Amprenta Carbon Ana_Aslan

6
AMPRENTA DE CARBON - AFLĂ CÂT CONTEAZĂ PENTRU VIITORUL TĂU Prof. Mariana Szenkovits Prof. Leonora Barbu Colegiul Tehnic „Ana Aslan” Cluj-Napoca Amprenta individuală de carbon este efectul direct al acţiunilor unei persoane asupra mediului. Aceasta se măsoară prin însumarea emisiilor de dioxid de carbon rezultate în urma activităţilor de zi cu zi, pe o perioada de un an calendaristic. De la electricitate şi până la călătorii, alimentaţie şi îmbrăcăminte, toate acţiunile implică emisii de dioxid de carbon şi au un impact direct asupra accelerării schimbărilor climatice. Amprenta de carbon este produsă de fiecare individ în parte. Indiferent de ocupaţia sa, el va folosi calculatorul, va privi la televizor, va utiliza fierul de călcat, va conduce o maşina, va face duşuri calde etc. Toate aceste acţiuni produc dioxid de carbon (CO 2 ), un gaz extrem de periculos. Consecinţele sale sunt vizibile şi cunoscute ca: încălzirea globală, poluarea, decimarea habitatelor naturale şi a speciilor care le populează. Calculatoare precum cel de pe www.generatiaverde.ro si de pe site-ul eco-living www.StopCO2.ro (Proiect susţinut de Banca Comercială Română ), ajută indivizii să- şi calculeze amprenta personală de dioxid de carbon, atât pentru a-i ajuta să se evalueze corect, dar şi pentru a putea schimba ceva la comportamentul lor şi să poată compara, totodată, emisiile rezultate, cu mediile din alte ţări. Calculatorul amprentei de dioxid de carbon este primul pas către o implicare reală şi un ajutor dat planetei. Calculatorul amprentei de carbon (CO 2 ) este împărţit în trei secţiuni principale: consum casnic, electricitate şi transport. Oferă sfaturi privind comportamentului ecologic. La finalul calculului, persoanele sunt directionate către ONG-uri

description

Amprenta Carbon

Transcript of Amprenta Carbon Ana_Aslan

Page 1: Amprenta Carbon Ana_Aslan

AMPRENTA DE CARBON - AFLĂ CÂT CONTEAZĂ PENTRU VIITORUL TĂU

Prof. Mariana SzenkovitsProf. Leonora Barbu

Colegiul Tehnic „Ana Aslan” Cluj-Napoca

Amprenta individuală de carbon este efectul direct al acţiunilor unei persoane asupra mediului. Aceasta se măsoară prin însumarea emisiilor de dioxid de carbon rezultate în urma activităţilor de zi cu zi, pe o perioada de un an calendaristic. De la electricitate şi până la călătorii, alimentaţie şi îmbrăcăminte, toate acţiunile implică emisii de dioxid de carbon şi au un impact direct asupra accelerării schimbărilor climatice.

Amprenta de carbon este produsă de fiecare individ în parte. Indiferent de ocupaţia sa, el va folosi calculatorul, va privi la televizor, va utiliza fierul de călcat, va conduce o maşina, va face duşuri calde etc. Toate aceste acţiuni produc dioxid de carbon (CO2), un gaz extrem de periculos. Consecinţele sale sunt vizibile şi cunoscute ca: încălzirea globală, poluarea, decimarea habitatelor naturale şi a speciilor care le populează.

Calculatoare precum cel de pe www.generatiaverde.ro si de pe site-ul eco-living www.StopCO2.ro (Proiect susţinut de Banca Comercială Română ), ajută indivizii să- şi calculeze amprenta personală de dioxid de carbon, atât pentru a-i ajuta să se evalueze corect, dar şi pentru a putea schimba ceva la comportamentul lor şi să poată compara, totodată, emisiile rezultate, cu mediile din alte ţări. Calculatorul amprentei de dioxid de carbon este primul pas către o implicare reală şi un ajutor dat planetei.

Calculatorul amprentei de carbon (CO2) este împărţit în trei secţiuni principale: consum casnic, electricitate şi transport. Oferă sfaturi privind comportamentului ecologic. La finalul calculului, persoanele sunt directionate către ONG-uri care se ocupă special cu plantarea copacilor, pentru a neutraliza amprenta de dioxid de carbon.

Amprenta medie de carbon în România este de 5,23 t pe an şi reprezintă 0,4% din totalul emisiilor de dioxid de carbon din UE, ţara noastră ocupând locul 37. Media europeană a emisiilor personale se află la cota alarmantă de 7 tone/anual.

o Exemplu de calcul (2010):

Amprenta medie în România

Amprenta ta

5,23 tone de CO2 pe an 4,25 tone de CO2 pe an

Rezultatul a fost mai bun decât la 63.5% dintre respondenţii care au utilizat calculatorul, adică 36.5% au avut emisii mai mici.Valori medii ale amprentei de CO2 (t) pe şcoală (2010) Tabel nr. 1

Page 2: Amprenta Carbon Ana_Aslan

Sursa emisii CO2 Valoarea Media StopCO2.ro Diferenţa

Consum casnic 2,22 2,64 - 0,44Electricitate 0,32 0,38 - 0,04Transport 1,71 2,80 -1,09 Valori medii ale amprentei de CO2 (t) în diferite ţări Tabel nr. 2 Ţara ValoareMedia StopCO2.ro 5,23America 19,66Germania 10,75Ungaria 6,04Italia 8,42

Amprenta de carbon a fost calculată de elevii de la Colegiul Tehnic “Ana Aslan”, Cluj-Napoca,din clasele X-XII, de la specializarea Protecţia mediului. Calculele s-au efectuat în 2010 şi 2011. Media amprentei de carbon în primul an (2010) a fost de 4,25 t pe an, sub media pe ţară ( 5,23 t).Conform recomandărilor din calculatorul Amprentei de carbon, s-a sugerat să reducem valoarea la 3,4 tone emisii de CO2 pe an. Acest lucru reprezintă o reducere cu 20% a emisiilor de CO2. Am ţinut cont de următoarele Sfaturi pentru reducerea CO2Folosirea unui termostat pentru centrala termică reduce consumul de gaze cu valori între 20-30%.

Reducând temperatura în casă cu 1 grad pe timp de iarnă (de la 24 la 23) sau crescând temperatura cu 1 grad pe timp de vară (de la 23 la 24), puteţi economisi până la 2%, reducând astfel şi cheltuielile şi emisiile de CO2.

Folosirea becurilor ecologice reduce consumul de peste 6 ori şi realizează economii serioase de bani şi de emisii de CO2.

Folosirea maşinii de spălat la temperaturi mai reduse (de ex. 30 in loc de 40 de grade), scade consumul cu până la 20%.

Prin folosirea maşinii de spălat la capacitatea ei maximă, spalând cât mai multe rufe la o singură spălare, economisim energie.

Scoaterea din priză a aparatelor electronice şi electrocasnice atunci când nu le folosim sau când suntem în concediu, reduce cu până la 3% din consumul lunar total.

Prin folosirea unei clase economice superioare pentru aparatura electrocasnică, reducem consumul cu până la 40%.

Prin aplicarea unui ventilator pe motorul frigiderului, se reduce consumul acestuia cu până la 30%.Am repetat procesul de calculare pentru Amprenta de carbon şi în anul 2011. Media calculată a fost mai mică cu 16% având valoarea de 3, 62 t CO2.

Cea mai mare reducere s-a realizat la consumul casnic de la 2, 22 la 1, 86 t.

Valori medii ale amprentei de CO2 (t) pe şcoală (2011) Tabel nr.3

Sursa emisii CO2 Valoarea Media StopCO2.ro Diferenţa

Consum casnic 1,86 2,64 -1,78Electricitate 0,33 0,38 -0,05Transport 1,43 2,80 -1,37

Dintr-un chestionar aplicat elevilor, s-a constatat că, reducerea s-a produs datorită unor măsuri pe care le-au aplicat, cum ar fi: folosirea becurilor ecologice, scoaterea calculatorului şi televizorului din priză atunci

Page 3: Amprenta Carbon Ana_Aslan

când nu le-au mai folosit, la achiziţionarea noilor aparate electrocasnice au fost alese produse din clasa energetică A+.

Reducerea cu 20% a emisiilor la nivel internaţional ar fi suficientă pentru a opri procesul de încălzire globală.

In decembrie 2009 a avut loc la Copenhaga un summit pentru planetă, având ca obiectiv încheierea unui acord pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră şi lupta împotriva încălzirii planetei.

S-a propus combaterea schimbărilor climatice în 10 paşi: Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 50% până în 2050, faţă de nivelul anului 1990. Captarea de CO2 prin noi tehnologii de captare şi stocare.

Maşini mai verzi prin emisii în medie de 130g CO2/km.

Mai multe resurse regenerabile până în 2020, 20% din vânt, soare, biomasă, resurse geotermale.

Mai puţin CO2 provenit din combustibili.

Etichete cu amprenta de carbon.

Clădiri mai eficiente energetic.

Produse mai eficiente: Un nou sistem de etichetare a aparatelor electrocasnice, incluzând şapte clase de consum.

Creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi.

Un copac absoarbe în medie o tona de CO2 /an. Municipiul Cluj-Napoca este în criza de spaţii verzi, cu 12 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor.

Pâna în 2010, trebuiau să se asigure locuitorilor 20 de mp/ pe cap de locuitor, iar pâna în 2013, 26 mp. Potrivit statisticilor, jumătate din oraşele României abia ating 10-15 mp de spaţiu verde pe cap de

locuitor, la distanţă mare de cei 40 de metri pătraţi pe cap de locuitor, conform normelor UE.Având în vedere că omul este dependent de natură şi nu poate trăi în afara ei,fiecare dintre noi poate contribui semnificativ la ameliorarea şi protejarea parcurilor, a spaţiilor verzi sau a grădinilor. Astfel, elevii şi profesorii de la colegiul nostru au participat la mai multe acţiuni ecologice, cum ar fi:

Proiect www.beagleproject.org de monitorizare a copacilor; Proiect www.co2nnect.org de investigare a emisiilor de CO2 în timpul deplasărilor de acasă la şcoală Campania “Clujul prinde rădăcini”, de plantare de arbori în jurul Clujului; Campania “ Iubeşte Clujul curat”, de curăţare a parcurilor din oraş; Marşul bicicliştilor în proiectul Critical Mass, etc.

Imagini de la acţiunile de ecologizare cu elevii noştri: Campania “Clujul prinde rădăcini” – aprilie 2010

Page 4: Amprenta Carbon Ana_Aslan

Imagini de la Marşul bicicliştilor Critical Mass: lunar

Bibliografie: 1. Calculatoare pentru amprenta de carbon:

www.generatiaverde.ro şi www.stopco2..ro

2. http://www.ziare.com/articole/summit+copenhaga3. Neguţ Claudia, Rîşnoveanu Geta, Teodorescu Irina, „Ecologie şi protecţia mediului”, Editura Constelaţii, Bucureşti 2001.