Analiza cheltuielilor financiare

Cheltuielile financiare sunt supuse, de regula, unei analize distincte datorita

caracterului lor specific, al proportiei, relativ importante, pe care o detine în

cheltuielile totale precum si prin faptul ca acestea reflecta aspecte referitoare la

relatiile financiare ale agentului economic cu alti agenti economici sau parteneri de

piata, cu sistemul bancar sau financiar.

Studiul analitic al cheltuielilor financiare are în vedere urmatoarele directii

metodologice:

a) - analiza dinamicii sumei absolute a cheltuielilor financiare,

b) - analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la

1000 lei venituri financiare sau la 100 (1000) lei cheltuieli totale,

c) - analiza structurii cheltuielilor financiare si respectiv a modificarilor

structurale care au avut loc de la un segment de timp la altul,

d) - analiza factoriala a modificarii cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra

de afaceri în profil dinamic sau comparativ cu nivelul programat.

Analiza dinamicii nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la 1000 lei

venituri financiare sau la 100 (1000) lei cheltuieli totale

Nivelului relativ al cheltuielilor financiare exprimat la 1000 lei venituri

financiare are continutul unui indicator de eficienta si analiza lui în dinamica ofera o

informatie c 21321t196v are permite formularea unor concluzii mai complexe, mai

explicite si deci mai utile pentru factorii de conducere. Diminuarea raportului

cheltuieli-venituri financiare atesta un curs favorabil al eficientei si prin aceasta se

propaga o influenta pozitiva asupra nivelului rentabilitatii.

Se considera, prin urmare, ca cheltuielile financiare se efectueaza în conditii

de eficienta economica numai atunci când veniturile financiare obtinute sunt mai mari

decât cheltuielile sau atunci când indicele de dinamica al veniturilor financiare

devanseaza indicele de dinamica al cheltuielilor financiare.

În acelasi context metodologic este calculat si interpretat indicatorul intitulat

"Cheltuielile financiare la 100 (1000) lei cheltuieli totale". Acest indicator exprima

proportia cheltuielilor financiare în cheltuielile totale ale exercitiului, iar analiza sa în

dinamica este în masura sa ne edifice asupra sensului si amploarei modificarii

structurale.

Cheltuielile financiare totalizeaza urmatoarele categorii de cheltuieli:

1)- ajustarea valorii imobilizarilor financiare si a investitiilor financiare

detinute ca active circulante;

2)- cheltuieli privind dobânzile (valoarea dobânzilor datorate aferente

împrumuturilor si datoriilor asimilate, valoarea dobânzilor datorate aferente

împrumuturilor încasate de la societati din grup, valoarea dobânzilor cuvenite

asociatilor pentru disponibilitatile depuse la unitate, valoarea dobânzilor repartizate pe

cheltuieli pentru operatiunile de cumparare cu plata în rate, valoarea dobânzilor

platite, aferente creditelor acordate de banci în conturile curente precum si valoarea

dobânzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt);

3)- pierderi din creante legate de participatii (pierderi din creante imobilizate);

4)- cheltuieli privind investitiile financire cedate;

5)-.cheltuieli din diferente de curs valutar (diferentele nefavorabile de curs

valutar rezultate în urma achitarii datoriilor în valuta; diferentele nefavorabile de curs

valutar rezultate din evaluarea datoriilor în valuta la încheierea exercitiului financiar;

diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea la încheierea

exercitiului financiar a disponibilitatilor bancare în valuta, disponibilitati în valuta

existente în casierie, precum si a altor valoride trezorerie cum sunt titluri de stat în

valuta, acreditive si depozite pe termen scurt în valuta; diferente nefavorabile de curs

valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen scurt, a acreditivelor si

avansurilor de trezorerie în valuta);

6)- cheltuieli privind sconturile acordate (valoarea sconturilor acordate

clientilor, debitorilor sau bancilor);

7)- alte cheltuieli financiare;

Modele factoriale pentru analiza modificarii cheltuielilor cu dobânzile la 1000

lei cifra de afaceri:

"Modelul 1"

, în care:

Chd - cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri,

CHD - suma cheltuielilor cu dobânzile,

CA - cifra de afaceri,

CS - capitalul strain (împrumuturi, datorii asimilate si credite purtatoare de

dobânda).

- capitalul strain care revine la 1000 lei cifra de afaceri,

- rata medie a dobânzii.

"Modelul 2"

în care:

Act - valoarea medie a activelor totale,

- valoarea medie a activelor totale care revine la 1000 lei cifra de

afaceri,

- ponderea procentuala a capitalului strain utilizat pentru finantarea

activelor totale (capitalul strain care revine la 100 lei total

active),

- structura capitalului strain pe surse de provenienta,

- rata dobânzii aferenta fiecarei surse de provenienta a capitalului

strain,

Analiza factoriala a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri

("Modelul 1")

Felul modificarii Modificarea absoluta a cheltuielilor cu

dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri

Modificarea totala a

cheltuielilor cu dobânzile

la 1000 lei cifra de afaceri

din care:

- influenta modificarii

capitalului strain care

revine la 1000 lei cifra de

afaceri,

- influenta modificarii

ratei medii a dobânzii

Modificarea nivelului eficientei economice a cheltuielilor cu dobânzile

exprimat prin indicatorul "Cheltuielile cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri", supus

analizei conform modelului 1, ne permite sa formulam concluzii privind urmatoarele

aspecte:

- capitalul strain care revine la 1000 lei cifra de afaceri, sau gradul de

participare a capitalului împrumutat la realizarea cifrei de afaceri se recomanda sa

înregistreze o diminuare de la un segment de timp la altul deoarece în aceste conditii

creste capacitatea de autofinantare a activitatii agentului economic simultan cu

reducerea nivelului cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri. În acest caz

este necesar sa se confirme devansarea indicelui de dinamica a sumei capitalului

împrumutat de indicele de dinamica al cifrei de afaceri,

- rata medie a dobânzii va fi, de asemenea, acceptata la un nivel considerat

minim, în conditiile aplicarii unei politici financiare care sa tina seama de: rata

inflatiei, situatia raportului cerere-oferta pentru împrumuturile de pe piata financiara,

capacitatea agentului economic de a rambursa la scadenta capitalul împrumutat,

alegerea sursei de creditare care percepe dobânda cea mai mica.

- într-o formulare generala se poate concluziona, ca pentru a obtine o crestere a

eficientei cheltuielilor cu dobânzile este necesar ca indicele de dinamica al cifrei de

afaceri trebuie sa devanseze indicele de dinamica al cheltuielilor cu dobânzile,

Analiza factoriala a cheltuielilor cu dobânzile la 1000 lei cifra de afaceri

("Modelul 2")

Felul

modificarii

Modificarea absoluta a cheltuielilor cu dobânzile la

1000 lei cifra de afaceri

Modificarea

totala a

cheltuielilor cu

dobânzile la 1000

lei cifra de afaceri

din care:

- influenta

modifi- carii

valorii medii a

activelor totale

care revine la

1000 lei cifra de

afaceri

- influenta

modifi- carii

ponderii

capitalului strain

utilizat pentru

finantarea

activelor totale

- influenta

modifi- carii ratei

medii a dobânzii

din care:

- influenta modificarii structurii capitalului strain pe surse de provenienta

- influenta modificarii ratei dobânzii aferenta fiecarei surse de

provenienta a capitalului strain

Analiza interdependentei cheltuielilor aferente activitatii economice cu ceilalti

indicatori economico-financiari

Un sistem factorial de sinteza privind interdependenta cheltuielilor cu ceilalti

indicatori economico-financiari este pus în valoare, în primul rând, în cadrul analizei

rezultatului din exploatare (profitului) aferent cifrei de afaceri, prin prisma modificarii

unor indicatori specifici care exprima volumul fizic al cifrei de afaceri, structura fizica

a cifrei de faceri, preturile si tarifele practicate, precum si a costurilor unitare

complete, astfel:

- Modificarea rezultatului din exploatare (profitului) aferent cifrei de afaceri:

este explicata prin:

a) influenta modificarii cifrei de afaceri:

din care:

- influenta modificarii volumului fizic al cifrei de afaceri,

- influenta modificarii preturilor de livrare a marfurilor sau a

tarifelor serviciilor prestate,

b) influenta modificarii cheltuielilor (cheltuielilor de exploatare

aferente cifrei de afaceri) la 1000 lei cifra de afaceri:

din care:

- influenta modificarii structurii fizice a cifrei de afaceri,

- influenta modificarii preturilor si tarifelor,

- influenta modificarii costurilor unitare complete,

Analiza rentabilitatii pe baza punctului critic

Analiza rentabilitatii activitatii economice prin prisma punctului critic consta

în a determina volumul fizic al productiei, vânzarilor sau al serviciilor care trebuie

executat astfel încât sa se asigure recuperarea în totalitate a cheltuielilor de exploatare

prin dimensiunea valorica a productiei obtinute, sau prin încasarea contravalorii

produselor vândute sau a serviciilor prestate. În acest caz, reprezentarea grafica este

considerata ca fiind un procedeu adecvat care faciliteaza analiza propusa.

Notatiile folosite au urmatoarele semnificatii:

        abscisa OX - volumul fizic al productiei fabricate, vândute sau a serviciilor

prestate;

        ordonata OY - expresia valorica a cheltuielilor de exploatare aferente cifrei de

afaceri (productiei) si respectiv a cifrei de afaceri (productiei);

        linia A - CF = cheltuielile fixe sau conventional-constante;

        linia A - CE = cheltuielile de exploatare aferente cifrei de afaceri (productiei);

        linia O - CA = cifra de afaceri (valoarea productiei);

        triunghiul O - A - PC = zona pierderilor;

        triunghiul PC - CE - CA = zona profitului;

        punctul PC - punctul de echilibru al cifrei de afaceri cu cheltuielile de exploatare

aferente sau, punctul critic al rentabilitatii prestatiilor (pragul de rentabilitate).

Pentru a calcula volumul fizic de productie fabricata, vânduta sau de servicii

prestate care corespunde pragului de rentabilitate (q*), când cifra de afaceri (CA) sau

valoarea productiei (Q) este egala cu cheltuielile de exploatare (CE), aferente cifrei de

afaceri sau aferente productiei, dupa caz, se procedeaza la construirea ecuatiei:

CA = CE q*p = CF + q*cv q*(p - cv) = CF

de unde rezulta: , în care:

q* - volumul fizic al productiei, vânzarilor sau serviciilor prestate pentru care

cifra de afaceri (productia) este egala cu cheltuielile de exploatare

aferente;

- cifra de afaceri (valoarea productiei) care se înregistreaza în

punctul critic al rentabilitatii;

- cheltuielile pentru exploatare aferente cifrei de afaceri

(productiei) la punctul pragului de rentabilitate;

CF - cheltuielile fixe sau conventional-constante;

p - pretul sau tariful unitar;

- cheltuielile variabile care revin la o unitate fizica de produs sau de

serviciu prestat.

În conditiile acceptarii unui anumit cuantum al profitului, volumul fizic al

productiei, vânzarilor sau al serviciilor care trebuie executat, livrat sau prestat, se

determina pe baza urmatoarei relatii:

Analiza pragului de rentabilitate ofera posibilitatea fundamentarii a patru

categorii de decizii, si anume:

1- managementul operativ al activitatii curente prin decizii care vizeaza

optimizarea volumul fizic sau valoric al activitatii economice, pe sortimente sau pe

total, pentru a obtine rezultate financiare acceptabile si competitive. Aceste decizii

vizeaza, de asemenea, corectia operativa a eventualelor situatii sau fenomene care vor

propaga efecte nefavorabile, pe termen scurt, asupra rezultatelor financiare;

2- asigurarea nivelului de profitabilitate dorit în cazul asimilarii în fabricatie a

unui nou produs în conditiile stabilirii volumului fizic al productiei din acest nou

produs;

3- cuantificarea performantelor financiare care pot fi obtinute în cazul aplicarii

unei decizii care vizeaza dezvoltarea activitatii prin cresterea productiei si respectiv,

prin cresterea cifrei de afaceri care implica, în consecinta, si cheltuieli mai mari, atât

la nivelul celor variabile cât si la cel al cheltuielior fixe;

4- cuantificarea rezultatelor previzibile în cazul aplicarii unor programe de

investitii pentru modernizari si perfectionari tehnologice, pentru mecanizarea si

automatizarea unor activitati care, ulterior, vor determina diminuarea cheltuielilor

variabile, în special a acelor cheltuieli efectuate cu forta de munca directa;

Logica analizei pragului de rentabilitate trebuie amendata cu câteva limite sau

riscuri inerente care se refera la urmatoarele aspecte:

- veniturile totale exprimate prin valoarea productiei sau prin cifra de afaceri

sunt luate în calcul în conditiile unor preturi unitare de livrare sau de vânzare,

constante, indiferent de volumul productiei sau al vânzarilor, fapt ce poate fi infirmat

de realitate în anumite conditii particulare de functionare a pietei;

- cheltuielile variabile unitare pot înregistra modificari daca se obtine o

crestere a productiei pentru care se lucreaza ore suplimentare platite cu tarife

majorate;

- suma cheltuielilor fixe poate fi marcata de o majorare prin extinderea

aplicarii unor masuri de progres tehnic care se concretizeaza în cresterea valorica a

activelor imobilizate corporale si în consecinta se înregistreaza cheltuieli mai mari cu

amortizarea.

Determinarea si analiza punctului critic de rentabilitate (pragului de

rentabilitate) poate fi extinsa si la nivelul cifrei de afaceri, în totalitatea sa, fapt ce

permite generalizarea acestei metodologii. În acest caz, punctul de echilibru al cifrei

de afaceri în raport cu cheltuielile aferente, se obtine astfel:

, în care:

CA* - cifra de afaceri în conditiile unui rezultat din exploatare nul;

CV - cheltuielile variabile aferente cifrei de afaceri;

- proportia cheltuielilor variabile în cifra de afaceri.

Analiza starii financiare pe baza raportarilor de sinteza contabila

Starea financiara este privita prin prisma unui complex de aspecte economico-

financiare referitoare la performantele trecute si previzibile, autonomia si

solvabilitatea financiara, îndatorarea asumata, efectul de pârghie, echilibrul financiar,

riscurile care pot determina deprecierea rezultatelor financiare.

Analiza generala a bilantului sau a situatiei activelor, datoriilor si capitalurilor

proprii

Raportarile contabile sunt un instrument al managementului agentilor

economici prin care sunt sintetizate datele evidentei contabile la un moment dat si pe

o perioada data (trimestru, semestru sau an), privind patrimoniul de care dispune o

persoana juridica, sursele de acoperire financiara ale acestuia, precum si datele

informative care privesc evolutia datoriilor si creantelor, provizioanele pentru riscuri

si cheltuieli, activele imobilizate, actiunile si obligatiunile, repartizarea profitului,

informatii privind salariatii, administratorii si directorii.

Raportarile contabile elaborate la sfârsitul unei perioade de timp date ofera

informatiile necesare pentru a caracteriza întreaga activitate economico-financiara a

unui agent economic si sunt constituite din urmatoarele documente: "Bilant" sau

"Situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii"; "Contul de profit si

pierdere" sau "Rezultate financiare"; "Situatia fluxurilor de trezorerie", "Active

imobilizate", "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli", "Repartizarea

profitului";"Analiza rezultatului din exploatare", "Situatia creantelor si

datoriilor"; "Principii, politici si metode contabile"; "Actiuni si obligatiuni";

"Informatii privind salariatii, administratorii si directorii"; "Alte informatii".

Nota: Modelul de bilant este preluat din lucrarea "Reglementari contabile

pentru agenti economici" elaborata de Ministerul finantelor publice si publicata de

Editura economica în anul 2002.

Conform precizarilor din bilant, la indicatorul "F - Total active minus datorii

curente", se constata ca în categoria datoriilor curente se includ doua posturi: "D -

Datorii ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un an" si "I - Venituri în avans".

Asupra acestei modalitati de întelegere a continutului indicatorului "Datorii curente"

pot fi expuse urmatoarele amendamente:

- subventiile pentru investitii, localizate la "I - Venituri în avans", de regula,

sunt nerambursabile si în aceste conditii nu pot fi considerate datorii curente. Daca nu

au o eventuala clauza de restituire, subventiile pentru investitii urmeaza sa se

transforme în active imobilizate si vor fi astfel asimilate capitalurilor proprii si

respectiv capitalurilor permanente,

- postul din bilant intitulat "H - Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" trebuie

împartit, daca este cazul, în doua categorii, astfel:

- provizioane aferente unei perioade mai mici de un an si atunci vor fi

considerate ca fiind datorii curente,

- provizioane aferente unei perioade mai mari de un an si atunci vor fi

incluse în capitalurile permanente.

Analiza generala a bilantului este în esenta o analiza a situatiei activelor,

datoriilor si capitalurilor proprii si se bazeaza pe studierea structurii totalului

activelor, a fiecarei grupe (post), precum si a corelatiilor existente între grupe

(posturi) si elemente, atât în statica cât si în dinamica.

Se considera, astfel, ca fiind aplicabile doua tipuri de analize: analiza pe

verticala si analiza pe orizontala a bilantului.

a) Analiza pe verticala a bilantului

Analiza pe verticala a bilantului este directionata, în mod distinct, în scopul

caracterizarii modificarilor ce au avut loc prin prisma structurii pe grupe, posturi sau

elemente, înregistrata la sfârsitul perioadei analizate comparativ cu începutul

exercitiului financiar sau fata de un alt moment anterior ales ca baza de comparatie.

De asemenea, sunt de utilitate si comparatiile cu anumite niveluri apreciate ca

repere optime, putând astfel sa se pozitioneze într-un context mai larg starea

financiara si patrimoniala a agentului economic, la un moment dat, dar si în

perspectiva imediata.

Aceasta analiza vizeaza, prin urmare, urmatoarele aspecte:

1 - analiza, în statica si în dinamica, a marimilor relative de structura care

privesc totalul activelor, prin prisma grupelor si posturilor componente, astfel: Active

imobilizate/Total active; Imobilizari necorporale/Total active; Imobilizari

corporale/Total active; Imobilizari financiare/Total active; Active circulante/Total

active; Stocuri/Total active; Creante/Total active; Investitii financiare pe termen

scurt/Total active; Casa si conturi la banci/Total active; Cheltuieli în avans/Total

active.

2 - analiza proportiilor posturilor ce compun fiecare grupa în totalul grupei, la

începutul anului si la sfârsitul anului, în context static si dinamic. O atentie distincta

se recomanda a fi acordata structurii grupelor:

A - "Active imobilizate" pentru componentele: Imobilizari necorporale,

Imobilizari corporale si Imobilizari financiare;

B - "Active circulante", pentru a evidentia proportia posturilor: Stocuri,

Creante, Investitii financiare pe termen scurt, Casa si conturi la banci;

D - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada de pâna la un an", pentru a

cunoaste marimile relative de structura privind urmatoarelor elemente componente:

Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni; Sume datorate institutiilor de credit (Credite

bancare pe termen lung si Credite bancare pe termen scurt); Avansuri încasate în

contul comenzilor; Datorii comerciale (Furnizori, Furnizori de imobilizari, Furnizori -

facturi nesosite); Efecte de comert de platit; Sume datorate societatilor din cadrul

grupului; Sume datorate privind interesele de participare; Alte datorii, inclusiv datorii

fiscale si alte datorii pentru asigurarile sociale;

G - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai mare de un an" pentru a

cunoaste marimile relative de structura referitoare la urmatoarelor elemente

componente: Împrumuturi din emisiuni de obligatiuni; Sume datorate institutiilor de

credit; Avansuri încasate în contul comenzilor; Datorii comerciale; Efecte de comert

de platit; Sume datorate societatilor din cadrul grupului; Sume datorate privind

interesele de participare; Alte datorii, inclusiv datorii fiscale si alte datorii pentru

asigurarile sociale;

3 - analiza structurii posturilor prin prisma elementelor care le compun, la

începutul anului si la sfârsitul anului, în context static si respectiv în dinamica. Este

edificator, în acest sens, sa se procedeze, cu prioritate la analiza structurii

urmatoarelor posturi:

"Stocuri", - pentru a cunoaste situatia urmatoarelor categorii de stocuri:

Materii prime si materiale consumabile; Productia în curs de executie; Produse finite

si marfuri; Avansuri pentru cumparari de stocuri;

"Creante", - pentru a putea cunoaste proportia creantelor comerciale, a

sumelor de încasat de la societatile din cadrul grupului, a sumelor de încasat din

interese de participare, alte creante, creante privind capitalul subscris si nevarsat;

"Investitii financiare pe termen scurt". Structura acestui post de active

circulante are în vedere urmatoarele componente: Titluri de participare detinute la

societatile din cadrul grupului; Actiuni proprii; Alte investitii financiare pe termen

scurt (Actiuni, Obligatiuni emise si rascumparate, Obligatiuni, Alte investitii

financiare pe termen scurt si creante asimilate, Efecte de încasat, Efecte remise spre

scontare);

"Imobilizari corporale", - pentru a caracteriza, prin prisma proportiilor pe care

le înregistreaza, situatia urmatoarelor elemente: Terenuri si amenajari de terenuri;

Constructii; Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru); Aparate si

instalatii de masurare, control si reglare; Mijloace de transport; Animale si plantatii;

Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale

si alte active corporale; Imobilizari corporale în curs;

"Imobilizari necorporale". Structura acestei categorii de imobilizari are în

vedere urmatoarele componente: Cheltuieli de constituire; Cheltuieli de dezvoltare;

Concesiuni, brevete, licente, marci drepturi si valori similare si alte imobilizari

necorporale; Fondul comercial; Avansuri si imobilizari necorporale în curs;

"Imobilizari financiare". Din punct de vedere structural, imobilizarile

financiare sunt repartizate astfel: Titluri de participare detinute la societatile din

cadrul grupului; Creante asupra societatilor din cadrul grupului; Titluri sub forma de

interese de participare; Creante din interese de participare; Titluri detinute ca

imobilizari; Alte creante (Împrumuturi acordate pe termen lung, Dobânda aferenta

împrumuturilor acordate pe termen lung, Alte creante imobilizate, Dobânzi aferente

altor creante imobilizate); Actiuni proprii;

4 - compararea proportiilor înregistrate la un moment dat cu proportiile

similare considerate ca niveluri optime, cu marimi minime sau maxime care au

semnificatia de prag critic;

Nivelurile optime sau limitele critice sunt estimate pe baza unor cercetari

ample efectuate pe esantioane reprezentative de agenti economici similari din punct

de vedere al profilului de activitate.

5 - compararea proportiilor înregistrate la un moment dat de agentul economic

studiat cu proportiile cunoscute din bilanturile contabile ale unor parteneri economici

cu acelasi profil de activitate.

Prin aceasta analiza se identifica atât modificarile care au avut loc în structura

activului si pasivului cât si pozitia economico-financiara a agentului economic în

raport cu alti agenti sau cu niveluri optime sau limitele critice, cauzele care au generat

o anumita situatie, urmând sa se aplice în consecinta masuri de corectie si consolidare

financiara a patrimoniului.

Pentru a observa modificarile structurale intervenite pe perioade de 4-5 ani

succesivi este util sa se construiasca si reprezentari grafice de structura care sunt

foarte sugestive si permit sa se identifice operativ directia si amploarea schimbarilor

precum si tendinta marimilor relative aferente componentelor structurale care

formeaza bilantul.

Informatiile necesare realizarii cestor analize sunt sistematizate, în mod

sintetic, în Bilant dar pentru unele componente se vor folosi Balantele contabile

analitice.

b) Analiza pe orizontala a bilantului

În afara aspectelor de natura structurala, în cadrul bilantului se formeaza si

legaturi de interdependenta care ilustreaza modalitatea în care mijloacele economice

s-au constituit pe baza diverselor optiuni de asigurare a resurselor financiare, atât la

începutul exercitiului financiar, cât si la sfârsitul acestuia, precum si sensul dinamic al

respectivei surse de finantare. Din acest punct de vedere, analiza pe orizontala a

bilantului se refera la urmatoarele:

1 - compararea grupei A -"Active imobilizate" cu grupa J - "Capital si

rezerve" si aprecierea pe aceasta baza a proportiei acoperirii financiare a activelor

imobilizate cu capitalurile proprii. Dupa cum se observa în modelul de bilant

prezentat în tabelul 61, grupa J "Capital si rezerve" este format din: capital, prime de

capital, rezerve din reevaloare, rezerve, rezultatul reportat, rezultatul exercitiului

financiar, iar suma acestor elemente este specificata în bilant prin "Total capitaluri

proprii".

2 - compararea cumulata a grupelor A si B - "Active imobilizate" si

"Active circulante" cu grupa J - "Capital si rezerve". Prin acest raport comparativ

se contureaza masura în care totalul activele imobilizate si circulante (totalul

activelor) de care dispune agentul economic sunt acoperite din punct de vedere

financiar de capitalurile proprii.

3 - compararea cumulata a grupelor A si B - "Active imobilizate" si

"Active circulante" cu grupele D si G - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada

de pâna la un an" si respectiv "Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai

mare de un an", ne permite sa apreciem gradul în care suma totala a datoriilor,

contribuie la asigurarea resurselor financiare necesare constituirii activelor imobilizate

si circulante;

4 - compararea elementului "Creante" din cadrul grupei B - "Active

circulante" cu grupele D si G - "Datorii ce trebuie platite într-o perioada de

pâna la un an" si respectiv "Datorii ce trebuie platite într-o perioada mai mare

de un an", este de asemenea o modalitate de a constata în mod operativ care este

echilibrul banesc între sumele pe care le are de încasat agentul economic si sumele pe

care le datoreaza. Urmarirea în dinamica a acestui raport comparativ, eventual si la

intervale de timp mai mici de un an, ofera posibilitatea unei interventii manageriale

oportune pentru a se evita o deteriorare semnificativa a situatiei fata de un raport

considerat optim;

5 - compararea grupei C - "Cheltuieli în avans" cu segmentul grupei I

"Venituri în avans" care se refera în mod strict la veniturile înregistrate în

avans. Aceste elemente desi au un continut formativ diferit ele prezinta importanta

din punct de vedere patrimonial deoarece trebuie sa se afle într-un anumit echilibru.

Cheltuielile în avans se refera la cheltuielile cu reparatiile capitale neprevazute,

reparatiile curente si reviziile tehnice, abonamentele, chiriile etc. care se suporta

esalonat în exercitiile financiare viitoare, în timp ce veniturile înregistrate în avans

sunt formate din: veniturile anticipate (încasarile din chirii, abonamente etc.) si

veniturile de realizat aferente exercitiilor financiare urmatoare (vânzarile cu plata în

rate), respectiv încasarile sau creantele aferente unor bunuri nelivrate, a unor lucrari

sau prestatii neefectuate.

Este, de asemenea, de remarcat si în cazul analizei pe orizontala a bilantului,

utilitatea aplicarii metodei comparatiilor pentru caracterizarea dinamicii raporturilor

dintre grupele si posturile acestei raportari contabile, pe intervale de 4 - 5 ani, dar si în

statica, prin efectuarea de comparatii cu niveluri optime sau limite critice, precum si

cu indicatori similari înregistrati de alti agenti economici.

Nota: Pe baza informatiilor sintetizate în bilant pot fi individualizati urmatorii

indicatori:

Total active = "A" + "B" + "C":

Active curente = "B" + "C":

Datorii curente = "D" + "H" + Venituri înregistrate în avans:

Datorii totale = Datorii curente + "G":

Capital angajat = Capital propriu + Capital împrumutat = "J" + "G":

Capital propriu = Capital si rezerve = "J"

Capital împrumutat = Credite pe termen mai mare de un an = Datorii ce

trebuie platite într-o perioada mai mare de un an = "G"

Capital permanent = Capital angajat + Subventii pentru investitii:

Analiza ratelor financiare

 

În practica curenta de analiza a starii financiare a unui agent economic

folosind informatiile sintetizate în raportarile contabile se utilizeaza, în general, 5

grupe de indicatori interdependenti, al caror continut informational se completeaza

reciproc, constituind un ansamblu coerent si fundamental fara a exclude luarea în

considerare si a altor indicatori specifici în vederea caracterizarii unor domenii

distincte ale activitatii economico-financiare.

Cele cinci grupe de indicatori de expresie financiara sunt titularizate astfel:

1- grupa indicatorilor de performanta financiara;

2- grupa indicatorilor de eficienta a utilizarii activelor circulante;

3- grupa indicatorilor de lichiditate;

4- grupa indicatorilor care exprima gradul de îndatorare-solvabilitate;

5- grupa indicatorilor actiunilor si dividendelor.

Analiza indicatorilor de performanta financiara

Sistemul indicatorilor de performanta financiara a activitatii agentilor

economici este determinat pe baza informatiilor sistematizate în bilant sau în situatia

activelor, datoriilor si capitalurilor proprii si respectiv în contul de profit si pierdere

sau în situatia rezultatelor financiare, prezentând un interes deosebit în contextul

analizei starii financiare a acestor unitati.

Indicatorul de performanta care ocupa un loc central în cadrul

analizei economico-financiare îl reprezinta rata rentabilitatii financiare (Rrf), care

exprima capacitatea unui agent economic de a genera profit net ca rezultat al folosirii

capitalurilor proprii. Calculul acestui indicator se realizeaza prin raportarea

rezultatului net al exercitiului financiar la capitalurile proprii înregistrate, de regula, la

sfârsitul anului.

Se apreciaza o marime corespunzatoare a ratei rentabilitatii financiare daca

aceasta este mai mare decât rata medie a dobânzilor pasive acordate de banci pentru

depozitele bancare. În caz contrar este mai avantajoasa depozitarea capitalului la o

banca care va oferi posibilitatea obtinerii unui câstig mai mare.

Nivelul relativ al rentabilitatii este, de asemenea, dimensionat si pe baza unor

indicatori complementari, cum ar fi:

- Rata rentabilitatii economice (Rre) care poate fi calculata în trei variante:

a)

În scopul evitarii unui proces de decapitalizare a agentului economic este

necesar ca aceasta expresie a ratei rentabilitatii economice sa aiba o marime care

depaseste rata inflatiei.

b) , în care:

Rec este rezultatul economic, ca forma a rezultatului brut al exercitiului obtinut

înainte de plata impozitului pe profit si a dobânzilor aferente creditelor contractate.

Nota: La calculul ratei rentabilitatii economice se poate folosi la numitor, în locul

indicatorului "Total active", "Activul economic" care este reprezentat de suma: Active

imobilizate + Active circulante nete. Activul economic nu include activul format pe

baza capitalurilor atrase în mod gratuit (datoriile de exploatare, respectiv: Datoriile ce

trebuie platite într-o perioada de pâna la un an si Veniturile înregistrate în avans).

c) , în care:

capitalurile permanente sau resursele permanente (stabile) sunt reprezentate prin suma

capitalurilor proprii, datoriile ce trebuie platite într-o perioada mai mare de un an

precum si de suma subventiilor pentru investitii. Aceasta relatie de calcul a ratei

rentabilitatii economice este o expresie a eficientei cu care au fost utilizate capitalurile

permanente ca resurse financiare globale de care a dispus agentul economic, fara a lua

în consideratie resursele financiare temporare (datoriile curente), care au termene de

plata mai mici de un an.

Nota: Daca este necesar, pentru rata rentabilitatii economice poate fi calculata si o

expresie în termeni reali, prin aplicarea formulelor propuse de Fisher, astfel:

- atunci când rata inflatiei nu depaseste 10%:

,

- în cazul unei rate a inflatiei care este formata din doua sau trei cifre:

- Rata rentabilitatii veniturilor totale (Rrvt) ,

- Rata rentabilitatii cheltuielilor totale sau rata rentabilitatii resurselor

consumate (Rrct) ,

- Rata rentabilitatii resurselor consumate pentru cifra de afaceri (Rrrc) ,

-

Rata rentabilitatii vânzarilor (Rrca) ,

La calculul acestui ultim indicator la numaratorul raportului poate fi folosit ca

alternativa si rezultatul (profitul sau pierderea) obtinut ca diferenta între cifra de

afaceri si cheltuielile de exploatare aferente acesteia sau, rezultatul net al exercitiului

financiar, dupa cum se considera ca se obtine un indicator cu o semnificatie mai buna

pentru interpretarea ratei rentabilitatii vânzarilor, astfel:

Un model specific de analiza factoriala a ratei rentabilitatii financiare care

poate fi construit este prezentat în continuare.

Modificarea totala a ratei rentabilitatii financiare

, din care:

-Influenta modificarii multiplicatorului capitalurilor proprii

-Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale

-Influenta modificarii ratei marjei nete

Nota:

Notatia "Vrcp" este folosita pentru a simboliza indicatorul "Rata rotatiei

capitalurilor proprii" ("Numarul de rotatii al capitalurilor proprii") care se calculeaza

astfel: , iar forma Ratei rentabilitatii vânzarilor simbolizata cu

, este denumita si "Rata marjei nete". O pozitie interesanta în acest sistem

de relatii o detine indicatorul "Multiplicatorul capitalurilor proprii" ( Mcp ) care

evidentiaza si gradul de îndatorare al agentului economic, prin prisma raportului

dintre datoriile totale si capitalurile proprii, fapt ce rezulta din relatia:

Analiza indicatorilor de eficienta a utilizarii

activelor circulante

Viteza de rotatie a activelor, ca expresie a eficientei utilizarii acestora, prezinta

un interes aparte în contextul analizei economico-financiare, deoarece aceasta

constituie un indicator de politica comerciala. Se semnalizeaza o activitate

performanta atunci când viteza de rotatie a activelor si în special a celor circulante, ca

element component cu rol dinamic definitoriu, este în crestere, deoarece favorizeaza

marirea masei profitului printr-un rulaj sporit al activelor în cadrul fazelor ciclului

economic, generic sintetizat, prin formula: bani - marfa - bani.

Eficienta utilizarii activelor circulante de care dispun agentii economici este

apreciata prin indicatori care au la baza procesul de transformare a capitalului pe un

circuit în care resursele banesti sunt folosite pentru achizitionarea materiilor prime,

materialelor si energiei, a serviciilor si lucrarilor executate de terti, în continuare

acestea sunt folosite în procesul de productie sau de realizare a serviciilor, parcurgând

unele stadii intermediare specifice pentru ca apoi produsele finite sau serviciile sa fie

vândute si deci încasata contravaloarea lor. În final se obtine, prin urmare,

reconstituirea formei banesti a elementelor care prin parcurgerea ciclului economic s-

au transformat în produse finite sau servicii.

Indicatorii care exprima eficienta utilizarii activelor circulante sunt:

- numarul mediu de rotatii al activelor circulante (n);

- durata medie în zile a unei rotatii (d)

în care:

Ac - valoarea medie a activelor circulante;

Z - numarul de zile calendaristice ale perioadei pentru care se face

calculul vitezei de rotatie;

CA - cifra de afaceri.

În afara indicatorilor care masoara viteza de rotatie, eficienta utilizarii

activelor circulante este apreciata si cu alti indicatori sintetici a caror semnificatie

pune în valoare raportul dintre efectul economic obtinut prin utilizarea activelor

circulante si efortul financiar materializat în valoarea medie a acestor active, cum ar

fi:

- productia exercitiului la 1000 lei active circulante,

, în care Q reprezinta productia exercitiului

- valoarea adaugata la 1000 lei active circulante,

, în care cu VA s-a notat valoarea adaugata

- cifra de afaceri la 1000 lei active circulante,

- venituri totale la 1000 lei active circulante,

, în care cu Vt s-au notat veniturile totale,

- rezultatul net al exercitiului financiar la 1000 lei active circulante,

, în care Rn reprezinta rezultatul net al exercitiului

Analiza factoriala a dinamicii vitezei de rotatie a activelor circulante,

exprimata prin indicatorul "durata medie în zile a unei rotatii", are în vedere sistemul:.

Sistemul factorial al analizei duratei medii în zile a unei rotatii

prin prisma modificarii cifrei de afaceri si a valorii

(stocurilor) medii a activelor circulante

Felul modificarii Modificarea absoluta a duratei medii în

zile a unei rotatii a activelor circulante

Modificarea totala a duratei

medii în zile a unei rotatii,

din care:

-Influenta modificarii cifrei de

afaceri

-Influenta modificarii valorii

medii a activelor circulante ,

din care:

-influenta modificarii stocului

mediu de resurse materiale,

productie în curs de executie,

produse, ambalaje si marfuri

-influenta modificarii valorii

medii a creantelor

-influenta modificarii soldu-

lui mediu al investitiilor

financiare pe termen scurt si al

disponibilitatilor banesti din

casa si conturi la banci

Sistemul factorial al analizei valorii medii a stocului de active

circulante prin prisma modificarii cifrei de afaceri realizata în medie într-o zi si a

vitezei de rotatie a activelor circulante

Felul modificarii Modificarea absoluta a valorii medii

a activelor circulante

Modificarea totala a valorii medii a

activelor circulante,

din care:

- Influenta modificarii cifrei de afaceri

realizata în medie într-o zi

- Influenta modificarii duratei medii în

zile a unei rotatii

Sistemul factorial al analizei rezultatului din exploatare aferent cifrei de afaceri

prin prisma modificarii valorii medii a activelor circulante, a vitezei de rotatie a

activelor circulante si a ratei rentabilitatii vânzarilor

Felul modificarii Modificarea absoluta a rezultatului din

exploatare

Modificarea totala a rezultatului

din exploatare aferent cifrei de

afaceri,

din care:

- Influenta modificarii valorii

medii a activelor circulante

- Influenta modificarii numarului

mediu de rotatii al activelor

circulante

- Influenta modificarii ratei

rentabilitatii vânzarilor

Semnificatia notatiilor folosite:

- rezultatul din exploatare aferent cifrei de afaceri;

Ac - valoarea medie a activelor circulante;

CA - cifra de afaceri;

- numarul mediu de rotatii al activelor circulante;

- rata rentabilitatii vânzarilor.