ANALIZA CALITATII SENZORIALE A BISCUITILOR

ISTORIC BISCUITI

In limba italiana Biscotti se traduce ,,ceva copt de doua ori”. Cuvantul biscotto deriva

de la termenii bis (de doua ori) si cotto (copt). Alte tari au propria lor versiune de biscuiti, de

exemplu in Olanda se numesc rusk, in Franta biscotte, iar in Germania zwieback.

Una din dovezile cele mai timpurii dateaza din secolul II in Roma. Termenul biscuit provine

de la cuvantul latinesc ,,bis coctum'' care reprezinta ceva ,,copt de doua ori‘'. In aceasta

perioada ,,biscuitii'' erau nedospiti, tari, ca niste napolitane subtiri, care aveau un continut

scazut de apa. Avand o umiditate scazuta reprezentau alimentul ideal pentru conservare,

deoarece nu se invecheau niciodata prea repede.

In America, un biscuit este descris ca fiind o prajitura subtire, dulce si de obicei de

dimensiuni reduse. Fiecare tara are propriul sau cuvant pentru aceasta ,,prajitura''. Aceste

dulciuri, in Anglia si Australia sunt numite biscuiti, in Spania galletas, germanii le denumesc

keks sau kels, iar in Italia exista mai multe denumiri care identifica diverse forme de biscuiti

printre care amaretti si biscotti. In conformitate cu istoricii culinari, prima dovada inregistrata

a biscuitilor a fost aceea prin care o mica parte de aluat pentru prajituri era coapta pentru a

verifica temperatura cuptorului.

Cea mai veche varianta de prajitura se crede ca ar data din secolul 7 in Persia ( acum

Iran), una din primele tari care au cultivat zahar. In conformitate cu istoricii, zaharul isi are

originea fie in partile joase ale Bengalului fie in imprejurimile sud estice ale Asiei. Zaharul s-

a raspindit in Persia si apoi in zona est mediteraneeana. Odata cu invazia musulmanilor in

Spania, apoi a cruciadelor si dezvoltarea comertului cu mirodenii, arta gastronomica si

ingredientele specifice Arabiei s-au raspindit in zona nordica a Europei. In momentul in care

oamenii au inceput sa exploreze lumea, biscuitii marinaresti au devenit un aliment ideal

pentru calatorii, deoarece ramaneau proaspeti timp indelungat.

In secole 17 si 18 in Europa, gastronomia a fost o profesie minutios controlata, prin

intermediul unei serii de Bresle sau asociatii profesionale. Prin existenta acestor asociatii

1

profesionale, autoritatile puteau controla cu usurinta cantitatea si calitatea produselor

fabricate. Pe masura ce tehnologia s-a dezvoltat in perioada Revolutiei Industriale din secolul

19, s-a dezvoltat si maiestria bucatarilor de a fabrica o gama larga de dulciuri si biscuiti

savurosi destinati consumului comercial.

CAPITOLUL 1- Caracterizarea generala a biscuitilor

1.1. Clasificarea biscuitilor

Biscuiţii sunt produse făinoase obţinute prin coacerea unui aluat afânat preparat din:

făină, zahăr, grăsimi, ouă, miere, glucoză, lapte, arome, afânători chimici şi biochimici şi

altele.

Clasificarea sortimentelor de biscuiţi după criterii economice se face astfel:

- biscuti crakers – realizati prin afanare biochimica si avand un continut de zahar de 5-6% si

de grasimi de 20-28%

- biscuiti glutenosi – continutul de zahar reprezinta maxim 20%, iar cel de grasimi maxim

12%

- biscuiti zaharosi - continutul de zahar reprezinta maxim 20%, iar cel de grasimi minim 12%

- biscuiti umpluti – doi sau mai multi biscuiti sunt umpluti printr-un strat de crema

- biscuiti glazurati – obtinuti prin acoperirea totala sau partiala a biscuitilor simpli sau a celor

umpluti.

1.2. Principalele etape ale procesului tehnologic de obtinere a biscuitilor

Cu toate că se diversifică într-un număr mare de sortimente, realizate prin proceduri în

mare măsură distincte, în general tehnologia de fabricare a biscuiţilor este comună, aşa cum se

poate observa din figura alăturată.

2

Figura 1 – Etapele procesului tehnologic de fabricare a biscuitilor

Prepararea aluatului consta in operatii care conduc la inglobarea tuturor

componentelor intr-o masa omogena, cu caracteristicile specifice sortimentului de biscuiti

care se fabrica.Pentru aceasta sunt necesare operatii de pregatire si dozarea a materiilor prime,

de framantare, si dupa caz, de fermentare, apoi de valtuire a aluatului.

Pregatirea materiilor utilizate are in vedere aducerea lor intr-o stare fizica de puritate,

de calitate, potrivite pentru realizarea unui aluat corespunzator.Pregatirea se face prin

dizolvare, separare, sortare, indepartarea componentelor inutile(cum ar fi cojile de oua) si

altele.

Dozarea materiilor prime se efectueaza in functie de prevederile retetelor de fabricatie

si de marimea loturilor.Pentru executarea dozarii se folosesc o serie de aparate de masurare si

control.

Framantarea aluatului reprezinta faza de amestecare a componentelor sub forma unei

paste consistente, avand o distributie uniforma a materiilor in intreaga masa. In cazul

biscuitilor crackers, care se afaneaza biochimic, prepararea aluatului se face in doua faze

distincte, prepararea maielei si apoi a aluatului.

Modelarea aluatului pentru biscuiţi depinde de caracteristicile tehnologice ale grupei

sortimentale. Se întâlnesc, în principal, modelarea prin ştanţare, modelarea prin presare

(trefilare, şpriţare) şi modelarea prin forme rotative.

Coacerea se realizează prin încălzirea treptată a bucăţii de aluat până la temperatura de

peste 200oC, pentru a se favoriza transformările fizico-chimice care determină caracteristicile

3

specifice ale produsului finit. Pentru coacere se utilizează cuptoare continue cu bandă, la care

se poate face reglarea temperaturii corespunzător cerinţelor tehnologice.

Răcirea biscuiţilor are scopul de a scădea temperatura produsului până la nivelul

ambianţei. Răcirea se efectuează prin transportul biscuiţilor pe benzi deschise pentru a se

efectua un schimb rapid de căldură. Unele sortimente de biscuiţi crackers în timpul răcirii sunt

stropite cu grăsime pentru a li se îmbunătăţi aspectul exterior, care devine mai brun şi

smălţuit, iar aroma este mai plăcută.

Ultimile faze ale procesului tehnologic sunt finisarea şi ambalarea.

1.3.Caracteristici de calitate ale biscuitilor

Biscuiţii trebuie să aibă suprafaţa lucioasă, netedă, fără urme de arsură, fără goluri,

fără grăsime oxidată la suprafaţă. Se admite suprafaţa granuloasă la biscuiţii şpriţaţi.

În secţiune biscuiţii trebuie să prezinte miezul bine copt, uniform, porozitate fină, fără

goluri, bucăţi de aluat sau corpuri străine.

Culoarea biscuiţilor trebuie să fie de la nuanţă  gălbuie până la brună – deschisă.

Gustul biscuiţilor trebuie să fie plăcut, dulceag, corespunzător unui produs bine copt,

nici amar, nici rânced.

Mirosul biscuiţilor trebuie să fie plăcut corespunzător aromelor utilizate, fără miros de

mucegai, stătut, sau alte mirosuri străine.

Biscuiţii trebuie să fie tari, fragezi dar nesfărâmicioşi.

       Biscuiţii cu aspect albicios sunt vechi. 

1.4.Prezentarea principalelor avantaje si dezavantaje nutritionale ale biscuitilor

Ca dezavantaje nutritionale ale biscuitilor, amintim faptul ca metabisulfirul de sodiu,

conservantul folosit pentru majoritatea biscuitilor, inclusiv a celor Pepito, poate provoca o

multime de dezechilibre la nivelul organismului, iar un consum mai mare poate provoca in

unele cazuri chiar si crize de astm.

Unii biscuiti au un profil nutritional extrem de dezechilibrat, cu un exces de glucide si

grasimi care ii imprima o densitate energetica foarte ridicata. Mai mult, biscuitii pot contine

grasimi hidrogenate periculoase, aditivi alimentari in special, din categoria conservantilor.De

exemplu, biscuitii Pepito contin E223, metabisulfid de sodiu, care incetineste asimilarea

4

vitaminei B1, esentiala in metabolizarea glucidelor. De asemenea, poate provoca persoanelor

sensibile dureri de cap si ameteala, si poate declansa crize de astm.

Si biscuitii Biskrem si Pepito contin surse de gluten, care este interzis suferinzilor de

celiachie.

Alt dezavantaj, perceput mult mai usor de consumatori, este faptul ca biscuitii contin

foarte multe calorii, care ar putea duce la ingrasare.

Avantajele nutritionale sunt destul de greu de gasit. In afara faptului ca sunt o gustare

rapida, pe care o putem savura oricand si oriunde, care „taie foamea” pentru moment si ca au

un gust placut, alt avantaj e greu de gasit.

CAPITOLUL 2- Prezentarea pietei biscuitilor

2.1. Identificarea principalilor producatori/distribuitori ai biscitilor

Printre cei mai importanti producatori de biscuiti, ale caror produse se regasesc in tara

noastra, amintim: Ulker, Ulpio, Alka, European Food si RoStar.

ALKA Grup a fost fondata in 1994, odata cu infiintarea primei companii

din grup, Alka Co., o investitie de 6.5 milioane USD. In prezent, dupa 12 ani de activitate si

investitii cumulate de peste 17 milioane USD doar in tehnologie, Alka Grup desfasoara, prin

cele patru divizii ale sale si echipa de 630 de profesionisti, activitati ce acopera intregul ciclu

de business din FMCG, de la cercetare si dezvoltare, la productie si distributie.

Compania este specializata in productia, ambalarea si distributia de cafea, napolitane

glazurate si neglazurate, biscuiti, ingrediente, precum si fructe uscate (dry fruit snacks)

(seminte, fistic, migdale, mix de fructe uscate). Toate segmentele au beneficiat de investitii

majore in tehnolgie si cercetare, iar utilajele folosite sunt de ultima generatie, de provenienta

germana. Toate acestea fac ca produsele Alka sa ofere consumatorilor experienta unica a

bunatatilor si gusturilor de casa.

Succesul Alka Grup se datoreaza unei echipe profesioniste, si unor standarde de

calitate aplicate pe intreg ciclul de afaceri. Aceleasi standarde guverneaza relatia cu toti

5

partenerii: o retea extinsa de peste 50 de distribuitori nationali si o selectie dintre cei mai buni

furnizori de materie prima.

Inovatia este principalul element al strategiei de dezvoltare a grupului Alka, fie ca este

vorba de noi produse, retete, sisteme de deschidere sau ambalaje pentru depozitare usoara.

Alka Grup investeste in cunoasterea, intelegerea si anticiparea gusturilor pietei, in tehnologie

si know-how.  Astfel, Alka reuseste sa isi surprinda mereu placut consumatorii.

ULKER - Cunoscut in special pentru dulciurile sale, domeniu in care

traditia de durata determina o incredere solida in produsele sale de calitate, Grupul Ulker si-a

extins cu indrazneala portofoliul si in alte categorii.

Compania Ulker, recunoscuta pentru calitatea produselor sale, si-a inceput activitatea in

segmentul de biscuiti, dar mai apoi si-a diversificat gama de produse, activand si pe alte

segmete ale industriei alimentare: ciocolata, batoane de ciocolata, napolitane, mancare de

copii, produse dietetice, checuri si produse de patisserie, guma de mestecat, bauturi

racoritoare, lapte si produse lactate, margarina, uleiuri si chiar inghetata.

In 2006, compania a inregistrat la nivel mondial o cifra de afaceri de 7,432 milioane

de dolari. Grupul are peste 23.500 de angajati in toata lumea si un portofoliu de peste 1.500 de

produse exportate.

Ulker este prezent in Romania de peste 11 ani, cu produse din import. In anul 2004,

Ulker a decis extinderea facilitatilor de productie si in Romania, incepand astfel construirea

uneia din cele mai mari si moderne fabrici din sud estul Europei. In februarie 2006, fabrica

Ulker din Romania si-a deschis oficial portile, numele companiei inregistrate local fiind SC

Eurex Alimentare SA.

In acest moment, sunt fabricate urmatoarele produse: Petit Beurre (singurii biscuiti din

Romania care folosesc ca ingredient laptele proaspat), Tempo, Biskrem si linia de produse

Clip ce cuprinde sticks, pretzels, biscuiti si crackers.

ROSTAR - Compania a fost infiintata in anul 1996, an in care au demarat

investitiile pentru construirea unei moderne fabrici pe o suprafata de 8000 mp.

La inceputul lunii martie 1997 se produceau primii biscuiti intr-o gama de sapte

sortimente, pe o linie de mare productivitate.

6

Calitatea biscuitilor si pretul atractiv au condus in scurt timp la cucerirea unui segment

important al pietei romanesti.

Cererea in continua crestere a determinat noi investitii, astazi, pe trei linii de inalta

productivitate se produc 51 de sortimente de biscuiti (biscuiti cu crema, biscuiti tip Picnic,

biscuiti tip Petit Beurre, biscuiti cu umplutura).

Obiectivul fundamental al companiei consta in livrarea de produse de calitate care sa

conduca la satisfacerea in mod profitabil a nevoilor clientilor

Calitatea produselor, flexibilitatea politicii manageriale, atentia acordata satisfacerii nevoilor

clientilor au condus la o recunoastere a marcii pe plan extern, produsele RO-STAR fiind

prezente in tari cu traditie in productia de biscuiti din Europa si America Centrala si de Nord.

Pentru a asigura mentinerea companiei la nivel de lider in domeniul productiei de

biscuiti, politica de marketing urmareste identificarea, anticiparea si satisfacerea cerintelor

clientilor oferind produse de calitate la un pret accesibil.

ULPIO - Biscuitii Ulpio reprezinta cea mai noua creatie a companiei

Supreme Chocolat. Acestia au aparut din dorinta de a extinde experienta dobandita in

domeniul ciocolatei si catre alte categorii de dulciuri.

Ulpio se distinge printr-o gama extinsa, care cuprinde atat versiuni clasice de biscuiti

cu crema (biscuiti cu crema cacao sau cu crema vanilie), cat si variante inedite (biscuiti cacao

cu crema frisca, biscuiti cu jeleu de fructe).

O marca tanara si ambitioasa, Ulpio isi propune sa castige repede inimile

consumatorilor, surprinzandu-i mereu prin tot ceea ce face: produse noi, reclame amuzante si

oferte interesante.

Supreme Chocolat, producatorul ciocolatei Primola si al biscuitilor Ulpio, a inregistrat

anul trecut un profit brut de aproape 3,3 milioane de lei (900.000 de euro), in crestere cu peste

90% fata de anul precedent.

Cifra de afaceri Supreme Chocolat a crescut in aceeasi perioada cu 25%, ajungand la

nivelul de 76 milioane lei (peste 21 de milioane de euro), in conditiile in care compania a

intrat anul trecut pe segmentul biscuitilor, lansand gama Ulpio, si si-a diversificat gama de

produse din ciocolata cu noi sortimente.

7

Cu o cotă importantă se pot mândri şi biscuiţii Croco, care ocupă 35% din piaţa

românească. La sfârşitul topului se află biscuiţii produşi de compania timişoreană Bega Pam,

8% pe ţară. Vel Pitar, cu circa 300 de tone de biscuiţi produşi anual, abia ajunge la cota de

piaţă de 5,6%.

2.2. Evolutia pietei biscuitilor

Producatori Cota cumulata

RoStar

Ulker

Romdil

Supreme Group

Danone

In volum In valoare

57,3% 59,5%

Figura 2 – Topul producatorilor de biscuiti, dupa cota in valoare, iun.2005-iul.2006

In topul producatorilor cu cele mai mari vanzari, atat ca valoare cat si ca volum,

regasim doi producatori autohtoni, Romdil si RoStar, cel din urma fiind cap de lista.

Marci Cota cumulata

RoStar(RoStar)

Biskrem(Ulker)

Ulpio(Supreme Group)

Tempo(Ulker)

Lu(Danone)

In volum In valoare

26,7% 31,6%

Figura 3 – Topul marcilor de biscuiti, dupa cota in valoare, iun.2005-iul.2006

In Romania, piata de biscuiti dulci, evaluata la 28,3 milioane de euro, in timp ce piata

de biscuiti si snacks sarate este evaluata la 21,3 milioane de euro.

Atat vanzarile biscuitilor, cat si cele de napolitane sunt intr-o continua crestere,

tinzand spre nivelul european al pietelor de profil.

Simpla gustare sau desert in toata regula, napolitanele si biscuitii sunt pe lista

preferintelor a tot mai multi consumatori. Piata napolitanelor din Romania e in crestere (peste

45 milioane de euro pe an), atat ca valoare, cat si ca volum. Aceasta se datoreaza atat

diversitatii gramajelor si a aromelor, cat si marketingu-lui accentuat al principalilor jucatori

8

(Nestl, Alka, European Food). Dezvoltarea segmentului superpremium prin noii intrati pe

piata fac ca, pe langa volum, sa creasca si valoarea acesteia.

Pietele europene se diferentiaza de noi printr-o mai mare stabilitate economica si o

educatie a consumatorului ajutata de lanturile internationale, care la noi acopera doar 40%,

restul facandu-se de catre canalul de distributie.

In sezonul rece volumul vanzarilor creste cu 35%

In 2006, piata biscuitilor a fost printre cele mai dinamice, avand un volum de peste

5500 tone si peste 50 de milioane de euro valoare. Dorinta de inovare si intrarea pe piata a

unor noi producatori a contribuit la acest fenomen. Daca la inceputul anului trecut era o piata

fragmentata, cu 84 de jucatori, aparitia brandurilor de la Elite, Danone si Unilever au

schimbat complet ierarhiile. Schimbarile au survenit si in organizarea producatorilor- cei

locali si-au modernizat liniile de productie, au investit in branduri, renuntand la produsele

vrac in favoarea celor ambalate, iar jucatorii internationali fie si-au stabilizat productii locale,

fie au incheiat parteneriate cu cei autohtoni.

Figura 4 –Vanzarile de biscuiti dupa tip, iun.2005-iul.2006

Potrivit studiilor, in functie de importanta vanzarillor pe canale, remarcam magazinele

alimentare cu suprafete intre 21-40mp, care au avut o cota in volum de 31,75% si 29,84% in

valoare. Urmeaza magazinele alimentare mici, de pana la 20 mp, cu o cota in valoare de

25,00% si in volum de 23,01%. Pe locul al treilea regasim hypermarketurile si

supermarketurile, cu o cota in volum de 20,47% si in valoare de 23,72%.

9

Figura 5 – Vanzarile de biscuiti in volum si valoare dupa magazin

Despre comportamentul de consum al cumparatorului putem spune ca editiile limitate

(de sezon) au inceput sa aiba succes in Romania, in fruntea topului ramanand insa clasicele

sortimente cu cacao, vanilie si lamaie.

Consumatorii sunt atrasi si de noutate, sunt dornici de sortimente inovatoare.

Consumatorii de napolitane sunt de toate varstele, acesta fiind un produs de tip commodity.

Napolitana Joe insa e preferata de oamenii activi din zonele urbane

In ceea ce priveste biscuitii, tendintele de consum se concentreaza asupra produselor

de calitate premium (gen fursec, biscuiti glazurati, umpluti si sandvis).Totusi, nu se poate

vorbi de preferinte, deoarece in tara noastra consumatorul nu a ajuns sa fie fidel unui brand

anume.

Tinerii prefera biscuitii ca gustare rapida, de aici si succesul gramajelor mici de tip

snack.

Aproape jumatate din populatie prefera biscuitii ca gustare intre mese, si pe masura ce

piata va evolua, pretul va scadea in importanta, in favoarea marcii si a producatorului.

In ceea ce priveste dulciurile, romanii situeaza in topul preferintelor napolitanele si

biscuitii dulci. In fiecare an, romanii mananca peste 10 mii de tone de napolitane, din care

aproximativ 70% sunt fara glazura. Totodata, romanii mai consuma anual apoape 6.000 de

tone de biscuiti, cei mai iubiti biscuiti fiind cei cu crema. Cel mai adesea, romanii isi cumpara

aceste produse de la magazinele alimentare mici, hipermarketuri si chioscuri.

Desi 4.600 tone de chips-uri pare o cantitate impresionanta, surse din piata sustin ca

romanii consuma mai putine chips-uri decat polonezii, grecii sau germanii. Primul loc la

consumul de chips-uri in Europa este ocupat de Anglia.

10

Producatorii de chips-uri profita din plin de acest ritm de crestere al consumului si

incearca pe cat posibil sa-si diversifice gama de produse si sa aiba un brand cat mai atractiv.

In ultimul timp, pe langa imaginea brandului creata prin comunicare, consumatorii au inceput

sa tina cont si de calitatea chips-urilor, daca sunt din cartofi sau nu. Romanii care locuiesc la

oras sunt principalii consumatori de chips-uri, iar dintre acestia tinerii sunt cei care scot cei

mai multi bani din buzunar pentru a cumpara chips-uri.

Volumul vanzarilor este insa determinat, in mare masura, si de veniturile

consumatorilor - cei cu venituri mici nu prea isi permit sa cumpere chips-uri din cartofi si

atunci cumpara snack-uri sau palete din fulgi de cartof.

Potrivit jucătorilor, piaţa biscuiţlor va continua să crească, pentru că loc ar mai fi.

Consumul de biscuiţi din România este printre cele mai scăzute din Europa, dar depăşeşte cele

50 de milioane de tone pe care le produc fabricile deschise la noi.

CAPITOLUL 3 – EXIGENTE ALE ETICHETARII BISCUITILOR

3.1. Identificarea doua marci de biscuiti

Doua dintre principalele marci de biscuiti sunt Ulker, Ulpio. Fiecare marca de biscuiti

se regaseste in diferite sortimente, pentru a satisface cerintele unui numar cat mai mare de

consumatori.

De exemplu, sortimentele de biscuiti Ulpio sunt urmatoarele:

- Cream Joy

- Ulpio cu cacao

- Ulpio Whipped Cream

- Ulpio Big Cocoa Cream

- Biscuiti cu caramel Ulpio

- Ulpio cu crema de capsuni

- Ulpio cu crema de cacao si frisca

- Ulpio cu crema de cacao

- Ulpio Jaffa Cake

Dintre sortimentele de biscuiti Ulker regasim:

- Biskrem Double

- Biskrem cu crema de mere

11

- Biskrem cu crema de alune

- Biskrem cu crema de ciocolata

- Ikrem

- biscuiti Cookies

Bineinteles ca si celelalte marci ofera o gama la fel de bogata de sortimente de biscuiti,

pentru a satisface cerintele tuturor consumatorilor.

3.2.Mentiunile obligatorii privind etichetarea produselor alimentare, conform

H.G.106/2002

H.G. 106/2002, Capitolul II, Sectiunea I, Art.5:

Etichetele alimentelor trebuie sa cuprinda in mod obligatoriu:

- denumirea sub care este vandut alimentul;

- lista cuprinzand ingredientele;

- cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente, conform Art.8;

- cantitatea neta pentru alimentele preambalate;

- data durabilitatii minimale sau, in cazul alimentelor care din punct de vedere

microbiologic au un grad inalt de perisabilitate, data limita de consum;

- conditiile de depozitare sau de folosire, atunci cand acestea necesita indicatii

speciale;

- denumirea sau denumirea comerciala si sediul producatorului, al ambalatorului sau al

distribuitorului; in cazul produselor din import se inscriu numele si sediul importatorului sau

ale distribuitorului inregistrat in Romania;

- locul de origine sau de provenienta a alimentului, daca omiterea acestuia ar fi de

natura sa creze confuzii in gandirea consumatorilor cu privire la originea sau provenienta

reala a alimentului;

- instructiuni de utilizare, atunci cand lipsa acestora poate determina o utilizare

necorespunzatoare a alimentelor;

- concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2% in

volum;

- o mentiune care sa permita identificarea lotului;

- mentiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse, prevazute in anexa 1.a);

12

Pentru produsele alimentare din categoria biscuitilor, nu se impun mentiuni

suplimentare de etichetare.

3.3.Analiza continutului informational al unor marci de biscuiti

Mentiuni obligatorii de etichetare Biskrem Ulpio

1.Denumirea produsului DA DA

2.Lista ingredientelor DA DA

3.Cantitatea din anumite ingrediente Nu este cazul Nu este cazul

4.Cantitatea neta DA DA

5.Data limita de consum DA DA

6.Conditiile de depozitare sau de folosire

7.Denumirea comerciala si sediu

producatorului

DA DA

8. Numele si sediul importatorului DA DA

9.Locul de provenienta a alimentului DA DA

10.Instructiuni de utilizare DA DA

11.Concentratie alcoolica Nu este cazul Nu este cazul

12.Mentiuni pentru identificarea lotului DA DA

13.Valoarea nutritionala NU DA

Observam ca doar unul din cele trei ambalaje analizate prezinta in totalitate mentiunile

obligatorii de utilizare, si acesta este ambalajul biscuitilor Ulpio. In cazul celorlalte doua

ambalaje, observam mici lipsuri, care pot induce insa in eroare fie comerciantul, fie

consumatorul.

Pe ambalajul biscuitilor Biskrem nu se regaseste valoarea nutritionala, lucru ce poate

induce in eroare consumatorii cu privire la valoarea nutritionala a produsului, lucru foarte

important mai ales pentru persoanele care au o deosebita grija la alimentatia lor.

In cazul biscuitilor Ulpio declararea valorii nutritive se face prin simpla enumerare a

continutului de carbohidrati, lipide si proteine in grame la 100 de grame de produs;valoarea

energetica este de asemenea exprimata in KJ si Kcal, in cifre si litere de culoare albastru

inchis pe fondul albastru deschis al ambalajului.

13

H.G 106/2002 privind etichetarea produselor alimentare prevede ca toate mentiunile

etichetei trebuie sa fie redactate in limba romana, lizibil si inteligibil.

Din acest punct de vedere, putem spune ca toate cele trei ambalaje respecta aceasta

prevedere, fiind redactate in limba romana, inteligibil. Insa din punct de vedere al lizibilitatii,

scrisul este foarte mic, din cauza ca si ambalajele au dimensiuni reduse, ingreunand oarecul

citirea informatiilor ce se regasesc pe ambalaj.

CAPITOLUL 4 –ANALIZA ELEMENTELOR ESTETICII AMBALAJELOR

CELOR DOUA MARCI DE BISCUITI ANALIZATE

4.1. Analiza caracteristicilor estetice ale ambalajelor

In cazul celor doua marci de biscuiti, forma este aceeasi, tubulara, diferand doar

dimensiunile acestora. Ambalajul biscuitilor Biskrem este mai lung, iar Ulpio au ambalajul cu

lungimea cea mai redusa. Diametrul este aproximativ acelasi.

Culorile folosite pentru cele trei ambalaje sunt total diferite, fiecare culoare avand o

alta semnificatie. Culoarea folosita la ambalajul Biscuitilor Biskrem este verdele, culoare

secundara, pasiva. In partea dreapta a ambalajului s-a folosit un verde inchis, aproape de

negru, pentru ca apoi, spre partea stanga, culoarea sa fie mai deschisa, oprindu-se insa la

verde inshis.S-a folosit o combinare monocromatica, prin utilizarea mai multor derivate ale

aceleiasi culori de baza.Verdele este o culoare excelenta pentru realizari financiare.Exprima

concentrare, siguranta si introspectie.Desi o culoare puternica, se spune ca verdele inchis este

culoarea care indica o concentrare puternica, dar care dureaza doar un moment. Pentru cei mai

multi, verdele simbolizeaza prospetimea, factor decisiv in schizitionarea produselor

alimentare.

Ambalajul biscuitilor Ulpio este cel mai viu colorat din toate cele trei ambalaje

analizate.S-a folosit o combinare a culorilor de tip analog, prin combinarea culorilor ce se afla

in vecinatate pe un sfert de cerc al color wheel-ului. Culorile folosite sunt albastru deschis si

roz, combinatie intre o culoare pasiva si una activa, ambele fiind culori secundare. Rozul este

folosit pentru a reprezenta culoarea cremei de capsuni din interiorul biscuitilor.Rozul este

rezultatul unui amestec de culori, rosu si alb, culori opuse, dar care se completeaza foarte

bine.Rozul este o culoare strengara, inocenta si dulce, fiind semnul iertarii si al

prieteniei.Albastrul deschis sugereaza setea de cunoastere, dar si nevoia de odihna si relaxare.

14

Aceasta culoare se pare ca atrage foarte mult consumatorii, prin curiozitatea pe care o inspira,

consumatorii aflati in fata ambalajului colorat astfel dorind sa se relaxeze si sa se odihneasca

savurand biscuitii din ambalaj.

4.2. Solutii de imbunatatire a aspectului estetic al ambalajelor celor doua marci

analizate

CAPITOLUL 5- DESCRIEREA CARACTERISTICILOR SENZORIALE ALE

CELOR DOUA MARCI DE BISCUITI

Cacateristici senzoriale

Descrierea caracteristicilor senzoriale pe baza obs. personale ale examinatorilor Biskrem Ulpio

Aspect exterior Forma regulata,nelipicioasa. Forma regulate,suprafata este lucioasa.

Aspect in sectiune Umplutura este usor moale. Suprafata este nelipicioasa.

Forma Bine conturati. Bine conturati.

Consistenta Umplutura este cremoasa. Masa compacta.

Culoare Uniforma,fara pete de culoare. In concordanta cu aroma si adaosurile folosite.

Aroma(Miros) Placuta,bine precizata. Prea puternica.

Gust Caracteristic,bine exprimat. Gust placut,specific aromelor .

15

CAPITOLUL 6- ANALIZA SENZORIALA A DOUA MARCI DE BISCUITI, PE

BAZA METODEI PUNCTAJULUI

6.1. Elaborarea schemei de analiza prin punctaj

16

6.2. Efectuarea analizei senzoriale

6.2. Efectuarea analizei senzoriale

Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat : Biscuiti”Biskrem”Numele si prenumele degustatorului : Iancu Alexandra AlinaData : 04.12.2010

Caracteristici senzoriale

Punctaj acordat (Pi) Observatii

Aspect exterior 4 Forma regulata.

Aspect in sectiune 0 Umplutura este usor moale(scursa)

Forma 4 Dungi bine conturate.

Consistenta 2 Umplutura este cremoasa.

Culoare 2 Uniforma,fara pete de culoare.

Aroma 4 Placuta,bine precizata.

Gust 7 Caracteristic,bine exprimat.

TOTAL 23

Semnatura dezustatorului

Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat : Biscuiti ”Uplio”Numele si prenumele degustatorului : Iancu Alexandra AlinaData : 04.12.2010

Caracteristici senzoriale

Punctaj acordat (Pi) Observatii

Aspect exterior 4 Suprafata este lucioasa.

Aspect in sectiune 4 Suprafata nelipicioasa.

Forma 4 Dungi uniforme,bine conturate

Consistenta 3 Masa compacta.

Culoare 2 Uniforma,in concordnta cu umplutura.

Aroma 3 Prea puternica.

Gust 7 Specific aromelor si adaosurilor.

TOTAL 27

Semnatura dezustatorului

17

Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat …Biscuiti “Biskrem”…………………Numele si prenumele degustatorului …Dragan Robert…………….Data ……09.12.2010…………………………………………………………………..

Caracteristici senzoriale

Punctaj acordat (Pi) Observatii

Aspect exterior 4 Forma regulata.

Aspect in sectiune 4 Umplutura este consistenta

Forma 4 Dungi bine conturate.

Consistenta 3 Umplutura este cremoasa.

Culoare 2 Uniforma,fara pete de culoare.

Aroma 4 Placuta,bine precizata.

Gust 7 Caracteristic,bine exprimat.

TOTAL 28

Semnatura dezustatorului …………………………………………………………

Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat …Biscuiti “Ulpio”……………………..Numele si prenumele degustatorului …Dragan Robert…………….Data …09.12.2010……………………………………………………………………..

Caracteristici senzoriale

Punctaj acordat (Pi) Observatii

Aspect exterior 2 Patati,cu sparturi mici

Aspect in sectiune 2 Moale

Forma 2 Neinchisi la capeete

Consistenta 3 Putina crema

Culoare 2 Prea deschisa pentru produs

Aroma 3 Placuta

Gust 4 Nu foarte dulce

TOTAL 18

Semnatura dezustatorului …………………………………………………………

18

Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat ………………………………………………..Numele si prenumele degustatorului ……………………………………..Data …………………………………………………………………………………………..

Caracteristici senzoriale

Punctaj acordat (Pi) Observatii

Aspect exterior

Aspect in sectiune

Forma

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

TOTAL

Semnatura dezustatorului …………………………………………………………

Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat ………………………………………………..Numele si prenumele degustatorului ……………………………………..Data …………………………………………………………………………………………..

Caracteristici senzoriale

Punctaj acordat (Pi) Observatii

Aspect exterior

Aspect in sectiune

Forma

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

TOTAL

Semnatura dezustatorului …………………………………………………………

19

Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat ………………………………………………..Numele si prenumele degustatorului ……………………………………..Data …………………………………………………………………………………………..

Caracteristici senzoriale

Punctaj acordat (Pi) Observatii

Aspect exterior

Aspect in sectiune

Forma

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

TOTAL

Semnatura dezustatorului …………………………………………………………

Fisa individuala de analiza senzoriala, prin metoda scarii de punctaj

Denumirea produsului analizat ………………………………………………..Numele si prenumele degustatorului ……………………………………..Data …………………………………………………………………………………………..

Caracteristici senzoriale

Punctaj acordat (Pi) Observatii

Aspect exterior

Aspect in sectiune

Forma

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust

TOTAL

Semnatura dezustatorului …………………………………………………………

20

6.3. Intocmirea fiselor centralizatoare de analiza

Fisa centralizatoare de analiza senzorialaDenumirea produsului analizat ……………………………………………….

Caracteristica senzoriala

Punctaj individual acordat de fiecare examinator Punctajul mediu total al caracteristicii( se va calcula media aritm. simpla a punctajelor

acordate de examinatori)

Examinator 1 Examinator

2 Examinator

3Examinator

4

Aspect exterior Aspect in sectiune

Forma

Marime

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust Punctajul mediu total al produsuluiNumele si prenumele examinatorilor

1. ……………………………………………………………………

2. ……………………………………………………………………

3. …………………………………………………………………..

4. …………………………………………………………………..

21

Fisa centralizatoare de analiza senzorialaDenumirea produsului analizat ……………………………………………….

Caracteristica senzoriala

Punctaj individual acordat de fiecare examinator Punctajul mediu total al caracteristicii( se va calcula media aritm. simpla a punctajelor

acordate de examinatori)

Examinator 1 Examinator

2 Examinator

3Examinator

4

Aspect exterior Aspect in sectiune

Forma

Marime

Consistenta

Culoare

Aroma

Gust Punctajul mediu total al produsuluiNumele si prenumele examinatorilor

1. ……………………………………………………………………

2. ……………………………………………………………………

3. …………………………………………………………………..

4. …………………………………………………………………..

Concluzii

22

Bibliografie:

- „Merceologia si expertiza marfurilor alimentare de import-export”, prof. Univ. Dr.

Dumitru Dima, prof. Univ.dr. Rodica Pamfilie, Conf.Univ.dr Roxana Pricopie, Lect. Univ.dr.

Carmen Paunescu

- „Fundamentele stiintei marfurilor-Marfuri alimentare”, prof. Univ. Dr. Dumitru

Dima, prof. Univ.dr. Rodica Pamfilie, Conf.Univ.dr Roxana Pricopie, Lect. Univ.dr. Carmen

Paunescu, Lect. Univ. dr. Magdalena Bobe, Lect. Univ. dr. Dorin Popescu, Asist. Univ. dr.

Lelia Chiru

- H.G.106/2002- Norme metodologice privind etichetarea produselor alimentare

- Revista Piata, nr.24/ Octombrie 2006

- www.bursaagricola.ro

- www.carrefour.ro

- www.supremegroup.ro

- www.ulker.ro

- www.zf.ro

- www.wall-street.ro

- www.evenimentul.ro

23