Amprentarea in Protetica Fixă

download Amprentarea in Protetica Fixă

of 12

Transcript of Amprentarea in Protetica Fixă

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    1/31

     AMPRENTAREA IN PROTETICA FIXĂ

    Terminologie

    Amprenta în medicina dentara  reprezintă replica negativă a unor structuri anatomice.

    Amprentarea este ansamblul de metode şi tehnici prin care se obţine această replică. În modobişnuit amprentarea se realizează cu ajutorul unor materiale în stare plastică – numite materialede amprentă1.

    Gradul de deformabilitate iniţială a materialelor de amprentă este definit prin fluiditatesau plastiitate. Din punct de vedere al fluidităţii oferta comercială de materiale de amprentăeste foarte largă! sunt descrise astfel materiale de amprentă cu fluiditate foarte mare maremedie redusă foarte redusă "chitoase#. $luiditatea materialelor de amprentă influenţează direct proporţional capacitatea de redare a detaliilor dar este invers proporţională cu uşurinţa demanipulare "manevrabilitatea# materialului de amprentă.

    După un interval de timp de la preparare materialele de amprentă îşi pierd starea plasticătrec într%o formă stabilă şi păstrează astfel forma structurilor cu care s%au aflat în contact.&ecanismele prin care se produce acest fenomen sunt diverse "polimerizare gelificaresolidificare# dependente de tipul chimic al materialului! cu toate acestea în terminologia uzualăse foloseşte termenul generic de pri!ă a meterialelor de amprentă. 'ntervalul scurs de laînceputul preparării materialului de amprentă şi cel în care acesta atinge starea stabilă este numittimp de pri!ă. În practică partea iniţială a timpului de priză este destinată operaţiilor de pregătire a amprentării "amestec depunerea materialului de amprentă în suport plasareamaterialului în contact cu structurile amprentate#! aceast interval este numit timp de luru. Încea de%a doua parte a timpului de priză materialul de amprentă trebuie menţinut în contact stabil

    cu structurile vizate de amprentare! ne referim în acest caz la timpul de men"inere. În funcţiede materialul folosit după priză amprenta va avea consistenţă rigidă sau elastică definind astfelrigiditatea respectiv elastiitatea materialului! din acest punct de vedere sunt descrisemateriale de amprentă rigide "de e(. ghipsul şi acrilatele##  semirigide "de e(. maseletermoplastice şi cerurile# şi elastice "de e(. hidrocoloizii şi elastomerii de sinteză#. În cadrulaceleiaşi clase de materiale e(istă însă grade variabile de consistenţă! de e(emplu polieterii suntmateriale mai rigide dec)t siliconii de condensare deşi fac parte din aceeaşi clasă a materialelor elastice. &aterialele de amprentă cel mai frecvent folosite în zilele noastre pentru restaurările protetice conjucte fac parte din clasa materialelor elastice. * condiţie esenţială a unei amprentecorecte o reprezintă acurateţea sau e$atitatea. +(actitatea materialelor de amprentă este

    dependentă de doi parametri principali, fidelitatea  – capacitatea de reproducere a detaliilor morfologice – şi sta%ilitatea dimensională  – capacitatea de reproducere corectă a raporturilor dintre elementele morfologice-.

    În general materialele de amprentă sunt aplicate cu ajutorul unui suport numitportamprentă! portamprenta asigură nu numai rol de suport uşur)nd astfel manipularea cicondiţionează de multe ori e(actitatea amprentării. +(istă totuşi situaţii în care este permisă

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    2/31

    amprentarea fără portamprentă! acestea sunt însă reduse la număr şi vor fi precizate e(plicit în paginile de mai jos.

    În stomatologie amprentarea interesează de obicei dinţii cu procesele alveolarecorespunzătoare şisau crestele edentate. +(istă însă cazuri în care apare necesitatea amprentăriialtor structuri anatomice cum ar fi buzele nasul pavilioanele auriculare cavităţile orbitale etc.!

    aceste situaţii sunt legate adesea de protetica ma(ilo%facială şi fac obiectul unor prezentărispecifice.

    În cele ce urmează vom trata numai problemele legate de amprentare în protetica dentarăconjunctă.

    Clasificarea metodelor de amprentare în raport cu întinderea si elementele pe care le

    înregistrează

    Întinderea amprentelor este variabilă/ dependentă de necesităţile clinice şi de tehnicaadoptată,

    0 amprenta unitară# pentru un singur dinte – de obicei preparat pentru o microproteză!0 amprenta setorială# pentru un sector de arcadă "frontal sau lateral#!0 amprenta de &emiaradă!0 amprenta glo%ală 'ma$ilară ( mandi%ulară)# pentru o arcadă întreagă!

    1mprentele sectoriale de hemiarcadă şi chiar cele globale pot cuprinde în cazurie(cepţionale at)t dinţii ma(ilari c)t şi cei mandibulari! vorbim în aceste situaţii despreamprente %ima$ilare*

    1mprentele bima(ilare pot înregistra în afara morfologiei dinţilor de la nivelul ambelor arcade şi relaţiile de ocluzie! din această cauză amprentele bima(ilare mai sunt numite şiamprente +n  olu!ie. După cum precizam însă este vorba numai de situaţii limită de

    compromis la care prevalează necesitatea scurtării timpului de lucru intraoral ori economia demateriale. 1mprentele în ocluzie interesează în marea majoritate a cazurilor numai sectoare dearcadă şi nu ar trebui utilizate dec)t cel mult pentru realizarea unei microproteze izolate.

    2n caz particular de amprente bima(ilare îl reprezintă  +nregistrările interolu!ale!acestea cuprind strict suprafeţele ocluzale "v)rfurile cuspizilor# şi uneori marginile libere aledinţilor frontali! ele sunt folosite pentru poziţionarea relativă a celor două arcade iar tehnica derealizare este descrisă într%un capitol distinct.

    Obiectivele generale ale amprentării şi clasificarea amprentelor în raport cu scopul urmarit 

    3olul esenţial al amprentei îl reprezintă transferul informaţiilor morfologice  privitoare lastructurile amprentate materializat sub forma unei copii pozitive numită model "din ghips răşiniepo(i metal depus prin galvanoplastie siliconi speciali etc.#. &odelul poate fi replica unor structuri anatomice propriu%zise dar poate fi şi copia unui alt model caz în care vorbim despremodel dupliat# iar amprentarea poartă în aceste situaţii numele de dupliare* În cazul în caremodelul este utilizat în etape intermediare ale tratamentului protetic "diagnostic elaborarea planului de tratament protezarea provizorie etc.# amprentele corespunzătoare se numesc

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    3/31

    amprente preliminare. Dacă modelul este utilizat pentru realizarea lucrării protetice finalevorbim despre amprentă finală.

    4apitolul de faţă tratează detaliat tocmai acest ultim tip de amprente. 1m arătat mai suscă dezideratul fundamental al amprentării îl reprezintă e(actitatea! astfel se asigură o condiţieimportantă pentru e(actitatea modelului5. 4u toate acestea obţinerea unui model precis este

    legată şi de alte condiţii înafara e(actităţii amprentei! intervin aici factori dependenţi de modul de păstrarea şi manipulare a amprentei tipul materialului de model tehnica de obţinere a modeluluietc. +ste necesar ca în practică să se ţină cont de toate aceste elemente pentru a putea obţine înfinal o lucrare protetică adaptată corect.

    2neori transferul informaţiilor morfologice cuprinse într%o amprentă 62 sematerializează sub forma unui model! este cazul de e(emplu al utilizării amprentelor dreptconformator în vederea confecţionării unor restaurări provizorii prin copiere. 7imilar tehnicianuldentar poate utiliza o amprentă pentru a obţine macheta din ceară a unor casete metalice. 1cestetehnici fac însă obiectulunei tratări distincte.

    În alte cazuri rolul amprentării este acela de a transfera nu at)t date morfologice ci maimult informaţii referitoare la poziţia elementelor cuprinse de amprentă! vorbim în aceste cazuridespre supraamprente sau amprente de po!i"ie. Deşi semantic cei doi termeni au valoriapropiate ei nu sunt în totalitate coincidenţi. 8ermenul de supraamprentă se referă numai la aceleamprente de poziţie realizate peste  piese protetice intermediare. 2n e(emplu în acest sens îlconstituie supraamprenta elementelor de agregare la punţile realizate din elemente separate orisupraamprenta capelor de transfer după cum vom detalia ulterior. 2n caz particular de amprentede poziţie îl reprezintă +nregistrările interolu!ale.

    2nele situaţii clinice fac necesar şi transferul cu ajutorul amprentelor nu numai al unor date morfologice statice ci şi al unor informaţii dinamice – funcţionale. 9orbim în consecinţă

    despre amprente fun"ionale* +lementele ce asigură menţinerea sprijinul şi stabilizarea la protezele totale dar şi la o bună parte dintre protezele parţiale mobilizabile sunt legate destructuri anatomice reziliente supuse motilităţii limbii obrajilor şi buzelor! din această cauzăamprentele funcţionale sunt mult mai frecvente în cazul tratamentului protetic adjunct dec)t încazul protezării prin coroane şi punţi. 4u toate acestea şi protetica conjunctă beneficiază deunele tehnici funcţionale de amprentare. 1mprentele de tip $G: "$unctionall; Generated :ath#tratate în cadrul capitolului privitor la determinarea înregistrarea şi transferul relaţiilor mandibulo%ma(ilare sunt un e(emplu de amprente funcţionale. 2n alt e(emplu îl constituiedeterminările cu ajutorul unor tehnici funcţionale de amprentare a zonei de echilibru muscular linguo%jugal sau linguo%labial pentru a plasa corpurile de punte în spaţiul neutral .

    În sf)rşit amprentele pot avea şi rolul de a orienta alte etape ale tratamentului protetic. 6e referim în aceste situaţii la amprente de orientare sau de g&ida,. 2n e(emplu îl reprezintăutilizarea unei amprente secţionate pentru a controla corectitudinea preparaţiei pentrumicroproteze.

    Obiectivele amprentării finale pentru realizarea protezelor conjuncte

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    4/31

    1mprentarea reprezintă în cadrul tratamentului protetic conjunct o etapă consumatoare de timpşi resurse materiale în care pot apărea numeroase erori ce au drept consecinţă în unele cazurichiar compromiterea rezultatului terapeutic final! aceasta este justificarea pentru spaţiile largi pecare le acordă literatura de specialitate acestei teme precum şi pentru necesitatea studiuluiaprofundat al problemelor legate de metodele tehnicile şi materialele de amprentare.

    'deal în etapa de amprentare se transmit în laboratorul de tehnică dentară următoareleelementeimita cervicală a preparaţiilor!c. ?onele rămase nepreparate de la nivelul dinţilor st)lpi "@< mm. dincolo de limita preparaţieizonă importantă pentru obţinerea unui profil de emergenţă gingival corect al viitoarei coroane#!d. $orma parodonţiului marginal!

    -. 7uprafeţele crestelor edentate!/. 7uprafeţele dinţilor vecini ai viitoarelor restaurări protetice!5. 7uprafeţele dinţilor omologi ai viitoarelor restaurări!

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    5/31

    % $olosirea aspiratorului de saliva clasic dar si a variantelor mai sofisticate ,7vedopterul"aspirator si oglindă# 'solite "aspirator depărtător al părţilor moi sistem deiluminare#

    % 2tilizarea spumei +(pas;l – un material folosit pentru evicţiune gingivală caredeplasează fizic tesutul gingival lăs)nd la îndepărtare c)mpul uscat gata pentru

    amprentare% $olosirea de medicaţie antisialogogă. 2scăciunea gurii este un efect secundar al

    medicamentelor anticolinergice "inhibă inervaţia parasimpatică reduc)nd astfelsecreţiile inclusive secreţia salivară#. Din acest grup de medicamente fac parte,atropinaA  "7altropin# diciclomina "1ntipas# bromura de metantelină "Banthine# bromura de propantelină ":roBanthine#. 1ceste medicamente trebuie prescrise cu prudenţă la bătr)ni si la persoanele cu afecţiuni cardiace sau cu glaucom "poate provoca orbire permanentă#. &ult mai folosită este clonidinaC un medicamentantihipertensiv doza fiind de @- mg cu o oră înainte de amprentare.

    E2IC3I/NEA 4IN4I2A.Ă

    +vicţiunea gingivală reprezintă deplasarea ţesutului gingival din jurul dinţilor pentru aobţine un bun acces al materialului de amprentă subgingival. Deplasarea se produce at)t lateral pentru a permite accesul unei cantităţi adecvate de material de amprentă astfel înc)t ladezinserţia amprentei materialul sa fie suficient de gros pentru a nu se rupe sau distorsiona lanivel subgingival c)t şi în sens vertical pentru a e(pune zona dentară neşlefuită dincolo delimita cervicală a preparaţieiE. +vicţiunea gingivală se poate realiza şi pentru a şlefui subgingivalfără a leza parodonţiul marginal.

    Înainte de realizarea evicţiunii gingivale trebuie să ne asigurăm că ţesutul moale estesănătos=@. În special în cazul în care preparatiile dinţior s%au realizat subgingival lezarea ţesutuluigingival poate fi inevitabilă. +fectele acestei lezări pot fi accentuate de o lucrare provizorieincorect adaptată marginal cu margini anfractuoase nelustruită corespunzător în regiuneacervicală==. În plus acumularea de placă bacteriană poate duce la aparitia unei gingivite localizatecare împiedică luarea unei amprente corecte. În cazul unor astfel de inflamaţii gingivale seimpune temporizarea amprentării refacerea lucrării provizorii astfel înc)t să fie corect adaptatăsi bine lustrită la colet si prescrierea de apă de gură cu clorhe(idină @=-F pentru =@ zile=-.

    &etodele de evicţiune gingivală pot fi clasificate astfel, &etoda mecanică

    &etoda chemo%mecanică &etoda chiuretajului gingival rotativ &etoda electrochirurgicală &etoda laserului Metoda meaniă este de domeniul istoriei şi se realiza fie cu ajutorul tuburilor de

    cupru fie cu snururi de bumbac neimpregnate.

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    6/31

    Metoda &emo5meaniă este metoda de evicţiune gingivală cea mai folosită. +a se

    realizează prin introducerea în şanţul gingivo%dentar a unui şnur care este impregnatcu o substanţă astringentă. 1ceastă substanţă cauzează o ischemie tranzitorie prinvasoconstricţie care retractează tesutul gingival.

    7nururile de evicţiune pot fi de mai multe feluri=/ după modul de realizare,rasucite împletite cu mijocul gol sau cu mijlocul plin sau ţesute. 4ele ţesute aumijlocul gol sunt mai compresive şi ies mai greu din şanţul gingivo%dentar se potimpregna cu de doua ori si jumatate mai multă substanţă astringentă dec)t celeîmpletite şi sunt mai des tăiate dec)t prinse de freze =5. 2nele şnururi pot avea lamijloc un fir subţire de cupru protejat de un strat dublu de n;lon av)nd avantajul de afi pliabile si astfel uşor de inserat şi în plus sunt mentinute mai bine după inserareîn sanţul gingivo%dentar. 7nururile de evicţiune pot avea diferite grosimi codatecoloristic utilizate in functie de ad)ncimea şanţului gingivo%dentar. 2nele firmecomercializează şnururi de evicţiune în A grosimi diferite,

    0 @@@ "negru# H @.

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    7/31

    &ulte din substanţele astringente sunt stabile numai la valori reduse de pI "@C%-#. 1cest pI pronunţat acid poate afecta stratul de detritus dentinar remanent "smear la;er# si de aceeacontactul dintre suprafeţele dentare şlefuite si substanţa astringentă se recomandă să fie minim-@.

     Procedura practică de introducere a şnurului de evicţiune gingivală

    =. 7e verifică statusul ţesutului moale. Jesuturile inflamate s)ngerează cu uşurinţa la palparea cu sonda sau la încercarea de introducere a snurului în şantul gingivo%dentar.Dacă se produce s)ngerarea se încearcă realizarea hemostazei. Dacă s)ngerarea reaparese recomandă temporizarea amprentării se verifică calitatea lucrării provizorii si se prescrie apa de gură cu clorhe(idină @=-F.

    -. 7e măsoară cu sonda parodontală ad)ncimea sanţului gingivo%dentar pentru a alegegrosimea şnurului de evicţiune şi tehnica de evicţiune. 9aloarea normală a ad)ncimii

    sanţului gingivo%dentar este de @

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    8/31

    ţesutului gingival si apariţia hemoragiei. 7nurul trebuie să fie vizibil în şanţ atunci c)nddintele este privit dinspre ocluzal sau incizal "dacă nu e vizibil înseamnă că s%a ales unşnur prea subţire#

    C. 7nurul se menţine în şanţul gingival apro(imativ 5 minute apoi se îndepărteaza se spalăsubstanţa astringentă şi se usucă. După îndepărtarea şnurului şanţul gingival se închide

    rapid în mai puţin de /@ de secunde-/ astfel înc)t amprenta trebuie luată imediat.

     Evicţiunea gingivală cu benzile de retracţie Merocel 

    Benzile de retracţie &erocel sunt confecţionate din hidro(ilat polivinil acetat un materialsintetic absorbant hemostatic. Benzile se inseră la nivelul şanţului gingivo%dentar şi sementin cu ajutorul coroanelor provizorii timp de =@%=< minute sub presiune ocluzală.După îndepărtarea lor şanţul gingival este lărgit şi uscat astfel înc)t amprenta se poatelua în condiţii optime.

     Evicţiunea gingivală cu spuma Expasyl sau cu Magic oamcord 

    7puma +(pas;l este un preparat pe bază de clorură de aluminiu si caolin care seinjectează în şanţul gingivo%dentar cu ajutorul unui pistol de aplicare. 7puma care întimp îsi mareste volumul este menţinută sub presiune ocluzală cu ajutorul unor rulourispeciale "4omprecap#. 1vantajul acestui sistem este că se realizează o bună evicţiunegingivală şi o bună hemostază cauz)nd pacientului un disconfort mult mai mic faţă de procedura mult mai dureroasă de inserare a şnurului de evicţiune. &aterialul &agic$oamcord "un polivinil silo(an e(pandabil# comercializat de firma 4oltene are acelaşi principiu de acţiune-5.

      Metoda &iureta,ului rotati-4onstă în eliminarea prin frezare a unei grosimi reduse de ţesut gingival din pereteleintern al şanţului gingivo%dentar -

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    9/31

    3ecomandări, $olosirea bisturiului electric este contraindicată la pacienţii cu pacemaLer sau la cei care au pompe de insulină. 6u se indică folosirea bisturiuluielectric în apropierea reconstituirilor corono%radiculare metalice obturatiilor cuamalgam implantelor datorită posibilitătii producerii socului electric. 6u serecomandă folosirea sa în cazul gingiilor subţiri si aderente cum ar fi la nivelul

    incisivilor inferiori sau a caninilor ma(ilari. +ste necesară o anesteziere profundă aţesuturilor înconjurătoare. +lectrodul trebuie sa treaca rapid prin ţesutul gingival cuo miscare continuă. Dacă v)rful se blochează înseamnă că intensitatea curentuluieste prea mică şi este necesar să se mărească. Dacă apar sc)ntei intensitatea curentuluitrebuie micşorată. 2n contact între electrod si dinte mai mare de @5 secunde poateconduce la leziuni pulpare ireversibile.

    Metoda laserului:entru evicţiune gingivală se pot folosi cu succes si lasere pentru ţesutul moale-  cumar fi Materlase &D "Biolase#. +le actioneză la nivelul epiteliului intern al şanţuluigingivo%dentar prin vaporizarea unui strat de tesut gingival si coagularea instantanee.

    MATERIA.E 0E AMPRENT Ă

    De%a lungul anilor au fost întocmite mai multe clasificări ale materialelor de amprentă. 4eamai cunoscută este cea realizată de :oggioli-E în =E

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    10/31

    c)mpului protetic fără a deforma însă reliefurile acestuia. :lasticitatea reprezintă o măsură aconsistenţei materialelor de amprentă în momentul aplicării lor pe c)mpul protetic.-. 41:14'818+1 D+ 2&+4813+ 1 72:31$+J+>*3 se referă la proprietatea materialelor de a se întinde pe o suprafaţă dată. +a se măsoară prin unghiul format de tangenta la suprafaţae(ternă a unei picături de material cu planul suprafeţei pe care este aplicată. 4u c)t unghiul este

    mai ascuţit cu at)t capacitatea de umectare a suprafeţelor este mai mare. :ractic această proprietate reprezintă abilitatea relativă a unui material de amprentă de a pătrunde în spaţiile miciale c)mpului protetic./. I'D3*$'>'1 sau I'D3*$*B'1. Iidrofilia este abilitatea relativă a materialelor deamprentă de a tolera cantităţi mici de fluide la nivelul c)mpului protetic furniz)nd o amprentare precisă. 4ele mai hidrofilice materiale e(istente sunt hidrocoloizii. &aterialele de amprentă careau o foarte mică abilitate de a tolera prezenţa fluidelor la nivelul c)mpului protetic de amprentat pentru a obţine o amprentă precisă se numesc hidrofobe. 7iliconii de adiţie se numără printre celemai hidrofobe materiale de amprentă//.

    5. $'D+>'818+1 reprezinta capacitatea materialelor de amprentă de a reproduce detaliile celemai fine ale c)mpului protetic! ea este dependentă de c)ţiva factori,% mărimea particulelor ce intră în compoziţia materialului de amprentă% consistenţa iniţială a materialului de amprentă "plasticitate#% hidrofilia materialului de amprentă.178'4'818+1. &aterialele de amprentă trebuie să prezinte un grad de elasticitate care să permită dezinserţia amprentei în ciuda e(istenţei unor zone retentive la nivelul c)mpului protetic. :entru a putea NdepăşiO aceste zone amprenta trebuie să se deformeze după care săNrevinăO la forma iniţială. În fapt amprenta nu revine la forma iniţială "=@@F# suferind aşa%numita deformare permanentă9:. 4apacitatea amprentei de a suporta astfel de deformări

    elasticeeste dependentă şi de alţi factori înafara elasticităţii intrinseci a materialului de amprentă,% gradul de retentivitate al c)mpului protetic% grosimea materialului de amprentă supus deformării% timpul în care se face dezinserţia amprentei% calitatea legăturii dintre materialul de amprentă şi portamprentă.

    :ractic aceasta înseamnă că utilizarea unui material de amprentă cu proprietăţi elasticefoarte bune nu reprezintă garanţia absolută pentru absenţa deformărilor permanente în urmadezinserţiei amprentei. 9a trebui în consecinţă acordată o atenţie corespunzătoare tuturor factorilor ce contribuie la menţinerea în limite elastice a deformărilor,% închiderea spaţiilor cu retentivitate mare "deretentivizare#!% asigurarea unei grosimi suficiente şi pe c)t posibil constante a materialului deamprentă!% dezinserţia amprentei într%un timp c)t mai scurt!% asigurarea unui sistem eficient de adeziune a materialului de amprentă la portamprentăA. 8'P*83*:'7&2> şi 9Q74*?'818+1. 8i(otropismul este capacitatea unui material de acurge c)nd este supus presiunii "comprimării#. +(istă 5 tipuri frecvente de v)scozităţi, chitoasă

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    11/31

    "putt;# mare sau crescută "heav; bod;# medie "regular sau medium bod;# şi redusă sau fluidă"light bod;#. &aterialele cu v)scozitate redusă au capacitatea de a înregistra cu mare precizietoate detaliile c)mpului protetic dar nu pot fi comprimate eficient doar cu ajutorul unei portamprente. &aterialele cu v)scozitate mare pot fi bine comprimate cu ajutorul portamprenteidar nu au capacitatea de a inregistra cu mare fineţe toate detaliile c)mpului protetic. 4el mai

    frecvent asocierea a două v)scozităţi ale aceluiaşi produs compensează dezavantajele fiecăruia în parte folosite separat. +(emple de asocieri recomandate , v)scozitate chitoasă în asociere cuv)scozitate redusă "putt;Rlight# în portamprentă standard! v)scozitate medie în asociere cuv)scozitate redusă " mediumRlight# în portamprentă individuală.C. 3+?'78+6J1 &+416'4S. &aterialele de amprentă trebuie să aibă o rezistenţă mecanicăsuficient de mare pentru a nu se rupe în cursul dezinserţiei de pe c)mpul protetic sau pe parcursuletapelor ulterioare "transport depozitare turnarea modelului#. 3ezistenţa la rupere a materialelor de amprentă este dependentă de elasticitate în sensul că un material cu proprietăţi elastice foarte bune suportă deformări importante fără să se rupă. :e de altă parte însă este preferabil ca în

    situaţiile în care deformarea amprentei depăşeşte limita de elasticitate  să se producă rupereamaterialului de amprentă! fenomenul acesta poate fi evidenţiat cu uşurinţă în etapa de control aamprentei în timp ce o eventuală deformare ar răm)ne inaparentă/S. &aterialele de amprentă trebuie să asigure păstrareafidelă a imaginii negative a c)mpului protetic din momentul dezinserţiei amprentei p)nă după priza finală a materialului din care se confecţionează modelul. 7tabilitatea dimensională absolutăîn condiţii normale de temperatură şi umiditate este numai un deziderat întruc)t toate materialelede amprentă suferă modificări volumetrice.E. 8'&:2> D+ :3'?S. &aterialele de amprentă ar trebui să satisfacă toate situaţiile clinice.9arianta ideală ar fi aceea în care timpul de priză ar putea fi modificat de fiecare practician în

    funcţie de necesităţile tehnicii de amprentare utilizate şi de propria abilitate.=@. 4*&:18'B'>'818+1 42 &18+3'1>2> :+6832 &*D+>.1mprentele din hidrocoloizi nu permit obţinerea modelelor prin depunere galvanică. $osfatultrisodic din compoziţia unor alginate inhibă priza ghipsului de model.==. 1B7+6J1 4*&:*6+6J'>*3 '3'816J' 712 8*P'4'.4alităţi clinice ale materialelor de amprentă sunt următoarele, :e l)ngă condiţiile esenţialeenumerate mai sus care asigură obţinerea unui model e(act al c)mpului protetic e(istă o seriede condiţii secundare pe care ar trebui să le îndeplinească materialele de amprentă.=. &'3*7 şi G278 neutre.-. D2318S 418 &1' >26GS D+ D+:*?'813+./. &aterialele de amprentă 62 83+B2'+ 7S +>'B+3+?+ G1?+ at)t pe parcursul prizei proprii c)t şi al prizei materialului de model.5. 28'>'?13+ $S3S 1 6+4+7'81 * 1:131823S 1$+3+68S 4*&:>'418S 7124*78'7'8*13+.+ 42 413+ '683S Î6 4*68148c)mpul protetic părţile moi portamprente materialul de model etc.

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    12/31

    A. 41:14'818+1 1&:3+68+' D+ 1 $' D+?'6$+4818S fără ca aceasta să%i afectezeacurateţea.C. 4*64*3D16JS Î683+ 4*7823' T' 41>'818+1 1&:3+68+'.

    +ste evident că nici un material de amprentă nu îndeplineşte toate condiţiile unui produsideal.

    &edicului stomatolog îi revine opţiunea de a utiliza materialul adecvat situaţiei clinice şitehnicii de lucru opţiune care trebuie însă fundamentată pe cunoaşterea detaliată a performaţelor şi neajunsurilor fiecărui material de amprentă.

    ;idrooloi!ii re-ersi%ili 'agar5agar)

    1u fost primele materiale de amprentă elastice apărute "7ears=E/C#. 7ubstanţa de bază este ungel pe bază de agar%agar care la încălzire"C@%=@@4# se lichefiază "trece în starea de sol# iar larăcire "/@%

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    13/31

    7unt obţinuţi printr%o reacţie de policondensare între o bază "polidimetilsilo(an# si un catalizator "octoat de staniu şi ortosilicat de etil#. Din reacţie se eliberează alcool etilic care evapor)ndu%seduce la contracţia amprentei. De aceea modelele trebuie turnate în prima oră dupăamprentare.7unt disponibili în toate v)scozităţile.

    1vantaje, timp de priză scurt inodor poate avea orice culoare elasticitate foarte bunărezistenţă la rupere bună reproducere e(celentă a detaliilor c)mpului protetic gust neutru

    Dezavantaje, capacitate de umectare a suprafeţelor scăzută e(trem de hidrofob

    stabilitate dimensională scăzută "modelele trebuie turnate în prima oră #6ilionii de adi"ie

    7unt obţinuţi în urma unei reacţii de poliadiţie între o bază " polivinilsilo(an# şi un catalizator "polisilo(an cu o grupare vinil terminală acid cloroplatinic#. În urma reacţiei nu apar produsesecundare volatile ceea ce e(plică modificările dimensionale minime din cursul reacţiei de

     priză. 7unt disponibili în toate v)scozităţile. 1vantaje, reproducere e(celentă a detaliilor c)mpului protetic stabilitate dimensională

    e(celentă contracţie de priză minimă timp de priză scurt rezistenţă la rupere bună gustneutru

    Dezavantaje, hidrofobi capacitate de umectare scăzută priza este inhibată de unele mărci

    de manuşi din late(/A sau de unele substanţe astringente preţ ridicatÎn unele formule chimice noi au fost introduşi surfactanţi care le conferă siliconilor de adiţie siusoare calităţi hidrofilice"1Uuasil#

    Polieterii

    1u fost elaboraţi în Germania în anul =EAE de profesorul M.7chmidt si echipa sa/C. :olieterii se prezintă în sistem pastă%pastă în cartuşe care se pot monta la un aparat de mala(are automată":entami( unit –+7:+#. 1cest dispozitiv permite obţinerea unui material omogen fără incluziunide aer. :olieterii se prezintă în / consistenţe "crescută % heav; bod; medie % medium bod; şifluidă % light bod;#.

    1vantaje, hidrofili stabilitate dimensională e(celentă reproducere e(celentă a detaliilor 

    c)mpului protetic rezistenţă la rupere foarte bună timp de priză scurt dispozitiv

    automat de mala(are disponibil. Dezavantaje, rigiditate foarte mare "prudenţă la demulare# imbibiţie timp de lucru scurt

    gust amar scumpi.

    Iidrocoloizireversibili

    :olisulfide 7iliconi decondensare

    7iliconi deadiţie

    :olieteri

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    14/31

    Deformare permanentăF

    =- -= @< ingurile standard sunt prevăzute cu retenţii pentru materialele de amprentă sub formă

    de orificii fante nervuri sau şanţuri. În plus se pot folosi suplimentar şi adezivi care se aplică prin pensulare pe suprafaţa internă a lingurii. 2nii autori recomandă folosirea adezivilor pentrutoate lingurile indiferent de sistemele lor de retenţie motiv)nd că materialul de amprentă secontractă în zonele în care nu e(istă sisteme de retenţie "între orificii#"$ig.=#. 1dezivul trebuielăsat să se usuce înainte de încărcarea lingurii cu materialul de amprentă/E.

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    15/31

      $ig.=

    >ingurile standard pot avea diferite dimensiuni e(ist)nd de obicei /%5 mărimi pentrufiecare arcadă. :ot fi utilizate de mai multe ori "cele metalice %se pot steriliza# sau pot fi de unicăfolosinţă "unele linguri din plastic care nu se pot steriliza#. >ingurile standard pot fi totale"pentru amprentarea întregii arcade# sau parţiale "de hemiarcadă sau segmentare#.

    +(istă şi linguri segmentare pentru amprentă bima(ilară în ocluzie denumite triple tra;sdeoarece cu ele se poate amprenta dintele preparat şi vecinii acestuia"=# antagoniştii"-# şi relaţiade ocluzie"/#. 1ceastă lingură mai este cunoscută şi sub numele de lingură Wettenbach dupănumele firmei care a comercializat%o prima oară. +ste confecţionată dintr%un cadru metalic saudin plastic în formă de 2 care circumscrie segmentul posterior al arcadei şi trece prin spateleultimilor molari "zona retromolară# permiţ)nd astfel intercuspidarea ma(imă. Între parteavestibulară şi cea orală a cadrului poate e(ista la unele tipuri o plasă foarte fină de material

    te(til.

    Portamprente 'linguri) indi-iduale

    >ingura individuală îmbunătăţeşte precizia amprentelor cu elastomeri de sinteză prinlimitarea volumului materialului de amprentă reduc)ndu%se astfel două surse de eroare, stressuldin timpul îndepărtării amprentei din cavitatea bucală si contracţia termică. În cazul amprentei înlingură individuală materialul de amprentă este dispus în strat uniform şi se contractă uniformspre deosebire de amprenta în lingură standard c)nd materialul de amprentă nu are o grosimeuniformă şi se va contracta diferit cu apariţia unor deformări consecutive ale elementelor c)mpului protetic5@5=5-.

    >ingurile individuale se confecţionează în laboratorul de tehnică dentară. +le se potrealiza din acrilat autopolimerizabil din răşini termoplastice "polistiren sau placă de bază# din poliesteri sau din compozite fotopolimerizabile acestea din urmă fiind cel mai uşor de realizat.1mprenta cu o lingură individuală realizată din acrilat autopolimerizabil trebuie luată la cel puţin-5 de ore de la confecţionarea lingurii atunci c)nd contracţia acrilatului s%a terminat5/.

    :entru asigurarea rigidităţii pereţii lingurii trebuie să aibă 5 mm. grosime. >ingurileindividuale nu trebuie să fie perforate "în scopul asigurării retenţiei materialului de amprentă# pentru a furniza presiune în timpul amprentării. 3etenţia materialului de amprentă în lingura

    individuală se obţine folosind adezivi.+tapele confecţionării lingurii individuale55 din materiale compozite fotopolimerizabile,

    =.7e trasează cu creionul pe modelul de studiu limitele lingurii individuale la apro(imativ < mm.

    de coletul dinţilor.

    -.7e plastifiază o folie de ceară de / mm. se aplică cu uşoară presiune pe model şi se secţionează

    la linia creionului. 4eara va menaja spaţiul necesar pentru materialul de amprentă.

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    16/31

    /.7e fac / stopere ocluzale pe cuspizii nefuncţionali ai dinţilor nepreparaţi prin îndepărtarea cerii

    într%un unghi de 5

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    17/31

    A. :regătirea amprentei în vederea turnării modelului.

    TE;NICI 0E AMPRENTARE

    Amprenta de spălare '>as&5te&ni?ue)

    +ste o tehnică în doi timpi.7e folosesc materiale de consistenţe diferite "chitoasă şi fluidă#.În primul timp se ia amprentă cu materialul chitos iar în al doilea timp se corectează primaamprentă cu material fluid5ingura de amprentă se încarcă cu o cantitate mai mică de material în zona

     posterioară şi se aplică în cavitatea bucală dinspre posterior spre anterior  7e distrage atenţia pacientului în timpul amprentării de la această

    manevră. 7e administrează medicamente antiemetice "cu jumatate de oră înainte de

    amprentare# 7e temporizează amprenta astfel înc)t pacientul să se prezinte la cabinet

    nem)ncat cu stomacul gol/. 7e aplică adezivul pe interiorul portamprentei şi se lasă să se usuce.5. 7e realizează evicţiunea gingivală

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    18/31

    materialul fluid se poate menaja şi prin aplicarea deasupra materialului chitos înainte deamprentă a unei folii de plastic sau prin amprentarea dinţilor înainte de şlefuirea lor sau peste restaurările provizorii.

    C. 7e îndepărtează firele de retracţie se spală şi se usucă şanţul gingivo%dentar.. 1sistenta prepară materialul fluid încarcă seringa de amprentare pe care i%o dă

    medicului şi aplică materialul fluid pe materialul chitos din portamprentă iar mediculaplică materialul fluid în şanţul gingival şi pe preparaţie cu ajutorul seringii. :racticetapele C şi se realizează concomitent , asistenta prepară materialul fluid şi încarcăseringa în timp ce medicul scoate şnururile de evicţiune spală si usucă şanţurile gingivo%dentare.

    E. 7e aplică portamprenta pe c)mpul protetic şi se menţine nemişcată p)nă la priză.=@. După priza materialului se îndepărtează părţile moi "buze obraji# desfiinţ)ndu%se

    succiunea "eventual se suflă cu aer la limita dintre lingură şi parţile moi# şi seîndepărtează amprenta din cavitatea bucală printr%o singură mişcare în a(ul preparaţiilorcu grijă să nu lovim cu lingura dinţii antagonişti se spală se usucă şi se

    face controlul acesteia.

    :roblemele care pot apărea în cazul acestei tehnici , repoziţionarea greşită pe c)mpul protetica portamprentei cu material chitos şi fluid în cadrul timpului - al amprentării! materialul fluidtrebuie aplicat pe tot c)mpul protetic şi nu doar la nivelul dinţilor preparaţi pentru a nu apăreaînălţări ale ocluziei5C.

    Amprenta +n du%lu ameste

    +ste o amprentă într%un singur timp.2tilizează un singur material în consistenţe diferite care fac priză în acelaşi timp.8ehnica se pretează pentru siliconi polieteri polisulfuri şi hidrocoloizireversibili.9)scozitatea celor două materiale să fie apropiată5.

     Etapele clinice ale amprentării!

    =. 7e alege şi se probează portamprenta-. 7e aplică adezivul pe interiorul lingurii şi se lasă să se usuce/. 7e realizează evicţiunea gingivală5. 7e îndepărtează firele de retracţie se spală şi se usucă şanţul gingivo%dentar.

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    19/31

    continuă de%a lungul coletului dintelui. +ste important ca materialul de amprentă să o iaînaintea v)rfului seringii şi nu invers. După ce marginea preparaţiei şi suprafeţele a(ialeau fost acoperite se recomandă să se sufle uşor cu aer astfel înc)t materialul să fieîmpins c)t mai ad)nc în şanţul gingival.

    . 7e aplică portamprenta pe c)mpul protetic

    E. După priza concomitentă a celor două materiale de consistenţă diferită se îndepărteazăamprenta din cavitatea bucală printr%o singură mişcare se spală se usucă şi se facecontrolul acesteia.

    2na din problemele ce pot apărea în cadrul acestei tehnici este fuga materialului fluid"înregistrarea limitelor preparaţiei de către materialul cu consistenţă crescută # datorită faptuluică v)scozitatea celor două materiale nu a fost apropiată "consistenţă chitoasă R consistenţăfluidă#. :entru această tehnică se recomandă folosirea urmatoarelor consistenţe,

    4onsistenţă medie "medium bod;#R consistenţă fluidă "light bod;# 4onsistenţă crescută"heav; bod;# R consistenţă fluidă "light bod;#.

    1mprenta în dublu amestec se poate lua şi chiar este indicat şi cu ajutorul unei linguriindividuale.* variantă a acestei tehnici este cea care foloseşte cape de amprentare. 1cestea suntconfecţionate pe bonturile ce trebuie amprentate de pe modelul de studiu din acrilatautopolimerizabil cu contracţie minimă "Durala; sau G4 :attern resin# . +le trebuie prevazute curetenţii pe faţa vestibulară şi orală astfel înc)t sa poată fi retenţionate în masa amprentei.Întimpul amprentării capele vor fi umplute cu material de amprentă fluid şi se vor aplica pe bonturile din cavitatea bucală. 'mediat apoi se aplică deasupra lor portamprenta încărcată cumaterial de amprentă cu consistenţă mai crescută. 1mprenta realizată cu această tehnică estee(trem de fidelă.

    Amprenta monofa!iă 'single mi$ te&ni?ue)

    +ste o amprentă care foloseşte un singur material într%o singură consistenţă într%un singur timp.&aterialul folosit este de consistenţă medie iar portamprenta este individuală. :ractic se preparămaterialul se încarcă lingura şi seringa de amprentare se injectează materialul în jurul preparaţiei se aplică portamprenta se aşteaptă priza şi apoi se îndepărtează portmprenta dincavitatea bucală. 1cest tip de amprentare se utilizează deseori în implantologie.

    Amprenta %ima$ilară +n olu!ie

    7e foloseşte pentru, =%- coroane solo şi reconstituiri corono%radiculare cu condiţia e(istenţeiocluziei stabile "stop ocluzal distal funcţional#. +ste contraindicată pentru,

    &ai mult de - coroane solo5E

    :unţi

    4oroane elemente de agregare pentru proteze

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    20/31

    7ituaţiile în care pacientul nu poate să ocludă în '& cu lingura specială în cavitatea

     bucală *cluzie instabilă

    1mprenta se realizează în poziţia de intercuspidare ma(imă folosind linguri de tip Wettenbachsau triple tra;s. 1mprentarea fără lingură este contraindicată datorită faptului ca amprentarezultată nu este suficient de rigidă pentru ca la turnarea modelului să nu se deformezeingura se încarcă pe ambele părţi După ce se aplica lingura încărcată cu materialul de amprentă în cavitatea bucală a

     pacientului si acesta oclude în '& trebuie să verificam corectitudinea intercuspidăriima(ime pe partea contralaterală.

    În afara acestor tehnici clasice în literatură se descriu şi alte tehnici de amprentare bima(ilară,

     "mprenta bimaxilară prin te#nica laminară pentru coroane solo$   Înainte de preparareadintelui se ia o amprentă cu un silicon de adiţie de consistenţă chitoasă cu o lingură pentruamprentă bima(ilară fără pereţi "triple tra; sideless#. După priza materialului şi îndepărtareaamprentei din cavitatea bucală se realizează cu o freză cilindrică două orificii mezial şi distal dedintele pe care vrem să%l amprentăm dinspre faţa vestibulară prin materialul de amprentă. 7eşlefuieşte dintele iar apoi amprenta se plasează pe c)mpul protetic. :rin unul din orificiilevestibulare se injectează cu ajutorul unei seringi materialul fluid p)nă c)nd acesta refluează prin

    celălalt orificiu. "mprenta bimaxilară #idraulică şi #idrofobă$ 1 fost inventată de Dr. Xeffre; Ioos iar 

     principiul metodei este următorul, materialul de amprentă hidrofob introdus la nivelul şanţuluigingivo%dentar poate împinge şi poate îndepărta fluidul de la acest nivel printr%o acţiunehidroLinetică "efect hidraulic#. :ractic această tehnică se realizează astfel, se ia o amprentă înocluzie cu un silicon de adiţie de consistenţă chitoasă foarte dur într%o lingură pentru amprentă bima(ilară "triple tra;#! după priza materialului pacientul deschide gura iar portamprenta nu seîndepărtează din cavitatea bucală ci răm)ne la arcada antagonistă! se spală şi se usucă amprentaîn cavitatea bucală a pacientului fără să o mişcam din loc! se injectează material fluid cu o

    seringă de amprentare pe preparaţie şi pacientul închide din nou gura. După priza materialuluifluid se îndepărtează amprenta din cavitatea bucală.

    Te&nii de amprentă +n situa"ii speiale

    1mprentarea în cazul pacienţilor cu microstomie

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    21/31

    În situatia în care pacientul prezintă microstomie "orificiu bucal anormal de mic rezultat al unor traume muşcături de animale leziuni electrice şi termice arsuri chimice anomalii genetice  postchirurgical după îndepărtarea unor tumori ţi reconstrucţia defectelor buzelor# iar practiccea mai mică lingură de amprentare nu se poate introduce in cavitatea bucala luarea amprentelor în mod obişnuit devine imposibilă. În aceste cazuri se folosesc linguri sectionate în două trei

     parti care se introduc pe r)nd in cavitatea bucală a pacientilor iar segmentele de lingură seinde(ează în poziţie. După priza materialului se îndepărteză inde(ul şi apoi se scot unul c)teunul segmentele lingurii. 1cestea se vor reasambla cu ajutorul inde(ului.

    1mprentarea în cazul pacientilor cu deschiderea gurii limitată

    În aceste cazuri se poate încerca folosirea unor linguri de amprentă bima(ilare totale. *altă soluţie o reprezintă folosirea furculiţei arcului facial ca suport pentru materialul de amprentă.

      Amprenta optiă 'opto5eletroniă)

    1ceastă metodă elimină folosirea materialelor de amprentă folosind în schimb unscanner digital pentru amprentarea dinţilor 

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    22/31

    Datele odată achiziţionate sunt prelucrate şi se realizează designul restaurării protetice"etapa 41D# iar apoi acesta se trimite spre dispozitivul de frezare a blocurilor ceramice "etapa41.

    6istemul E:0 0entist comercializat de firma D5D 8echnologies >>4 "3ichardson 8P#din -@@ este format dintr%un cart ce conţine centrul de design "computer şi monitor# scannerul

    laser şi separat o unitate de frezaj. 7cannerul laser "'ntraoral Digitizer# are un profil vertical maiscurt dec)t al sistemului 4erec fiind mult mai uşor de utilizat la pacienţii cu o deschidere a guriilimitată. 7istemul nu necesită folosirea vreunei pulberi reflective ci doar realizarea unei evicţiunigingivale şi a unei hemostaze eficiente. 7cannerul trebuie ţinut la o anumită distanţă de suprafaţacare trebuie scanată lucru uşor de realizat datorită unor picioruşe de cauciuc de la capetelescannerului care se aplică pe dinţii adiacenţi preparaţiei. 7e captează mai multe imagini ale preparaţiei softul aparatului cre)nd un model /D. 6u este necesară scanarea arcadei antagoniste.În schimb se ia o înregistrare de ocluzie care după priză se aşează pe arcada cu preparaţia şi sescanează. 7e stabilesc apoi limitele preparaţiei şi culoarea şi se trimit datele de la centrul de

    design la unitatea de frezaj.7cannerele digitale /D pentru amprentare elimină mai multe etape consumatoare de timpdin cabinet cum ar fi alegerea lingurilor prepararea şi priza materialelor de amprentă dezinfecţiaamprentelor şi trimiterea acestora la laboratoul de tehnică dentară.

    6istemul Cadent iTero este disponibil pe piaţă din -@@C. În timp ce abilitatea de a scanafără a fi nevoie de pulbere reflectivă este avantajoasă un dezavantaj al acestui scanner cu laser este forma mărită a capului său datorită necesităţii de includere a unei roţi a culorii în sistemulde achiziţionare a datelor. :entru obţinerea modelului /D sunt necesare mai multe scanări ale preparaţiei si ale relaţiei de ocluzie cu antagoniştii care nu durează mai mult de / minute.1mprenta digitală este trimisă la laboratorul de tehnică dentară în format electronic unde se

    realizeză modelul prin frezaj dintr%un bloc de răşină specială. :e acest model se va realiza apoirestaurarea protetică finală

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    23/31

    CONTRO./. AMPRENTEI

    După îndepărtarea amprentei din cavitatea bucală a pacientului aceasta se spală se usucăşi se e(aminează. În această fază clinică este utilă folosirea sistemelor de magnificare optică"lupe#

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    24/31

    •  prepararea manuală a materialului de amprentă cu incorporarea de aer "în

    timpul preparării materialului fluid partea activă a spatulei nu trebuie să părăsească masa materialului#! utilizarea sistemelor automate de mala(are amaterialelor creşte şansele obţinerii de amprente fără bule de aer.

    • tehnica de injectare a materialului fluid incorectă, v)rful seringii nu trebuie să

     părăsească masa materialului de amprentă în timpul injectării materialuluifluid! injectarea materialului de amprentă cu întreruperi " de e(emplu înt)i seinjectează materialul în zona distală şi linguală apoi se injectează materialulvestibular si mezial! între cele două mase de material injectate e(istă o mare probabilitate să se prindă bule de aer#! pentru micşorarea riscului de a apărea bule de aer în zonele critice este important să se sufle uşor cu aer asupramaterialului fluid injectat

    • omiterea injectării de material fluid la nivelul feţelor ocluzale/. 3upturi ale amprenteiA

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    25/31

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    26/31

    materialul fluid sau aplicarea deasupra materialului chitos înainte de amprentă aunei folii de plastic amprentarea dinţilor cu materialul chitos înainte de şlefuirea lor.

    -. desprinderea invizibilă a amprentei de lingură "fig.=#. 7e recomandă folosirea în modcorect a adezivilor pentru orice portamprentă folosită.

    /. deformarea permanentă. :entru a minimaliza deformarea permanentă se recomandă

    următoarele măsuri, deretentivizarea înainte de amprentare a zonelor retentive alec)mpului protetic îndepărtarea amprentei într%un timp c)t mai scurt printr%o singurămişcare asigurarea unei grosimi suficiente de material de amprentă şi pe c)t posibilconstante a materialului de amprentă. * îmbunătăţire semnificativă a rezistenţei ladeformarea permanentă apare atunci c)nd amprentele sunt lăsate pe c)mpul proteticîncă =%- minute după priza materialului de amprentă înainte de a fi îndepărtate. Înacest timp suplimentar materialele de amprentă ating ma(imul proprietăţilor mecanice.

    5. dezinfecţie incorectă. * dezinfecţie incorectă a amprentei "soluţii timp# poateconduce la distorsionarea iremediabilă a amprentei. 7e recomandă respectarea cu

    stricteţe a protocolului de dezinfecţie propriu fiecărui tip de material de amprentă.

     0EINFEC3IA AMPRENTEI

    După îndepărtarea din cavitatea bucală a amprentei spălare uscare şi verificare aceastatrebuie dezinfectată înainte de a fi trimisă laboratorului de tehnică dentarăAC. 1ceastă procedurăîmpiedică infectarea personalului din laboratorul de tehnică dentară. 1legerea metodei dedezinfecţie depinde de tipul de material de amprentă folosit. 2n protocol de dezinfecţie incorect

     poate afecta iremediabil amprenta. Datorită tendinţei de a absorbi apa si de a se distorsionaconsecutiv materialele hidrofile "hidrocoloizii polieterii siliconii de adiţie hidrofili# nu trebuiescufundate în soluţiile de dezinfectare ci acestea sunt aplicate prin pulverizare pe suprafaţaamprentei care apoi este introdusă într%un sac de plastic ermetic închis timp de =@ minute.7ubstanţele folosite pentru dezinfecţia amprentelor sunt următoarele, glutaraldehida -F "imersie=@ minute# iodoform hipoclorit de sodiu =F fenoli.

    Materiale 8i e&ipamenteB

    7oluţii astringente, Iemodent ":remier Dental# Gingi%1id "Gingi%:aL# 1stringedent

    9iscostat "ultradent# 9isine +;e drops ":fizer# 1frin 6ose 7pra; "7chering% :lough#7nururi de evicţiune, Gingi%:aL " Gingi%:aL# Gingibraid"Du( Dental# 3oeLo "3oeLo#

    2ltrapaL"2ltradent#7pumă pentru evicţiune, +(pa%s;l "Werr# &agic $oamcord "4oltene#Bisturiu electric, :erfect 847 " 4oltene# 7ensimatic " :arLell#1lginat, Xeltrate "4aulL# 4oe 1lginate "G4#Iidrocoloizi reversibili , 3ubberloid 1garloid "Du( Dental#

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    27/31

    7iliconi de condensare , 7ilaplast 7ilasoft "Deta(# 7peede( "4oltene#:olisulfide, :ermlastic "Werr# 4oe $le( " G4#7iliconi de adiţie, 1ffinis :resident "4oltene# +(trude 8aLe=" Werr# 3eprosil 1Uuasil

    "4aulL# +(afle( +(ami( "G4#:olieteri, 'mpregum :ermad;ne "/

    7eringi de amprentare, 4oe s;ringe "G4# $ree%$loY s;ringe "Werr# 'mpregum s;ringe" /

    >upe, 1lmore 'nt. >actona 2niversal *rascopic 3esearch3aşini pentru linguri individuale, $ormatra; "Werr#8ra; resin "4aulL# 4oe 8ra; :laastic

    "G4#

    I.IO4RAFIE

    =.8he glossar; of prosthodontic terms. X :rosthet Dent. -@@< Xul!E5"=#,=@%E-.-.Devan &&. Basic principles in impression maLing. =E

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    28/31

    /.3osenstiel 7. >and &. $ujimoto X. 4ontemporar; fi(ed prosthodontics. &osb; +d. -@@A5/=%5A/.5.Donovan 8+ 4hee MM. 1 revieY of contemporar; impression materials and techniUues. Dent4lin 6orth 1m. -@@5 1pr!5"-#,vi%vii 55

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    29/31

    -/.>aufer B? Baharav I >anger \ 4ardash I7. 8he closure of the gingival crevice folloYinggingival retraction for impression maLing. X *ral 3ehabil =EEC!-5"E#,A-E%A/4 >iu :3. 1 preliminar; surve; of impression tra;s used inthe fabrication of fi(ed indirect restorations. X :rosthodont. -@@E *ct!="C#,aufer B? Baharav I 4ardash I7. 8he linear accurac; of impressions and stone dies asaffected b; the thicLness of the impression margin. 'nt X :rosthodont =EE5!C"/#,-5C%-

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    30/31

    55.8err; D1 8ric * Blatz & Burgess X*. 8he custom impression tra;, fabrication andutilization. Dent 8oda;. -@=@ &ar!-E"/#,=/- =/5%

  • 8/9/2019 Amprentarea in Protetica Fixă

    31/31

    A-.Beier 27 Grunert ' Wulmer 7 Dumfahrt I. [ualit; of impressions using h;drophilic pol;vin;l silo(ane in a clinical stud; of -5E patients. 'nt X :rosthodont. -@@C &a;%Xun!-@"/#,-C@%5.A/.8aLahashi I $inger MX WuroLaYa 3 $uruLaYa & Womatsu &. 7ulcus depth reproductionYith pol;vin;l silo(ane impression material, effects of h;drophilicit; and impression

    temperature. [uintessence 'nt. -@=@ &ar!5="/#,e5/%