5 Agricultura..........................................................................................................- 34 - 5.6 Transporturi.........................................................................................................- 35 - 5.7 Protectia mediului...............................................................................................- 39 - 5.8 Ordine publica si siguranta nationala, aparare si justitie.....................................- 40 - 5.9 Justitie.................................................................................................................- 41 - 5.10 Aparare..............................................................................................................- 41 -6.Concluzii....................................................................................................................- 42 -

Bibliografie...................................................................................................................- 45 -

1

Page 2: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

1. Cheltuielile publice – concept si trasaturi

Conceptul de cheltuieli publice este indisolubil legat de conceptul de sector public, care poate fi privit ca reflectand tranzitii bugetare , intreprinderi publice , reglementari publice etc. Toate aceste componente sau politici ocazioneaza cheltuieli care sunt menite sa acopere nevoi de interes general (educatie , sanatate , aparare etc.) Cheltuielile publice sunt ocazionate de realizarea rolului statului ca autoritate publica si ca actor economic si ele sunt suportate de cetatenii acestuia . Intrucat rolul statului este atins prin intermediul politicilor publice , pe care autoritatile publice le transpun in viata , cheltuielile publice pot fi definite ca fiind costurile realizarii politicilor publice . Cheltuielile publice pot fi privite si ca fiind actiunile care stabilesc obligatii ce vor avea drept rezultat plati imediate sau viitoare , care au ca sursa de finantare veniturile publice si in special veniturile fiscale . Aceasta definitie pune in evidenta rolul de alocator de resurse al statului , care , folosind veniturile din impozite si taxe stranse de la contribuabili , satisface cererile acestora , prin ocazionarea de cheltuieli publice . Rezulta, deci, ca cheltuielile publice depind de politicile publice intreprinse de puterile publice , dar si de resurse care includ veniturile fiscale si imprumutul public . Cheltuielile publice se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi :

se refera la satisfacerea unor preferinte colective stabilite pe baza optiunilor colective (se considera ca exista un anumit grad de omogenitate a preferintelor) ;

privesc finantarea realizarii de bunuri si servicii publice , dar si transferuri in scopul redistribuirii veniturilor in societate ;

sunt facute de un intermediar (statul) , beneficiarii bunurilor si serviciilor publice neputand face legatura directa dintre contributia lor la aceste cheltuieli (impozite platite) si beneficiile obtinute din utilizarea (consumarea) bunurilor si serviciilor publice ;

marimea lor depinde de mai multi factori : inclinatia populatiei spreconsumul de bunuri si servicii publice , potentialul economic al tarii,ideologia partidelor aflate la putere , etc.

Cheltuielile publice constituie indicatorul cel mai utilizat pentru masurarea gradului interventiei statului in economie (alaturi si de alti indicatori macroeconomici , cum ar fi : marimea veniturilor fiscale , marimea deficitului bugetar) . Intrucat exista o legatura foarte stransa intre marimea cheltuielilor publice si alti indicatori , precum numarul populatiei , venitul acesteia , etc., cheltuielile publice in marime absoluta nu sunt foarte expresive . Din aceasta cauza , marimea sectorului public este in mod obisnuit masurata pe baza de indici , prin raportarea cheltuielilor publice la P.I.B. (sau alti indicatori similari , cum ar fi P.N.B. sau V.N.) .

2

Page 3: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Cresterea cheltuielilor publice de-a lungul timpului atat in marime absoluta , cat si in marime relativa indica , in mod evident , cresterea ponderii sectorului public in cadrul economiei . Aceasta progresie a fost mai accentuata in ultimul secol , fapt care reiese din compararea veniturilor si cheltuielilor publice in avutia produsa de o tara , de la mai putin de 15 % inaintea primului razboi mondial , la peste 40 % , iar in unele tari si peste 50 % , in prezent .

Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca manifestate intre stat pe de o parte si persoane fizice si juridice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului in scopul indeplinirii functiilor acestuia.

Concret, cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate de stat pentru indeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului, si anume: servicii publice generale, actiuni social-culturale, armata, ordine publica, actiuni economice etc.

Cheltuielile publice se materializeaza in utilitati (bunuri) publice, semipublice, precum si a altor sectoare si domenii de activitate strans legate de interesele generale ale membrilor societatii.

In acest cadru, din punctul de vedere al modului de acoperire cu resurse publice, bunurile se impart in:

Bunuri publice pure al caror consum individual nu genereaza, de regula, sustragerea de la consumul lor a altui individ (pacea, securitatea comunitatilor, iluminatul public), iar consumul lor este neconcurential;

Bunuri mixte (semipublice) ce au pronuntat caracter privat, dar implica o alocare de resurse guvernamentale, care schimba de fapt conditiile de competitie de pe piata (servicii de transport, servicii medicale – cu excludere, parcuri publice, sali publice de sport – fara excludere);

Bunuri private pure care se caracterizeaza prin excluderea prin costuri (alimente, imbracaminte, autoturisme etc).Din punct de vedere economic, „cheltuielile publice exprima relatii economico-

sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat, pe de o parte, si persoane juridice sau fizice, pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare ale statului, in scopul indeplinirii functiilor acestuia”. Cheltuielile publice cuprind urmatoarele categorii de cheltuieli:

a) Cheltuieli bugetare, care se constituie din resursele financiare publice cuprinse in:

bugetul de stat; bugetul asigurarilor sociale de stat; bugetele locale; bugetele institutiilor publice autonome.

b) Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinatie speciala; c) Cheltuieli extrabugetare care se efectueaza din resurse financiare publice

constituite in afara bugetelor publice (de la litera „a” de mai sus), prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli extrabugetare ale institutiilor publice;

d) Cheltuieli efectuate din bugetul Trezoreriei publice. Din punct de vedere juridic, cheltuielile publice sunt alcatuite din acea parte a raporturilor juridice ce constituie finantele publice, si anume acele raporturi juridice care iau nastere, se modifica

3

Page 4: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

sau se sting in procesul repartizarii si intrebuintarii resurselor financiare publice in scopul si cu finalitatea intretinerii autoritatilor statului, serviciilor si institutiilor publice, satisfacerii cerintelor social-culturale si a celorlalte trebuinte colective. Se particularizeaza prin trei caracteristici definitorii:

• are loc o intrebuintare a unor fonduri banesti; • intrebuintarea fondurilor banesti este facuta de stat prin autoritatile sau

institutiile sale publice ori de unitatile administrativteritoriale; • fondurile banesti sunt intrebuintate in interes public. Se impune a se face

distinctia intre cheltuielile publice si cele bugetare. Cheltuielile bugetare sunt o componenta a cheltuielilor publice si reprezinta acea parte a cheltuielilor care se fac din bugetele publice. Cheltuielile publice sunt formate din totalitatea cheltuielilor suportate din sistemul unitar de bugete. Legea privind finantele publice le mai numeste si cheltuieli publice totale.

2. Clasificarea cheltuielilor publice

Clasificarea cheltuielilor publice poate fi teoretica sau oficialasi legala. A. Clasificarea teoretica poate avea la baza diferite criterii

Dupa criteriul economic, cheltuielile publice pot fi impartite in doua grupe: cheltuieli ce reprezinta un consum de venit national (pentru intretinerea

aparatului de stat, invatamant, sanatate, cultura etc.), numite si neproductive;

cheltuieli ce reprezinta un avans de venit national (cele facute in domeniul economic), numite si productive.

Din punct de vedere al destinatiei, cheltuielile publice se mai clasifica legal in: cheltuieli curente, in care sunt incluse cheltuielile de personal, cheltuielile

materiale si servicii, subventii si transferuri, dobanzi aferente datoriei publice, sume prevazute in pozitiile globale ca rezerve. Subventiile, la randul lor, se grupeaza in subventii pentru institutiile publice, subventii pe produse si activitati, subventii pentru acoperirea diferentelor de pretsi tarif, prime acordate producatorilor agricoli;

cheltuieli de capital, in care sunt incluse cheltuieli pentru investitii si cheltuieli pentru rezervele materiale nationale si de mobilizare;

rambursari de credite externe si plati de dobanzi si comisioane aferente acestora.

Tot dupa criteriul destinatiei, cheltuielile mai pot fi grupate in urmatoarele categorii: • cheltuieli in domeniul social; • cheltuieli pentru sustinerea unor programe prioritare de cercetare;• cheltuieli in domeniul economic; • cheltuieli pentru aparare, ordine publicasi siguranta nationala; • cheltuieli pentru finantarea administratiei centrale si locale; • cheltuieli rezultand din datoria publica (rate, dobanzi etc.).

B. Clasificarea oficialasi legalaeste cea instituita fie prin acte normative ale organismelor internationale, fie prin acte normative ale statelor.

4

Page 5: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

1. O.N.U. clasifica cheltuielile pe destinatii, dupa cum urmeaza: • servicii publice generale – administratie, ordine publicasi securitate, organe de

justitie, procuratura, notariat si alte institutii publice; • aparare – pentru armata, cercetare si experiente cu arme, baze militare pe

teritorii straine, participarea la blocuri militare etc.; • educatie; • sanatate; • actiuni economice; • servicii comunale. 2. Clasificarea oficialasi legalaa cheltuielilor publice facuta prin acte normative

emanand de la autoritatile unui stat este cea facuta prin Legea bugetarasi prin clasificarea bugetara.Clasificatia cheltuielilor publice ale unui stat prezinta importanta atat teoretica, cat si practica. Importanta teoreticaeste data de faptul ca analiza categoriilor de cheltuieli publice permite:

• incadrarea finantelor publice intr-una din cele doua categorii: clasice sau moderne;

• cunoasterea directiilor de evolutie a unui stat si prioritatile pe care si le stabileste pentru utilizarea resurselor publice;

• cunoasterea gradului de centralizare sau descentralizare a deciziilor politice si economice. Importanta practica este data de:

• crearea cadrului pentru fundamentarea strategiilor si tacticilor de dezvoltare; • asigurarea unui sistem coerent de urmarire a transpunerii in viata a deciziilor

luate la nivel politic si legislativ. Criteriile de grupare pe baza carora se inscriu cheltuielile in Legea bugetului, in tara noastra, sunt cele definite de clasificatia bugetara, si anume gruparea economicasi gruparea functionala.

a) Gruparea economica: I. Cheltuieli curente: cheltuieli de personal; cheltuieli materiale si servicii;

subventii si transferuri; dobanzi la datoria publica; rezerve.II. Cheltuieli de capital: cheltuieli pentru investitii; rezerve materiale nationale si

de mobilizare.III. Imprumuturi de acordat. IV. Rambursarea de credite externe si plati de dobanzi si comisioane aferente

acestora. b) Gruparea functionala: Partea I – Servicii publice generale. • Autoritati publice Partea a II-a – Apararea, ordinea publicasi siguranta nationala:

• aparare nationala; • ordine publicasi siguranta nationala.

5

Page 6: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Partea a IV-a – Cheltuieli social-culturale • invatamant; • sanatate; • cultura, religie si actiuni privind activitatea sportivasi de tineret; • asistenta sociala, alocatii, pensii si indemnizatii. Partea a IV-a – Servicii si

dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape. Partea a V-a – Actiuni economice:

• industrie; • agriculturasi silvicultura;• transporturi si comunicatii; • alte actiuni economice.

Partea a VI-a – Alte actiuni: • Cercetare stiintifica.Partea a VII-a – Transferuri:

• transferul din bugetul de stat;• pentru asigurari si protectia sociala a populatiei, pentru energie termica si

transport urban de calatori; • pentru investitii;• pentru investitii finantate din imprumuturi externe; • pentru fondul de risc si de accidente, pentru protectia sociala a persoanelor

handicapate;• pentru fondul special pentru plata pensiilor si altor drepturi de asigurari sociale

ale agricultorilor. Partea a VIII-a – Imprumuturi acordate:

• pentru finantarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale sau acorduri interguvernamentale. Partea a IX-a – Plati de dobanzi si alte cheltuieli aferente datoriei publice. Partea a X-a – Fonduri de rezerva.

Clasificatia administrativa sau institutionala grupeaza cheltuielile pe institutii publice centrale autonome, cum sunt ministerele, agentiile guvernamentale. Toate acestea au statut de ordonator de credite principal, care primeste resurse si le defalca pentru nevoi proprii si pentru institutiile care le sunt subordonate (ordonatori de credite secundari, care, in plan bugetar, au atributii similare fata de unitatile care le sunt subordonate – adica ordonatorii de creditetertiari). In buget, cheltuielile apar intai pe total, conform clasificatiei economice. In continuare apar cheltuielile defalcate pe parti, conform clasificatiei functionale,prezentate distinct pe sectoare si, in cadrul lor, detaliat pe capitole, subcapitole, articole si aliniate, prevazute in clasificatia economica. In final apar cheltuielile defalcate conform clasificatiei administrative, adica pe fiecare minister, in cadrul fiecaruia detaliat pe sectoare, conform clasificatiei functionale, si pe capitole,subcapitole, articole si aliniate, prevazute in clasificatia economica. Astfel, de exemplu, la partea a III-a, sectorul „Invatamant” sunt inscrise toate cheltuielile facute in acest scop, indiferent de ministerul/institutia care le face, defalcat pe capitole de cheltuieli „Curente” (de personal, materiale si servicii si altele, daca este cazul) si „De capital”. Practic, celelalte capitole (imprumuturi si rambursari) nu apar,

6

Page 7: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

nefiind specifice acestui sector de activitate. Aceste cheltuieli reprezinta totalul cheltuielilor pentru invatamant, prevazute in clasificatia administrativa la fiecare minister in parte, deoarece astfel de cheltuieli tipice pentru Ministerul Educatiei si Cercetarii sunt efectuate ca si cheltuieli netipice de catre alte ministere, cum sunt: Ministerul Apararii, Ministerul de Interne, MinisterulTransporturilor.

Clasificatia administrativa – foloseste drept criterii institutiile prin intermediul carora se realizeaza cheltuielile publice

Clasificatia economica 1. cheltuieli curente (de functionare)

- cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative- cheltuieli de transfer (de redistribuire)

2. cheltuieli de capital (cu caracter de investitii)c. Clasificatia functionala foloseste drept criteriu domeniile, ramurile, sectoarele de activitate, spre care sunt dirijate resursele financiare publice

in domeniul social (invatamant, sanatate, ocrotiri sociale, cultura, arta, tineret) sustinerea unor programe prioritare de cercetare in domeniul economic (investitii) asigurarea cerintelor de aparare a tarii, ordinii publice si siguranta nationala finantarea administratiei publice centrale si locale si a cheltuielilor prevazute

de lege dobanzile aferente datoriei publice si cheltuielile determinate de emisiunea si

plasarea valorilor mobiliare necesare finantarii acestei datoriid. Clasificatia financiara

in functie de momentul in care se efectueaza si de modul in care afecteaza resursele financiare publice, cheltuielile publice se grupeaza in:- cheltuieli definitive- cheltuieli temporare- cheltuieli virtuale sau posibile

dupa forma de manifestare, cheltuielile publice pot fi:- cheltuieli cu sau fara contraprestatie- cheltuieli definitive si provizorii- cheltuieli speciale si globale

e. Clasificatia dupa rolul cheltuielilor publice in procesul reproductiei sociale: cheltuieli reale (negative) cheltuieli economice (pozitive)

f. Clasificatia folosita de O.N.U.: clasificatia functionala O.N.U.; clasificatia economica

3. Factorii care influenteaza nivelul cheltuielilor publice

7

Page 8: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Tendinta generala de crestere a cheltuielilor publice determina importanta cunoasterii factorilor care influenteaza nivelul cheltuielilor publice generale.

Se poate face o delimitare a acestora in urmatoarele 7 categorii: Factori demografici sunt materializati prin cresterea numerica a populatiei,

modificarea structurii acesteia pe varste si categorii profesionale. Aceasta evolutie produce ca efecte economice, majorarea cheltuielilor publice pentru invatamant, sanatate, ordine publica, cultura etc. si implicit cresterea cheltuielilor legate de sporirea numarului de locuri de munca in sectorul public.

Factori economici care caracterizeaza dezvoltarea economiei, modernizarea acesteia sau nondezvoltarea, stagnarea acesteia. In functie de aceste doua scenarii posibile si cheltuielile publice sunt influentate.

Factori sociali care actioneaza in functie de intensitatea masurilor de protectie sociala pe care le promoveaza factorii de decizie legislativi si executori.

Urbanizarea, ca regula generala, duce la cresterea cheltuielilor publice, atat prin cresterea fiscalitatii pentru asigurarea veniturilor, cat si prin crearea si dezvoltarea centrelor urbane, precum si prin finantarea unor utilitati publice specifice mediului urban.

Factori militari, determina cresterea cheltuielilor publice in corelatie cu politica statului in context international privitoare la angajarea unor conflicte armate sau numai la dimensiunile structurilor armatei

Factori de ordin istoric care influenteaza prin transmiterea de la o perioada la alta a nevoilor sporite de cheltuieli sau de suportare a poverii celor facute in anii anteriori. Tot istoric poate influenta si fenomenul inflationist.

Factori politici care se refera la cresterea considerabila a complexitatii statului contemporan, la conceptia politica asupra functiilor statului

4. Alocarea pe destinatii a bugetului de stat

4.1 Cheltuieli publice pentru actiuni social - culturale

Satisfacerea nevoilor cu caracter social reprezinta o componenta importanta a politicii sociale a statelor si presupune folosirea pe scara larga a resurselor financiare in scopul imbunatatirii conditiilor de viata ale populatiei.

In Romania cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale se refera la: Invatamant; Cultura, religie, actiuni sportive si de tineret; Sanatate; Securitate sociala (asistenta sociala, alocatii, ajutoare si indemnizatii, pensii)

Cheltuielile destinate actiunilor social-culturale sunt acoperite din surse publice sau private, interne sau externe, dupa caz. Aceste surse sunt: fondurile bugetare. Este vorba de bugetul federal, bugetele statelor, regiunilor si

provinciilor membre ale federatiei si de bugetele colectivitatilor locale in tarile cu structura federala, respectiv bugetul de stat si bugetele locale, in tarile cu structura unitara.

Aportul resurselor bugetare la finantarea cheltuielilor social-culturale difera de la o tara la alta; difera, de asemenea, volumul finantarii, din diferitele verigi bugetare, a

8

Page 9: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

acestor cheltuieli. In unele tari, numai bugetul guvernamental aloca fonduri pentru astfel de actiuni (Franta, Austria, Elvetia), pe cand in alte tari majoritatea resurselor bugetare provin din bugetele locale (Canada, Norvegia, Argentina s.a.); cotizatii sau contributii suportate de persoane fizice sau juridice care alimenteaza

fonduri financiare cu destinatie speciala, cum sunt: bugetul asigurarilor sociale, fondurile pentru somaj s.a.;

fondurile proprii ale intreprinderilor publice sau private utilizate pentru finantarea cheltuielilor cu pregatirea profesionala a salariatilor, protectia muncii s.a.;

veniturile realizate de institutii social-culturale din diferite activitati specifice, din servicii catre terti sau din exploatarea proprietatilor lor;

veniturile populatiei din care suporta diferite taxe, cotizatii, costurile unor servicii sau se cumpara anumite bunuri culturale;

fondurile organizatiilor fara scop lucrativ. In aceasta categorie sunt cuprinse organizatiile neguvernamentale, institutiile de caritate, fundatiile, asociatiile, bisericile si alte asezaminte de cult care participa cu diferite sume de bani la finantarea unor actiuni social-culturale.

ajutorul financiar extern cuprinde credite rambursabile si ajutoare nerambursabile acordate unor tari din fonduri constituite in acest scop la nivelul unor organisme internationale (UNESCO, UNICEF, OMS, Banca Mondiala), organisme regionale (Uniunea Europeana prin intermediul Fondului Social) sau ajutoare banesti (ori materiale) oferite unor state in situatii deosebite.

4.1.1. Cheltuielile publice pentru invatamant

Dezvoltarea invatamantului se realizeaza in concordanta cu cerintele diferitelor etape de dezvoltare economico-sociala si ale egalizarii conditiilor de instruire si educare a tuturor membrilor societatii. Invatamantul este chemat sa contribuie intr-o masura din ce in ce mai mare la progresul de ansamblu al societatii. Dezvoltarea si modernizarea inva-tamantului au condus la cresterea resurselor alocate acestuia, in toate tarile, atat dezvoltate, cat si in curs de dezvoltare.

Cresterea cheltuielilor publice pentru invatamant este datorata actiunii conjugate a mai multor factori, si anume: factori demografici. Cresterea populatiei a antrenat in mod firesc cresterea populatiei scolare. Explozia demografica ce a condus la depasirea cifrei de 6 miliarde de locuitori ai globului, s-a reflectat in principal in cresterea contingentelor scolare a gradului de cuprindere in sistemul de invatamant si a obligativitatii anumitor grade de invatamant. Aceasta a atras dupa sine un necesar sporit de cadre didactice. Necesarul de cadre didactice a sporit si ca urmare a imbunatatirii raportului elevi/profesori. factori economici. Dezvoltarea economica, sporirea si diversificarea capitalului fix si circulant, ca urmare a modernizarii si a perfectionarii proceselor tehnologice, au reclamat o forta de munca cu calificare medie si superioara. Aceasta s-a putut obtine efectuand un volum sporit de cheltuieli pentru invatamant. Aceste cheltuieli sporite erau legate de organizarea invatamantului, de structura interna a invatamantului de diferite grade, de cresterea ponderii studentilor in numarul total al elevilor si studentilor. Necesitatile modernizarii invatamantului, sporirea mijloacelor tehnice, a aparaturii necesare desfasurarii procesului instructiv si intensificarea utilizarii acestora, precum si cresterea

9

Page 10: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

nivelului preturilor si tarifelor, actioneaza in aceeasi directie. Posibilitatile de finantare a invatamantului, datorate dezvoltarii economice a tarii respective si cresterii produsului intern brut, pot oferi resurse financiare sprijinirii dezvoltarii si modernizarii invatamantului intr-o proportie mai mare sau mai mica. Existenta si a altor surse de acoperire a acestor cheltuieli decat cele bugetare contribuie la completarea resurselor financiare publice destinate invatamantului. factori sociali si politici. Acestia se refera la politica scolara, la stabilirea acesteia, la nivelul invatamantului obligatoriu, la resursele, facilitatile si ajutoarele indreptate catre institutiile de invatamant sau chiar catre elevi, studenti si familiile acestora.

Finantarea cheltuielilor pentru invatamant se realizeaza din diferite surse, si anume: bugetul statului, surse ale populatiei, ale intreprinderilor, ale organizatiilor fara scop lucrativ, donatii, ajutor extern

Bugetul statului reprezinta principala sursa de finantare a invatamantului, in toate tarile lumii, ceea ce reflecta importanta deosebita acordata acestui domeniu al vietii sociale.

Finantarea cheltuielilor pentru invatamant difera si in functie de structura sistemului bugetar. In unele tari, rolul principal in finantarea institutiilor de invatamant (cu exceptia invatamantului superior) revine bugetelor statelor sau colectivitatilor locale, care folosesc resursele fiscale proprii, dar primesc si subventii de la bugetul central sau guvernamental (Austria, Marea Britanie, Suedia, Norvegia; in Germania landurile finanteaza 74% din totalul cheltuielilor pentru invatamant). In toate tarile, insa, invatamantul superior este finantat din bugetul central (cu exceptia Germaniei, unde landurile finanteaza 88,7% din cheltuielile invatamantului superior).

In tarile dezvoltate, ca si in cele in curs de dezvoltare, exista doua tipuri de unitati de invatamant: publice, finantate de la buget si particulare (private), care pot fi independente sau partial subventionate de stat.

Unitatile de invatamant privat (primare si secundare) sunt infiintate, in cele mai multe tari, pe criterii confesionale (Franta, Italia, Austria). Numarul elevilor care le frecventeaza nu este deosebit de mare, el reprezinta 1‚5% - 5% din totalul elevilor (cu exceptia Frantei, unde in anul scolar 1993/1994 17% din numarul elevilor frecventau cele 9500 scoli private, din care peste 50 000 unitati de invatamant).

Invatamantul privat este supus controlului statului si se conformeaza reglementarilor oficiale privind cadrele didactice, organizarea invatamantului si examenele.

In invatamantul superior exista, in general, un numar redus de institutii private (in Suedia exista o singura institutie de invatamant superior, cu profil economic, la Stockholm, iar in Olanda exista trei institutii de invatamant superior private).

Unitatile de invatamant private au ca surse de finantare, in principal, taxele scolare datorate de elevi si studenti, alte venituri proprii, donatii etc.; daca din aceste venituri sunt acoperite toate cheltuielile, unitatea respectiva functioneaza „independent”; daca, insa, in completarea veniturilor proprii unitatea de invatamant primeste alocatii de la buget, ea este considerata unitate “subventionata”.

In multe state, bugetul de stat aloca subventii invatamantului privat: fie ii aloca fonduri numai pentru anumite categorii de cheltuieli (cum este cazul salariilor cadrelor didactice sau cheltuielilor pentru infrastructura, acoperite de bugetul de stat in Austria, Olanda, lrlanda), fie ca acorda subventii mai substantiale (in Danemarca, Finlanda,

10

Page 11: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Spania, Franta, Norvegia). Exista si tari in care invatamantul privat nu beneficiaza deloc de fonduri de la bugetul de stat (Grecia, Italia, Romania).

Fondurile primite de la buget sunt uneori completate cu venituri proprii ale unitatilor de invatamant, realizate din activitatea de cercetare stiintifica, din servicii pe linia educatiei continue, din inchirieri ori din alte activitati.

Populatia participa la finantarea invatamantului in mod direct prin intermediul taxelor scolare, dar mai efectueaza si alte cheltuieli pentru intretinerea extrascolara a elevilor si studentilor. De exemplu, parintii, familiile, suporta cheltuielile elevilor si studentilor cu cazarea, transportul, procurarea de rechizite s.a. In multe tari, manualele se acorda gratuit elevilor si datorita faptului ca preturile lor sunt foarte ridicate; in SUA, un manual pentru liceu costa in jur de 40 dolari. In tarile dezvoltate se recunoaste, uneori, ca desi “invatamantul public este gratuit pana la terminarea scolarizarii obligatorii, in practica numeroase institutii de invatamant trebuie sa faca fata unor cheltuieli suplimentare si atunci solicita interventii financiare ale parintilor elevilor.”

Multe intreprinderi efectueaza cheltuieli pentru invatamant cu ocazia organizarii de cursuri de pregatire profesionala, de calificare a salariatilor sau a viitorilor angajati, specializari sau acorda burse unor elevi sau studenti.

O alta sursa de finantare a cheltuielilor pentru invatamant o reprezinta sponsorizarile, donatiile sau alte forme de ajutor ce pot fi primite de unitatile de invatamant din partea unor intreprinderi, fundatii, societati de binefacere. In unele tari exista preocupari deosebite pentru a gasi noi modalitati de a primi si folosi fonduri din sectorul privat. In aceasta directie exista „modelul american” si in multe tari se fac astazi eforturi pentru atragerea de sponsori si donatori pastrand contacte si legaturi cu fostii studenti (Germania, Japonia), in special in invatamantul superior. Aceasta modalitate de a beneficia de donatii si sponsorizari poate deveni o alternativa viabila daca va fi insotita de masuri fiscale de reduceri sau scutiri de impozite pentru sumele destinate sprijinirii invatamantului.

Ajutorul extern in domeniul finantarii invatamantului se intalneste in special in cazul tarilor in curs de dezvoltare si reprezinta circa 10% din volumul total al cheltuielilor de invatamant ale acestor tari; el este destinat, in special, inlaturarii analfabetismului sau pentru finantarea invatamantului elementar si a pregatirii de cadre (mai ales pentru agricultura). Ajutorul extern imbraca forma subventiilor directe, a imprumuturilor, a finantarilor sau se refera la trimiteri de experti, cadre didactice, tehnicieni sau chiar unele resurse materiale necesare invatamantului. In anul 1997, spre exemplu, Banca Mondiala a aprobat imprumuturi pentru 15 tari in curs de dezvoltare pentru programe de dezvoltare a invatamantului de baza, pentru ameliorarea accesului fetelor in scoli, pentru reforme ale invatamantului s.a.

Cheltuielile bugetare pentru invatamant sunt repartizate cu precadere ministerului care organizeaza si conduce invatamantul (Ministerul Educatiei si Cercetarii); dar fonduri cu aceeasi destinatie apar si la alte ministere, cum ar fi Ministerul Apararii (pentru invatamantul militar), Ministerul Marinei, Ministerul de Interne (pentru academii de politie), Ministerul Agriculturii. Astfel de cheltuieli sunt finantate si din bugetele unitatilor administrativ-teritoriale.

O alta directie a analizei cheltuielilor publice pentru invatamant se refera la continutul economic sau la natura acestora. Privite in functie de acest criteriu, ele se clasifica in doua grupe si anume:

11

Page 12: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

cheltuieli curente, care se refera la intretinerea si functionarea unitatilor de invatamant. Ele cuprind cheltuielile pentru achizitionarea de bunuri si servicii care se consuma in anul curent si se impart in: cheltuieli de personal (salarii si alte drepturi de personal), cheltuieli materiale si servicii (cheltuieli de intretinere si gospodarie, manuale, transport, reparatii) si cheltuieli reprezentand subventii scolare si transferuri (subventii pentru unitati de invatamant, burse);

cheltuieli de capital (de investitii) care se refera ia construirea de unitati de invatamant, dotarea acestora cu aparatura necesara functionarii (inclusiv achizitionarea terenurilor pentru constructii scolare). Aceste cheltuieli sunt destinate obtinerii unor bunuri durabile a caror utilizare se intinde pe mai multi ani.

In privinta cheltuielilor publice pentru invatamant, o importanta deosebita prezinta planificarea financiara a cheltuielilor pentru invatamant, determinarea nivelului anual al acestora, a surselor de acoperire si mai ales a modului de repartizare si utilizare a lor. Se poate aprecia ca nu volumul acestor cheltuieli este cel mai important element in realizarea unei activitati eficiente a sistemului de invatamant, ci modul de folosire a lor. Pentru a putea analiza aceste aspecte, este necesar mai intai sa se stabileasca volumul cheltuielilor publice cerute de realizarea obiectivelor invatamantului, deci determinarea cheltuielilor bugetare pentru invatamant.

In aceasta actiune se porneste de la orientarea guvernului si a altor organe de decizie in politica privind invatamantul, prezentata in programele si previziunile existente. Ministerele implicate in elaborarea “bugetului invatamantului” fac o estimare a necesitatilor de fonduri si prezinta volumul global al cheltuielilor bugetului public pentru invatamant, atat pentru investitii („buget de echipamente”), cat si pentru cheltuielile curente („buget de functionare”).

Dimensionarea acestor cheltuieli se face in functie de o serie de elemente specifice referitoare la contingentele scolare (copiii, elevii, studentii cuprinsi in sistemul de invatamant al anului respectiv), costul unitar pe forme si unitati de invatamant, norme, baremuri sau alte instrumente financiare cu ajutorul carora se fundamenteaza anumite categorii de cheltuieli (burse, salarii, contributii); cu caracter orientativ se foloseste si executia cheltuielilor pentru invatamant din perioada precedenta, in scopul evidentierii elementelor si situatiilor noi, specifice perioadei prezente (buget „istoric”).

4.1.2. Cheltuieli publice pentru cultura, culte si actiuni cu activitatea sportiva si de tineret

In scopul realizarii unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale, artistice, sportive s.a., autoritatile publice indreapta o parte din resursele financiare publice spre organizarea unor actiuni sau intretinerea si functionarea unor institutii specializate in aceste domenii.

Resursele financiare destinate culturii, cultelor, actiunilor cu activitatea sportiva si de tineret contribuie la cresterea calitatii factorului uman; crearea si imbogatirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor si idealurilor morale si estetice, educatia spirituala, activitati sportive menite a pastra o anumita stare a individului din punct de vedere moral, estetic, al conditiei fizice; altfel spus, aceste actiuni isi aduc aportul la formarea personalitatii umane. Aceste resurse financiare intra in componenta “investitiei in resurse umane”; ele

12

Page 13: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

au un efect indirect si poate mai indepartat, dar influenteaza pozitiv activitatea economica si sociala si in final, contribuie la cresterea economica.

Cheltuielile publice pentru cultura, culte si actiuni cu activitatea sportiva si de tineret au in structura lor diferite componente; in unele tari ele apar impreuna, iar in altele apar sub forma cheltuielilor pentru “recreare, cultura, culte”.

Institutiile si actiunile catre care sunt indreptate aceste resurse financiare sunt: institutiile culturale (bibliotecile, muzeele, casele de cultura, patrimoniul cultural, presa, editurile), institutiile artistice (teatre, institutii muzicale, case de filme), cultele, actiunile sportive si de tineret, actiunile pentru petrecerea timpului liber. Activitatea desfasurata de aceste institutii se poate concretiza in anumite bunuri materiale (care au si o valoare spirituala) cum sunt cartile, filmele, discurile, picturile, sculpturile sau se prezinta sub forma unor servicii culturale, spirituale, artistice, sportive, cum sunt concertele, spectacolele de teatru, opera, campionate sau concursuri sportive s.a. Aceste caracteristici influenteaza sistemul de finantare a actiunilor respective.

Realizarea serviciilor culturale, artistice si sportive se poate face in mod gratuit sau cu plata (taxe, tarife sau preturi) care nu acopera intotdeauna valoarea de piata a serviciului respectiv. De aceea, in aceste cazuri, institutiile respective pot sa nu realizeze deloc venituri, sau sa incaseze venituri modice, care nu acopera costul serviciilor, iar pentru continuarea activitatii acestea au nevoie de subventii din bugetul statului sau din alte surse. Mentionam, de asemenea, ca institutiile cultural artistice pot fi publice, de importanta nationala sau locala (biblioteci, institutii artistice, muzee, orchestre) sau pot fi proprietate particulara, apartinand unor firme sau persoane particulare (teatre, edituri, echipe sportive).

Institutiile si activitatile cultural-artistice, cultele, actiunile sportive si de tineret se finanteaza de la bugetul statului fie integral, fie partial, prin acordarea de subventii in completarea veniturilor lor proprii. Bugetul de stat reprezinta sursa cea mai importanta de sustinere din punct de vedere financiar a acestor institutii si actiuni. In totalul cheltuielilor publice pentru cultura preponderente sunt cheltuielile curente (de personal, materiale) cheltuielile de capital (cumparari de opere artistice pentru muzee, constructii, echipamente) avand o pondere redusa.

Avand in vedere ponderea mare a resurselor bugetare in acoperirea necesitatilor financiare ale acestor institutii, deci interventia autoritatii publice, putem sublinia faptul ca multe institutii de cultura si arta reprezinta o componenta importanta a protectiei sociale, ele oferind membrilor societatii servicii in mod gratuit sau cu preturi (tarife) reduse, accesibile.

Ca sisteme de finantare a cheltuielilor institutiilor pentru cultura, culte arta, actiuni sportive mentionam: finantarea bugetara, respectiv alocarea integrala de la buget a fondurilor necesare intretinerii si functionarii institutiei si varsarea la buget a eventualelor venituri realizate, sistem ce se aplica, de exemplu, in cazul bibliotecilor, inclusiv Biblioteca Nationala, centrele de conservare si valorificare a traditiilor si creatiei populare, Agentia Nationala de Presa “Rompres”, Editura Academiei, Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor; finantarea din venituri extrabugetare si alocatii din buget, respectiv retinerea veniturilor realizate pentru a acoperi unele cheltuieli stabilite si primirea in completare a unor subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, in functie de subordonare; asa este cazul caselor de cultura, al muzeelor, al unor publicatii si carti de interes

13

Page 14: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

national, al unor institutii de spectacole si concerte; integral din venituri extrabugetare (autofinantare) in cazul institutiilor care au venituri suficiente pentru a-si acoperi in totalitate cheltuielile, deoarece desfasoara activitati cu caracter economic, cum sunt ‚editurile, casele de filme sau alte institutii sau activitati;

4.1.3. Cheltuielile publice pentru sanatate

Pentru fiecare individ, ca si pentru intreaga colectivitate, sanatatea reprezinta unul din cei mai importanti factori care asigura desfasurarea vietii si activitatii. Organizatia Mondiala a Sanatatii defineste sanatatea ca fiind o stare de bunastare fizica, mentala si sociala si nu doar o absenta a bolii si a infirmitatii. Deci ocrotirea sanatatii nu este numai o problema de asistenta medicala, ci si o problema cu un profund caracter social, facand parte integranta din ansamblul conditiilor social-economice de dezvoltare. Politica sanitara este parte integranta a politicii sociale si pentru infaptuirea ei, in numeroase tari ale lumii, se cheltuiesc importante resurse financiare.

Cheltuielile pentru sanatate prezinta o tendinta de crestere, datorita unor factori, cum sunt: amplificarea nevoilor de ocrotire a sanatatii ca efect al cresterii numarului populatiei si modificarii structurii sale; accentuarea factorilor de risc; cresterea costului prestatiilor medicale, ca urmare a introducerii, in practica medicala, a unor noi mijloace de investigatie, tratament, medicamente, a sporirii numarului cadrelor medicale s.a.

Cheltuielile publice pentru sanatate au o mare importanta in asigurarea calitatii vietii indivizilor si privite din acest punct de vedere, prezinta mari disparitati de la o tara la alta. In tarile dezvoltate exista doua categorii de cheltuieli pentru sanatate, din punct de vedere al celui care le suporta. Este vorba de cheltuieli publice pentru sanatate si cheltuieli private pentru sanatate.

Cheltuielile publice pentru sanatate sunt destinate intretinerii si functionarii institutiilor sanitare (spitale, dispensare, policlinici s.a), precum si finantarii unor actiuni de prevenire a imbolnavirilor, evitare a accidentelor si de educatie sanitara.

Sursele de finantare a actiunilor de ocrotire a sanatatii sunt diverse si anume: fonduri alocate din buget (central sau local) care detin in unele tari un loc important in totalul cheltuielilor publice. Statul finanteaza institutiile sanitare publice (spitale) si unele actiuni in domeniul sanatatii (vaccinari, tratarea anumitor boli specifice, profesionale); cotizatii de asigurari de sanatate. Acestea sunt suportate in mod obligatoriu de salariati, alte persoane fizice si patroni. Cotizatiile difera in functie de nivelul salariilor si de specificul activitatii desfasurate. Pe seama acestor cotizatii se acopera onorariile platite medicilor, medicamentele, costul analizelor de laborator sau al altor prestatii medicale. In unele tari, asiguratii beneficiaza de restituirea unei parti din cotizatii, in cazul in care nu au apelat o anumita perioada de timp la asistenta medicala; resurse ale populatiei cheltuite in calitate de pacienti, in cazul in care persoanele respective nu sunt asigurate si suporta integral costul prestatiilor medicale, medicamentelor, tratamentelor;ajutor extern, intalnit in special in tari in curs de dezvoltare, sub forma ajutoarelor de organizatii specializate (Organizatia Mondiala a Sanatatii, Crucea Rosie Internationala

14

Page 15: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

s.a.). De asemenea, Banca Mondiala acorda imprumuturi importante pentru sanatate. Efectul general al cresterii acestor cheltuieli publice pentru sanatate s-a manifestat

intr-un progres al starii de sanatate, intr-o crestere a sperantei de viata la nastere, in majoritatea tarilor, chiar in unele tari in curs de dezvoltare. Acest progres a condus, totodata, la constatarea unei imbatraniri marcante a populatiei, in special in tarile dezvoltate unde se vorbeste de “varsta a patra”, respectiv de cei trecuti de 80 de ani. Un alt aspect ce trebuie mentionat este cel referitor la legatura dintre nivelul cheltuielilor pentru sanatate si indicatorii starii de sanatate, din diferite tari. De exemplu, SUA au cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru sanatate, dar au indicatori ai starii de sanatate de nivel mediu; in schimb, Japonia are cheltuieli moderate, dar indicatorii starii de sanatate sunt apreciati ca fiind indicatori buni.

In cursul ultimilor zece ani, toate tarile – bogate sau sarace – au avut dificultati in elaborarea unor politici eficiente pentru ameliorarea functionarii sistemelor de sanatate. Multe tari au intreprins reforme sectoriale pentru a ameliora sistemul de sanatate si politica in domeniul sanatatii. Cresterea cheltuielilor pentru sanatate a impus o mai puternica “stapanire” a evolutiei lor, o imbunatatire a gestiunii acestor cheltuieli, o cunoastere mai buna a activitatilor de ingrijire a sanatatii, a evaluarii calitatii lor in functie de informatii specifice, stabilirea precisa a obiectivelor si a modului de realizare.

Activitatea de ocrotire a sanatatii se concretizeaza in mai multe categorii de efecte, si anume: efecte specifice actiunii, respectiv efecte medicale, efecte sociale si efecte economice.

Efectele medicale vizeaza rezultatele concrete ale actiunilor privind ingrijirea sanatatii (consultatii, analize, diagnostic, tratamente) si se reflecta in vindecari ori ameliorari, adica in refacerea si pastrarea sanatatii persoanelor beneficiare de asistenta medicala. Aceste efecte au, in general, un caracter individual.

Eficienta sociala reflecta efectele actiunilor de ocrotire a sanatatii la nivelul intregii societati si se rasfrang asupra starii de sanatate a intregii populatii; ele sunt reprezentate printr-o serie de indicatori statistici, cum sunt: speranta medie de viata la nastere, natalitatea, morbiditatea, mortalitatea infantila si cea generala etc.

Eficienta economica se concretizeaza in reducerea perioadelor de incapacitate de munca datorate imbolnavirilor si accidentelor, eradicarea unor boli, limitarea extinderii altora; pastrarea starii de sanatate conduce la cresterea duratei medii de viata si a vietii active, la cresterea capacitatii de munca, la economisirea unor importante fonduri financiare si, in ansamblu, la cresterea venitului national (PIB).

Sectorul sanatatii participa la dezvoltarea economica pentru ca el dezvolta si un sector industrial important (industria de medicamente si de echipamente medicale) si ofera un numar mare de locuri de munca‚ legate direct sau indirect de sanatate.

Eficienta economica poate fi determinata si evaluata folosind metode cum sunt:- analiza cost-beneficiu care compara costurile diferitelor servicii medicale cu

rezultatele exprimate in bani ale acestora; ea are o aplicabilitate redusa, datorita numarului restrans de “produse” ale serviciilor medicale care se pot evalua in bani;

- analiza cost-eficacitate presupune compararea costurilor serviciilor medicale cu eficacitatea reprezentata de ani de supravietuire, numar de imbolnaviri evitate, grad de recuperare s.a.; in acest fel se pot compara metodele diferite de tratament pentru o anumita maladie;

- analiza cost-utilitate, care leaga costul unei actiuni medicale de consecintele ei

15

Page 16: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

exprimate in variabile calitative; de exemplu, anii de viata castigati (supravietuire) ponderati cu un indicator al calitatii vietii acestor ani.

In Romania resursele financiare destinate ocrotirii sanatatii au provenit, pana in 1998, in proportie covarsitoare de la bugetul de stat. Intr-o masura redusa se alaturau unele cheltuieli efectuate de agentii economici, unele venituri proprii ale institutiilor sanitare (care erau mobilizate intr-un fond special pentru sanatate) sau cheltuieli ale populatiei pentru ingrijirea si pastrarea sanatatii, efectuate din proprie initiativa. Reforma care se desfasoara in domeniul ocrotirii sanatatii in tara noastra a introdus un nou sistem de ocrotire a sanatatii si anume asigurarile sociale de sanatate. Ele au caracter obligatoriu, functioneaza descentralizat si resursele banesti necesare functionarii sistemului de sanatate sunt constituite, in principal, din contributii ale asiguratilor, ale angajatorilor (persoane fizice si juridice) si din alte surse.

In noile conditii de ocrotire a sanatatii in Romania, sursele de finantare a cheltuielilor publice pentru sanatate sunt:

fondurile de asigurari sociale de sanatate; bugetul de stat; fondul special pentru sanatate; cheltuielile populatiei pentru sanatate cheltuielile unor organizatii non-guvernamentale de caritate; resurse externe.

Fondurile de asigurari sociale de sanatate reprezinta principala sursa de finantare a sanatatii in Romania si ele reprezinta circa 60% din cheltuielile publice pentru sanatate. Aceste fonduri se constituie pe doua niveluri: Fondul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si fondurile caselor de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti.

Constituirea fondurilor se realizeaza pe seama contributiilor suportate de persoane fizice (salariati, pensionari, alte persoane fizice) si juridice si se utilizeaza pentru plata medicamentelor si a serviciilor medicale acordate, acoperirea cheltuielilor de administrare si functionare etc.

Bugetul de stat finanteaza cheltuielile curente ale unitatilor sanitare (organizate ca institutii publice) integral sau partial (sub forma de alocatii care completeaza veniturile extrabugetare). Sunt finantate integral de la bugetul de stat: institutele si centrele de sanatate publica, inspectoratele de sanatate publica, centrele de medicina preventiva, Institutele si Academia de Stiinte Medicale, spitalele de psihiatrie, sanatoriile si preventoriile TBC, spitalele de boli infecto-contagioase, unitatile si activitatile specifice Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii si Ministerului Transporturilor. Sunt finantate cu alocatii bugetare (in completarea veniturilor extrabugetare, prin sistemul de asigurari de sanatate) urmatoarele unitati sanitare: institutele cu activitate de cercetare si invatamant sau care coordoneaza programe de sanatate, serviciile de ambulanta, unitatile sanitare cu sectii de psihiatrie, TBC si boli infecto-contagioase s.a.

Prin cheltuieli de capital bugetul de stat finanteaza construirea unor unitati sanitare si procurarea de aparatura si echipamente de mare performanta.

Fondul special pentru sanatate se constituie in afara bugetului de stat, pe seama unor taxe percepute asupra activitatilor daunatoare sanatatii prelevate de la persoanele

16

Page 17: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

juridice care realizeaza incasari din actiuni publicitare la produsele din tutun, tigari si bauturi alcoolice (intr-o cota de 10% din valoarea acestor incasari); la fel, persoanele juridice care incaseaza venituri din vanzarea de produse din tutun, tigari si bauturi alcoolice contribuie cu 1% din valoarea acestor incasari. De asemenea, in acest fond se cuprind si o serie de venituri din activitatea unitatilor sanitare (cota din veniturile policlinicilor cu plata, taxe pentru examene medicale s.a.). Resursele acestui fond special pentru sanatate se alatura resurselor bugetului de stat pentru unitatile finantate integral din resurse bugetare.

Cheltuielile populatiei pentru sanatate sunt acele cheltuieli pentru servicii medicale sau medicamente, altele decat cele care intra in sfera asigurarilor sociale de sanatate; de asemenea, populatia poate incheia asigurari facultative, private.

La anumite actiuni in domeniul ocrotirii sanatatii pot contribui si organizatiile neguvernamentale cu caracter filantropic, caritabil etc.

Romania beneficiaza si de resurse externe. Este cazul creditelor acordate de Banca Mondiala in pentru realizarea reformei in domeniul sanatatii. De asemenea, au mai fost primite resurse financiare in cadrul unor programe PHARE sau de la alte organisme internationale.

4.1.4. Cheltuielile publice pentru securitatea sociala

In cadrul acestei grupe de cheltuieli social-culturale se cuprind cheltuielile pentru acordarea de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii, unor persoane salariate sau nesalariate (in categoria celor din urma sunt inclusi batranii, invalizii, handicapatii, somerii, femeile, copiii, tinerii). Cea mai importanta componenta a cheltuielilor pentru securitatea sociala o reprezinta asigurarile sociale. Marimea cheltuielilor cu securitatea sociala variaza de la o tara la alta, in functie de potentialul economic, de numarul si structura populatiei, de orientarea politicii sociale, de sistemul de asigurari sociale. In majoritatea tarilor dezvoltate ele reprezinta intre 50% si 80% din totalul cheltuielilor social-culturale, ocupand un loc insemnat si in ansamblul cheltuielilor publice (in Suedia reprezinta 51%, in Danemarca 49,8%, iar in celelalte tari dezvoltate peste 30%); in schimb, in tarile in curs de dezvoltare volumul si ponderea lor sunt mult mai reduse.

Acordarea de asistenta sociala, ajutoare si alocatii reprezinta o latura importanta a politicii sociale a statelor prin care se urmareste sprijinirea anumitor categorii sociale.

Securitatea sociala cuprinde ansamblul actiunilor intreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea si inlaturarea consecintelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale, evenimente care actioneaza negativ asupra nivelului de trai al indivizilor. Riscurile pot fi riscuri fizice (care afecteaza partial sau total capacitatea de munca), riscuri economice (care impiedica o persoana sa exercite o activitate producatoare de venit – somajul) sau riscuri sociale (care afecteaza in mod substantial veniturile persoanelor cum sunt sarcini familiale, cheltuieli medicale etc.)

In prezent, mecanismele financiare pentru realizarea securitatii sociale in diferite tari dezvoltate se caracterizeaza prin: existenta de cotizatii sociale, salariale si patronale pentru constituirea fondurilor

securitatii sociale; situarea la baza actiunilor privind asigurarea securitatii sociale a principiului

mutualitatii si solidaritatii sociale;

17

Page 18: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

universalizarea acordarii ajutoarelor sau prestatiilor sociale; existenta unor institutii si in sectorul privat care furnizeaza prestatii sau servicii

sociale (raportul intre ele si sectorul public); existenta (sau nu) a unui venit minim garantat.

In tarile dezvoltate, resursele financiare destinate securitatii sociale reprezinta concretizarea unor programe sociale vaste, cum ar fi cele privind combaterea saraciei, lichidarea somajului, ajutorarea handicapatilor, a familiilor cu multi copii etc. Aceste resurse contribuie la ajutorarea si ameliorarea situatiei indivizilor respectivi si cauta sa previna producerea altor riscuri in societate. In acelasi timp, o data cu aceste ajutoare, statele initiaza si masuri de stimulare a muncii in general, deoarece se considera ca ele reprezinta o redistribuire a veniturilor realizate de catre cei productivi in favoarea celor neproductivi, ducand chiar la o incetinire a cresterii economice. De aceea, in tarile dezvoltate se acorda multa atentie acestor forme de ajutoare, pentru ca uneori programe sociale bine intentionate produc efecte contrare celor asteptate. Astfel, atunci cand sunt acordate ajutoare in bani saracilor, exista riscul permanentizarii saraciei, in loc ca aceasta sa fie eradicata; acordarea de ajutoare substantiale mamelor singure cu copii poate duce la cresterea divorturilor (de exemplu, in deceniul 80, in SUA, s-a constatat o explozie a familiilor cu un singur parinte).

Sursele de finantare a cheltuielilor cu securitatea sociala sunt diferite. Astfel, cheltuielile efectuate pe linia asigurarilor sociale si a ajutorului de somaj se finanteaza pe seama contributiilor salariatilor, a liber-profesionistilor si a patronilor la acestea se adauga uneori si subventiile din fondurile bugetare. Cheltuielile pe linia asistentei sociale se acopera in principal, pe seama resurselor din fondul bugetar sau din fonduri speciale si a resurselor provenind din donatii, contributii voluntare, resurse de la organizatii nonguvernamentale etc. Alaturi de aceste resurse interne participa, in unele tari, resursele externe provenite de la organisme specializate. Asa este cazul Fondului Social ce se constituie in cadrul Uniunii Europene si care si-a folosit resursele, incepand cu 1978, pentru combaterea somajului in randul tinerilor si femeilor.

Analizand finantarea securitatii sociale in diferite tari se desprind doua sisteme principale de finantare: contributive si necontributive. Primele se bazeaza pe plata de cotizatii sociale (care sunt sursele de constituire a fondurilor de asigurari sociale si de somaj), iar celelalte pe finantarea bugetara plus donatii sau alte resurse.

Ambele sisteme se confrunta in prezent cu probleme serioase pe linia echilibrului financiar. Crizele economice, somajul, reducerea veniturilor cotizantilor, fac ca resursele financiare sa se reduca in acelasi timp cu cresterea cheltuielilor; la fel, reducerea veniturilor bugetare, deficitele bugetelor, fac ca si asistenta sociala finantata din buget sa scada. Toate tarile isi revad politicile sociale in sensul reducerii cheltuielilor cu securitatea sociala. Astfel, sunt reduse ajutoarele de somaj, alocatiile familiale, ajutoarele sociale. Suedia – una din tarile dezvoltate in care statul acorda o protectie indivizilor “de la nastere si pana la moarte” – este nevoita astazi sa duca o politica de austeritate in acest domeniu, bazata pe o noua deviza “mai multe cotizatii, mai putine avantaje sociale”. Politicile sociale sunt cunoscute, in general, doua tipuri de politici sociale care urmaresc combaterea saraciei: politici sociale de tip A, care au ca obiectiv eliminarea saraciei prin aducerea nivelului veniturilor tuturor oamenilor saraci pana ia limita de saracie si politici sociale de tip B care „amelioreaza saracia” prin cresterea veniturilor lor,

18

Page 19: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

fara a elimina neaparat saracia. Politicile de tip A actioneaza mai ales in directia prevenirii saracirii anumitor categorii sociale si tarile dezvoltate din Europa Occidentala au promovat astfel de politici (“venitul minim de integrare” intalnit in Franta este un exemplu in acest sens.) In SUA se acorda ajutoare saracilor, incurajand o politica de dependenta a acestora fata de stat (politici de tip B). Pentru tarile in tranzitie se considera ca ar fi potrivite politici mixte, care sa imbine elemente din ambele tipuri de politici pentru saraci.

Asigurarile sociale constituie acea parte a relatiilor social-economice banesti cu ajutorul carora in procesul repartitiei produsului national brut se formeaza, se repartizeaza, se gestioneaza si se utilizeaza fondurile banesti necesare ocrotirii obligatorii a salariatilor si pensionarilor din companiile nationale, regiile autonome, societatile comerciale, din reteaua cooperatiei de consum si de credit, a membrilor cooperatiei mestesugaresti si asociatiilor agricole, a avocatilor, a agricultorilor, a mestesugarilor cu ateliere proprii, a intreprinzatorilor particulari, a slujitorilor cultelor, a personalului casnic care lucreaza la persoane fizice, a persoanelor care deservesc blocurile de locatari, aflate in incapacitate temporara sau permanenta de munca, in caz de batranete si in alte cazuri prevazute de lege. De asemenea, asigurarile sociale ocrotesc si membrii familiilor persoanelor de mai sus.

Asigurarile sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protectie si de ajutorare a cetatenilor activi, a pensionarilor si a membrilor lor de familie, care consta in acordarea de catre stat sau anumite organizatii de indemnizatii ajutoare, pensii, trimiteri la odihna, la tratament balnear si alte gratuitati, in perioada in care se gasesc, temporar sau definitiv, in incapacitate de munca, sau in alte cazuri cand ajutorarea este necesara.

Prin asigurarile sociale se iau masurile corespunzatoare pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii, precum si pentru asigurarea existentei acelora care si-au pierdut capacitatea de munca din cauza bolii, accidentelor, a atingerii unei anumite limite de varsta etc. si a celor care nu au sustinatori legali.

Aplicarea in practica a politicii sociale a statului roman a contribuit la cristalizarea si la perfectionarea pe plan national a unui sistem de asigurari sociale, care cuprinde ansamblul organizat al formelor de asigurari sociale ce isi pastreaza individualitatea, depind unele de altele, realizandu-se astfel aspectul de totalitate si integralitate prin care sunt ocrotiti lucratorii din unitatile de stat, mixte, private, membrii cooperativelor mestesugaresti, agricultorii, avocatii, slujitorii cultelor, personalul casnic si de ingrijire a blocurilor de locatari, pensionarii si membrii lor de familie.

Izvoarele de formare a fondurilor asigurarilor sociale sunt contributiile ce se platesc, in general, de catre agentii economici si institutiile calculate prin aplicarea unor procente asupra fondului de salarii brut al acestora, insa si pe baza unor contributii individuale platite de asigurati.

Cuantumul fondurilor asigurarilor sociale de stat depinde, in principal, de marimea veniturilor realizate de personalul incadrat in munca, deoarece agentii economici si institutiile platesc contributiile pentru asigurarile sociale in functie de aceste venituri. Cresterea veniturilor personalului a determinat si sporirea continua a veniturilor asigurarilor sociale de stat.

Sursele de constituire a fondurilor asigurarilor sociale sunt: Contributiile pentru asigurarile sociale Contributia pentru asigurarile sociale datorate de unitatile particulare bazate pe libera

19

Page 20: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

initiativa Contributiile diferentiate ale salariatilor si pensionarilor care merg la tratament balnear

si odihna Contributiile pentru constituirea fondului de somaj, ajutorului de integrare

profesionala si a alocatiei de sprijin (0.5%) Alte venituri Contributia de 9,5 % pentru pensia suplimentara

Contributiile pentru asigurarile sociale se calculeaza asupra fondului total de salarii folosit de catre agentii economici, in care se cuprind: salariile tarifare ale personalului unitatilor (personal permanent, temporar sau zilier); drepturile banesti pentru concediile legale si suplimentare; salariile cuvenite lucratorilor scosi din productie pentru a urma o scoala profesionala

si cele care se acorda elevilor scolilor profesionale pentru perioada de practica in productie;

onorariile platite specialistilor pentru expertizele efectuate; sporurile de salarii (sporul pentru vechimea in munca, pentru conditii nocive de

munca sau periculoase, pentru munca prestata suplimentar peste programul de lucru, sporul pentru munca de noapte etc.);

indemnizatiile de conducere; sumele prevazute a se acorda din fondul de participare a personalului la profituri; drepturile banesti ce se acorda personalului in perioada de timp cat indeplineste

diferite obligatii de stat si obstesti; premiile prevazute sa se acorde personalului in cursul anului (premii pentru realizari

deosebite, pentru economii la materiale, energie, forta de munca).Pentru personalul casnic, contributiile cuvenite asigurarilor sociale se calculeaza

asupra castigului pe care il realizeaza (veniturile banesti si avantajele in natura de care se bucura, evaluate in bani).

Contributia pentru asigurarile sociale nu se datoreaza si nu se calculeaza asupra sumelor reprezentand: drepturile platite asiguratilor din fondurile asigurarilor sociale de stat; drepturile platite potrivit dispozitiilor legale in cazul desfacerii contractelor de munca; diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transferare; drepturile de autor sau de colaborator extern; salariile pentru executarea de lucrari sau pentru prestarea de servicii pe baza de contracte civile, pentru alte categorii de lucrari, care nu au la baza contracte de munca reglementate ca atare prin legislatia muncii; premiile acordate de unitatile economice din beneficiile realizate; premiile si recompensele ocazionale individuale acordate pe baza aprecierii conducerii unitatii; incasarile realizate de scolile profesionale din vanzarea diferitelor obiecte confectionate de elevi; indemnizatii de incorporare etc.

Marimea sumei contributiilor pentru asigurarile sociale de stat depinde de doi factori: cotele procentuale de contributii si fondul de salarii, inclusiv impozitul aferent acestuia.

Suma anuala a contributiilor pentru asigurarile sociale se determina prin aplicarea cotei respective asupra fondului total de salarii, pe an, inclusiv impozitul aferent acestuia, folosindu-se formula:SC = FS x CP / 100 in care, SC – suma contributiilor pentru asigurarile sociale

20

Page 21: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

FS – fondul total de salariiCP – cota procentuala a contributiilor pentru asigurarile sociale

4.2 Cheltuieli publice pentru obiective si actiuni economice

In cadrul cheltuielilor publice un loc aparte ocupa cheltuielile privind activitatea economica. Aceste cheltuieli sunt destinate finantarii regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital de stat, privat sau mixt, fermierilor si altor mici intreprinzatori, sau vizeaza actiuni sau obiective importante pentru fiecare tara. Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice reflecta functia statului de reglare a proceselor economice si se realizeaza prin interventia acestuia, utilizand forme si instrumente specifice.

In primul rand, cheltuielile publice pentru actiuni economice sunt indreptate catre intreprinderile de stat, catre sectorul public. Sectorul public cuprinde intreprinderile cu capital majoritar de stat avand ca obiect al activitatii productia de bunuri sau prestarea de servicii si in care statul dispune de puterea de decizie. Sectorul public s-a creat prin infiintarea de catre stat a unor intreprinderi proprii in anumite ramuri strategice sau in ramuri care necesitau resurse financiare importante (investitii masive), dar ofereau o rentabilitate nesigura.

In aceste conditii, sectorul public a crescut in volum si importanta prin actiunile de nationalizare sau de crestere a participari statului la capitalul intreprinderilor.In afara sectorului public statul finanteaza intreprinderi

particulare in caz de dificultati financiare (perioade de criza), le acorda ajutoare financiare pentru

a se dezvolta, sau sustine financiar anumite sectoare.In acest caz, ajutoarele financiare ale statului catre intreprinderi se prezinta sub

diverse forme; ele au fost folosite de toate tarile cu economie de piata, dar locui si importanta acordata unei forme sau alteia au variat in functie de tara, de perioada de timp si de conditiile economice, financiare si chiar sociale din perioadele respective.

Formele ajutoarelor financiare ale statului se pot clasifica in: forme directe, clasice, de interventie si ajutor, si forme indirecte, care au ca efect tot sprijinirea din punct de vedere economic, social, a intreprinderilor sau a unor producatori individuali, dar nu prin transferuri banesti. Principalele ajutoare financiare directe sunt: subventiile; investitiile; imprumuturile cu dobanda subventionata; ajutoarele financiare pentru difuzarea de informatii, studii de marketing, organizare

de expozitii; avansurile rambursabile.Din categoria ajutoarelor financiare indirecte, mentionam: avantajele fiscale (cheltuieli financiare) imprumuturile garantate de stat.

1. Subventiile reprezinta forma cea mai utilizata si cea mai importanta a ajutorului financiar direct al statului. In esenta subventia este un ajutor nerambursabil pe care statul il acorda agentilor economici in dificultate, asigurandu-le functionarea in conditii in care

21

Page 22: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

activitatea lor este ineficienta. Acest ajutor financiar este acordat unilateral si fara contraprestatie, dar conditionat si are o afectatie speciala.

2. Investitiile reprezinta acele ajutoare financiare pe care statul le efectueaza pentru dezvoltarea sectorului public si a altor sectoare. Aceste alocari pentru investitii se realizeaza avand ca obiectiv principal satisfacerea interesului general si nu numai criteriul obtinerii de profit. Ele nu au caracter permanent, ci se fac in functie de necesitatile de realizare de investitii de importanta deosebita pentru economia nationala.

3. Imprumuturi cu dobanda subventionata. Din bugetul de stat sau din alte fonduri specia1e se acorda intreprinderilor publice imprumuturi in conditii avantajoase. In cazul cand apar dificultati financiare temporare, de trezorerie sau legate de restructurare, se acorda de catre stat sau in numele statului, imprumuturi variate. Ele sunt avantajoase pentru ca au o dobanda redusa si termene de rambursare convenabile. Dobanda bonificata permite statului sa stabileasca pentru intreprinderile private o dobanda reala inferioara celei practicate de bancile comerciale, diferenta suportand-o bugetul. Credite cu dobanzi subventionate se acorda de stat pentru actiuni legate de procurarea de masini agricole, ingrasaminte, animale.

4. Ajutoare financiare de la buget se acorda pentru difuzarea de informatii, studii de marketing, organizare de expozitii. Statul finanteaza pe seama cheltuielilor bugetare o serie de actiuni de sprijinire indirecta a exporturilor, punand la dispozitia exportatorilor asistenta tehnica de specialitate, informatii privind pietele externe, organizeaza targuri si expozitii.

5. Avansurile rambursabile reprezinta o forma de ajutor financiar public prin care se acorda intre 20% si 50% din valoarea realizarii unor actiuni de prospectare si prezentare in strainatate a unor produse noi. Acest avans se restituie bugetului de stat din incasarile obtinute la vanzarea in strainatate a noilor produse.

Intre formele indirecte ale ajutoarelor financiare publice sunt de mentionat avantajele fiscale acordate de autoritatile publice agentilor economici cu scopul de a-I ajuta, stimula, cointeresa. Ele se mai cunosc si sub denumirea de cheltuieli fiscale pentru ca au un efect financiar asemanator cu subventiile sau alocatiile bugetare.

Autoritatea publica mai intervine si ajuta intreprinderile din economie prin garantarea imprumuturilor bancare ale acestora. In cazul in care beneficiarul unui imprumut nu isi onoreaza obligatia fata de banca creditoare, statul este obligat sa efectueze rambursarea pe seama resurselor bugetare.

Pe langa cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice mai exista si: cheltuielile publice pentru industrie, transporturi, drumuri, gospodarie comunala si locuinte sociale; cheltuieli publice pentru agricultura; cheltuieli publice pentru protectia mediului; cheltuieli publice pentru cercetare-dezvoltare

4.3 Cheltuielile pentru servicii publice generale, ordine publica, siguranta nationala si aparare

In fiecare stat exista institutii publice chemate sa asigure functionarea in bune conditii a administratiei publice, care asigura ordinea publica interna, securitatea civila etc. Existenta lor reprezinta un raspuns la necesitatile publice de asigurare a structurilor si aparatului de stat care, pentru activitatea specifica, contribuie la dezvoltarea economica, sociala, la desfasurarea activitatilor in toate domeniile.

22

Page 23: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Serviciile publice generale satisfac necesitati publice cu caracter indivizibil si costul lor este suportat de intreaga societate, in principal pe seama resurselor bugetare.

Autoritatile publice generale cuprind: organele puterii si administratiei publice, in cadrul carora se cuprind:

institutia prezidentiala; organele puterii legislative centrale si locale (parlamente, unicamerale sau

bicamerale; consilii sau autoritati locale); organele puterii judecatoresti; organele executive centrale si locale (guvern, ministere, prefecturi, primarii si alte

institutii); organele de ordine publica in care se cuprind: politia, jandarmeria, securitatea

nationala; servicii de informatii, servicii speciale de paza si protectie.Atributiile aparatului de stat sunt prevazute in Constitutie si legi speciale care

stabilesc modul de organizare si functionare a diferitelor organe administrative, de ordine, justitie.

Si aceasta categorie de cheltuieli publice, manifesta tendinta de crestere de la o perioada la alta, ca si celelalte cheltuieli publice. Printre factorii care influenteaza nivelul acestor cheltuieli putem enumera: marimea si structura aparatului de stat si a organelor de ordine publica, care reclama

cheltuieli importante pentru intretinere si functionare; nivelul salarizarii functionarilor publici; dezvoltarea economica, sociala si urbana conduce la aparitia unor sarcini si atributii

noi, complexe pentru organele aparatului de stat; trebuie solutionate probleme social-economice, administrative, edilitar-gospodaresti, trebuie adaptate permanent formele de administratie la modificarile social-economice: astfel, toate statele se confrunta cu o serie de probleme cum sunt: crima organizata, traficul de droguri, terorismul, coruptia, cresterea tensiunii sociale ca urmare a amplificarii somajului, cresterea concentrarii populatiei in centrele urbane s.a.

inzestrarea cu echipamente si aparatura informatica, mijloace de transport si alte mijloace tehnice specifice.

Cheltuielile pentru servicii publice generale difera de ia o tara la alta si in principal difera in functie de gradul de dezvoltare economico-sociala.

In Romania, aceasta categorie de cheltuieli este inscrisa in bugetul de stat in doua pozitii distincte:

Cheltuieli cu autoritatile publice. In cadrul acestora se cuprind cheltuielile pentru: presedintie, autoritati legislative (Senat, Camera Deputatilor), autoritati judecatoresti (Ministerul Justitiei, Curtea Suprema de Justitie, Ministerul Public); autoritati executive si alte organe ale autoritatii publice (Secretariatul Generai al Guvernului, Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale: Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Avocatul Poporului s.a.

Cheltuieli cu ordinea publica si siguranta nationala. In cadrul acestora se cuprind cheltuielile cu: politia, jandarmeria, granicerii, protectia si paza contra incendiilor, penitenciare, pasapoarte, arhivele statului.

Aceste cheltuieli au variat, in perioada de referinta, intre aproximativ 3% si 8% din totalul cheltuielilor publice si intre 1% si 2,8% din P.I.B.

Din punctul de vedere al structurii economice, predomina cheltuielile curente care

23

Page 24: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

reprezinta circa 84% din total in cazul autoritatilor publice si chiar 90% in cazul cheltuielilor cu ordinea publica; cheltuielile de capital reprezinta dotari cu echipamente, constructii s.a. Factorii care influenteaza nivelul acestor cheltuieli sunt: numarul (efectivele) de salariati, nivelul salariilor, indexarile si majorarile, marimea cheltuielilor materiale. Mentionam ca in Romania exista o lege privind salarizarea personalului din cadrul organelor autoritatilor publice, potrivit careia nivelul salariilor se determina pe baza salariatului mediu brut pe economie si a unor indici de salarizare.

Sursa de finantare a cheltuielilor cu autoritatile publice o reprezinta bugetul de stat sau bugetele locale; in cazul unor ministere sau institutii publice centrale pot exista unele venituri incasate din activitatea specifica (taxe judiciare de timbru, taxe de timbru, amenzi, taxe consulare) care se retin si se utilizeaza in regim extrabugetar; o alta sursa o pot reprezenta creditele externe (Ministerul Afacerilor Externe pentru ambasadele in strainatate, Ministerul Justitiei pentru Cadastru). Finantarea cheltuielilor cu ordinea publica este tot bugetara, dar din 1991 ea incepe sa fie completata cu unele venituri proprii realizate din actiuni specifice (paza militara sau alte prestari de servicii) sau retinerea unor procente din amenzile si penalizarile incasate. Aceste venituri sunt retinute integral ca venituri extrabugetare si servesc la finantarea cheltuielilor materiale si de capital, conform normelor legale.

In fiecare tara apararea nationala reprezinta o componenta importanta a strategiei de asigurare a sigurantei nationale si, in acelasi timp, exprima continutul functiei externe a statului. Pentru apararea nationala se aloca an de an importante resurse financiare. Aceste resurse servesc intretinerii si functionarii armatelor nationale, participarii la diferite aliante militare, purtarii de razboaie sau inlaturarii urmarilor acestora, mentinerii de baze militare pe teritorii straine, ajutoare militare acordate altor tari s.a.

Cheltuielile de aparare (militare) sunt de doua feluri: directe si indirecte. Cele directe cuprind cheltuielile cu intretinerea fortelor armate in tara sau in cadrul bazelor militare din alte tari si ele se concretizeaza in procurarea de bunuri si servicii reclamate de aceasta intretinere, precum si dotarea cu echipament, armament, tehnica de lupta; aceste cheltuieli figureaza in bugetul Ministerului Apararii. In afara acestora, exista si alte cheltuieli militare, finantate din fonduri speciale separate de bugetul de stat sau exista cheltuieli “civile” cu finalitate militara, cuprinse in bugetele altor ministere. De asemenea, in diferite tari exista structuri diverse referitoare la aceste cheltuieli (se includ sau nu pensiile militarilor, se includ uneori cheltuieli cu jandarmeria).

Cheltuieli militare indirecte sunt considerate cele legate de lichidarea urmarilor razboaielor sau pentru pregatirea unor viitoare actiuni armate: plati in contul datoriei publice contractate pentru inzestrarea armatei sau pentru ducerea razboaielor; despagubiri de razboi datorate de tarile invinse tarilor care au castigat razboiul; cheltuieli de refacere a propriei economii distruse; plati de pensii cuvenite orfanilor, invalizilor sau vaduvelor de razboi; cercetari stiintifice cu finalitate militara etc. Cunoasterea tuturor acestor categorii de cheltuieli si identificarea lor in ansamblul cheltuielilor publice ale statelor fac posibila masurarea mai aproape de adevar a intregului efort financiar de natura militara.

24

Page 25: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

5. Analiza cheltuielilor publice in 2008 - 2009

In conformitate cu obiectivul privind proiectia deficitului bugetar la 2,0% din produsul intern brut si avand in vedere coordonatele politicilor sectoriale si veniturile estimate pentru anul 2009, cheltuielile bugetului general consolidat au fost proiectate la 233.456,3 milioane lei (40,4% din produsul intern brut).

Fig. 1 Evolutia si principalele caracteristici structurale ale cheltuielilor bugetului general consolidat in perioada 2008 - 2009

25

Page 26: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Principalele caracteristici ale cheltuielilor bugetului general consolidat estimate pentru anul 2009 sunt urmatoarele:

Scaderea ponderii cheltuielilor de personal in produsul intern brut la 6,0% de la 6,3% in 2008, element esential in procesul de dezinflatie.

Mentinerea dobanzilor la acelasi nivel cu cel din anul 2008 (0,9% din produsul intern brut).

Subventiile detin 1,7% din P.I.B., in crestere cu 0,1 puncte procentuale fata de anul 2008.

26

Page 27: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Transferurile, continua sa detina ponderea cea mai mare in produsul intern brut (18,4% dinP.I.B.), cu 1,5 puncte procentuale in crestere fata de anul 2008, o categorie speciala de transferuri fiind cele destinate finantarii proiectelor care beneficiaza de fonduri externe nerambursabile postaderare, categorie noua introdusa in proiectul de buget pe anul 2009, care detin 3,5 % din PIB, si aproximativ 8,7 % din totalul cheltuielilor bugetare.

Cresterea ponderii cheltuielilor de capital la 5,9% fata de 5,6% in anul 2008 si care detin o pondere in totalul cheltuielilor bugetare in anul 2009 de 14,5%, ceea ce reflecta directionarea fondurilor publice pentru sustinerea cresterii economice.

Fig. 2 Evolutia principalelor cheltuieli ale bugetului general consolidat in anii 2008-2009

27

Page 28: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Fig. 3 Structura cheltuielilor bugetului general consolidat in anul 2008

Fig. 4 Structura cheltuielilor bugetului general consolidat in anul 2009

5.1 Educatie

In domeniul educatiei, in perioada 2005-2008 s-a accelerat ritmul reformei actionandu-se cu precadere pentru cresterea calitatii invatamantului preuniversitar concomitent cu asigurarea unei accesibilitati sporite a tuturor cetatenilor tarii la acesta, cresterea responsabilitatii educationale la nivelul autoritatilor publice centrale si locale si consolidarea parteneriatului unitatilor de invatamant cu mediul social si economic, cat si promovarea si valorificarea diversitatii culturale in educatie.In perioada 2005-2008, au fost alocate importante fonduri pentru obiective de investitii,consolidari, reparatii capitale si reabilitari imobile din invatamantul preuniversitar. In anul 2006, 25,4% din numarul total de unitati a beneficiat de astfel de

28

Page 29: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

fonduri, iar in anul 2007 aproape jumatate din unitatile de invatamant. Ca urmare a investitiilor facute, baza materiala ainvatamantului s-a dezvoltat continuu. Fonduri alocate educatiei in perioada 2005-2008 :

In vederea continuarii aplicarii programelor de sustinere sociala si a participarii la educatia obligatorie si post-obligatorie, s-a actionat pentru:√ marirea fondurilor alocate pentru transport (microbuze), acestea fiind de 53.585 mii lei in anul 2006, 86.429 mii lei in 2007 si au atins un nivel de 150.057 mii lei in 2008 (1000 de bucati);√ asigurarea rechizitelor scolare gratuite pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse (775.446 beneficiari in 2007, cu o valoare a cheltuielilor de peste 13,5 milioane lei);√ asigurarea unui ajutor financiar de 200 Euro, in vederea stimularii achizitionarii de calculatoare de catre elevi si studenti, in perspectiva integrarii societatii romanesti in cadrulSocietatii Informationale Europene (38.466 beneficiari, cu o valoare a cheltuielilor de 7,7milioane Euro);√ asigurarea, prin programul national „Bani de liceu”, a unei burse lunare de 180 lei pentruelevii din familii defavorizate socio-economic, in vederea continuarii studiilor dupa clasa a VIII-a in invatamantul liceal sau in scolile de arte si meserii;√ extinderea programului tip „A doua sansa” in cat mai multe unitati si judete, atat la nivelul invatamantului primar cat si la nivel gimnazial (revizuire de curriculum, elaborare/reeditare de auxiliare didactice – 72 de ghiduri pentru profesori, derularea formarilor specifice pentru cadrele didactice, aproximativ 650 persoane) – prin proiectele PHARE „Accesul la educatie al grupurilor defavorizate”;

In ceea ce priveste finantarea invatamantului superior, in vederea sporiri accesului la educatie sau realizat urmatoarele:√ cresterea fondurilor alocate pentru bursele, transportul si alocatia pentru cazare in camine sau in spatii private (fondul pentru bursele studentilor a crescut de la 130,6 milioane lei in 2005 la 189,6 milioane lei in 2008, iar subventia pentru transport a crescut de la circa 9,1 milioane la 28,7 milioane). Spatiile de cazare au fost modernizate in proportie de peste 75% asigurand conditii decente de locuire pentru cca. 104.464 studenti, gradul de acoperire cu locuri de cazare fiind de aproximativ 72,67% in anul 2008;√ cresterea numarului de locuri finantate de la bugetul de stat (granturi de studiu) in vederea asigurarii premizelor ca Romania sa indeplineasca criteriile rezultate din Agenda Lisabona prin dublarea numarului de locuri la masterat si cresterea celor la doctorat;

29

Page 30: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

O componenta majora a politicii in domeniul educatiei a fost reconstructia sistemului deinvatamant din mediul rural, scop in care in perioada de referinta s-au desfasurat urmatoarele actiuni:√ in cadrul Proiectului privind Invatamantul Rural au fost realizate lucrari de alimentare cu apa la un numar de 428 unitati scolare; au fost realizate proiectele tehnice pentru alimentare cu apa, grupuri sanitare, instalatii electrice si termice pentru un numar de 1.384 unitati scolare;√ au fost dotate cu mobilier un numar de 1467 de unitati scolare; au fost realizate lucrari la grupurile sanitare, instalatii electrice si termice pentru un numar de 209 unitati scolare; un numar de 127 unitati scolare se afla in curs de reabilitare. In anul 2008 au fost finalizatelucrarile la grupurile sanitare, instalatii electrice si termice pentru un numar de 121 unitatiscolare.

In domeniul educatiei fondurile propuse pentru anul 2009 se ridica la 6% din PIB.In domeniul educatiei principala politica promovata este asigurarea egalitatii de sanse si accesul egal si sporit la educatie al tuturor cetatenilor tarii, prin:

dezvoltarea infrastructurii prin continuarea programului guvernamental special de reabilitare a scolilor si de asigurare a dotarilor necesare;

dezvoltarea educatiei timpurii si restructurarea invatamantului prescolar in vederea crearii premiselor necesare participarii scolare;

modernizarea sistemului de educatie din mediul rural; instituirea unui program special de burse pentru elevii din mediul rural care vor

studia in campusurile scolare; continuarea programelor de reabilitare a scolilor din mediul rural, constructia de

noi scoli si campusuri scolare si dotarea lor cu utilitati prin alocatii de la bugetul de stat, in sistem de cofinantare si cu contributia autoritatilor administratiei publice locale;

continuarea programelor de dotare a scolilor cu materiale didactice si echipamente informatice destinate procesului didactic (calculatoare, softuri educationale, echipamente multimedia);

asigurarea de personal didactic calificat in mediul rural prin sporuri salariale stimulative (incluzand sporul de mediu rural), facilitati pentru transport, cazare si stabilitate;

sprijinirea formarii initiale de cadre didactice; organizarea cadrului folosirii pe scara larga a invatamantului la distanta (liceu,

formare continua, reconversie profesionala, etc) de catre elevii si locuitorii din mediul rural;

asigurarea accesului elevilor din zonele de educatie prioritara (mediul rural, populatia de etnie roma, persoanele marginalizate sau in situatie de saracie severa) la servicii educationale de calitate prin aplicarea practicilor incluzive;

continuarea actiunilor de protectie sociala prin asigurarea rechizitelor scolare pentru elevii provenind din familii cu venituri scazute, acordarea unei mese/gustari zilnice gratuite elevilor din ciclul primar si prescolar, asigurarea transportului scolar pentru copiii care locuiesc in zone izolate, construirea campusurilor scolare, asigurarea ajutorului financiar de 200 Euro in vederea

30

Page 31: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

stimularii achizitionarii de calculatoare, asigurarea unor burse pentru elevi in cadrul Programului Bani de liceu;

dezvoltarea serviciilor integrate de informare, orientare, consiliere scolara si suport prin cresterea numarului de consilieri scolari si de asistenti educationali;

extinderea programului “A doua sansa”, in scopul reintegrarii in educatie a persoanelor care au parasit timpuriu scoala;

dezvoltarea educatiei permanente din perspectiva institutionala prin diversificarea ofertei de programe de formare flexibile pentru tineri si adulti;

dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru cariera si performanta in cariera in scopul sporirii interesului pentru educatia permanenta;

asigurarea accesului egal si sporit al cadrelor didactice la formarea profesionala continua.

5.2 Cercetare

In domeniul cercetarii dezvoltarii si inovarii, s-a actionat in urmatoarele directii principale:√ Cresterea semnificativa a fondurilor publice alocate de la bugetul de stat pentru cercetare, la circa 0,5% din PIB in 2008, fata de 0,2% din PIB in anul 2005.

√ S-a continuat dezvoltarea infrastructurii de transfer tehnologic si inovare prin Programul INFRATECH, care sustine dezvoltarea Retelei Nationale de Transfer Tehnologic si Inovare-ReNITT. De asemenea a fost autorizata functionarea unui numar de 4 parcuri stiintifice si tehnologice in Bucuresti, Iasi, Timisoara si Galati.√ In perioada 2005- 2008 au fost sustinute 45 de programe nucleu initiate de institutelenationale de cercetare-dezvoltare. In cadrul acestora se deruleaza peste 750 de proiecte CD, cu circa 200 de obiective de cercetare.√ Au fost lansate platformele tehnologice la nivel national, in corelare cu cele existente in plan european. In prezent se monitorizeaza 31 de platforme tehnologice la nivel national, in domenii cum sunt: surse alternative de energie, inclusiv pe baza de hidrogen si pile decombustie, genomica si biotehnologii pentru plante, managementul si asigurarea calitatiiapelor, tehnologii manufacturiere, nanoelectronica, nanomedicina, medicina inovativa,chimie durabila, transport maritim, aeronautica. In cadrul platformelor sunt active 44 deinstitutii publice si 40 din sectorul privat.√ A fost adoptata Strategia Nationala de Cercetare – Dezvoltare si Inovare 2007-2013 siprincipalul instrument de implementare a acestei strategii, Planul National de Cercetare,Dezvoltare si Inovare pentru perioada 2007-2013- PN II.

31

Page 32: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

√ In perioada 2007-2008 au fost lansate primele 2 runde de competitii la cinci programe din Planul National CDI 2007-2013, respectiv: parteneriate in domeniile CDI prioritare; Inovare;Resurse umane; Capacitati; Idei. Pana in prezent au fost selectate pentru finantare peste 2500 proiecte cu un buget de circa 2 miliarde lei.√ Continua sustinerea proiectelor realizate in parteneriat de institute CD, universitati siintreprinderi, in cadrul Planului national pentru cercetare-dezvoltare si inovare (PNCDI).√ Pentru a mari capacitatea de absorbtie a fondurilor structurale in domeniul CDI, s-a lansat in 2006 Programul IMPACT, care urmareste pregatirea pentru finantare din fonduri structurale a unui portofoliu de proiecte ce sustin cresterea competitivitatii intreprinderilor prin activitati de cercetare-dezvoltare si dezvoltarea infrastructurii CDI, in special la nivel regional.√ Pentru incurajarea participarii sectorului privat in activitati de CDI s-a urmarit in special promovarea proiectelor CD realizate in parteneriat de institutele de profil, universitati si intreprinderi, in cadrul programelor nationale si cresterea capacitatii de difuzare si absorbtie in mediul economic a cunostintelor stiintifice si tehnice, prin dezvoltarea Retelei Nationale de Transfer Tehnologic si Inovare – ReNITT.

In anul 2009 se va aloca 0,8% din PIB in domeniul cercetarii In domeniul cercetarii se au in vedere urmatoarele tinte strategice:

Cresterea capacitatii si a competitivitatii sistemului Cercetare Dezvoltare Inovare (peste media noilor state membre UE);

Stimularea generala a activitatilor CDI desfasurate de agentii economici in parteneriat cu unitatile si institutiile de CD (peste media noilor state membre UE);

Cresterea resurselor financiare publice si private alocate cercetarii stiintifice, dezvoltarii tehnologice si inovarii (la 1% din PIB in 2010 din fonduri publice, respectiv triplarea in 2013 a fondurilor cheltuite pentru activitatea de CDI din fonduri private);

Intarirea capacitatii institutionale pentru formularea, fundamentarea si implementarea de politici, pentru managementul programelor si proiectelor, pentru valorizarea rezultatelor CDI(e-Cercetare si e-Infrastructura);

Cresterea gradului de internationalizare a activitatilor de CDI in Romania (in conformitate cu strategia Lisabona si principiile Ariei Europene a Cercetarii).

5.3 Politica de protectie sociala

Fondurile publice alocate in domeniul asigurari si asistenta sociala reprezinta 11,1% din PIB in anul 2009.

Continuarea reformei si modernizarii sistemului de pensii urmarindu-se corelarea cresteriipensiei cu cresterea economica si stabilirea valorii punctului de pensie astfel incat aceasta sa nu fie mai mica de 45% din salariul mediu brut;

Dinamizarea pietei muncii, prin marirea gradului de ocupare si formarea profesionala a forteide munca;

Dezvoltarea de politici publice privind migratia fortei de munca;

32

Page 33: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Promovarea unui set de masuri concrete si coerente in domeniul securitatii si sanatatii in munca;

Asigurarea unui nivel de trai decent pentru categoriile defavorizate ale populatiei; Integrarea categoriilor defavorizate ale populatiei in comunitate; Promovarea „incluziunii active” a grupurilor vulnerabile, combinand politicile de

integrarepe piata muncii, cu acordarea unui venit suficient si cu dezvoltarea unui sistem de servicii sociale;

Definitivarea constructiei institutionale in domeniul asistentei sociale; Promovarea si protectia drepturilor copilului; Imbunatatirea situatiei persoanelor cu dizabilitati.

5.4 Sanatate

In domeniul sanatatii, a fost demarata o ampla reforma atat financiara, cat si conceptuala curezultate in asigurarea starii de sanatate a cetatenilor.√ Reforma sistemului de sanatate a imbunatatit eficienta de utilizare a fondurilor in spitale si aameliorat calitatea actului medical si nivelul de satisfactie a pacientilor si a personalului medical, in paralel cu reorientarea serviciilor medicale catre ambulator, prin incurajarea dezvoltarii asistentei de sanatate primare si a preventiei. Concomitent s-au asigurat fondurile publice necesare modernizarii infrastructurii sanitare.√ Comparativ cu anul 2004, cheltuielile publice pentru sanatate s-au majorat semnificativ inca din anul 2005 cand cresterea a fost de 32%, iar pe intreaga perioada cresterea a fost de 135%;√ Totodata, ponderea cheltuielilor pentru sanatate in PIB a crescut progresiv, ajungand in 2008 la 3,9% fata de 3,7 % in 2007.

Toate aceste majorari de fonduri au avut ca scop asigurarea accesului egal al cetatenilor la ingrijirile sanitare de baza indiferent de veniturile realizate; astfel, prin cresterea fondurilor pentru medicamente cu 130%, de la 1138,4 milioane lei in 2004, la 2617,9 milioane lei in 2007, peste 2000 de medicamente se elibereaza gratuit sau compensat;De asemenea, a fost largit accesul la medicamente prin reproiectarea listei de medicamente gratuite si compensate. Noua lista are cu 25% mai multe DCI-uri (substante active care stau la baza medicamentelor). De asemenea, in noua lista sunt incluse medicamente de ultima generatie, ceea ce va duce la o mai buna gestionare a bolilor si la cresterea calitatii vietii pacientului;

33

Page 34: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

S-a creat posibilitatea achizitionarii prin farmaciile cu circuit deschis a medicamentelor necesare tratamentului ambulatoriu pentru afectiunile oncologice, diabet zaharat si tratamentul starii posttransplant, incluse in subprograme de sanatate aferente; acesta masura a venit in sprijinul bolnavilor cu afectiuni grave, facilitand accesul acestora la medicamentele necesare; Programul national de evaluare a starii de sanatate a populatiei (PNESS) in asistenta medicala primara este inceputul medicinii preventive in Romania.In cursul anului in care s-a derulat PNESS s-au prezentat la medic si au fost evaluati11.104.655 de cetateni, respectiv peste 55% din populatia tarii, care a primit taloane.PNESS s-a adresat si neasiguratilor. Din cei peste 11 milioane de cetateni evaluati, 1.215.593, adica 5,7% sunt persoane neasigurate in sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Dezvoltarea asistentei medicale de urgenta atat in segmentul prespitalicesc, cat si cel spitalicesc s-a concretizat astfel:√ A fost creat si consolidat sistemul national de asistenta medicala de urgenta si de prim ajutor calificat; astfel, s-a reorganizat asistenta medicala de urgenta, atat prin redefinirea cadrului legal, cat si prin implementarea unor proiecte cu finantare externa, prin care se urmareste imbunatatirea infrastructurii si a dotarii cu echipamente si pregatirea continua a personalului din unitati si camere de primiri urgenta;√ De asemenea, s-au infiintat structuri integrate pentru asigurarea urgentelor, respectiv Unitati de Primiri Urgente (UPU) - Servicii Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare (SMURD) si prin reglementarea competentelor spitalelor de urgenta;√ S-au infiintat Servicii Mobile de Urgenta, Reanimare si Descarcerare noi, in 21 de judete si in municipiul Bucuresti;√ Totodata, numarul echipajelor de interventie a crescut de la 30 in 2005, la 120 in 2008,urmand ca in anul 2009 numarul acestora sa creasca cu inca 150 de echipaje; municipiulBucuresti dispune in prezent de 30 de echipaje.√ A fost finalizata achizitia a 1520 de ambulante, fata de un numar de 400 de masini dinperioada 2000-2004, ceea ce a determinat reinoirea parcului auto si atingerea standardelorUE.In domeniul sanatatii fondurile propuse pentru anul 2009 se ridica la 4,0% din PIB.

imbunatatirea calitatii si sigurantei actului medical; cresterea accesibilitatii populatiei la actul medical; dezvoltarea si modernizarea infrastructurii; asigurarea resurselor umane profesionalizate; realizarea compatibilitatii cu sistemele de sanatate din statele membre; cresterea aportului serviciilor de sanatate publica la imbunatatirea starii generale

de sanatate a populatiei. Se vor derula urmatoarele programe bugetare: Programul national de profilaxie; Programul national de diabet si alte boli de nutritie; Programul national de transplant de organe, tesuturi si celule; Programul national de tratament in strainatate; Programul national de asistenta comunitara si actiuni pentru sanatate; Programul national privind evaluarea starii de sanatate a populatiei in asistenta

medicala primara.

34

Page 35: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

5.5 Agricultura

In domeniul agriculturii au fost luate urmatoarele masuri:A fost elaborat si pus in aplicare Pachetul legilor proprietatii permitand demarareaprocesului de justa despagubire in cazul imobilelor si terenurilor agricole si forestierecare nu au putut fi retrocedate in natura.

S-a pus in aplicare regimul rentelor funciare viagere si programul “Fermierul” pentru sustinerea comasarii terenurilor si a cresterii volumului investitiilor. Acest program a stimulat bancile comerciale sa finanteze, alaturi de Guvern, proiectele din agricultura si industria alimentara.

Prin majorarea subventiilor si alocarea acestora in concordanta cu procedurile dinUniunea Europeana s-a stimulat utilizarea de seminte selectionate; folosirea de materialgenetic ameliorat, de care au beneficiat cca. 50% din crescatorii de bovine; s-a imbunatatit calitatea materialului genetic din zootehnie; au fost incurajate culturile cu productii deficitare, agricultura ecologica, productia marfa. Au fost sustinute de la bugetul de stat lucrarile de amenajare a padurilor private, in prezent existand 115 structuri private, autorizate pentru administrarea unei suprafete de peste un milion hectare de paduri proprietate privata si publica locala.

S-a finalizat cadrul legal si institutional care permite aplicarea mecanismului de interventie pe piata cerealelor si a produselor procesate din cereale. Extinderea pietelor de gros s-a facut in luna august 2006 cand s-a deschis oficial piata de Gros Timisoara.

Au fost promovate politici care au permis exploatatiilor agricole familiale si comunitatilor rurale accesul la programe cu finantare interna si internationala. A fost imbunatatita asigurarea managementului fondurilor europene in domeniul agriculturii si structura institutionala a Agentiei de Plati (APIA si APDRP). S-au incurajat dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice generatoare de activitati multiple si venituri alternative, precum si agroturismul.

A fost finantat Proiectul privind amenajarea unor bazine hidrografice torentiale sireconstruirea unor drumuri forestiere in zonele de fond forestier cu risc major deinundabilitate din Romania si de corectare a torentilor.

In domeniul agriculturii fondurile propuse pentru anul 2009 se ridica la 3,0% din PIB.

35

Page 36: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Agricultura va beneficia de sustinere financiara pe cel putin doua planuri in paralel,pentru a deveni competitiva pe piata:

sustinere financiara pentru finantarea investitiilor in modernizarea mijloacelor de productie, a tehnologiilor de productie, a formarii profesionale a agricultorilor si a sustinerii instalarii tinerilor in ferme producatoare pentru piata. Acest lucru se poate realiza atat cu ajutorul fondurilor europene din cadrul PNDR, cat si printr-o politica de creditare bancara favorabila.

sustinere financiara pentru sectoarele agricole mai sensibile, prin subventionarea directa sau indirecta a procesului de productie. Aceasta subventie are rolul de a compensa o parte din costurile de productie pentru ca pretul de cost al acestor producatori sa fie suficient de competitiv pentru a rezista pe piata. Aceasta subventionare trebuie sustinuta financiar pana cand, in urma aplicarii programelor de investitii si modernizare, fermele devin suficient de competitive pe piata pentru a-si sustine productia prin valorificarea directa a produselor.

Se vor derula urmatoarele programe bugetare: Program de investitii pentru sistemul de irigatii; Program de creditare pentru investitii in agricultura; Program de sustinere a investitiilor pentru grupurile de producatori in sectorul

legumefructe; Program de achizitionare a materialului genetic de calitate in sectoarele ovine,

porcine pentru crearea unor ferme de reproductie.

5.6 Transporturi

In calitate de membru efectiv al Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2007, au fost intensificate actiunile pentru alinierea politicii in domeniul transporturilor la politicile europene inmaterie definite in Cartea Alba a transporturilor, cu actualizarile aferente. A fost elaborata, ca document de politica si strategie, Strategia pentru transport durabil pe perioada 2007-2013 si 2020, 2030 si, ca instrument de asigurare a resurselor pentru implementare, Planul strategic in domeniul transporturilor – componenta de programare bugetara. Este in curs de finalizare Master Planul General de Transport in Romania, realizat cu asistenta tehnica externa. In februarie 2008 au fost lansate cererile deschise de proiecte pentru Programul Operational Sectorial de Transport (POS-T) 2007-2013 pentru 9 domenii majore de interventie din cadrul Axelor prioritare 1,2,3 si 4.

36

Page 37: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

√ Au fost intreprinse actiuni de restructurare si asanare financiara a societatilor din domeniul transporturilor (in special din domeniul transportului feroviar), de clarificare a patrimoniului si de pregatire pentru privatizare. S-a elaborat proiectul de Strategie de privatizare a Societatii Nationale de Transport Feroviar de Marfa „CFR Marfa” SA care se afla in analiza la Comisia Europeana.√ A fost intensificata implementarea Programului de reabilitare a infrastructurii feroviare (cu impact direct asupra eliminarii punctelor periculoase si a restrictiilor de viteza de peinfrastructura feroviara publica, a cresterii vitezei tehnice si comerciale si a aduceriisigurantei circulatiei la nivel optim de exploatare) si a Programelor de modernizare a statiilor de cale ferata si a mijloacelor de transport feroviar (cu impact asupra calitatii serviciilor de transport de calatori). In cadrul Programului de modernizare a infrastructurii feroviare s-au lansat si sunt in curs de executie lucrari pe o lungime de 273 km (tronsoanele Campina- Predeal si Bucuresti-Constanta) si s-au realizat documentatiile tehnice pentru asigurarea finantarii si documentatiile pentru proiectele de executie pentru celelalte sectiuni (cuprinse in principal pe Coridorul IV) in lungime de 600 km (Curtici-Brasov, Craiova-Calafat, Valcele- Ramnicu-Valcea).√ Au continuat lucrarile din cadrul Programului de modernizare a drumurilor nationale (cu impact direct asupra cresterii capacitatii de circulatie si a conditiilor de siguranta si confort ale utilizatorului), s-a accelerat ritmul de executie a Programului de autostrazi (cu impact direct asupra cresterii gradului de interconectare cu reteaua europeana de drumuri) si s-a demarat Programul de constructie a variantelor de ocolire a localitatilor la profil deautostrada si profil de drum national (cu impact asupra decongestionarii oraselor).√ In perioada 2005-2006, in cadrul Programului de modernizare a drumurilor nationale, au fost in executie lucrari de modernizare de drumuri nationale pe o lungime de 1438,8 km, au fost finalizati 172,2 km de drumuri modernizate. In cadrul Programului de autostrazi au fost continuate lucrarile pe circa 310 km, din care s-au finalizat in 2006 lucrari de modernizare pe tronsonul Fetesti-Cernavoda in lungime de 17,6 km de pe Autostrada A2 si pe autostrada A1 Bucuresti-Pitesti in lungime de 36 km. In cadrul Programului de constructie a variantelor de ocolire a localitatilor au fost elaborate studii de fezabilitate pentru un numar de 25 variante si se afla in pregatire sau avizare documentatiile pentru inca 3 variante de ocolire.√ In domeniul transportului urban cu metroul a fost elaborata Strategia de dezvoltare simodernizare a metroului bucurestean si au fost intensificate lucrarile de echipare si punere in siguranta pe tronsoanele Nicolae Grigorescu-Linia de centura, 1 Mai-Laromet. Au continuat lucrarile de modernizare a instalatiilor fixe pe Magistralele 1, 2 si 3 si de compatibilizare a instalatiilor fixe pe Magistralele 1, 2, 3 si TL. Au fost achizitionate 26 trenuri noi de metrou.√ In transportul aerian s-a urmarit asigurarea sigurantei si securitatii la standardeleinternationale, crearea unui mediu competitiv in aviatia civila si satisfacerea cerintelorbeneficiarilor serviciilor aeriene si au fost finalizate lucrarile aferente fazelor a II-a si a II-a extinsa si a demarat faza a III-a pentru modernizarea si dezvoltarea AeroportuluiInternational Henri Coanda – Bucuresti; au continuat lucrarile de modernizare a aerogarii de pasageri si sunt in curs de finalizare lucrarile de reparatie capitala a suprafetelor de miscare si a balizajului luminos la Aeroportul International “Aurel Vlaicu”Bucuresti astfel incat in august 2007 s-a reluat traficul pe aeroport; s-au finalizat lucrarile de

37

Page 38: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

reparatie capitala la balizaj luminos si modernizare centrala termica pentru trecerea alimentarii pe gaze naturale;√ s-a finalizat modernizarea statiei hidrofor si retea exterioara de alimentare cu apa potabila si pentru incendiu la Aeroportul International “Mihail Kogalniceanu” Constanta; s-au finalizat lucrarile pentru extinderea platformei de stationare aeronave pe directia nord, lucrarile la drumul acces si parcare transportatori marfa si personal la Aeroportul International “Traian Vuia“ Timisoara.√ In domeniul naval a fost elaborata o noua strategie si au fost executate lucrari aferenteprogramelor de modernizare a portului Constanta si a porturilor dunarene precum siprogramelor de aparari maluri pe canalele Dunare – Marea Neagra si Poarta Alba –Navodari.√ Au fost alocate importante sume pentru inlaturarea efectelor inundatiilor din perioadaaprilie–septembrie 2005 (182 mil. euro pentru infrastructura feroviara si 502 mil. euro pentru infrastructura rutiera).

Fondurile publice alocate in domeniul transporturilor reprezinta 4,2% din PIB in anul 2009. In domeniul transporturilor fondurile vor fi alocate pentru reabilitarea infrastructurii feroviare cu impact direct asupra eliminarii punctelor periculoase si a restrictiilor de viteza de pe infrastructura feroviara publica, interconectarea si interoperabilitatea retelei de drumuri din Romania cu reteaua europeana de drumuri, derularea si continuarea lucrarilor de modernizare si reparatii capitale la infrastructura aeroportuara a aeroporturilor internationale.Astfel, in ceea ce priveste transportul feroviar, se vor urmari:

Proiecte de reabilitare pe coridorul pan european IV pe teritoriul Romaniei: Curtici – Arad – Simeria – Coslariu – Sighisoara – Brasov – Campina – Bucuresti – Constanta;

Proiecte de reabilitare pe coridorul pan european IX pe teritoriul Romaniei: Ungheni – Iasi – Pascani – Bacau – Focsani – Buzau – Ploiesti – Bucuresti – Giurgiu;

In ceea ce priveste transportul rutier, in urmatoarea perioada, se va proiecta si construi, in zona oraselor medii si mari exclusiv centuri si artere cu acces controlat (autostrazi si drumuri expres). Reteaua propusa spre constructie contine trei axe autostradale principale, precum si un subprogram de drumuri expres si autostrazi de legatura.

Autostrada Oradea – Cluj-Napoca – Brasov – Bucuresti – Constanta avand ca obiectiv principal finalizarea pana in 2012 a autostrazii de la Bors pana la Constanta. In 2009 si 2010 va incepe constructia pentru restul tronsoanelor de pe aceasta axa, iar in intervalul 2009 – 2011 vor fi inaugurate succesiv tronsoane din aceasta autostrada, urmand ca ultimele portiuni (Targu Mures – Sighisoara – Fagaras, Brasov – Predeal – Comarnic si o parte a Autostrazii de Centura Bucuresti) sa fie date in functiune in 2012.

Autostrada Nadlac – Arad – Timisoara – Sibiu – Fagaras avand ca obiectiv principal finalizarea pana in 2012 a tronsoanelor Nadlac – Lugoj si Deva – Fagaras.La ora actuala este in executie autostrada de centura Sibiu si sunt in curs de contractare tronsoanele Arad – Timisoara, Timisoara – Lugoj si Deva – Orastie. In 2009 va fi

38

Page 39: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

finalizata centura Sibiu si vor demara lucrarile la tronsoanele Arad – Timisoara, Timisoara – Lugoj si Deva – Orastie. Pana in 2012, intreaga axa, cu exceptia portiunii Lugoj – Deva, va fi deschisa traficului.

Autostrada Targu Mures – Iasi. Aceasta autostrada va aduce cresterea accesibilitatii inMoldova – regiunea cea mai izolata a tarii. Prin efectele de dinamizare ale economiei regionale, constructia autostrazii va reduce decalajul intre Moldova si restul tarii, in linie cu politica de coeziune a Uniunii Europene.

In nordul tarii, constructia drumurilor expres Petea – Satu Mare – Baia Mare si Baia Mare –Zalau vor asigura legatura Maramuresului istoric cu Ungaria (autostrada M49) cat si cu autostrada Oradea – Cluj – Bucuresti. De asemenea, prin constructia celor doua drumuri expres, autostrazii Oradea – Cluj – Brasov – Bucuresti i se va atribui si o functionalitate nord – sud, Romania urmand sa polarizeze legatura intre spatiul Baltic si spatiul Balcanic, ce va traversa tara noastra de la Halmeu la Giurgiu.

In centrul tarii, constructia autostrazii de centura a municipiului Cluj-Napoca, inclusiv extensiile acesteia spre Dej (in profil de autostrada) si spre Huedin (in profil de drum expres) vor creste semnificativ mobilitatea in zona Clujului. De asemenea, drumul expres Turda – Sebes va realiza o legatura necesara intre Autostrada Transilvania si Coridorul IV.

In vestul tarii, drumul expres Oradea – Arad si Autostrada de centura Timisoara vor rezolva problemele de mobilitate in marile orase din vest si vor permite polarizarea de catre Romania a axei nord – sud care face legatura intre Coridoarele pan-Europene de transport III, IV, VII si X.

In sudul tarii, constructia drumului expres Craiova – Slatina – Pitesti va realiza legatura Olteniei inspre capitala si Marea Neagra, dar si inspre centrul tarii.

In estul tarii, autostrazile Pascani – Bacau si Focsani – Ploiesti vor imbunatati accesibilitatea inspre axele autostradale Targu Mures – Iasi si Brasov – Ploiesti – Bucuresti.

5.7 Protectia mediului

In domeniul protectiei mediului, s-a actionat in urmatoarele directii principale: A fost transpusa in proportie de 99% legislatia europeana de mediu. A fost realizata evaluarea calitatii aerului si a fost extinsa dotarea Retelei

Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului cu 94 statii automate precum si cu 68 de panouri de informare a publicului.

A fost adoptat Planul National de Alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera pentru anul 2007 si perioada 2008-2012, in urma aplicarii deciziei Comisiei Europene. A fost elaborat proiectul Planului National privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice.

Pana la finele anului 2007 s-a sistat activitatea la peste 70 de depozite municipale neconforme; pentru anul 2008 este prevazuta sistarea depozitarii la 26 depozite

39

Page 40: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

municipale, din care pana in prezent s-a sistat activitatea la 5 depozite; in prezent sunt in functiune 20 depozite conforme.

Au fost promovate spre finantare investitiile in infrastructura, reabilitarea si extinderea retelelorde apa si apa uzata astfel ca in perioada 2006-2007 au fost promovate si finantate 141 de obiective si investitii prin masuri pentru realizarea programelor multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor; lucrarile propuse a se executa necesita, din partea Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, un efort investitional, de circa 2.700.0000 mii lei; acest efort se va derula,esalonat, pana in 2013.

S-au finantat obiective de investitii in infrastructura de mediu, care se vor executa inperioada 2007-2010 pe teritoriul Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”, 10 obiective deinvestitii in infrastructura de mediu, in valoare de 47,5 mil. lei.

In perioada 2005 – 2007 prin Fondul pentru mediu s-a finantat „Programul de stimulare a innoirii Parcului national auto”, in urma caruia, in anul 2005 au fost scoase din uz 14.607 autoturisme vechi, prin alocarea sumei de 43,8 milioane lei, in anul 2006 s-a alocat suma de 45,3 milioane lei pentru scoaterea din uz a unui numar de 15.110 autoturisme vechi, iar in 2007 s-a alocat suma de 49, 3 milioane lei pentru scoaterea din uz a 16.444 autoturisme mai vechi de 12 ani de la data fabricatiei.

In anul 2008, s-a reluat „Programul de stimulare a innoirii Parcului national auto”. In acest an suma alocata acestui Program este de 120 milioane lei, echivalentul a 40.000 de autoturisme mai vechi de 12 ani de la data fabricatiei.

A fost initiat Programul national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati, prin care se aproba finantarea din Fondul pentru mediu a unui numar de 102 proiecte, in valoare totala de 58,7 milioane lei, din care au fost deja semnate 96 contracte totalizand 53,1 milioane lei .

Au fost demarate investitiile pentru inceperea lucrarilor de reconstructie ecologica a Deltei Dunarii, infrastructura alimentarea cu apa, canalizari si statii de epurare, pentru imbunatatirea calitatii apei in Delta Dunarii.

Pentru perioada 2005-2008, la nivelul anului 2008, dintr-un numar de 878 de lucrari afectate, pentru un numar de 835 de lucrari s-a refacut infrastructura afectata de inundatii, cat si infrastructura de aparare impotriva inundatiilor.

40

Page 41: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

In perioada 2005-2008, s-au alocat fonduri pentru refacerea infrastructurii afectate de inundatii, dezvoltarea infrastructurii de aparare impotriva inundatiilor si punerea in aplicare a prevederilor Planului National pentru prevenirea si diminuarea inundatiilor in valoare de totala de: 2.477.948 mii lei;

A fost prevazut un program de 7,0 mil. lei pentru „Planul pentru prevenirea, protectia si diminuarea efectelor inundatiilor in Bazinele Hidrografice”.

In domeniul protectiei mediului fondurile propuse pentru anul 2009 se ridica la 0,6% din PIB. In domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor politicile publice promovate prin buget vor viza:

imbunatatirea calitatii aerului in zonele/aglomerarile in care aceasta nu se conformeaza cu limitele pentru indicatorii de monitorizare;

cresterea gradului de acces la serviciile publice de salubritate de calitate corespunzatoare;

reducerea cantitatii de deseuri depozitate; reducerea poluarii cauzate de situri contaminate; gospodarirea durabila si dezvoltarea resurselor de apa; satisfacerea cerintelor de apa necesare activitatilor socio-economice; protectia impotriva inundatiilor.

5.8 Ordine publica si siguranta nationala, aparare si justitie

In domeniile aparare, ordine publica si siguranta nationala fondurile propuse pentru anul 2009 se ridica la 3,4% din PIB

In domeniul ordinii publice si sigurantei nationale, pentru anul 2009, principala politica promovata este „Cresterea capacitatii institutionale a structurilor de ordine si siguranta publica” considerandu-se prioritare urmatoarele obiective:

apararea sigurantei cetateanului si a ordinii publice; mentinerea capacitatii operative a serviciilor publice comunitare pentru situatii de

urgenta destinate activitatilor de prevenire a incendiilor si de interventie in situatii de urgenta civila; supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor;

apararea securitatii nationale prin combaterea si prevenirea terorismului.

5.9 Justitie

In domeniul justitiei pentru anul 2009 sunt formulate urmatoarele politici publice: Consolidarea capacitatii administrative a instantelor si facilitarea accesului la

justitie; Desfasurarea de catre Ministerul Public a activitatii specifice in concordanta cu

actele normative in vigoare si cu respectarea prevederilor din declaratia Universala a Drepturilor

Omului si din celelalte pacte si tratate la care Romania este parte;

41

Page 42: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Dezvoltarea sistemului penitenciar romanesc potrivit standardelor europene.

5.10 Aparare

Politica in domeniul apararii vizeaza indeplinirea de catre Romania a angajamentelornationale si internationale ca stat membru NATO si ca membru al comunitatii euroatlantice.Obiectivele politicii de aparare a Romaniei sunt:

Dotarea si echiparea fortelor militare; Participarea la teatre de operatii; Indeplinirea standardelor de pregatire; Perfectionarea structurala si functionala a sistemului de conducere operationala a

Armatei; Asigurarea suportului de comunicatii si informatica necesar executarii conducerii

operationale a Armatei; Compatibilizarea structurilor si a echipamentelor proprii cu cele ale statelor

membre NATOsi cooperarea cu acestea prin schimb de informatii si operatii comune.

6.Concluzii

Plecand de la constatarile generale, am considerat utila o analiza a structurii cheltuielilor publice prevazute in Bugetul de stat al Romaniei pe anul 2008, pentru a concluziona in ce masura alocarea resurselor publice raspunde satisfacerii nevoilor de bunuri si servicii publice si acopera cererea de utilitati care vine de la cetateni, pe de o parte, iar pe de alta parte, in ce masura aceasta raspunde unor criterii de performanta.Cheltuielilor statului prevazute in bugetul Romaniei pentru anul 2008 ne arata ca Romania este o tara in curs de dezvoltare, un procent semnificativ de 20,6% din cheltuieli fiind alocate destinatiilor de tip economic, ele avand menirea, cel putin teoretic, sa sustina domeniile neatractive pentru capitalul privat si furnizarea de bunuri si servicii publice.

42

Page 43: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Potrivit definitiei, aceste cheltuieli au caracter pozitiv, sunt creatoare de valoare adaugata si se amortizeaza in timp.

Un procent insemnat din cheltuielile publice se aloca pentru cheltuieli neproductive, consumatoare de resurse financiare: ordine publica (11,7%), administratia statului (10,2%), aparare (7,27%).

Procentele alocate cheltuielilor cvasipublice sunt de 12,3% pentru invatamant, 2,25% pentru cultura, religie si recreere, 3,72% pentru sanatate. Desigur, in buna masura, cheltuielile pentru educatie si sanatate au devenit responsabilitatea comunitatilor locale, o buna parte din atributii si obligatiile de finantare revenind acestora, dar, totusi, procentul alocat in totalul cheltuielilor bugetului de stat este redus. Tinand cont de importanta acestor cheltuieli, ca investitii in capitalul uman, consider ca interesul pentru acest sector ar trebui sa fie mai mare, tinand cont tocmai de efectele de transfer de productivitate pe care le pot genera in economie. Chiar daca, pe termen scurt, asemenea cheltuieli sunt considerate ca avand caracter negativ, fiind plati propriu-zise, este posibil ca, pe termen lung, beneficiile sa fie mai mari, cu implicatii pozitive asupra dezvoltarii. In conditiile economiei bazate pe cunoastere, promovata prin cerintele Agendei de la Lisabona, domeniile educatiei si cercetarii ar trebui sa devina prioritare.Pe de alta parte, procentul cheltuielilor destinate cercetarii fundamentale este departe de a fi suficient pentru a face fata concurentei in conditiile globalizarii. Un procent infim (0,5%) din cheltuielile publice se aloca protectiei mediului, chiar daca tendinta pe plan european este de a incuraja actiunile care previn deteriorarea mediului inconjurator. Un procent considerabil din totalul cheltuielilor publice este alocat, in schimb, asigurarilor si asistentei sociale (20,6%), ceea ce inseamna ca o parte insemnata a populatiei beneficiaza de sprijin financiar din partea statului.

La o prima analiza, asadar, cheltuielile bugetare aferente anului 2008 sunt structurate „ca la carte“, reflectand starea de fapt si nevoile unei economii in care mecanismele pietei sunt in formare si care necesita sprijin din partea statului.

43

Page 44: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Dar atunci cand cifrele bugetare sunt coroborate cu performantele economice si cu bunastarea populatiei, se pune in discutie performanta statului si eficienta cheltuielilor bugetare. In primul rand, serviciile publice sau „serviciile publice de interes general“, cum mai sunt denumite, trebuie recunoscute nu numai in discursuri retorice, dar si puse in concordanta cu politicile economice si sociale, bazate pe solidaritate si corectitudine, iar serviciile publice excesiv liberalizate ar trebui supuse unor reglementari mult mai riguroase si unui control mult mai sever, in concordanta cu cerintele europene.Orice discutie economica asupra bugetului porneste de la mecanismul resurse – rezultate – venit – impact. Activitatile bugetate ar trebui sa aiba ca finalitate un impact definit prin valoarea adaugata ce decurge din acea activitate (de exemplu, transferul de productivitate generat de o mai buna educatie si specializare).Constructia unor indicatori de performanta nu este, insa, intotdeauna, o sarcina usoara. Cu toate acestea, masurarea performantelor sectorului public are o importanta deosebita, deoarece „obiectivele cuantificabile sunt pasibile de a se realiza“.

Consider ca o simpla abordare cantitativa a cheltuielilor bugetare nu este suficienta, fiind necesara coroborarea acestora cu indicatori de performanta, din care sa rezulte eficienta cu care sunt cheltuiti banii publici.Punerea in legatura a nivelului cheltuielilor publice cu eficienta acestora se poate face prin consultarea unor indicatori din care sa rezulte impactul pozitiv asupra economiei si societatii .Discutia privind eficienta cheltuielilor publice devine contradictorie atunci cand se analizeaza indicatorii privind coruptia, calitatea sistemului judecatoresc, speranta de viata, mortalitatea infantila, eficienta sistemului birocratic, eficienta invatamantului, gradul de saracie etc.Domeniile educatiei si sanatatii sunt cheltuieli publice in capital uman, capabile sa duca la cresterea productivitatii si a bunastarii. Potrivit descentralizarii financiare, cea mai mare parte a acestor cheltuieli este preluata de autoritatile locale, presupunandu-se ca acestea cunosc mai bine situatia din zonele respective si pot cheltui sumele cu mai multa eficienta. Insa, asa cum sunt alocate sumele in prezent, ele nu conduc decat la risipa de fonduri publice, cauza principala fiind lipsa programelor sustenabile. Sumele alocate educatiei si sanatatii au o finalitate indoielnica, ne indeplinindu-si menirea de promotoare a cresterii nivelului de trai. Renuntarea la profesie, emigratia, abandonul scolar, productivitatea si veniturile reduse, existenta unor zone intregi cu risc mare de excluziune a tinerilor peste 15 ani (pana la 30%) nu sunt decat o ilustrare a lipsei de eficienta a cheltuielilor pentru educatie. In ceea ce priveste finalitatea cheltuielilor pentru sanatate, cifrele sunt ilustrative: o speranta de viata mai redusa decat media europeana (71,9 ani), mortalitatea infantila ridicata 16,5 la 1.000 de nasteri vii, 6,6 paturi de spital la 1.000 de locuitor. E o lipsa acuta a personalului medical (20 de medici la 10.000 de locuitori), o rata a mortalitatii de 11,9%, imposibilitatea asigurarii medicamentelor gratuite si compensate in conditii de permanenta.Cred ca aceste cifre sunt nepermise, la nivelul tehnologiei si al informatiilor medicale actuale.

Din cifrele bugetare rezulta ca un procent semnificativ din cheltuieli sunt alocate pentru asigurari si asistenta sociala, in conditiile statistice ale cresterii economice. Sunt de parere ca sumele alocate acestui domeniu reprezinta corolarul ineficientei celorlalte cheltuieli bugetare. Gradul semnificativ de saracie a unei bune parti din populatie, faptul ca jumatate din populatia tarii beneficiaza de o forma de sprijin social ridica problema

44

Page 45: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

finalitatii cheltuielilor din celelalte domenii finantate. Consideram ca maniera in care sumele sunt alocate acestui domeniu nu fac decat sa stimuleze reticenta implicarii beneficiarilor intr-o activitate remunerata si creatoare de valoare adaugata, adancind de fapt saracia. Putem sa ne intrebam daca utilizarea acestor sume nu ar fi mai eficienta daca ar fi orientate spre programe de incluziune economica si sociala cu sustenabilitate si efecte pe termen lung.Din punctul de vedere al consecintelor economice a cheltuielilor publice, dupa o buna perioada de timp in care rata inflatiei a fost tinuta sub control, tinta stabilita de Banca Nationala a Romaniei in ultimii ani nu a mai fost respectata sub presiunea inclusiv a cheltuielilor publice ineficiente, cu toate consecintele nocive pe care le presupune.

Eficienta cheltuirii banilor publici este, pana la urma, o problema de credibilitate pentru guvern, iar pentru ca un guvern sa fie credibil este necesar sa stimuleze transparenta si sa intocmeasca bugete bazate pe performanta.

In sensul celor aratate, consider ca guvernul si entitatile publice ar trebui sa adopte o conduita adecvata pentru a imbunatati performantele si eficienta cheltuielilor publice.

Bibliografie

45

Page 46: Analiza Cheltuielilor Publice in Romania

Mariana-Cristina Cioponea - Finanţe publice şi teorie fiscală, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucuresti,2007

Văcărel, I. (coord.) - Finanţe publice , E.D.P., Bucureşti, 2001

Radu Stroie – Finante, Editura A.S.E. , Bucuresti, 2006

* * * Raportul privind situaţia macroeconomică pentru anul 2008 **** Bugetul de stat al Romaniei pe anul 2008 **** Bugetul de stat al Romaniei pe anul 2009

46