Amos Oz, Cum Sa Lecuiesti Un Fanatic

8/13/2019 Amos Oz, Cum Sa Lecuiesti Un Fanatic

http://slidepdf.com/reader/full/amos-oz-cum-sa-lecuiesti-un-fanatic 1/83

Amos OzCum s lecuieşti un fanatică

Humanitas, 2007

Amos OzHow to cure a fanatic, Essays 2002



Cum s lecuieşti un fanatică

Cuprins

Introducere ........................................................... Cum s lecuieşti un fanatică ................................... Între dretate şi dretate ..................................... !l ceri secreteă ...................................................... Ordinul Linguri ei - interviu cu Amos Oz ţ ...............

2



Amos Oz

IntroducereAmos Oz este "ocea #unului$sim care se %nalţ ţă

este confuzia, este # lm &eala mincinoas şiă ă ă isterică a "or# riei mondiale din &urul conflicteloră actuale. In limezimea str lucit a eseuluiă ă 'Cums lecuieşti un fanatică (, el analizeaz %nc)lciteleă r d cină ă i istorice care roduc floarea *idoasă a"iolen ei, r s dit f r %ncetare. +ţ ă ă ă ă ă e une %n faţă natura fanatismului, e"olu ia lui. +u ofer unţ ă

anaceu.ar ne con"in-e e delin de caracterulconflictului israelo$alestinian '+u r z#oiă reli-ios, nu r z#oi %ntre culturi, nu neotri"irea aă dou tradi ii, ci ur şi simlu o disut le-at deă ţ ă ă rorietatea funciar , a cuă i este casa.( /i nuşo" ie s afirme, #az)nduă ă $se e "iziunea şi einte-ritatea

Introducere lui olitico$moral , c această ă ă disut oate fi solu ionat .ă ţ ă 'Intre dretate şidretate( este o solu ie realistţ ă, şi autorulledeaz entru necesitatea de a ne -)ndi laă lucrurile esen iale tre#uincioase unor oameniţ afla i % ţ n anumite situa ii ca s oat %ncee sţ ă ă ă defineasc şi s resecte sa iul fiec ruia.ă ă ţ ă

morul ironic cu care lumineaz ro#lemeleă "itale face ca totul s fie şi mai -r itor.ă ă

+adine 1ordimer

3





Aşadar, cum s lecuieşti un fanaticăna e s ")nezi o m)n de fanatică ă i rin mun iiţ

din Af-anistan, şi cu totul alta e s luă ţi cufanatismul. 3 tem c nu rea m rice laă ă ă - #&ireă a fanaticului din mun i, dar am ce"ţ a ideidesre natura fanatismului şi desre felul %n careoate fi, dac nă u lecuit e delin, m car inut %nă ţ

fr)u.Atacul suferit de America e 44 setem#rie n$a %nsemnat doar o %nfruntare %ntre s r cie şiă ă #o- ieăţ . Înfruntarea dintre s r cie şi #o- ieă ă ăţ este una dintre cele mai -ra"e ro#leme alelumii, dar am dia-nostica -reşit aceste atacuriteroriste dac am crede c nă ă u este "or#a dec)tdesre s racii cară e se iau de #o-a i. +u intr %nţ ă &oc doar 'cei care au( şi 'cei care n$au(. acă situa ia ar fi at)t de siml , ar tre#uţ ă i maide-ra# s ne aştet m la uă ă ă n atac din arteaAfricii, cea mai s racă ă, asura Ara#iei 5audite şia riloţă r din 1olf, roduc toarele de etrolă , celemai #o-ate. +u, aceasta este o # t lie %ntreă ă fanatici, care cred c scoulă $ orice sco $ scuză

mi&loacele, şi noi, ceilal i, care credem c "ia aţ ă ţ este un sco, nu un mi&loc. E o lut %ntră e ceicare cred c dretateaă $ indiferent ce %n ele- eiţ rin asta $ este mai imortant dec)t "ia a, şiă ţ aceia dintre noi care credem c "ia a este maiă ţ resus de multe alte "alori, con"in-eri saucredin e. Criza mondial actual dţ ă ă in Orientul3i&lociu, din Israel6!alestina, nu este ro"ocată

4



Amos Oz

de "alorile islamului. +u este ro"ocat deă mentalitatea ara#ilor, aşa cum tr)m#i eaz uniiţ ă rasişti, nici "or# de aşa ce"a.ă

Este "or#a desre str "ec*ea %nfruntare dintreă fanatism şi ra-matism.

intre fanatism şi luralism. intre fanatism şitoleran . Ceea ceţă s$a etrecut e 44 setem#rienu a a"ut de$a face nici m car cu ro#lema dacă ă

America este #un sau rea, dac estă ă e sau nu*idos caitalismul, sau dac -lo#alizarea ară

tre#ui sau nu s %nceteze. Acolo a fost ideeaă fanatic tiic dac eu cred c un lucru e r u,ă ă ă ă ă %lnimicesc, %mreun cu tot ce e %n &ur.ă

anatismul este mai "ec*i dec)t islamismul,mai "ec*i dec)t creştinismul, mai "ec*i dec)torice stat sau -u"ern sau sistem olitic, mai"ec*i dec)t orice ideolo-ie sau credin diţă nlume. anatismul este, din cată e, ocomonent omnirezent a firii omeneşti, oă ă -en mali-n , dac utem s $i zicem aşa.ă ă ă ă elictele celor care arunc % ă n aer clinicileamericane %n care se ractic a"ortul, ale celoră care incendiaz mosc*eile şi sina-o-ile dină Euroa, nu se deose#esc de cele comise deOsama #in 8aden dec)t din unct de "edere al

roor iilor, nu al naturiţ i lor. r %ndoial , 44ă ă ă setem#rie a st)rnit retutindeni triste e, furie,ţ consternare, şoc, melancolie, dezorientare şi, da,unele reac ii rasisteţ $ antiara#e şiantimusulmane. Cine şi$ar fi %nc*iuit c secolulă 99 "a fi urmat de secolul al 9l$lea

atul c am crescut la Ierusaliă m m$a f cută e:ert %n fanatism comarat. Ierusalimul

5




coil riei mele, %n aniiă ;<0, era lin de indi"izicare se roclamau rofe i, m)ntuitori şiţ 3esia.

C*iar şi ast zi unul din doi locuitoră i aiIerusalimului $ # r#a i sau femeiă ţ $ de ine roriaţ formul entru m)ntuirea imediat . =o i afirmă ă ţ ă $şi citez aici un "ers cele#ru dintr$un c)ntec "ec*i$ c au "enit la Ierusalim ca s $l %nalte si s fieă ă ă %n l a i de el. In realitate, unii dintre eiă ţ ţ $ e"rei,creştini şi musulmani, socialişti, anar*işti,reformatori ai lumii $ au "enit la Ierusalim nu

at)t ca s $l %nal e, nu at)t ca s fie %n l a i de el,ă ţ ă ă ţ ţ c)t ca s fie crucifica i saă ţ u să$i crucifice eceilalţi, sau am#ele.

E:ist o tul#urare mental aarte,ă ă o maladiesi*ic atestat numită ă ă 'sindromul Ierusalim(.Oamenii "in la Ierusalim, tra- cu nesa %nţ l m)ni aerul de munte minunat de limede şiă ,deodat , li se une ata s dea foc uneă ă imosc*ei, unei #iserici sau unei sina-o-i. 5au urşi simlu %şi arunc *ainele de e ei, se cocoaă ţă e o st)nc şă i se auc s fac rofe ii. +imeniă ă ă ţ nu$i #a- %n seam . C*iar şi %n zilele noastre, %nă ă Ierusalimul actual, la fiecare coad din sta ia deă ţ auto#uz con"ersa ia oate %n orice cli s seţ ă ă transforme %ntr$o dez#atere ari- , şi oamenă i

care nu se cunosc deloc se iau la ceart e temaă oliticii, moralei, strate-iei, istoriei, identit ii,ăţ reli-iei şi a ade" ratelor inten ii ale luiă ţ umnezeu. Cei care artici la astfelă deseminare stradale se contrazic %n ri"in a oliticiiţ şi teolo-iei, a #inelui şi r ului, % ă n "reme ce$şicroiesc drum cu coatele c tre %nceutul cozii.ă =o i r cnesc, nimeni nu ascult . In afar deţ ă ă ă

6



Amos Oz

mine. Eu ascult uneori> aşa %mi c)şti- )inea ceade toate zilele.

/i totuşi, m rturisesc c , e c)nd nă ă u eramdec)t un )nc din Ierusalim, eram şi eu %ntruţ totul un mic fanatic into:icat de roa-and .ă 3ul umit de mineţ , şo"in, or# şi surd la orice ideediferit dă e uternicul curent e"reiesc, sionist, dinacea "reme. Eram un uşti care d dea cu ietre,ă un uşti din Intifada e"reiasc . e fat, rimeleă cu"inte din lim#a en-lez e care leă $am %n" at,ăţ

%n afar de yes şi no, au fost ?ritis*ă , -o *ome@ $asta stri-am e c)nd aruncam cu ietre %natrulele en-leze din Ierusalim. /i, ca s "ede iă ţ ironia istoriei, %n romanul !antera din su#sol, din4B, o"estesc cum # iatului, c ruiă ă a i se zice!roffy, %i disar $ cel u iţ n )n la un unctă $fanatismul, şo"inismul, şi e sc*im#at aroaedelin %n decurs de dou s t m)ni, rintră ă ă $osenza ieţ $ o nuanţă $ de relati"ism. Înt)mlareaface ca el s se %mrieteneasc , %n tain , cu unulă ă ă dintre duşmani $ un ser-ent din oli ia #ritanic ,ţ ă foarte #l)nd şi cu caul %n nori. Cei doi, # iatul şiă ser-entul, se %nt)lnesc e furiş şi se %n"a unulţă e cel lală t en-leza şi e#raica. Iar # iatulă descoer c femeile nu au coarne şi coită ă e

desicate, o re"ela ie aroae la fel de şocantţ ă entru el ca descoerirea c en-lezii şi ara#ii nuă au coarne şi coite desicate. Aşadar, %ntr$un fel,# iatuă l ca t sim ul am#i"alen ei, caacitateaă ă ţ ţ de a se le da de -)ndirea lui dă e tiul 'laie ori# laieă (. Aceasta %nsă, e"ident, se l teşte )nă ă la sf)rşitul micului roman nu mai e coil, e unmic matur, o f r)m de adult. O mară ă e arte din

7




#ucuria, fascina ia, ardoarea şi simlitatea "ie iiţ ţ s$au ierdut e "ecie. /i, du toate, i se maiă a-a şţă i o tinic*ea de coad , foştii lui rietenă i %izic tr d toră ă . Îmi ermit s citez o a-in şiă ă &um tate de la %nceutul c r iiă ă ţ Pantera din pivni ţă4, deoarece cred c aici %mi e:rim cel maiă #ine rereă a desre fanatism.

e mai multe ori am fost numit tr d tor. !rimaă ă dat a"eam doisrezecă e ani şi un sfert şi tr iamă %ntr$un cartier de la mar-inea Ierusalimului. Era

"acan a de "ar , cu aroae un an %nainteţ ă caen-lezii s lece din ar şi statulă ţ ă Israel s seă nasc din con"ulsiile r z#oiului.ă ă

Într$o diminea , au a rut e eretele caseiţă ă noastre, c*iar su# -eamul de la #uc t rie,ă ă aceste cu"inte, scrise -ros cu "osea nea-r ă !OD ?O1E 5HAE8. '!roffy e un tr d toră ă &osnic.(

Cu")ntul s*afel, '&osnic(, a ridicat o ro#lemă care m intereseaz şi acumă ă , c)nd scriu această o"este. n tr d tor oate fi şi altfel dec)tă ă &osnic ac nă u, de ce C*ita ezni Fi$amrecunoscut scrisulG s$a ostenit s adau-eă cu")ntul '&osnic( /i dac da, %n ce condi iiă ţ tr darea nu e &osnic ă ă

3i se zicea !roffy de c)nd eram de$o şc*ioa .ă Era rescurtarea de la !rofesor, %mi suneau aşadin cauza o#sesiei mele de a cerceta cu"intele.FContinui s iu#esc cu"inteleă . Îmi lace s leă adun, s le %nşir, s le amestec, s lă ă ă e r storn, să ă le com#in. Aşa cum fac cu monedele şi cu

1 Panther in the Basement, traducere de Nicholas de Lange,

Londra, Vintage, 1997. (N.a.)8



Amos Oz

#ancnotele cei care iu#esc #anii, şi cum fac cuc r ile de &oă ţ c %m timi ii &ocă ţ ului.G =ata a " zut ce scrie su# fereastra #uc t rieiă ă ă

c)nd a ieşit s ia ziarul, laă șase şi &um tate. 8aă micul de&un, e c)nd un-ea cu -em de zmeur oă felie de )ine nea-r , a %nfit #rusc cu itul % ă ţ n#orcanul cu -em, aroae )n la lasele, şi aă zis cu "ocea lui calm ă 'Ce surriz l cut @ Ceă ă ă $a mai us la cale %n l imea 5a, de niă ţ s$a f cută aceast oă noare(

3ama a zis '+u te lua de el de diminea , eţă r u destul c se iau de el toă ă t timul ceilal iţ coii.( =ata era %m#r cat %n *aine ai, că a ma&oritatea

# r#a ilor din cartieruă ţ l nostru, %n "remea aceea.A"ea -esturile şi "ocea cui"a care are dretatea#solut . In "reme ce r)c)ia de e fundulă #orcanului o -r m &oar liicioas de -em deă ă ă ă zmeur şi o %ntindeă a e-al e cele dou &um t iă ă ăţ ale feliei de )ine, a zis

'Ade" rul e c aroae toat lumeă ă ă a a#uzează acum de cu")ntul tr d toră ă . ar ce %nseamnă tr d tor aă ă , si-ur. n om lisit de onoare. nom care, %n tain , e la sate, entru tă e miri cea"anta& discuta#il, a&ut duşmanul s fac r uă ă ă ă

oorului s u. 5aă u să$i "at me familia şiă rietenii. E mai m)rşa" ca un uci-aş. 3 n)ncă ă tot oul, ro-u$te. 5une %n ziar c %n Asia sună toameni care mor de foame.(

3ai dearte, %n roman, cititorul "a descoeri că aceast caracterizare eră a comlet -reşit doară cel care iu#eşte oate de"eni tr d tor. =r dareaă ă ă nu este ousul iu#irii, ci una dintre numeroasele

9




ei o iuni. Eu cred c tr d torul este cel care seţ ă ă ă sc*im# , diă n unctul de "edere al celor care nuse ot sc*im#a, şi nu "or s se sc*im#eă , şi ur scă sc*im#area, şi nu ot concee sc*im#area, cue:ce ia fatului c "or s te sc*im#e e tine.ţ ă ă Cu alte cu"inte, %n oc*ii fanaticului tr d tor estă ă eoricine se sc*im# . /i asta e o ale-eră e tare -rea, %ntre a de"eni fanatic şi a de"eni tr d tor. 5eă ă oate sune c entru fanatic a nu fi fanatică %nseamnă, %ntr$o oarecare m sur şiă ă %ntr$un

anumit fel, a fi tr d tor. Eu am ales, aşă ă a cum os "ede i %n !antera din su#sol.ă ţ3$am numit e:ert %n fanatism comarat. +u e

nici o -lum . ac auzi i de "reun institut sauă ă ţ "reo facultate care creeaz o sec ie de fanatisă ţ mcomarat, %mi deun aici candidatura entru unost de cadru didactic. Ca "ec*i locuitor alIerusalimului, ca fanatic oc it, simt c suntă ă erfect otri"it entru aceast munc . !oate că ă ă a sosit "remea ca la toate institutele şiuni"ersit ile s se in m car c)te"ăţ ă ţ ă ă a cursuri defanatism comarat, entru c %l %nt)lneştiă retutindeni. +u %n ele- rin aceasta doarţ manifest rilă e e"idente de fundamentalism şifanatism. +u m refer numai la acei fanaticiă

e"iden i, cei e care %i "edem laţ tele"izor, acolounde mul imi istericţ e amenin cu umniiţă aaratul de filmat, stri-)nd lozinci %n lim#i ecare nu le %n ele-em. +u, fanatismul estţ earoae este tot, şi formele lui mai calme, maici"ilizate sunt %n &urul nostru şi oate c şi %n noi.ă Ii ştiu rea #ine e duşmanii fumatului, care te$ar arde de "iu dac ai arinde o i-ar % ă ţ ă n

10



Amos Oz

rea&ma lor@ Ii ştiu rea #ine e "e-etarienii carete$ar m)nca de "iu entru c m n)nci carne@ %iă ă ştiu rea #ine e acifişti, unii dintre cole-ii meidin 3işcarea entru !ace din Israel, care mi$artra-e #ucuroşi un -lon %n sc f)rlie entru cţ ă ă sus in o strate-ie u in diferit entru acea cuţ ţ ă alestinienii@ earte de mine -)ndul c oricină ese ronun %motri"a unui lucruţă e fanatic. /i nicinu su-erez c oameniă i care au oinii ferme ar fifanatici. +u sun dec)t c s m)n a fanatismuluă ă ţ i

zace %ntotdeauna %n sentimentul sueriorit iiăţ cate-orice, acostea multor secole. E"ident, r ulă are -rade diferite. C*iar dac este neclintit %nă dretatea lui, un ecolo-ist militant face foarteu in r u %n comara ie cu uţ ă ţ n adet alo-romurilor sau cu un terorist. /i totuşi, to iţ fanaticii sunt foarte atraşi de itsc*, %l -ust dină lin. În cele mai multe cazuri, fanaticii nu ştiu să numere dec)t )n la unu, doi eă o cifră reamare entru ei. Îns "e i constata c , tot %n celeă ţ ă mai multe cazuri, fanaticii sunt c)t se oate desentimentali refer s simt , nu s -)ndeasc ,ă ă ă ă ă şi sunt neo#işnuit de interesa i de roriaţ moarte. isre uiesţ c aceast lume şi a#iaă aşteat să ă o sc*im#e e 'rai(. Îns raiul lor estă e

conceut de o#icei ca fericirea "eşnic de laă sf)rşitul filmelor de doi #ani.Am " sun acum o o"este> se ştiă e că$mi lac

di-resiunile, tot timul m a#at de la su#iect.ă nui rieten şi cole- foarte dra- inimii mele,minunatul romancier israelian 5ammy 3ic*ael, is$a %nt)mlat odat ceea ce ni se %nt)ml dină ă c)nd %n c)nd unora dintre scriitori, o c l torieă ă

11




foarte lun- că u maşina )n %n alt oraş cu ună şofer care i$a inut redica o#işnuit desrţ ă enecesitatea a#solută ca noi, e"reii, s $i şter-emă e ara#i de e fa a m)ntului. 5ammyţ ă l$aascultat şi, %n loc să ţie 'Jai, ce om %n-rozitor@5unteţi nazist, fascist(, s$a *ot r)t să ă rocedeze altfel. 8$a %ntre#at '/i cine crede iţ că ar tre#ui s $iă omoare e ara#i( /oferul a zis'Ce "re i s sune i +oi@ţ ă ţ E"reii israelieni@ =re#uie@ +u a"em de ales, uita i$"ţ ă numai ce ne

fac %n fiecare zi@( 'ar cine anume crede i c aţ ă rtre#ui s fac trea#a asta !oli ia 5aă ă ţ u armata5au oate omierii 5au ec*iele medicaleCine s o fac ă ă ( /oferul s$a sc rinat %n ca şi aă r sunsă 'Cred c sarcina ar tre#ui s se %martă ă ă e-al %ntre noi to i, fiecare dintre noţ i ar tre#ui să ucid c) i"a dintre ei.ă ţ (

5ammy 3ic*ael, &uc)ndu$şi %n continuare rolul,a zis '?ine, s sunem c "ă ă i se reartizeaz ună anumit #loc din oraşul %n care "$a i n scut, Haifa,ţ ă şi #ate i la toate uşile, sau suna i, %ntre#)ndţ ţ 5cuza i$mţ ă, domnule sau doamn , sunte iă ţ cum"a ara#6ar #oaic ă ă , şi dac r sunsul esteă ă da, %l6o %muşca i. Aoi, c)nd a i terminat deţ ţ "erificat aartamentele şi sunte i e cale sţ ă

leca i sre cas , c*iaţ ă r c)nd " %ntoarce i sreă ţ ieşire(, a continuat 5ammy, 'auzi i unde"a, laţ eta&ul atru al #locului de care " ocua iă ţ ,l)nsetul unui su-ar. J %ntoarce i şă ţ i %l %muşca iţ e #e#eluş a sau nu(

A urmat un moment de t cere, du careă ă şoferul i$a sus lui 5ammy 3ic*ael '5unte i unţ om foarte crud, s şti i.ă ţ ( !o"estea aceasta este

12



Amos Oz

foarte semnificati" , entru c fanaticul ară ă e ofire foarte sentimental şi, %n acelaşă i tim,comlet lisit de ima-ina ie. /ă ţ i acest lucru %mid uneori seran aă ţ , c*iar dac e foarte fira" , că ă ă in&ectarea unui stro de ima-ina ie %l oate facţ ee fanatic s se simt stin-*erit. +uă ă e un leacraid, nu e un tratament raid, dar oate fi defolos.

Conformismul şi uniformitatea, ne"oia de a$şia"ea locul %n societate şi dorin a de aţ $i face e

to i ceilal i s ai# acelaşi locţ ţ ă ă s$ar utea s fieă cele mai r s)nditeă $ dac nu c*iar cele maă iericuloase $ forme de fanatism.

Aminti i$" o sec"en din acel filţ ă ţă m minunatscris şi &ucat de trua 3onty !yt*on, Jia a luiţ ?rian, %n care ?rian %i sune mul imii de "iitoriţ discioli '5unte i cu to ii indi"izi@ţ ţ (, şi mul imeţ astri-ă %ntr$un -las '5untem indi"izi@(, %n afar deă unul care sune sfios, cu un firicel de "oce '+u,eu nu sunt(, şi to i ceilal i se stroşesc la el. eţ ţ fat, du ce am sus c uniformitatea şă ă iconformismul sunt forme uşoare, dar r s)ndite,ă ale fanatismului, tre#uie s adau- c adeseaă ă cultul ersonalit ii, idealizarea conduc torilorăţ ă olitici şi reli-ioşi, adorarea ersoanelor %n "o-ă

ot rerezenta alte forme de fanatism. 5ecolul99 are s fi e:celat % ă n am#ele direc ii. !e de oţ arte re-imuri totalitare, ideolo-ii uci-aşe,şo"inism a-resi", forme "iolente defundamentalism reli-ios, e de alt arteă idolatrizarea uni"ersal a unei 3adonnă a sau aunui 3aradona. Cel mai -ra" asect al-lo#aliz rii este, oate, infantilizarea omeniriiă $

13




'-r dini a -lo#ală ţ ă( lin de &uc rii şi disoziti"eă ă in-enioase, de r &ituri şi acadele. !)n lă ă ami&locul secolului al 9I9$lea, cu c) i"ţ a ani %ncolosau %ncoace $ %n func ie de ar şi de continentţ ţ ă $,dar, %n mare, )n rin secolul al 9I9ă $lea, entruma&oritatea oamenilor din cele mai multe r iă ţ ale lumii e:istau cel u iţ n trei lucruri si-ureunde "oi tr i, cuă m am s $mi c)şti- )inea şi ceă se "a etrece cu mine du moarte. !)n acumă ă aro:imati" 4B0 de ani, aroae tot omul ştia că

o s tr iasc %n locul %n care a "enit e lume, sauă ă ă e unde"a rin rea&m , oate %n satul "ecin. =otă omul ştia c %şi "a c)şti-a )inea cea de toateă zilele aşa cum şi$au c)şti-at$o şi rin ii, sauă ţ aroae la fel. /i oricine ştia c , dac se oartă ă ă cum se cu"ine, du moarte "a mer-ă e %ntr$olume mai #un . 5ecolul 99ă a zdruncinat şi,adesea, a distrus de$a #inelea aceste certitudinişi altele. !ierderea acestor certitudinielementare se are c a dus la o &um tate deă ă secol %ndoat de ideolo-ie, urmat de oă ă &um tate de secol cumlit de e-oistă ă, *edonistă şi dominat de disoziti"ă e in-enioase. !entrucurentele ideolo-ice din rima &um tate aă ultimului secol, mantra era '3)ine "a fi o zi mai

#ună $ *aide i s str)n-em ast zţ ă ă i cureaua>*aide i s le imunem altorţ ă a sacrificii, aşa %nc)tcoiii noştri s oat tr i caă ă ă $n s)nul lui A"ram(.C)nd"a, e la mi&locul acelui secol, ideea a fost %nlocuită de cea a fericirii imediate, nu doarcele#rul dret de a trudi entru atin-ereafericirii, ci iluzia actual , lară - r s)ndit , că ă ă fericirea se "inde la ma-azin şi tot ce ai de f cută

14



Amos Oz

e s a&un-ă i destul de #o-at ca s iă ţ $o o iţ cum ra. +o iunea deă ţ 'fericire "eşnică(, iluziafericirii dura#ile, este de fat un o:imoron. Orilinie dreat , ori ")rf.ă

ericirea "eşnic nu mai e fericire, aşă a cum unor-asm "eşnic nu mai e or-asm.

Esen a fanatismului este dorin a dţ ţ e a$i sili eceilal i s se sc*im#e. O#işnuita tendin de aţ ă ţă $lface e "ecin mai #un, de a sc*im#a o#iceiurileartenerului de "ia , de a$ iţă ţ mane"ra coilul

sau de a$ iţ aduce fratele e calea cea #un , %nă loc s $i laşi %n le-ea lor. anaticul este o f tură ă ă care de#ordeaz dă e -enerozitate. anaticul esteun mare altruist. Adesea, fanaticul este maiinteresat de tine dec)t de el %nsuşi. Jrea s $ iă ţ sal"eze sufletul, "rea s te m)ntuiasc , "rea să ă ă te scoat din ro#ia catelor, -reşelilor,ă ă fumatului, credin eţ i sau lisei de credin , "reaţă s $ i %m#un t easc alimenta ia sau s teă ţ ă ăţ ă ţ ă "indece de n ra"ul # uturii ori al "ot rii că ă ă u cinenu tre#uie. anaticului %i as foarte mult deă tine> fie c st at)rnaă ă t de -)tul t u, entru c teă ă iu#eşte la ne#unie, fie % i sare la #ere-at , %nţ ă cazul %n care se do"edeşte c nu o i f ă ţ i m)ntuit.Oricum, din unct de "edere too-rafic,

at)rnarea de -)tul t u saă u s ritul la #ere-ată ă sunt aroae acelaşi -est. Într$un fel sau altul,fanaticul este mai interesat de tine dec)t desine, entru simlul moti" c şinelă e lui estefoarte redus, sau c*iar ine:istent. omnulOsama #in 8aden şi cei de teaa lui nu ur scă Occidentul, şi cu asta #asta. +u e aşa de simlu.Eu cred mai de-ra# c "or s " m)ntuiasc >ă ă ă ă ă

15




"or s " eli#erezeă ă $ s ne eli#erezeă $ de"alorile noastre *idoase, de materialism, deluralism, de democra ieţ , de li#ertateacu")ntului, de emanciarea femeilor... =oateacestea, sus iţ n fundamentaliştii islamici, suntfoarte, foarte noci"e entru s n tateaă ă dumnea"oastr . inta direct a lui #in 8aden o fiă Ţ ă fost ea rerezentat de +ewă Dor sau de 3adrid, dar scoul lui era s $iă

transforme e musulmanii modera i, ra-matici,ţ

%n credincioşi 'ade" ra iă ţ (, %n musulmani de felullui. u rerea lui #in 8aden, Islamul a fostă ă minat de '"alorile americane( şi, ca s aeriă Islamul, nu e destul s iz#eşti Occidentul de s $iă ă sune aa$n ca, tre#uie %n cele din urm să ă$lcon"erteşti. !acea "a domni doar atunci c)ndlumea "a fi con"ertit nă u la islamism, ci la ceamai fundamentalist şi fioroas şi ri-id formă ă ă ă de islamism. Asta o s " fac mult #ine. Iă ă ă nesen , Osama #in 8aden " iu#eşte>ţă ă %n mintealui, e 44 setem#rie s$a s ")rşit o fat deă ă iu#ire. A f cută $o entru #inele dumnea"oastr ,ă "rea s " sc*im#e, "rea s " m)ntuiasc .ă ă ă ă ă

oarte des, asta %ncee %n familie.anatismul %ncee acasă. Încee e:act cu

foarte r s)ndita dorin fier#intă ţă e de a face orud iu#it s se sc*im#eă ă ă , entru #inele ei.Încee cu dorinţa fier#inte de a se sacrificaentru un "ecin adorat> %ncee cu ne"oia de a$isune roriei odrasle '=re#uie s aă &un-i camine, nu ca maică$ta(, sau '=re#uie s a&un-i caă mine, nu ca taică$t uă (, sau '=e ro- s a&un-iă altfel dec)t rin ii t iă ţ ă (. 5au, %ntre so i,ţ '=re#uie

16



Amos Oz

s te sc*im#i, s -)ndeşti că ă a mine, altfelc snicia noastr se ducă ă e de r)ă(. e foartemulte ori %ncee cu ne"oia de a tr i rină intermediul altcui"a. e a renun a la tot, ca s tţ ă ededici %nfloririi deline a altcui"a sau #un st riiă ă -enera iei urm toare. 5acrificiul de sine imlicţ ă ă de cele mai multe ori cula#ilizarea ori#il aă #eneficiarului şi duce astfel la maniularea sauc*iar controlarea lui. ac aă r tre#ui s ale- %ntreă cele dou mame tiice din cele#rul #ancă

e"reiesc $ mama care %i zice coilului '=e omordac nuă m n)nci tot din farfurieă (, sau cea carezice '3 omor dac nu m n)nci toă ă ă t din farfurie($, aş ale-e ro#a#il r uă l cel mai mic. Adic , s nuă ă -olesc farfuria şi s mor, dec)t s nu -olescă ă farfuria şi s ort toat "ia a %n c)rc o"ară ă ţ ă a"ino" iei.ăţ

Haide i s "edem acum rolul sinistru alţ ă fanaticilor şi al fanatismului %n conflictul dintreIsrael şi !alestina, dintre Israel şi o mare artedin lumea ara# . 8uta %ntre Israel şi !alestină aeste, %n esen , altce"a dec)t un r z#oţă ă i ci"ildintre dou se-mente ale aceleiaşi oula ii, aleă ţ aceluiaşi oor sau ale aceleiaşi culturi. +u esteun conflict intern, ci interna ional. Astaţ e #ine,

%ntruc)t conflictele interna ionale sunt mai uşorţ de rezol"at dec)t cele interne $ confrunt riă reli-ioase, %ntre clase, %ntre "alori. Am sus 'maiuşor(, n$am sus 'uşor(. In esen , lutţă a dintree"reii israelieni şi ara#ii alestinieni nu este unr z#oi reli-ios, deşă i fanaticii din am#ele ta#erese str duiesc din r suteri s $lă ă ă transforme %n aşace"a. In realitate, nu este altce"a dec)t un

17




conflict teritorial, e ro#lema sf)şietoare 'Al cuieste m)ntulă (

Este un conflict sf)şietor %ntre dretate şidretate, %ntre dou reten iă ţ i foarte solide şifoarte con"in- toară e asura aceleiaşi ri c)tţă alma. +u r z#oi reli-ios, nu r z#oi %ntre culturiă ă ,nu neotri"irea a dou tradi ii, ci ur şi simlu oă ţ disut le-at de rorietatea funciar , a cuiă ă ă este casa. /i eu cred c e:ist rezol"are.ă ă

Cu modera ie şi ruden , sunt con"ins cţ ţă ă

ima-ina ia oate slu&i ca leaţ c ar ial şi limitat alţ fanatismului. 5unt con"ins c un om caa#il s $şiă ă ima-ineze ce anume imlic ideile sală e atuncic)nd "ine "or#a desre #e#eluşul care l)n-e laeta&ul atru %şi oate ierde un stro dinfanatism, ceea ce %nseamn o oareceă ameliorare.

3i$aş dori s " ot sune %n acesă ă t moment că literatura este solu iaţ , entru c ea con ine ună ţ antidot al fanatismului, in&ecteaz ima-ina ie % ă ţ ncititori. 3i$aş dori s ot rescrie, ură şi simluciti i literatur , şi " "eţ ă ă ţi "indeca de fanatism.in cate, nuă $i at)t de simlu. in cate,ă de$alun-ul istoriei, multe oezii, multe o"eşti şiiese au fost folosite entru a a ) a ura şiţ ţ

sentimentul sueriorit iăţ i na ionaliste. E:istţ ă totuşi şi unele lucr ri literare care cred c otă ă a&uta, %ntr$o anumit m sur . +u ot faceă ă ă minuni, dar ot fi de folos. 5*aeseare oatea&uta mult. 8a el, orice manifestare dee:tremism, orice cruciad or#easc , orice formă ă ă de fanatism sf)rşeşte fie %n tra-edie, fie %ncomedie.

18



Amos Oz

anaticul nu a&un-e niciodat mai fericit sauă mai mul umit> sau moareţ , sau a&un-e de r)sullumii. Asta e o "accinare re ioas . /i 1o-olţ ă oate fi de folos citindu$l e 1o-ol, ne dămseama c)t de ridicol de u ine lucruri ştim, c*iarţ şi atunci c)nd suntem sut la sut con"inşi că ă ă a"em dretate. 1o-ol ne %n"a c nasul oateţă ă de"eni un duşman cumlit, c*iar un duşmanfanatic, şi ne utem trezi c * ituim cu fanatismă ă roriul nas. +u e rea deloc lec ia.ţ

Kafa este un #un %n" tor %n aceast ri"in ,ăţă ă ţă deşi sunt si-ur c nu iă $a trecut "reodat rin caă ideea de a slu&i dret %n" tur %motri"aăţă ă fanatismului. Kafa ne arat c e:ist %ntunerică ă ă şi mister şi #at&ocur c*iar şă i atunci c)nd credemcă n$am f cut nimic r u. Asta a&ut .ă ă ă F/i dac ar fiă momentul otri"it, aş "or#i mai e lar- desreKafa şi 1o-ol şi le- turaă $ su#tila le- tură ă $ ecare o simt %ntre ei, dar r m)ne e alt dat .ă ă ă G /iLilliam aulner oate s a&ute. !oetul israeliană De*uda Amic*ai e:rim toată e acestea mai #inedec)t aş utea n d &dui s o fac eu, c)nd suneă ă ă 'Acolo unde a"em dretate nu oate creşte nicio floare(. E un "ers foarte folositor. Aşadar, %ntr$ooarecare m sur , unele oere literare ot să ă ă

a&ute, dar nu toate./i, dac romite i s nu lua i dreă ţ ă ţ t liter deă e"an-*elie ceea ce urmează, ot s " sun c ,ă ă ă m car %n rinciiuă , cred c am in"entat leaculă fanatismului. 5im ul umorului esteţ unmedicament -roza". +$am " zut %n "ia a meaă ţ "reun fanatic care s ai# sim ul umorului, niciă ă ţ "reo ersoan cu sim uă ţ l umorului care s de"ină ă

19




fanatic , % ă n afar de cazul %n care şiă $a ierdutsimţul umorului. anaticii sunt adesea sarcastici.nii dintre ei sunt lini de sarcasm, dar nu auumor. morul con ine caacitatea de a r)de deţ tine %nsu i. morul este relati"ism, umorul esteţ caacitatea de a te "edea aşa cum s$ar utea să te "ad ceilal iă ţ , umorul este caacitatea de a %n ele-ţ e c , indiferent c)t dretate ai şi c)ă ă t decrunt ai fost nedret it, e:istăţ ă o latur a "ie iiă ţ care e %ntotdeauna amuzant . Cu c)t ai maiă

mult dretateă , cu at)t eşti mai amuzant. /i, dealtfel, ute i fi un israelian mul umit de sineţ ţ , sauun alestinian mul umit de sineţ , sau oricinemul umit de sine, c)t "reme a"e i sim ulţ ă ţ ţ umorului sunteţi ar ial imun la fanatism. acţ ă aş utea s umlu nişte casule cu sim ulă ţ umorului şi s con"in- ooară e %ntre-i s %n-*ită ă ilulele mele de umor, imuniz)nd toat lumeaă %motri"a fanatismului, aş utea candida %ntr$o#un zi la remiul +o#el entru medicin , nuă ă entru literatur .ă

ar fi i aten i la mine@ %ns şi ideea dţ ţ ă e a ")r%sim ul umorului %n casule, %ns şi ideea de aţ ă $iface e al ii s %n-*it ilulele mele de umor,ţ ă ă entru #inele lor, sco )nduţ $i astfel din necaz,

este de&a contaminat un ic de fanatism. A"e iă ţ mare -ri& , fanatismul să e ia foarte uşor, mai uşorca orice "irus.

E uşor s " infecta i de fanatisă ă ţ m c*iar şi c)nd %ncerca i s $l %nfr)n-eţ ă ţi sau s $i ine i iet. Eă ţ ţ de$a&uns s citi i un ziar sau s " uita i la ştirile dă ţ ă ă ţ ela tele"izor ca s "ede i c)t de uşoă ţ r de"inoamenii fanatici ai antifanatismului,

20



Amos Oz

antifundamentalişti *a#otnici, crucia i anti&i*ad.ţ !)n la urmă ă, c*iar dac nu utem %n"in-eă fanatismul, oate c reuşim m car s $l ineă ă ă ţ m unic %n fr)u. Cum ziceam, caacitatea de a r)dede noi %nşine este un leac ar ial> caacitatea deţ a ne "edea aşa cum ne " d al ii este alt leac.ă ţ Este de a&utor şi caacitatea de a tr i situa iă ţ i %ncare se oate %nt)mla orice, #a c*iarcaacitatea de a %n" a s sa"ur m situa iile %năţ ă ă ţ care se oate %nt)mla orice, de a %n" a s neăţ ă

#ucurăm de di"ersitate. +u redic un relati"ismmoral total, dearte de mine acest -)nd. Încercdoar s amă lific caacitatea de a ne ima-ina %nlocul celuilalt. 8a toate ni"elurile, la cel maio#işnuit ni"el, s ne %nc*iuim ur şă i simlu că suntem %n locul celuilalt.

5 ne unem %n locul celuilalt atuncă i c)nd necert m, s ne unem %n locuă ă l celuilalt atuncic)nd ne l)n-em de ce"a, s ne unem %n loculă celuilalt tocmai %n momentele %n care ni se arec a"em dretate delin . C*iar şă ă i atunci c)nda"em sut la sut dretate şi cel lalt "edeă ă ă lucrurile comlet -reşit este util s ne unem %nă locul lui. e fat, facem asta tot timul. Inultimul meu roman, Aceleaşi ae, este "or#a

desre "reo şate ersoane care tr iesc %nă diferite r i ale lumii şi %ntre care e:ist oă ţ ă comunicare aroae mistic . 5imt ceea ce simtă celelalte, comunic ermanent %ntre ele,ă teleatic, cu toate c sunt %mr ştiate %n celeă ă atru z ri.ă

Caacitatea de a tr i situa ii %n cară ţ e se oate %nt)mla orice este, teoretic, la %ndem)na oricui

21




de e:emlu, scrierea unui roman imlic , rintreă alte feluri de trud , necesitatea de a tă e trezi %nfiecare diminea , de a #eaţă o can de cafea şi deă a %ncee s te uă i %n locul altcui"a. Ce s$ar %nt)mla dac aş fi ea, şi ceă s$ar %nt)mla dacă dumnea"oastr a i fi el. /i, e fundaluă ţ l meuersonal, %n o"estea "ie ii mele şi a familieiţ mele, nu ot s nu m -ă ă )ndesc foarte des c ,ă rintr$o mic sc*im#are a -enelor mele, sau aă %mre&ur rilor le-ate de rin ii mei, aş utea fiă ă ţ

un el sau o ea, aş utea fi un colonist e"reu dinCisiordania, aş utea fi un e:tremistultraortodo:, aş utea fi un e"reu oriental %ntr$oar din lumea a treia> aş utea fi oricine. Aşţ ă

utea fi unul dintre duşmanii mei. atul c % ă mi %nc*iui aceasta este %ntotdeauna util. Acummult "reme, e c)nd eramă coil, rea%n eleataţ mea #unică mi$a e:licat %n "or#e foarte simlediferen a dintre e"reu şi creştinţ $ nu %ntre e"reuşi musulman, ci %ntre e"reu şi creştin. 'ite(, asus ea, 'creştinii cred c 3esia a fost c)nd"aă aici şi "a re"eni, cu si-uran ,ţă %ntr$o #un zi.ă E"reii sus in c 3esia %ncţ ă ă n$a "enit. /i din cauzaasta, a sus #unica mea, din cauza asta au fostat)ta m)nie, ersecu ieţ , " rsare de s)n-e, ur ...ă ă

e ce( a zis ea. 'e ce nu oate toat lumea să ă aştete, ur şi simlu ac 3esia "ine şă i zice5alutare, m #ucur s " "ă ă ă ăd din nou, e"reii"or fi sili i s $şi recunoasc -reşeala. !e de altţ ă ă ă arte, dacă 3esia "ine şi zice ?un ziua, mă ă #ucur s " cunoscă ă , %ntrea-a lume creştin "aă tre#ui s le cear scuze e"reilor. Intre acea cliă ă ă şi acum(, a sus %n eleat mea #unic ,ţ ă ă 'să

22



Amos Oz

tr im şi s $i l s m şi e ceilal i s tr iasc .ă ă ă ă ţ ă ă ă ( Eracomlet imun la fanatism. Cunoşteă a secretuladat rii la situa iile %n cară ţ e se oate %nt)mlaorice, la conflictele nerezol"ate, la fatul că oamenii sunt diferi i %ntre ei.ţ

Am sus la %nceut c fanatismuă l orneşteadesea de acas . Joi %nc*eiă a sun)nd c şiă antidotul se - seştă e acas , ractic la %ndem)naă noastr .ă

+ici un om nu e o insul , sunea Mo*nă onne,

dar eu %ndr znesc s adau-ă ă , cu sfial nici ună # r#at şi nici o femeie nu sunt insule, ci suntemă cu to iţ i eninsule, e &um tate le-a i deă ţ continent, e &um tate %ntorşi sre oceană $ o &um tate le-at de familie, rieteniă ă , cultur ,ă tradi ie, ar , oor, se:, lim# şi multe altele, şiţ ţ ă ă cealalt &um tată ă e dorind s fie l sat %n ace să ă ă ă se uite la ocean. Cred c ar tre#ui s ni seă ă %n- duie s r m)nem eninsule. Orice sistemă ă ă social şi olitic care ne transform %ntr$o insulă ă donnean , ref c)nd restul omenirii %n duşmană ă sau ri"al, este monstruos. ar, %n acelaşi tim,orice sistem social, olitic, ideolo-ic care "rea să ne transforme e fiecare %ntr$o siml moleculă ă a continentului este tot o monstruozitate.

Condi ia eninsulei este condi ia corect aţ ţ ă omului.Asta suntem şi merit m s r m)neă ă ă m aşa. !rin

urmare, se oate sune c % ă n fiecare cas , %nă fiecare familie, %n fiecare condi ie uman , e:istţ ă ă de fat o rela ie %ntre nişte eninsule, şi am facţ e#ine s ne amintim aceasta %nainte dă e a %ncercas $i sc*im# m e ceilal iă ă ţ , să$i facem s seă

23




r suceasc , s $l unem e cel de al turi s seă ă ă ă ă %ntoarc sre noi, c)nd el are ne"oie, %n realitate,ă s ri"easc o "reme oceanul. 8ucrul acesta esteă ă ade" rat şi %n cazuă l -ruurilor sociale, alculturilor, al ci"iliza iilor, al ooarelor şi, da, alţ israelienilor şi al alestinienilor. +ici unul dintreei nu este insul şi nică i unul dintre ei nu oate să se contoeasc delin cu cel lalt. Aceste două ă ă eninsule tre#uie s fie le-ate %ntre ele şi, %nă acelaşi tim, tre#uie s fie l sată ă e %n "oie. /tiu că

este un mesa& neo#işnuit %n aceste zile de"iolen , furieţă , r z#unare, fundamentalism,ă fanatism, rasism, dezl n uite %n Orientul 3i&lociuă ţ şi %n alte r i. 5im ul umoruluiă ţ ţ , caacitatea de ane une %n locul celuilalt, caacitatea de arecunoaşte calitatea de eninsul a fiec ruiaă ă dintre noi ne ot a ra cel u in ar ial dă ţ ţ e -enafanatismului care zace %n fiecare dintre noi.

24



Amos Oz

Între dreptate şi dreptate

Care sunt # ie ii #uni Asta "rea s şă ţ ă tie %ntotdeauna, mai %nt)i de toate, orice euroeanlin de inten ii #uneţ , orice euroean de st)n-a,orice euroean intelectual, orice euroeanli#eral. Care sunt ia #uni din film şi cară e suntia r i. in acest unct de "edere, cu Jietnamulă ă

a fost simlu "ietnamezii erau "ictimele,

americanii erau ia r i. =ot aşa şi cu aart*eidă ă $ul % ţi d deai seama imediat c aart*eidă ă $ul e ocrim , şi era dreat luta entră ă u dreturileci"ile, entru eli#erare şi e-alitate, entrudemnitatea umană, %ncleştarea dintrecolonialism şi imerialism, e de o arte, şi"ictimele colonialismului şi imerialismului, ede alt arte, are destul de limedeă $ %i o iţ deose#i e cei #uni de cei r i.ă

C)nd a&un-em la #azele conflictului israeliano$ara#, şi mai ales ale celui israeliano$alestinian,lucrurile nu mai sunt at)t de simle. /i tare mă tem c nu " "oi da totul mură ă ă$n -ur , zic)ndă iat , aceştia sunt %n-erii, aceştiă a sunt dia"olii> nutre#uie dec)t s $i sri&ini i e %n-eri, şi #inele "aă ţ

%n"in-e r ul. Conflictul israelianoă $alestinian nue un western. +u e o lut %ntră e #ine şi r u, ci oă tra-edie %n cel mai "ec*i şi recis sens alcu")ntului o %ncleştare %ntre dretate şidretate, o %ncleştare %ntre o re"endicare foarteuternic , rofund şi con"in- toare, şă ă ă i altafoarte diferit , dar nu mai u iă ţ n con"in- toare,ă nu mai u in uternic , nu mai u in uman .ţ ă ţ ă

25




!alestinienii sunt %n !alestina entru că !alestina este atria oorului alestinian, unicalui atrie. Aşa cum Olanda este atriaolandezilor, sau 5uedia atria suedezilor. E"reiiisraelieni sunt %n Israel entru c nu e:ist altă ă ă ar din lume e care e"reii, cţ ă a oor, s o oată ă

numi atrie. Ca indi"izi da, %ns nu ca oor, nuă ca na iune. !alestinienii au %ncercat, c lc)ndu$şiţ ă e inim , s tr iasc %n alte ră ă ă ă ţă i ara#e. Au fostresinşi, uneori c*iar umili i şi ersecuta i deţ ţ

aşa$zisa familie ara# . Au fost f cu i să ă ţ ă conştientizeze %n cel mai dureros mod'alestinianismul( lor> n$au fost acceta i dţ eli#anezi sau de sirieni, de e-iteni sau deiraieni. Au fost sili i s %n"e e ţ ă ţ e ielea lor că sunt alestinieni şi c aceasta este sin-ura ară ţ ă c reia %i aar in,ă ţ %ntr$un fel ciudat, e"reii şialestinienii au a"ut o e:erienţă istoric destulă de asem n toare. E"reii au fosă ă t iz-oni i dinţ Euroa> rin ii mei aă ţ u fost iz-oni i din Euroaţ acum "reo şatezeci de ani. Aşa cumalestinienii au fost %nt)i iz-oni i din !alestina şiţ aoi din rile ara#e, sau aroae lţă a fel. C)ndtata era coil, %n !olonia, str zile din Euroa erauă line de -raffiti 'E"reilor, c ra i$"ă ţ ă %n !alestina(,

sau c*iar mai r uă 'Midani %mu i i, c ra i$"ţ ţ ă ţ ă %n!alestina.( C)nd tata a mers din nou %n Euroa,du cincizeci dă e ani, zidurile erau acoerite denoi -raffiti 'E"reilor, c ra i$"ă ţ ă din !alestina.(

Oameni din Euroa %mi tot trimit in"ita iiţ minunate s etrec un weeend idilică %ntr$osta iune slendid %mreun cu arteneriţ ă ă alestinieni, cole-i alestinieni, omolo-i

26



Amos Oz

alestinieni, ca s ne cunoaştem, s neă ă simatiz m, s st m la taclale la o cafeaă ă ă , aşa %nc)t s %n ele-em c nici unuă ţ ă l dintre noi nu arecoarne şi coite desicate $ şi ro#lema o să disar . Aceasta se #azeaz e ideea euroeană ă ă sentimental , lar- r s)ndit , c orică ă ă ă e conflicteste, %n esen , o siml ne%n ele-ere. O micţă ă ţ ă teraie de -ru, un stro de %ndrumarematrimonial , şă i toat lumea tr ieşte fericită ă ă )n lă a ad)nci # tr)ne i. Ei #ine, mai %nt)i iat oă ţ ă

"este roast entru domniile "oastre uneleă conflicte sunt foarte reale> sunt mult mai -ra"edec)t o siml ne%n ele-ere. Acum iat şi "esteaă ţ ă senza ional nu e:ist "reo ne%n ele-erţ ă ă ţ eesen ial %ntre ara#ii alestinieni şţ ă i e"reiiisraelieni. !alestinienii "or arţ a e care o numesc!alestina. Au moti"e foarte solide ca s oă doreasc . E"reiă i israelieni "or e:act aceeaşi ar ,ţ ă din e:act aceleaşi moti"e, ceea ce asi-ur oă %n ele-ere erfect %ntre cele dou r i şi oţ ă ă ă ţ imens tra-edie. )uri de cafea # ute %mreună ă ă nu ar utea şter-e tra-edia celor dou ooareă care re"endică $ şi eu zic că e dret $ aceeaşi

rişoar , ca fiind sin-ura loţă ă r atrie din %ntrea-alume. Aşa c eă minunat # utul cafelei %mreun ,ă ă

şi sunt cu totul de acord, mai ales dac estă ecafea ar #easc , infinit mai #un dec)ă ă ă t ceaisraelian . ar # utul cafelei nă ă u oate rezol"aro#lema. +u a"em ne"oie doar de cafea şi de omai #un %n ele-ere. Ceea ce ne tre#uie este uă ţ ncomromis dureros. In Euroa, cu")ntul'comromis( are o reuta iţ e ur)t . 3ai alesă rintre tinerii idealişti, %n oc*ii c roraă

27




comromisul este %ntotdeauna oortunism, ce"anecinstit, ce"a laş şi du#ios, un semn al lisei deinte-ritate. +u şi %n "oca#ularul meu.

!entru mine, cu")ntul 'comromis( %nseamnă "ia . Iar ousul comromisului nu esteţă idealismul, nu este de"olu ia> ousulţ comromisului este fanatismul şi moartea. A"emne"oie de comromis. e comromis, nu decaitulare. n comromis %nseamn c oorulă ă alestinian nu "a tre#ui niciodat să ă

%n-enunc*eze> şi nici e"reii israelieni.Joi rezenta natura acestui comromis, dartre#uie s " sun de la %nceut c el "a fi foarteă ă ă dureros $ entru c am#ele ooare %şi iu#escă ara, şţ i am#ele ooare, e"reii israelieni şi ara#ii

alestinieni, au %n aceast ar r d cini istoriceă ţ ă ă ă şi sufleteşti la fel de ad)nci, c*iar dac diferite.ă na dintre comonentele acestei tra-edii, unuldintre asectele ei oarecum ironice este fatulc mul i e"rei israelieni nu rice c)t de ad)ncă ţ ă este le- tura emo ional a alestinienilor cuă ţ ă acest m)nt. /i mul i alestinieni nu reuşesă ţ c să ricea c)t de ad)nc este le- tura emo ională ă ă ţ ă a e"reilor cu acelaşi m)nt. Iar această ă %n ele-ere se instaţ leaz %n mod dureros, ca ună

roces dureros entru am#ele na iuni. ţ eam#ele r i, este un drum a"at că ţ u "isurisul#erate, iluzii sf r)mate, n de&di r nite,ă ă ă lozinci sfor itoare diă n trecut.

Am acti"at mult "reme %n mişcarea israeliană ă '!ace Acum(. e fat, am militat entru aceaisraelo$alestinian mult %nainte de fondareaă mişc rii, %n 47N. In 47, imediat duă ă

28



Amos Oz

z#oiul de /ase Pile, am fost rintră e rimii şifoarte u inii israelieni carţ e au sus inut ideea deţ a ne-ocia "iitorul teritoriilor Cisiordania şi 1azanu cu Iordania sau cu E-itul, ci cu conducereaalestinian şi, da, cu OE!, cară e e atunci nuacceta nici m car s ronun e cu")ntulă ă ţ 'Israel(. A fost o e:erien ciudatţă ă. În acelmoment a fost comromis mişcarea israeliană ă entru ace.

ar tre#uie s fie foarte clar c mişcareaă ă

israelian entru ace nu a fosă t sora -eam n aă ă mişc rilor acifistă e euroene sau americane dintimul r z#oiului din Jietnam sau de duă ă aceea. +u credem c dac Israelul să ă e retra-e dinteritoriile ocuate totul se "a rezol"a estenoate. +ici nu a"em con"in-erea simlist că ă Israelul este eroul ne-ati", şi cu si-uran nuţă este sin-urul erou ne-ati" din o"estea aceasta.3ilit m entru ace, dar nă u neaărat entru!alestina. 5untem foarte nemul umi i deţ ţ conducerea alestinian . In ceea ce m ri"eşte,ă ă sunt la fel de nemul umit de conducereţ aalestinian e c)t sunt de cea israelian . /i amă ă s re"in asura acestui lucru mai dearte. ară contradic ia dintre noi şi unele mişc ri entruţ ă

ace euroene este mai rofund . Eu aă m fost efront de dou ori, rima dat că ă a rezer"ist %ntr$ounitate de tancuri e frontul e-itean, %n 5inai, %n47, şi a doua oar e frontul sirian, %n r z#oiulă ă din 47Q. A fost cea mai cumlit e:erien dină ţă "ia a mea, %ns nţ ă u mi$e ruşine c am lutat %nă aceste dou r z#oaie. +u sunt acifist %n sensuă ă lsentimental al cu")ntului. ac aş simă ţi din nou

29




c e:ist riscul real ca ara meă ă ţ a s fie ştears deă ă e fa a m)ntuluiţ ă , iar oorul meu m cel rit,ă ă aş luta din nou, deşi sunt # tr)n. ar aş lutaă doar %n cazul unei c*estiuni de "ia şi deţă moarte, sau dac aş crede c e:ist cine"a careă ă ă %ncearc s fac diă ă ă n mine sau din cel de al turiă un scla".

+$aş luta niciodată $ refer s fiă u aruncat %n %nc*isoare $ entru cucerirea unor teritoriistr ine.ă +$aş luta niciodat entru un dormitoră

%n lus al na iunii.ţ +$aş luta niciodat entruă locuri sfinte. +$aş luta niciodat entru aşaă $zisele interese na ionale.ţ

ar m$aş luta, şi %nc din r suteă ă ri, entru"ia şi entru li#ertate, entru nimic altce"a.ţă

Ei, asta ar utea crea o r astie %ntre mine şiă acifistul euroean o#işnuit, care sus ine c r ulţ ă ă surem din lume este r z#oiul. In "oca#ularulă meu r z#oiul este %n-rozitor, dar cel maă i marer uă nu el este, ci a-resiunea. ac %n 4Qă %ntrea-a lume, %n afar de 1ermania, ar fiă sus inut c r z#oiul estţ ă ă e cel mai mare r u de eă lume, Hitler a&un-ea )n acum st )nulă ă ni"ersului. Aşadar, c)nd identifici o a-resiunetre#uie s lu i cu ea, indiferenă ţ t de unde "ine.

ar numai entru "ia şţă i li#ertate, nu entruane:area de teritorii sau de resurse.C)nd am creat formula 'face i aceţ , nu

dra-oste(, e"ident c nu redicaă m %motri"adra-ostei. Încercam doar, %ntr$o oarecarem sur , s elimin talmeşă ă ă $#almeşul sentimentallar- r s)ndit, ace şi iu#ire şi fr ie şi mil şă ăţ ă iiertare şi %n- duin şi toate celeaă ţă , care %i face

30



Amos Oz

e oameni s cread c nă ă ă u tre#uie dec)t să arunc m armele, şă i lumea "a de"eni imediat unloc %nc)nt tor, lin de iu#ire. In ce m ri"eştă ă e,cred c iu#irea este un lucru rar. Credă $ cel u inţ aşa %mi sune roria e:erienţă $ c un omă oate iu#i zece ersoane. ac este foarteă -eneros, oate iu#i dou zeci de ersoane. acă ă e dat nai#ii de norocos, oate fi iu#it de dou zeciă de ersoane. ac cine"ă a %mi sune c iu#eşteă America 8atină, sau 8umea a =reia, afirma ia eţ

rea suerficial ca s fie semnificati" .ă ă ăAşa cum se l)n-ea cu mult "remă e %n urmă interretul unui c)ntec foarte cunoscut '+u edestul dra-oste că a s a&un- entru toată ă ă lumea.( +u cred c iu#irea este "irtutea rină care se rezol" ro#lemele interna ionale.ă ţ

+e tre#uie alte "irtu i. +e tre#uie sim ulţ ţ dret ii, dar şi #unăţ $sim > ne tre#uie ima-ina ie,ţ ţ o mare caacitate de a ne une %n locul celuilalt,uneori de a intra %n ielea lui. +e tre#uiecaacitatea ra ional de a face comromisuri şi,ţ ă uneori, sacrificii şi concesii, dar nu e ne"oie să ne sinucidem de dra-ul cii.ă '3 omor, ca s fiiă ă fericit.(

5au 'Jreau s te omori, entru c aşă ă a "oi fi

fericit.( /i aceste dou aă titudini nu sunt diferite>ele sunt mai aroiate dec)t crede i.ţu rerea mea, ousul r z#oiului nu esteă ă ă

iu#irea, ousul r z#oiuluă i nu este mila, ousulr z#oiului nă u este -enerozitatea sau fr ia sauăţ iertarea. +u, ousul r z#oiului este acea.ă

!ooarele tre#uie s tr iasc %n ace.ă ă ăac auc s " d statul Israel şi statulă ă ă

31




!alestina tr indă uș $nă uș , ca nişte "eciniă cumsecade, f r nedretate, e:loatare, " rsareă ă ă de s)n-e, teroare sau "iolen , "oi fi mul umit,ţă ţ c*iar dac nu "a domni iu#irea. /i, aşa cuă m neaminteşte oetul o#ert rost, '1ardurile #unefac "ecini #uni.(

nul dintre asectele care %n-reunează deose#it de mult lucrurile este fatul c acestă conflict dintre israelieni şi alestinieni, dintreisraelieni şi ara#i oune, %n esen , dou "ictiţă ă me.

ou "ictime ale aceluiaşi tiran. Euroaă $ carea colonizat lumea ara# ,ă a e:loatat$o, a umilit$o, i$a c lcat %n icioare cultura, a dominată $o şi afolosit$o ca teren de &oac al imerialismuluiă $este aceeaşi Euro care iă $a discriminat ee"rei, i$a ersecutat, i$a * r uit şi, %n cele dină ţ urm , iă $a asasinat %n mas ,ă %ntr$un -enocid f ră ă recedent. A i utea crede c %ntre dou "ictimeţ ă ă r sare e dat solidaritateaă ă $ ca, de e:emlu, %noezia lui ?ertolt ?rec*t. Îns %n "ia a real uneleă ţ ă dintre cele mai -ra"e conflicte sunt tocmai celedintre dou "ictime ale aceluiaşă i tiran. Intre doicoii ai unui rintă e nemilos nu e:ist o#li-atoriuă iu#ire.

Adesea, fiecare "ede %n cel lalt e:acă t ima-inea

rintelui nemilos.ă =ocmai aşa stau lucrurile nu numai %ntreisraelieni şi alestinieni, ci şi %ntre e"rei şi ara#i.iecare dintre ră ţi se uit la cealalt şi "edeă ă ima-inea asuritorilor din trecut. În literaturaara# contemoran , c*iar dac nă ă ă u este tot Fşiaici %mi e:rim o rezer" >ă nu am acces laliteratura ara# dec)ă t %n traducereG, e"reul, mai

32



Amos Oz

ales e"reul israelian, aare adesea ca orelun-ire a Euroei din trecut $ al# , sofisticată ă,colonizatoare, tiranic , "iolent , lisit de inim .ă ă ă ă E"reii sunt descrişi ca acei colonialişti care au"enit din nou %n Orientul 3i&lociu, de-*iza i dţ eaceast dat %n sionişti, ca s tiranizeze, să ă ă ă colonizeze şi s e:loateze.ă

oarte frec"ent, ara#ii $ c*iar şi unii scriitoriara#i sensi#ili $ nu ne " d aşă a cum suntem cuade" rat noi, e"reii israelieniă $ o ceat deă

refu-ia i şi de sura"ie uitori e &um tateţ ţ ă isteriza iţ , #)ntui i de coşmaruri cumlite,ţ traumatiza i nu numai de Euroa, ci şi dţ e modul %n care am fost trata i %n rilţ ţă e ara#e şi islamice. Mum tate din oula ia Israelului o rerezintă ţ ă oameni iz-oni i din ri ara#e şi islamice. Israelulţ ţă este, %n realitate, o mare ta# r dă ă e refu-ia i. Cuţ toate c &um tate dintră ă e noi sunt, de fat,refu-ia i e"rei din ri ara#e, ara#ii nu ne " dţ ţă ă aşa> ei ne " d ca e o relun-ire aă colonialismului. =ot aşa, noi, e"reii israelieni, nu$i"edem e ara#i, şi %n secial e alestinieni, aşacum sunt ei de fat "ictime ale unor secole detiranie, e:loatare, colonialism şi umilire. +u, %i"edem ca e autori de o-romuri şi nazişti care

s$au %nf şurat %n affiye*ă $uri, şi$au l sat must iă ăţ şi s$au %nne-rit la soare, dar se in de aceeaşiţ "ec*e distrac ie, t ierea #ere-atei e"reilor. !ţ ă escurt, sunt #uc ic rut din "ec*iăţ ă ă i tirani. inacest unct de "edere, am#ele r i lutescă ţ %ntr$o i-noran rofund nu %n ri"in a scourilorţă ă ţ olitice, ci a fundalului istoric, a traumelorrofunde ale celor dou "ictime.ă

33




3ul i ani am criticat asru mişcareţ a na ionalţ ă alestinian . nele moti"ă e sunt istorice, altelenu. In rincial, i$am criticat e cei din mişcareana ional alestinian c nu %n ele- c)t dţ ă ă ă ţ eade" rat este le- tura e"reilor cuă ă ă teritoriulIsraelului. C nu %şi dau seama c Israelulă ă modern nu este rodusul unei ac iuniţ colonialiste, sau, cel u in, c nu sun astaţ ă oorului lor.

Adau- imediat c sunt la fel de necru tor şi cuă ţă

-enera ii %ntre-i de sioniştţ i israelieni care n$aureuşit s $şiă #a-e %n ca ideea c e:ist un ooră ă alestinian, un oor %n carne şi oase, cudreturi reale şi le-itime. Aşadar, am#eleconduceri trecute şi, da, rezente $ sunt "ino"ateentru c fie nu au %n eles tra-edia, fie nu auă ţ "or#it desre ea ooarelor lor.

Ei #ine, nu cred %ntr$un acces de iu#irereciroc %ntre Israel şi !alestina.ă

+u m aştet ca, du ce se "a - să ă ă i "reoformul ma-ic , cei doi anta-onişti s seă ă ă %m#r işeze şiroind de lacrimi,ăţ %ntr$o scenă dostoie"siană a %m c rii %ntre fra i care au fostă ă ţ mult "reme %n"r &#i iă ă ţ $ 'Of, fr ioare, m "eiăţ ă utea ierta "reodat , cum am utuă t fi at)t de

crud, ia tot m)ntul, cui % ă i as de m)nt, nuă ă "reau dec)t s m iu#eştiă ă (. in cate, nu mă ă aştet la nimic de soiul acesta. +u m aşteă t nicila o lun de miere. 3ai de-ra# m aştet la ună ă ă di"or ec*ita#il %ntreţ

Israel şi !alestina. /i di"or urile nu sunţ tniciodat fericite, c*iar şi atunci c)nă d sunt destulde ec*ita#ile. =ot r nescă , tot sf)şie. Cu at)t mai

34



Amos Oz

mult acest di"or anume, care "a fi foarteţ secial, entru c so ii di"or a i "or tr i e "ecă ţ ţ ţ ă i %n aceeaşi cas . +ici unul nu se mut .ă ă

/i, aartamentul fiind foarte mic, tre#uie să decid care ia dormitorul mare şă i care$l ia e celmic, şi cum %şi %mart sufra-eria> aartamentulfiind at)t de mic, tre#uie s fac nişteă ă aran&amente seciale cu #aia şi #uc t ria. oartă ă eincomod. ar mai #ine dec)t iadul e m)nt %nă care tr im acum cu to ii, %n ara aceasta e careă ţ ţ

o iu#im. O ar % ţ ă n care, %n fiecare zi, # r#a i,ă ţ femei şi coii alestinieni sufer ersecu ii,ă ţ * r uial , umilin e, ri"a iuni din arteă ţ ă ţ ţ anemilosului -u"ern militar israelian.

O ar %n care oorul israelian estţ ă e terorizatzilnic de reduta#ilele atacuri teroriste carer un, f r deose#iă ă ă re, ci"ilii $ # r#a i, femei,ă ţ runci, coii de şcoal , cum r torii dintră ă ă $unmall.

Orice este refera#il acestor lucruri@In secial un di"or ec*ita#il. /i oatţ e c , %nă

cele din urm , du ce realiză ă ăm di"or ul durerosţ şi ec*ita#il, rin crearea a dou state %m r ite,ă ă ţ %n mare, conform realit ii demo-raficeăţ $ nu mă auc acuma s desenez *arta, daă r " ot suneă

%n dou "or#e c acestă ă e *otare tre#uie s fie, %nă esen , cele dţă e dinainte de 47, cu unelemodific ră i f cute de comun acord şi cu unelă earan&amente seciale entru disutatele locurisfinte din Ierusalim $, du ce di"or ulă ţ s$a %nc*eiat şi s$au trasat *otarele, cred c israelieniiă şi alestinienii nu "or %nt)rzia s treac estă ă e eleca s #ea o cafea %mreun .ă ă

35




Acela "a fi momentul otri"it entru a #ea %mreun o cafea. ?a maă i mult, re" d c laă ă u in "reme du ce "a fi transus %n realitateţ ă ă ă solu iţ a %m r irii "om fi %n stare s ne - tiă ţ ă ă m %mreun mesele %n #uc t ria micuă ă ă ţă, %n ele-)ndţ rin aceasta c "om creaă o economie comun .ă !oate c o ia comun a Orientului 3i&lociu.ă ţă ă !oate c o moned a Orientului 3i&lociu. !oă ă t să le -arantez un sin-ur lucru euroenilor conflictulnostru din Orientul

3i&lociu o fi el dureros şi s)n-eros şi crud şistuid, dar nu "om a"ea ne"oie de o mie de anica s cre m %n Orientul 3i&lociu un ec*i"alentă ă entru euro.

Jom mer-e mai reede ca dumnea"oastr şiă "om " rsa mai u in s)n-eă ţ

Cum s le cuie şli un Man atiă c dec)t a i " rsat.ţ ă!rin urmare, %n loc s " uita i de sus la noiă ă ţ $

e"rei şi ara#i t)mi i, cruzi, fanatici, e:tremişti,ţ "iolen iţ $, n$ar strica s fi i mai atenă ţ ţi c)nd neface i semn de do&ana cuţ de-etul. Istoria noastră s)n-eroas "a f ă i mai scurt dec)t istoriaă dumnea"oastr s)n-eroas . /tiu c e foarteă ă ă riscant s faci rofe ii c)nd eşti de eă ţ melea-urile mele. E mare %n-*esuial dă e rofe iţ

e$aici. ar %ndr znesc s rezic c nu "omă ă ă etrece sute de ani m cel rinduă ă $ne %ntre noi, ca %n tradi iţ a euroean consacrat . Jom mer-eă ă mai iute. C)t de iute =are aş "rea s " otă ă r sunde. +u su#estimez niciodat mioia şiă ă rostia conducerii olitice din am)ndou r ile.ă ă ţ ar se "a %nt)mla.

In lus, rimul as, *ot r)tor, tre#uie s fieă ă

36



Amos Oz

solu ia #istatal . Israelul tre#uie s se retra- eţ ă ă ă ozi ia ini ial israelian din 4<N şi c*iarţ ţ ă ă dinainte, de la %nceuturi recunoaştere %nsc*im#ul recunoaşterii, stat delin %n sc*im#ulunui stat delin, indeenden % ţă n sc*im#ulindeenden ei, securitate % ţ n sc*im#ul securit ii.ăţ ?un "ecin tată ă e %n sc*im#ul #unei "ecin t i,ă ăţ resect %n sc*im#ul resectului. In ceea ce ori"eşte, conducerea alestinian tre#uie s seă ă %ntoarc sre oorul ei şă i s afirme %n fine, susă

şi tare, ce"a ce nu a reuşit niciodat să ă ronun e, şi anume c Israelul nu este unţ ă accident al istoriei, c Israelul nu este oă intruziune, c Israă elul c*iar este atria e"reilorisraelieni $ indiferent c)t de dureros ar fi acestlucru entru alestinieni. =ot aşa cum noi, e"reii israelieni, tre#uie să

afirm m sus şi tare c !alestina este atriaă ă oorului alestinian, oric)t de su r tor neă ă $arutea rea acest lucru.ă

Cea mai -rea arte a conflictului israeliano$ara#, a conflictului israeliano$alestinian, nu esteacum, ci a fost %n acei mul i ani, %n multeleţ decenii %n care fiecare dintre cele dou r i nă ă ţ uutea nici m car s rosteasc numelă ă ă e celeilalte.

C)nd alestinienii şi alţi ara#i nu reuşeau să ronun e cu")ntul murdarţ 'Israel(. Îl numeau'entitatea sionistă(, 'crea ia artificialţ ă(,'intruziunea(, 'infec iaţ (, 'Al aula al$3azouma($ 'statul artificial( sau 'f tura artificială ă(. oartemult "reme, numeroşi ara#i şi ma&oritateaă alestinienilor au sus inut c Israelulţ ă e un soi dee:ozi ie mo#il . ac rotestau destul de tare,ţ ă ă

37




lumea urma s ia Israelul şi s $lă ă translantezealtunde"a, oate %n Australia, sau e altecoclauri. =ratau Israelul ca e un "is ur)t, unos*mar> dac se frecau #ină e la oc*i, Israelula"ea s disar . =ratau Israelul ca e oă ă m)nc rime trec toare> dac se sc rinauă ă ă ă oleac , a"eă a s treac . /i c*iar au %ncercat deă ă c)te"a ori $ c*iar de mai multe ori $ s termineă cu Israelul rin for a militar .ţ ă

+$au reuşit, şi au fost foarte su raă ţi din cauza

eşecului. ar %n acea "reme nici israelienii nuerau mai #re&i. +ici noi nu eram %n stare să ronunţăm limede cu"intele 'oorulalestinian(. ecur-eam la eufemisme, cum ar fi'localnicii( sau 'locuitorii ara#i ai riiţă (. Erammai anara#ici dec)t re-imul lui +asser, %n E-it,entru c dac eşti anara#ic nu mai e:istă ă ă ro#lema alestinian . 8umea ara# estă ă e uriaş .ă 3ul i ani noi, israelienii, aţ m fost or#i la fatul că oorul alestinian nu utea s $şi afle un c mină ă nici m car %n rile ara#e. +u "oiam s "edemă ţă ă sau s auzim aşa ce"a.ă

Jremurile acelea au trecut. iecare dintre celedou ooare ar tre#uă i acum s ricea că ă ă cel lalt este real>ă şi ma&oritatea oamenilor din

am#ele r i ştiu acum c ceilal iă ţ ă ţ n$or s lece.ă C*estia asta le cade #ine +ici "or# . 3omentulă de fa este fericit ?ţă a deloc. E un momentdureros. 3ai de-ra# este, entru am#ele r i,ă ă ţ cam ca atunci c)nd te trezeşti la sital, duă somnul ro"ocat de anestezie, şi descoeri c iă ţ $a fost amutat un mem#ru. /i tre#uie s " sună ă c acestă a este un sital rost, şi doctorii nu sunt

38



Amos Oz

rea -roza"i, iar cele dou familii diă n afara s liiă de oera ie se # l c resc %ntre ele şi %iţ ă ă ă # l c resc şi e doctori. Iat iă ă ă ă ma-inea Orientului3i&lociu %n acest moment. ar toat lumea ştieă m caă r c oera ia este ine"ita#il , toat lumeaă ţ ă ă ştie acum c ara "a tre#ui s fiă ţ ă e %m r ită ţ ă cum"a %n dou state na ionale. O ar care "a fiă ţ ţ ă redominant $ nu e:clusi", ci redominant $e"reiasc , deoarece e"reii au dretul s fiă ă ema&oritari %ntr$o rişoar care, du retra-ereaţă ă ă

israelian , "a fi ro#a#il c)ă t o treime dinsurafa a unui comitaţ t #ritanic. ar acesta "a filocul recunoscut de e"reii israelieni, de %ntrea-alume, c*iar şi de "ecini, ca atria noastr . Insă ă re ul tre#uie s fie acelaşi dret entru oorulţ ă alestinian.

Jor a"ea o atrie, care "a fi c*iar mai mică dec)t Israelul, dar "a fi un c min, c minul lor.ă ă

=otuşi, mai ur-ent dec)t ro#lemă a *otarelor,dec)t ro#lema locurilor sfinte disutate, maiur-ent dec)ă t orice altce"a este ro#lematra-ediei refu-ia ilor alestinieni din 4<N. Aceţ ioameni care şi$au ierdut casele şi, %n unelecazuri, şi$au ierdut atria, au ierdut totul %ntimul r z#oiului israelian de indeenden dină ţă

4<N. Jino" iaăţ $ sau marea arte a "ino" ieăţ i %nri"in a acestei tra-ediiţ $ este foartecontro"ersat . E:ist istorici israelienă ă i modernicare %n"ino" esc Israelul.ăţ

!resuun c %n c) i"a ani, %n cele diă ţ n urmă $ şiser s auc ziua aceeaă $, "or e:ista şi istoriciara#i moderni care s %n"ino" easc -u"erneleă ăţ ă ara#e din acea "reme. ar, indiferent cine este

39




"ino"at şi %n ce m sur , ro#lemă ă a este de rimă ur-en . =o i refu-ia iţă ţ ţ i alestinieni care nu aucas , loc dă e munc şi ar %n care s tr iască ţ ă ă ă ă tre#uie s rimeasc locuin , loc dă ă ţă e munc şiă aşaort. Israelul nu$i oate rimi, cel u in nuţ %n num r foartă e mare. ac o face, "a %nceta să ă fie Israel. Ins Israelul tre#uie s articiă ă e la- sirea solu iei şi s accete o artă ţ ă e ar sunderii entru aceast tra-edieă ă

$ cu toate c -radul r sunderii esteă ă o

c*estiune foarte seculati" şi, ro#a#il, foarteă su#iecti" . Ins o arteă ă a r sunderii aas eă ă umerii Israelului.

estul se %marte %ntre conducereaalestinian din 4<7 şi -u"ernele ara#ă e din4<N. Israelul tre#uie s a&ute la reaşezareaă refu-ia ilor %n "iitoarea !alestinaţ $ adică Cisiordania şi 1aza, sau altunde"a. esi-ur,Israelul este erfect %ndret it s ridiceăţ ă ro#lema unui milion de e"rei refu-ia i din rileţ ţă ara#e, care şi$au ierdut casa şi tot a"utul %nurma r z#oiului din 4<N.ă

Aceşti e"rei nu "or s se %ntoarc %n rileă ă ţă ara#e. ar şi ei au l sat acolo toă t ce a"eau $ %nIra, 5iria, Demen, E-it, nordul Africii, Iran şi

8i#an $ c)nd au fost ractic arunca i afar dinţ ă aceste ţări, uneori #rutal. eci, toate acestelucruri tre#uie use %n r)nduial .ă

ac aş fi rimă $ministrul Israelului nu aş semnanici un tratat de ace care nu rezol" ro#lemaă refu-ia ilor alestinieni, reaşez)nduţ $i %n statul!alestina, deoarece orice rezolu ieţ care nu seocu de ro#lema refu-ia ilor estă ţ e o #om# cuă

40



Amos Oz

e:lozie %nt)rziat . +ă u numai din ra iuni morale,ţ ci şi din ra iuni e-oiste, le-ate de securitateaţ Israelului, aceast ro#lem uman şă ă ă i na ionalţ ă tre#uie s fie rezol"at % ă ă n cadrul rocesului deace actual. in fericire, nu "or#im desre %ntrea-a

Afric sau desre India. Jor#imă desre c)te"asute de mii de case şi de locuri de munc . Ină rezent nu to i refu-ia ii alestinieni sunt f rţ ţ ă ă cas şă i f r ar . ar cei care se afl %n această ă ţ ă ă ă

situa ie zac %n la- rele de refu-ia i, % ţ ă ţ n condi iiţ inumane $ ro#lema lor este ro#lema mea.ac nu se - seşte o solu ie entru aceştiă ă ţ oameni, Israelul nu "a a"ea arte de ace şilinişte, c*iar dac a&un-e la un acord cu "ecinulă s u.ă

Jreau s roun rimul roiecă t mi:t e caretre#uie s $l ini ieze e"reiă ţ i israelieni şi ara#iialestinieni du că e se "a fi s ")rşit di"or ul loră ţ şi "a fi fost transus %n fat solu ia #istatal .ă ţ ă

Acest roiect, entru care nu ar tre#ui să accet m a&utor e:tern şi %n cară e am#ele na iuniţ ar tre#ui s in"esteasc e-al, dolar e dolar,ă ă tre#uie s fie uă n monument comun care să reflecte rostiile, t)meniile noastre din trecut.

Adic , toat lumea ştie c atunci c)nă ă ă d tratatulde ace "a fi %nc*eiat, %n fine, oorul alestinian"a c ta mulă ă t mai u in dec)t ar fi utut c tţ ă ă aacum cincizeci şi cinci de ani, acum cincir z#oaie, acum 4B0 000 de mor iă ţ , ai noştri şi ailor. ! cat c atitudinea liderilor alestinieni dină ă 4<7$4<N a fost fanatic , rtinitoare, ri-id ,ă ă ă cat c nu au accetat rezolu ia O+ă ă ţ din

41




noiem#rie 4<7 %n ri"in a %m r irii teritoriului.ţ ă ţ ar şi conducerea israelian tre#uie să ă contri#uie la monumentul rostiei, entru c noi,ă israelienii, am fi utut face un t)r- mult mai #un,mult mai con"in- tor dac nă ă u eram at)t dearo-an i, dac nu nţ ă i s$ar fi urcat uterea la ca,dac eraă m mai u in e-oişti şi mai u in lisiţ ţ ţide ima-ina ie du "ictoria militar dţ ă ă in 47.

Aşadar, am#ele na iuni "or tre#ui s şad şi sţ ă ă ă cu-ete rofund la trecutele -reşeli comune.

=otuşi, a"em o "este #un , aceea c #loca&ulă ă co-niti" a dis rut. acă ă s$ar face acum unreferendum sau un sonda& de oinie de la rmulţă 3editeranei )n la r)ul Iordan, %ntre#)nd eă fiecare, indiferent de reli-ie, statut social,olitic , aşaoră t sau lisa aşaortului $ totomul $ nu care i$ar rea solu ia dreat , nu că ţ ă e i$ar l cea s "ad , ci ce crede c se "ă ă ă ă a %nt)mla)n la urm , resuun că ă ă N0R ar sune'des r irea şi solu iă ţ ţ a #istatală(. nii ar ad u-aă e dat ă '/i cu asta se "a sf)rşi totul, şi "a fi onedretate stri- toare la cer@ă ( In am#ele ta#ere"or fi din cei care sun asta. ar, cel u in, ceiţ mai mul i ştiu acum.ţ

Jestea #un este c , zic eu, am#ele ooare,ă ă

e"reii israelieni şi ara#ii alestinieni, şi$aude şit conduc toriiă ă , entru rima dată %ntr$unsecol. C)nd, %n cele din urm , %n am#ele r i seă ă ţ "a ridica un lider "izionar şi "a sune '1ata@Asta e@ Jisele #i#lice $ "isa iţ $le s n toşi, "iseă ă dinainte de ;<7, "ise de duă ;7, %nc*iuiri detot soiul, "isaţi c)t ofti i, nimeni nu cenzureazţ ă %nc*iuirile. ar realitatea este, %n mare, %n liniile

42



Amos Oz

din 47.( C)te"a alme de m)nt mai %ncoloă sau mai %ncoace, rin consens. /i o formulă desc*is entru disutatele locuri sfinte, entruă c acolo este osi#il doar un aran&ament lisit deă ri-iditate. În momentul %n care liderii am#elor r i "or f ă ţ i -ata s sun aceasta, "or descoeră ă ic am#ele ooare, cu inima -reaă , suntre- tite s o fac . eloc fericiteă ă ă , dar -ata s oă fac . 3ai re- tite dec)ă ă t oric)nd. !re- tite %nă sensul dur, re- tite rin suferin şi " rsare deă ţă ă

s)n-e, dar re- tite.ăJreau s mai sun un sin-ur lucru.ăCe ute i face dumnea"oastr Ce oţ ă t face

liderii de oinie Ce ot face euroenii Ce otface to i cei neimlica i %n ro#lem , %n afar deţ ţ ă ă a cl tină a din ca şi a zice 'Jai, ce nenorocire@(

! i, ar fi "reo dou lucruri, oate trei.ă ă3ai %nt)i, liderii de oinie din Euroa au rostul

o#icei de a face semn cu de-etul, do&enitor, ca odemodat directoare de şcoal din eocaă ă "ictoriană, c tre una sau cealalt dintre r iă ă ă ţ

'Cum nu " cra o#razul de ruşineă ă (3ult rea des - sesc %n ziarele din diferite riă ţă

euroene lucruri %n-rozitoare desre Israel saulucruri %n-rozitoare desre ara#i şi desre

islamism.8ucruri nai"e, lucruri o#tuze, lucruri iocrite.+u mai sunt euroean %n nici un alt sens %n afară de durerea rin ilor şi str #unilor mei, care aă ţ ă imrimat %n -enele mele sentimentul unei iu#irine%m rt şite fa de Euroa.ă ă ţă

Îns , dac aş fi euroean, aş a"ea -ri& s nuă ă ă ă fac nim nui semn de mustrare cu de-etul. In locă

43




s do&enesc, zic)nă du$le %n fel şi c*i israelienilorsau alestinienilor, aş face tot ce$mi st % ă n uterica s a&ut am#ele r i, entră ă ţ u c am#ele sunt %nă ra-ul celei mai dureroase decizii din istoria lor.!entru israelieni, renun area la teritoriileţ ocuate, desfiin area ma&orit ii coloniilor "orţ ăţ %nsemna nu numai ciuntirea ima-inii desre sineşi confruntarea cu un -ra" dezacord şi scindareinterne. Ele "or rerezenta şi un mare riscentru securitate, nu din artea !alestinei, ci a

unor "iitoare for e ara#e e:tremisteţ $ acestea arutea, la un moment dat, s foloseasc teritoriulă ă alestinian entru lansarea unui atac %motri"aIsraelului, care du retra-ere "a a"ea la mi&locă o l ime de numai doisrezece ilometri. Astaăţ %nseamn c -rani a "iitorului stat alestinian "aă ă ţ %ncee la circa şate ilometri de sin-urul nostruaeroort interna ional. !alestina "a fi la maiţ u in de dou zeci de ilometri de maţ ă i #ine de &um tate din e"reii israelieni.ă

Ierusalimul "a fi e -rani . +u esteţă o *ot r)reă uşor de luat entru israelieni, şi totuşi tre#uie să o ia. 8a r)ndul lor, alestinienii "or tre#ui să sacrifice r i care erau ale lor %nainte deă ţ

4<N, lucru dureros. Adio Haifa, adio Maffa, adio

?eers*e#a şi multe alte oraşe şi sate care erauar #eşti, dar nă u mai fac şi nu "or mai facenicic)nd arte din !alestina. O s doar al nai#iiă ă de tare. !rin urmare, dac a"e iă ţ o f r)m deă ă simatie de oferit, acum este momentul s o da iă ţ celor doi acien i. +u mai tre#uie s ale-e i %ntrţ ă ţ eozi ia roţ $Israel sau ro$!alestina. =re#uie s fi i ră ţ o$ace.

44



Amos Oz

45




Pl ceri secreteă

oamnelor şi domnilor, una e s * ituieşti oă ă m)n de re#elă i rin mun ii din Af-anistan sau eţ ulicioarele din 1aza şi ?a-dad. /i cu totul alta es oreşti şi s "indeci fanatismul. +u m riceă ă ă la *ăituire, dar iat c)te"a idei desre naturaă fanatismului şi desre cum oate fi %m#l)nzit,dac nu c*iar "indecat. In cazuă l atacului din 44setem#rie asura

Americii nu era "or#a doar desre s r cie şiă ă #o- ie. ar astăţ ă$sear nă u sunt aici ca să "or#esc desre r z#oi şă i ace, desre ace şiiu#ire, desre iu#ire şi duşm nieă $ desre toateastea ser s discut m s t m)na "iitoareă ă ă ă , %nalt sear , sau oate %n mai multă ă e seri. Ast ziă am s " "or#esc desră ă e scrisul meu. n scriitorcare "or#eşte desre roriul scris comite unincest.

Acum mul i ani am scris o carte entru coii,ţ intitulat 5oumc*i> foarte intim , scris laă ă ă ersoana %nt)i, şi %n care dez" luiam c)te ce"aă din coil riă a mea. Într$o #un zi, cine"a care %miă lua un inter"iu mi$a zis 'omnule Oz, ne ute iţ o"esti cu cu"intele dumnea"oastr su#iectulă

c r iiă ţ ( Aşadar, %n esen , iat ro#lema meaţă ă astă$sear , s " sun cu roriile cu"inte cuă ă ă mst trea#a cu scrisul meu. J sun că ă e nu am să fac n$am s analizez,ă n$am s %ncerc s $i %n"in-ă ă e e:er i e terenul lor şi nici m carţ ă n$am să %ncerc s " sun c)t de #un sunt ca scriitor. Iă ă nsc*im#, am s " o"estesc c)te ce"ă ă a desrefelul %n care am a&uns scriitor, desre cum scriu,

46



Amos Oz

cum şter-, desre unele dintre nemul umirile şiţ #ucuriile mele. /tiu că este un lucru foarteo#işnuit, mai ales %n 1ermania, %n tradi iaţ -erman , s "or#eşti desre c*inurile şiă ă fr m)nt rile le-ate de scris.ă ă

?a c*iar cunosc cu")ntul Schmertz din acestconte:t. Acum "reau s " "ă ă or#esc desre#ucuria e care o aduce. 5au desre unele dintre#ucurii.

Îmi lace s m ierd %n di-resiuniă ă , aşa %nc)t %n

e:unerea mea or s aar mă ă ulte. Ia t$o c*iaracum e rima. C "ă eni "or#a desre #ucuriee la "reo doisrezece ani mer-eam la unseminar entru # ie i, foarte uritan, e:trem deă ţ "ictorian $ dac nu unem lă a socoteal fatul că ă *a#ar n$a"eau cine a fost Jictoria. Într$o zi,asistenta medical a şcolii, cea mai cumsecadeă femeie e care am %nt)lnit$o %n "iaţa mea, ne$aadunat e to iţ %ntr$o clasă, "reo treizeci şi cincide # ie i, sauă ţ oate atruzeci. A %nc*is #ineferestrele şi uşa şi, tim de dou ore, neă $adez" luit toate secretele "ie ii. =oateă ţ mecanismele, toate disoziti"ele secrete, ceanume intr unde, cu surle şi tr)m#i e. /i %miă ţ amintesc cum şedeam cu to ii acolo, at)t deţ

alizi şi %ncremeni i şi şoca i, entru c , du ceţ ţ ă ă a descris toate acele mecanisme teri#ile, aomenit şi desre faimoşii monştri ai "ie iiţ se:uale, Al$Saida şi Hes#olla* sarcina nedorită şi #olile "enerice.

Aroae c am leşinat cu to ii, şi re" d f r)maă ţ ă ă de om care eram ieşind din clas şi sun)ndu$şiă '#un, am riceut te*nica, dar de ce ar dori

47




"reodat cine"a %ntre- la minte s se aucă ă e deaşa cor"oad ă ( 5e are c asistenta ceaă cumsecade, care ne$a descris totul, a omis s neă omeneasc de z"onul c %n c*estia asta intr şiă ă ă oarece l cere. !oate c nu ştia. ar de multeă ă ori, c)nd "ine "or#a desre scris şi aud scriitoriil)n-)ndu$se de c*inurile şi truda crea iei, %miţ aduc aminte de acea asistent cumsecade.ă ra-ii mei, am de"enit scriitor din cauzas r ciei, %nsin-ur rii şi %n-*e atei. Eraă ă ă ţ m sin-ur la

rin i,ă ţ %ntr$o familie de la limita de &os a claseimi&locii $ de fat, o familie destul de ne"oiaş dină Ierusalim. =ata era #i#liotecar, iar mama d deaă din c)nd %n c)nd lec ii articulareţ de istorie şiliteratur . =r iamă ă %ntr$un aartament minuscul,cam ca interiorul unui su#marin, %n esat cu c r iţ ă ţ %n multe lim#i, dar %n afar de c r i nă ă ţ u rea maiera mare lucru e acolo. ! rin ii o#işnuiau s seă ţ ă "ad cu rieteniă i rin cafenele. /i m c rau duă ă ă ei, entru c nu m a"eau dec)t e mine şi nuă ă a"eau cu cine s m lase acasă ă ă, %mi suneau că or s stea la taifas că u rietenii, şi eu tre#uie să fiu cuminte, iar dac sunt cuminte, la sf)rşit o să ă ca t %n-*e at . Acuma, tre#uie s şti i c laă ţ ă ă ţ ă Ierusalim, %n acea "reme, %n-*e ata era mai rarţ ă

dec)t acea dinOrientul 3i&lociu %n zilele noastre. Era un z"on,era o le-end > nu a"eau arte de ea dec)t ceiă foarte norocoşi. Îmi doream cu diserare %n-*e ata, daţ r rin ii mei se %ntindeau la "or#ă ţ ă cu rietenii c)te şate zile şi şate noţi %n şir,sau cel u in aşa mi se rea. /ţ ă i tre#uia s facă ce"a ca s nu urlu saă u să$mi ierd min ile. Aşaţ

48



Amos Oz

c şedeaă m acolo şi, ca un mic detecti",urm reaă m ")nzoleala din cafenea $ oamenii care"eneau, oamenii care lecau... Ca un mic5*erloc Holmes, m uitam lă a *ainele, lac*iurile lor, la -esturile e care le f ceau, leă cercetam %nc l rileă ţă , le studiam -entile şi %miomoram timul n scocind o"estioare desre ei.ă

e unde "in, care sunt ade" ratele rela iiă ţ dintre cele dou femei şi # r#atuă ă l care şed lamasa din col > femeile fumeaz , # r#atul nu, unaţ ă ă

dintre ele arat foarte %n"erşunat , # r#atulă ă ă "or#eşte foarte u in, una dintre femeţ i "or#eşte %ntruna, cealalt tace aroae tot timul. =re#uiaă s in"enteză o o"este. 5au asta $ un t)n r %nalt,ă ciudat, cu %nf işare care$ i d fiori, sadăţ ţ ă e aroaede uş , are %n fa un ziar, daă ţă r nu$l citeşte. 5euit la uş , aşteat . Oă ă ă or , două ă $ i, nuă s$arzice c aşteat %n-*e ata mea, aşteat eă ă ţ ă cine"a.

In"entam ersoana e care o aşteta şi de ceanume. /i aşa, am %n" aăţ t să$mi alin %nsin-urarea uit)ndu$mă la oameni,resuun)nd, n scocindă , uneori rinz)nd dinz#or fr)nturi de discu ie şi %m#in)nduţ $le, ca unsecurist, #uc ele de informa ii din care s f ăţ ţ ă ac o

o"este, uneori acuzatoare. =re#uie s "ă ă m rturisesc c şi acum faă ă c asta c)nd tre#uie s $ămi 'omor timul( la aeroort, sau %n sala deaştetare la dentist, sau la "reo coadă $ %n loc să citesc ziare sau s m scarin % ă ă n ca, %mi lasima-ina ia s z#urde.ţ ă

nele dintre n scocirile de acum nă u mai sunt lafel de inocente ca acelea din coil rie, din zileleă

49




%n-*e atei, daţ r continui s $mi ima-inez. /iă crede i$m c e o distrac ie folositoare nţ ă ă ţ u numaientru un romancier, nu numai entru unscriitor, ci entru oricare dintre noi. 5e %nt)mlă at)tea lucruri la fiecare col de strad , la fiecareţ ă coad din sta ia de auto#uz, %n fiecare cameră ţ ă de aştetare de la clinic , %n fiecare cafenea..ă .Într$ade" r, at) ia oameni intr zilnic %n c)mulă ţ ă nostru de "edere, şi de cele mai multe ori nu neintereseaz , nici m car nuă ă $i o#ser" mă , "edem

siluete, nu oameni %n carne şi oase. !rin urmare,dac adota i o#iceiul de a ri"i necunoscu ii şiă ţ ţ dac sunte i norocoşi, "e i a&un-e s scrieă ţ ţ ă ţio"estiri, %nc*iuindu$"ă cum se oart unii cuă al ii, cum sunt le-a i %ntre ei. ac nu, " ale-e iţ ţ ă ă ţ cu o distrac ie e cinste şi cu o %n-*e at laţ ţ ă sf)rşit> la &ocul acesta nimeni nu ierde.

Am de"enit scriitor şi entru c m$am n scută ă %ntr$o familie de refu-ia i cu inimile zdro#ite.ţ =oate rudele mele, din artea am#ilor rin i,ă ţ erau euroeni fer"en i. e fat, erau %ndr -osti iţ ă ţ cu asiune de Euroa. Cunoşteau lim#ile, istoria,cultura, erau %m#i#a i de Euroa. in nefericire,ţ %n acele zile, anii ;Q0, anii ;20, c)nd au fost sili iţ s lece din Euroaă $ mul i din familia mea aţ

lecat %n anii ;20 şi la %nceutul anilor ;Q0 $, %nacea "reme e"reii, ca rin ii mei şi celelalteă ţ rude, erau sin-urii euroeni din Euroa. =o iţ ceilal i erau an-ermanici sau ansla"ţ i sauatrio i ortu-*ezi. =ata %mi sunea adesea, %nţ -lum , c %n Ce*oslo"acia sunt trei na ionalit iă ă ţ ăţ ce*ii, slo"acii şi ce*oslo"acii, care suntem noi,e"reii. In Iu-osla"ia sunt nou na ionalit i, s)r#i,ă ţ ăţ

50



Amos Oz

croa i, muntene-reni şţ i ceilal iţ $ şi iu-osla"i, caresuntem noi, e"reii. /i, desi-ur, %n An-lia sunten-lezii şi -alezii şi sco ieniiţ $ şi #ritanicii, caresuntem tot noi, e"reii. ar, desi-ur, dra-ostealor entru Euroa s$a do"edit a fi ne%m rt şit .ă ă ă Cei norocoşi au fost iz-oni i. Cei f rţ ă ; de noroc n$au mai ieşit "ii din Euroa. C r ileă ţ , amintirile,ideile, eisa&ele, muzica, dorul. =re#uia s leă -*icesc nostal-ia, entru c nu "oiau s mă ă ă %mo" reză e cu aleanul lor. +u "oiau s mă ă

%mo" reze cu rela ia lor de iu#ireă ţ $ur cuăEuroa. Joiau ca eu s fiu un nou %nceut,ă mul i rin i e"reiţ ă ţ $israelieni din acea "remedoreau ca odraslele lor s fie un nou %nceut. Aiă mei erau lin-"işti de rim m)n . =ata citea %nă ă 4 sau 47 lim#i. Jor#ea 44 lim#i, toate cu unstraşnic accent rusesc. Jor#ea c*iar şi ara#a cuun straşnic accent rusesc. 3ama "or#ea sau 7lim#i. e o#icei "or#eau %ntre ei %n rus şiă olon . Citeau te:te -ermane, franceze şă ien-leze, entru cultur . Cred c "isurile lor erauă ă %n idiş. ar e mine m$au %n" at doar o lim#ăţ ă $e#raica. !esemne se temeau c aş utea fiă sedus de farmecele uci- toare ale Euroei, că ă aşmer-e %n Euroa şi mi$aş - si acolo moartea.ă

Acesta a fost fundalul "ie ii mele. Ani la r)ndţ rin ii mei şiă ţ $au sus unul altuia, dar şi mie, că %ntr$o #un zi, oate %n timul "ie ii meleă ţ $ nucredeau c o auc şi eiă ă $, Ierusalimul "a de"eniun oraş ade" rat. +ă u riceeam %n rutul cauluice "or s zic . !entru mine, Ierusalimul era cuă ă mnu se oate mai ade" rat. Era sin-urul locă ade" rat. 3ă $am n scut %n el.ă

51




Alte locuri nu erau ade" rate. ară , du mul iă ţ ani, am descoerit ce %n ele-eau ai mei rinţ 'oraş ade" rată ( un oraş ade" rat tre#uie s fieă ă %ncon&urat de o dure deas şi tra"ersat de uă ă nr)u, cu oduri. Aşa c n d &duiau că ă ă ă, %ntr$un felsau altul, cu timul, a"ea s se %nt)mle asta şiă la Ierusalim dure, r)u, oduri. In satele ideiiă stă o o"este sf)şietoare. Iat ironia ei c)nă dtata era t)n r, %n 8ituaniaă $ era din

usia, şi familia lui fu-ise %n 8ituania, care %n

acea "reme aar inea !oloniei, ai lui au a"utţ norocul s fie alun-a i şi, du multe erie ii,ă ţ ă ţ au a&uns %n !alestina ?ritanic ,ă la %nceutul anilor;Q0. In acea "reme, zidurile Euroei erau line delozinci 'E"reilor, c ra i$"ă ţ ă %n !alestina.( C)nd ac l toriă ă t din nou rin Euroa, du multeă decenii, a - sită $o lin de -raffitiă 'E"reilor,c ra i$"ă ţ ă din !alestina.(

/i atunci, care e locul nostru ade" rat !oateă c nu a"em nici unul. +ă u e:ist un r sunsă ă simlu, laie ori # laie, la aceast %ntre#are, şi laă ă nici una.

Am crescut e un fond de am#i"alen ,ţă am#i-uitate, emo ii amestecate, rela ii de iu#ireţ ţ $ur şi iu#ire ne%m rt şit . Iar cartierul era lină ă ă ă

de aşa$zişi reformatori ai lumii, idealişti, ideolo-i,fiecare cu roria formul entru m)ntuireă imediat . iecare era mară e orator, nimeni nuasculta e nimeni.

Erau e acolo o -r mad de tolstoieniă ă $ ceicare credeau %n filozofia lui =olstoi $ şi unii dintreei c*iar ar tau şi seă %m#r cau ca =olstoi. !urtauă #ar#a aceea al# şi se %ncin-eau cu o funieă

52



Amos Oz

este un soi de *alat rusesc şi ar tau maă itolstoieni dec)t =olstoi %nsuşi. C)nd am " zută rima dat ortretul lui =olstoi, e ultimaă coert a unui romană , am fost con"ins c e dină cartierul nostru. ! i, nuă $l " zusem de nu ştiuă c)te ori /i nu numai e el, ci şi familia, fra ii Eţ de$ai noştri. Aşadar, erau tolstoieni, dar mul iţ dintre ei erau tolstoieni care ieşeau direct dintr$onu"el de ostoie"si, entru c a"eau mintea şiă ă sufletul tare c*inuite $ line de contradic ii, furie,ţ

conflicte. /i totuşi, acei tolstoieni dostoie"sieniaar ineau, de fat, unei o"estiriţ de$a luiCe*o". Ade" ratul sirit al cartieruluă i nu ineţ a

nici de =olstoi, nici de ostoie"si $ inea deţ Ce*o". orul du locuri %nde rtate. nde"a,ă ă dincolo de zare, era 3osco"a reaiu#it .ă 3osco"a, 3osco"a. ar această '3osco"ă(, carear fi utut fi ?erlin, Jiena, !aris, Jarşo"ia saumai ştiu eu care $, această '3osco" de dincoloă de zare( nu i$a "rut e e"rei. orea ca ei să disar din fa a oc*ilor şi din minte şi, % ă ţ n unelecazuri, c*iar şi de e m)nt.ă

+u$şi uteau ermite nici m car s $şă ă im rturiseasc iu#irea fa de culturilă ă ţă e e care le r siser .ă ă ă

3ai e:ista şi un conflict zilnic %n coil ria mea,ă Ierusalimul era un oraş amestecat. E:istaucartiere ar #eştiă , e"reieşti, nem eşti şiţ armeneşti, şi o colonie american , şi unaă -recească $ era unul dintre cele mai cosmooliteor şele din lume. e fat, eă ra mai de-ra# ună ciorc*ine de cartiere dec)t un oraş. /i %ntrecartiere %nt)lneai fie un c)m, fie terenuri

53




neculti"ate. /i cei din fiecare cartier se ru-aualtfel, "or#eau alt lim# şi se %m#r cau altfel.ă ă ă

/i, da, comunicau cu ceilal i. In "iaţ ţa de zi cu zidin anii ;<0 erau tensiuni, dar nu era "iolen .ţă Cum"a, fiecare nutrea con"in-erea c ceilal i nuă ţ sunt dec)t fundalul. Ceea ce a"eau cu to iţ i %ncomun era ardoarea mesianic secret . iecareă ă credea c rerezint ade" rata moştenire aă ă ă Ierusalimului, ade" rata reli-ie, ade" rataă ă credin . iecare credea c aar ine cu ade" ratţă ă ţ ă

Ierusalimului, %n "reme ce to i ceilalţ ţi sunt osiml rezen tolera#il dă ţă ă e e fundal. ?a maimult, fiecare credea c Ierusalimul %i aar ineă ţ de$a #inelea.

/i, desi-ur, la Ierusalim frenezia reli-ioas ,ă tensiunile %ntre credin e eraţ u at)t de intense, %nc)t nu rea a"eai de ales fie o luai razna, fiete c tuşeaă i cu un solid sim al umorului.ţ =re#uia s $ i dez"ol i un sim al relati"ismului. 5ă ţ ţ ţ ă ricei c , si-ur, fiecare areă o "ersiune, dar anim nui nu este maă i "ala#il sau maiă con"in- toare dec)ă t a celui de l)n- el.ă

Amintesc aici o o"este "ec*e, %n care unuldintre ersona&e, din Ierusalim, e"ident, de undealtunde"a, sade %ntr$o cafenea micu , şiţă

aroae de el sade un # tr)n cu care intr %nă ă "or# .ă/i iat c # tr)nul este umnezeu %nsuşi. Ei,ă ă ă

ersona&ul nostru nu crede imediat acest lucru,dar c)te"a mici minuni %l con"in- c st la masă ă ă c*iar cu umnezeu. /i "rea s $i un o %ntre#areă ă foarte imortant , desi-ur. Piceă

'oamne, sune$mi ro-u$te ade" rulă $ade" rat,ă

54



Amos Oz

cine sunt cei care au credin a corect omanoţ ă $catolicii, rotestan ii, oate e"reii, sau s fieţ ă oare musulmanii A cui credin e corect ţă ă ( /iumnezeu din o"este zice

'Ca s iă ţ $o sun ;a dreat , fiule, nă u sunte"la"ios, n$am fost niciodată, nici m car nu mă ă intereseaz reli-ia.ă (

Eram foarte mic e c)nd tr iam suă # mandatul#ritanic, şi rimele cu"inte en-lezeşti e care amştiut s le ronun , %nainte s %n" en-leza laă ţ ă ăţ

şcoală $ rimele "or#e %n afar de yes şi nă o aufost '?ritis*, -o *ome@(, asta stri-am to i uştiiţ e"rei din Ierusalim c)nd aruncam cu ietre duă atrulele en-leze, %n

'Intifada( noastr din 4<Bă $4<7. Cum s nuă $mi fi dez"oltat un sim al relati"ismului, un simţ ţ al roor iilor şi uţ n fel de sim al ironiei triste, %nţ ri"inţa felului %n care in"adatul de"inein"adator, asuritul de"ine asuritor, "ictima deieri oate foarte uşor s să e transforme %n c l u,ă ă %n ri"in a uşurin ei cu care se in"erseazţ ţ ă rolurile.

Înainte de 4<N, %n artea de "est aIerusalimului e:istau mai multe cartiere ar #eşti.ă Aoi au "enit asediul, * r uiala, #om#ardareaă ţ

Ierusalimului e"reiesc de c tre armataă iordanian şă i cea e-itean , tiruri de artilerie şiă raiduri aeriene, şi aoi, c)nd s$a sf)rşit, nu mair m sese nici un ara# %n cartierele e"reieşti. Caă ă locuitor al Ierusalimului, mi$e foarte limede cineoart cea mai mare "in entru cele etrecuteă ă %n 4<N $ şi cred c -u"ernelă e ara#e sunt acelea$, dar nu aceasta conteaz %n rimul r)nd. Ceeaă

55




ce conteaz este tra-edia %ns şi. Indiferenă ă t dacă %n"ino" im -u"ernele ara#e, saăţ u e sionişti, sauam#ele r i, dac %şă ţ ă i %mart cula $ r m)neă fatul c %nă 4<N sute de mii de alestinieni şi$auierdut casele. /tiu c %n acel an, % ă n acelaşir z#oi, aroae un miliă on de e"rei orientali, din

rile ara#e, şiţă $au ierdut la r)ndul lor casele, şimulţi dintre ei au fost iz-oni i, a&un-)nd % ţ n celedin urm %n Israel, adesea %n casele careă fuseser ale ara#ilor alestinieni. Acei e"reiă

refu-ia iţ $sura"ie uitori din Ira,ţ nordul Africii,E-it, 5iria, Demen $ au a&uns %n cele din urmă,du trei, sau atru, sau cinci ani etrecu i %nă ţ la- re de refu-ia i, s ai# case şi locuri deă ţ ă ă munc , ceea ce nuă s$a %nt)mlat şi cu refu-ia iiţ alestinieni.

Aşa %nc)t ro#lema r m)ne desc*iă s şiă dureroas . Ca o"estitor, ca romancier, nu otă s nu " d c aceasta nă ă ă u este o ro#lem de tiulă al#$ne-ru.

+u e o o"este cu # ie i #uni şi # ieă ţ ă ţi r i. +uă este un western, sau un western de$a$ndoaselea.Cu toate acestea aici, %n Euroa, de cele maimulte ori dau este tii ner #d tori care "oră ă %ntotdeauna s ştie care suntă ' ia #uniiă ( şi ' iaă

r iiă ( din fiecare o"este, din fiecare conflict, ecine tre#uie s sri&inim şi %motri"a cui tre#uieă s rotest m... ! rerea mea, din e:erien aă ă ă ţ do#)ndit e arcursul "ie iiă ţ , este c luta dintreă e"reii israelieni şi ara#ii alestinieni nu e oo"este cu ' ia #uniiă ( şi ' ia r iiă ă (. Este otra-edie %ncleştarea dintre dretate şi dretate./i am sus$o de at)tea ori, c m$amă ricosit cu

56



Amos Oz

etic*eta de 'tr dă ător atentat( din arteamultora dintre concet enii mei e"rei israelieni.ăţ =otodat ,ă n$am reuşit niciodat s $ă ă i

'mul umescţ ( delin e rietenii mei ara#i,ar ial entru c li se are c ozi ia mea nu eţ ă ă ţ destul de radicală, sau nu e militantroalestinian saă u roara# . e fat,ă mi$edestul de familiar aceast atmosfer deă ă ă am#i"alen .ţă

E mai mult dec)t &ustificat %ntre#area e ceă

dret sau calificare aarte se #azeaz ună romancier sau un o"estitor ca s $şiă e:rimeoiniile E:ist "ă reun lucru anume e careromancierii sau o"estitorii sau scriitorii de oricefel %l ştiu mai #ine dec)t şoferii de ta:i,ro-ramatorii de calculatoare sau c*iaroliticienii ! i, r sunsul simlu este c , "ede iă ă ă ţ dumnea"oastr , eă u "in dintr$o ar %n care to iţ ă ţ discută desre tot, de ce n$aş face$o şi eu Jindintr$o ar %n care fiecare şofer de ta:i ştieţ ă erfect cum s conduc ara şă ă ţ i laneta, de ce n$aş şti şi eu ac romite i c nuă ţ ă $mi interreta iţ ri-id "or#ele, o s " sun c Israelul nu e o ară ă ă ţ ă sau o na iune. E o colec ie de disute ari-e şiţ ţ z-omotoase, un nesf)rşit seminar stradal.

iecare ar-umenteaz , fiecare ştie mai #ine caă oricine.E:ist un filon de anar*ie nu doar %nă Israel, zic

eu, ci %n moştenirea cultural e"reiasc . +uă ă de-ea#a e"reii n$au a"ut niciodat a , şi niciă ă n$ar utea a"ea. acă s$ar - si cine"a care s să ă eroclame a al e"reilor, fiecareă s$ar aroiade el şi l$ar #ate e sate, zic)nd 'Hei, salut,

57




a , nu m cunoşti, nu te cunosc, dar #uniculă ă meu f cea afaceri cu unc*iul t u eă ă c)nd eramla 3ins sau la Casa#lanca, aşa c ine$ i -uraă ţ ţ cinci minute şi las $m s $ i e:lic, odat entruă ă ă ţ ă totdeauna, ce "rea cu ade" rat umnezeu de lă anoi.( Aroo, acest lucru este ad)nc %nr d cinată ă %n cultura e"reiasc . e lă a %nceutul %nceuturilor. E"reii au din totdeauna o#iceiul dea se contrazice.

+u %nt)ml tor %ntotdeauna doi e"reă i se

contrazic e orice temă $ de fat, e -reu să - seşti "reun e"reu care e dă e acord cu sine %nsuşi, deoarece to i aţ u mintea şi sufletul linede contradic iţ i %n ri"in a tuturor lucrurilor, to iţ ţ sunt dostoie"sieni tolstoieni sau in"ers. /i astase %nt)ml %nc din zilele %n cară ă e e"reii defrunte o#işnuiau s $l ro"oace e umnezeuă %nsuşi, %n mod desc*is. /i uneori i$au cerut s seă %nf işeze la &udecat . !oate " amintiăţ ă ă ţi cum, %n5odoma, A"raam, sf)ntul atriar* A"raam, rintele e"reilor şi aă l ara#ilor, %ncearc să ă sal"eze c tosuă ă l oraş 5odoma de m)niaomnului, care "rea s $l distru- . /i se tocmeştă ă ecu umnezeu ca un ")nz tor iste dă ţ e maşini deocazie. Cincizeci de dre iţ , atruzeci de dre i,ţ

treizeci, dou zeciă , oate zece. C)nd este %n"insFşi n$ai cum s ieşi %n"in- tor dintră ă $o disut că uumnezeuG, ridic oc*ii la cer şă i rosteşte aceste"or#e foarte %ndr zne eă ţ ' ...F%n e#raicăG Mudec torul %ntre-ului m)nt nu "a face ce eă ă dret(

Asta e curat #lasfemie, e o cutezan f r deă ţă ă ă m sur , %nseamn s $iă ă ă ă sui lui umnezeu %nsuşi

58



Amos Oz

oi fi tu şefu' ăl mare, dar nu eşti mai presus delege.

Oi fi tu le-iuitorul, dar nu eşti mai resus dele-e. !oate c rerezin i sursa autorit ii, dar totă ţ ăţ tre#uie s te &ustifici %n fa a unei cur i de &usti ieă ţ ţ ţ sureme. Musti ia e mai resus de tineţ $ o ideecare, ro#a#il, nu oate fi nici m car conceută ă %n alte reli-ii. /i nu e sin-urul e:emlu. !rofe iiţ se aucau s discute cu umnezeu, şi uneori % ă lacuzau. !o"estea mea referat dină

=almud a fost %ntotdeauna cea desre doira#ini foarte "irtuoşi, a##i Me*os*ua şi a##i =arfon, care, %n calitatea lor de &udec tori, seă contrazic e o anumit interretare a le-iiă di"ine, =ora. iscut ei de zor, şi, %n cea maă i#un tradi ie e"reiasc , discut zi şă ţ ă ă i noate, f ră ă orire, nu m n)nc , nă ă u dorm, o in tot aşa. uţ ă şate zile şi şate no i, umnezeu %nsuşi seţ milosti"eşte de ei, %şi d seama c or s moară ă ă ă tot discut)nd astfel. Aşa c inter"ine, şi se audeă din t rii o "oce, ?ată Kol, sun)nd 'a##i Me*os*ua are dretate, a##i =arfon se %nşal ,ă duce i$"ţ ă la culcare.( F'uce i$"ţ ă la culcare( nue %n te:t, dar e %n conte:t.G /i totuşi, acesta nueste sf)rşitul o"eştii, %n"insul, a##i =arfon,

ridic oc*ii lă a cer şi zice 'oamne Atotuternic,ai dat =ora oamenilor, f #ine şi nu tă e # -a %nă discu ia asta.ţ ( /i nici un tr snetă n$a "enit dinceruri s $l iz#ească ă, n$a c zut e el loaie deă ucioas @ ă e fat, du ceea ce %mi %nc*iui că ă afost o cli de şo" ial uluit , umnezeu ziceă ă ă ă ' ...iii mei m$au %n"ins.(

/i El se retra-e, dac utem sună e aşa, cu

59




di"ina 8ui coad %ntre di"ineleă 8ui icioare, şi ceidoi ra#ini continu s se contrazic . Această ă ă ă tradi ie, acesţ t filon de anar*ism, de contrazicere,este crucea ci"iliza iei noastre, şi iacaţ , mie %milace. C*iar şi c)nd m scoată e din min i, c*iar şiţ c)nd se %ntoarce %motri"a mea, uite că$milace. Aşadar, de ce n$aş face$o şi eu

3ai fac o di-resiune, cu o istorioar ă am fost %nrolat ca ofi er cu ran- miţ c %ntr$o unitate detancuri din armata israelian , e frontulă

e-itean, %n ;7, %n z#oiul de /ase Pile. Eramă rezer"ist, a"eam aroae Q0 de ani, şi to i dţ eacolo lucram %n diferite domenii, nu mai eramsolda i tineri. ar ne - seaţ ă m %ntr$o unitate detancuri şi, %n ultima noate dinaintea # t liei,ă ă şedeam la un foc de ta# r şi ne d deam cuă ă ă rerea desre ce "a mai fi. 8a un moment dată s$a ar tat -eneralul. 1eneralul =al eraă comandantul surem e frontul de sud %nr ză #oiul din ;7. Era linişte, şi -eneralul =al s$aaucat s ne %m rt şeasc ideile lui desreă ă ă ă # t lia care urma. u "reo atru frază ă ă e a fost %ntrerut de un caoral mai %n ")rst , oc*elaristă şi rotofei, care a sus, foarte oliticos '5cuza i$ţmă, domnule -eneral, a i citit "reoat z#oi şiţ ă ă

ace, al lui =olstoi( 1eneralul a zis '5i-ur că da, ce mai %ntre#are, l$am citit de mai multe ori.('/i " da i seama, domnule -eneral, c sunte iă ţ ă ţ e cale s reeta i eroarea de conce ie e care,ă ţ ţ du rerea lui =olstoi, au f cută ă ă $o ruşii %n# t lia de la ?orodinoă ă ( C)t ai #ate din alme,tot lutonul se ornise s discute cu %nd)r&ire şiă z#ierete desre =olstoi, strate-ie, literatur ,ă

60



Amos Oz

traducere, desre toate cele. =o i r cneau c)t %iţ ă ineau l m)nii, to i %şi ziceau %ntre eiţ ă ţ 'idiot(,

inclusi" -eneralul şi caoralul. !)n la urmă ă s$ado"edit c aceă l caoral era rofesor de literatură rus la ni"ersitatea din =el A"i", %ns -eneralulă ă a"ea un -rad suerior %n filozofie la ni"ersitateadin Ierusalim.

Aşadar, de ce n$aş face$o şi eu Israelieniidiscut , discut şi eu. /i totuşiă , m trezesc %nă fiecare diminea , m reum#lu un ic rinţă ă

deşert, %mi fac o cafea, m aşez la #irou şi %nceă s m % ă ă ntre# 'Cum m$aş sim i dac aş fi eaţ ăCe$aş face dac aş fi %n ieleă a lui( $ lucrul e

care tre#uie s $lă faci dac "rei s scrii cel maiă ă simlu dialo- tre#uie s $ i %m r i %ntreă ţ ă ţ ersona&e nu numai de"otamentul, ci c*iar şitr irile cele mai rofunde. Cred c %l arafrazeză ă e . H. 8awrence, care sunea c)nd"a că entru a scrie un roman tre#uie s fii %n stare s $ă ăiţ asumi cu aceeaşi con"in-ere şi imetuozitate

şi ematie cam o &um tate de duzin dă ă esentimente şi reri diferite, care să e %nfrunt şiă se contrazic. !rin urmare, oate c sunt un ică mai #ine ec*iat dec)t al ii ca s %n ele-, dinţ ă ţ unctul meu de "edere e"reiesc$israelian, cum e

s fii un alestinian e:ilat, cum tă e sim i ca ara#ţ alestinian a c rui atriă e a fost ocuat deă 'str ini de e alt lanetă ă ă(. Cum e c)nd eşticolonist israelian %n Cisiordania. a, uneori intru %n ielea acelor ultraortodocşi $ sau, cel u in,ţ m str duiesc s o fac.ă ă ă

!resuun c asta %mi d dretul s %nal "oceaă ă ă ţ şi s critic. /i, %mreun că ă u "reo dou duziniă

61




Fcam e acoloG de al i israelieni, %n ma&oritateţ romancieri şi oe i, o m)n de oameni, %nc dinţ ă ă 47, cu mult %nainte de aari iţ a mişc riiă '!aceAcum(, la c)te"a s t m)ni du sectaculoasaă ă ă "ictorie a Israelului %n z#oiul de /ase Pile dină 47, am %nceut s sus inem solu iă ţ ţ a #istatal ,ă !alestina %n"ecinat cu Israelul, lucru care %nă acele zile de euforie na ional din Israel eraţ ă considerat nu numai tr dare, dar şi t)meniă ecras . In acea "reme eram at)t de u ini, %nc)tă ţ

aroae c uteam desf şura adun rileă ă ă mem#rilor 3işc rii Israeliene entru !ace dină toat araă ţ , uteam ine un con-res na ional %nţ ţ ca#ina unui telefon u#lic. Însă, c)nd ri"esc %naoi c tre acele zile, %mi daă u seama că adotasem o asemenea ozi ie nu entru c aşţ ă fi disus de o %n ele-ere e:ce ional a istoriei,ţ ţ ă sau aş fi cunoscut ar-umentele ara#e sauideolo-ia alestinian . !ro#a#il c eră ă a "or#adesre o#işnuin a meaţ 'rofesională( de a mă une %n locul $ sau %n ielea $ altora. Asta nu %nseamn c lă ă e - sesc %ntotdeauna &ustific riă ă celorlal i, dar am caacitatea de a %n ele-ţ ţ eunctul de "edere al altora.

3ereu aceast dilem f r sf)rşit că ă ă ă e faci c)nd

se %nt)ml s locuieşti uş %n uş cu suferin a,ă ă ă ă ţ nedretatea, asurirea, "iolen a, dema-o-ia,ţ şo"inismul, fundamentalismul reli-ios şifanatismul, cum rocedezi Cum % i foloseştiţ cu")ntul, resuun)nd c aă i un cu")nt de sus,c ai un instrument de scris şi %l o i folosi Ar fiă ţ corect s ziciă 'iat , se "ars s)n-e la doă ă i aşi decasa mea, nu e "remea entru o"eşti de

62



Amos Oz

dra-oste, nu e momentul o"estirilor erudite,su#tile, comle:e, e:erimentale, e momentuls luă ţi cu nedretatea( a, fac asta din c)nd %n c)nd, şi %ntotdeauna simt că mi$am tr dat ună ic arta, fine ea am#i"alen ei şi a nuan rii. Inţ ţ ţă acelaşi tim, dac stau acas şi m lut cuă ă ă diferitele alternati"e sintactice ale unei fraze,sau cu ro#lemele dialectale ale unui dialo-, sauc*iar cu rela ia melodicţ ă$muzical dintre două ă fraze din roman, aare adesea o "oce mic %nă

mine care m face tr d toră ă ă 'Cum te ra#dă inima 5unt omor) i oameni la dou zeciţ ă , deilometri, la cincisrezece ilometri de locul %ncare stai şi scrii $ cum te ra#d inimaă ( Ce o iţ face %ntr$o astfel de situa ie Oricum o iei, eştiţ tr d tor. Orice ai face, fie % i tr dezi artaă ă ţ ă , fie % iţ tr dezi sim ul datoriei ci"ice. Eă ţ i #ine, r sunsulă meu la aceast %ntre#are este cel e care % ă l dauentru multe lucruri fac un comromis. Cred cut rie %n comromis. /tiu c acest cu")nt are oă ă reuta ie ori#il %n cercurile idealiste din Euroa,ţ ă mai ales rintre tineri. Comromisul esteconsiderat lisa inte-rit ii, lisa coloaneiăţ "erte#rale, lisa consec"en ei, lisa onestit ii.ţ ăţ Comromisul e sc)r#os, comromisul e necinstit.

+u şi %n "oca#ularul meu. In lumea mea,cu")ntul 'comromis( este sinonim cu '"iaţă(. /iacolo unde este "ia , sunt şi comromisuri.ţă Ousul comromisului nu este inte-ritatea,ousul comromisului nu este idealismul, ousulcomromisului nu este *ot r)rea sauă de"otamentul. Ousul comromisului estefanatismul şi este moartea. 5unt %nsurat de

63




atruzeci şi doi de ani cu aceeaşi femeie, ştiuc)te ce"a desre comromisuri, z u aşa. /ă iermite iţ $mi s adau- imediat c atunci c)ndă ă sun comromis nu %n ele- rin asta caitulare,ţ nu %n eleţ - rin asta s $i oferi şi cel lalt o#rază ă ri"alului sau duşmanului sau artenerului de"ia , ci s %ncerci s $i ieşiţă ă ă %n %nt)minare )n laă &um tatea drumului. /i nu e:ist comromisuriă ă fericite un comromis fericit e o contradic ie. nţ o:imoron. Aşa c fac uă n comromis şi c)nd

scriu ori de c)te ori constat c sunt sut la sută ă ă de acord cu mine %n "reo ri"in , nu scţă riu oo"estire, scriu un articol furios, %n care le suncelor de la conducerea rii noastre ce s fac ,ţă ă ă uneori sun)ndu$le unde s se duc , -r mad , şă ă ă ă ianume la dracu;. in cine ştie din ce moti", ei num ascult niciodat . Că ă ă u toate c leă $am susr sicat de nenum rate ori s se duc laă ă ă ă dracu; $sunt %nc aici. ar %n acele cazuri, şi ele sună tfoarte dese, %n care aud %n mine mai mult de o rereă %ntr$o anumit ri"in , c)nd ot desluşiă ţă mai mult de un unct de "edere, uneori mai multde dou uncte deă "edere, c)nd aud %n mine omic disut , atunci ştiu c am r mas, %n sf)rşit,ă ă ă ă %ns rcinat cuă o o"estire. /i c)nd sun

'%ns rcinată ( cu o o"estire sau un roman, tre#uies adau- imediat c , cel u in %n cazuă ă ţ l meu, aufost mai multe a"orturi dec)t naşteri. Aşa c facă comromisuri, scriu articole, scriu o"estiri, şi nule amestec niciodat .ă +$am scris niciodat oă o"estire sau un roman doar entru a transmiteun mesa& olitic direct, cum ar fi 'ori iţ imlantarea de colonişti %n teritoriile ocuate(

64



Amos Oz

sau 'recunoaşte i dretul alestinieniloţ r asuraIerusalimului de Est(. +u scriu niciodat ună roman, un roman ale-oric, ca s le sună concet enilor meăţ i sau celor de la conducerea

rii s fac un lucru sau altul. Asta intr %nţă ă ă ă articolele mele. ac e:ist %n romaă ă nele mele unmesa& metaolitic, este %ntotdeauna, %ntr$un felsau altul, desre comromis, un comromisdureros, şi desre ne"oia de a ale-e "ia a, nţ umoartea, imerfec iunea "ie ii şi nţ ţ u erfec iuneaţ

mor ii -lorioase. Acestţ a este comromisul meu,unul dintre multele mele comromisuri. In aşam sur , %nc)t am dou unelte de scriă ă ă s e #irou,dou i:uri foarte simleă , foarte ieftine. C roraă tre#uie s lă e sc*im# rezer"a o dat la două ă s t m)ni, dar am %ntotdeauna dou , unuă ă ă lne-ru, cel lalt al#astru. Ca nu cumă "a s uit că ă atunci c)nd scriu un eseu olitic este altce"adec)t c)nd scriu o o"estire. /i nu amesteclucrurile. In Israel, oamenii nu citesc doararticole şi manifeste, ci şi romane. Citesc dearc ar a"ea o o#sesie. Conform statisticiloră +E5CO, israelienii citesc mai mult dec)t oricarealt na iune de suă ţ # soare, cu e:ce iaţ islandezilor $ care, oricum, nu sunt su# soare.

ar, sre deose#ire de oamenii din Euroa, sredeose#ire de oamenii din 1ermania, sredeose#ire de oamenii din Islanda, israelienii nucitesc romane ca să se delecteze cu ele. +ucitesc literatur ca s se destind sau s $şiă ă ă ă l r-easc orizontul. +ici "or# , citesc ca s să ă ă ă e %nfurie@ Citesc ca s contrazic @ Citesă ă c ca să caute ricin autorului, sau ersona&elor, sauă

65




tuturor. In aşa m sură ă, %nc)t un editor cinic dinIsrael mi$a sus c)nd"a c , ro#a#il, romanelă emele şi ale confra ilor mei se ")nd at)ţ t de #ine %n Israel entru c unii cum r c)te zeceă ă ă e:emlare din aceeaşi carte ca s le nimicească ă e toate. /oferii de ta:i se iau la *ar adesea cţă umine sau, rin intermediul meu, cu ersona&eledin c r ile mele. +u numai c %mi sun c o carteă ţ ă ă ar fi tre#uit s se sf)rşeasc altfel, sau alta ar fiă ă tre#uit s fie scris altfel, sau alta să ă ă nu fie

scris deloc. ar mai "or şi s lă ă e sunersona&elor, din artea lor, c au reriă ă ericuloase, sau c ideile loă r sunt tr d toare, sauă ă c nici m car nu şă ă tiu rin ce a trecut neamule"reiesc, sau c nuă $i cunosc e ara#i $ '5une iţ $le din artea mea, eu %i cunosc e ara#i, "indintr$o ar ara#ţ ă ă(. Iat că e mesa&e tre#uie să transmit ersona&elor din artea ta:imetriştilor,şi nu sunt sin-urele. /ti i, Israelul e o arţ ţ ă ciudat . 8a noi e ce"a foarte o#işnuiă t ca rim$ministrul s in"ite un oet, uă n romancier sau undramatur- s etreac o sear %n doi, %n discu iiă ă ă ţ de la suflet la suflet. /i cae i un ceai sauţ o t rie,ă %n func ie de cine eşti, şi de cinţ e e rim$ministrul, şi rim$ministrul % ţi sune $ mie mi s$a

%nt)mlat de mai multe ori $ 'Ei #ine, Amos, ia zi$mi şi mie ce nu mer-e #ine %n ar /i undţ ă e o să a&un-em( /i cade e sate c)nd auder sunsurile mele sau ale confra ilor mei. Admiră ţ ă fiecare cu"in elţ , şi aoi ne i-nor total. ar *aiă s fiă m realişti $ nici m car rofe ii, la "remeă ţ a lor,n$au reuşit rea tare s sc*im#ă e mintea şi inimac)rmuitorilor şi re-ilor, sau ale oorului. +$ar fi

66



Amos Oz

realist n de&dea ca "reun confrateă ă de$al meusau eu, -enera ia actual de scriitorţ ă i din Israel,s a"em mai mult succeă s dec)t rofe ii %n trea#aţ cu sc*im#area min ii şi inimii c)rmuitorului şiţ oorului.

+$am a&uns scriitor c)t ai zice eşte.esi-ur, %ntotdeauna am scris o"estioare şi

fra-mente de roman. ar c)nd m$am dus să locuiesc %ntr$un i##utz a tre#uit s muncesc eă c)murile de #um#ac la fel cu toat lumea, iaă r

fatul c eu scriam o"estiri sau oezii nuă imresiona e nimeni. e fat, era un *andica.5criitorii nu sunt ade" ra i oameni aiă ţ m)ntului. Intelectualii ştia, *m, da, #ra"o lor,ă ă dar au ei *a#ar ce %nseamn munca fizic şiă ă "ia a e-alitarist Aşa c doar atuncţ ă ă i c)nd mi$aufost u#licate %n re"iste dou sau trei o"estiriă mi$am adunat cura&ul ca s m %nf işeză ă ăţ comitetului de conducere al i##utz$ului şi să solicit o zi li#er e s t m)n , entră ă ă ă u scris. Aurmat o dez#atere, o dez#atere serioas , cuă ar-umente uternice de am#ele r i. nii auă ţ zis 'ite, omul are o uternic %nclina ieă ţ artistic , scrie, u#lic , tre#uie s $i acordă ă ă ămnişte tim entru sine.( Al ii au zisţ

Cum s le cuie şti un fanatiă c'?a nu, nu$i aşa de simlu. Într$o societatesocialist nimeni nu$şiă oate zice artist. /i nucomitetul are c dereă a s *ot rasc cine este cuă ă ă ade" rat artist şi cine nu. Ceă $ar fi dac , )n lă ă aurm , to iă ţ s$ar trezi c sunt artiştiă

Cine ar mai munci la c)m( uă o lun-ă deli#erare, c*estiunea a fost suus la "ot, şi auă

67




*ot r)t s $miă ă acorde o zi scutit de munc fizic ,ă ă ă entru scris $ cu condi ia s m an-a&ez sţ ă ă ă muncesc de dou ori mai mult %n restul zilelor.ă Aoi am u#licat un roman, %nc unul, am maiă cerut o zi, )n aă m a&uns s am trei zile entruă scris. Era o ane:are as cu as, nu a teritoriului,ci a timului. 5f)rşitul amuzant al o"eştii estec , atunci c)nd romanelă e mele au de"enit osurs de "enitură i entru comunitatea i##utz$ului, trezorierul m$a a#ordat cu mare ruden ,ţă

sun)nd 'ite ce e, acum, c)nd c r ile taleă ţ aduc o -r mad de #ani, că ă e crezi, dac iă ţ $am dadoi mem#ri %n ")rst ai i##utză $ului, care nu maiot munci la c)m, care stau rost cu s n tatea,ă ă s $ i dea o m)n de a&utoră ţ ă , crezi c ar uteaă creşte un ic roduc iaţ ( I$am zis 'Ascult , astaă e cu ade" rat o munc de interior, nu afar , % ă ă ă n# taia soarelui. !o i s ui la trea# treiă ţ ă ă ")rstnici, iar e mine m trimi i s mă ţ ă ul- "acile.(

Înce s scriu %n fiecare dimineaă ţă, %nainte deora . C)teodat şed %n #iroul meu c)te"a ore şiă roduc o a-in , uneori doar două ă$trei fraze,uneori a#solut nimic. +u ot nici m caă r s citescă ziarul %n fiecare diminea % ţă n drum sre ser"iciu,entru c #iroulă e c*iar su# dormitor, c)te"a

trete şi am a&uns. ar nu mai sunt furios emine c)nd nu roduc ce"a. Au fost zile %n carem uram entru c nu faă ă c altce"a dec)t s şedă acolo, f r s roduc nimic. 3ai ales c)ndă ă ă locuiam %nc %n i##utz, şi şedeam toată ă diminea aţ , scriind "reo trei linii şi şter-)nd "reoatru, aşa c eram %n deficit fa dă ţă e ziuadinainte. /i aoi mer-eam la cantin şiă mi$era

68



Amos Oz

ruşine s m n)nc. Eraă ă u acolo oameni carearaser o-oane %ntre-i, sau care mulseseră ă sute de "aci, sau care construiser un erete, şiă %şi m)ncau r)nzul $ iar eu scrisesem atrur)nduri şi ştersesem cinci, cum de nu$mi cr aă o#razul de ruşine s m n)nc ar, cu timul,ă ă m$am o#işnuit cu unctul de "edere al unuir " liaş trea#a mea este s mer- acolo % ă ă ă nfiecare diminea , s desc*id du-*eana şi sţă ă ă aştet cum r torii. /i s nă ă ă u fac altce"a. acă

am clien i, se c*eam c %n ziua aceea amţ ă ă succes. ac nă u, tot %mi fac datoria, rin fatulc şed acolo şi aştet. Iar eu fac mai mulă t dec)ts aştet, entru c şi atuncă ă i c)nd nu scriu %nmintea mea se etrec lucruri, aşa cum seetreceau e c)nd eram un )nc care dorea cuţ diserare %n-*e ata şi aşteta ca rin ii s $şţ ă ţ ă itermine odat taifasul. !ri"esc, %mi %nc*iui, %miă las fantezia s z#oare. 3 ă ă un %n ielea altora.+u "$am "or#it ast zi desre stil, te*nici,ă teme,ara#ole $ e:er ii se rice mult mai #inţ e la eledec)t mine. Am "rut %n sc*im# s " %m rt şescă ă ă ă c)te"a dintre #ucuriile e:erien ei de o"estitorţ 'din r runc*iă (. e unde "ine de fat ne"oia de ao"esti, şi cum r m)ne "ie, c*iar şă i %n cele mai

-rele momente, c*iar şi %n cliele de suferin ,ţă nedretate, tra-edie, ierdere şi %nfr)n-ere. C)tde "ec*e este aceast ne"oie de a o"esti.ă

Cred c o are orice om, nu numai scriitoriiă $ne"oia de a sune o o"este, de a$şi %nc*iuicum e altcine"a, de a se une %n ielea altcui"anu este, de fat, doar o e:erien etic , doarţă ă omare lec ie de smerenie, doar o #un c l uz %nţ ă ă ă ă

69




olitic , ci, la urma urmeiă Fs nu m )r) iă ă ţ asistentei de la şcoala meaG, este şi o imensă l cere.ă

J mul umesc tuturor entru r #dare şiă ţ ă %n- duin .ă ţă

70



Amos Oz

Ordinul Linguri eţ i - interviu cu Amos Oz

?" Eseurile care alc tuiesc aceast carte auă ă fost rezentate su# form dă e conferin e %n 2002.ţ e atunci s$au sc*im#at multe lucruri moartealui Arafat, un nou lider alestinian, A#u 3azen,şi, cel mai recent, retra-erea din 1aza f cut deă ă 5*aron. Crede i c lţ ă ucrurile sunt e drumul cel#un

Oz Cred c Israelul a f cut un aă ă s e drumulcel #un rin retra-erea ci"ililor şi a armatei din1aza. Eu aş fi rocedat altfel. Aş fi f cută $o carimul as dintr$o reaşezare comlet aă alestinienilor. Aş fi %ncercat s a&un- lă a un acord-eneral %n ri"in a tuturoţ r asectelor disutate, %nce)nd cu 1aza. ar c*iar şi aşa cum a f cută $o5*aron, este un as e drumul cel #un.

?" !rin urmare, este rimul as entrurezol"area a ceea ce a i numitţ , %n esen ,ţă 'unconflict le-at de rorietatea funciară(

Oz E un as, şi tre#uie s $lă ri"im %n conte:t.3ai e cale lun- %nainte şiă , cum zice ro"er#ulara#, '+u oţi alauda cu o sin-ur m)nă ă(.ace iţ $mi un *at)r, %ncerca i, şi o s "ede i c eţ ă ţ ă

imosi#il. Ar tre#ui s "edem şi un -est similară din artea alestinienilor, %n ri"in a struniriiţ fanaticilor lor, m car un %nceut de strunire aă "iolen ei.ţ

?" %n acest conte:t, crede i c şansele deţ ă ace au crescut de c)nd e la conducere A#u3azen

Oz A#u 3azen aduce un nou lim#a&, şi acest

71




nou lim#a& este, %ntr$ade" r, foarte imortant.ă 8im#a&ul lui este mai u in "iolent şi conflictualţ dec)t al redecesorului. Este secular, ra-maticşi orientat sre ace.

?" Crede i c "a reuşi %n cele diţ ă n urm să ă imun aceast "iziune, şă ă i alestinienii %l "orurma

Oz Aceasta este %ntre#area de c t)i, şi tareă ă aş mai "rea s $i cunosc r sunsul. 5unt la fel deă ă ner #dă ător ca dumnea"oastr , şi oate c*iară

mai ner #d tor, s aflu r sunsul la această ă ă ă ă %ntre#are are el cu ade" rat aceast ă ă utere,sau, cu alte cu"inte, care este oinia u#lică alestinian Conforă m anc*etelor sociale din!alestina, %n fiecare s t m)n aară ă ă e oma&oritate de 0R %n fa"oarea unui comromisra-matic cu Israelul. /i "e i - si ima-inea %nţ ă o-lind a acestei reac ii % ă ţ n artea israelian . /i,ă de am#ele r iă ţ , %n fiecare s t m)n , sonda&eleă ă ă de oinie arat , de asemenea, c tot cam 0ă ă Rsunt %n fa"oarea unei solu ii #istatale şi a unuiţ comromis ra-matic. !entru mine, aceasta %nseamn un imenă s ro-res. C)nd mi$am %nceutacti"itatea %n mişcarea israeliană '!ace Acum(,roo" duind solu ia #istatal , acuă ţ ă m aroae

atruzeci de ani $ Cum z#oar timul@ Era %n toiă r z#oiul din Jietnam@ă $ suorterii solu ieiţ #istatale din Israel şi din !alestina ar fi utut s $ăşi in adunarea na ionalţ ă ţ ă %ntr$o ca#in dă etelefon u#lic. Acesta este un mare as %nainte.

?" eci, c*iar "i se are %ncura&ator, doar"ăz)nd cifrele

Oz a, dar c*iar dac ne sim im %ncura&a i şiă ţ ţ $i

72



Amos Oz

%ncura& m e al ii, s nă ţ ă u su#estim m niciodată ă for a fanaticilor şi %nc )narea lor de a sa#otaţ ă ăţ orice comromis ra-matic %ntre Israel şi!alestina. /i ştiu c fanaticii din am#ele r i %şiă ă ţ ser"esc reciroc atuurile %n &ocul acesta.

?" C "eni "or#a desre fanatici şi marea loră caacitate de a sa#ota comromisul, ce rereă a"e i desre r z#oiul actual din Ira şi desreţ ă rolul lui %n conflictul israelo$alestinian

Oz ac %n ele- #ine, olitica şi filozofiaă ţ

actualului -u"ern american nu sunt delocconser"atoare. Oamenii aceştia mi se %nf işeazăţ ă ca reformatori ai lumii, nu conser"atori. Jor să instaleze democra ia %n Ira şi, oateţ , %n %ntrea-alume, su# amenin area uştii. Asta, zic eu, eţ lis de realism. +ă u c aş resin-e amenin areaă ţ cu uşca. +u sunt adetul lui 'face i dra-osteţ ,nu r z#oiă (. +$am fost niciodat . a deă ţă alestinieni, ozi ia mea a fost %ntotdeaunaţ 'face i ace, nu dra-osteţ (. 8a urma urmei,ousul r z#oiului nă u este dra-ostea ousul luieste acea. Îns entru a instaura democra iaă ţ tre#uie s sri&ini e"olu ia societ ii ci"ile. r oă ţ ăţ ă ă societate ci"il nu oate f ă i democra ie.ţ 5ocietatea ci"il nu oată e e"olua su#

amenin area uştii şi nţ u oate e"olua estenoate. /i nu oate e"olua f r un fel de !lană ă 3ars*all. ezn de&dea este cel mai mare inamiă cal societ ii ci"ile şi, rin urmare, aăţ l democra iei.ţ

?" E interesant fatul c men iona i !lanulă ţ ţ 3ars*all $ %i "ede i ţ e americani &uc)nd %nOrientul 3i&lociu un rol asem n tor celui &ucat cuă ă succes %n Euroa du celă de$al oilea z#oiă

73




3ondialOz Aş dori ca actualul -u"ern american, şi

oate c*iar tot oorul american, s fi studiată mai atent roria istorie. !entru mine, !lanul3ars*all nu este doar cea mai -eneroasă ini iati" şi cea mai -eneroas olitic dinţ ă ă ă istorie, ci şi cea mai #un in"esti ie careă ţ a fostf cut %n toat istoria. !lanul 3ars*all a dus laă ă ă "ictoria din z#oiulă ece. +u uştile cu laser şir z#oaielă e stelelor, ci !lanul 3ars*all. uă

rereaă mea, comunismul a fost %n"ins de !lanul3ars*all, c*iar dac a maă i fost ne"oie s treacă ă treizeci sau atruzeci de ani )n la r sturnareaă ă lui. Harry =ruman, nu onald ea-an, a fost celcare a c)şti-at r z#oiul, rină !lanul 3ars*all. arcare a fost esenţa !lanului 3ars*all El a %nsemnat a&utorul Americii la reconstruc iaţ societ ii ci"ileăţ $ o societate distrusă $ rinre"enirea s r ciei şi dezn de&dii.ă ă ă Cred c ună roiect similar tre#uie s fiă e imlementat %nzilele noastre %n cele mai s race r i ale lă ă ţ umii.+u doar de c tre America Euroa tre#uie să ă articie şi ea. Maonia, care a #eneficiat mai %nainte de o form ec*i"alent aă ă !lanului3ars*all, ar tre#ui s fiă e unul dintre sonsori. In

roor ie redus , c*iar şi Israelul ar tre#ui sţ ă ă articie, sim#olic.?" !ornind de la ceea ce a i suţ s acum

desre !lanul 3ars*all şi dat fiind c acesteă conferin e au fost rezentate ini ial %n fa aţ ţ ţ u#licului euroean, a"e i ce"a anume deţ comunicat u#licului american

Oz ! i, tocmaiă "$am %ncredin aţ t modestul meu

74



Amos Oz

mesa&. eciti i roriţ a istorie şi -)ndi i$" iar laţ ă !lanul 3ars*all. z#oiul din Ira, r z#oiul că ă uterorismul, r z#oiul din Af-anistan oă r s costeă America aroae la fel de mult ca !lanul3ars*all. Acuma, nu su-erez ca americanii s seă auce de comletat cecuri. In Orientul 3i&lociu,cecurile rimite ar %ncura&a coru ia şi aţ r a&un-eraid %n "reun cont dintr$o #anc el"e ian . Ceă ţ ă tre#uie este munca direct e teren de e:emlu,construirea de case entru sutele de mii de

refu-ia i alestinieni care %şi duc "iaţ ţa %n la- reă de aroae şaizeci de ani. /i nu m ocu acumă de ro#lema mai u in ur-ent a celor care seţ ă fac "ino"a i de suferin ele refu-ia ilorţ ţ ţ alestinieni. In esen , "ina se %marte %ntreţă Israel şi lumea ara# . ar este un lă u: discu iaţ desre cum se %marte "ina. A&utarea refu-ia ilorţ este ur-entă, mult mai ur-ent dec)t c*estiuneaă locurilor sfinte. efu-ia ii au ne"oie deţ 400 000de case şi, ro#a#il, de 200 000 de locuri demunc . Aceste case tre#uie s fie %n "iitoareaă ă !alestina, %n Cisiordania şi 1aza, nu %n Israel>altfel, "or fi dou state alestiniene şi nică i unulentru israelieni. Acest roiect nu %nseamn să ă reconstruieşti %n %ntre-ime 8umea a =reia> nu

este toată Africa. Este aro:imati" ec*i"alentulefortului e care l$ar face 5tatele nite entru ain"esti %n 8ouisiana. Aceasta, zic eu, este oro#lem arz toare. !riă ă n urmare, iat mesa&ulă meu, şi se adreseaz %n aceeaşi m sură ă ă americanilor şi euroenilor c)nd face i semnţ do&enitor cu de-etul, indiferent dac o face iă ţ c tre Israelă F5 " fie ruşine@ Cuă ă m ute i asuriţ

75




alestinienii %n *alul ăstaG sau c tre alestinieniă şi ceilalţi ara#i F+u " e ruşine, teroriştiă afurisi iţ G, stilul acesta de directoare de şcoală "ictorian nu ine. Ceea ce ne tre#uie, am#eloră ţ r i, este a&utorul concret. 5 " dau ună ţ ă ă e:emlu simlu toate acele #ara&e rutiereisraeliene din teritoriul ocuat, iritante şidesotice. O mare arte din aceast ro#lem aă ă rfi fost rezol"at dac rile #o-ate şă ă ţă i$ar fi aduscontri#u ia la un fond comun ţ entru construirea

unui tunel $ treizeci de mile, mai u in de treizecţ ide mile $ %ntre 1aza şi Cisiordania. +u ar maie:ista #ara&e rutiere, iar ro#lema coeziuniiteritoriale a !alestinei ar utea fi rezol"ată rintr$o autostrad cu atru #enzi şi o cale ferată ă %ntre 1aza şi Cisiordania, e su# teritoriulisraelian. +ici m car nu "or#im aică i de miliarde>"or#im desre sume de #ani rezona#ile. Aceastaar fi a&utat la rezol"area ro#lemei. o&ana eierdere de tim şi creeaz resentimentă e at)trintre israelieni, c)t şi rintre alestinieni.

?" Ca unul dintre cei mai cunoscu i scriitoriţ israelieni şi cei mai realişti intelectuali, şi caersoan careă a fost imlicat %n dou dintreă ă r z#oaiele urtate de ara sa, dar a &ucat un rolă ţ

şi %n mişcarea israeliană '!ace Acum(, cum"ede i rolul dumnea"oastr ţ ăOz 3 consider un modest doctoă r de ar .ţ ă

/ti i, aceasta este o tradi iţ ţ e foarte diferit . At)tă %n tradi ia euroean , c)t şi %n cea american ,ţ ă ă c)nd "edeţi o nedretate, or-aniza i oţ manifesta ie furi#und %motri"a # ie ilor r iţ ă ă ţ ă ,semna i o eti ie %nfl c rat %n care " ar ta iţ ţ ă ă ă ă ă ţ

76



Amos Oz

simatia fa de # ie ii #uni şţă ă ţ i aoi mer-e i laţ culcare mul umi i. Eţ ţ u aar in unei tradi ii foarteţ ţ diferite.

C)nd " d oameni s)n-er)nd, r " li i %n drum,ă ă ă ţ ultimul lucru de care %mi as %n acea cli esteă ă cine a ro"ocat accidentul. 3 %ntre# ce ot faceă concret, ca indi"id. ac am ce"a re- tireă ă medical , m ocu de r ni. ac nu, aduc a ,ă ă ă ă ă dau telefon> %ncerc s %n ele-. Asta facem noi,ă ţ cei din 3işcarea

Israelian entru !ace, de treizeci şă i cinci deani %ncoace, şi asta fac cole-ii noştri din3işcarea !alestinian entru !ace. In loc s neă ă mul umim s semn m eti iiţ ă ă ţ Fdar semn m şiă eti iiţ G, %n loc s ne mul umim s or-aniz mă ţ ă ă manifesta iiţ Fdar or-aniz m şă i manifesta ii, dinţ c)nd %n c)ndG, ceea ce %ncerc m s facem %nă ă rimul r)nd este crearea contactului direct %ntreoameni. Încerc m s st m %mreun şi să ă ă ă ă discut m şi s facem rouneră ă i concrete entruorice ro#lem aflat %n disut . Conduc torii nuă ă ă ă sunt %nc -ata să ă accete rounerile %naintatede mişc rile entru ace din Israel şiă

!alestina, dar noi am re- tit o rocedură ă eficient entru toate aceste ro#lemeă $

refu-ia ii, coloniile, locurilţ e sfinte, -rani ele,ţ securitatea, economia, %ncerc m s le e:lic mă ă ă oamenilor şi să$i facem s %n-*it acestă ă medicament amar care le st %n -)t> nu e un leaă cl cut.ă

?" %n carte " descrie i caă ţ 'un mic fanaticinto:icat de roa-andă(, care a crescut %nIerusalim. Crede i c acesţ ă t climat cu tendin e deţ

77




olarizare e care %l descrie i, %n care a i tr it %nţ ţ ă tinere e,ţ s$a sc*im#at de am#ele r iă ţ

Oz E:ist mecanisme diferite cară efunc ioneaz simultan. !e de o arteţ ă , acumam#ele r i sunt mai ra-matice, nu ca rezultată ţ al eforturilor noastre, ci al almei zdra"enerimite de la realitate. Am#ele r i au %n" ată ţ ăţ olec ie amar din %nc ierare. Am#elţ ă ă e sunt r nite,ă şi tot s)n-ereaz de zeci dă e ani. În acelaşi tim,fanaticii sunt neo#osi i, şi fanatismul este %nţ

creştere nu numai %n Orientul 3i&lociu, ci %n %ntrea-a lume. 5$a amlificat fanatismul islamic,s$a amlificat fanatismul e"reiesc şi, f ră ă %ndoial ,ă s$a amlificat fanatismul creştin, saufundamentalismul. Eu nu " d nici o diferenă ţă %ntre cei care arunc %n aer clinicile din Americaă %n care se ractic a"ortul şă i cei care au lo"itturnurile Lorld =rade Center, %n afar deă roor iile ac iunilor. !rinciiul este acelaşi.ţ ţ Aşadar, tre#uie s r m)nem "i-ilen i, entru că ă ţ ă fanatismul se %nt reşte, c*iar dac mul i oameniă ă ţ doresc comromisul ra-matic.

anaticii sunt din ce %n ce mai entuziaşti şi maidornici de a sa#ota comromisul.

?" A i sus c esen a conflictuluţ ă ţ i nu ine deţ

ci"iliza ie, reli-ie sau cultur > du rereaţ ă ă ă dumnea"oastr , estă e o str "ec*e lut %ntreă ă fanatism şi toleran , şi o omnirezentţă ă comonent a naturii omeneştiă $ o -en mali-n ,ă ă dac "re i. Crede i c e:ist şi uă ţ ţ ă ă n asect aarteal conflictului

Oz Cred c am susă $o %n eseul desre fanaticieste un conflict %ntre dou foste "ictime aleă

78



Amos Oz

aceluiaşi tiran. Asta nu uşureaz lucrurile, ci leă %n-reuneaz . u cum ştim, oate, dină ă e:erien a ersonal , din e:erien a familialţ ă ţ ă $unele dintre cele mai acute conflicte aar tocmai %ntre dou "ictimă e ale aceluiaşi tiran, doi coii aiunui rinte "iolent. 5e uit unul la cel lalt şi %lă ă ă " d e rintele "iolent. C*iar aşă ă a stau lucrurile %ntre israelieni şi alestinieni, %ntre israelieni şiceilal i ara#i.ţ

5 nu uit m c at)t e"reii, c)t şi ara#iă ă ă i au

suferit %nfr)n-eri, umilin e, discrimin ri, mariţ ă ersecu ii şi asurire diţ n artea ci"iliza ieiţ euroene. 5 nu uit m asta niciodat . C*iar dacă ă ă ă americanilor li se are c nu au nimică de$a facecu aceste rela ii comlicate dintreţ Euroa şiOrientul 3i&lociu, tre#uie s fie conştien i deă ţ fatele istorice.

?" Care crede i c este rolul &ucaţ ă t de istoriae"reilor, a")nd %n "edere fatul c a fostă descris adesea ca o istorie a suferin ei şi aă ţ ersecu ieiţ

Oz !entru mine este mai u in imortantţ fatul c e"reii au fost "ictimeă $ ei nu suntsin-urul oor din istorie ersecutat, du cumă şti i. Conflictuţ l este %ntre dou "ictime. Am#eleă

r i şă ţ i$au %nsuşit ima-inea desre sine ca"ictim , ceea ce imlic adesea un anumit -radă ă de mul umire de sine, ne"roz şi nesi-uran .ţ ă ţă Acestea aar şi la e"rei, şi la ara#i. In această ri"inţă, e"reii şi ara#ii se aseam n %n moă ă dtra-ic $ nesi-uran , mul umire dţă ţ e sine, senza iaţ de ersecu ie "eşnic .ţ ă

/ti i, c*iar şi atunci c)nd ro#lemţ a dintre Israel

79




şi !alestina "a fi rezol"at , c)nd Israelul siă !alestina "or fi de acord s $şi trimit recirocă ă am#asadori, sta#ilind rela ii dilomaţ tice, c*iar şiatunci c)nd acest conflict "a aar ine trecutului,ţ "a r m)ne ne%n ele-erea acut %n ri"in a celuiă ţ ă ţ care a fost "ictim şi a celui care a fost c l u.ă ă ă

/i nici unul dintre arteneri nu "a renun a laţ statutul de "ictim . Această a face arte dincomedia uman , şiă o utem acceta. 8a urmaurmei, nu e ne"oie s fim de acord %n ri"in aă ţ

trecutului> tre#uie s fim de acord doaă r %nri"in a rezentului şi a "iitorului.ţ?" nele dintre remediile e care le

rescrie i %n carte sunt un solid sim aţ ţ l umorului,lecturi din 5*aeseare şi Kafa, unerea %n loculaltuia. +u m ot a# ine s m %ntre# dac uniă ţ ă ă ă inu "or considera aceasta un mod de a ri"ilumea total nerealist şi de un idealismiremedia#il.

Oz octorul de ar care sunt rescrie intrareaţ ă %n ielea celuilalt şi sim ul umorului. +u caţ %nlocuitori ai comromisului realist, ci ca ore- tire necesar . A"em ne"oie de comromis>ă ă a"em ne"oie de un contract> a"em ne"oie de osolu ie %n domeniul imo#iliar> tre#uie s %m r imţ ă ă ţ

casa %n aartamente, %ntr$un dule:. ?uneleinten ii şi sim ul umorului nu %nlocuiesţ ţ c toateastea, dar creeaz atmosfera otri"it . Eu cred,ă ă de fat, c este "or#ă a desre mai mult dec)tconflictul din

Orientul 3i&lociu. A te une %n locul celuilalt, dinunctul meu de "edere, nu ine doar de estetic .ţ ă Este %n acelaşi tim o o#li-a ie eticţ ă. Într$o

80



Amos Oz

familie $ nu doar %ntre na iuni sau %ntreţ comunit iăţ $, a te une %n locul celuilalt este oo#li-a ie moral . Jreau s " suţ ă ă ă n un secret Fsă nu m cita iă ţ G cred c a tă e une %n locul celuilalteste şi o mare l cere. n r sf tainic şi o mareă ă ăţ l cere. Cred c fatul c ne unem %n loculă ă ă altuia ne face nu numai "ecini mai #uni sau so iţ mai #uni> ne face c*iar şi aman i mai #uni.ţ

?" /i, %n multe feluri, a te une %n locul altuiaeste, desi-ur, %ns şi esenă ţa literaturii.

Oz =ocmai aceasta este le- tura %ntreă acti"itatea mea literar şi cea olitic . +uă ă m$amsinc*isit niciodat cară e sunt ia #uni şi care suntă ia r i. /tiă ă u c unele conflicte sunt %ntre #ine şă i

r u, dar ele m intereseaz mai u iă ă ă ţ n %nliteratur şi %n "ia . !e mine m fascinează ţă ă ă %ntotdeauna, doctor de ar fiind, conflictul dintreţ ă dretate şi dretate, conflictele comlicate, nucele simle. In secolul 99, multe dintre conflicteau fost foarte simle. ascismul, nazismul $ siantinazismul orice om cumsecade ştia de arteacui este, c*iar dac %l sculai din somn ca s $lă ă %ntre#i. Colonialismul, decolonizarea, aart*eid$ul, r z#oiul din Jietnamă dac erai omă cumsecade, ştiai e ce ozi ie te afli. Conflictulţ

din Orientul3i&lociu nu este de acest soi. Este %ncleştareadureroas şi tra-ic dintră ă e dretate şi dretate,şi uneori dintre -reşeal şi -reşeală ă $ foarte desdintre -reşeal şi -reşeal . Însă ă ă tocmai de aceeam fascineaz acest conflict, şă ă i fascina ia seţ reflect şi %n acti"itateă a mea literar . +u scriuă niciodată desre # ie ii #uni şi # ie ii r i> scriuă ţ ă ţ ă

81




desre %ncleşt ri din familie, dintre oameni careă au am)ndoi dretate, sau am)ndoi au dretatear ial.ţ

?" J un o ultim %ntre#areă ă , foarte aml ,ă -eneral e "reo n de&dă ă e ca fanaticii s seă lecuiasc "reodat ă ă

Oz Am sus c)nd"a c acesta estă e un coşmardin care nu ne utem trezi.

+u e un lucru care s disar de ă ă e fa aţ m)ntului, dar %l utem ine % ă ţ n fr)u. +u$l utem

lecui delin, dar %l utem struni. /i c)nd "or#escdesre umor ca leac entru fanatism, tre#uie să lua i "or#ele mele cu un stro dţ e detaşare.!roun ca toat lumea s lă ă e ia cu un stro dedetaşare dac nă u a"e i aşa ce"a, %nseamn cţ ă ă nu a"eţi umor. a, cred c umorul este un mară e"indec tor,ă dar cum le inoculezi oamenilorumorul, cum %i faci caa#ili s r)d de ei %nşişiă ă $cu alte cu"inte, cum %i faci s se "ad aşa cum %iă ă " d ceilal iă ţ $, ei #ine, e termen foarte lun-,cititul romanelor este de mare a&utor, dar nu unleac miraculos. +u e:ist f ă ormule ma-ice cutotanul entru nimic. +u sunt radical, cu toatec % ă n unele cercuri din ara mea am reuta ia deţ ţ a fi un radical %n"erşunat. +$am fost niciodată

aşa ce"a. 5unt e"olu ionist. Jia a mea,ţ ţ articular şi u#lică ă, m$a %n" at s am mareăţ ă r #ă dare cu leacurile. Ai de$a face cu o #oal şi că uun acient cu multe ru#edenii. /i uneoriacientul e rost sau refuz s $ă ă ţi urmezerescri iile. Ca doctor de ar ce m aflu, zicţ ţ ă ă mereu '%ncearc , maă i %ncearc o dată ă(.

Haide i s %nc*eiem cu o"estea meţ ă a desre

82



Amos Oz

Ordinul 8in-uri ei. Cred cţ ă, atunci c)nd asista i laţ o catastrof ă $ o e:lozie, s zicemă $, e:ist doară trei o iuni rinciale. !rima s o lua i lţ ă ţ a -oană c)t " in icioarele, iar cei cară ţ e nu ot fu-i n$audec)t s ard . A douaă ă

să$i trimite i o scrisoare foarte indi-natţ ă editorului ziarului dumnea"oastr , cer)nd caă "ino"a ii s fie da i %n şuturi afar din ser"iciu.ţ ă ţ ă 5au s or-aniza i o manifesta ie. A treia să ţ ţ ă aduce i o - leat cu a şi s o aruncaţ ă ă ă ă ţi este

foc, şi dac nu a"e i - leat s aduce i un a*ar,ă ţ ă ă ă ţ şi dac nu a"e i a*ar s aduce i o lin-uriă ţ ă ţ ţă $ totomul are o lin-uri . a, ştiu c o lin-uri eţă ă ţă mic , iar focul e imens, dar sunteă m milioane deoameni, şi fiecare are o lin-uri . Ei #ine, aş "reaţă s fondeză Ordinul 8in-uri ei. 3iţ $ar l cea că aaceia care %mi %m rt şesc atitudineaă ă $ nu fu-a,nu scrisoarea, ci lin-uri aţ $ s oarte %ntotdeaunaă la re"erul *ainei o lin-uri , ca s ştim cţă ă ă suntem %n aceeaşi mişcare, %n aceeaşi fr ie, % ăţ nacelaşi ordin, Ordinul 8in-uri ei. Aceasta esteţ filozofia mea, %ntr$un cu")nt $ sau %ntr$o lin-uri ,ţă cu "oia dumnea"oastr .ă

Amos Oz, Cum Sa Lecuiesti Un Fanatic

Documents

Transcript of Amos Oz, Cum Sa Lecuiesti Un Fanatic