UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

PROIECT

Amenajarea în scopuri turistice a zonei Galda de Jos

COORDONATOR:Conf. Univ. Dr. BĂLTĂREȚU ANDREEA

STUDENT:

GRUPA 301

CUPRINS

CAPITOLUL I. OPȚIUNEA PENTRU TIPUL DE AMENAJARE...................................3

CAPITOLUL II. SELECȚIA ZONEI.....................................................................................4

2.1. Localizarea zonei. Căi de acces................................................................................4

2.2. Potențialul turistic al zonei.......................................................................................4

2.2.1. Resursele naturale......................................................................................4

2.2.2. Resursele antropice....................................................................................7

2.2.3. Cadrul socio-economic..............................................................................9

2.2.4. Infrastructura.............................................................................................9

2.2.5. Echipamentul de cultura și odihnă..........................................................10

2.2.6. Legislația în vigoare și protecția zonei....................................................10

CAPITOLUL III. DETERMINAREA INDICELUI DE ATRACTIVITATE AL ZONEI

CAPITOLUL IV. DETERMINAREA ARIEI DE ATRACȚIE.........................................12

CAPITOLUL V. DETERMINAREA CAPACITĂȚII OPTIME ȘI A NECESARULUI

DE CONSTRUIT....................................................................................................................13

CAPITOLUL VI. CONCEPȚIA DE AMENAJARE A ZONEI.........................................14

BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................18

2

CAPITOLULI.Opțiunea pentru tipul de amenajare

Motivația alegerii zonei respective

Așezată pe versantul estic al Munților Trascăului, comuna Galda de Jos se caracterizează

printr-un cadru natural bogat, variat și pitoresc, cu un potențial turistic de o frumusețe

deosebită, reprezentat de Cheile Gălzii, Piatra Cetii, Cheile Văii Cetii, Cascadele Băii

Romane de la Cetea, Cheile Întregalde etc. Așadar, zona se distinge printr-un relief carstic cu

forme remarcabile, ce prezintă puncte de mare atracție turistică. De asemenea, flora, fauna,

precum și caracteristicile climatice întregesc atractivitatea acestui peisaj.

Existența unei rețele optime de drumuri – situate fie la periferia perimetrului montan

al Trăscăului, fie direcţionate spre inima acestuia, unele dintre ele reuşind să-l traverseze – la

care se adaugă un adevărat păienjeniş de poteci, facilitează accesul spre cele mai îndepărtate

şi izolate puncte de interes turistic. Prin urmare, zona este una pitorească, dar puțin

valorificată, posibilitățile de cazare și agrement fiind destul de reduse. Toate aceste motive au

dus la alegerea zonei respective pentru a fi amenajată.

Tipul de amenajare

Se dorește a se realiza o amenajare de tip rural, plurivocă, complexă.

3

CAPITOLUL II.

Selecția zonei

2.1. Localizarea zonei. Căi de acces

Comuna Galda de Jos este situată în zona centrala a județului Alba (la o distanță de 17

km de Alba Iulia1) între Munții Trascăului și culoarul Mureșului, pe cursul mijlociu al

pârâului Valea Gălzii, în care se varsă pârâul Valea Cricăului și pârâul Valea Cetii,

cuprinzând zone de câmpie, de deal și montane.

Căile de acces sunt:

rutiere: - La 3 km sud de Teiuş, de pe şoseaua E81 se ramifică spre vest un

drum asfaltat, pe care, după 1,5 km, urmează comuna Galda de Jos;

- DN 1: Bucuresti - Sebes - Cluj-Napoca - Oradea;

- DJ 107K: Galda de Jos— Intregalde — Mogos;

- DJ 107H: Coslariu — Galda de Jos — Ighiu.

feroviare: cale ferată cu gara la Teiuș, Coșlariu, Sântimbru.

2.2. Potențialul turistic al zonei

2.2.1. Resursele naturale

Relieful. Desi priviți în ansamblu creează impresia unor munți înalți calcaroși, rocile

predominante care-i alcătuiesc sunt: ofiolitele, conglomeratele și gresiile, argilele și marnele;

calcarele sunt cele dare creează spectacul ozitatea reliefului. Calcarele, în cea mai mare parte

jurasice, sunt distribuite de-a lungul masivului pe trei fâșii secționate transversal în această

zonă de Valea Gălzii și afluenții săi în Cheile Întregalde, Cheile Tecșeștilor și în ostiolitele

din Cheile Gălzii și Cetii.

Aceste calcare corespund în ordine celor trei forme ale carstului din Muntii Trascăului:

carst de platou, carst de creastă (exemplu: Piatra Cetii - 1233 m) și carst de masive izolate

(olistolite în zona Cetea - Galda de Sus: Cheile Cetii - marmite torențiale tipice numite "Băile

Romane", Cheile Gălzii, Piatra Măgurii, Bulzul Gălzii, Piatra Verde etc. Formele exocarstice

sunt: lapiezurile, dolinele, cheile (Întregaldelor, Gălzii, Tecșeștilor și Cetii). Endocarstul este

prezentat prin avenuri (avenul "Sunătoarea") și peșteri (în bazinul Văii Galzii sunt 7 peșteri).

1 http://www.comuna-galda.ro/ro/index.php?id=10021&lang=ro

4

Relieful colinar de podiș ce face trecerea spre câmpiile din lunca Mureșului, este

constituit dintr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice, la soluri brun închise și

brune; se pretează pășunilor și fânețelor naturale. În culoarul depresionar al Mureșului, se

regăsesc soluri aluviale pe luncă și cernoziomuri cambice și argiloiluviale podzolite, inclusiv

podzolice pe terase, de regulă cu textură fină, bogate în humus, având un potențial agricol

ridicat. Pe teritoriul comunei Galda de Jos nu sunt resurse ale subsolului care să facă obiectul

unor exploatari.

Clima este continentală, cu uşoare nuanţe de excesivitate în regiunile de şes şi de podiş,

şi moderată cu uşoare nuanţe pluviale în regiunea montană. Temperatura medie anuală: 8 – 9º

C, precipitaţiile medii anuale = 52,4 mm. O caracteristică aparte a climei o constituie existenţa

topoclimatului cu efect de fohn, prezent pe versanţii estici a Munţilor Trascău şi până spre

culoarul Mureşului. Aici primăverile sunt timpurii, verile calde şi senine, precipitaţiile mai

reduse, iar toamnele sunt lungi şi însorite, condiţii ce îmbunătăţesc potenţialul turistic al

regiunii.

Vegetaţia masivului prezintă o mare varietate dată de diferenţele de altitudine (etajare pe

verticală), de expoziţia versanţilor, de natura solului (a rocii) etc. La poalele munţilor, mai

ales pe versanţii sudici, în formă de petice apar păduri de gorun, stejar, cer întrerupte de fâneţe

sau terenuri agricole. Deasupra acestora, şi mai ales pe versanţii nordici, se întind făgetele

pure sau în amestec cu carpen, frasin etc, ce urcă până pe culmi. La limita superioară apare

bradul şi molidul, dar nu domină.

Dintre plantele ocrotite trebuie să amintim floarea de colţ, ce se găseşte în zona Cheilor

Întregalde, la o altitudine de numai 550 m, unde trăieşte în condiţii naturale la cea mai joasă

altitudine din Europa. De asemenea, trebuie să amintim, fiind tot ocrotite, poienile cu narcise

de la Piatra Cetii şi de la Negrileşti.

Fauna zonei este cea obişnuită pentru pădurile de foioase. Se găsesc cerbi, căprioare,

mistreţi, vulpi, iepuri şi mai rar lupi şi pisici sălbatice. Dintre păsări amintim graurul,

ciocănitoarea, privighetoarea, ghionoaia sură, mierla, ciocârlia de pădure, sturzul de vase,

cucul etc., iar în stâncăriile calcaroase, ca şi în chei, apar câteva specii de păsări mai rar

întâlnite, cum sunt: presura de stâncă, mierla de piatră, fluturaşul de stâncă sau lăstunul de

stâncă. În Cheile Râmeţului mai trăieşte şi acvila de munte. Din fauna acvatică se pot aminti

păstrăvul, mai ales în pâraiele Ighielul, Ampoiţa, Galda, Râmeţul. Mai apare boişteanul şi

zglăvoaca, iar în apele Ampoiului şi Galdei se găseşte lipanul şi moioaga.

Hidrografie. Principala apă curgătoare care străbate comuna Galda de Jos este pârâul

Valea Gălzii, care izvorăște de sub Negrileasa Mogoșului la o altitudine de 1 120 m și are o

5

lungime de 43 km (pe teritoriul comunei, 20 km). Valea Gălzii are un curs dominant V-E, taie

transversal Munții Trascăului, străbate zona premontană, apoi culoarul Mureșului și se varsă

în Mureș în dreptul localității Sântimbru. În zona de munte, pe teritoriul comunei sunt

numerosi afluenti de mică importanță, precum: pârâul Primăverii, pârâul Porcului, pârâul

Calului, Valea Dostinei, pârâul Verde, pârâul Bulzului, foarte activi în timpul ploilor

abundente. Pe partea stângă, cel mai important afluent este pârâul Valea Cetii, care izvorăște

de la altitudinea de 960 m din Muntele Cetii și are o lungime de 15 km (din care 10 km pe

teritoriul comunei Galda de Jos); se varsă în Valea Gălzii, în dreptul satului Benic. Pe partea

dreaptă, în satul Galda de Jos, pârâul valea Gălzii primește pârâul Tibrișor, iar în aval, în satul

Oiejdea, primește pârâul Valea Cricăului, cu o lungime de 21 km (din care 5 km pe teritoriul

comunei).

Rezervațiile. Rezervațiile naturale ale comunei Galda de Jos sunt de o frumusețe rară și

au o importanță turistică deosebită, fiind o mândrie a locurilor.

Cheile Galdei intră în categoria rezervațiilor complexe, fiind reprezentate de un peisaj

spectaculos, modelat în calcare, care adăpostește un număr important de specii de plante

calcofile. Rezervația este amplasată pe teritoriul comunei Galda de Jos, în partea estică a

Muntilor Trascăului, pe cursul inferior al Galdei, la o altitudine cuprinsă între 350-500 m.

Accesul în rezervație se face pe DJ 107 K, Galda de Jos - Întregalde, ce trece prin chei.

Suprafața rezervației măsoară 20 ha, din care 8 ha rezervația propriu-zisă și 12 ha zona

tampon. Starea actuală a rezervației este bună. Prin ea trece un drum județean asfaltat, iar în

partea de nord a cheilor, pe versantul stâng a funcționat o carieră a căror urme se pot vedea și

astăzi. Cheile Galdei reprezintă o poartă de intrare în paradisul formelor calcaroase deosebit

de atractive din punct de vedere turistic.

Bulzul Gălzii sau Piatra Bulzului , este o rezervație geologică, reprezentată printr-un bloc

calcaros în formă de creastă ascuțită, cu înălțimea de 71 m, ce domină satul Poiana Galdei,

situat pe cursul mijlociu al râului Galda, pe interfluviul dintre Valea Galda, la nord și pârâul

Tibru la sud, la o altitudine de 941 m. Accesul se face din DJ 107 K până în satul Poiana

Galdei, unde există o potecă ce urca circa. 2 km pe Valea Bulzului până la vârful Piatra

Buzului. Suprafața rezervației este de 0,12 ha, culmea de calcar având lungimea de 200 m și

lățimea de 60 m. Rezervația propriu-zisă cuprinde numai blocul de calcar, dar zona tampon se

extinde pe 200-300 m în jur cu pădure și pășune. Prin pitorescul ei, rezervația se poate încadra

într-un circuit turistic care ar urmări Valea Galdei.

Cheile Întregalde , situate în Poiana Galdei și parțial în comuna Întregalde, satul

Modolești, de-a lungul DJ 107 K. Cheile sunt situate între două masive calcaroase: Plaiul

6

(1174 m), la nord și Pleșa Caprei (1139 m), la sud și reprezintă o rezervație complexă, cu un

relief deosebit de pitoresc, cu numeroase creste ascuțite și turnuri care conservă, totodată,

numeroase specii rare de plante. Ca urmare a intensei carstificări, se întâlnește întreaga gamă

de forme carstice: versanți abrupți și golași, vârfuri sub formă de turnuri, și peșteri precum și

numeroase acumulări deluvio-coluviale sub formă de grohotișuri și blocuri. Masivul sudic, ce

culminează în vârful Piatra Caprei, constituie partea cea mai interesantă din chei, întrucât pe

versantul său nordic vegetează floarea de colț, la una din altitudinile cea mai joasă din țară.

Piatra Cetii se constituie într-o rezervație peisagistică formată dintr-un relief pitoresc, în

cea mai mare parte reprezentată de creste, abrupturi, și stâncării, parțial pe versanți repezi

acoperiți cu vegetație forestieră. Se remarcă printr-o mare diversitate floristica, adăpostind o

serie de endemisme și plante aflate pe lista roșie a plantelor superioare din România ca specii

care necesită ocrotire. Rezervația este situată în Răicani, la hotarul de nord al comunelor

Întregalde și Stremț. Accesul se face din Cetea și din Poiana Galdei. Aici se înregistrează cea

mai mare înălțime de pe raza comunei Galda, 1233 m.

Cheile Văii Cetii formează o rezervație complexă, reprezentată de un peisaj spectaculos,

modelat în calcare ce conservă unele din cele mai tipice marmite torențiale numite "Băile

Romane". Ea conservă și o serie de plante rare. Cascadele în chei sunt printre cele mai

spectaculoase, cu înălțimi de 4-8 m. Din punct de vedere al vegetației, rezervația se află în

domeniul pădurii de fag în amestec cu gorun, larice, mesteacăn și pin. Dintre plantele ocrotite

menționăm floarea de colț.

Protecția mediului. În zona respectivă nu s-au înregistrat acţiuni de degradare a

aerului, solului sau subsolului, din acest punct de vedere situaţia fiind normală.

2.2.2. Resursele antropice

Comuna Galda de Jos se mândrește cu un număr mare de obiective turistice:

Monumente de artă și arhitectură:

Ansamblul Bisericii reformate, Benic (Sec. XIII-XVIII);

Biserica reformată (ruine), Benic (Sec. XIII-XVI, transf. sec. XVIII);

Biserica ortodoxă de zid "Sf. Arhangheli" – Benic, a fost construită în 1809, în

apropierea vechiului lăcaș ale cărui urme se mai văd în partea de sus a cimitirului. Planimetria

lăcașului se constituie dintr-un altar pentagonal, decrosat, navă dreptunghiulară și turnul-

clopotniță la vest, care adăpostește astăzi vechiul clopot, al bisericii reformate;

7

Biserica ortodoxa de zid "Nașterea Maicii Domnului" – Cetea. Biserica cu

hramul “Nașterea Maicii Domnului” a fost construită în 1811. Piesa cea mai remarcabilă pe

care o adăpostește este masa altarului, bogat împodobită cu un decor vegetal sculptat;

Zid de incintă (fragmente), Benic (Sec. XIII-XVI, transf. sec. XVIII);

Biserica "Nașterea Maicii Domnului", Galda de Jos (Sec. XV, 1715).

Începuturile și etapele sale constructive sunt greu de stabilit, astfel încât datările se încadrează

între secolele XV si XVII. Prezintă o absidă semicirculară, considerată romanică, naos

dreptunghiular semicilindric, tămplă de zid cu două uși, contraforţii și fereastră circulară cu

elemente gotice. În secolul XVIII au fost adăugate pronaosul, turnul-clopotniță, acestea cu

elemente de inspirație barocă. În interior, pictura de secol XVIII mai poate fi vizibilă pe

catapeteasmă;

Biserica "Sf. Arhangheli", Galda de Sus (Sec. XVII, 1750 - 1800). Ridicată în

secolul al XVIII-lea, pe locul unei vechi biserici de lemn, lăcașul de cult de zid, este compus

din naos și pronaos acoperite cu bolți, absidă semicirculară și turn clopotniță. Elementele de

originalitate sunt vechile cruci de piatră din zidul bisericii pe care se mai pot citi numele unor

decedați din secolul XVIII. Pictura de început de secol XIX împodobește astăzi altarul, iar

iconostasul cu decor sculptat prezintă elementele baroce și neoclasice;

Biserica "Cuvioasa Paraschiva", Mesentea (1782). La Biserica "Cuvioasa

Paraschiva" din Mesentea au început lucrări de consolidare și restaurare, fiind introdusă în

circuitul turistic european, datorită picturii sale deosebite, realizate de pictorul Stan Zugravul.

Castele: Pe teritoriul comunei Galda de Jos se află Castelul Kemeny. Acest castel și

dependințele au fost trecute în posesia statului și au devenit temnițe și lagăre de muncă pentru

deținuții politici de la închisoarea din Aiud. În prezent, în interiorul fostului castel își

desfășoară activitatea Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Alba.

Etnografie și folclor. Comuna Galda de Jos, alături de Șard, Ighiel, Bucerdea Vinoasă,

Craiva, Cricău ș.a. face parte din centrul viticol ”Țara Vinului”. Aici se pot cunoaște în

profunzime tradiții legate de practicarea viticulturii; se pot afla numeroase date, inedite, cu

privire la uneltele specifice muncii viticole, la vasele și instrumentele tradiționale folosite în

prelucrarea strugurilor și în obținerea vinului.

8

2.2.3. Cadrul socio-economic

Distribuţia populaţiei în localităţile comunei este următoarea:

Tabelul nr. 1

Nr.crt.

Localitate Populaţie Număr gospodării

1 Galda de Jos 2030 490

2 Oiejdea 906 290

3 Mesentea 223 70

4 Benic 524 183

5 Cetea 487 198

6 Galda de Sus 448 153

7 Poiana Galdei 158 52

8 Răicani 31 14

9 Lupşeni 37 16

10 Măgura 32 12

11 Zăgriş 6 3

Total comună 4.882 1.481

Sursa: http://www.comuna-galda.ro/ro/index.php.pdf

Datele prezentate sunt rezultate în urma recensământului populaţiei şi locuinţelor din

anul 2002, precum şi al recensământului general agricol din anul 2003. Numărul de locuitori,

populaţie stabilă: 4.882, din care:

Populaţie masculină: 2.448

Populaţie feminină: 2.434.

Ramuri economice industriale prezente: agricultură: creşterea animalelor şi prelucrarea

cărnii de pasăre, cultura vegetală (prestări servicii); producţie confecţii metalice, producţie

utilaje de prelucrare a lemnului, prelucrare masă lemnoasă; transport persoane; morărit –

panificaţie; tâmplărie; comerţ etc.

2.2.4. Infrastructura

În zona aleasă pentru amenajare există drumuri în stare foarte bună (DN 1 Bucureşti

Sebeş – Cluj Napoca – Oradea; DJ 107K: Galda de Jos— Intregalde — Mogoș), bună,

majoritatea aflându-se în stare acceptabilă. Străzile din sate sunt pietruite, fiind toate într-o

stare acceptabilă.

9

Alimentarea cu gaz în comună este prezentă în localitățile: Galda de Jos, Oiejdea,

Mesente, fiind necesar extinderea și în localitățile Benic, Cetea, Galda de Sus. Alimentarea cu

energie electrică și cu apă este prezentă în Galda de Jos.

În prezent, este în curs de derulare investiția « Alimentare cu apă potabilă în comuna

Galda de Jos - lucrări noi », cu finanțare prin Programul SAPARD, care va asigura

alimentarea cu apă potabilă în sistem centralizat, cu cișmele stradale a satelor Galda de Jos,

Mesentea, Oiejdea, cu extindere în Benic. Comuna nu beneficiază de sistem de canalizare,

avându-se în vedere căutarea de surse financiare pentru realizarea acestei utilități.

2.2.5. Echipamentul de cultură și odihnă

La limita comunei Galda de Jos, spre comuna Întregalde, în satul Poiana Galdei, se

găseşte Tabăra şcolară ”Roica”, într-o zonă deosebit de pitorească, cu un număr de 150 locuri

de cazare. La ieșire din Poiana Galdei se află și Pensiunea ”Floare de colț”cu o capacitate de

cazare de 10 locuri, urmată de Pensiunea ”Poiana Galdei” ,cu 9 locuri de cazare. În total, în

zonă sunt 169 de locuri de cazare.

2.2.6. Legislația în vigoare și protecția zonei

Zona turistică a comunei Galda de Jos nu este protejată și nici nu contravine legilor

privind proprietatea asupra terenurilor.

10

CAPITOLUL III.

Determinarea indicelui de atractivitate al zonei

Componentele ofertei turistice Pondere (qi)

Nivel calitativ (ci)

Indice de atractivitate (I)

I. Resurse naturale 0,30 1,05 - peisaj 0,09 4 0,36 - climă 0,03 3 0,09 - reţea hidrografică 0,02 2 0,04 - faună 0,03 2 0,06 - păduri 0,02 3 0,06 - vegetaţie de interes turistic 0,05 4 0,20 - monumente ale naturii 0,06 4 0,24II. Resurse antropice 0,15 0,37 - biserici 0,03 1 0,03 - monumente de arhitectură rurală 0,02 2 0,04 - etnografie 0,05 3 0,15 - folclor 0,05 3 0,15III. Poluarea mediului 0,10 3 0,30IV. Accesul 0,15 0,39 - rutier 0,09 3 0,27 - feroviar 0,06 2 0,12V. Distanţa faţă de: 0,10 0,36 - capitala judeţului 0,06 4 0,24 - alte centre emitente 0,04 3 0,12VI. Forme de turism practicate 0,20 0,54 - picnic 0,02 4 0,08 - plimbări în pădure amenajată 0,03 3 0,09 - plimbări în padure neamenajată 0,02 3 0,06 - distracții în spații acoperite 0,05 2 0,10 - baze sportive pentu sport animator 0,03 2 0,06 - camping 0,05 3 0,15

TOTAL 1 - 3,00

Indicele de atractivitate de 3,00 este cuprins între [1;4] și depășește jumătatea

intervalului, fiind apropiat de capătul superior al acestuia, de unde rezultă că în zona aleasă se

poate realiza o amenajare în condiții optime. Resursele naturale dețin ponderea cea mai mare

pentru că ele sunt cele mai importante elemente care justifică deplasarea turiștilor către

această zonă.

11

CAPITOLUL IV.

Determinarea ariei de atracție

Piața potențială a zonei ce urmează a fi amenajată va fi formată din turiștii ce vin din

orașele Alba Iulia, Aiud, Sebeș, Zlatna, Teiuș, Blaj etc., precum și de cei din comunele

(Întregalde, Ighiu, Rîmeț, Cricău etc.) și satele învecinate (Mesentea, Benic, Ighiel, Cetea,

Oiejdea etc.). De asemenea, pot veni turiști din toată țara, dar și din străinătate, ce vor putea

ajunge aici prin programe turistice concepute și organizate de diferite agenții de turism sau pe

cont propriu.

12

CAPITOLUL V.

Determinarea capacității optime de primire și a necesarului de construit

Terenul pe care se va realiza amenajarea se află exact pe Valea Gălzii, la 5 km de

comuna Galda de Jos, pe Drumul Județean 107K, spre Poiana Galdei. Astfel, prin faptul că

este încadrată de pădure pe de o parte şi de cursul unui râu, de cealaltă parte, terenul prezintă

un interes deosebit.

În ceea ce priveşte activităţile ce pot fi desfăşurate în zonă, între acestea pot fi incluse

următoarele:

- plimbări în pădure neamenajată;

- plimbări în pădure amenajată;

- picnic;

- distracții în spații acoperite.

Forme de turism practicate

Suprafaţa zonei (S)

în ha

Coeficient de corecţie

(k)

Suprafaţa normată pentru consum

turistic (N)

Capacitatea optimă de

prmire (Co)Picnic 1 1 1/50pers./ha 50Plimbări în pădure amenajată 1 1,25 1/200 pers./ha 250

Plimbări în pădure neamenajată 2 1,25 1/100 vizitatori/ha 250

Distracții în spații acoperite 1 1 1/150 vizitatori/ha 150

Baze sportive pentru sport animator 1 1,25 1/150 vizitatori/ha 188

Camping 3 1 1/100 vizitatori/ha 300Total 10 – – 1188

Din această capacitate optimă de primire se scad cele 169 de locuri de cazare deja

existente în zonă şi încă 1058 de locuri datorită tranzitului şi faptului că unele persoane se vor

caza la rude, la prieteni sau la localnici. Astfel, se va obţine o capacitate optimă de primire de

130 de locuri.

13

CAPITOLUL VI.

Concepția de amenajare a zonei

În zona aleasă se va construi, în primul rând, o pensiune cu un număr total de 44 de

locuri, repartizate astfel: parterul va avea 10 camere a câte două locuri, iar etajul, 8 camere a

câte trei locuri. Construcția pensiunii respectă specificul arhitectural local prin ambientul

rustic creat, fiind construită predominant din lemn, la care se adaugă piatra de râu.

Camerele vor fi spațioase, luminoase și zugrăvite în culori calde, deschise, dominând

cele de alb, galben pai, caramel și maro. Paturile, noptierele, șifonierul, masa, scaunele vor fi

din lemn masiv de fag sau de brad, sculptate cu diverse motive florale. Așternuturile, păturile,

covoarele și perdelele vor fi, de asemenea, încadrate stilului rustic. Băile vor avea faianța și

gresia în culori deschise cum ar fi galben, crem și alb. În fiecare cameră vor exista plante

decorative naturale, televizor, radio, telefon și minibar.

La parter va exista un living foarte spațios, amenajat cu șase fotolii, o canapea și

măsuță joasă, din lemn. Tot aici va fi realizat și un șemineu pe lemne, executat din calcar

natural, crem, cioplit manual, care vine să întregească imaginea rustică a acesteia.

În curtea pensiunii se va organiza un spațiu de joacă pentru copii, reprezentat de

leagăne și balansoare etc., în mare parte din lemn. Tot aici, vor fi amplasate foișoare, un iaz

artificial, băncuțe și elemente decorative, precum diverse flori, felinare și multe altele.

Următoarea construcție va fi un restaurant, unde se vor servi mâncăruri tradiționale

românești. Va avea 90 de locuri și o terasă cu 30 de locuri. Pereții vor fi zugrăviți în galben

deschis și portocaliu, mesele și scaunele vor fi din lemn vopsit în maro închis, tapițate cu stofe

imprimate în galben, alb, portocaliu, bej, iar perdelele și fețele de masă vor fi crem. Ambianța

va fi întreținută de audiții muzicale și televiziune.

Lângă restaurant va fi construită și o cramă ce va avea 12 mese a câte patru locuri

fiecare, unde se vor servi vinuri de calitate specifice zonei. Barmanul îi va încânta pe clienți

purtând un costum specific zonei: ie de bumbac alb, brâu din stofă de lână și vestă decorată cu

broderie și căptușeală roșie.

Campingul pensiunii va cuprinde 20 de căsuțe din lemn de brad, dintre care 10 cu câte

două paturi și celelalte 10 cu câte trei paturi. Căsuțele vor fi dotate cu noptiere, veioze,

oglinzi, un mini televizor, un grup sanitar propriu și încălzire electrică. De asemenea, va

exista și un spațiu special amenajat pentru amplasarea unor corturi pentru turiștii care vor dori

să se bucure din plin de natură.

14

Se va mai construi în zonă și o bază sportivă ce va cuprinde un teren de minifotbal și

două terenuri multifuncționale (baschet/tenis/fotbal-tenis). Vor fi amenajate cu gazon sintetic

și dotate cu bănci de rezervă, vestiare complet echipate și instalație de iluminat nocturn.

De asemenea, o parte din pădurea din apropiere va fi amenajată pentru picnic și pentru

plimbări, construindu-se în acest sens alei, foișoare, bănci, coșuri de gunoi , stâlpi de iluminat

și puncte de belvedere. Se va construi și o parcare unde turiștii își pot lăsa mașinile în

siguranță. În întreaga zonă vor fi amplasate panouri direcționale către diferite puncte turistice,

și vor conține descrieri ale zonei, precum și a faunei și a vegetației.

15

Schiţa de amenajare:

16

Restaurant

Cramă

Harta zonei:

17

BIBLIOGRAFIE

1. Andreea-Mihaela Băltărețu, Amenajarea turistică și dezvoltarea durabilă, Editura

Universitară, București, 2010;

2. www.comuna-galda.ro;

3. www.turismalba.ro;

4. www.carpati.org;

5. www.clubapuseni.ro

6. www.2rism.ro/

18