Amenajarea Teritoriului Si Infrastructuri Tehnice

570

Transcript of Amenajarea Teritoriului Si Infrastructuri Tehnice

VASILE SURDION BOLD VASILE ZOTICCARMEN CHIRA AMENA1AREA TERITORIULUISIINFRASTRUCTURI TEHNICE Presa Universitar Clujean 2005 Coperta si tehnoredactarea computerizat: Vasile Zotic 2005 Vasile Surd Ion Bold Vasile Zotic Carmen Chira Toate drepturile rezervate. Reproducerea integralsau parial a textului, tabelelor si Iigurilor, prin orice mijloace, Ir acordul autorilor este interzis Universitatea ,Babes-Bolyai Presa Universitar Clujean Director: Horia Cosma Str. Gh. Bilascu, nr. 24 Cluj-Napoca ROMNIA Tel.: 40 0264 405352 Fax: 40 0264 591906 E-mail: presauniversitaraemail.ro I.S.B.N: 973-610-396-X CUPRINS PREFA 1. ORGANIZAREA SPAIULUI GEOGRAFIC. CARACTERE GENERALE...................................1 1.1. Organizarea natural a spaiului geograIic..............................................................................................1 1.2. Organizarea antropic a spaiului geograIic............................................................................................4 1.3. Supraestimareaprogresului tehnologic..................................................................................................5 2. ORGANIZARE, AMENA1ARE, TERITORIU, TEREN, SPAIUGEOGRAFIC..........................8 2.1. DeIiniii...................................................................................................................................................8 2.2. Principii generale ale amenaMrii teritoriului..........................................................................................11 2.3. Nivele de abordare ................................................................................................................................13 2.4. Cadastrul si organizarea teritoriului, o interrelaie continu n cunoasterea si gospodrirea resurselor Iunciare..................................................................................................................................16 2.4.1. Criteriile de mprire a terenurilor dup destinaii. Prevederi generale.............................................18 2.4.2. Criteriile de clasiIicare si identiIicare a categoriilor de Iolosin ale terenurilor si aconstruciilor prin activitatea de cadastru general...............................................................................18 3. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA AGRICOL A TERITORIULUI........................................24 3.1. Categorii de Iolosin a terenului...........................................................................................................27 3.2. Amplasarea si dimensionarea categoriilor de Iolosin..........................................................................30 3.3. Bonitarea terenului agricol.....................................................................................................................35 3.4. Zonarea agricol a teritoriului................................................................................................................41 3.5. Organizarea terenului arabil..................................................................................................................43 3.5.1. Asolamentul........................................................................................................................................44 3.5.1.1. Principalele tipuri de asolamente.....................................................................................................44 3.5.1.2 Numrul asolamentelor.....................................................................................................................45 3.5.1.3. Amplasarea masivelor de asolamente..............................................................................................48 3.5.1.4. Organizarea terenului asolamentelor...............................................................................................49 3.5.1.4.1. Dimensionarea si amplasarea solelor si a parcelelor....................................................................50 3.5.1.4.1.1. Dimensiunile laturilor si Iorma solelor......................................................................................51 3.5.1.4.1.2. Factorii determinani n dimensionarea optim a solelor si parcelelor......................................51 3.5.1.4.1.2.1. Timpul n gol...........................................................................................................................51 3.5.1.4.1.2.2. Determinarea pagubelor produse prin distrugerea plantelor prsitoare n zona dentoarcere a agregatelor de prsit............................................................................................54 3.5.1.4.1.2.3. Cheltuielile de transport a produciei din parcel...................................................................55 3.5.1.4.2. Amplasarea solelor n Iuncie de relieI.........................................................................................57 3.5.1.4.2.1. Msuri si lucrri de prevenire si combaterea eroziunii..............................................................58 3.5.1.4.3. Amplasarea solelor n raport de tipul de sol.................................................................................60 3.5.1.4.4. Amplasarea solelor Ia de sat, centrele de producie si Iorma perimetrului................................60 3.5.1.4.5. Amplasarea solelor Ia de limitele obligate.................................................................................61 3.5.1.4.6. Egalitatea solelor...........................................................................................................................61 3.5.1.5. Particulariti ale organizrii terenului arabil n corelare cu lucrrile de hidroamelioraii..............65 3.5.1.5.1. Proiectarea lucrrilor de hidroamelioraii n corelare cu organizarea teritoriului.........................67 3.5.1.5.2. Particulariti ale organizrii teritoriului n corelare cu lucrrile de irigaii..................................71 3.5.1.5.3. Particulariti ale organizrii teritoriului n corelare cu lucrrile de desecare si drenaM................72 3.6. Organizarea terenului cu plantaii viticole, pomicole si de hamei..........................................................74 3.6.1. Organizarea teritoriului destinat plantaiilor viticole...........................................................................74 3.6.1.1. Organizarea terenului cu pante peste 5 destinat plantaiilor viticole............................................74 3.6.1.1.1. Dimensionarea unitilor teritoriale si de lucru..............................................................................74 3.6.1.1.1.1. Dimensionarea parcelelor............................................................................................................75 3.6.1.1.1.2. Dimensionarea tarlalelor.............................................................................................................76 3.6.1.1.2. Amplasarea unitilor teritoriale si de lucru...................................................................................79 3.6.1.1.3. Stabilirea si amplasarea reelei de circulaie..................................................................................80 3.6.1.2. Organizarea terenului cu pant pn la 5 destinat plantaiilor viticole.........................................83 3.6.1.2.1. Stabilirea Iormei, dimensionarea si amplasarea tarlalelor si a parcelelor......................................83 3.6.1.2.2. Stabilirea si amplasarea reelei de circulaie..................................................................................85 3.6.1.3. AmenaMarea terenului........................................................................................................................85 3.6.1.3.1. Tipuri de terase..............................................................................................................................85 3.6.1.3.2. Executarea lucrrilor de terasare...................................................................................................85 3.6.1.3.3. Limea teraselor...........................................................................................................................86 3.6.2. Organizarea terenului destinat plantaiilor pomicole..........................................................................87 3.6.2.1. Organizarea terenului cu pante peste 5 destinat plantaiilor pomicole........................................87 3.6.2.1.1. Stabilirea Iormei si dimensionarea unitilor teritoriale si de lucru..............................................88 3.6.2.1.1.1. Dimensionarea parcelelor si tarlalelor n plantaiile de mr si pr............................................88 3.6.2.1.1.2. Dimensionarea parcelelor si tarlalelor n plantaiile de prun.....................................................90 3.6.2.1.2. Stabilirea si amplasarea reelei de circulaie.................................................................................93 3.6.2.2. Organizarea terenurilor cu pante pn la 5 destinate plantaiilor de pomi..................................93 3.6.2.2.1. Stabilirea Iormei si mrimiii tarlalelor pomicole..........................................................................94 3.6.2.2.2. Amplasarea tarlalelor si parcelelor pomicole................................................................................94 3.6.2.2.3. Stabilirea si amplasarea reelei de circulaie.................................................................................95 3.6.2.2.4. Amplasarea zonelor de ntoarcere si de umbrire...........................................................................95 3.6.3. Organizarea si amenaMarea terenului destinat plantaiilor de hamei....................................................96 3.7. Organizarea terenului paMistilor..............................................................................................................97 3.7.1. Dimensionarea unitilor teritoriale de exploatare a paMistilor............................................................98 3.7.1.1. Criterii si tehnici de amplasare si dimensionare a unitilor teritoriale de exploatare.....................98 3.7.1.2. Organizarea n spaiu a unitilor teritoriale de exploatare a paMistilor............................................99 3.7.1.3. Organizarea n timp a unitilor teritoriale de exploatare a paMistilor.............................................101 3.7.1.3.1. Determinarea Iormei, dimensiunilor, lungimii si limii unitilor teritoriale deexploatare a paMistilor...................................................................................................................101 3.7.1.3.2. Amplasarea n teritoriu a parcelelor.............................................................................................103 3.7.1.3.3. Prelungirea perioadei de psunat si intensiIicarea psunatului n condiiileadpostirii animalelor si a asigurrii adpatului la psune..........................................................104 3.7.1.3.4. Amplasarea drumurilor si hasurilor ca artere vitale ale ciclului pastoral.................................104 3.8. Drumurile agricole................................................................................................................................105 3.8.1. AmenaMarea drumurilor agricole........................................................................................................106 3.8.2. Trasarea drumurilor agricole.............................................................................................................107 3.8.3. Elemente de geometrie a drumurilor agricole...................................................................................109 3.8.3.1. ProIilul transversal al drumului......................................................................................................109 3.8.3.2. ProIilul longitudinal al drumului....................................................................................................111 3.8.4. Categorii de mbrcmini rutiere......................................................................................................111 3.8.5. ntreinerea drumurilor agricole........................................................................................................112 3.8.6. Sisteme rutiere speciIice categoriilor de Iolosine agricole..............................................................112 3.8.6.1. Sisteme rutiere pe terenurile arabile..............................................................................................112 3.8.6.2. Sisteme rutiere n plantaiile pomicole si viticole.........................................................................113 3.8.6.3. Sisteme rutiere pe paMisti amenaMate..............................................................................................114 3.9. Sisteme de irigaie...............................................................................................................................115 3.9.1. Implementarea sistemelor de irigaie...............................................................................................115 3.9.2. Necesarul de ap al culturilor irigate...............................................................................................119 3.9.3. Dimensionarea sistemelor de irigaie...............................................................................................123 3.9.4. Metode de irigaie si inIrastructurile aIerente acestora....................................................................124 3.9.4.1. InIrastructuri de irigaie cu reele de canale din pmnt, necptusit.............................................128 3.9.4.2. InIrastructuri de irigaie cu reele de canale din pmnt, cptusit.................................................129 3.9.4.3. InIrastructuri de irigaie cu reele de Mgheaburi.............................................................................129 3.9.4.4. InIrastructuri de irigaie cu reele de conducte de Moas presiune.................................................130 3.9.4.5. InIrastructuri de irigaie cu reele de conducte de nalt presiune.................................................131 3.10. Amplasarea si dimensionarea centrelor de producie........................................................................132 3.10.1. Modele de exploataii agricole.......................................................................................................135 3.10.1.1. Modelul autarhic din Romnia....................................................................................................135 3.10.1.2. Modelul bavarez al unei exploataii agricole proIilat pentru producerea de lapte si carne (Holneich, Surberg - Bavaria).....................................................................................................136 4. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA SILVIC A TERITORIULUI ..........................................138 4.1. Teritoriul Iorestier...............................................................................................................................138 4.2. Conceptul de organizare si amenaMare a pdurilor..............................................................................139 4.3. Organizarea teritorial a pdurilor n cadrul sistemului de amenaMare pe ocoale silvice....................143 4.3.1. Organizarea teritorial a pdurilor unui ocol silvic pe uniti de producie (U.P.)..........................144 4.3.2. Organizarea teritorial a pdurilor unui ocol silvic pe serii (de gospodrie)...................................145 4.3.3. Organizarea teritorial a pdurilor unui ocol silvic pe uniti de producie si serii degospodrire.......................................................................................................................................146 4.4. Echiparea pdurilor cu drumuri...........................................................................................................146 4.5. mprirea pdurilor n parcele si subparcele......................................................................................147 4.5.1. Sisteme de parcele si linii parcelare.................................................................................................147 4.5.2. Subparcela........................................................................................................................................149 4.5.3. SupraIaa auxiliar...........................................................................................................................150 4.5.4. Detalii practice privind proiectarea si aplicarea parcelarului, cu reIeriri speciale laamenaMamentul romnesc.................................................................................................................150 4.6. Administrarea Iondului Iorestier naional...........................................................................................152 4.6.1. Administrarea Iondului Iorestier proprietate privat a persoanelor Iizice.......................................153 4.6.2. Administrarea pdurilor proprietate privat a unitilor de cult (parohii, schituri, mnstiri), a instituiilor de nvmnt sau a altor persoane Muridice..................153 5. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA ANTIEROZIONAL A TERITORIULUI......................154 5.1. Scheme si specii pentru mpduririle de protecie...............................................................................157 5.2. Msuri agrotehnice si silvice...............................................................................................................160 5.3. Lucrri silvico-tehnice de ,stingere a ravenelor active.....................................................................162 5.3.1. Ansamblul lucrrilor de corectare a ravenelor active.......................................................................163 5.4. AmenaMri contra avalanselor..............................................................................................................174 5.4.1. Msuri si lucrri de combatere.........................................................................................................175 5.4.2. Msuri si lucrri cu caracter de protecie pasiv..............................................................................176 5.4.3. Lucrri de combatere a avalanselor..................................................................................................176 5.4.3.1. Lucrri n sectorul de spulberare a zpezii....................................................................................176 5.4.3.2. Lucrri n zona de acumulare a zpezii.........................................................................................177 5.4.3.3. AmenaMri si lucrri n culoarele de avalans................................................................................178 5.5. AmenaMri pentru combaterea tasrilor si alunecrilor de teren..........................................................181 6. AMENA1AREA SI ORGANIZAREA CILOR DE TRANSPORT... ...........................................184 6.1. Generaliti..........................................................................................................................................184 6.1.1. Istoric................................................................................................................................................184 6.1.2. Criterii de eIicien economic a cilor de comunicaie..................................................................187 6.1.3. ClasiIicarea cilor (sistemelor) de transport....................................................................................188 6.1.4. DeIinirea noiunilor.........................................................................................................................188 6.2. Transport rutier...................................................................................................................................189 6.2.1. Drumuri. Noiuni generale...............................................................................................................189 6.2.1.1. DeIiniii si caracteristici................................................................................................................189 6.2.1.2. ClasiIicarea drumurilor si administrare.........................................................................................190 6.2.2. Elementele caracteristice ale drumurilor..........................................................................................193 6.2.2.1. Drumul n plan orizontal (traseul drumului).................................................................................193 6.2.2.2. ProIilul drumului...........................................................................................................................196 6.2.2.2.1. Drumul n proIil longitudinal - elemente componente...............................................................196 6.2.2.2.2. Drumul n proIil transversal.......................................................................................................197 6.2.3. Intersecii de drumuri.......................................................................................................................200 6.2.3.1. Generaliti....................................................................................................................................200 6.2.3.2. Intersecii la acelasi nivel..............................................................................................................201 6.2.3.3. Intersecii denivelate.....................................................................................................................202 6.2.4. Alctuirea structurilor rutiere...........................................................................................................202 6.2.4.1.Tipuri de structuri rutiere...............................................................................................................202 6.2.4.2. Semnalizarea rutier......................................................................................................................204 6.2.4.2.1. Indicatoare de circulaie.............................................................................................................205 6.2.4.2.2. MarcaMele....................................................................................................................................205 6.2.4.3. AmenaMri pentru servicii n lungul cilor rutiere........................................................................205 6.2.5. Transportul rutier si serviciile urbane..............................................................................................208 6.2.5.1. Orasul.....................................................................................................................................................208 6.2.5.2. Noiuni generale de planiIicare urban..........................................................................................209 6.2.5.3. Funciile de baz ale orasului si structura teritoriului urban................................................................210 6.2.5.4. Rolul circulaiei n planiIicarea urban.........................................................................................211 6.2.5.5. Circulaia urban....................................................................................................................................212 6.2.5.5.1. Caracteristicile circulaiei urbane.......................................................................................................212 6.2.5.5.2. Noiuni de traIic..................................................................................................................................212 6.2.5.6. Reeaua de circulaie urban..................................................................................................................213 6.2.5.6.1. Scheme caracteristice de reele stradale.............................................................................................214 6.2.5.6.2. Strada si Iunciile strzii......................................................................................................................215 6.2.5.6.3. Transportul urban n comun................................................................................................................216 6.2.5.6.3.1. Sisteme tradiionale de transport n comun..............................................................................216 6.2.5.6.3.2. Sisteme moderne de transport n comun.........................................................................................217 6.2.5.6.3.3. Alegerea miMlocului de transport..............................................................................................217 6.2.5.6.3. Proiectarea strzilor.....................................................................................................................218 6.2.5.6.3.1. ClasiIicarea strzilor.........................................................................................................................218 6.2.5.6.3.2. Factori care inIlueneaz proiectarea strzilor..........................................................................219 6.2.5.6.3.2.1. Particularitile proiectrii strzilor..............................................................................................219 6.2.5.6.3.2.2. InIluena transportului n comun...........................................................................................219 6.2.5.6.3.2.3. InIluena zgomotului.....................................................................................................................219 6.2.5.6.3.2.4. InIluenavibraiilor.......................................................................................................................221 6.2.5.6.3.2.5. InIluena amplasrii echipamentului edilitar................................................................................222 6.2.5.6.3.2.6. Protecia mediului..........................................................................................................................223 6.2.5.6.3.3. Proiectarea strzilor..........................................................................................................................224 6.2.5.6.3.3.1. Traseul strzilor - amenaMare n plan orizontal......................................................................224 6.2.5.6.3.3.2. ProIilul longitudinal......................................................................................................................225 6.2.5.6.3.3.3. ProIil transversal...........................................................................................................................226 6.2.5.6.3.3.4. ParcaMele........................................................................................................................................227 6.3. Transportul Ieroviar.............................................................................................................................229 6.3.1. Generaliti.......................................................................................................................................229 6.3.2. Aspecte privind proiectarea cilor Ierate..........................................................................................231 6.3.2.1. InIrastructura cii Ierate.................................................................................................................232 6.3.2.2. Suprastructura cii Ierateelemente componente........................................................................233 6.3.3. Calea Ir Moante...............................................................................................................................235 6.3.4. Secionarea liniilor de cale Ierat.....................................................................................................235 6.3.4.1. Puncte de secionare......................................................................................................................235 6.3.4.2. Activiti de baz ntr-o staie de cale Ierat.................................................................................236 6.3.4.3. Staii de mrIuri.............................................................................................................................236 6.3.4.4. Staii de cltori.............................................................................................................................237 6.3.4.5. Staii mixte....................................................................................................................................237 6.3.4.6. Staii de triaM..................................................................................................................................238 6.3.4.7. Staii de secie (dispoziie)............................................................................................................238 6.3.4.8. Staii intermediare.........................................................................................................................238 6.4. Lucrri de art - poduri, podee, tuneluri............................................................................................239 6.4.1. Poduri...............................................................................................................................................239 6.4.1.1. DeIiniie si generaliti..................................................................................................................239 6.4.1.2. Elemente generale de alctuire a podurilor...................................................................................239 6.4.1.3. ClasiIicarea podurilor....................................................................................................................241 6.4.1.4. Elemente generale de proiectare a podurilor.................................................................................244 6.4.2. Podee...............................................................................................................................................244 6.4.3. Tuneluri............................................................................................................................................245 6.4.3.1. Scurt istoric...................................................................................................................................245 6.4.3.2. ClasiIicare.....................................................................................................................................246 6.4.3.3. Alctuire........................................................................................................................................246 6.4.3.4. Construcia unui tunel...................................................................................................................248 6.4.3.5. Exploatarea tunelurilor..................................................................................................................248 6.4.3.5.1. Ventilarea tunelurilor rutiere si Ieroviare...................................................................................248 6.4.3.5.2. Iluminarea...................................................................................................................................249 6.4.3.5.3. Msuri de aciune n cazul incendiilor.......................................................................................249 6.5. Transport aerian...........................................................................................................................................249 6.5.1. ClasiIicarea aeroporturilor........................................................................................................................249 6.5.2. Elemente Iuncionale ale aeroportului.....................................................................................................250 6.5.3. Parametrii n amplasarea pistelor.............................................................................................................251 6.5.3.1. Factori climatici si de orientare.............................................................................................................251 6.5.3.2. Tipul si intensitatea traIicului................................................................................................................252 6.5.3.3. Factorii de relieI.....................................................................................................................................252 6.5.3.4. Factori de impact asupra mediului........................................................................................................252 6.5.3.5. Analiza tehnico-economic...................................................................................................................252 6.5.4. Caracteristicile geometrice ale pistei aeroportuare..................................................................................253 6.5.5. Alte dotri ale pistei de rulare...................................................................................................................254 6.5.6. Spaiul aerian Iuncional din Murul aeroportului................................................................................256 6.5.7. Sisteme de balizaM.............................................................................................................................257 6.5.8. AmenaMrile aeroportuare si organizarea traIicului aerian...............................................................258 6.6. Organizarea transporturilor navale si amenaMarea cilor navigabile...................................................262 6.6.1. Generaliti.......................................................................................................................................262 6.6.2. AmenaMarea porturilor......................................................................................................................263 6.6.3. AmenaMarea pentru navigaie a cursurilor de ap cu curgere liber.................................................265 6.6.4. AmenaMri pentru protecia malurilor...............................................................................................269 7. AMENA1RI N LUNGUL CURSURILOR DE AP........... .........................................................273 8. AMENA1RI HIDROENERGETICE..............................................................................................278 9. AMENA1AREA SI ECHIPAREA TERITORIULUI CU INFRASTRUCTURI EDILITARE.......281 9.1. Aspecte generale..........................................................................................................................................281 9.2. Reeaua de alimentare cu ap......................................................................................................................281 9.2.1. Nevoile de ap.................................................................................................................................282 9.2.2. Tipologia nevoilor de ap................................................................................................................283 9.2.3. Variaia nevoilor de ap...................................................................................................................283 9.2.4. Calculul debitelor de ap caracteristice pentru dimensionarea sistemelor de alimentare cu ap....285 9.2.5. Calitatea apei....................................................................................................................................286 9.2.6. Subsistemul de captare a apei..........................................................................................................291 9.2.6.1. Sursele de ap...............................................................................................................................291 9.2.6.2. Protecia surselor de ap...............................................................................................................292 9.2.6.3. Sisteme de captare a apei..............................................................................................................294 9.2.6.3.1. Captarea apei subterane.............................................................................................................294 9.2.6.3.2. Captarea apei din sursele de supraIa.......................................................................................298 9.2.6.3.2.1. Captarea apei rurilor..............................................................................................................298 9.2.6.3.2.2. Captarea apei din lacuri...........................................................................................................300 9.2.7. Sisteme de tratare a apei...................................................................................................................300 9.2.8. Sisteme de stocare a apei..................................................................................................................302 9.2.9. Sistemul de transport al apei.............................................................................................................304 9.2.9.1. Aduciunile de ap.........................................................................................................................304 9.2.10. Sistemul de distribuie a apei..........................................................................................................309 9.2.10.1. Reeaua de distribuie...................................................................................................................309 9.3. Reeaua de canalizare...................................................................................................................................311 9.3.1. Sisteme de canalizare................................................................................................................................311 9.3.2. Canalizarea pentru ape meteorice.............................................................................................................312 9.4. Reeaua de transport si distribuie a gazelor naturale..........................................................................313 9.5. AmenaMarea liniilor pentru transportul energiei electrice....................................................................314 10. CARIERE SI PLATFORME PENTRU DEPOZITAREA DESEURILOR.................................318 11. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA TERITORIULUI PENTRU NEVOI DE APRARE..........................................................................................................................................320 11.1. Aspecte generale................................................................................................................................320 11.2. Tipuri de amenaMri pentru nevoi de aprare.....................................................................................321 12. AMENA1AREA TURISTIC...........................................................................................................324 12.1. Turismul si dezvoltarea socioeconomic.........................................................................................324 12.2. Principii de amenaMare turistic..........................................................................................................326 12.3. Delimitarea zonelor turistice si localizarea inIrastructurilor turistice................................................327 12.4. AmenaMarea unei staiuni turistice montane.......................................................................................331 12.5. Parcurile de distracie (tematice) ca amenaMri turistice....................................................................334 12.5.1. Apariie si etape evolutive..............................................................................................................335 12.5.2. Accesibilitate..................................................................................................................................335 12.5.3. Perioada si orarul de Iuncionare....................................................................................................335 12.5.4.SupraIaa........................................................................................................................................335 12.5.5.Durata de vizitare...........................................................................................................................336 12.5.6.Alimentaia.....................................................................................................................................336 12.5.7.Alte servicii....................................................................................................................................336 12.5.8. TariIe...............................................................................................................................................336 12.5.9. Parcurile de distracii pe glob..........................................................................................................337 12.5.10. Cererea pentru oIerta parcurilor de distracii................................................................................33712.5.11. Factorii decisivi de inIluen ai cererii..........................................................................................338 12.5.12. Parcurilor tematice. Elemente deIinitorii......................................................................................339 12.5.13. Evoluia si cererea internaional pentru parcurile tematice.........................................................340 12.5.14. Concluzii si propuneri pentru Romnia........................................................................................340 13. FORME SPECIFICE DE AMENA1ARE N ECHILIBRU...........................................................342 13.1. Mnstirile.........................................................................................................................................342 13.2. Parcurile naturale...............................................................................................................................342 13.3. AmenaMarea complexelor sportive.....................................................................................................344 14. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIAL.......... ......................................................346 14.1. Modele de organizare administrativ a Romniei n perioada interbelic.........................................346 14.1.1. Organizarea administrativ-teritorial a Romniei de la Marea Unire din 1918 si pn launiIicarea administrativ din anul 1925.........................................................................................347 14.1.2. Modele de organizare administrativ-teritoriale, elaborate n spiritul constituiei din 1923...........350 14.1.2.1. UniIicarea administrativ a Romniei.........................................................................................350 14.1.2.2. Organizare administrativ bazat pe principiile autonomiei locale si descentralizrii...............352 14.1.2.3. Revenirea la modelul de organizare administrativ centralizat a Romniei Legea administrativ din 1936....................................................................................................354 14.1.3. Divizarea teritorial a Romniei n uniti de nivel regional, bazat pe principiileConstituiei de la 1938...................................................................................................................355 14.1.3.1. Condiiile politico-istorice..........................................................................................................355 14.1.3.2. Legea administrativ din 14 august 1938...................................................................................356 14.1.4. Problema amenaMrii teritoriului n legislaia administrativ interbelic a Romniei...................359 14.2. Modele de organizare administrativ-teritorial adoptate dup cel de al II-lea rzboi mondial........361 14.2.1. Regiunile........................................................................................................................................361 14.2.2. Judeele..........................................................................................................................................366 14.3. AmenaMarea spaiului Irontalier........................................................................................................369 15. ORGANIZAREA SI AMENA1AREA LOCALITILOR........ .................................................372 15.1. Cadrul operaionale de amenaMare....................................................................................................37215.2. Organizarea de tip cartier.................................................................................................................374 15.3. Modelul oraselor europene mari......................................................................................................377 16. SPECIFICUL ORGANIZAIONAL AL SPAIULUI GEOGRAFIC NAIONAL................379 16.1. Tiparele cadrului natural...................................................................................................................379 16.2. ConIiguraia relaiilor spaiale..........................................................................................................384 16.3. Model de aplicare a conceptului spaiilor reticulare (reea integral)..............................................387 16.3.1. Sistemele antropice........................................................................................................................388 16.3.2. Matricea teritorial natural...........................................................................................................388 16.3.3. Conceptul peisaMului polarizat.......................................................................................................390 16.3.4. Modelul choremic al Mudeului Mures............................................................................................391 17. DEMERSUL ACIUNILOR SI LUCRRILOR DE AMENA1AREA TERITORIULUI.......394 BIBLIOGRAFIE Indicator de termeni Terminologie utilizat n proiectarea si exploatarea drumurilor Terminologieutilizatnproiectareasiexploatareaaeroporturilor-elementeleconstitutiveale aeroportului si aeronavei ANEXE: LEGEANR.350DIN6IULIE2001PRIVINDAMENA1AREATERITORIULUISI URBANISMUL (Publicat n Monitorul OIicial, Partea I nr. 373 din 10 iulie 2001). CONINUTULCADRUALDOCUMENTAIILORDEAMENA1AREATERITORIULUIn concordan cu prevederile Legii nr. 350/2001 privind amenaMarea teritoriului si urbanismul (Metodologie elabiratdeInstitutulNaionaldeCercetare-DezvoltarepentruUrbanismsiAmenaMareaTeritoriuluiURBANPROIECTBUCURESTI (Redactarea a 3-a, 2003). HOTRREANR.525DIN27IUNIE1996PENTRUAPROBAREAREGULAMENTULUI GENERAL DE URBANISM (Textul actului republicat n M.OI. nr. 856/27 noembrie 2002). HOTRREANR.382DIN2APRILIE2003PENTRUAPROBAREANORMELOR METODOLOGICEPRIVINDEXIGENELEMINIMEDECONINUTALE DOCUMENTAIILORDEAMENA1AREATERITORIULUISIDEURBANISMPENTRU ZONELE DE RISCURI NATURALE (Publicat n Monitorul OIicial, Partea I nr. 263 din aprilie 2003. ntemeiulart.107dinConstituiesialatr.6alin(2)si(3)dinLegeanr.575/2001privindaprobarea Planului de amenaMare a teritoriului naionalSeciunea a V-aZone de risc natural). LEGEANR.54DIN2MARTIE1998PRIVINDCIRCULAIA1URIDICATERENURILOR (publicat n M.OI. nr. 102/4 martie 1998). LEGEA NR. 18 DIN 19 FEBRUARIE 1991: LEGEA FONDULUIFUNCIAR(Republicat n M.OI. nr. 1/5 ian. 1998). ORDONAN DE GUVERN NR. 53 DIN16 AUGUST2002 PRIVINDSTATUTUL-CADRU AL UNITII ADMINISTRATIV-TERITORIALE (publicat n M.OI. nr. 633/27 aug. 2002). ORDONANDEURGENNR.236PRIVINDREGIMULARIILORNATURALE PROTE1ATE,CONSERVAREAHABITATELORNATURALE,AFLOREISIFAUNEI SLBATICE (Publicat n M.OI. nr. 625 din data: 12/04/2000, n temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) dinConstituiaRomnieisialeart.89lit.p)dinLegeaprotecieimediuluinr.137/1995,republicat, Guvernul Romniei adopt prezenta ordonan de urgen). LEGEANR.5DIN6MARTIE2000PRIVINDAPROBAREAPLANULUIDEAMENA1AREA TERITORIULUINAIONAL-SECIUNEAAIII-A-ZONEPROTE1ATE(Publicatn Monitorul OIicial al Romniei nr. 152 din 12 aprilie 2000). CUVNT NAINTE CarteaprezintuntablouamplualcomplexitiiorganizatoricesiamenaMisticeateritoriului, nglobnddeopotrivaspecteledeordingeograIicsiceledeIacturtehnicceindedomeniul agriculturii,silviculturii,transporturilor,urbanismuluisiaaltordomeniispeciIicecuevidenteclamaii teritoriale. AutoriiconsimtmutualexistenaspaiuluigeograIiccarealitateobiectivaderulriiaciunilor transIormatoare la nivele teritoriale de diverse ranguri si mrimi, prin Iora si inovaia tehnic. nelegerea caracteruluiIinitalacestuia(aspaiuluigeograIic)conducelaeliminareaabordrilorposibiliste, silao modelareaspirituluisipracticiideamenaMare,consonantculegileceguverneazstareasievoluia natural a Lumii.Prin prezentarea Iormelor speciIice de amenaMare, autorii, n particular, arat modalitile tehnice depunerenvaloareateritoriului,precumsicelede,vindecarea,rnilorPmntului,rezultateca urmare a Iormelor excesive de exploatare ori a caracterului natural potrivnic al acestuia. Lucrareaareunpronunatcaracterinterdisciplinar,aducndlanumitoricomunilimbaMul geograIic,tehnic,legislativsiceldeurbanism,demonstrndu-seastIelcgeograIiapoateconstitui suportul cel mai adecvat pentru promovarea dezvoltrii teritoriale n toate laturile sale. PrintitlusiconinutcarteaIundamenteazlatura tehnicageograIiei,sistatueazimportana acesteia n angrenaMul stiinelor ce au ca obiect de studiu amenaMarea teritoriului. ProI. univ. dr. JozseI BenedekUniversitatea Babes-Bolyai, CluM-Napoca Facultatea de GeograIie PREFA OrganizareaspaiuluigeograIicsiamenaMareateritoriuluireprezintundomeniualstiinelor geograIicepoziionatlainterIerenageograIieiIizice,geograIieiumanesiageograIieitehnice, reprezentndsintezamodurilordestaresimaniIestareaobiectelorsicomponentelorgeograIicesi adaptarea progresiv a acestora la nevoile umane. Lucarea de Ia se doreste a Ii mai degrab un demers tehnic, n ncercarea dea-l ancora ntr-un tipar geograIic atotcuprinztor. V-ai ntrebat vreodat acionnd banalul robinet din casa dumneavoastr conIortabil, de undevvinedin,abundenapa?Caresunt,cileacestuielementalconIortuluinostrude habitat si al vieii? Iat, s-l reiterm pe scurt. EvaporaiaapeidindomeniuloceanicsiceldeuscatcondensareavaporilornatmosIer ploaieapedesupraIasiizvoareruribaraMesilacurideacumularestaiidetratarestaiide pomparereea de distribuie reeadeevacuarestaii de decantare si epurare revenirea n emisar. Un ntreg angrenaM natural si tehnic ce Iuncioneaz pentru susinerea noastr. Energiile plan-spaiale sunt concentrate si distribuite liniar prin acest ,component mobil, ce este deopotriv mediu de via si susintor al vieiiapa sau ,sngele geograIic planetar. Cum s-l conving pe un om bogat c rezidena lui de lux are o determinare geograIic? FaptulclivinguldispunedeunconIorttermicremarcabilos-lexpliceprinaceeacntreg ediIiciul este durat din materiale termoizolante dintre cele mai eIiciente, si nicidecum c este orientat spre direciesud-estic,cumaximuldereceptareaenergieisolare.Faptulcspaiuldehabitatnuprezint Iisuri o s-l neleag ca Iiind rezultatul unor tehnologii novatoare n materie de Iundare, si nicidecum c acestaaIostamplasatpeunsubstratgraniticIoarterigid.Elestetributarulunei gndiri dezarticulaten raport cu Natura.Construimocas.Avemnevoiedeunspaiu.Nedeplasmlaloculdemuncpeacelasidrum, arhicunoscut,siocupmndinamicanoastrzilnicunspaiuliniar,cruiaiseasociazorganicsi cel destinatadpostiriinoastresiamiMloacelordemunc(Irez,strung,calculatoretc.).Avemnevoiede ogoare,delivezisipsunidepecaresneasigurmhrana,avemnevoiedepduripentruanenclzi, pentru aconstrui case, pentru a ne recrea,pentru a puriIicaaerulncrcat de noxe,pentru astvili Iuria vntului, pentru a limpezi apele si a pstra ptura de sol, pentru a adposti animalele pdurii si a da glas cntecului de psri... Avem nevoie de autostrzi, de cartiere pentru locuit, de ci Ierate,deaeroporturi, etc. Toate deopotriv si Iiecare n parte reclam o locare spaial. Cum s constientizm Iaptul c Iiecare dintre cei peste 6,3 miliarde de locuitori ai Planetei au o determinare spaial, eminamente geograIic? Ei, bine,doamnelorsidomnilor,controlai-vdocumentuldenasteresiceldeidentitate.Acolo,pelng numeledumneavoastrsialprinilor,,elementultimp(datanasterii)seasociazcu,elementulloc (undev-ainscut)ntr-odialecticperemptoriesiindividual-inconIundabil.ElevconIeridentitatea prinlocsitimp.Deacest,cuplaMcedeIinesteinIinitul(timpul)siIinitul(loculnasterii)seleagtoat existena noastr pn la trecerea n eternitate, si nu numai. Suntem ,logodii pe vecie cu timpul si locul nostru, de care suntem ancorai n Univers cu acel ,ego axis mundi la care Iacem mereu raportarea, chiar dac ne-am nstrinat.Suntem legai de geograIia locului nostrudenastere peste tot nLume,cepoart pecetea unui nume unic.Deaceea,stiinanoastr,GeograIia,stiinadesprePmnt,neptrundesineancoreazntr-o ,mantieelastic,deacreiexistennunedmseamadectarareori.Pentrucsuntempreasiguric suntem pe Pmnt! Doar atunci cnd cataclisme naturale ori cele izvorte din pasiuni umane slbatice ne nspimntsinendurereaz,nedmseamadeIragilitateaLumii.Pentruuntimpncepemsgndim altIel... dar uitm repede. ncercai s gndii mereu ca dup ,marele cutremur, ca dup ,marele rzboi. Vei deveni mai buni, mai nelepi, mai nelegtori, mai... Pmnteni. Nava noastr, Pmnt, ce ne poart n Univers de attea generaii si att de muli astzi, d semne deobosealsisubrezenie.Estesuprancrcat,otrvitsinpreamultecompartimente,neraionalsi nesios exploatat.A sosit timpul unei decizii radicale pentru supravieuire! Pentru c trebuie s ascultm si de glasul raiunii dar si de cel al poetului: ,Pmntul nostru-i scump si sInt.... Si este numai Unul...! Populaiaplaneteiatranzitatdelacrestereaexponenial,cepresupunedublareanaceleasi intervaledetimp,lacrestereahiperbolic,ncareintervaleledetimppentrudublaredevindincence maimici.Ultimulintervaldedublareapopulaiei mondialeaIostde25ani,aMungndu-seastzila6,3 miliarde de oameni. NeconIruntmcudoucategoriidemrimidiIerite,sianume,una,masademograIic planetar,nplinexpansiune,sicealalt,supraIaaterestrcermnelaaceiasiparametricantitativi (510000000km2supraIaaPmntului,dincare149000000km2supraIaauscatului).Cresterea(la ,inIinit)populaieiestelimitatdectreresurseledesusinerealeTerrei.CrestereademograIic vaIi stopat de concurena a cel puin trei Iactori, si anume (dup L. Brown, 1995): lipsa apei; poluarea; diminuarea produciei alimentare. Dintre ceitrei, cel mai plauzibilestespectrul diminurii produciei alimentare.Perioadasporirii resurseloralimentarepeseamangrsmintelorchimice,anlocuiriiterenuluiarabilcunoisisporite inIuzii de substane chimice, a apus.Dou alternative sunt demne de luat n seam, si anume (dup L. Brown, 1995): descoperirea de noi metode de extindere rapid a produciei alimentare; generareadeniveluridemograIicesimodelenutriionistecaresseadaptezelarezervede hran mult diminuate. CrestereagalopantapopulaieiurbanenultimaMumtatedesecolaampliIicatIrprecedent presiunea demograIic asupra spaiilor orsenesti. Studiidespecialitate(dupJaquelineBeauMeauGarnier,GeorgeChabot,1971)aratclao crestereapopulaieiurbanecuopersoan,eIectulmultiplicativdespaiuestedepatruorimaimare(spaiu de locuit, spaiu de munc,spaii comerciale,spaiipentru instruire, spaii pentrurecreere,spaii publice, parcri, gri, aerogri, aeroporturi etc.). Areloc,ngeneralsipretutindeni,unasaltconcertatasupra,spaiilorlibere,,osuIocarea naiunii, ca rezultat al activitilor si ,nevoilor umane ce se traduce prin ,povara degradrii ireversibile amediului. ,Aceastpovarfaceimposibileaificareauneisocietiprospere,justeilinitite`(dup Thomas HomerDikon, citat L. Brown, 1995, p. 53). Civilizaiile umane s-au susinut si se susin prin ,consum de spaiu. Toat istoria omenirii, tot travaliul devenirii noastre, a existenei de azi si demine, este marcat de nevoia de spaiu. Aproape toate conIlictele armate au avut la baz clamarea de spaii noi. ,mprai pe care lumea, nu putea s-i mai ncap Au venit si-n ara noastr si-au cerut pmnt si ap... Deaceea,aproapepestetotexistrelaiiliniarentremoduldegospodrireaspaiuluisi bunstarea social.Societilecaresiconstruiesc,spaiiordonate,narmoniecuNaturasilegilenaturiivorIi trainice si Iericite. La polul opus, societile mcinate de haos social si dezordine intern, induc haosul si n spaiile administrate si locuite de ctre ele. Ele nu sunt capabile ori nu vor a construi pe temelia trainic a trecutului lor natural, istoric si social-economic. Polarizarea excesiv si rapid a avuiei, acompaniat de pauperizarea maMoritii, dispreul Ia de legi si disputele pentru putere, sunt puse cel mai adesea n prim plan, n raport cu ,mntuirea economic a popoarelor. Acele societi nu evolueaz spre bunstare. Ele, ncelmaiIericitcazserepet,Iiindcondamnate armneperpetuulaperiIeriasocietilordezvoltate. Elesimacincurvnenergiilecreatoaresiipotecheazprintr-oinconstiencondamnabilzestrea natural si istoric a generaiilor de azi si de mine.ntr-o discuie proIesional cu un distins coleg de la o universitate german am aMuns la a explica crestereagalopantapreurilorterenurilornRomnia,nspecialnperimetreleurbaneceadpostesc ,oaze Iorestiere, Ienomen parial condamnabil. n replic, mi prezint o gazet de anunuri publicitare, princaremidemonstracpreulterenuluiIorestiernGermaniaestecamacelasicanRomnia. Insistndasupracauzei,ntr-oarcuunnaltniveldedezvoltare,amprimitunrspuns...Irreplic. ,Lanois-areausconsiaerabilroluleconomicalpaurii,intrucatestemairentabilsimportmlemn brutainSlovaciai...Romania.Deasemenea,lanoi,inGermania,legile,regulileinormeleae exploatare a paurii sunt foarte araconice` (proI. dr. Ulrich Glaser, 2004).Scriu aceste rnduri coplesit de eIervescena pregtirilordentmpinarea Crciunului si Anului Nou (2005). Pieele publice ale orasului si trotuarele mai dosnice sunt invadate de ... pomi de iarn. Sute, mii, milioane de exemplare ,se extrag anual din mediul lor natural pentru a mplini o bucurie cu durata deosptmn.Apoipubelelesalubritiisispaiileverzi,adiacentelocuirii,sencarcsisesuIoccu ,deseurinoi.CondamnndrapacitateaIenomenului,nudorescaamputaIiresculbucurieisial Irumosuluidecareesteorganiccuplattimpuldetreceredintreani.Sitotusisunttristpentrusoartaa milioane de brdui ce-au murit prea tineri! Dece oarenu putem iniiasi generaliza practica plantrii unui brdu, sau a mai multora, lng bloculnostru,casanoastr,ncurteanoastr,pestradanoastr?Sis-lmpodobimpnlasublim, ncepnd cu seara de AMun si pn la vremea Bobotezei. Si s adunm n Murul lui, sear de sear, copii si aduli,sadmirmIrumuseeacresteriilui,sis-llsmviusiIalnic,caoaleasamintireatrecerii noastreprinvreme.SispstrmcodriisIremeteaproape...Sis,repetmlaIiecarean,Iestivalul srbtorilor de iarn... la bradul cel Irumos! GeograIia,castiinintegratoaredespreteritorius-adistanatprobabilpreamultdereperelece vizeaz amenaMarea intrinsec a teritoriului, adiccea tehnic, dup cum si domeniile tehnice de reIerin au omis ori au subestimat adevrul c orice tiS ae amenajare teritorial are o aeterminare JeoJrafic. La un moment dat ,exprimarea geograIic devine de neneles pentru o gam larg de practicieni (agronomi, urbanisti, constructori, arhiteci, silvicultori, economisti, sociologi s.a.). n acelasi mod, aceste categorii de specialisti, adncind, n mod Iiresc, domeniile lor de investigare si cele practice, sunt adesea tributariiuneigndirisiaciunispaialedetip secvenial(mintereseazdoarrandamentullahectar, durabilitatea unui drum, a unei construcii, costul lucrrilor etc.). De aceea, noi credem c o ,aducere a geograIiei mai aproape de tehnic si cea a domeniilor tehnice mai aproape de geograIie, va rezolva ntr-un intervaldetimprezonabilproblemaspecialistilordindomeniulorganizriispaiuluisiamenaMrii teritoriului.OproIesienou,caresdistilezenchiporganicsisinergicaceleproduseintelectuale rezultate din studiul stiinelor naturii si a celor de Iactur tehnic. AncorainbunmsurdomeniuluigeograIieiaplicate,darIrunexerciiusioexperienn domeniiletehnicececoncurncelmainaltgrad lamodelareasistructurareaspaiului,laamenaMarea teritoriului, am considerat c este absolut oportun a valoriIica experiena noastr cu aceea a unui eminent si struitor specialist n domeniul organizrii si amenaMrii teritoriului, proIesorul inginer dr. Ion Bold.Pentrua nvinge pragul emoional rezultat din percepia,mai Iluid a disciplinelortehnice, am beneIiciatdeprelegerilesiexperienaproIesionalaunordistinsicolegidindomeniulconstruciilor, urbanismului si agriculturii, ale cror nume l evoc acum si aici cu o sincer si nedisimulat recunostin: arh.GheorgheElkan,arh.EmanuelTudosedelaSC. INTERPROIECTSRL.,dinCluM-Napoca,proI. univ.dr.IoanRotarsiproI.univ.dr.AlexandruNaghiudelaUniversitateadeStiineAgronomicesi MedicinVeterinardinCluM-Napoca,ing.ChicinasValentindelaregionalaSNCFRCluM.Aceleasi sinceremulumirileadresezcolegelormelentruproiectecomunearh.dr.MihaelaVrabetedela UniversitateaTehnicdinCluM-Napocasiarh.CorinaPopsedelaSC.EXPERIMENTPROIECTSRL, CluM-Napoca,precumsidomnuluiSuciuOvidiuMugureldelaAdministraiaRomnaServiciilorde TraIic Aerian (ROMATSA)pentru consultana oIerit n domeniul organizrii traIicului aerian.Pre:entareaunorcaSitole,cumarficeleleJateaeamenajrileantiero:ionale,alimentarecu aS, iriJaii i Sentru naviJaie s-a reali:at majoritarSe ba: ae biblioJrafie, interveniile noastre fiina minime i ae form.Dar cele mai convingtoare idei le-am cstigat ca urmare a repetatelor si struitoarelor dezbateri cudoidintrecolaboratoriimeiapropiai,dr.VasileZoticsidrd.ViorelPuiu,croralesuntndatorat pentru imboldul de a Iinaliza aceast carte. Ea reprezint sIrsitul unui nou nceput.nelegereadeplinademersuluinostrunuesteposibilIrcunostineleminimaledespre componenteleoperaionalealeorganizriispaiuluigeograIictratatenlucrareacuacelasititlude ctredr. VasileZotic, 2005. Acesteaau menireade a ordona gndirea noastr nainte de a Iace primul pas n teritoriu. Ele se constituie ca un preludiu ideatic n nelegerea complexitii spaiului geograIic. 6.01.2005 CluM-Napoca ProI. univ. dr. Vasile Surd 1 1. ORGANIZAREA SPAIULUI GEOGRAFIC. CARACTERE GENERALE 1.1. Organizarea natural a spaiului geografic Universul este organizat natural si implicit Pmntul ca parte a universului.PmntulesteIormatdinmateriaanorganicsimaterieorganic.Ambeletipuridemateriese deIinesc printr-o serie de caracteristici dintre care masa si densitatea sunt cele mai reprezentative. MasaPmntuluigenereazcmpulgravitaionalterestrucarecontribuielao,decantare speciIic a materiei, la o structurare n plan vertical a acesteia.Masa asociat cu Jravitaia constituie elemetele eseniale ae structutare a materiei terestre. ,Gravitaiaaecantea]isuSunestratiIicriiintreaJasubstanainveliurilorJeoJraIice. TrecereasubstaneilaunaltnivelaeconaiiiIi]icesemateriali]ea]Srintr-oschimbareaeIa],Srin inscriereamaterieiintr-onouveriJacircuitului.$SasetransIorminvaSoriinurmamoaiIicrii conaiiilorae temSeraturi Sresiune. In Iuncie ae conaiiile intalnite se autoaJreJ. IntreaJaceast structurare ae stri ae aJreJare este e[Sresia autoorJani]rii naturale` 1.Substana anorganic este lipsit de constiin. Ea este structurat dup legi Iizice si se ordoneaz concentric prezentnd o selecie calitativ ce susine apariia si dezvoltarea vieii.AtmosIera,princompoziiachimicagazelorceo compune,asiguroprotecieradioactiva supraIeei terestre, Ir de care nu ar Ii existat via pe Pmnt. ,MateriaSroIunaaretenainaaeaJenerauniversuriiarmateriavietenainaaease aiversiIicaimultiSlica,aeaaevenitotmaicomSle[.Tenainanuestenicielannicivoin.Ease maniIestcaSrocesIrcontiin.$ceasttenainamaterieiamorIeaeaJenerauniversuri acontienteonumimstructurare.TenainacesemaniIestcaSrocesIrcontiensetransIormin voin numai ae ctre Iiine cu contiin` 2. Lumea organic este nzestrat cu o constiin indus genetic, care-i permite s se autoorganizeze, n tendina de multiplicare si diversiIicare. ncadrulspaiuluigeograIicasistmlaoseparareasubstanei,caurmareagravitaiei,pemai multenivele,cudensitispeciIice,rezultndceledouacomponentedebazaalenvelisuluiterestru, oceanele si continentele, care sunt deopotriva si medii de via speciIice. PebazarezultanteienergieiinterneaPmntului (cureniideconveciesubcrustali),materia teluric s-a structurat n cele dou Iorme maMore de relieI, continentele si oceanele, care mbrac Iiecare n parte Iorme biotice si antropice speciIice de organizare si valoriIicare economic. DistribuiadiIereniatacantitiideenergiesolarlasupraIaaPmntului(Iig.1)agenerato distribuie latitudinal si altitudinal a temperaturii, asociat cu Iorme particulare succesive de distribuie avegetaiei,delaecuatornsprepoli,careseinstituientotatteaIormedevaloriIicareagricola teritoriului (Iig. 2). Fig.1.Variaiaenergieiradiaiei solaredirecte lanivelulsuprafeei activepelatitudineyilunar (n kcal/m2/zi) (dup datele calculate de I. A. Sulygin, 1978). 1 Al. Rosu, 1987, TerraGeosistemul vieii, Editura StiiniIic si Enciclopedic, Bucuresti, p. 26. 2 M. Drgnescu, 1979, ProIun]imile lumii materiale, Editura Politic, Bucuresti, p. 168. 01234567891 0 F M A M A S O N DkcaI/mp/zi9 0 N8 0 N7 0 N6 0 N5 0 N4 5 N4 0 N3 0 N2 0 N1 0 N01 0 S2 0 S3 0 S4 0 S5 0 S6 0 S7 0 S8 0 S9 0 S2 Fig.2.Distribuiaclduriila suprafaa terestr yi zonele de vegetaie (dup M. I. Budko, 1977). Energiainterna Pmntuluialimenteazprin vulcanism si subducia plcilor cu noiresursedemaslitosIera, respectivmezosIera,rezultndun circuitteluricinternalmateriei, mereurennoibil,carecontribuie lantreinereasidiversiIicarea vieii la supraIaa Pmntului. EchilibrrisiaMustriau locsipeorizontal,lasupraIaa terestr,prinintermediulmaselordeaersialcureniloroceanici.Subcomandasiimpulsulenergiilor cosmice, Iiltrate de ctre mediul atmosIeric si a celor interne rezultate dintr-o perpetu structurare a masei teluriceaparesisedezvoltunspaiutampon,de contactncareestecatalizat,stocatsitransIormat energia.Structuraacestuispaiudemaximturbulens-amodiIicatodatcuapariiaomului(dupAl. Rosu, 1987) (Iig. 3). Fig.3.Poziionareatelurica nveliyuluigeografic(dupAl.Rosu, 1987). Acestaadevenitspaiul de apariie, evoluie si de existen aomului.Elestesupusunei organizriantropicecareestede esen geograIic. ncadrullumiiorganice, omulestesinguraIiinnzestrat cu constiina de sine. De aceea, el estecapabilsseorganizeze.El siorganizeazmoduldevia,si implicitspaiulpecare-locupsi-lexploateazpentrunevoile sale. LitosIera constituie stratul deinterIerenamaterieilichide (apa),gazoase(aerul)sisolide (roca).Eareprezintsursa comundesubstan,energiesi inIormaiepentrutoatestructurile geograIice (dup Al. Rosu, 1987) (Iig. 4).LitosIera mai reprezint, totodat si suportul de apariie, meninere si dezvoltare a vieii. BiosIera are odeterminarelitosIeric. Apariiaviului esteindisolubil legat de mediul de via. Viataapare sise menine ntr-un mediu lichid, ntr-un interval de temperatur, suIicient de mic pentru a nu rupe structurile moleculare, dar suIicient de mare pentru a asigura deplasarea acestora prin miscare brownian, necesar metabolismului celular.Miscarea brownian reprezint un salt calitativ al dinamicii materiei de la miscarea haotic la cea ordonat.Miscareabrownianesteomiscarecorelatsireprezintcondiiaesenialaapariieivieii (dupI.Purica,1996).Eaesterezultatulapariieiordiniidindezordineaprimarpentruageneraviaa. ,Cana este Jenerat un nou sistem viu, auS aemisia celui anterior, Srocesul ae autoorJani]are va Ii mai eIicientaacelarIiconstranslavariaiicareauoSrobabilitateaesucceslaIiecarenivelierarhic suSeriore[istaltemecanismececonstranJSrocesulaeautoorJani]are` 3.Rezultdinordineacarea generat viaa o nou ordine pentru a asigura continuitatea vieii. 3 E. D. Schneider, J. J. Kay n M. P. Murphy, L. A. J. O`Neill, 1999, Ce este viaa? Urmtorii 50 ae ani, Editura Tehnic, Bucuresti, p. 137. 3 ,$tatsistemeleneviicaticeleviisecaracteri]ea]Srintr-osuccesiuneabunaentaereacii chimice. Fig.4.SeciuneverticalncadrulstructuriiinterneaPmntului(dupL.A.Bloom,1978,citatdeAl.Rosu, 1987, p. 246, cu completri). 4 'iIerena const in aceea c toate reaciile ain sistemul viu urmresc un SroJram controlat care esteoSerataintr-uncentruinIormaional.ScoSulacestuiSroJramaereaciiesteautoreSroaucerea tuturorcomSonentelorsistemului,inclusivauSlicareaSroJramuluiinsuisaumaie[actalSurttorului su material` 4. Caracteristicile sistemelor vii sunt: ,inIormaia, Ir aceasta autoreSroaucerea ar Ii Sieraut auS Iiecare Jeneraie, mutaia,IraecareinIormaiaarIineschimbtoare,iaecinicinuvorSuteasaSar sisteme vii, metabolismul, Ir ae care sistemul ar reJresa la echilibru, cana nici o schimbare nu ar mai Ii Sosibil. UnsistemcareSre]intacesteSroSrietiesteSreaestinatseleciei.$ceastaesteoIorm inerent ae autoorganizare. Selecia nu este o comSonent aaiional ce se Soate activa ainaIar` 5.,Un orJanism rmane viuin stareasuSeriororganizat, Srimina enerJie ae inalt calitate ain e[terior i aeJraaana-o Sentru a sSrijini structura organizaional a sistemului` 6. 1.2. Organizarea antropic a spaiului geografic Asa cumeste peste tot cunoscut, oricecategorie despaiu, pentrua puteaIiutilizatsi amenaMat, trebuie mai nti de toate divizat. ConIiguraia natural a spaiului planetar este marcant evideniat de un proces de divizare n dou mari categorii de spaiu: spaiul terestru si spaiul acvatic. La rndul lui spaiul terestru,suportodivizarenunitimaMorede relieI(cmpii,uniticolinaresimuni),dupcum spaiul acvatic se mparte n ruri, lacuri, mri si oceane. Organizarea spaiului de ctre om s-a realizat odat cu apariia lui ca Iiin raional, capabil de a sesitua,deasupralumiinaturalesidea-si,modelaspaiilecercetatedeelnraportcunevoile individuale si colective. Ascendena nevoilor si ampliIicarea temporal a acestora se aIl n strns relaie cu cresterea numeric a populaiei si inovaiile de ordin tehnic. Prima griM a omului odat cu perceperea constiinei de sine, a Iost aceea de a pune stavil ,nemrginirii. Continentele au Iost divizate n imperii si n state iar statele n uniti administrative interne. Acestea din urm, la rndul lor, n Iuncie de tipul de economiesiniveluldebunstares-ausubdivizatpnlanivelulde,celulespaiale,universalvalabile ntr-unsistemholarticceasigurIuncionalitateateritorialndiverseipostazetemporal-istorice (teren agricol,vetredeasezri,cidecomunicaie,unitideproducie,unitidelocuit,spaiisiuniti construite pentru aprare, recreere etc.).Divizarea spaiului apare peste tot si oricnd ca un atribut al nevoii perpetue de spaiu. Orice stare conIlictual maMor, are la baz clamarea dreptului de control si administrare a unui spaiu. Toat istoria omenirii este marcat de cuceriri, pierderi si divizri de teritoriu, proces de care nu a Iost scutit nici ara noastr(,mpraipecarelumeanuputeas-imai ncap,auvenitsi-naranostr,si-aucerutpmnt ....si ap).Delantinderilenecuprinsealeterenurilordevntoaredintaigauasiberian,aIermelordin teritoriileslabpopulatealeAustralieisipnlaceldestinatrecreeriisiodihneiuneipersoane,pnla spaiulpersonal,colportabilsielastic,sembincategoriiextremdediversedespaii,camrime, destinaie si Iuncionalitate. Elaboarareauneiteoriiasupraspaiuluideincidenaactivitiilorumanes-aimpusapriori,ntruct orice activitate uman implic o locare spaial. La rndul ei, orice locare, are la baz rodul unor experieneanterioare,marcatedeempirismoriesterezultatulunorelaborriraIinate,ceauavutdrept rezultanprocesuldearmonizarespaial(nelesntermeniiexhaustiviaiacestuia).Dimensiunea spaiilororganizaionaleoriacelorsupuseprocesuluiperpetuudeorganizaresireorganizare,variazn limite extrem de largi, de la ordinul miilor de km la cel al metrilor ptrai.OholarhieexhaustivaspaiuluidinpunctdevedereorganizaionalsialamenaMrii transcende indubitabil elementele si caracteristiciile de ordin tehnic si geograIic si le tranIer n domeniul artei si al amenaMrii de peisaMe.Dinpunctulnostrudevederesegmentulholarticcu roldepragdereIerinseoprestelacelal amenaMrilorinterioaresilacelalcreriidecadredecorativeexterioare.Darsiaiciacel,general Iramework trebuie luat ntotdeauna n considerare pentru ,echilibrul si armonia de ansamblu. 4 E. D. Schneider, J. J. Kay , op.cit., p. 139. 5 ManIred E., n M. P. Murphy, L. A. J. O`Neill, op. cit., p. 17. 6 E. D. Schneider, J. J. Kay,op. cit., p. 137. 5 OpotrivitorganizaresiamenaMareaspaiului,perpetuuperIectibil,reprezintun incomensurabilcstigeconomic,nraportcupracticileocupriidezordonatesiempiriceaacestuia. Costurileeconomicesisocialeale,ordonriisiorganizriiunorspaiihaotice,ndiverseipostaze temporale,suntadeseaprohibitivesiireparabile.Deaicitendina,naturaldeevoluie,delaspaii haotice si greu controlabile, la entropie generalizat. Adesea haosul social se asociaz n mod neIericit cu hosul teritorial, societile spaial-haotice Iiind de regulsocieti srace. Elecontrolez slabspaiul de apartenenpentrucnulcerceteazsuIicient.CealtevapoatesIieevaziuneaIiscal,dectoslab percepie si un subred mecanism de control asupra spaiului? O,rnduialsioordineteritorialesteoricndsioriundedezirabilcompromisuluisi empirismului. nssi, statuarea si instaurarea unei ordini teritoriale cu Iundamentare stiiniIic reprezint o surspermanentaductoaredevenit,contribuindindirectlacrestereacalitiisieIicieneiactului economic si la bunstarea populaiei. 1.3. Supraestimareaprogresului tehnologic Sesiznd ritmul alert de crestere a entropiei n societatea modern, si plecnd de la noile teorii aledilatriiUniversului,IonelPurica(1996),dezvoltoteoriencarecredecprogresultehnological timpuluinostruestecapabillaarealizaodecuplareasocietiideNaturprinnchidereaciclurilorde producie,eliminnddeseurile(industriacurat)sitransIormndenergiadegradatnenergie electromagnetic, de Iotoni si inIrarosu, ce va Ii redat Universului. Vom prezenta n continuare demersul autorului mai sus citat.,$Sariia omului a marcat inceSutul transIormrilor i suSunerii Aaturii. Moralarevoluiilortehniceseba]ea]SeunSrinciSiuetic.omulesteinluStcuAaturai trebuie s elabore]e o tehnic ae stSanire a Aaturii, ae transIormare a acesteia. 5elaiaaintreAaturiom,aintreAaturisocietateaumanesteorelaieintrecarese interSune tehnica. Prin intermeaiul tehnicii omul moaiIic Aatura. ProSria lui e[isten aeSinae aSoi ae cunoatereanouluimeaiuSroausaetehnoloJie,cucaretrebuiesconvieuiasc.TransIormareai cunoaterea Aaturii sunt Srocese necesare i comSlementare i trebuies conauc la evoluia societii umane. OmenireaesteunreJnsuSraSusreJnuluiveJetalireJnuluianimal,ilustranatrecereaaela biosIer la noosIer. 'e]voltareatehnoloJicaamSliIicatIrSreceaentIoraaeaciuneaomuluiasuSraAaturii. InceSutulsecoluluiXXmarchea]aSariiauneinoiaoctrine,inrelaiecueloJiulaausae]voltrii tehnoloJiei.SenateaoctrinatehnocraticSrincareSatronatulSoateIiinlocuitcutehnostructuri Iormate ain elite. Tehnocraia trebuie s ia locul iaeoloJiilor. $ceasta ar insemna suSunerea omului i a meaiului sauine[iJeneleinstrumentelortehniceaeJestiuneiorJani]areasocietii.$cesteinstrumenteau aevenitunsisteminsine.'e]voltanau-seauSoloJicceajunJeainceincemaimultinconIlictcu necesitile Srioritare sau reale ale omului.Ganaireatehnocraticnuaschimbatmentalitateaetic.Eaarmasaceeaaaominriiomului Srin i ae ctre omi aAaturii ae ctre om. $ceasta atraJeauS sine consumarearaSia a resurselor necesare vieii, intr-un ritm mult Srea alert in raSort cu cel ae reJenerare a acestora.SocietateaSreiaainAaturmateriiSrimeienerJielaoentroSiemic.'uScele-autili]at, Sentru a-i menine structura orJani]atoric i Jraaul ae civili]aie, elimin in Aatur aeeuri, Icana s creascentroSiaiae]orJani]anameaiulinmoaireversibil.Secrea]conaiiiSericuloaseSentru ae]voltarea societii. Jite]a aecretere aentroSiei este mare, aucana la ae]orJani]area meaiului cu o vite] Srea mare...Societatea se aIl in Ia]a aaoStrii unei etici noi, a unei mentaliti in care sSiritul aominrii i suSuneriinaturiisIieinlocuitcuiaeeaconvieuiriiinarmoniecunatura,avanalaba]oineleJere ,socratic` a tehnoloJiei. Aoua etic i noua mentalitate a reJanairii i reconsiaerrii raSorturilor omnatur Jenerea] o nou aoctrin, cea cosmocratic.SocietateatehnoloJicasecoluluiXXesteasociatcuaescoSerireaie[SloatareacamSului electromaJnetic, in care suSortul inIormaional acustic i tiSrit, aiIu]at Srin mijloace termomecanice se substituiecasuSortelectromaJnetic(raaio,televi]iune),re]ultanaocoereninIormaionalJlobal relativslab. SuSortul inIormaional este Sreluat ae limbaje Iormale, articulate aomeniilor ae activitate uman.Meaiulincareseae]voltsocietateauman aevineTerra.SeinchiaeunSrimcicluinrelaia materii SrimetehnoloJieSroause utile in sensul c acestea ain urm se consum aar i se inserea]6 camijloaceaeSroaucie,care]ultatalSerIecionriiireinnoiriitehnoloJice.MijloaceleaeSroaucie reali]ea]consumareaenerJieiainSurttoriienerJeticiinenerJieutil,aaicclaurielectricitate, inchi]anau-se al aoilea ciclu al conversiei enerJiei.CiclulinaustrialalmaterieicuSlatcuciclulconversieienerJieianatereunuihiSerciclu, asimilatunuisistemciberneticincareinSut-urilesuntreSre]entateaemateriileSrimeiresursele enerJetice iar outSut-urile ae aeeuri chimice, claur irecuSerabil i aeeuri raaioactive. Cheiae[isteneiiae]voltriiviitoareasocietiiumaneconstininchiaereaincicluria utili]riimaterieiSrimeiaenerJieinecesareSentruSstrareaiae]voltareastructuriieioraonate,a niveluluiaecivili]aie,Icana-ototmaiSuinaeSenaentaemeaiulnecontrolabil(celnatural, sublinierea noastr). $sistm la Jenerarea unei tenaine ae autosuIicien. Pentru aceasta este necesar a se trece ae la civili]aia camSuluielectromaJnetic la civili]aia camSului cromoainamicii cuantice.Era cromoainamicii Sermite. inchiaereacicluluimateriiSrimeinaustrieSrinreintroaucereaaeeurilorinciclul Sroauciei inaustriale (inaustrie Ir aeeuri .a.), aeeurileraaioactivevorIiutili]ateSentruSroaucereaaeenerJie,Srinae]inteJrarea controlat a nucleonilor inchi]anau-se un nou ciclu.Societatea uman va Ii aeschis numai Srin necesiti ae enerJie, Se care le va lua ain Univers i va Ii reaat Universului sub Iorm ae enerJie electromaJnetic, ae Iotoni ain aomeniul inIrarou. Ineracromoainamiciicuantice,Jraaulaecoerenintern(asocietii)vaIima[im,iar suSortulinIormaionalvaaevenicamSulneutrinic, caSosibilitateaeaStrunaelaaistaneaeorainul ori]ontului Universului cunoscut ast]i, concurana camSul electromaJnetic. SoItulinIormaionalvatreceaelalimbajeleIormalelamoaeleJlobale,careintr-unsinJur simbol Sot transmite o cantitate mare ae inIormaie.Societatea, tin]ana sSre autonomie, se ae]volt ctre o aecuSlare ae meaiu, Srin inJlobarea unei Sri aacesteia intr-un ciclu care Iace Sarteain sistem, conaucana la cretereaJraaului ae orJani]are cat i la o micorare a vite]ei ae cretere a entroSiei` 7.Darautorulrecunoastec,evoluiasocialnuaauslaotransIormarebioloJicaomului`8. Deci,elvarmnepePmntcaunprodusalacestuia,cuaceleasinevoiprimaresidincencemai raIinatenevoispirituale.AstIel,deocamdatcivilizaiaumannudispunedealtespaii.Celpecarel avem, Pmntul, trebuie s-l organizm nspre binele si progresul omenirii.nconcluzie,structurareamaterieinuniversulamorIstlabazaorganizriinaturale,a autoorganizrii, odat cu apariia viului.OrganizareaantropicreprezintrezultatulinterveniilorumanesuccesivedeamenaMarepe supraIaa terestr, ca urmare a experienei istorice a omenirii si a progresului tehnologic.Organizarea antropic se desIsoar pe un suport natural, aprioric structurat si autoorganizat. Din simbiozaautoorganizrii(organizrii)naturaleaspaiuluicuorganizareaantropicaacestuiarezult organizareaspaiuluigeograIic.AcestaestedeIinitcaunhiperspaiurezultatnurmaaciunilor transIormatoareprogresivealeomuluisisocietii.SpaiulgeograIicreprezintsuportulIizical activitilor antropice si a rezultatelor acestora. Acesta are un caracter limitat.CaracterullimitatalspaiuluigeograIicconstitue deosebireaIundamentaldintrecategoriade spaiungeneral,siceadespaiugeograIic.Elreprezintdeciuncreuzetalaciunilorantropice transIormatoare, pe care le nglobeaz. Este esena, respectiv sinteza modurilor de mbinare si integrare a geosIerelornntregullor,Iiindorganizatduplegiproprii.Caurmareaaciuniiacestora,spaiul geograIic este ordonat si structurat n Iorme speciIice, drept rezultant a inIinitii modurilor de ordonare, ierarhizare, dimensionare si asociere a componentelor. Caracteristicile eseniale ale spaiului geograIic sunt: structura diIerit a componentelor (abiotice, biotice si sociale); independenarelativnevoluiasivitezadederulareaproceselor,acelortreicategoriide componente; constitue cadrul si suportul n care se desIsoar relaiile interumane. Limitele acestuia pe orizontal se extind asupra ntregii supraIee terestre. n plan vertical spaiul geograIic valoriIicat de ctre om se desIsoar ntre pragurile de 10 000 -15000maltitudine(ntreTroposIersiStratosIer)undesenscriuruteleregulatealezborurilorde mrIuri si pasageri si 3 500 m n scoara terestr unde au loc activiti miniere sistematice. 7 I. Purica, 1996, Orao et Chao. Structuri ae oraine in Ii]ic i societate,Editura Tehnic, Bucuresti, p. 28. 8 Idem, p. 29. 7 Reinem,nconcluzie,cmateriaamorIestestructuratsisicreazpropriileeiuniversuri rezultate din inIinitatea combinaiilor chimice. Odat cu apariia viului, dotat cu un suport inIormaional, Natura se autoorganizeaz n aIara unei constiine de sine (Iig. 5). Fig. 5. Sructurare, autoorganizare, organizare. ApariiaomuluiamarcatnceputulproceselortransIormatoareprogresive.Odatcuelncepe organizarea spaiului terestru. Prin intermediul tehnicii s-a sporit Iora de aciune asupra Naturii. S-a aMuns lao,anihilareaNaturii,acreiresursesuntlimitate,procesceseresIrngeprinincapacitateade susinerecuhranapopulaieisimeninereastrilortensionalesiconIlictuale.SpaiulgeograIic reprezintIormaceamaiadecvatpentruproceseledeorganizare.Elpermitesiacceptnglobarea Iormelor particulare de organizare. De aceea si noiunea singular de spaiu trebuie interpretat asociativ: spaiu geograIic.Spaiul geograIic este limitat. Trecerea la Iorme superioare de organizare are loc prin intermediul aciunilor de amenaMare.$tinJereaIormelorsuSerioareaeorJani]are,reclamaeoSotrivmutaiiraaicaleaeorain tehnoloJicialecomSortamentuluiuman,caresinscriecivili]aiaterestrSetraiectoriaunei ae]voltri aurabile. 8 2. ORGANIZARE, AMENA1ARE, TERITORIU, TEREN, SPAIUGEOGRAFIC 2.1. Definiii CoIorm DEX (1984), orJanizarea semniIic: ,SreJtirea temeinic a unei aciuni auS un Slan bine chib]uit`. ConIorm acleeasi surse, termenul de ,orJani]are SresuSune oranauire, realctuire`9. Amenajareareprezint,ansamblulaelucrariSrincareelementeleunuisistemtehnicsunt aisSuse i utili]ate astIel incat sistemul s coresSuna cat mai bine scoSului Sentru care a Iost reali]at. $ amenaMa semniIic a orJani]a in veaerea unei anumite utili]ri`10. Pn la anumite limite amenaMarea si organizarea pot Ii sinonime si sincrone, termenul amenaMare dizolvndu-senceldeorganizare,dupcumorganizareasitragesevadinamenaMare.Deexemplu, procedndlairigareaunuiteren,amreperatsiamenaMatprizelepentruap,ampozatconductelede aduciunesiaminstalatstaiiledeudare.Amorganizatterenulpentruirigare.L-amamenaMatnscopul irigrii. Dacntr-unteritoriudelimitatnaturalsauconvenionaltrasmdrumuri,amenaMmvetrede localiti,deIrismpdureasigenermIolosineagricole,amplasmindustriesispaiianexe,adic sporim complexitatea lui ocupaional si implicit relaiile spaiale, vorbim de organizare.AmenaMareaseconstituecaunstadiualaciunilorumanepremeditatesivolitive,nvederea creriiunuinoucadruorganizaional,auneinoiorganizri.J.Benedek(2004),citndu-lpeM.Spitzer (1995),menioneazc,amenaMareateritoriuluireSre]intSlaniIicareasauSroiectareauneiaciuni concrete cu o comSonent teritorial, Iiina o oSeraiune raional, sistemic, transSus in Sractic Srin e[ecutareaaelucrriSubliceiSrincontrolule[ercitatasuSraunorIenomenesSaiale(e[tinaerea localitilor, inaustriali]are, Soluarea meaiului etc.11.Dup J. Benedek (2004), ,amenaMarea teritoriului reSre]int aeIinirea, Iormularea i reali]area scoSurilor,obiectivelor,metoaelor,instrumentelorconcreteSrincareseincearcre]olvareaunor SroblemeSrivitecaiaisIunciiinorJani]areaiIuncionareasocietii,stinJereaunorIormeae orJani]areasSaiuluicaresuntinconcoraancuateStrileSoSulaiei.TotincaarulamenaMrii teritorialeseincluainstituiileileJilecareasiJurSermanenaiconsistenainterveniilorae amenaMare,toatecontribuinalae[ercitareaIuncieiaecontrolasocietiiasuSrasSaiuluii comSonenteloracestuia`12.OastIeldedeIinireholisticanoiuniideamenaMareateritoriului,este sinonimcuceade,amenaJementauterritoire`nFranasi,territorialSlanninJ`ncadrulscolii anglo-saxone.NoivomabordacupredileciesensultehnicaltermenuluideamenaMarennelesul raportrii lui la scopuri si obiecte concrete. TermenuldeorJanizareimplicpercepereasiexistenarelaiilordetip sistemiccaurmarea complexitiiteritorialelacareseIaceraportarea.TermenuldeamenaMareestenesenunatribut al aciunilor umane.Organizarea (autoorganizarea) apare si la Iiinele vii, altele dect omul. Dezvoltarea unei teorii si a unei practici a organizrii spaiului si amenaMrii teritoriului se nscrie ca un rspuns plauzibil la criza de spaiuasocietiicontemporane,siladegradareaalarmantaraporturilordintresocietateaumansi Natur. Cresterea complexitii n relaie cu diversiIicarea componenial, nsoit de ritmuri Irenetice de derulare a Ienomenelor,conduceinevitabil la apariia simaniIestarea unor stri explozive,care trdeaz nnumeroasecazuriinstabilitateasistemelorteritoriale(naturale,sociale,politicesieconomice). Organizareaspaiuluivinenntmpinareasievitarea,virtualposibil,aunorastIeldestri,induseca urmare a adoptrii unor modele haotice de organizare si exploatare a spaiului. SpaiulestedeIinitdeaceleprialePmntuluiceimplictridimensionalitate,supuse exploatrii si valoriIicrii prin activiti umane sistematice. n acestsens noiunea de spaiu se identiIic cu cea de sSaiu JeoJraIic.OrganizareaspaiuluiserealizeazprintehnicidiIereniatesisuccesivedeamenaMare,avnd drept Iinalitate o nou organizare, consonant cu nevoile sociale si gradul de suportabilitate natural.,CmpuldeIocalaciunilordeorganizaretrebuiesseextindnlimitelesuportabilitii naturale.Depsireagraduluidesuportabilitategenereazevoluiidetip,catastroIic.Organizarea 9 DEX, 1984. 10 Idem. 11 J. Benedek, 2004, $menaMarea teritoriului i ae]voltarea reJional, Editura Presa Universitar CliMean, CluM-Napoca, p. 11. 12 Idem, p. 11. 9 spaiuluisiamenaMareateritoriuluiconstdinrealizareadecomponentesistructurinoi,precumsidin eliminarea componentelor si structurilor rebele, stnMenitoare. ,OrJani]areateritoriuluiimSuneoSlaniIicareaae]voltriisSaialeSrecumioSromovare sistematicaSroJresuluisocialieconomic`13.Aceastasecircumscrieuneipoliticidezirabilede construcie si reconstrucie ecologic, avnd ca Iinalitate instaurarea unei armonii ntre societate si Natur si plasarea evoluiei omenirii pe cale unei dezvoltri durabile. ,'in anali]a Sroblemelor Se Slan monaial orJani]area teritoriului aSare ca o iSote] valabil intoatesituaiile,inaiIerentaesistemulsocialiIormaaeJuvernmant,aeoareceintotaeaunai Sretutinaeni se constat Iorme imSerIecte ae utili]are a resurselor`14. ntr-o accepiune mai elastic organizarea teritoriului cuprinde complexul msurilor de punere n valoarearesurselor.Conceptul,teritoriularndulsu,sereIerlaoamplsivariatzonde componente nmnunchiate sintetic, nvluind ntreaga sIer amediului uman. Aici sunt cuprinse n egal msurcadrulnaturalsicelartiIicialalomului,mediulsocialsiceleconomiccuposibilitilelor speciIice,spaialesitemporale,resursecunoscutesicelepreliminate,umanesinaturale,materiale si energetice.TotnaceastnoiunesuntinclusediIeritecomponentealeaceluiasiteritoriustudiat,delimitate pediIeritecriteriiorganizatorice:economice,geograIicesauistorice,precumsiunitileacestora asezri,platIormeindustriale,ariileminiere,zoneledeagreement,reeledecomunicaie,toateIiind considerate n relaii reciproce, sistemice (dup I. Bold, 1974). ,3rinteritoriutrebuieinelestotalitateasSaiuluiocuSat,in]estratiutilitataectre colectivitateauman,aceastaainurmIiinainclusieacaIiinaceamaiesenialimaiactiv comSonent a teritoriului consiaerat`15. ,1oiunea ae teritoriu se Soate Srivi ca o noiune suSerioar Sentru o Sarte a suSraIeei terestre care, intr-un ineles comSle[ incluae Ienomene natural-sSaiale cat i social sSaiale` 16. 1eritoriul,nsensexhaustiv,reprezintopartedinsupraIaaterestrcuprinsntrelimitele naturalesauIuncionale,convenionalealeuscatuluisi/saudomeniuluiacvaticdeIinitedeconIiguraii geometriceplane(ha.,km2)oridelungime(m.km)(teritoriuluscatului,teritoriulacvatic,teritoriul montan, teritoriul rii, al Mudeilui, al comunei) (Iig. 6). Fig. 6. Spaiu, teritoriu, teren. ,OrJani]areateritoriuluieste oaciuneinSoliticaaeansamblu Srivina ae]voltarea naiunii` 17. ...`aciuneacreire]ultate suntvi]ibileiaurabile,iseinscriu inSoliticaaemeninereinehilibrua unui teritoriu` 18. ....`o conceSie ae inteJrare a tuturorcomSonentelorconstructivea activitiiumane,icarecomSorto interveniecooraonatSrecumtoate comen]ileacesteiactiviti,ceeace asiJur, Srintr-o ae]voltare Jeneral, ae]voltarea simultan i armonioas a Iiecrui element` 19. ... ,obinerea unei ma[imali]ri a Iunciei ae bunstare Jeneral` 20. ...`stabilireaiaistribuiaIunciilorSecareoSarteateritoriuluitrebuiesleinaeSlineasc inteJral, inana seama ae trsturile sale eseniale, naturale, economice i istorice` 21. ...`valoriIicarea economic i social a teritoriului` 22. 13 G. Gusti, 1974, Forme noi ae ae]are, Editura Tehnic, Bucuresti, p. 21. 14 I. Bold, 1973, OrJani]area teritoriului, Editura ,Ceres, Bucuresti, p. 15. 15 G. Gusti, op. cit., p. 19. 16 Idem, p. 21. 17 R. Courtin, I. Maillet, (conomie JeoJraShique,Paris, citat de I. Bold, 1973, op. cit., p. 16. 18 M. Claudius-Petit, 1962, Journees aetuaes, H.E.C., Paris, citat de I. Bold, 1973, op. cit., p. 16. 19 Ph. Lamour, 1965, /amenaJement au territoire aans la SersSective euroSeenne, Urbanisme, nr. 72, citat de I. Bold, 1973, op. cit.,p. 17. 20 J. Lezema, 1969, Oraenacion territorial en (sSana, Metra, nr. 1, citat de I. Bold, 1973, op. cit., p. 17. 21 K. Mayer, 1967, Uber OranunJsauIJaber una (ntwicklunJsSrobleme im lanalichen 5aum. Wasser unde Boden, HeIt 11, citat de I. Bold, 1973, op. cit., p. 18. 22 A. Antonietti, citat de I. Bold, 1973, op. cit., p. 17. 101erenul reprezint o poriune a supraIeei terestre cuprins ntre anumite limite, cu acelasi mod de utilizare ori acelasi ansamblu de condiii ale mediului (teren arabil, teren mpdurit, teren mlstinos, teren degradat, teren construit etc.). n msura n care relaiile dintre grupurile so