NR. 2 | 1 DECEMBRIE 2011 | WWW.AMOUNT.MD

amount

Meteorul român ce a „aprins” Femina

În Planul Financiar al clubului Femina, echipa de handbal are aproximativ 8000 de euro cheltuieli pentru 8 luni de zile.

Află cine este moldoveanca cu 76 de mii de fani

pe Facebook

Care va fi preţul pomilor de Anul Nou?!

amountwww.amount.md

REDACTOR-ŞEF: Ivan Goncearuc - goncearuc@amount.mdSENIORI EDITORI: Viorel Roman - roman@amount.md | Radu Lisița - lisita@amount.mdREDACTORI: Victor Ciobanu | Cristina BrumăART DIRECTOR: Ivan GoncearucEDITOR FOTO: Radu LisițaCOPERTA: Radu Lisița

REVISTĂ EDITATĂ DE: DIA Media GroupCEO: Ivan GoncearucCIO: Viorel RomanRELAŢII INTERNAŢIONALE: Aura BălănelART DIRECTOR: Radu LisițaDESENATOR: Irina Luchianova

Adresa redacției: Republica Moldova, Chişinău, str. Sfatul Ţării 2 tel. 377 22 294264; e-mail: amount@amount.md

NR. 2 | 1 DECEMBRIE 2011 | WWW.AMOUNT.MD

amount2

Micul geniu dinUNGHENI

La 4 ani a pus mâna pe calculator, la 9 a elaborat site-ul liceului iar la 16 a cucerit juriul la StartUp WeekEnd

Amount vă salutăamount

EDITORIAL

Ivan Goncearuc

Cum fiecare persoană care porneşte un start-up are, în minte, un plan de dezvoltare, avem şi noi unul trasat. După lansarea de pe 1 noiembrie ne-a cam fost dat peste cap planul. Am înregistrat un număr de vizitatori unici pe revistă mult mai mare decît cel preconizat din start. Acum va fi destul de compli-cat să ținem pînzele sus, nemaivorbind de creşterea rezultatului.

Anume de aceea am hotărît să nu vă dezamă-gim şi să vă propunem mai multe pagini şi un format nou, A5, mai citeț decît cel

propus anterior. Şi în aceas-tă lună am alergat tare să vă aducem subiecte cît mai interesante despre culise-le afacerilor autohtone şi despre persoane tinere care au investit bani în ideile lor personale.

Vreau să mă adresez celor care ne citesc cu rugă-mintea de a ne povesti isto-rii de succes din Moldova, în care sunt implicați tinerii afacerişti, că-i plictisită lumea de la noi să citească doar despre businessmanii consacrați pe care-i cunosc absolut toți.

Într-un material detali-at pe care puteți să-l găsiți în revistă, vă vom informa, lună de lună, care sunt statisticile noastre, atît la capitolul site cît şi la capi-tolul revistă, cea din urmă fiind găzduită de „gigantul” internațional Issuu.com. Asta pentru a veni în fața publicului sincer aşa cum o vom face întotdeauna. Fiecare va avea posibilita-tea de a vedea cifrele care alcătuiesc publicul nostru, inclusiv potențialii parte-neri :)

Apropos de parteneri, proiectul nostru a reuşit să

„semneze” cîteva partene-riate în chiar prima lună de existență. Vreau să le mul-țumesc partenerilor noştri media HotNews.md, IT Moldova, JurnalSportiv.md şi Sandu Grecu, şi celor co-merciali FC Dacia şi Client.md. Aici putem adăuga alte nume sonore aşa ca Gizmo.md, Cornel Gandrabur, Adrian Blanaru, Napocel, Marian Şania, Radio Lolo şi, la desert, site-ul SexPer-ta.net.

Cum am şi promis, în fiecare lună site-ul Amount.md va veni cu ceva absolut nou pentru cititorii săi. După DEX-ul Economic a venit rîndul unei aplicații care strînge toate reducerile din Moldova într-un singur loc – la noi pe site. Acum aveți posibilitatea să aflați despre toate reducerile din țară cu un singur click, nealergînd de pe un site pe altul.

Şi, la final, v-am pre-gătit ceva exclusiv pentru piața media din Moldova - Amount este prima revistă paginată în RM cu copertă dublă!

Enjoy.

Pîinea și untul primului număr Amount

tisc

ofzc

.com

Noi construim viitorul

Brainstorming made in MoldovaAutor:Radu Lisiţa

Startup Weekend este un eveniment internațional de anver-gură, în cadrul căruia participanții pun bazele unor aplicații, platforme sau servicii web care ulterior ar putea consti-tui baza unei afaceri. În perioada 11-13 noiem-brie curent, Startup Weekend s-a desfășurat și în R. Moldova, în incin-ta Academiei de Studii Economice.

,,În Moldova nu au existat evenimente de dezvoltare a culturii an-treprenoriale. Proiectul nostru (USAID CEED II) a organizat la ITC Summit o secțiune dedicată antreprenoriatul și a căpătat priză. După aceasta am organizat un

eveniment antprenorial în colaborare cu o companie din Anglia — Launch48, iar după jumătate de an am vrut să încercăm un format internațional mai recunos-cut, mai mare și așa am ajuns să organizăm Startup Weekend”, a precizat Ionela Ciuhrii, organizatoare a evenimentului.

Iar apoi, după ce a fost luată hotărârea de o organiza această festivitate și în Moldova, a fost depusă o cerere la Startup Week-end Global. După o analiză a capacității de organi-zare, s-a dat undă verde desfășurării evenimentului și în R. Moldova.

Eveniment

Brainstorming made in Moldova

DESPRE SUW

Din start toți încearcă să facă proiecte mari, însă nu-şi dau seama că toate pro-iectele au început de la ceva. De altfel, când implimentea-ză un startup uită că punctul final sunt banii şi deviază un pic de la realitate. După prima zi a evenimentului mi s-a părut că nivelul este ridicat însă azi (n.r. sâmbă-tă) văd că n-au experiență. Mulți din ei nu se focusează pe o idee fixă şi îşi împrăştie resursele.

Ideea care mi s-a părut cea mai interesantă nu a trecut în finală. Consta în posibilitatea de a citi reviste fără să le cumpere, prin internet. Dar din acestea care au trecut în finală, cea mai uşor realizabilă este cea cu biletele, Ticksell. Le-am sugerat băieților să facă par-teneriate cu jucătorii mari de pe piață.

Andrew SHULEANS-KY, director dezvoltare Simpals

Aproape toate ideile există deja în alte țări, însă participanții chiar vor să lucreze, să concureze şi să câştige. Sunt foarte mulți băieți tineri care până la urmă nu ştiu cum să-şi rea-lizeze proiectele, însă după discuția cu mentorii înțeleg cum pot să le implimente-ze. Au idei bune, însă greu de realizat. Dintre toate ideile de startup, Ticksell mi s-a părut cea mai bună şi cea care poate aduce cei

,,Imediat ce a fost apro-bată cererea am întrebat în Facebook cine dorește să se implice. Au răspuns mai mulți, după care am anunțat o ședință, unde au fost prezente aproximativ 10 persoane. Am început să discutăm cine și ce poată să facă. Am fost mulțumită de reacția pozitivă a comunității. Înseamnă că comunitatea își dorește astfel de evenimente”, a mai adăugat Ionela Ciuhrii.

SPONSORI, PARTE-NERI, BUGET

Mai departe, organiza-torii au reușit să atragă niște nume grele ca sponsori sau parteneri. Orange Moldova, Proiectul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltarea Internațională,,Creșterea competivității și dezvoltarea întreprinderilor II” (USAID CEED II), Simpals Garage,

Asociația Companiilor Priva-te din domeniul TIC (ATIC), Agenția pentru Inovație și Transfer Tehnologic (AITT), Granat sau REVI Outsour-cing.

,,Startup Weekend Moldova a făcut parte din cadrul săptămânii globale a antreprenoriatului, iar de aici și R. Moldova face parte dintr-o inițiativa foarte largă — 60 de evenimente antreprenoriale în diferite țări și orașe. Noi primim o expunere internațională”, a mai spus Ionela.

Bugetul evenimen-tului nu a putut fi fixat. Orange Moldova a oferit câștigătorilor telefoane Blackberry (au fost nomina-lizate 4 echipe) și bilete la concertul Above & Beyond. Simpals a promovat eveni-mentul pe resursele sale, în valoare de câteva mii de dolari. În afară de premii,

cel mai mult s-a cheltuit pentru masă și aducerea lui Kav Latiolais (bilet la avion și cazare în hotel), care a fost puntea de legătură dintre Startup Weekend Moldova și Startup Weekend Global. Academia de Studii Economice a oferit gratis locul desfășurării eveni-mentului.

54 DE ORE DE LUCRU

Vineri, 11 noiem-brie, la ora 15:00, Kav Latiolais, invitatul special al evenimentului a vorbit despre cum să-ți lansezi un Startup de succes. La prezentare a putut veni oricine, trebuia doar să dai Attending la eveniment pe Facebook. Kav a venit cu sfaturi,

apoi a grupat participanții și i-a rugat să dea idei de Startup-uri bazate pe niște cuvinte aleatorii și nu în ul-timul rând, a vorbit despre experiența sa.

Evenimentul propriu-zis a început la ora 18:00. Inițial, taxa de participare era de 35$, apoi — de 50$.,,Toți acești bani s-au dus pentru mâncare. Însă, chiar și așa, nu a fost suficient, sponsorii au acoperit restul cheltuielilor”, au declarat organizatorii. Până atunci însă, aceștia erau mulțumiți de numărul aplicanților. În ultima zi, la Startup Weekend au aplicat 64 de persoane, după cum am fost anunțați.

Organizarea a fost la un nivel foarte înalt și s-a simțit din plin pe tot parcursul week-end-ului! Fiecare par-

ticipant a avut pregătit pro-priul său ecuson, cu numele și categoria din care face parte (developer, designer sau non-tehnical).

Și dacă sloganul Startup Weekend era,,No talk. All actions”, atunci să știți că chiar și așa totul a început cu cina. După, însă, într-o sală unde vedeai zeci de laptopuri (majoritea Mac-book-uri), au luat cuvântul sponsorii week-end-ului. Doug Griffith (USAID CEED II) și Mickael Faure (Orange Moldova), urmați de Dmitriy Voloshin (Simpals) care a povestit,,Povestea prostu-lui”. O poveste bazată pe propriile greșeli.

Din cei aproximativ 70 de participanți, 30 au venit pregătiți cu pitch-uri (idei de startup-uri). Pe rând, fiecare și-a expus ideea. Au

Eveniment

mai mulți bani. Şi Feed Me Honey reprezintă ceva foarte interesant, însă este o problemă cu monetizarea.

Anton PERKIN, președintele Asociației Specialiștilor IT din Moldova

Cel mai mare potențial îl are proiectul Agile Game, pentru că băieții pur şi simplu rup. Îi cunosc personal şi pot să spun că sunt unii din cei mai buni programişti din R. Moldova, cei mai buni care sunt la noi. M-a impresionat şi Feed Me Honey, începând de la design şi finisând cu partea tehnică. Băiatul (n.r. Andrei Tolocica) e tânăr şi flexibil şi precis poate să realizeze ceva.

Igor PUTINA, desig-ner la Propeople

În general, participanții au venit cu idei bune. Au fost o sumedenie şi toate di-ferite. Din ceea ce am văzut, echipele fac o treabă bună. Văd foarte mult entuziasm şi o comunitate relativ nouă pentru mine. Cu siguranță, R. Moldova poate ocupa un loc şi la Bătălia finală.

Kav LATIOLAIS, chi-ef technology officer at GiantThinkWell

În comparație cu La-unch48 (n.r. un eveniment similar, organizat recent), ideile şi echipele sunt mai bune. Mulți care au participat la acel eveniment, au venit şi aici, aşa că au că-pătat o anumită experiență

fost o varietate! De la un gen de Farmwille care-ți transofmă grădina virtuală în una reală, până la aplicații care depistează ambuteia-jele și poliția din preajmă. Pe urmă, s-a organizat un fel de târg al ideilor unde cei cu idei îi convingeau pe alții să-i voteze pitch-ul pentru că urmau a fi alese doar 10. Fiecare participant avea dreptul de a pune 3 voturi, iar în final, după cum e și normal, au fost alese cele mai populare 10 idei de startup-uri, ca mai apoi participanții să se reparti-zeze la fiecare în funcție de necesitățile tehnice.

Și aici a apărut prima dezămăgire! Adriana, developer, a venit cu o idee de a crea o platformă de e-learning (învățământ on-line). Notițele îmi arată că a fost votată de 17 persoane, adică a fost una dintre cele mai populare idei. Când a venit rândul dezvoltării

acestui pitch și alcătuirea echipei — nu s-a găsit nimeni dornic să se alăture. Interesant, de ce oare? Unii participanți afirmau că o așa o idee necesită foarte multe resurse. Pentru că cu E-le-arning-ul n-a mers, ideea a fost înlocuită cu Easy Card — un serviciu prin inteme-diul căruia faci comandă de cărți de vizită.

În seara de vineri au fost stabilite echipele. Cea mai mare echipă a fost Ticksell, alcătuită din 9 oameni. Cea mai mică — Feed Me Honey, alcătuită din 3 persoane.

Fiecare idee de Startup necesita un prototip și o prezentare finală de 5 minute. Cei mai mulți s-au axat pe prototip, plan de dezvoltare șamd, însă au fost și din cei care au pus prezentarea în prim plan. Dis-de-dimineață, sâmbă-tă, echipele puteau apela și la sfaturile mentorilor.

Daniela Nemerenco (eGov Center), Grigore Raileanu (Remsys), Ross Tanner (Flosites), Călin Fusu (Neogen), Roman Știrbu (Simpals), Olivier Prentout (Orange Moldo-va), Andrew Shuleansky (999.md) și Andrey Aydov (QSystems), Anton Perkin (DeveloperMD), Igor Puti-na (Propeople) și Florent De Bodman (Orange MD).

Pe coridoarele etajului 4 de la ASEM era liniște! Pe undeva mai zăreai câte un mentor care în acel moment nu era chemat de vreo echipă sau mai vedeai pe cineva discutând parcă în șoaptă. Atât! Lucrul era în toi prin săli. Tot sâmbătă mai multe potențiale proiecte își făceau deja apariția pe rețelele de socializare. Pagini de Facebook și conturi de Twitter, actualizate la minut. Hastag-ul #swmd era pe locul 5 în bătălia hashtag-urilor de la Startup Weekend. Tot atunci, careva concep-te au fost încărcate pe Startupweekend.md.

După o zi lucrativă și după ce echipele s-au consultat cu mentorii, ultimii și-au împărțit părerile referitor la idei, echipe, participanți și în general, despre Startup Weekend Moldova.

IDEILE DE STARTUP-URI INTRATE ÎN CONCURS

1. ASK AN EXPERTUn site prin intermediul căruia plasezi întrebări și primești răspunsuri de

la diferite persoane și chiar de la experți din domeniu. La prezentare s-a folosit sloganul,,To be or not to be?”. De altfel, membrii echipei cred că pot schimba R. Moldova cu proiectul lor.

2. ONLINE STYLERO aplicație unde indici caracteristicile tale vestimentare și primești diferse

modele de haine, direct prin internet. La fel, comenzile se fac tot prin internet. La prezentare a fost și un manager de vânzări de la o companie din domeniu care a afirmat că un asemenea serviciu ar fi util.

3. KLARISO platformă care-ți facilitează luarea deciziilor, un fel de planificator on-line.

În planul de dezvoltare alcătuit de membrii echipei, aceștia au spus că anual va fi nevoie de 45.000$ pentru întreținerea și dezvoltarea proiectului.,,Inițial se va dezvolta în R. Moldova, după care nimic nu ne încurcă să ne extindem”, s-a declarat la prezentarea ideei.

4. CURS MOBILEO aplicație doar pentru telefoane mobile care-ți afișează totul despre cursul

valutar. Aplicația va fi bazată și pe geolocații. Spre exemplu, aplicația va indica casele de schimb valutar dintr-o rază anumită, informații despre bănci și orele de lucru. Proiectul va fi accesibil doar pentru R. Moldova și se preconizează a fi lansat la 1 decembrie. Versiunea on-line poate fi găsită la Curs.md.

5. EASY CARDUn serviciu prin intemediul căruia faci comandă de cărți de vizită.,,Dacă vrei

să-ți creezi o carte de vizită pentru tine sau pentru firma ta și nu vrei să pierzi timp”, se stipula în prezentarea proiectului. Serviciul va include câteva sute de modele de cărți de vizită și oferite potențialilor clienți. Pentru fiecare carte de vizită, profitul Easy Card este de 0,20$. Un demo a ideii de Startup poate fi găsită la Easycard.startupweekend.md.

6. FEED ME HONEYUn site care îți afișează rețete culinare în dependență de ingredientele de care

dispui. Feed Me Honey conține o bază de date formată din 21 de mii de rețete culinare. De fapt, această idee deja era pusă pe roate. În cadrul Startup Weekend autorul împreună cu alți startup-eri au elaborat conceptul de dezvoltare.

7. FEED SHOPO platformă prin intermediul căreia faci comenzi de produse în supermarketuri

și mergi doar să plătești și să ridici produsele cumpărate, fără să stai în rând. La prezentare a fost afișat un grafic în care se arăta că mulți au agreat această idee.

8. TICKSELLO platformă prin care îți reverzi locurile la cinema sau la diverse evenimente

culturale. Comanda și plata se face prin internet.9. AGILE GAME Un soft complex, dedicat planificării businessului și care-ți estimează bugetul

companiei sau alte sume. Softul conține o mulțime de opțiuni pentru a facilita lucrul.

10. FOOTBALL STARO platformă dedicată tinerilor fotbaliști care doresc să se afirme. Aceștia

înregistrează, își postează descrierea, diferite compilații video iar agenții urmă-resc apariția tinerilor talente direct din internet. Există două pachete pentru tinerii fotbaliști, de 9 și 49$. De altfel, și agenții vor plăti pentru a obține acces la informații. Pentru dezvoltarea proiectului în primul an va fi nevoie de 70.000$.

Eveniment

acolo. Cu toate acestea, participanții au sosit de pe un norişor roz, însă nu-i nimic, aici primesc o şcoală.

Nu contează atât ideea, cât contează echipa. Sunt foarte multe idei, însă nu întotdeauna ajung mâni pentru a le implimenta. Ask An Expert este o idee de proiect care încă nu este prezent pe piața noastră. Această idee şi Feed Me Honey ar putea avea succes în continuare.

Participanții nu sunt încă gata să-şi monetizeze proiectele. Toate pot fi mo-netizate, totul însă constă în idee, de asta este nevoie de mentori, ca să-i îndru-me. Mulți care au venit nu sunt prea viabili pentru a lucra ulterior la dezvoltarea proiectelor.

Roman ŞTIRBU, director departament web Simpals

În linii generale există progres, însă participanții nu înțeleg cum lucrează procesul de dezvoltare a unui Startup. Ei uită com-plet de vânzări. Cea mai bună idee mi s-a părut Feed Me Honey, poate economisi timp şi este pentru piața autohtonă. Niciuna din Startup-uri nu are şanse la Bătălia finală. Toate ideile există deja în alte țări, doar că diferă conceptele de dezvoltare, managementul este diferit.

Ross TANNER, de-signer Flosites

IDEILE DE STARTUP-URI INTRATE ÎN CONCURS

1. ASK AN EXPERTUn site prin intermediul căruia plasezi întrebări și primești răspunsuri de

la diferite persoane și chiar de la experți din domeniu. La prezentare s-a folosit sloganul,,To be or not to be?”. De altfel, membrii echipei cred că pot schimba R. Moldova cu proiectul lor.

2. ONLINE STYLERO aplicație unde indici caracteristicile tale vestimentare și primești diferse

modele de haine, direct prin internet. La fel, comenzile se fac tot prin internet. La prezentare a fost și un manager de vânzări de la o companie din domeniu care a afirmat că un asemenea serviciu ar fi util.

3. KLARISO platformă care-ți facilitează luarea deciziilor, un fel de planificator on-line.

În planul de dezvoltare alcătuit de membrii echipei, aceștia au spus că anual va fi nevoie de 45.000$ pentru întreținerea și dezvoltarea proiectului.,,Inițial se va dezvolta în R. Moldova, după care nimic nu ne încurcă să ne extindem”, s-a declarat la prezentarea ideei.

4. CURS MOBILEO aplicație doar pentru telefoane mobile care-ți afișează totul despre cursul

valutar. Aplicația va fi bazată și pe geolocații. Spre exemplu, aplicația va indica casele de schimb valutar dintr-o rază anumită, informații despre bănci și orele de lucru. Proiectul va fi accesibil doar pentru R. Moldova și se preconizează a fi lansat la 1 decembrie. Versiunea on-line poate fi găsită la Curs.md.

5. EASY CARDUn serviciu prin intemediul căruia faci comandă de cărți de vizită.,,Dacă vrei

să-ți creezi o carte de vizită pentru tine sau pentru firma ta și nu vrei să pierzi timp”, se stipula în prezentarea proiectului. Serviciul va include câteva sute de modele de cărți de vizită și oferite potențialilor clienți. Pentru fiecare carte de vizită, profitul Easy Card este de 0,20$. Un demo a ideii de Startup poate fi găsită la Easycard.startupweekend.md.

6. FEED ME HONEYUn site care îți afișează rețete culinare în dependență de ingredientele de care

dispui. Feed Me Honey conține o bază de date formată din 21 de mii de rețete culinare. De fapt, această idee deja era pusă pe roate. În cadrul Startup Weekend autorul împreună cu alți startup-eri au elaborat conceptul de dezvoltare.

7. FEED SHOPO platformă prin intermediul căreia faci comenzi de produse în supermarketuri

și mergi doar să plătești și să ridici produsele cumpărate, fără să stai în rând. La prezentare a fost afișat un grafic în care se arăta că mulți au agreat această idee.

8. TICKSELLO platformă prin care îți reverzi locurile la cinema sau la diverse evenimente

culturale. Comanda și plata se face prin internet.9. AGILE GAME Un soft complex, dedicat planificării businessului și care-ți estimează bugetul

companiei sau alte sume. Softul conține o mulțime de opțiuni pentru a facilita lucrul.

10. FOOTBALL STARO platformă dedicată tinerilor fotbaliști care doresc să se afirme. Aceștia

înregistrează, își postează descrierea, diferite compilații video iar agenții urmă-resc apariția tinerilor talente direct din internet. Există două pachete pentru tinerii fotbaliști, de 9 și 49$. De altfel, și agenții vor plăti pentru a obține acces la informații. Pentru dezvoltarea proiectului în primul an va fi nevoie de 70.000$.

amountFOCUS

Nu cred că este o surpriză faptul că anume NBA, este campionatul care oferă cele mai mari salarii baschetbaliștilor. Nicio competiţie europeană nu-și permite să plătească zeci de milioane de dolari pe sezon, cuiva dintre vedetele lor, pe cînd Asociaţia Nord-Americană de Baschet, aruncă sume exorbitante pe salarii.

Pentru a nu scădea cap-ul la salarii, jucătorii profesioniști din NBA au ales să boicote-ze startul campionatului regular, fapt care a dus la amînarea debutului pentru data de 16 decembrie. Baschetbaliștii americani nu doresc în ruptul capului să piardă din venituri în favoarea Asociaţiei, iar președintele acesteia, David Stern s-a lăsat greu convins să renunţe la noile restricţii pe care dorea să le impună.

Într-un sfîrșit au ajuns la un acord comun, iar Amount a hotărît să înceapă noua rubrică din revistă cu topul celor mai bune salarii anume din baschetul mondial, acolo unde se plă-tește mult peste fotbal, dar încă sub golf sau Formula 1.

Cei mai plătiţi jucători de baschet din lume

1Kobe BryantLos Angeles Lakers24,806,250 $

2Rashard LewisOrlando Magic19,573,511 $

3Tim DuncanSan Antonio Spurs18,835,381 $

4Kevin GarnettBoston Celtics18,832,044 $

5Michael ReddMilwaukee Bucks18,300,000 $

6Pau GasolLos Angeles Lakers17,823,000 $

con

sole

gam

es.r

o

MAI MULTE INFORMAŢII LA ACEASTĂ TEMĂ CITIŢI PE amount.md

7Gilbert ArenasWashington Wizards17,730,694 $

8Yao MingHouston Rockets17,686,100 $

9Zach RandolphMemphis Grizzlies17,666,666 $

10Vince CarterOrlando Magic17,522,375 $

amountOPINIE

Autor:Victor Ciobanu

Numărul abonaţilor la ser-viciile de internet la puncte fixe în Republica Moldova a crescut în primele 9 luni ale acestui an cu 22%, ajungînd la 329.600 de abonaţi unici. Astfel, rata de penetrare a serviciilor de inter-net la puncte fixe, raportată la 100 de locuitori ai republicii, a ajuns la 9.25%, crescînd cu 1.7 puncte procentuale faţă de sfîrșitul anului 2010.

În privinţa numărului abo-naţilor la serviciile de internet la puncte mobile, acesta a crescut de la începutul anului pînă la sfîrșitul trimestrului III cu 26.5%, ajungînd la 153.893 abonaţi. Rata de penetrare a serviciilor de internet la puncte mobile a ajuns la 4.3%, fiind una încă extrem de joasă. În total, Republica Moldova a ajuns la un număr de 483.493 de abonaţi unici la serviciile de internet, ceea ce constituie 13.57% din populaţia ţării.

În privinţa ratei penetrării internetului la noi în ţară, sau altfel spus, a procentajului populaţiei care utilizează internetul, Barometrul de Opinie Publică din noiembrie anul curent ne spune că 42.5%

Utilizatori internet Republica Moldova vs

România(aproximativ 1.5 milioane) din moldoveni utilizează, sau au utilizat internetul măcar odată. Același BOP afirmă că 33% din moldoveni utilizează internetul în fiecare zi, ceea ce reprezintă 1.175.000 de moldoveni.

Însă care este situaţia extinderii și dezvoltării inter-netului de la noi din ţară, în comparaţie cu România, statul vecin nouă? Conform celui mai recent raport al celor de la ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare și Regle-mentare în Comunicaţii), la sfîrșitul anului 2010 în România existau peste 3 milioane de abonaţi unici la servicii de internet la puncte fixe, adică o rată de peste 14% de pene-trare a serviciilor de internet la puncte fixe la 100 locuitori. Astfel, românii ne depășesc cu peste 5% la rata penetrării pe ţară a serviciilor de internet la puncte fixe.

În privinţa ratei serviciilor la internet la puncte mobile, aceasta este în România de 18.67%, adică de peste 4 ori mai mare decît în Republica Moldova. În România există peste 4 milioane de abonaţi unici la servicii de internet în puncte mobile în bandă

largă, utilizarea internetului mobil fiind mult mai popular la români decît internetul prin puncte fixe. În privinţa ratei de penetrare în total a servici-ilor de internet în România, aceasta este de 32.67%, de 2.5 ori mai mare decît în RM. De menţionat și faptul, că însăși România, la toţi acești indici, este codașă în Uniunea Euro-peană, ceea ce înseamnă că RM este încă și mai departe de ţările occidentale la capitolul „internetizării” ţării.

De remarcat că, deși la toa-te punctele cedăm românilor, la nivel de creștere a conectări-lor noi le suntem net superiori. Or, în ultimul semestru din 2010 numărul utilizatorilor internet prin puncte fixe în Ro-mânia a crescut cu 2.2%, la noi în mediu cu 15%. Piaţa noastră de-abia acum simte boom-ul internetizării ţării, în Româ-nia însă, se pare că a ajuns la „maturitate”, cînd ritmurile de creștere a numărului de abonaţi la internet au ajuns a fi nesemnificative. Or, dacă rit-murile de creștere a numărului de abonaţi la internet în RM se vor menţine și în viitor așa, în 5 ani am putea ajunge România din urmă.

FC DACIA - 12 ani de victorii

FC DACIA - 12 ani de victorii www.fcdacia.mdwww.fcdacia.net

Meteorul român ce a „aprins” FeminaInterviu de:Ivan Goncearuc

A pătruns în jurnalismul autohton ca un meteor, de pe undeva de prin Spania, unde nu era deloc străin fenomenu-lui numit fotbal. Căsătorit cu o moldoveancă, românul ori-ginar din Horodnicul de Jos, Suceava ştie cum să ungă ini-mile împătimiților de sport de la noi, ceea ce şi face de ceva timp încoace prin intermediul site-ului jurnalsportiv.md, care dacă n-ar avea rădăcina „jurnal” ar putea fi considerat mai mult proiect personal.

Întotdeauna mi-au plăcut oamenii care iubesc să mun-cească fără să se lamenteze în ce țară trăim, oameni care vor s-o facă mai bună decît este, să-şi aducăp aportul la dezvoltarea ei prin mijloace pe care le au sub mînă. Cel mai simplu mod de a contribui cu ceva este să-şi pui creierul la muncă, în cazul în care-l ai, şi vei reuşi.

Acest lucru l-a demonstrat şi Mihai Burciu, omul din spatele ştirilor sportive de pe site-urile trustului Jurnal Me-dia. Este singurul autor al jur-nalsportiv.md, este inițiatorul

proiectului Miss Divizia Nați-onală care se desfăşoară deja al doilea an consecutiv. Aici voi pomeni despre un detaliu pe care nu toți îl cunosc. Dacă în primul an proiectul Miss Divizia Națională era curat de Jurnal Trust Media, anul aces-ta s-a transformat în proiectul personal al jurnalistului, unul îmbunătățit şi modernizat.

Acum că tot nu poate sta degeaba, mintea lui Mihai a „născut” altă idee intere-santă – crearea unui club sportiv exclusiv feminin, care ar include echipe de hand-bal, baschet, fotbal, volei şi rugby. Femina părea cea mai potrivită titulatură pentru un astfel de club, anume de aceea s-a şi ajuns ca la începutul sezonului competițional 2011-12, Femina să strîngă tot ce a fost mai bun în handbalul şi baschetul feminin autohton şi să intre în competiție.

Mihai Burciu parcă vrea să demonstreze că se poate face performanță cu investiții minime, într-un domeniu în care se bagă sume exorbitante. În interviul de mai jos, Mihai a hotărît să ne vorbească, în exclusivitate despre cît s-a cheltuit pentru crearea acestui club feminin, cine sunt ceilalți entuziaşti care i-au fost alături

amount

INTERVIU

3 mii de euroinvestiţie iniţială

şi cum este să conduci o comunitate de fete, fiecare cu problemele lor.

I.G. Se pare că ți-ai îndeplinit visul Mihai!

M.B. (zîmbind modest) Ehe, pînă la îndeplinirea vi-sului mai e cale lungă. Aş vrea să le văd pe fete campioane la toate probele, după care încă de multe ori (rîde). Dacă sincer sunt foarte fericit că nopțile de alergătură dau roa-de pe teren (handbalistele de la Femina au început sezonul cu o victorie sigură în fața sportivelor de la ULIM) şi nu a fost degeaba. De cîte ori îmi venea să-mi iau lumea-n cap cu toată birocrația asta de la noi (cu toate că e român nativ consideră Republica Moldova ca o a doua patrie). Cîtă mun-că titanică trebuie să depui pentru a înregistra un club, de cîte baraje de mentalitate trebuie să treci....!!!

I.G. Oricum, îmi place să te văd optimist mai ales după ce ai luat „bani de-acasă” să investești într-un proiect care poate să iasă la rentabilitate în termen de cel puțin 5-6 ani, și asta cu mare noroc.

M.B. Cînd am început să implementez proiectul nu m-am gîndit niciun moment la rentabilitate. Trebuie să începi cu inima ca să iasă ceva de calitate, după care vor veni şi banii. Unde mai pui că nu am fost singur în acest început ci am avut alături de mine oameni care m-au înțeles şi m-au ajutat să mă pornesc din loc.

Despre „banii de-acasă” pot să zic că i-am scos din buzunar fără regrete, vroiam prea mult să realizez idee care nu-mi dădea pace de ceva timp încoace. La baza proiectului au stat banii mei şi ai celorlalți doi co-fondatori ai

clubului – Anton Deleu şi Mir-cea Dima. Investiția inițială a fost de 3 mii de euro, cîte o mie de la fiecare dintre noi.

I.G. Alte parteneria-te ați reușit să semnați cu cineva dintre agenții economici cu nume de pe piața autohtonă?

M.B. Avem parteneriat cu Moldcell, se vede şi după tricourile violete cu însem-nările francizei turceşti. De asemenea avem o înțelegere cu feminaromania.ro.

I.G. Presupun că aveți cheltuieli mari pentru în-chirierea sălilor de sport unde fetele-și fac antrena-mentele și unde se joacă meciurile din campionat. Despre ce sume este vorba?

M.B. Aici e o matematică întreagă! Este vorba despre

Fetele de la handbal au trei antrenamente pe săptămînă care ne costă

750 de lei, plus 700 de lei sala pentru meciul oficial. Deplasările sunt un detaliu aparte – la Bălți, scoatem din buzunar

aproximativ 2000 de lei iar spre

Tiraspol – 1700 de lei

sume foarte mari pentru închirierea sălilor de sport. Fetele de la handbal au trei antrenamente pe săptămînă care ne costă 750 de lei, plus 700 de lei sala pentru meciul oficial. Deplasările sunt un detaliu aparte – la Bălți, scoa-tem din buzunar aproximativ 2000 de lei iar spre Tiraspol – 1700 de lei.

Cu echipa de baschet e pu-țin mai uşor. Antrenamentul de costă 250 de lei iar alți 500 de lei îi achită USEFS, cu care avem un parteneriat. În baza acestui parteneriat putem să facem două antrenamente gratis pe săptămînă, cel de-al treilea fiind plătit de club. Un meci de acasă a echipei de baschet ne costă 1000 de lei.

I.G. Pentru ce merg banii la meciurile oficiale în afară de chirie?

M.B. La handbal, spre exemplu, 500 de lei costă chiria, după care mai plătim medicul 150 de lei şi 50 de lei apa. La baschet, 600 de lei chiria plus 400 de lei arbitra-jul. (Rîde) Nu ca la fotbal :)

I.G. Cînd ați făcut bugetul general, la ce sume ați ajuns pentru, să spunem, următoarele 8 luni?

M.B. Sumele sunt foarte mari. În Planul Financiar al clubului Femina, echipa de handbal are aproximativ 8000 de euro cheltuieli pentru 8 luni de zile. La baschet e mai puțin – 6900 de euro, iar rug-by – 4300 de euro. În acest plan financiar sunt incluse ab-solut toate cheltuielile – de la salarii pentru antrenori pînă

la apa pe care o beau fetele la antrenamente şi meciuri oficiale. Acum probabil îți dai seama de ce nu dorm nopțile (rîde).

I.G. Aproximativ în cît timp vezi clubul la autogetiune și pe cînd, desigur estimativ, îl vezi pe profit?

M.B. Ehe, pînă la asta mai e mult. Estimativ cred că în sezonul 2013-14, vom fi pe autogestiune cît despre profit – mai drum lung pînă acolo. Acum ne concentrăm la partea sportivă, vrem să ne batem la titlu la toate probele la care suntem înscrişi şi mai vrem să găsim alte parteneriate viabi-le, care ne-ar ajuta să mergem mai departe. Sunt foarte optimist în ceea ce priveşte proiectul Femina – consider că orice idee dacă e bună îşi poate găsi finanțarea necesară pentru a exista. Asta se va întîmpla şi cu clubul Femina, unde mai pui că dacă vom confirma prin rezultate vom avea atuul de a atrage mai uşor bani din sponsorizări.

I.G. Ce spune soția despre coabitarea ta profesională între atîtea fete frumoase? Nu este geloasă?

M.B. Nuuuu! Soția are încredere totală în mine, iar relația mea cu fetele este una bazată pe profesionalism şi încredere, nimic altceva.

MAI MULTE INFORMAŢII LA ACEASTĂ TEMĂ CITIŢI PE

amount.md

La handbal, spre exemplu, 500 de lei costă chiria, după care mai plătim medicul 150 de lei și 50 de lei apa. La baschet, 600 de lei chiria plus 400 de lei arbitrajul. (Rîde) Nu ca la fotbal :)

amountNETWORK

Autor: Cristina Bruma

Suntem în zorii internetu-lui. Rețelele de socializare au pus stăpânire peste tot si peste toate. Astăzi nu mai miră pe nimeni faptul dacă un copil de 10 ani sau un bătrân de 90 de ani au cont cel puțin pe o rețea de socializare. La momentul actual, una dintre cele mai utilizate rețele de socializare la nivel global este Facebook-ul. Această rețea permite atât socializarea cu prietenii, cât şi promovarea propriei afaceri, atragerea noilor parteneri străini, noilor consumatori. Majoritatea companiilor din intreaga lume folosesc aceste instrumente gratuite în cele mai diverse scopuri unul dintre care este promovarea propriilor produse, a imaginii etc. Şi în Republica Moldova unele companii, instituții de stat ori private, intreprinderi din diferite domenii îşi atrag clienții prin intermediul rețelelor de socializare. Dacă pagini Web au toate compa-niile atunci profil sau pagină pe Facebook au foarte puține. Pe Facebook s-au înscris com-paniile care au o concurență pe piața autohtonă şi sunt în căutarea noilor clienți.

Dacă ar fi să ne referim la companiile Orange si Moldcell, care sunt intr-o

concurența strinsă, atunci ar fi normal să aiba ambele pagini pe Facebook. Mai mult decât atât, aceste două companii au înscris şi site-urile lor în rețeaua de socializare Face-book pentru a intra în contact direct cu clienții şi a obține un feedback valoros cu scopul dezvoltării şi promovării afa-cerii atât online cât şi offline. Dar să fii prezent pe cea mai populară rețea de socializare din lume nu este de ajuns.

Cu toate acestea, e bine că au ales anume pagina şi nu profilul pe Facebook. Spre deosebire de profil, pagina de Facebook are avantajul de a fi apreciată de utilizatori prin aplicarea Like (Imi place). Numărul de fani ai unei pagini este nelimitat, pe când un profil nu poate depăşi cifra de 5 ooo de prieteni. De aceea primul pas pe care îl fac com-paniile este că îşi crează pagi-nă pe Facebook. Urmează apoi modalitățiile de promovare care sunt aproape aceleaşi pentru Orange şi Moldcell. Ca să-i informeze pe vizitatori — potențialii clienți, companiile afişează informațiile de bază, încarcă imagini şi vidioclipuri de la propriile evenimente. Încearcă să construiască un dialog constant cu utilizatorii.

Furnizează cele mai noi ştiri în legătură cu propriul business, fie că este vorba

Moldova și Facebook-ul

despre extinderea ariei de acoperire, fie pentru promo-varea ofertelor avantajoase. Încearcă să implice consuma-torii in diverse activități prin organizarea de concursuri, expoziții, tîrguri etc. Toate acestea reprezintă mai mult un element al pomovării pro-priei afaceri care cu siguranță atrage un anumit număr de vizitatori – ulterior deve-nind clienții lor permanenți. Poate, inclusiv din acest motiv Orange are peste 35 de mii

de vizualizări, iar Moldcell — peste 25 de mii. Fără îndoială, este un număr record de vizi-tatori, pentu o companie din R.Moldova, şi totuşi foarte puțin, în comparație cu sutele de mii de utilizatori ai servi-cilor prestate de aceste două companii.

Printre cei care îşi fac pa-gină pe Facebook se numără şi unele bănci comerciale. Acestea au puține vizualizări, pentru că nu există unul sau doi lideri care să domine piața

bancară. Toate băncile au aproxmativ aceleaşi oferte cu mici deosebiri, de care oame-nii, atâta timp cât au salarii mici şi iau calea pribegiei, nu sunt interesați. Avem prea multe bănci pentru o țară atât de mică. Iar băncile care au pagină pe Facebook, adică ofertele acestora, ar putea şă-i intereseze mai mult pe miile de cetățeni moldoveni care lucrează peste hotare. Cred că anume acesta şi este, în mare parte, scopul pentru care băn-cile comerciale s-au alăturat rețelelor de socializare.

Din păcate, companiile care îşi fac publicitate pe Facebook, pot fi numărate pe degete. De fapt, companiile cu cele mai mari venituri nici nu au pagină pe Facebook. Dacă asemenea companii cum sunt Moldova Gaz, Energocom, Sudzucker-Moldova, Union Fenosa ar avea pagini pe Face-book, consumatorii serviciilor prestate de către acestea ar fi mult mai informați privind, să zicem, schimbarea prețurilor la anumite servicii, sau oricare alte informații de interes public.

Pe de altă parte, asemenea înterprinderi ca Incomlac şi Franzeluța, pentru că sunt furnizori de produse de primă necesitate, care sunt procurate în fiecare zi, nici nu au nevoie de a-şi promova marfa şi aşa aflată la mare căutare. Deci, ei nu au nevoie de a se promova prin intrmediul rețelelor de socializare. Acestea ar fi doar două fațete a rețelelor de socializare, dar cu siguranță, dacă am efectua o analiză minuțioasă a fenomenului Facebook ori a altor rețele, am găsi şi alte detalii nu mai puțin interesante, decît cele expuse mai sus.

Autor:Radu Lisița

Pe lângă idei, ulterior emoții, la Startup Week-end au fost prezenți şi o mulțime de oameni. Care de care mai interesanți. De

La 4 ani a pus mâna pe calculator, în clasa a III-a a elaborat site-ul liceului, iar la 16 ani a

cucerit juriul la Startup Weekend

la designeri cărora, fără să ştii, le-ai admirat lucrările, până la programişti care vorbeau între ei într-o limbă aparte. Unul din ei, aparent şi vizibil, cel mai tânăr din participanți a fost Andrei.

Andrei a conceput un site în care introduci ingre-dientele pe care le ai în frigider iar sistemul îți ofe-ră o rețetă bazată anume pe acele ingrediente. Mulți spuneau că poți să cauți cu uşurință pe Google, el însă a creat un sistem care îți oferă rețete bazate strict pe ingredientele pe care le ai la îndemână. Iată marea diferență. Doar sistemul de căutare este scris în 1.500 de rânduri de cod;)

Până la această idee, Andrei nu a absolvit atâtea clase, la câte site-uri a programat. Are 16 ani şi este elev în clasa a 10-a într-un liceu din Ungheni. La Startup Weekend a ve-nit din banii proprii. Nu a câştigat vreun bilet, sau l-a primit cadou. I s-a părut interesant evenimentul, a aplicat şi a achitat biletul în valoare de 30$.

Născut în anul 1995, la vârsta de 4 ani a pus pentru prima dată mâna pe calculator. Tatăl său, businessmen, deținea un

Micul geniu din Ungheni

amount

EXCLUSIV

La doar 16 ani a făcut un sistem de căutare scris în 1500 de rînduri de cod!!!

magazin de calculatoa-re, aşa că chiar înainte de a se naşte, în familia Tolocica exista tehnică performantă.,,Când aveam 4 ani s-a stricat ceva la computer. Eu am apăsat ceva, l-am zguduit puțin şi a început să lucreze”, îşi aminteşte Andrei.,,Atunci mă jucam în GTA, Need for Speed, după care m-am săturat de jocuri şi am început să scriu site-uri”, adaugă acesta.

Astfel, când era clasa a II-a, în timp ce unii copii abia învățau să citească, Andrei punea bazele pri-mului său site. Nu a citit vreodată o carte care să-l învețe. Singur a pus mâna şi a învățat. Nu ține minte cum se numea primul său site, însă îşi aminteşte că a început prin a analiza codurile sursă ale altor pa-gini web. Ţine minte însă că prima sa,,lucrare” a fost făcut pe platforma Narod.ru şi era concepută pentru

a downloada cântece de pe internet.

Un an mai târziu, în clasa a III-a, Andrei a elaborat site-ul liceului în care studia.,,L-am făcut calitativ, în HTML. În to-tal, site-ul a fost accesat de 700 de ori”, spune tânărul

programist. În clasa a 5-a a început să învețe PHP-ul, iar după doi ani a elaborat şi prima pagină web bazată pe acest limbaj de progra-mare. Kulinar.md — un site despre culinărie, scris de la zero în PHP de către un tânăr în vârstă de 13 ani

atunci. Cu acest concept a mers la iTineret unde a ocupat locul 4/5 (nu-şi mai aminteşte), iar ulterior a vândut site-ul cu 150 de euro. Până la vânzare, Kulinar.md era accesat în medie de 40-70 unici pe zi şi avea Page Rank 4.

Încă din clasa a 6-a, Andrei împărțea flayere şi făcea banii proprii, bani din care achita numele de domen sau plata pentru hosting.

În clasa a 8-a a venit şi prima comandă. În decurs de o lună, acesta a elaborat site-ul companiei juridice

Invictus pentru care a încasat 150 de dolari. Pa-gina web în 3 limbi, dar şi panoul de administrare au fost programate în totalita-te de Andrei. Tot în acel an a pus pe roate şi portalul distractiv Hooked.su, care actualmente este vizitat în fiecare zi de 400 unici.

Din ceea ce a relatat, a reieşit că clasa a 9-a a fost cea mai încărcată pentru Andrei. În timpul anului şcolar, dar şi după ce a absolvit ciclul gimnazial, el a programat 5 site-uri. Pri-mul a fost Afternews.org — o platformă care arată ce

se întâmplă la o perioadă de timp după unele eve-nimente desfăşurate, sau reaminteşe unele promi-siuni făcute de anumite persoane publice. L-a scos la licitație iar ulterior a vândut şi acest site cu 80 de dolari.

Apoi a făcut site-ul firmei tatălui său — Euros-ped.md. A urmat Social-opinion.org, din nou, un site cu un design lăudat la Startup Weekend, pro-gramat în PHP, cu care a ocupat locul 3 la iTineret şi a câştigat un aparat foto. A urmat internet-magazinul

MAI MULTE INFORMAŢII LA ACEASTĂ TEMĂ CITIŢI PE

Când era clasa a II-a, în timp ce unii copii abia învățau să citească, Andrei punea bazele primului său site

amount.mdReader.ru, dedicat doar vânzării jurnalelor prin in-ternet. A conceput site-ul ca să-l vândă. Freetalking.ru e o altă platformă impli-mentată de Andrei, unde utilizatorii pot să discute, să socializeze.

Nici nu-şi mai aminteşte site-urile care le-a elaborat. Au fost atâtea!

În această toamnă, uitându-se în frigider şi vă-zând că nu prea are multe ingrediente la îndemână, i-a venit o idee. Să facă un site care-ți afişează rețete culinare în dependență de ingredientele de care dispui. Zis şi făcut — timp de o lună a şi realizat pro-totipul site-ului.,,Veneam de la şcoală, îmi făceam lecțiile şi mă ocupam cu programarea”, relatează Tolocica jr.

A scris un sistem de căutare alcătuit din 1.500 de rânduri de cod.,,Nu le-am copiat, le-am scris eu, cu mâna mea”, spune el. Astfel, sistemul adună 21 de mii de rețete de pe diverse site-uri. Dacă aveți în frigider doar morcovi şi cartofi şi nu ştiți ce-ați putea găti, atunci accesați Feedmehoney.ru şi cu

siguranță găsiți o rețetă pe plac.

Feedmehoney.ru a luat locul 2 la Startup Week-end, iar cei de la Simpals Garage i-au propus tână-rului să colaboreze. Acum Andrei şi cei de la Simpals scriu planul de dezvolta-re, inițial conceput doar pentru țările din spațiul CSI.,,Dacă merge tot bine cu Feedmehoney e posibil să mă mut la Chişinău”, spune Andrei.

Hobby-ul său e să gătească. Poate şi din acest motiv a reuşit să implimenteze o astfel de idee.,,Recent am gătit spaghetti cu sos bolonez.

Am gătit şi lazzani. Toate rețetele le căutam pe site-ul meu”.

Dacă ați crezut că în viitor Andrei va fi progra-mist, atunci v-ați înşelat, pentru că şi eu am crezut astfel, însă Andrei mi-a spus:,,Eu programez ca să-mi creez propriile proiecte iar ulterior să le dezvolt. În viitor mă văd în sfera busi-ness-ului, poate pe urmele tatălui”.

La şcoală e eminent, dar mai scapă şi câte un 8. Anul trecut a fost şi la olimpiada republicană la informatică unde a ocupat locul 3 şi a primit o diplo-mă şi 50 de lei.

amount

OAMENI

E născută în R. Moldova și are 76 de mii de fani pe Facebook

Producătoarea de muzică, cântăreața şi DJ-ul român Vika Jigulina are 76 de mii de fani şi 47 de mii de abonați pe Facebook, dar şi 8.000 de followeri pe Twitter.

Vika Jigulina (numele de naştere — Victoria Cor-neva) s-a născut în oraşul Cahul, Republica Moldova şi a absolvit Liceul-inter-nat Republican de muzică Serghei Rahmaninov. În anul 2000 s-a mutat în Timişoara, România, unde şi-a continuat studiile mu-zicale. A lucrat în mai mul-te cluburi din Timişoara, apoi a obținut postul de moderator al unei emisi-uni săptămânale, la Radio Deea, iar mai târziu, la

postul de radio Vibe FM, care i-a adus notorietate națională.

Vika Jigulina este voca-listul în hit-ul internațional Stereo Love al muzicia-nului şi producătorului român Edward Maya, hit care a fost premiat în repe-tate rânduri pentru vânză-rile înregistrate cu Discul de Aur (Belgia şi Finlanda), Discul de Platină (Germa-nia, Danemarca, Suedia, Elveția, USA şi Canada) şi Dublu Disc de Platină (Spania şi Italia). Timp de 2 ani, hit-ul a acumulat aproape 200 de milioane de vizualizări pe YouTube.

Edward Maya şi Vika Jigulina se numără printre câştigătorii celebrelor

premii Billboard Music Awards. Hit-ul lor, Stereo Love a câştigat la categoria Top Dance Song, unde au mai fost nominalizați Lady Gaga (Bad Romance), Lady Gaga ft Beyonce (Telepho-ne), La Roux (Bulletproof) şi Yolanda Be Cool & Dcup (We No Speak Americano).

După cum scrie Andrei Fornea pe blogul său, “Orange Moldova rămâne în urmă cu cei 36.000 de fani ai săi. Iar Vika deține cea mai importantă pagină de Facebook din Moldova”.

Cert este că în profilul ei personal, ea şi-a indicat Moscova (Rusia) ca oraş natal şi nu Cahul.

E născută în R. Moldova și are 76 de mii de fani pe Facebook

amountSHOWBIZZ

MC-ing - afacere sau hobby?Interviu-blizz cu Sandu Sîrbu, dj Radio 21 şi MC profesional la petreceri prin cluburile de fiţe.

Cum ai ajuns în businessul petreceri-lor?

Încă de când eram student am început cu petrecerile. Cântam într-o formație care se numea,,Beat Party”. Îmi aduc aminte cu plăcere de acele vremuri

Care a fost primul tău onorariu (suma), și pentru ce l-ai pri-mit?

Tot în acea perioadă am primit şi primul ono-rariu (nu-mi amintesc o dată precisă, era undeva prin vară). Lipsea pre-zentatorul şi eu mi-am asumat responsabilitatea să prezint concertul la care trebuia să şi cân-tăm, fiind deja înrudit cu microfonul încă de prin şcoală de la concerte şi discoteci. Suma.. nu a fost prea mare, ba chiar foarte mică. În schimb, a meritat, pentru că depăşisem încă o bariera care acum îmi e meserie.

Dacă mai exact — vreo 200 de lei dacă nu greşesc. Acum zâmbesc când îmi amintesc. Au fost nişte vremuri super-be!

Cât i-a un MC acum în Chișinău?

Acum în Chişinău prețurile sunt diferite pentru că şi MC sunt mai mulți decât cluburi şi respectiv prețul scade. Ştii cum e cu cererea şi oferta?! Ideea e că în Chişinău sunt cam puțini MC care vorbesc în limba română, dar dacă e să vorbim de onorariul meu pentru o petrecere într-un club de noapte — este în jur de 100 de euro, dar iarăşi, depinde de unele lucruri. Pentru ca un MC să aibă un onorariu bun ar trebui sa aibă şi un show mai deosebit sau şi mai bine — un proiect muzical, ceea ce mi-am pus eu în plan să realizez în anul care vine. Iată,

ți-am divulgat şi un mic secret.

Care au fost cele mai tari evenimente pe care le-ai mode-rat?

Evenimente mai mari, mai puțin mari, chiar nu am reuşit să le clasific. Am avut şi în Piața Marii Adunări Naționale, unde energia publicului este superbă şi pozitivă. Am avut şi în cluburi cu fițe, am avut şi la prezen-tări de modă ale unor branduri internaționale. După mine, cele mai tari sunt acelea unde chiar pleci acasă cu o dispoziție foarte-foarte pozitivă.

Poate trăi un MC din onorariile de la petreceri?

Normal că da, ca şi orice vedetă de la noi din Moldova, care traieşte din onorariile de la pe-treceri şi din câte se vede, trăiesc foarte binisor. O frază de care mă conduc şi îi sfaătui pe toți să o urmeze este: Zâmbeşte cât mai mult şi viața o să para mai frumoasă!

amountECONOMIE

Hai la brazi de Anul Nou!Cu prilejul sărbătorilor de iarnă, în acest an, Agenţia

„Moldsilva” va propune pentru comercializare circa 40 mii de bucăţi de molid și 4 mii bucăţi de pin. Pomii de Crăciun vor fi valorificaţi și realizaţi de către 21 de intreprinderi silvice subordonate Agenţiei “Moldsilva”.

Cel mai mare număr de molizi în acest an îl deţin între-prinderile silvice: Edineţ, Iargara, Strășeni și Bălţi. Înălţimea variază de la 1m pînă la 5/10m. Cei mai înalţi molizi sunt cres-cuţi la întrepinderea silvică Chișinău. Anul curent preţul de comercializare de la pepinirele silvice a pomilor de Crăciun va rămîne același ca și acum 3 ani, adică un brad cu înălţimea de la 1m pînă la 1,50 m va costa 36 de lei cu TVA. De menţio-nat, că pentru fiecare metru de pom ce depășește înălţimea de 6m, la preţurile indicate se stabilește un supliment de 100 de lei. În anul 2010 Agenția Molsilva a scos pe piață aproxi-mativ 28 mii de brazi la același preț începînd cu 36 de lei.

Pomii de Crăciun vor apărea pe piaţă la mijlocul lunii decembrie. Totodată, informăm că orice cumpărator are po-sibilitatea să achiziţioneze personal pomi de Crăciun direct de la pepinierele silvice.

1-1,5 m36 lei

2-3 m50-100

lei

4-6 m 150-200 lei

amountSTATISTICI

Milioane de dolari se pierd în ceaţa pieţei de publicitate

Piaţa de publicitate în domeniul mass-media este în ceaţă. Milioane de dolari care circulă în acest domeniu nu sînt declarate. Oamenii de afaceri nu au posibilitate să elaboreze media-planuri justificate, deoarece nu au acces la informaţie. Cum poate fi redresată situaţia? Există oare ieșire din acest cerc vicios? Despre aceasta dis-cutăm cu directorul „Media Forest Moldova”, Alexandru Popovici.

Media Forest este un partener mondial care monitorizeaza continutul media. Are reprezentante in tari precum: Franta, Elvetia, Israel, Argentina, Romania.

Oficial de la 15 septem-brie 2011 a deschis o filiala si in Republica Moldova. Media Forest are un sistem unic de identificare a evenimentelor media la 3 secunde de la inceperea acestora.

Media Forest Moldova reprezintă primul serviciu automatizat de monitoriza-re. Pînă la apariţia acestuia pe piaţă, rolul principal în acest proces îl juca factorul uman, care este foarte și foarte subiectiv. Informaţia era oferită cu întîrziere, iar veridicitatea ei constituia 40%. Softul Media Forest monitorizeaza în timp real 27 posturi de radio și 18 TV, ofera statistici complete de difuzare pentru orice frag-

ment audio. Astfel, clienţii în cîteva secunde, au acces la orice informaţie.

În primul rînd, artiștii, pentru că, la moment, ei nu știu cînd, cum și de cîte ori au fost difuzate piesele lor la radio și TV. Acum fiecare artist poate afla cu lejerita-te de cîte ori îi este difuzată piesa și dacă sînt sau nu respectate drepturile de autor. În definitiv, de aceas-ta depinde și dezvoltarea show-bizului autohton.

În rîndul al doilea, oamenii de afaceri. Ei deja uu posibilitatea să verifice dacă agenţiil de publicitate respectă media-planul. Plus la toate, agenţii economici au posibilitate să monitori-zeze, în timp real, campa-niile de publicitate ale con-curenţilor și să-și corecteze propriile strategii.

Și mass-media poate apela la noi, pentru a „spi-

ona” acţiunile și tacticile concurenţilor. Adică, graţie activităţii noastre, piaţa media va fi mult mai dina-mică și transparentă.

Intenţionaţi să vă limi-taţi la spaţiul privat?

Softul nostru este într-atît de variat și com-plex, propunînd cele mai eficiente soluţii, încît poate fi utilizat și de către diverse structuri ale statului, pen-tru a cunoaște evoluţiile mediatice. De exemplu, softul nostru face audit. Să zicem, o fundaţie internaţi-onală oferă un grant pentru publicitate socială. În grant este, de obicei, specificat numărul de apariţii ale spotului la radio și TV. Pînă astăzi nu era posibil controlul acestui segment. Tehnologia „Media Forest” arată, în timp real, numărul de apariţii, ora, data, sursa și alte detalii.

Organizaţiile de stat pot și ele beneficia de oportu-nităţi noi. CCA, AGEPI pot apela la „Media Forest” pen-tru a monitoriza segmente-le pe care nu reușesc să le acopere cu resurse proprii.

Principalul nostru atu este trasparenţa. Orice con-flict de interese între artiști și ASDAC, agenţi economici și agenţii de publicitate, CCA și mass-media poate fi aplanat cu ajutorul datelor oferite de noi. Astfel, pe piaţa audiovizuală din Moldova și-a făcut apariţia un arbitru onest, liber de subiectivismul factorului uman. Aceasta va elimina aspectul tenebru și va anula conflictele, în conse-cinţă vom avea o piaţă mai dinamică, trasparentă, cu șanse reale de a dezvolta show-bizul moldovensc.

Statistica oficială pentru Amount și Amount.md pe luna Noiembrie 2011

Pentru o transparență sută la sută a proiectului Amount, am decis să publicăm statisticile revistei şi ale site-ului. Prima lună de existență a proiectului ne-a adus bucurii mari în ceea ce priveşte numărul de cititori care ne vizitează site-ul. Pentru a face, din start, difirența între produsele Amount, am plasat varianta paginată a magazinului on-line pe issuu.com, care întocmeşte propriile statistici. Site-ul a fost monitorizat de Google Analytics, cea mai performantă şi credibilă platformă de numărare a publicului din domeniul on-line. Aşadar:

Noiembrie 2011, Site Amount.mdVizitatori unici: 9271Vizite: 12032Afişări: 24228Media timpului petrecut pe site: 3,16 minute

Noiembrie 2011, Amount MagazineVizitatori unici: 15130Afişări: 88504

Statistica oficială pentru Amount și Amount.md pe luna Noiembrie 2011