Analiz ă socio-economic ă pentru programarea Fondurilor...

1

Comitetului Consultativ Tematic: Ocupare, Incluziune Socială şi Servicii Sociale Grupul de lucru privind Formarea Profesională

Analiză socio-economică pentru programarea Fondurilor Europene 2014-2020

I. OBIECTIV TEMATIC, PRIORIT ĂŢI DIN STRATEGIA EUROPA 2020 II. ANALIZA SOCIO-ECONOMIC Ă PRIVIND FORMAREA

PROFESIONALĂ � 1. Evoluţia şi modificările structurale pe nivel educaţional al resurselor de

muncă � 1.1 Evoluţia şi modificările structurale pe nivele educaţionale ale

populaţiei ocupate � 1.2 Evoluţia şi modificările structurale pe nivele educaţionale ale

populaţiei şomere � 2. Evoluţia şi modificările structurale pe nivele educaţionale ale populaţiei

inactive � 3. Aspecte privind nivelul educaţional al ofertei de muncă � 4. Formarea continuă

� 4.1 Analiza sistemului de formare profesională continuă din România � 4.2 Analiza programelor de formare profesională organizate de Agenţia

Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă III PROVOC ĂRI IV ANALIZA SWOT PROPUNERE:

� Analiza privind formarea profesională se va completa cu informaţii relevante ce se vor regăsi în analizele elaborate de Comitetul Consultativ Tematic Educaţie (CCT E) care este coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

2

Analiză socio-economică

pentru programarea Fondurilor Europene 2014-2020 I. Obiectiv tematic, priorit ăţi din Strategia Europa 2020 Prioritatea: Încurajarea înv ăţării pe tot parcursul vieţii

Consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă

� Dezvoltarea instrumentelor în domeniul calificărilor care să răspundă la necesităţile de formarea şi reformarea forţei de muncă;

� Creşterea accesului şi participării la programe de FPC a lucrătorilor şi şomerilor;

� Consolidarea instituţională a structurilor cu atribuţii în domeniul învăţării pe parcursul întregii vieţi;

� Asigurarea calităţii în sistemul de învăţare pe parcursul întregii vieţi. Adaptarea continuă a educaţiei şi formării profesionale a forţei de muncă la nevoile pieţei muncii

� Promovarea uceniciei şi a stagiilor de practică la locul de muncă; � Promovarea voluntariatului în scopul dobândirii de experienţă în muncă a

tinerilor; � Creşterea investiţiilor în cercetare - inovare în vederea dezvoltării de

calificări în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii; � Corelarea calificărilor din IVET cu cele din CVT; � Armonizarea calificărilor învăţământului superior cu cerinţele pieţei

muncii. În şedinţa de guvern din data de 7 iulie 2010, Executivul a aprobat valorile finale ale obiectivelor României pentru Strategia Europa 2020, aşa cum sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul valorilor obiectivelor naţionale ale României pentru Strategia Europa 2020

Obiectiv UE 27 Valoare finală RO 1. Rata de ocupare a populaţiei cu vârsta de 20-64 ani - 75% 70% 4. Educaţie Rata părăsirii timpurii a şcolii - 10% 11,3% Rata populaţiei cu vârsta de 30-34 ani absolventă a unei forme de educaţie terţiară - 40%

26,7%

5. Promovarea incluziunii sociale, în special prin reducerea sărăciei - reducerea cu cel puţin 20 milioane a numărului de persoane aflate în risc de sărăcie şi excluziune socială

580.000 persoane

Pentru atingerea unei rate a ocupării în anul 2020 de 70% pentru grupa de vârstă 20-64 de ani, este prioritară implementarea măsurilor focalizate pe îndepărtarea constrângerilor în calea creşterii ocupării forţei de muncă, care să conducă la îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii, facilitarea tranziţiilor de la şomaj sau inactivitate către ocupare, consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă şi creşterea calităţii ocupării a persoanelor rezidente în mediul rural, a tinerilor şi femeilor.

3

Aspecte generale: În perioada 2000-2011, populaţia ocupată de vârstă 15-65+ ani a înregistrat o pierdere de cca 13%, respectiv de 1369 mii persoane; Criza economică a afectat în mod deosebit populaţia ocupată de vârstă 15-65+ ani din grupa ISCED 0-2 care a scăzut cu cca. 44,5%; Populaţia ocupată 15-65+ cu studii superioare (ISCED 5 şi 6) s-a plasat pe o tendinţă ascendentă, creşterea înregistrată pentru întreaga perioadă fiind de cca. 58%, respectiv de 546 mii persoane; Sporul net de cca. 540 mii persoane al cererii de forţă de muncă salariată cu studii superioare s-a bazat exclusiv pe ocuparea unor persoane cu studii superioare de lungă durată; Multe persoane cu studii superioare (ISCED 5 şi 6) ocupă locuri de muncă inferioare pregătirii obţinute; Deşi, ponderea populaţiei cu studii superioare în total ocupare s-a dublat, totuşi nivelul de 17% actual este departe de nivelul mediu UE 27 şi de cerinţele Strategiei EUROPA 2020; La nivel naţional s-a îmbunătăţit structura populaţiei ocupate în vârstă de muncă 15-64 ani, pe nivele de educaţie; In profil ocupaţional a avut loc reducerea numărului de persoane ocupate în grupa ocupaţională ”Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit”; În perioada 2000 - 2010 a avut loc o scădere cu 48% a numărului de persoane din această grupă ocupaţională; S-au înregistrat creşteri ale efectivelor populaţiei ocupate în grupele ISCED cu grad redus de calificare - Muncitori necalificaţi (cu 80%); A avut loc reducerea ocupării din agricultură şi îmbunătăţirea calitativă a acestei ocupări de la o pondere de 46,3% în total în anul 2000, la o pondere de 25,7% în anul 2010; La nivel naţional în perioada 200-2011, numărul total de şomeri la nivelul ţarii a scăzut cu cca. 45244 persoane, echilibrat atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi; Numărul de şomeri cu nivel de instruire superior,ISCED 5-6 a crescut cu cca. 154,4%. Această creştere medie a numărului de şomeri cu studii superioare a fost datorată în cea mai mare parte creşterii şomajului femeilor; Şomajul în rândul tinerilor este foarte ridicat. Tinerii cu studii medii, ISCED 3-4 rămân categoria cea mai afectată de şomaj , cca. 63,5% din total şomeri ai grupei, în scădere, totuşi faţă de anul 2000. În anul 2011, ponderea şomerilor tineri cu studii superioare în total grupă a crescut de cca. 5 ori faţă de anul de bază, pentru toate nivelele de studii; Rata şomajului tinerilor (15-24 ani) a înregistrat o tendinţă de creştere pentru toate nivelele de educaţie, mai accentuat pentru nivelul ISCED 5-6, această categorie de vârstă rămânând cea mai expusă la şomaj, indiferent de nivelul de educaţie atins; Rata de abandon timpuriu al şcolii este ridicată deşi s-a înregistrat o tendinţă de scădere uşoară de la 23.0% în 2002 la 17.5% in 2011.

4

II. Analiza macro-economică specifică domeniului (indicatori relevanţi), perspective pentru 2014-2020 Analiza privind formarea profesională şi cercetarea, dezvoltarea şi inovarea se va completa cu informaţii relevante ce se vor regăsi în analizele elaborate de Comitetul Consultativ Tematic Educaţie (CCT E) care este coordonat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

1. Evoluţia şi modificări structurale pe nivel educaţional al resurselor de muncă 1.1 Evoluţia şi modificări structurale pe nivele educaţionale ale populaţiei ocupate

Populaţia ocupată de vârstă 15-65+ ani a evoluat, între anii 2000-2011, pe un tendinţă de scădere, înregistrând o pierdere de cca 13%, respectiv de 1369 mii persoane. În perioada 2008-2011, perioada de debut a crizei economice această tendinţă s-a păstrat, cu un ritm de scădere anual uşor atenuat. Pe nivele de educaţie această tendinţă de scădere se manifestă pentru populaţia cu studii medii (ISCED 3-4) şi pentru populaţia cu nivel de pregătire scăzut (ISCED 0-2). Pentru grupa ISCED 0-2, scăderea, pentru întreaga perioadă a fost dramatică, de cca. 44,5%%, criza economică, În perioada 2008-2011 acest ritm de scădere s-a diminuat foarte mult, pierderea înregistrată totală fiind doar de 7,5%.

Figura nr.1

Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Ancheta AMIGO

În schimb, populaţia ocupată 15-65+ cu studii superioare (ISCED 5 şi 6) s-a plasat pe o

tendinţă ascendentă, creşterea înregistrată pentru întreaga perioadă fiind de cca. 58%, respectiv de 546 mii persoane. Această evoluţie contrară tendinţei generale de reducere a populaţiei ocupate a indus modificări importante de structură, ponderea populaţiei ocupate cu studii superioare în total ocupare crescând de la 8,8 % în anul 2000 la 16,0 % în anul 2010. Această modificare de structură poate fi interpretată ca o tendinţă de îmbunătăţire a calităţii locurilor de muncă doar în condiţiile în care alocarea ofertei ar fi concordată cu cerinţele specifice ale acestora.

5

Figura 2.


Aceste tendinţe divergente de evoluţie ale populaţiei ocupate după nivelul de educaţie, au condus la modificări structurale importante, structura înregistrată în anul 2011 fiind mult mai echilibrată. Tabel 1 Evoluţia structurii popula ţiei ocupate 15-65+ ani, pe nivele de educaţie

pondere in 2000

pondere in 2008

pondere in 2011

diferenţe 2011-2000

diferenţe 2011-2008

TOTAL ISCED 0, 1, 2 36.5 24.5 23.3 -13.2 -1.2 TOTAL ISCED 3, 4 54.7 60.7 59.2 4.5 -1.5

TOTAL ISCED 5, 6 8.9 14.8 17.6 8.7 2.8 TOTAL 100 100.0 100


Deşi, ponderea populaţiei cu studii superioare în total ocupare s-a dublat , totuşi un nivel de 17% este departe de nivelul mediu UE 27 şi de cerinţele Strategiei EUROPA 2020.

Tendinţa de creştere a populaţiei cu studii universitare a fost mai pronunţată pentru populaţia feminină, chiar dacă în total ocupare tendinţa de scădere a acesteia a fost mai pronunţată. Perioada de criză a încetinit acest ritm de creştere a ocupării feminine cu studii superioare, totuşi, structura pe nivele de educaţie se îmbunătăţeşte faţă de anul 2000.

Figura 3

6


Tendinţa de îmbunătăţire a calităţii cererii este potenţată şi de contribuţia majoră la creşterea totală a populaţiei ocupate cu studii superioare a populaţiei cu studii superioare de lungă durată ( 98,6%).

Aceleaşi tendinţe se păstrează şi pentru populaţia în vârstă de muncă de 15-64 ani, scăderea de ocupare totală fiind însă mai mică, ceea ce arată o tendinţă a cererii de retenţie mai pronunţată a populaţiei cu în vârstă de muncă.

Tabel 2

Dinamica populaţiei ocupate 15-64, pe total şi pe sexe, in perioada 2000-2011, pe nivele de instruire

procente

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

ISCED 0.1.2 -36.9 -4.0 -30.9 -3.8 -42.2 -4.2

ISCED 3.4 -5.9 -4.9 -4.5 -4.0 -7.7 -6.2

ISCED 5.6 73.1 16.0 53.9 13.3 97.0 18.8

TOTAL -7.4 -1.5 -5.5 -1.5 -9.7 -1.4

Total masculin feminin

Sursa: INS, Baza de Date TEMPO, Ancheta AMIGO Structura populaţiei ocupate în vârstă de muncă 15-64 ani, pe nivele de educaţie s-a îmbunătăţit în anul 2011 faţă de anul 2000, pentru ambele sexe, chiar dacă ritmul de creştere a ocupării pentru populaţia cu studii superioare s-a diminuat în ultimii ani ai perioadei. Tabel 3

Evoluţia structurii popula ţiei ocupate 15-64 intre 2000-2011 procente

ISCED 0.1.2 ISCED 3.4 ISCED 5.6 ISCED 0.1.2 ISCED 3.4 ISCED 5.6 ISCED 0.1.2 ISCED 3.4 ISCED 5.6

total 29.9 60.3 9.8 20.9 63.6 15.5 20.4 61.3 18.3

masculin 25.9 64.1 10.0 19.4 66.5 14.1 19.0 64.8 16.2

feminin 34.6 55.9 9.5 22.8 60.0 17.2 22.1 57.1 20.8

2000 2008 2011


7

Numărul salariaţilor a crescut la nivel naţional de la aproximativ 5.8 mil. persoane în 2000 la 6.3 mil. persoane la finele anului 2008. Din păcate criza economică a afectat această tendinţă pozitivă astfel că începând cu anul 2008 şi până la sfârşitul anului 2010 cererea de muncă pentru salariaţi s-a diminuat cu cca. 300 mii persoane.

Figura nr. 4


Salariaţii cu studii universitare, a urmat tendinţa generală de creştere, fără ca aceasta să fie afectată de criza economică din alţi ani ai perioadei, demonstrând o rezistentă mult mai mare la şocurile cererii agregate. Ritmurile de creştere ale acestei cereri au fost mai accentuate decât cele ale cererii totale astfel că, în întreaga perioadă s-a câştigat 60%, atingându-se la finele anului 2010 la o valoarea de 1.4 mil. persoane.

Figura nr. 5


Este de menţionat faptul că sporul net de cca. 540 mii persoane al cererii de forţă de muncă salariată cu studii superioare s-a bazat exclusiv pe ocuparea unor persoane cu studii superioare de lungă durată

În ceea ce priveşte caracteristicile ocupării forţei de muncă în profil ocupaţional se constată cele mai mari mutaţii. Astfel, cea mai semnificativă reducere a numărului de persoane ocupate a avut loc în grupa ocupaţională (care deţine cea mai mare greutate specifică în populaţia ocupată) ”Lucr ători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit” (scădere cu 48% între 2000 şi 2010). În schimb, creşteri ale efectivelor populaţiei ocupate s-au înregistrat în grupele: ”Muncitori necalificaţi” (cu 80%), ”Specialişti în diverse domenii de activitate” (cu 41%), ”Lucr ători în domeniul serviciilor” (cu 40%), ”Operatori la instalaţii şi maşini, asamblori de maşini şi echipamente” (cu 13.4%) şi ”Funcţionari administrativi” (cu 8%).

8

Figura nr.6 Dinamica numărului persoanelor ocupate 15-65+ pe ocupaţii

Pe fondul tendinţei generale de reducere a ocupării forţei de muncă, aceste modificări

nominale pe grupe ocupaţionale majore au indus schimbări semnificative şi în structură. Astfel, cele mai importante modificări apărute în structura populaţiei ocupate pe grupe ocupaţionale au fost: reducerea cu 17 puncte procentuale a ponderii grupei ”Lucr ători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit„ creşterea cu 5.3 puncte procentuale a valorii ponderii grupei ocupaţionale ”Muncitori necalificaţi”, cu 4.9 puncte procentuale a grupei ” Specialişti în diverse domenii de activitate” şi cu 4.6 puncte procentuale a ponderii grupei ”Lucr ători în domeniul serviciilor”.

Figura nr.7

Dinamica structurii popula ţiei ocupate 15-65+ pe grupe ocupaţionale


9

Modificărilor apărute în structura ocupaţională a populaţiei ocupate sunt în principal rezultatul aplicării politicilor stabilite prin Strategia de Ocupare a Forţei de Muncă pentru perioada 2004-2010. Unul din obiectivele majore ale strategiei de ocupare şi ale politicilor aplicate în domeniu, în perioada analizată a fost reducerea ocupării din agricultură şi îmbunătăţirea calitativă a acestei ocupări. Eforturile făcute în această direcţie, peste care s-a suprapus, după aderarea României la UE, şi fenomenul de migraţie masivă pentru muncă a persoanelor auto-ocupate din zona rurală, au condus la reducerea acestei ocupări, de la o pondere de 46,3% în total în anul 2000, la o pondere de 25,7% în anul 2010.

Dinamica populaţiei ocupate 15-65+ cu studii superioare pe grupe ocupaţionale, cunoaşte creşteri nominale semnificative în cadrul grupelor: ”Specialişti în diverse domenii de activitate” (cu 59% faţă de anul 2000) si ” Lucrători în domeniul serviciilor” (330%).

Figura nr. 8

Evoluţia populaţiei ocupate 15-65+ cu nivel de instruire universitar pe grupe ocupaţionale

, În cadrul grupelor cu pondere ridicată a personalului cu studii universitare, cele mai

semnificative mutaţii s-au produs în grupa ocupaţională Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori, G1, (12 puncte procentuale), urmată de grupa Specialişti în diverse domenii de activitate, G2, care a înregistrat o creştere cu 9 puncte procentuale. O grupă ocupaţională cu pondere în creştere a populaţiei cu studii superioare este grupa Funcţionari administrativi, G4, (care a înregistrat o creştere cu 7 puncte procentuale între 2000 şi 2010).

Tabel nr. 4 Dinamica ponderii populaţiei ocupate cu nivel de instruire universitar în total populaţie

ocupată, pe grupe ocupaţionale G1 G2 G3 G4 G5 G6 G7 G8 G9

2000 46,5 74,0 11,4 5,1 2,0 0,4 0,6 1,1 0,5

2001 49,6 72,6 12,3 6,2 2,3 0,5 0,8 1,2 0,5

2002 51,2 72,4 11,8 8,0 2,7 0,4 0,7 0,8 0,3

2003 50,2 73,3 10,9 7,9 3,5 0,4 0,6 0,9 0,3

2004 51,1 75,2 14,2 9,7 3,6 0,5 0,9 1,4 0,8

2005 52,1 75,9 14,9 10,6 3,9 0,5 1,0 1,6 0,7

10

2006 53,7 77,2 15,1 12,2 4,3 0,5 1,0 1,7 0,9

2007 55,1 79,4 18,7 12,2 3,9 0,6 1,0 1,5 0,9

2008 58,2 83,1 19,1 12,2 4,0 0,6 0,7 1,2 0,3

2009 57,2 83,2 21,8 12,7 5,7 0,6 0,7 1,4 0,3

2010 61,7 83,5 22,4 14,3 6,2 0,7 0,6 1,3 0,5 Sursa: INS, Ancheta AMIGO

Pe activităţi ale economiei (subdiviziuni CAEN , 3 digiţi), ocuparea se structurează astfel:

agricultură, vânătoare şi servicii anexe (29.5%), comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (8.4%), construcţii de clădiri (5.3%), administraţie publică (5%), învăţământ (4,2%), transporturi terestre (3,7%), activităţi referitoare la sănătatea umană (3,5%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2,9%).

Dinamici ridicate au avut loc între 2000 şi 2010 în ocuparea din activităţile CAEN: activităţi de închiriere şi leasing (686%), activităţi juridice şi de contabilitate (581%), activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor (481%), activităţi ale organizaţiilor şi organismelor extrateritoriale (340%), activităţi de servicii informatice (339%) şi activităţi de investigaţii şi protecţie (280%). Populaţia ocupată în aceste activităţi este puţin numeroasă, reprezentând mult sub 1% şi însumând pentru toate activităţile enunţate 197 mii persoane. În schimb, cele mai însemnate reduceri ale ocupării au avut loc în activităţile economice: extracţia minereurilor metalifere (cu 80%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a.(cu 65%), pescuitul şi acvacultura (cu 64%), activităţi de servicii anexe extracţiei (cu 62%), fabricarea produselor din tutun (cu 57%).

Populaţia ocupată cu studii superioare are, în schimb, cele mai ridicate ponderi în activităţi

economice ca: învăţământ (14,8%), administraţie publică (13,3%), comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (6.6%), activităţi referitoare la sănătatea umană (6,5%), intermedieri financiare (4.8%), construcţii de clădiri (4.7%), activităţi juridice şi de contabilitate (3.5%), comerţ cu ridicata, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (3.3%).

Între anii 2000 şi 2010 cele mai dinamice activităţi care au ocupat persoane cu studii superioare au fost: activităţi de servicii informatice (cu 986%), activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative (cu 900%), restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie (cu 822%), activităţi de asistenţă socială, fără cazare (cu 578%), activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor (cu 573%), activităţi juridice şi de contabilitate (cu 556%), fabricarea produselor din tutun (cu 493%), activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare (cu 379%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, întreţinerea şi repararea autoturismelor (cu 348%), tranzacţii imobiliare (cu 346%). Ocuparea în aceste activităţi este sub1%, însumând circa 128 mii persoane.

În schimb, cele mai importante scăderi ale populaţiei ocupate cu studii universitare s-au produs în alte activităţi industriale n.c.a. (cu 66%), pescuitul şi acvacultura (cu 66%), fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente n.c.a. (cu 43%), agricultură, vânătoare şi servicii anexe (cu 38%), cercetare-dezvoltare (cu 36%).

Construcţiile a fost sectorul cu dinamica cea mai mare de creştere, contribuţia acestuia la total valoare adăugată brută practic s-a dublat, preluând astfel o parte din ocupare, contribuind în 2010 cu 8,9% la ocuparea totală, faţă de 3,6% în 2000. Creşterea de ocupare a sectorului s-a realizat odată cu creşterea de productivitate.

Sectorul serviciilor financiare a înregistrat o dinamică aparte, acest sector înregistrând cea mai mare productivitate, aceasta atingând în anul 2010 o valoare de 34,9 mii euro/an/persoană ocupată. Această productivitate nu a fost însă însoţită de o creştere de ocupare concordantă, chiar dacă ponderea ocupării în total ocupare s-a dublat.

Celelalte servicii (fără comerţ, transporturi şi telecomunicaţii) şi inclusiv administraţia publică, au înregistrat o creştere importantă de ocupare, însoţită de o creştere de productivitate şi de o creştere a aportului la valoarea adăugata brută totală.

Dacă sectorul „comerţ, transporturi şi servicii pentru telecomunicaţii”, în ultimul an al perioadei a avut o contribuţie a VAB în total de 23,8% (fiind comparabilă cu media înregistrată în

11

UE 27 de 20,8%) , celelalte sectoare au fost asimetrice din această perspectivă. Astfel, sunt înregistrate diferenţe pozitive pentru România în raport cu media UE27 ale ponderii VAB realizate între sectoarele: industrie +10%, agricultură +5% şi construcţii +4% şi diferenţe negative între sectoarele: afaceri şi servicii financiare -13,3%, alte servicii -9,7%.

Considerăm utilă diferenţierea performanţelor economiei în termeni de rezultate exprimate prin valoarea adăugată brută - VAB, ca un efect al diferenţelor structurale şi de potenţial competitiv al economiei româneşti în raport cu termenii medii ai UE 27. Chiar dacă recent sectoarele de tip servicii (comerţ, telecomunicaţii, servicii financiare,etc.) au demonstrat o capacitate mare de a crea valoare adăugată, susţinem pentru România, reconsiderare aspectelor ce ţin de retehnologizare şi de modernizare a agriculturii. Contribuţia agriculturii, sector cu potenţial de dezvoltare economică important, mai ales în noul context global de creştere a interesului pentru asigurarea securităţii alimentare, poate fi crescută prin valorificarea avantajului competitiv natural.

Ratele de ocupare În perioada 2003-2011, ratele de ocupare au înregistrat o tendinţă uşoară de scădere pentru toate categoriile de vârstă ale populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), mai accentuat pentru tineri (15-24 ani). Totuşi, pe nivele de educaţie , evoluţia ratelor de ocupare diferă substanţial. Astfel, pentru tineri (15-24 ani) rata de ocupare totală a scăzut cu 3,5% iar pentru populaţia cu nivel de educaţie ISCED 5-6 din aceiaşi categorie, a scăzut cu 28%, pentru ISCED 3-4 a scăzut cu 7,2%, iar pentru ISCED 0-2 a scăzut cu 3,5%. Pentru această grupă de vârstă se remarcă o tendinţă de păstrare în ocupare a categoriilor de populaţie cu calificare foarte redusă. TABLE 5: EMPLOYMENT RATES BY AGE GROUPS AND HIGHEST LEVEL OF EDUCATION ATTAI NED

(%), 2003, 2006 AND 2011

TIME 2003 2006 2011

GEO ISCED/ AGE

15-24 25-49 50-64 15-24 25-49 50-64 15-24 25-49 50-64

RO

0-2 19.8 64.6 51.2 15.9 60.3 46.7 16.3 58 43.6 3-4 36.6 76.8 46.1 32.7 77.8 51.1 29.4 77.1 49.2 5-6 71.3 91 59.3 57.6 92.2 74.2 42.5 90.1 68.6 TOTAL 27.3 75.8 49.9 24 76.4 51.5 23.8 75.5 49.2

Source: Eurostat (Labour Force Survey)

12

1.2. Evoluţia şi modificări structurale pe nivele educaţionale ale populaţiei şomere

În perioada 2000-2011, numărul total de şomeri la nivel ţară a scăzut cu cca. 45244 persoane, echilibrat atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Dacă până în anul 2008 tendinţa a fost de scădere pronunţată, criza economică a inversat tendinţa, în ultimii patru ani numărul de total de şomeri crescând cu cca. 154671 persoane , mai accentuat pentru femei.

Aceste tendinţe nu au fost similare pentru populaţia cu nivele de educaţie diferite. Astfel, dacă în total perioadă, creşterea relativă a numărului de şomeri cu nivel de instruire ISCED 3-4 a scăzut în 2011 cu cca. 17,3% faţă de nivelul înregistrat al ponderii din anul 2000, numărul de şomeri cu nivel de instruire superior, ISCED 5-6 a crescut în 2011 cu cca. 154,4% faţă de nivelul înregistrat al ponderii din anul 2000. Această creştere medie a numărului de şomeri cu studii superioare a fost datorată în cea mai mare parte creşterii şomajului femeilor.

Populaţia cu nivel de instruire scăzută, creşterea relativă a numărului de şomeri cu nivel de educaţie ISCED 0-2 a înregistrat o uşoară creştere pe total perioadă cu cca. 1,1% în 2011 faţă de 2000 . La această creştere a contribuit exclusiv populaţia de sex masculin.

După anul 2008, tendinţele au fost inversate pentru grupele de populaţie cu educaţie ISCED 0-2 şi ISCED 3-4, pentru populaţia cu studii superioare tendinţa de creştere s-a aplatizat. Aceste tendinţe pun în evidenţă faptul că în perioada de criză cele mai afectate de şomaj au fost persoanele cu educaţie medie (ISCED 3-4), de gen feminin.

Tabel nr. 6 Dinamica populaţie şomere 15-50+ pe total şi sexe, 2000-2011

%

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

ISCED 0.1.2 1.1 -5.1 15.8 -10.8 -20.6 10.2

ISCED 3.4 -17.3 32.0 -17.8 25.0 -16.7 43.2

ISCED 5.6 154.4 125.0 105.6 110.4 214.5 138.3

TOTAL -5.8 26.9 -5.4 16.8 -6.4 44.8



Tabel 8

Dinamica structurală a populaţiei şomere 15-50+ procente


total 21.3 74.3 4.4 30.6 62.7 6.7 22.9 65.2 11.9

masculin 21.6 74.2 4.1 34.7 60.3 5.0 26.5 64.6 9.0

feminin 20.9 74.3 4.8 23.3 66.9 9.8 17.7 66.2 16.1

2000 2008 2011


În structură se remarcă faptul că, în anul 2011, ponderea şomerilor cu studii superioare în total

şomeri a crescut faţă de anul 2000 de cca. 3,5 ori, mai pronunţat pentru femei. De asemenea, cu toate că numărul persoanele cu nivel de educaţie ISCED 3-4 a crescut în perioada de criză, ponderea lor în total şomeri s-a diminuat pentru întreaga perioadă.

Şomajul tinerilor În perioada 2000 - 2011, numărul şomerilor tineri (15-24 ani) a scăzut cu cca. 22,6%, mai

accentuat pentru bărbaţi. Tendinţa de scădere a fost susţinută de populaţia cu nivel de educaţie ISCED 3-4 ( -31,5%) şi populaţia cu nivel de educaţie ISCED 0-2 (-26,8%). Populaţia tânără cu studii superioare a înregistrat o creştere relativă a numărului de şomeri în anul 2011 faţă de anul 2000 cu de cca. 272%. După anul 2008, numărul şomerilor cu studii ISCED 3-4 a început să crească , al

13

celor cu studii superioare a continuat să crească dar a scăzut puternic în intensitate, iar o tendinţă asemănătoare s-a înregistrat pentru cei cu studii de nivel ISCED 0-2.

Tabel 9 Dinamica populaţie şomere 15-24 ani pe total şi sexe, 2000-2011

procente

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

ISCED 0.1.2 -26.8 -20.7 -25.8 -24.2 -28.6 -13.1

ISCED 3.4 -31.5 33.3 -33.8 32.6 -27.7 34.5

ISCED 5.6 272.2 103.5 298.8 111.2 260.3 99.9

TOTAL -22.6 18.6 -27.4 12.4 -14.9 28.3



Se remarcă faptul că tinerii cu studii medii, ISCED 3-4 rămân categoria cea mai afectată de

şomaj , cca. 63,5% din total şomeri ai grupei, în scădere relativă în anul 2011 faţă de anul 2000. În anul 2011, ponderea şomerilor tineri cu studii superioare în total grupă a crescut de cca. 5 ori faţă de anul de bază, pentru toate nivelele de studii.

Tabel 10 Dinamica structurală a populaţiei şomere 15-24 ani

procente


total 25.8 71.7 2.5 36.5 56.5 7.1 24.4 63.5 12.1

masculin 26.9 71.9 1.3 40.7 55.6 3.7 27.5 65.6 7.0

feminin 24.1 71.3 4.5 29.9 57.8 12.3 20.2 60.6 19.2

2000 2008 2011


Ratele de şomaj În perioada analizată, ratele şomajului tinerilor (15-24 ani) au înregistrat o tendinţă de creştere pentru toate nivelele de educaţie, mai accentuat pentru nivelul ISCED 5-6, cu 4,2%, această categorie de vârstă rămânând cea mai expusă la şomaj, indiferent de nivelul de educaţie atins. Persoanele din grupa de vârstă cea mai activă economic (25-49 ani) au înregistrat o tendinţă de creştere a ratelor de şomaj pentru nivelul educaţional ISED 0-2 şi ISCED 5-6. În anul 2011, persoanele cu nivel de educaţie mediu (ISCED 3-4), au înregistrat cele mai mari creşteri ale ratei şomajului pentru grupele de vârstă marginale 15-24 şi 50-64 ani..

TABLE 11. UNEMPLOYMENT RATES BY AGE GROUPS AND HIGHEST LEVEL OF EDUCATION

ATTAINED (%), 2003, 2006 AND 2011

TIME 2003 2006 2011

GEO ISCED/

AGE 15-24 25-49 50-64 15-24 25-49 50-64 15-24 25-49 50-64

RO

0-2 15.3 8.1 2.0 19.7 9.7 3.2 18.7 9 3.4

3-4 22.8 6.7 5.1 22.0 6.8 4.9 25.4 6.7 5.5

5-6 15.8 2.9 2.5 27.7 3.2 : 29.4 4.2 :

TOTAL 19.5 6.5 3.2 21.4 6.7 3.9 23.7 6.6 4.5

Source: Eurostat (LFS)

14

2. Evoluţia şi modificări structurale pe nivele educaţionale ale populaţiei inactive

În perioada 2000-2011, populaţia inactivă în vârstă de muncă (15-64 ani) crescut cu cca. 710439 persoane, reprezentând o creştere procentuală de 15.9%. În perioada de criză tendinţa de creştere s-a menţinut, populaţia masculine păstrându-şi tendinţa dominant în acest sens. Ritmul de creştere al populaţiei inactive feminine s-a redus substanţial în perioada crizei. Din punct de vedere al nivelului de educaţie, cea mai pronunţată creştere a înregistrat-o populaţia cu studii superioare, chiar dacă ponderea ei în total nu depăşeşte cca. 4,5%. O creştere importantă se înregistrează şi pentru populaţia cu nivel de instruire mediu (ISCED 3-4), populaţia feminină din această categorie încetinindu-şi pregnant acest ritm de creştere în ultimii ani. Deşi populaţia inactivă cu nivel de instruire redus (ISCED 0-2) a crescut, în perioada analizată destul de puţin, totuşi în structură ponderea acestei categorii în total rămâne ridicată şi aproximativ constanta, cca. 45%.

Dinamica populaţiei inactive 15-64 ani pe total şi sexe procente

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

ISCED 0.1.2 2.5 2.4 6.4 14.7 0.3 -3.9

ISCED 3.4 26.8 9.6 29.1 18.4 25.4 4.7

ISCED 5.6 79.4 65.8 59.6 70.2 96.6 62.8

TOTAL 15.9 7.8 18.8 18.5 14.1 2.1



Dinamica structurii popula ţiei inactive 15-64 ani pe total şi sexe

procente


total 51.5 45.5 3.0 48.0 49.0 3.0 45.6 49.8 4.6

masculin 50.2 46.1 3.7 46.4 50.1 3.5 45.0 50.1 5.0

feminin 52.3 45.2 2.5 48.8 48.4 2.7 46.0 49.7 4.4

2000 2008 2011


Tinerii (15-24 ani) au înregistrat o tendinţă de scădere uşoară în inactive, mai accentuate în ultimii ani. Se remarcă totuşi, o creştere în populaţia inactivă a tinerilor cu nivele de instruire superioare (ISCED 5-6) şi a tinerilor din mediul rural cu studii medii (ISCED 4-6). Se remarcă faptul că există o tendinţă de a tinerilor de a-şi creşte nivelul de studii, dar tranziţia acestora în ocupare se face din ce în ce mai greu, aceştia tranzitând ori în şomaj, ori direct în inactiv. Totuşi, în structură, ponderea majoră în populaţia inactivă tânără o reprezintă tinerii cu nivel de educaţie scăzut(ISCED 0-2).

Dinamica populaţiei inactive 15-24 ani pe total şi sexe procente

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

2011 fata de

2000

2011 fata de

2008

ISCED 0.1.2 -11.0 -10.6 -29.8 -22.3 19.6 4.6

ISCED 3.4 11.6 2.9 -0.4 -5.2 54.6 28.1

ISCED 5.6 692.1 401.4 686.1 397.5 712.5 414.8

TOTAL -0.3 -3.2 -14.6 -11.8 30.0 12.1

Total urban rural


15

Dinamica structurii popula ţiei inactive 15-24 ani pe total şi medii rezidenţiale

procente


total 63.4 36.3 0.4 61.2 38.2 0.5 56.6 40.6 2.8

urban 57.9 41.7 0.4 54.0 45.3 0.7 47.6 48.7 3.7

rural 75.1 24.7 0.3 74.0 25.7 0.3 69.0 29.4 1.6

2000 2008 2011


3. Aspecte privind nivelul de educaţie al ofertei de muncă Ratele de cuprindere şcolară În acord cu ultimele date oferite de către Institutul Naţional de Statistică, rata de cuprindere şcolară pentru populaţia de vârstă şcolară a fost de 77,6% pentru anul şcolar 2010-2011, cea mai mare rată (95%) fiind înregistrată pentru nivelul de educaţie primar (populaţia cu vârste cuprinse între 7 şi 10 ani) Din această perspectivă s-au înregistrat diferenţe între zonele de rezidenţă urbană şi rurală, evidenţiindu-se încă odată faptul că este nevoie de alocare de resurse mult mai mari pentru educaţia din mediul rural. Aceleaşi diferenţe de comportament se manifestă şi în ceea ce priveşte ratele de absolvire. În timp ce în zona urbană ratele de absolvire pentru nivelul de educaţie primar şi secundar (absolvenţi de la 1 la 8 clase copii cu vârste cuprinse între 7 şi 14 ani ) au fost de 97,2% pentru zonele rurale acestea au fost de 95.8%, cu 2 punte procentuale mai mici. Abandonul timpuriu al şcolii Abandonul timpuriu al şcolii este un fenomen care afectează negative calitatea şi competitivitatea capitalului uman. Rata de abandon timpuriu al şcolii a înregistrat o tendinţă de scădere uşoară de la 23.0% in 2002 la 17.5% în 2011(Table 1.6). Cu toate acestea o diferenţă semnificativă se înregistrează între România şi media UE27. Proporţia populaţiei cu vârste cuprinse între 18-24 ani care are nivel de educaţie primar şi secundar scăzut şi care nu mai participă la educaţie iniţial sau continua este mai mare decât în UE 27. În România rata de părăsire timpurie a şcolii a înregistrat o tendinţă de scădere, la fel ca la nivelul UE27, păstrându-şi însă ecartul înregistrat la începutul perioadei. Acest fenomen înregistrează şi o diferenţă de gen, el fiind mai pronunţat pentru populaţia masculină.

TABLE 1.6: EARLY SCHOOL LEAVERS (%), 2002-2011

GEO/TIME 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

EU-27 17.0 16.6 (b) 16.1 15.8 15.5 15.1 14.9 14.4 14.1 13.5

RO 23.0 22.5 22.4 (b) 19.6 17.9 17.3 15.9 16.6 18.4 17.5

Source of data Eurostat (LFS)

Pe categorii etnice, populaţia Roma este grupul cel mai afectat de părăsirea timpurie a şcolii, şi această situaţie este mai severă pentru femei.

16

4. Formarea continuă

4.1 Analiza sistemului de formare profesională continuă din România

• In România au fost elaborate o serie de documente de politici publice care abordează problema formarii profesionale continue. A fost elaborată „Strategia Integrată de Dezvoltare a Resurselor Umane (PROIECT PHARE RO 2006/018-147.04.05.01.07.02 Asistenţă tehnică pentru România în vederea sprijinirii Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AMPOSDRU) din cadrul MMFES în elaborarea unei strategii integrate de dezvoltare a resurselor umane)

• Nu a fost finalizat procesul de elaborare a unei strategii naţionale integrate privind învăţarea pe tot parcursul vieţi, proces început în anul 2009;

• Obiectivele stabilite prin Strategia de formare profesională continuă, pe termen scurt şi mediu 2005-2010 nu au fost realizate; România este una din ţările din UE cu cel mai mic nivel al indicatorului ce măsoară învăţarea pe tot parcursul vieţii, respectiv, 1.3% în anul 2010 şi 1,6% în anul 2011;

• In anul 2011 a fost elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aflat în prezent în procedură parlamentară;

• A fost aprobată o lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Noua reglementare a abrogat dispoziţiile referitoare la autorizarea persoanelor juridice şi fizice care angajează ucenici şi a introdus obligativitatea ca angajatorul să suporte costurile aferente evaluării realizată printr-un centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale. La data de 28 decembrie 2011, a fost publicată H.G. nr. 1212/2011 pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă;

• Analiza rezultatelor înregistrate în implementarea proiectelor destinate stimulării angajării şomerilor pe termen lung, finanţate din FSE, indică un impact mai scăzut, doar 33.796 de persoane – din care 16.022 femei şi 8.784 tineri - au participat la programe de măsuri active de ocupare;

• Deşi 42.757 persoane rezidente în mediul rural au participat la programe de măsuri active, ulterior doar 4% dintre acestea au obţinut un loc de muncă;

• In cazul proiectelor destinate formării profesionale continue a lucrătorilor, 107.091 de persoane - din care 38.255 femei - au participat la cursuri de instruire sau pentru actualizarea şi/sau îmbunătăţirea competenţelor;

• Trebuie acordată o mult mai mare atenţie corelării obiectivelor proiectelor destinate formării profesionale a angajaţilor cu cerinţele de competenţe solicitate pe piaţa muncii;

• Partenerii sociali sunt implicaţi în definirea şi validarea calificărilor, precum şi în procesul de autorizare a furnizorilor de formare pentru adulţi şi de evaluare a competenţelor;

• A fost înfiinţată Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC) prin reorganizarea Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA) şi a Unităţii Executive a Consiliului Naţional al Calificărilor şi al Formării Profesionale a Adulţilor (UECNCFPA). Conform prevederilor HG nr. 556/2011, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale,

• ANC a preluat toate drepturile şi obligaţiile ale CNCFPA şi ale UECNCFPA, instituţii care s-au desfiinţat;

• În vederea dezvoltării unui Cadru Naţional al Calificărilor adecvat nivelului de dezvoltare economică actuală şi asimilării lui la nivelul pieţei muncii, au fost descrise 573 calificări în

17

termeni de competenţe faţă de ţinta iniţială propusă de 500 calificări şi a fost elaborată metodologia, aflată în curs de aprobare, pentru implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior (CNCIS);

• Prin proiectele Dezvoltarea capacităţii de implementare a Sistemului de calificări din învăţământul superior şi Implementarea şi validarea Cadrului Naţional al Calificărilor, implementate de Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC), a fost proiectat portalul www.rncis.ro ce reprezintă platforma on-line pentru formarea de evaluatori, în curs de realizare;

• Au fost implementate programe şi/sau proiecte (scheme de ajutor de stat şi cofinanţare) de stimulare a formării profesionale continue (FPC) a angajaţilor şi de implicare a partenerilor sociali în corelarea sistemelor de educaţie şi formare cu evoluţia pieţei muncii;

• Pentru consolidarea capacităţii furnizorilor de servicii pentru formarea profesi onală a adulţilor se urmăreşte asigurarea calităţii serviciilor de formare profesională continuă prin implementarea de proiecte destinate furnizorilor autorizaţi de formare profesională continuă, în vederea introducerii standardelor de asigurare a calităţii şi dezvoltării calificărilor profesionale. Prin proiectele finanţate se estimează că vor fi susţinuţi minimum 1.000 de furnizori de FPC şi vor fi dezvoltate minimum 600 de calificări profesionale FPC. În cursul anului 2011, este prevăzută lansarea unui nou apel de proiecte cu un buget estimativ de 9 mil. Euro susţinut financiar din FSE (POS DRU, Axa prioritară 2).

Principiile învăţării pe tot parcursul vieţii au fost incluse într-o serie de documente de politici publice referitoare la educaţie, formare profesională continuă şi ocupare:

� Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013; � Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU); � Strategia naţională de ocupare 2004-2010 (MMSSF, 2004); � Strategia de formare profesională continuă, pe termen scurt şi mediu 2005-2010; � Programul naţional de reformă 2011 – 2013 � Strategia Guvernamentală pentru Îmbunătăţirea şi Dezvoltarea Mediului de Afaceri (Strategia

DMA 2010 – 2014)

MECTS nu a finalizat procesul de elaborare a unei strategii naţionale integrate privind învăţarea pe tot parcursul vieţii , proces iniţiat in anul 2009 Grupul de lucru constituit pentru elaborarea acestui document a redactat o primă versiune dar dezbaterile şi consultările inter-instituţionale în vederea finalizării acesteia nu au mai continuat. Prin adoptarea „Strategiei pe termen scurt şi mediu de formare profesională continuă 2005 20101” România şi-a asumat, pentru anul 2010, ţinta strategică de 7% a ratei de participare la educaţie şi formare profesională pentru grupa de vârstă 25 – 64 de ani, obiectiv nerealizat nici până in prezent. România şi Bulgaria sunt ţările cu cel mai mic nivel al indicatorului ce măsoară învăţarea pe tot parcursul vieţii, respectiv pentru România: 1.3% în anul 2010 şi 1,6% în anul 2011. Prin comparaţie, în Danemarca indicatorul de învăţare pe tot parcursul vieţii a fost de 32,5% în anul

2010 şi 32,3 % în anul 2011.

1 aprobată prin HG nr. 875/2005

18

Source of data: Eurostat (LFS)

De asemenea, EUROSTAT măsoară cheltuielile publice pentru educaţie în ţările europene ca procent din PIB Astfel, în România acest indicator era la nivelul anului 2009 , de 4,24%, România fiind pe ultimul loc.

Cadrul legislativ privind FPC cuprinde:

� Legea educaţiei naţionale (LEN) nr. 1/2011 oferă cadrul legal general şi unitar pentru atingerea ţintelor naţionale în domeniul educaţional propuse prin strategia Europa 2020 şi, în consecinţă, pentru aplicarea măsurilor propuse prin PNR 2011-2013.

� OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aprobată prin Legea nr. 375/2002, modificată şi completată prin OG nr. 76/2004, precum şi actele normative subsecvente (referitoare la normele de aplicare, metodologiile, procedurile, clasificările şi nomenclatoarele specifice), prin care sunt reglementate:

- criteriile şi procedurile de asigurare a calităţii programelor de FPC;

- formarea profesională, evaluarea şi certificarea bazate pe competenţe;

- evaluarea şi recunoaşterea competenţelor dobândite în contexte non-formale şi informale de învăţare;

� In anul 2011 MMFPS a elaborat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, aflat în prezent in procedură parlamentară. Proiectul de act normativ este în proces de aprobare la parlamentul Romaniei. Elementele de noutate vizează realizarea formării profesionale de către persoane fizice şi juridice, de drept public sau privat, stabilite atât în România, cât şi în alte state membre sau în statele aparţinând Spaţiului Economic European, conform Directivei 2006/123/CE privind serviciile în cadrul pieţei interne, precum şi introducerea principiilor pentru asigurarea calităţii în formarea profesională a adulţilor care să permită implementarea sistemului de credite transferabile în formarea profesională a adulţilor.

� Codul Muncii (Legea nr. 53/2003), care are prevederi specifice cu privire la formarea profesională în întreprinderi şi care stipulează obligaţia companiilor de a forma profesional personalul la fiecare doi ani (sau la fiecare trei ani, în cazul întreprinderilor cu un număr mic de angajaţi); Măsura s-a dovedit a nu avea impactul scontat întrucât formarea profesională continuă a angajatului nu a fost abordată în conformitate cu nevoile reale de pregătire ale acestuia ci în funcţie de oportunităţile (legate de cost) oferite de piaţa de furnizare de servicii de instruire. In cazul proiectelor destinate formarii profesionale a lucrătorilor 107.091

19

de persoane - din care 38.255 femei - au participat la cursuri de instruire sau pentru actualizarea şi/sau îmbunătăţirea competenţelor. Deşi se înregistrează o creştere a numărului de participan ţi la astfel de programe, trebuie acordată o mult mai mare atenţie corelării obiectivelor proiectelor destinate formării profesionale a angajaţilor cu cerinţele de competenţe solicitate pe piaţa muncii. Impactul cursurilor de instruire livrate sau de actualizare/îmbunătăţire a competenţelor este redus, datorită neimplicării angajatului în decizia de a urma instruirea respectivă precum şi lipsei strategiilor de învăţare şi de îmbunătăţire a competenţelor angajaţilor la nivelul organizaţiei în corelare cu obiectivele organizaţiei.

� Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, modificată prin Legea nr. 107/2004 şi Legea nr. 580/2004, cuprinde o serie de reglementări privind formarea profesională a persoanelor aflate in căutarea unui loc de muncă.

� A fost aprobată o lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă. Noua reglementare a abrogat dispoziţiile referitoare la autorizarea persoanelor juridice şi fizice care angajează ucenici şi a introdus obligativitatea ca angajatorul să suporte costurile aferente evaluării realizată printr-un centru de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale. La data de 28 decembrie 2011, a fost publicată H.G. nr. 1212/2011 pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă.

4.2 Analiza programelor de formare profesională organizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

• Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are atribuţii cu privire la formare profesională a adulţilor, în special a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Această activitate de derulează prin organizarea de programe de formare profesională prin centre proprii de formare, centre regionale de formare profesională a adulţilor, precum şi prin furnizori de formare profesională autorizaţi conform legii şi are ca scop principal creşterea şanselor de ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, prin creşterea şi diversificarea competenţelor profesionale;

• 70% din cursuri se realizează prin reţeaua proprie de centre a ANOFM, diferenţa realizându-se prin furnizori privaţi autorizaţi conform legii cu care agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă încheie contracte;

• Pentru atingerea obiectivelor pe care şi le propune ANOFM cu privire la formare profesională, anual, se elaborează Planul Naţional de Formare Profesională. Fundamentarea Planului de formare profesională se realizează la nivel judeţean;

• În perioada 2009 - 2012, prin acest Plan au fost propuse, în vederea formarii profesionale, 177.677 persoane, astfel: - pentru anul 2009 au fost programate un număr de 44.000 persoane; - pentru anul 2010 au fost programate un număr de 47.423 persoane; - pentru anul 2011 au fost programate un număr de 45.124 persoane; - pentru anul 2012 au fost programate un număr de 41.130 persoane.

• In perioada de stagnare economică, locurile de muncă cu nivel de calificare mai ridicat au fost consolidate, locurile vacante de muncitori necalificaţi în toate domeniile de activitate fiind în număr ridicat;

• Mare parte din programele de formare profesională au răspuns problematicii grupurilor greu integrabile pe piaţa muncii: persoane de etnie romă, persoane cu dezabilităţii, tineri, femei, etc.

• În relaţia plan de formare profesională - nevoia de formare profesională există un decalaj semnificativ determinat de faptul că între momentul planificării şi cel al realizării cursurilor se pot produce fenomene de reorientare a angajatorilor, de modificare a structurii locurilor de muncă, de teritorialitate. Mediul de afaceri, in general angajatorii/ agenţii economici nu au

20

strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung, ci doar perspective pe termen scurt. Analiza programelor de formare profesională organizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în perioada 2009 -2012

Situaţia realizării planurilor de formare anuale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, în perioada 2009 – 31 mai 2012, este prezentată sintetic în tabelul următor:

ANUL

Planificat

Realizat

GRAD DE REALIZARE A PLANULUI

total cursanţi, din care

:

Şomeri

Alte persoane

care beneficiază de

gratuitate Plătito

ri

total cursanţi

, din care:

Şomeri

Alte persoane care beneficiază de gratuitate

plătitori

(%)

2009 44000 38561 3439 2000 36378 32329 855 3194 82.68 2010 47423 41444 4317 1662 35454 33682 666 1106 74.76 2011 45124 43649 1475 0 48321 46687 827 807 107.08 2012 41130 39927 1203 0 169072 16377 219 311 41.11

Din analiza structurii cursurilor de formare profesional ă, pe tipuri de organizatori,

pentru perioada 2009 – 2012, se constată că aproximativ 70% din cursuri se realizează prin reţeaua proprie de centre a ANOFM, diferenţa realizându-se prin furnizori priva ţi autorizaţi conform legii cu care agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă încheie contracte.

2009 2010 2011 2012

15084

15001

6293

14655

12683

8116

15234

12897

20190

7362

5646

3900

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

CRFPA CFP FURNIZORI AUTORIZATI

Mare parte din programele de formare profesională au răspuns problematicii grupurilor greu

integrabile pe piaţa muncii: persoane de etnie romă, persoane cu dezabilităţii, tineri, femei, etc. În anul 2009 pentru a realiza sarcinile care i-au revenit în implementarea Strategiei

Guvernului pentru îmbunătăţirea situaţiei romilor (HG 430/2001), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a depus eforturi în identificarea şi cuprinderea la cursuri de calificare a cât mai multor persoane de etnie romă, realizând cuprinderea la cursuri de formare profesională a 775 persoane. 2 Realizările sunt aferente perioadei 1 ianurie – 31 mai 2012

21

În anul 2010 au fost cuprinse în cursuri de formare 677 persoane de etnie romă, iar la 2011 numărul acestora a fost de 898 persoane, iar în 2012, până la 31 mai numărul acestora a fost de 576 persoane de etnie romă.

Pe parcursul derulării acţiunilor, în vederea îmbunătăţirii accesului romilor pe piaţa muncii, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a identificat următoarele probleme:

- nedeclararea apartenenţei la etnia romă, - persoanele de etnie romă s-au lăsat greu antrenate în programele de formare profesională; - chiar şi în rândul celor care s-au înscris la programele de formare profesională, rata de

abandon a fost mare; - lipsa educaţiei iniţiale (4 sau 8 clase) a împiedicat accesul persoanelor de etnie romă la

programe de calificare; - mulţi dintre ei locuiesc in comunităţile rurale unde nu exista locuri de muncă, şi prin

urmare trebuie sa parcurgă distante destul de mari, uneori pana la aşezările urbane pentru a găsi o slujbă.

Preocuparea ANOFM pentru integrarea pe piaţa muncii a femeilor a fost în concordanţă cu Strategia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi 2005-2009. Astfel, în anul 2009, ponderea femeilor în totalul participan ţilor şomeri la programe de formare profesională a fost de aproximativ 58,9%, fapt care arată preocuparea instituţiei pentru respectarea principiului egalităţii de şanse, în anul 2010 aceasta pondere a fost de 57, 5% (19389 cursanţi femei), iar la 2011 aproximativ 56,9% din totalul cursanţilor erau femei (26595 cursanţi femei), iar în 2012, până la 31 mai, ponderea femeilor in numărul participanţilor şomeri la programe de formare a fost de 56,3 % (9228 cursanţi femei). Stadiul realizării M ăsurii privind Încadrarea prin organizarea cursurilo r de formare profesionala in perioada 2008 - 2012 la nivel naţional, de către ANOFM Nr. crt.

Tip de măsura Realizat 2008

Realizat 2009

Realizat 2010

Realizat 2011

Realizat 8 luni 2012

1 Încadrarea prin organizarea cursurilor de formare profesionala

19.561

15.222

16.818

14.773

8.368

Pentru a facilita integrarea pe piaţa muncii a persoanelor cu dizabilităţi a fost necesară

adaptarea programelor de formare profesională la cerinţele acestei categorii de persoane, respectiv accesibilizare, atât din punct de vedere fizic cât şi din punct de vedere al programei de curs. Până la sfârşitul anului 2009 au fost cuprinse 79 persoane cu dizabilităţi la programele de formare profesională organizate atât prin reţeaua proprie de centre de formare cât şi prin centrele de consiliere pentru persoanele cu dezabilităţi, în 2010 numărul acestora a fost de 98 persoane, iar la 2011, 283 persoane cu dezabilităţi participau la programe de formare profesională, în 2012, 31 mai numărul acestora a fost de 32 persoane.

Principalele meserii în care s-au organizat cursuri de formare profesională în perioada analizată se prezintă sintetic, astfel: Nr. persoane

OCUPATII/ MESERII 2009 2010 2011 2012

Operator introducere validare şi prelucrare date 5055 4581 4636 1495

Lucrător in comerţ 3534 3155 4323 1791 Bucătar 2362 2378 2799 1345

22

Inspector resurse umane 1742 1374 3181 831 Zidar pietrar tencuitor 1469 973 939 384

Operator calculator electronic şi reţele 1206 969 961 250

Instalator tehnico-sanitare şi gaze 1132 1229 1229 734 Ospătar 1039 1925 1851 627

Lucrător în structuri pentru construcţii 851 320 654 332 Contabil 805 1489 1901 495

Frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist 787 954 1349 645

Agent de paza 535 801 1820 470

Lucrător in cultura plantelor 411 333 1277 299 Coafor 708 865 1062 423

Este important să menţionăm că au fost organizate programe de formare profesională in

meserii/ ocupaţii pentru dobândirea de competenţe transversale comune mai multor domenii de activitate şi chiar mai multor meserii, ca de exemplu: operator introducere validare şi prelucrare date, Operator calculator electronic şi reţele.

Din analiza programelor de formare profesională organizate în ultimii ani se constată o anumită fluctuaţie a numărului de ocupaţii/meserii. În ultimii doi ani numărul meseriilor a fost sensibil mai mare existând programe de formare în meserii care au apărut ca urmare a nevoilor agenţilor economici, de exemplu: tehnician ecolog, salvamar, manager de proiect, mediator, tehnician pentru sisteme de detecţie,supraveghere video, control acces şi comunicaţii.

Pentru o evaluare mai exactă a situaţiei formării profesionale organizată de către ANOFM,

trebuie să avem în vedere locurile de muncă vacante, fiind relevant de urmărit numărul de locuri de muncă vacante declarate în mod repetat de angajatori, cauza fiind faptul că aceste locuri de muncă nu pot fi ocupate, iar motivele fiind din cele mai diverse, fie că nu există forţă de muncă corespunzătoare la nivel local, fie că aceste locuri de muncă nu sunt dorite de persoanele în căutarea unui loc de muncă ( ex: condiţii de muncă precare, salarii nesatisfăcătoare etc.).

Explicaţia Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

Anul 2012 (1 ianuarie – 31 mai )

Număr de locuri de munca vacante înregistrate, din care 418.301 474.078 471.016 206.261 Comunicate în mod repetat 66.105 40.583 41.794 18.396 Ponderea locurilor de munca vacante declarate in mod repetat în total locuri de muncă vacante 15,80% 8,56% 8,88%

8,92%

Astfel, dacă în anul 2009 ponderea locurilor de muncă declarate în mod repetat de angajatori în

totalul locurilor de muncă vacante era de aproape 16%, în anul 2010 aceasta s-a situat la nivelul de aproape 8,5%, iar în 2011, precum şi în primele luni ale anului 2012, nivelul a fost sensibil mai mic, de aproape 9%. Faptul că această pondere a scăzut este explicată şi prin aceea că persoanele în căutarea unui loc de muncă (mai numeroase pe parcursul anilor 2009 şi 2010) au acceptat ocuparea mai uşor, oportunităţile de angajare fiind reduse.

23

În perioada de referinţă, cele mai multe oferte de locuri de muncă au fost în domenii precum fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp), comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun, fabricarea încălţămintei, activităţi de protecţie şi gardă, servicii de administraţie publică generală, industria alimentară. Începând cu luna martie a fiecărui an noi domenii si-au făcut simţită prezenţa pe piaţă, precum activităţi hoteliere şi alte facilităţi de cazare, restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie, lucrări de construcţii, transporturi cu taxiuri, transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători, cultivarea cerealelor (exclusiv orez) plantelor leguminoase şi a plantelor producătoare de seminţe oleaginoase, lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi aer condiţionat etc. Trebuie ţinut cont de faptul că oferta locurilor de muncă variază în funcţie de activităţile sezoniere precum cele estivale, agricole şi construcţii, în funcţie de judeţ, iar pe fondul crizei economice aceste activităţi s-au restrâns pe parcursul limitând oferta locurilor de muncă pe întreaga perioadă de referinţă.

Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi, cât şi la stocul lunar al locurilor de muncă vacante, desprindem următoarea concluzie care poate părea paradoxală, aceea că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificative atât la locurile vacante, cât şi la şomajul înregistrat. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta, la locul de muncă nu se poate realiza o negociere echilibrată a cererii cu oferta de forţa de muncă, care să fie acceptată de ambele părţi (angajator - solicitant de loc de muncă). De asemenea, se poate observa că în perioada analizată, domeniile în care s-au efectuat cele mai multe angajări au fost comerţul, agricultura, serviciile, în timp ce în sectoarele de producţie angajatorii au manifestat o mai mare prudenţă, limitându-se numai la menţinerea personalului existent şi la efectuarea de angajări temporare.

Este relevant de spus că în perioada de stagnare economică, locurile de muncă cu nivel de calificare mai ridicat au fost consolidate, locurile vacante de muncitori necalificaţi în toate domeniile de activitate fiind în număr ridicat.

Situaţia primelor ocupaţii în care au fost oferite cele mai multe locuri de muncă se păstrează în toată perioada analizată, ierarhizarea fiind sensibil diferită.

Pe ansamblu se poate spune că se observă o corelare între ocupaţiile pentru care au fost organizate programe de formare şi ocupaţiile pentru care au fost declarate locuri de muncă vacante.

Graficul de mai jos prezintă evoluţia ocupaţiilor pentru care au fost organizate cele mai multe cursuri, în termeni de persoane cuprinse la cursuri.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Operatorintroducerevalidare şi

prelucrare date

Lucrător incomerţ

Bucătar Inspectorresurse umane

Zidar pietrartencuitor

Operatorcalculator

electronic şireţele

Instalatortehnico-sanitare

şi gaze

Ospatar Lucrător înstructuri pentru

construcţii

Contabil Frizer, coafor,manichiurist,pedichiurist

Agent de paza lucrator incultura plantelor

Coafor

2009 2010 2011 2012

În ceea ce priveşte rata de plasare în muncă, aceasta a fost de aproximativ 48% la 12 luni,

de la data susţinerii examenului de absolvire, în anul 2009, aproximativ 46% la 12 luni, în 2010, 26% în anul 2011. Trebuie menţionat că pentru programele de formare organizate în 2011, această rata de plasare nu este finală pentru că o mare parte din aceste programe se finalizează în acest an, iar pentru a fi relevant, acest procent de încadrare se va calcula abia la jumătatea anului 2012. În ceea ce

24

priveşte rata de plasare pentru 2012, programele de formare organizate în acest an sunt în plină desfăşurare, puţine fiind cursurile finalizate. Menţionăm că monitorizarea absolvenţilor se face la 6, respectiv 12 luni de la data examenului de absolvire.

Din analiza datelor privind formarea profesionala a adulţilor, la nivelul naţional, în perioada

2009 – mai 2012, se constată ca numărul persoanelor care au beneficiat de servicii de formare profesională a fost în creştere în anul 2011 fata de anul 2009.

Acest fapt se datorează atât schimbărilor intervenite pe piaţa muncii, dar şi deschiderii persoanelor in căutarea unui loc de muncă, care au început să conştientizeze importanţa activităţii de formare profesionala şi necesitatea dobândirii unui certificat de calificare ce oferă posibilitatea prestării unei activităţii mai bine remunerate atât în ţara cât şi în străinătate. În relaţia plan de formare profesională - nevoia de formare profesională există un decalaj semnificativ determinat de faptul că între momentul planificării şi cel al realizării cursurilor se pot produce fenomene de reorientare a angajatorilor, de modificare a structurii locurilor de muncă, de teritorialitate. Mediul de afaceri, in general angajatorii/ agenţii economici nu au strategii de dezvoltare pe termen mediu si lung, ci doar perspective pe termen scurt. Analiza rezultatelor înregistrate în implementarea proiectelor destinate stimulării angajării şomerilor pe termen lung, finanţate din FSE, indică un impact mai scăzut, doar 33.796 de persoane – din care 16.022 femei şi 8.784 tineri - participând la programe de măsuri active de ocupare. Dacă ne raportăm la rata şomajului în rândul tinerilor –23,4% în trim. IV 2011-, eforturile ar trebui concentrate pe implementarea de programe destinate tinerilor, în special a celor cu nivel redus de calificare. 42.757 persoane rezidente în mediul rural au participat la programe de măsuri active, ulterior doar 4% dintre acestea au obţinut un loc de muncă.

25

IV. Probleme cheie identificate Criza a dus la o creştere semnificativă a şomajului şi a redus considerabil şansele obţinerii unui loc de muncă pentru mulţi oameni, care riscă să iasă de pe piaţa forţei de muncă; Situaţia prelungita de tranziţie a indus întreprinderilor strategii de supravieţuire sau de succes imediat şi nu de dezvoltare pe termen lung; existenta strategiilor naţionale mai mult reactive/corective şi nu pro-active, centrate mai mult pe rezolvarea/evitarea şomajului si nu pe creşterea competitivităţii. Şomajul în rândul tinerilor a crescut în mod dramatic, aceştia fiind de două ori mai expuşi şomajului decât populaţia adultă; Au fost iniţiate politici active în domeniul pieţei muncii, de tip programe de formare pentru şomeri de către serviciile publice de ocupare a forţei de muncă, însă acestea sunt deseori afectate de eficienţă scăzută; Lipsa unei culturi a învăţării permanente; Nevalorificarea corespunzătoare a experienţei acumulate la nivelul angajaţilor vârstnici; Încă nu se pune suficient accentul pe strategiile privind îmbătrânirea activă, care includ şi extinderea accesului la învăţarea pe tot parcursul vieţii , element esenţial în vederea sporirii participării pe piaţa forţei de muncă, în special în cazul lucrătorilor mai în vârstă; Mare parte a populaţiei este încadrată în continuare în locuri de muncă precare sau aflate în afara pieţei muncii; pentru toate aceste persoane trebuie să se intensifice măsurile de formare profesională;

Cunoaşterea insuficientă a nevoilor de formare din punct de vedere cantitativ şi calitativ a organizaţiilor societăţii civile, a întreprinderilor precum şi a organizaţiilor din sectorul public; Schimbările economice şi tehnologice creează riscuri noi de incompatibilităţi în ceea ce priveşte calificările; Este necesară îmbunătăţirea performanţelor profesionale la nivelul formării profesionale precum şi un grad de anticipare, între educaţie şi formare, pe de o parte, şi nevoile viitoare ale pieţei muncii, pe de altă parte, pentru a facilita tranziţia de la şcoală la un loc de muncă.

Lipsa standardelor ocupaţionale care pot ajuta organizaţiile să dezvolte şi să ofere formare profesională de calitate, în funcţie de nevoile angajatorilor;

Neutilizarea bunelor practici naţionale, europene/internaţionale de creştere a performanţelor organizaţiei prin investiţia în oamenii săi, în mod eficient şi eficace. O difuzare şi o dezvoltare nesatisfăcătoare a bunelor practici în materie de diseminare a rezultatelor obţinute în materie de formare profesională ;

Lipsa unor instrumente de monitorizare şi evaluare a impactului acţiunilor şi politicilor privind formarea profesională asupra ocupării pe termen mediu şi lung; lipsa unor instrumente de intervenţie pentru identificarea şi corijarea în timp util a derapajelor de la ţintele asumate.

Perspective pentru 2014-2020 Formarea profesională va sprijini acţiunea de elaborare, implementare şi coordonare eficientă a tuturor politicilor pentru creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii la nivel naţional, local, cât şi pe domenii de activitate

Vor fi necesare două tipuri de intervenţie:

1. acţiuni de coordonare pentru adoptarea de măsuri destinate să permită introducerea măsurilor sustenabile de formare profesională în cadrul tuturor politicilor la toate nivelurile;

2. adoptarea de măsuri legislative, bine fundamentate din punct de vedere financiar, cu implementare multianuală, viabile pe termen mediu şi lung pentru: încurajarea învăţării pe tot parcursul vieţii a angajaţilor; adoptarea unor cerinţe minime privind identificarea

26

nevoilor reale de formare profesională, cantitatea şi calitatea formarii profesionale; obligativitatea utilizării de instrumente de monitorizare şi evaluare cantitativă si calitativă pe domenii de activitate pentru ajustarea din mers a programelor de acţiune in domeniul FPC

Obiective specifice în domeniul formarii profesionale pentru 2014-2020:

• adaptarea din mers a cadrului normativ şi instituţional în materie de formare profesională în conformitate cu principiile formulate la nivelul Uniunii Europene; activitatea de formare profesională care va permite factorilor decizionali să ia acţiuni concrete şi coordonate de formare profesională, pentru:

� ocuparea forţei de muncă; � adaptarea forţei de muncă la noile cerinţe ale angajatorilor; � îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, de implicare a angajaţilor în deciziile

de instruire şi de corelare a obiectivelor de formare profesională cu obiectivele organizaţiei indiferent dacă este publică sau privată

• promovarea de oportunităţi de finanţare pentru formare profesională conform documentelor programatice pentru ocuparea forţei de muncă şi incluziunea socială; promovarea de oportunităţi de finanţare pentru organizaţiile care implementează metodologii de succes/bune practici (ex. Investors in People) centrate pe dezvoltarea şi consolidarea competenţelor profesionale ale forţei de muncă, pe parcursul întregii vieţi şi în conformitate cu nevoile reale ale angajatului şi angajatorului

PROVOCĂRI Îmbunătăţirea structurii ocupaţionale a lucrătorilor din România pe niveluri de calificare, cu accent pe reducerea forţei de muncă necalificate prin sporirea competenţelor pentru dezvoltarea unei forţe de muncă înalt calificată şi receptivă la nevoile economiei

• proporţia de locuri de muncă necesitând un nivel de instruire ridicat va creşte;

• locurile de muncă necesitând calificări intermediare vor cunoaşte, de asemenea, o creştere;

• proporţia de locuri de muncă necesitând un nivel scăzut de instruire se va diminua.

Creşterea participării la FPC a salariaţilor cu efect direct asupra: păstrării locurilor de muncă; creşterii productivităţii muncii; îmbunătăţirea eficienţei utilizării resurselor materiale şi umane;

Elaborarea de instrumente de monitorizare a domeniilor de activitate in care există cea mai numeroasă forţă de muncă necalificată şi organizarea de formare profesională la angajatori pentru aceste categorii de lucrători prin utilizarea eficientă a tuturor tipurilor de fonduri - naţionale şi europene;

Crearea unor instrumente de motivare pentru formarea profesională a întreprinzătorilor şi managerilor pentru a forma, evalua şi gestiona în mod eficient capitalul uman, în beneficiul tuturor părţilor implicate;

Instituirea unei surse speciale de finanţare a FPC pentru salariaţi prin alocarea unui procent de 0.5 din fondul de salarii aplicat angajatorului;

Implementarea de metode organizaţionale prin care sunt încurajaţi întreprinzătorii să crească numărul de ore de FPC pentru angajaţi şi să atingă un nivel înalt de calificare pentru aceştia.

27

Organizarea de FPC mai multă şi mai bună pentru salariaţii care nu au nici o calificare.

Furnizarea de formare profesională adecvată pentru ocuparea grupurilor vulnerabile şi reducerea discriminărilor în materie de acces la formare profesională; Organizarea de FPC pentru IMBĂTRÂNIRE ACTIVĂ

Îmbunătăţirea concordanţei între profilul persoanelor aflate în căutare de locuri de muncă şi posturile vacante prin crearea şi actualizarea unei baze de date care să cuprindă toate tipurilor de calificări şi de competenţe cerute pe piaţa muncii;

Furnizarea de măsuri de sprijin pentru persoanele neocupate care sunt in proces de formare profesională pentru crearea de condiţii pentru finalizarea formării (prime de sprijin pe perioada de participare la formarea profesională; măsuri de sprijin pentru copii şi persoanele în vârstă care se află în întreţinerea celor care participă la formare profesională); Organizarea de formare profesională de tip LLL pentru persoanele disponibilizate care sunt absolvente de învăţământ superior (servicii personalizate de formare profesională; organizarea de programe postuniversitare care să răspundă cerinţelor noii legi a educaţiei; Organizarea de formare profesională corespunzătoare nivelului lor de pregătire profesională prin serviciile publice de ocupare pentru şomerii absolvenţi de studii universitare; Îmbunătăţirea calitativă a forţei de muncă care abandonează timpuriu şcoală prin:

- Organizarea de programe educaţionale de tip şansa a doua pentru aceste persoane;

- Organizarea de formare profesională gratuită prin serviciile publice de ocupare dacă aceste persoane au statut de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă:

- Crearea de instrumente de finanţare care să permită finanţarea măsurilor active ce se adresează persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă (cu accent pe şomerii de lungă durată) din mai multe tipuri de fonduri (BAŞ şi fonduri europene); formarea profesională va constitui una din principalele măsuri active furnizate de SPO)

Furnizarea de formare profesională dublată de crearea de locuri de muncă in economia socială, în mod special pentru şomerii de lungă durată şi persoanele apte de muncă beneficiare de Venit Minim Garantat Adoptarea unor instrumente de finanţare flexibilă pentru FPC de tip „voucher”

Ameliorarea transparenţei informaţiilor privind tendin ţele pieţei muncii şi competenţele cerute, pentru încurajarea mobilităţii profesionale, sectoriale şi geografice cu accent pe asigurarea compatibilităţii între competenţele lucrătorilor şi posturile vacante

O mai bună coordonare între serviciile publice pentru ocuparea locurilor de muncă şi sistemele de securitate socială pentru o mai bună compatibilitate pe termen lung între oferta de competenţe şi cererea de pe piaţa muncii

Actualizarea cadrului de reglementare si instituţional privind FPC precum şi flexibilizarea acestuia care să permită: ameliorarea progresivă a nivelului de competenţe prin învăţarea de-a lungul vieţii; monitorizarea, evaluarea şi anticiparea competenţelor, precum şi compatibilitatea între cererea şi oferta de competenţe pentru a promova o forţă de muncă înalt calificată şi receptivă la nevoile economiei

28

Îmbunătăţirea activităţii de actualizare a SO şi SPP în funcţie de cerinţele pieţei muncii prin elaborarea şi actualizarea de proceduri adecvate; Actualizarea Clasificării ocupaţiilor din România în care să fie precizate la nivel detaliat competenţele necesare pe niveluri de calificare la nivelul grupelor de bază; elaborarea şi actualizarea standardelor ocupaţionale pentru toate ocupaţiile din COR, la nivelul 5 – descrierea ocupaţiilor; Informaţii actualizate privind tendinţele de competenţe pe termen scurt; Publicarea în mod periodic de informaţii actualizate privind tendinţele de competenţe pe termen scurt coroborate cu informaţiile legate de ofertele de locuri de muncă colectate prin intermediul reţelei de serviciile publice de ocupare a locurilor de muncă precum şi prin intermediul sectoarelor de activitate, întreprinderilor şi agenţiilor de recrutare;

Definitivarea şi implementarea sistemului de credite transferabile pentru întregul sistem de formare profesională (iniţială şi continuă); implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor care va spori transparenţa calificărilor şi va facilita accesul la formarea continuă. Modificarea cadrului legislativ privind ucenicia la locul de muncă astfel încît aceasta să devină un sistem de formare profesională de calitate, apreciat de tineri şi de angajatori, integrat organic in sistemul de educaţie şi formare romanesc:

- definitivarea cadrului legislativ; - crearea cadrului de asigurare a finanţării uceniciei atât din resurse naţionale cat şi din fonduri europene;

- crearea unui sistem de monitorizare şi evaluare a uceniciei la locul de muncă Crearea şi implementarea unui sistem de reglementare a stagiilor de adaptare profesională pentru absolvenţii de învăţământ superior (Elaborarea şi aprobarea cadrului legislativ pricind stagiile de adaptare profesională pentru absolvenţii de învăţământ superior; identificarea surselor de finanţare) Introducerea validării învăţării non-formale şi informale ca parte integrantă a cadrului naţional al calificărilor pentru a îmbunătăţi accesul la calificări şi modalitatea de obţinere şi transferul acestora. Asigurarea viabilităţii şi coerenţei sistemelor naţionale de validare prin elaborarea de analize regulate a costurilor şi a beneficiilor ale acestui sistem

- Metodele de validare a învăţării non-formale şi informale vor fi în esenţă, identice cu cele utilizate pentru evaluarea învăţării formale. - Facilitarea schimbului de experienţă şi funcţionarea deplină a unei comunităţi de practică in domeniul pentru învăţarea non-formală şi informală

Definitivarea şi implementarea cadrului de reglementare a învăţării de tip E-learning pentru formarea profesională a adulţilor, integrat armonios în sistemul naţional de învăţare pe parcursul întregii vieţi.

Furnizarea de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru to ţi agenţii economici pe domenii de activitate utilizând modele de bună practică în condiţiile in care mai mulţi factori interdependenţi vor stimula cererea de competenţe mai bune şi mai adaptate. Aceşti factori sunt: globalizarea şi intensificarea comerţului interna ţional; tranzi ţia către o economie cu emisii scăzute de bioxid de carbon; aplicarea tehnologiilor, în special TI; schimbările produse

29

în organizarea muncii, care decurg, la rândul lor, în parte, din modificările tehnologice şi din ameliorarea competenţelor

Organizarea de formare profesională pentru competenţe sporite în toate profesiile Crearea mecanismelor de sprijinire a participării la formarea profesională continuă de-a lungul întregii vieţi in condiţiile in care majoritatea locurilor de muncă calificate nemanuale vor necesita lucrători cu înaltă calificare;

o alocarea de resurse pentru campanii de conştientizare, de lobby, de valorizare a învăţării, de împărtăşire a beneficiilor acesteia pentru indivizi si organizaţii,

o implementarea de metode europene de organizare a muncii (ex. Investors in

People) ce pun accentul pe FPC a angajaţilor, pe evaluarea nevoilor angajaţilor din punct de vedere profesional, pe dezvoltarea personala si armonizarea activităţii profesionale cu viata de familie, pe evaluarea cunoştinţelor si aptitudinilor dobândite in urma formarii si nu in ultimul rând pe poziţionarea clară si conştientă a angajatului in raport cu obiectivele si strategia pe termen scurt si lung a întreprinderii in care lucrează.

o alocarea resurselor necesare pentru ca fiecare individ să aibă acces la învăţare,

Formare profesională pentru crearea de noi locuri de muncă

Implementarea de programe complexe de auto-ocupare în care formarea profesională ocupă locul principal, destinate persoanelor rezidente în mediul rural ; Implementarea de programe de formare profesională pentru creare de noi locuri de muncă pentru IMM ; Implementarea de programe de formare profesională pentru creare de noi locuri de muncă în contextual tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în special în sectoarele:

- energiei, - epurării apelor uzate şi gestionării deşeurilor; - construcţiilor; - transporturilor, - industriei, - agriculturii şi silviculturii

O mai bună utilizare a fondurilor destinate dezvoltării resurselor umane

Proiecte strategice Elaborarea şi implementarea de proiecte strategice care să stimuleze formarea profesională continuă, majoritatea proiectelor implementate prin POSDRU au fost proiecte de livrare cursuri de formare profesională şi nu de implementare de sisteme corelate cu nivelul de dezvoltare al sectorului de activitate care să stimuleze formarea profesională în mod continuu a angajaţilor şi cu impact pozitiv pe piaţa muncii. Îmbunătăţirea capacităţii de a evalua efectele FPC Sporirea capacităţilor metodologice, analitice şi de învăţare reciprocă în perspectiva anticipării competenţelor şi a locurilor de muncă. Îmbunătăţirea capacităţii de a evalua efectele FPC asupra locurilor de muncă ale tranziţiei către o economie cu emisii reduse de bioxid de carbon. Dezvoltarea de instrumente de monitorizare şi evaluare a impactului acţiunilor şi politicilor privind formarea profesională asupra ocupării pe termen mediu şi lung;

30

Dezvoltarea unor instrumente de intervenţie pentru identificarea şi corijarea în timp util a derapajelor de la ţintele asumate pentru FPC;

Promovarea dialogului între întreprinderi şi organismele care furnizează FPC

Promovarea dialogului între întreprinderi şi organismele de educare şi de formare pentru stabilirea unor parteneriate, cu scopul de a satisface nevoile pe termen mediu în materie de competenţe; identificarea parteneriatelor celor mai inovatoare în materie de punere în concordanţă a ofertei şi a cererii de competenţe; Promovarea dialogului între întreprinderi şi organismele de educare şi de formare pentru anticiparea nevoilor de competenţe exprimate la nivel sectorial, care elaborează scenarii privind dezvoltarea sectoarelor de activitate,

Utilizarea resurselor din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) pentru dezvoltarea şi anticiparea competenţelor favorizând previziunea tehnologică, inovarea, cercetarea şi dezvoltarea şi infrastructurile de comunicare, precum şi printr-o cooperare transfrontalier ă între organismele de educaţie şi de formare; Utilizarea resurselor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADER) pentru investiţii în domeniul inovaţiilor, al noilor tehnologii, al cercetării şi dezvoltării şi sprijin ă ameliorarea competenţelor agricultorilor, silvicultorilor şi profesioniştilor din sectorul agroalimentar precum şi al populaţiei rurale în sens larg, prin formare, informare şi difuzare a cunoştin ţelor; Crearea cadrului metodologic de utilizare a resurselor din Fondul european de adaptare la globalizare (FEAG) pentru intensificarea activităţilor de ameliorare a competenţelor forţei de muncă;

-

31

ANALIZA SWOT Puncte forte În contextul asistenţei preventive a UE, România s-a angajat să pună în aplicare un program complex de reforme în domeniul politicilor economice cu un accent special pe măsuri de reformă structurală menite să amelioreze funcţionarea pieţei forţei de muncă şi a pieţei produselor şi să conducă la îmbunătăţirea rezilienţei şi a potenţialului de creştere al economiei româneşti

Puncte slabe În ceea ce priveşte obiectivele naţionale în temeiul Strategiei Europa 2020, România a înregistrat progrese limitate în 2011. Unele dintre obiective rămân greu accesibile. Acest lucru este valabil în special pentru investiţiile în cercetare şi dezvoltare, rata de ocupare a forţei de muncă, rata părăsirii timpurii a şcolii şi numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune. România ar trebui să îşi intensifice eforturile pentru a accelera atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, ca bază pentru orice nouă iniţiativă de creştere.

Reducerea ocupării din agricultură şi îmbunătăţirea calitativă a acestei ocupări de la o pondere de 46,3% în total în anul 2000, la o pondere de 25,7% în anul 2010; Industria, ramură economică în care ocuparea salariată este cea mai numeroasă, a înregistrat cea mai mare pondere a ocupării în total ocupare în anul 2010 şi o tendinţă crescătoare faţă de anul de bază, chiar dacă în perioada 2009-2010, ramura a pierdut o parte din această ocupare. Deşi ca nivel absolut ocuparea s-a diminuat în România, depărtându-se de ţintele asumate strategic, structura ocupării s-a ameliorat, apropiindu-se de cea europeană, ceea ce creează premisele unei creşteri sănătoase în viitor

Populaţia stabilă a României a scăzut cu peste 4 milioane de locuitori faţă de cifra înregistrată la 1 iulie 1989; Ponderea populaţiei în vârstă de muncă în total populaţie (indiferent de modul de calcul al acesteia: 15-64 ani (varianta 1) sau 20- 60 ani ( varianta 2) a înregistrat o tendinţă evidentă de creştere, însoţită de o scădere a populaţiei tinere; Populaţia în vârstă de muncă (15-64 ani) a scăzut cu cca. 761 mii persoane pentru perioada 2002-2011, această scădere nominală fiind de 76.11 mii persoane în perioada 2008-2011; In perioada 2009-2010, industria, a pierdut o parte din ocupare;

Învăţarea pe tot parcursul vieţii FPC aduce un avantaj competitiv organizaţiilor si la nivel naţional conduce la creşterea competitivităţii economice FPC permite creşterea calităţii resursei umane prin investiţie pe termen scurt cu rezultate economice pe termen lung. Aplicata corect si in concordanta cu priorităţile strategice naţionale poate

Învăţarea pe tot parcursul vieţii Nu a fost finalizat procesul de elaborare a unei strategii naţionale integrate privind învăţarea pe tot parcursul vieţii, proces iniţiat in anul 2009; Lipsa unei sinergii a tuturor factorilor interesaţi (patronate – sindicate – partea guvernamentală) pentru dezvoltarea reală a formării

32

conduce la diminuarea şomajului A fost aprobată noua lege a educaţiei naţionale care stabileşte un cadru coerent privind învăţarea pe tot parcursul vieţii Există modele de bună practică ce asigură cadrul necesar intr-o organizaţie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (de exemplu Investors in People).

Există un cadru de reglementare privind formarea profesională a adulţilor axat pe:

- Metodologia de autorizare a furnizorilor de formare profesională a adulţilor;

- Metodologia certificării formării profesionale a adulţilor;

- Nomenclatorul calificărilor pentru care se pot organiza programe finalizate cu certificate de calificare;

- Procedura de evaluare si certificare a competenţelor profesionale obţinute pe alte căi decât cele formale, care reglementează evaluarea si certificarea competenţelor dobândite pe cale non formală si informală;

- Implementarea unui sistem de validare a competenţelor dobândite în diferite contexte de învăţare, ca stimulare a participării la formare continuă.

A avut loc reformarea şi dezvoltarea sistemului instituţiilor implicate în servicii de FPA.

Forţa de muncă are un nivel acceptabil de educaţie iniţială;

Există un interes crescut al adulţilor pentru utilizarea programelor de formare profesională, în special în rândul persoanelor tinere calificate, care se dovedesc mai deschise la reorientarea profesională;

Are loc multiplicarea eforturilor întreprinderilor româneşti

profesionale a adulţilor din România ( persoane cu vârste de 24- 65 ani); Insuficienta dezvoltare a mecanismelor de transfer a achiziţiilor de învăţare obţinute între diferite contexte de învăţare limitează posibilităţile populaţiei, în special ale populaţiei adulte, de a obţine recunoaşterea formală a competenţelor acumulate pe piaţa muncii şi de a reintra în sistemul formal de educaţie. Deşi Codul Muncii are prevederi referitor la formarea profesională a angajaţilor, totuşi nu există nici o prevede/sancţiune în cazul în care angajatorii nu oferă programe de formare propriilor salariaţi; Sub pretextul crizei economice, bugetul organizaţiilor destinat formarii profesionale este diminuat cu prioritate, fără a se cuantifica impactul real pe performantele viitoare ale angajaţilor; Mediul de afaceri, în general angajatorii/agenţii economici nu au implementate strategii de învăţare şi de dezvoltare pe termen mediu şi lung, ci doar perspective pe termen scurt. Sunt furnizori de formare profesională care nu întrunesc condiţii minimale si reale de calitate a serviciilor de instruire oferite;

33

pentru formarea profesională a salariaţilor, această evoluţie fiind un efect al masivei investiţii directe în economia românească, al nevoii de restructurare, modernizare, absorbţie a rezultatelor CDI pentru menţinerea competitivităţii de piaţă;

A avut loc extinderea folosirii serviciilor TIC ca bază pentru oferta de servicii de FCA.

Formarea profesională a persoanelor aflate in căutarea unui loc de muncă

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă are capacitatea de a organiza formare profesională gratuită pentru persoanele aflate in căutarea unui loc de muncă; anual, ANOFM elaborează Planul Naţional de Formare Profesională pe baza nevoilor de formare profesională identificate la nivel local şi naţional;

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă dispune de structuri proprii care sunt implicate direct in formarea profesională a persoanelor aflate in căutarea unui loc de muncă centre regionale de formare profesională a adulţilor şi centre proprii de formare profesională în 22 judeţe;

Centrele proprii din subordinea agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă şi centrele regionale de formare profesională au fost autorizate – adică îndeplinesc condiţiile minime de asigurare a calităţii formarii profesionale;

ANOFM a organizat programe de formare profesională în meserii/ ocupaţii pentru dobândirea de competenţe transversale comune mai multor domenii de activitate şi chiar mai multor meserii, ca de exemplu: operator introducere validare şi prelucrare date, operator calculator electronic şi reţele;

Prin accesarea fondurilor europene serviciile publice de ocupare şi-au dezvoltat capacitatea instituţională;

Formarea profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă Măsurile de formare profesională a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă ocupă un loc foarte modest în cadrul masurilor active ce se adresează şomerilor; Finanţarea măsurilor de formare profesională este modestă; Numai o parte a absolvenţilor de cursuri de formare profesională calificaţi prin intermediul serviciilor publice de ocupare se angajează sau dezvoltă activităţi de liberă iniţiativă; Serviciile publice de ocupare oferă foarte puţină formare profesională pentru şomerii care au studii universitare; Foarte puţină formare profesională este oferită în pachete de servicii personalizate de tip consiliere, orientare profesională, formare, sprijin pe perioada formării, angajare); În relaţia plan de formare profesională - nevoia de formare profesională există un decalaj semnificativ determinat de faptul că între momentul planificării şi cel al realizării cursurilor se pot produce fenomene de reorientare a angajatorilor, de modificare a structurii locurilor de muncă, de teritorialitate;

34

Formarea profesională oferită persoanelor rezidente in mediul rural Unele persoane rezidente în mediul rural au participat la programe de formare profesională.

Formarea profesională oferită persoanelor rezidente în mediul rural Ponderea persoanelor rezidente în mediul rural care au participat la programe de formare profesională şi care, ulterior, au obţinut un loc de muncă a fost foarte redusă de doar 4%.

Ucenicia la locul de muncă A fost elaborat un nou proiect nou de modificare a legislaţiei privind sistemul de ucenicie la locul de muncă care va permite organizarea formarii profesionale prin furnizori autorizaţi potrivit legislaţiei privind formarea profesională a adulţilor

Ucenicia la locul de muncă Ucenicia la locul de muncă nu constituie încă un sistem funcţional care să contribuie la formarea profesională a tinerilor.

Stagii de adaptare profesională In prezent are loc elaborarea proiectului de act normativ care detaliază adaptarea profesională a salariaţilor debutanţi, absolvenţi de învăţământ superior cu obiectivul direct de a înlesni învăţarea direct de la profesionişti, la locul de desfăşurare a activităţii lor. Proiectului de act normativ vizează alinierea legislaţiei romaneşti la cerinţele UE în materie de stagii pentru absolvenţi pentru facilitarea tranziţiei tinerilor din sistemul educaţional către piaţa muncii, cu accent pe:

• promovarea accesului tinerilor absolvenţi de învăţământ superior pe piaţa muncii către un loc de muncă decent şi durabil corespunzător studiilor absolvite;

• condiţii bune de muncă şi formare profesională; securitate pentru stagiari;

• reglementarea condiţiilor minime care caracterizează un stagiu ca fiind de calitate - definirea obiectivelor profesionale; durată rezonabilă; protecţie socială şi

Stagii de adaptare profesională Referitor la calitatea stagiilor, au fost semnalate practici discutabile care se referă la:

• salarii mici, protecţie insuficientă şi termeni şi condiţii relativ precare; • lipsa unui conţinut de formare de înaltă calitate; • utilizarea stagiarilor pentru efectuarea unor activităţi de rutină; • înlocuirea angajaţilor obişnuiţi cu stagiari.

35

remuneraţie adecvată; drepturi şi obligaţii ferme pentru toate părţile implicate prin încheierea de acorduri contractuale în care sunt implicate întreprinderile, dar şi serviciile publice de ocupare, inspecţia muncii instituţiile care gestionează conţinutul standardelor ocupaţionale şi Cadrul Naţional al Calificărilor.

Utilizarea fondurilor europene POSDRU a oferit finanţare din FSE pentru formarea profesională a adulţilor; A avut loc implementarea cu succes a unor proiecte strategice FSE care au elaborat studii şi strategii privind învăţarea tot parcursul vieţii; S+au constituit reţele de organizaţii, create prin proiecte FSE, care promovează/militează pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (ex. proiectul ACCES; proiectul INVESTITORI ÎN OAMENI); );

Utilizarea fondurilor europene Absorbţie scăzută a fondurilor din FSE; În domeniul incluziunii sociale active, se constată un impact foarte scăzut al măsurilor implementate cu finanţare din FSE, doar 6.855 de persoane aparţinând grupurilor vulnerabile au participat la programe de calificare/recalificare (din care 1.483 persoane de etnie romă, 1070 persoane cu dizabilităţi şi 685 persoane dependente de droguri şi de alcool). În cazul tinerilor care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, aceste măsuri nu au avut nici un impact, doar 19 tineri au participat la programe de incluziune socială activă; S-a constatat un impact mai scăzut al proiectelor, cu finanţare din FSE, destinate stimulării angajării şomerilor pe termen lung, doar 33.796 de persoane – din care 16.022 femei şi 8.784 tineri - au participat la programe de măsuri active de ocupare.

S-a constatat un impact mai scăzut al proiectelor cu finanţare din FSE, destinate cursurilor de instruire sau de actualizare/ îmbunătăţire a competenţelor, datorită lipsei strategiilor de învăţare şi de îmbunătăţire a competenţelor angajaţilor la nivelul organizaţiei în corelare cu obiectivele organizaţiei. Această lipsă a condus la o participare la instruire necorelată cu nevoile reale ale angajatului şi implicit la o ineficienţă a utilizării fondurilor europene.

36

Oportunit ăţi - a se vedea COM (2012) 325 final România beneficiază de un program de asistenţă financiară. (Având în vedere atât cerinţele de raportare în cadrul programelor de asistenţă financiară, cât şi măsurile de monitorizare şi de aplicare mult mai ample, în 2012, ţările participante la program au fost exceptate de la obligaţia de a prezenta programe naţionale de reformă ori programe de convergenţă sau stabilitate complete, dar statelor membre respective li s-a solicitat să prezinte anumite informaţii cu privire la probleme bugetare şi structurale importante); La sfârşitul anului 2011, ţinta de absorbţie a fondurilor UE de 2,1 miliarde EUR a fost atinsă, deoarece absorbţia cumulată de fonduri - fondurile structurale, Fondul de coeziune şi fondurile agricole - s-a ridicat la 3 275 miliarde EUR la 31 decembrie 2011. Punerea în aplicare a programului comun cu UE-FMI-Banca Mondială a contribuit în multe moduri la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020, în special în domeniile cercetării şi dezvoltării, ocupării forţei de muncă şi al sărăciei/excluziunii sociale.

Ameninţări – a se vedea COM (2012) 325 final Rămân riscuri ridicate de inflaţie, cu toate că presiunile exercitate asupra preţurilor au scăzut în mod semnificativ în a doua jumătate a anului 2011 şi în primul trimestru din 2012 Sunt încă necesare eforturi considerabile în vederea îndeplinirii obiectivului fixat pentru sfârşitul anului 2012 (adică 8 miliarde EUR pe bază cumulativă). O serie de măsuri au fost deja luate şi/sau vor fi puse în aplicare. Acestea includ un plan revizuit de acţiune prioritară, foile de parcurs specifice pentru Fondul social european, un cod de conduită pentru personalul care lucrează la/cu fonduri UE, o limită de 45 zile lucrătoare pentru prelucrarea cererilor de rambursare, consolidarea capacităţii administrative şi semnarea memorandumurilor de înţelegere în vederea primirii de asistenţă tehnică de la instituţii specializate (Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare).

Existenţa unui cadru instituţional solid privind serviciile de ocupare si de asistenţă a şomerilor;

Existenţa unei expertize de cercetare ştiinţifică de înaltă calitate privind analiza si prognoza cererii de muncă în structură de ocupaţii, calificări si competenţe, tranziţia de la scoală la piaţă etc., insuficient valorificate însă la momentul actual. Cadrul Naţional al Calificărilor urmează să asigure alinierea nivelurilor de calificare din România la Cadrul European al Calificărilor; Pot fi implementate unele rezultate obţinute unor proiecte ce vizează reguli concrete de calitate (de exemplu proiectul FSE

Scăderea masivă a numărului de persoane ocupate în agricultură cu 2.663,4 mii persoane (de la 4.988,4 mii persoane în anul 2000 la 2.325 mii persoane în anul 2010), reprezintă o mutaţie majoră a structurii ocupaţionale a ocupării. Aproape integral această populaţie ocupată pierdută din agricultură avea statutul ocupaţional de lucrător pe cont propriu (2.547,6 mii persoane). Migraţia pentru muncă a acestor lucrători, către alte ţări ale UE, nu a însemnat modificarea de statut ocupaţional, iar eventuala lor revenire în România va trebui însoţită de programe masive de reconversie profesională. Eşecul motivării persoanelor de a participării la programele de învăţare de-a lungul întregii vieţi;

37

CALISIS ;. Există studii/sondaje/strategii unor proiecte FSE, referitoare la învăţarea pe tot parcursul vieţii ce pot fi valorificate in perioada 2014-2020. Obiectivele privind învăţarea pe tot parcursul vieţii (Europa 2020) sunt relevante şi pentru învăţarea în rândul adulţilor: o învăţarea pe tot parcursul vieţii şi mobilitatea o calitate şi eficienţă o echitate, coeziune socială şi cetăţenie activă o creativitate şi inovare Obiectivul „ET 2020”majorat, de 15 % până în 2020 (o creştere de aprox. 10 ori faţă de nivelul participării in educaţie şi formarea adulţilor de 1,6%) Provocări lansate de iniţiativele emblematice ale Strategiei Europa 2020, „Agenda pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă Îmbunătăţirea monitorizării sectorului învăţării în rândul adulţilor; Schimbarea de paradigmă anunţată de Strategia 2020 orientează sectorul învăţării în rândul adulţilor către soluţionarea provocărilor identificate prin: o concilierea responsabilităţile familiale şi profesionale cu învăţarea în condiţii de creştere a productivităţii/competitivităţii. o stimularea şi accelerarea tranziţiei către o politică bazată pe rezultatele învăţării, Dezvoltarea economică competitivă, sustenabilă şi durabilă prin valorificarea la maxim a resurselor şi a capitalului uman, prin obţinerea unor rezultate ale învăţării care să ofere rezultate cu impact în consolidarea productivităţii,a competitivităţii, a creativităţii, a inovării şi a spiritului întreprinzător;

Repartizarea deficitară de resurse pentru implementarea politicilor şi strategiilor care vizează învăţarea de-a lungul întregii vieţi şi în special învăţarea pentru adulţi; Lipsa diversificării ofertei de învăţare de-a lungul întregii vieţi pentru toate grupurile ţintă, Lipsa de concordanţă a conţinutului programelor de învăţare pentru adulţi cu cerinţele si dezideratele impuse de economia cunoaşterii. Întârzierea sau stagnarea dezvoltării economice şi imposibilitatea economiei de absorbi forţa de muncă calificată şi înalt calificată.

Analiz ă socio-economic ă pentru programarea Fondurilor...

Documents

Transcript of Analiz ă socio-economic ă pentru programarea Fondurilor...