ameliorarea organismelor

8/10/2019 ameliorarea organismelor

1/21

Ameliorarea animalelor si progresul genetic

Cresterea productiei animaliere globale se realizeaza prin sporirea efectivelor si marirea

productiei pe cap de animal. Marirea productiei globale prin cresterea efectivelor nu estetotdeauna cea mai economica, ntruct presupune cheltuieli n plus pentru adapostirea,hranirea si ngrijirea animalelor. De dorit este sa se realizeze productii mari prin marireaproductiei pe cap de animal prin mbunatatirea potentialului genetic. Plecnd de laefectivele existente se formeaza o generatie noua cu potential genetic superior, care sadea productii superioare generatiei anterioare. ceasta modificare reprezinta!ameliorarea!, avnd ca unitate de lucru populatia.

meliorarea animalelor este procesul de modificare dirijata a potentialului productiv, acaracterelor ereditare, a genofondului populatiilor de animale domestice n directia doritade om " determina modificari n structura genetica a populatiei, n potentialul deproductie, deci, indirect, influenteaza productia.

#mul intervine n procesul de reproductie, modificnd structurile genetice alepopulatiilor $populatia este unitatea de lucru a ameliorarii%.

Deci, ameliorarea dirijeaza evolutia populatiilor.

Factorii care influenteaza productia animala globala

Cresterea productiei zootehnice globale se realizeaza prin&

cresterea numarului de animale $nu este totdeauna economica%'cresterea productiei medii pe cap de animal $actionnd simultan prin ameliorareagenetica si mbunatatirea conditiilor de exploatare%.

(itmul de ameliorare genetica, n ultima vreme, a crescut prin optimizarea programelorde ameliorare, lucru mbucurator avnd n vedere scopul final " cresterea productiei.

Factorii ameliorarii

)actorii care modifica frecventa genelor si a genotipurilor dintr"o populatie sunt&

mutatia $sursa primara de variatie genetica%'migratia'selectia $procesul de discriminare reproductiva%'deriva genetica $modificare ntr"o directie neprevazuta, dar cantitativ cunoscuta%'consangvinizarea $mperecherea indivizilor mai apropiat nruditi%.

Principalele mijloace folosite n ameliorare sunt selectia si dirijarea mperecherilor$ncrucisare si consangvinizare%


2/21

Caracterele principale ce fac obiectul ameliorarii

*n ameliorare se tine seama de urmatoarele caractere& productia' reproductia' viabilitateasi rezistenta la mbolnavire' exteriorul' originea si rudele colaterale $pedigreul%.

Deoarece tehnologia de ameliorare este dependenta de particularitatile genetice ale unuicaracter, de la fiecare este necesar sa se cunoasca heritabilitatea $h+% , repetabilitatea,corelatia cu altecaractere, ponderea variatiei neaditive si de mediu special, limitarea,influenta sau nlantuirea cu sexul.

eritabilitatea este proprietatea fiecarui caracter, a fiecarei populatii, a fiecarei generatiisi a conditiilor de mediu n care evolueaza populatia respectiva. eritabilitatea variazantre - si ' daca valoarea depaseste -,/ influenta genotipului este mare si invers.

0aloarea ridicata a heritabilitatii mareste sansa transmiterii caracterului la descendenti.Daca heritabilitatea este redusa transmiterea caracterului este slaba si uneori evidentiaza

un mediu optim de crestere si exploatare.*n principiu, gruparea caracterelor dupa heritabilitate este urmatoarea &

heritabilitate inferioara $1-,+% au caracterele& viabilitatea, fecunditatea, natalitatea,prolificitatea,ritmul de reproductie, longevitatea productiva, rezistenta la boli etc.'heritabilitate medie $-,+"-,2% au caracterele& durata lactatiei, cantitatea de lapte,greutatea corporala, tipul de conformatie, talia, sporul n greutate, indicele deconversie a hranei, finetea lnii, productia de oua etc.'heritabilitate ridicata $3-,2% au caracterele& durata gestatiei, 4 de grasime, 4 56, 4 delactoza, 4 de proteina, randamentul la taiere, grosimea stratului de grasime, lungimea

fibrei de lna, precocitatea ouatului, greutatea oului, lungimea mameloanelor etc.Cunoscnd gradul de determinare genetica a caracterelor, crescatorul opteaza pentrufolosirea factorilor de obtinere a rezultatelor favorabile n exploatare si, de asemenea,pentru alegerea formei si metodei de selectie.

Daca caracterul are heritabilitate mare selectia se face numai dupa fenotip $acestaprezinta certitudine n transmitere%' daca heritabilitatea este scazuta, n selectie sefolosesc criteriile genotipice.

Caractere de productie

)iecare productie este rezultanta unui ansamblu de caractere complexe care, la rndul lor,sunt ansamblul caracterelor simple.

Productia de lapte include caracterele& cantitatea' 4 de grasime' 4 de proteina.


3/21

Cantitatea de lapte este caracter limitat de sex, cu heritabilitate mica $h+7 -,+ " -,2+%' secoreleaza negativ cu 4 de grasime si slab pozitiv cu unele caractere de dezvoltare siconformatie

Cantitatea de lapte este influentata de interactiuni genetice neaditive $dominanta%, defactorii de mediu intern $vrsta la prima fatare, rangul lactatiei, luna de lactatie....%,precum si de factorii externi $hranirea, igiena corporala, numarul de mulsori pe zi...%.

8rasimea si proteina din lapte sunt corelate pozitiv ntre ele' au heritabilitate mare $h+7-,/"" -,9%.

Productia de carne $bovine, suine, ovine, caprine, pasari, iepuri% depinde de& sporulmediul zilnic sau greutatea la o anumita vrsta $h+7 -,:/%' consumul specific $h+7 -,:"-,9%' compozitia si conformatia carcasei.

Consumul specific este puternic corelat pozitiv cu sporul n greutate si este influentat, casi sporul, de factori de ordin intern $vrsta, sex, gestatie%, de influenta materna $vrsta,produsii la o fatare, productia de lapte...% si factorii interni $alimentatie, adapost, mediuetologic...%.

Productia de lna prezinta un aspect cantitativ $h+7 -,2"-,/% si un complex de caracteredeterminate pentru calitate $h+ 7 -,/% .

Productia de oua este un caracter limitat de sex si cuprinde numarul de oua $h+7 -,+"-,:%,greutatea oului $h+7-,/"-,;%, forma oului etc.


4/21

(eferindu"ne la acestea, putem vorbi despre anomalii.

nomaliile ereditare pot fi uneori utile& gena nanismului !d>arf! $la gaini% produce gainipitice, mame de broiler, cu importanta n reducerea consumului propriu de furaje pe ou,deci reducerea pretului de productie.

nomaliile produse de mediu $stari patologice determinate de temperatura, radiatiasolara, alimentatie, aglomeratie% se pot restrnge prin obtinerea de hibrizi, ce au rezistentamai mare dect rasele pure.

nomaliile produse de factorii patogeni sunt considerate boli adevarate. Desi au fostexecutate experiente de selectie $pe gaini " Draganescu C., ?;?% pentru rezistente ladiferite boli, nu s"au putut forma linii absolut rezistente sau receptive.

@ste mai sigur si mai ieftin a se dobndi rezistenta prin imunizare dect prin selectie .

Caractere de exterior

*n prezent, sunt luate n considerare numai caracterele corelate cu productia $dezvoltareacorporala, conformatia corporala, constitutia, conditia, roba% si acestea n corelatiegenetica cu alte caractere.

Selectia

5electia este procesul de alegere a animalelor pentru reproductie sau procesul de

discriminare reproductiva nentmplatoare a genotipurilor.5electia actioneaza la toate nivelurile de organizare a materiei vii si poate fi observataprin numarul de descendenti produsi si retinuti de la fiecare individ.

Discriminarea reproductiva are urmatoarele cauze&

ntmplarea $un individ, indiferent de valoarea lui, poate avea mai multi sau mai putinidescendenti%'selectia naturala $mediul de viata favorizeaza reproductia celor mai adaptati%'

selectia artificiala $omul actioneaza n directia dorita%.

5electia artificiala se face pe baza cunoasterii performantelor $productii& lapte, lna,greutate...%, alegndu"se parintii $potentiali si apoi efectivi%' din indivizii efectivuluimatca se aleg parintii generatiei urmatoare $selectia pe ascendenti cu nucleu de prasila%.

@tapele selectiei artificiale sunt .


5/21

predictia valorii de ameliorare a candidatilor la selectie'clasarea candidatilor dupa valoarea de ameliorare'retinerea la reproductie'

folosirea diferentiata la reproductie si obtinerea efectiva de descendenti $nivelulrealizat al selectiei%.

@fectul genetic al selectiei se materializeaza prin modificarea performantelor populatiei,promovnd o parte din indivizi.

*n functie de sursa de informatie fenotipica, selectia se face dupa performanta proprie $peperformante proprii, intrafamilial% si performantele rudelor $interfamilial, pe ascendenti,pe descendenti si pe rude colaterale%.

Dupa numarul caracterelor luate n obiectivul selectiei, aceasta se face pentru un caracter

dupa metodele susmentionate, iar dupa mai multe caractere prin metodele n tandem, penivele independente si pe indici de selectie.

Metodele de selectie se mai clasifica si dupa valoarea de ameliorare $generala sauspeciala% felul n care este vizata modificarea caracterelor $directa sau indirecta% sidirectia de modificare a populatiei $directionala, stabilizatoare, disruptiva%.

5ub aspectul costului, selectia pe performante proprii $individuala sau masala% este ceamai convenabila si are doua variante&

cu individualizare $nu impune controlul montei si fatarilor si nregistrarea originii' se

recomanda pentru ameliorarea cantitatii de lna a oilor si greutatii vii la porci, oi,gaini, curci%'masala $se grupeaza fatarile pentru obtinerea de loturi mari de contemporani, formareagrupelor, controlul caracterului la o anumita vrsta si clasarea n momentul luariideciziei de selectie

*n cadrul populatiilor mici, unde este pericolul mperecherilor nrudite, se recomandaselectia intrafamiliala, care se aplica pentru aceleasi caractere ca si precedenta$caracterele nu sunt limitate de sex si nu impun sacrificarea pentru masurare% "

Paralel cu selectia artificiala actioneaza si selectia naturala' chiar daca nceteaza selectia

artificiala, selectia naturala continua, supravietuind numai animalele adaptate' dupacteva generatii constatam ca productiile acestora sunt scazute, motiv pentru care selectiaartificiala trebuie sa existe continuu.

*n vederea selectiei, animalele trebuie individualizate, trebuie sa li se tina evidentaproductiei, sa li se determine greutatea, sa fie masurate, sa se cunoasca sporul mediuzilnic la tineret, genealogia etc., dar li se face si un riguros control sanitar veterinar.


6/21

*n urma clasarii, ntr"o ferma elita, animalele se mpart n : categorii&

nucleul de prasila $efectivul"matca% 7 cele mai bune exemplare $din clasele !record! si!elita! " tabelul9.+.% de la care se opresc descendentii pentru nlocuirea reformatelor,deci asigura dezvoltarea crescatoriei'

nucleul de productie 7 animale destinate exploatarii sau livrarii altor ferme'animale reformate 7 animale care nu mai sunt rentabile n exploatare $se vorsacrifica%.

precierea reproducatorilor se face prin bonitare

Efectul selectiei

6rmarile excluderii de la reproductie ale genotipului populatiei se soldeaza cu modificariale acestuia la generatia urmatoare, care apar n snul populatiei si poarta denumirea deefectul selectiei sau cstig genetic $D g% $8eorgescu 8h.si Aavoi =., ??%. @fectul se

urmareste la toate caracterele.

*ntruct majoritatea caracterelor care intereseaza din punct de vedere economic suntcantitative, efectul selectiei reprezinta deplasarea mediei genetice a acestora n populatiasupusa selectiei.

@xprimarea efectului selectiei se face prin deplasarea mediei genetice de la o generatie laalta $D g 7 h+x i% sau prin raportarea mediei genetice la intervalul dintre generatii&

@fectul selectiei depinde de urmatorii factori&

diferenta de selectie, i'heritabilitatea caracterelor, h+$vezi mai sus%'intervalul dintre generatii, B $n cazul calcularii efectului anual%.

Diferenta de selectie reprezinta diferenta dintre media caracterului la indivizii alesi pentruprasila n urma selectiei si media caracterului la populatia din care provin. 5e exprima n

valori absolute ale caracterului analizat si n unitati ale deviatiei standard $s% sau alevariatiei $s+%.

Marimea diferentei de selectie depinde de varianta genotopica a efectului selectiei siintensitatea selectiei $(%.

0arianta genotipica mare permite realizarea diferentei accentuate, deci creste efectulselectiei si invers $cazul liniilor consangvinizate%.
http://www.ase.ro/ciedd/zootehniemaria/newpage24.htmhttp://www.ase.ro/ciedd/zootehniemaria/newpage24.htm


7/21

=ntensitatea selectiei $procentul de animale retinute pentru prasila din fiecare generatie%este raportul dintre numarul masculilor din fiecare generatie si numarul masculilorretinuti pentru prasila $4 mic de retinere, intensitate mare%.

*n directia productiei de lapte, vrsta primei fatari reprezinta o nsusire individuala

importanta, cu implicatii att n reducerea duratei !vietii reproductive!, ct si n realizareaproductiei maxime ntr"o lactatie ct mai timpurie, ambele nsusiri avnd, la rndul lor,corespondenta n accelerarea ritmului de selectie $tabelul 9.:.%, n tehnologia deexploatare adoptata si economicitatea productiva.

Daca se mentine neschimbat numarul animalelor din efectiv,

,

n care& @ " 4 anual de nlocuire a femelelor sau masculilor din efectiv&

,

unde& 0" vrsta medie a primei fatari, ani'

0+" vrsta medie a reformarii, ani'

) " numarul mediu de femele sau masculi obtinuti anual de la o femela.

De exemplu& ntr"un efectiv de taurine avem 07 + ani si : luni, 0+7 ani si : luni si ) 7-,2. 5a se calculeze @ si (.

$procentul de vitele retinute pentru prasila din cele nascute%

Dar, n practica, avnd n vedere eliminarile care se fac, trebuie retinut un efectiv dublude vitele.
http://www.ase.ro/ciedd/zootehniemaria/newpage25.htmhttp://www.ase.ro/ciedd/zootehniemaria/newpage25.htmhttp://www.ase.ro/ciedd/zootehniemaria/newpage25.htm


8/21

=ntervalul dintre generatii reprezinta timpul scurs de la data nasterii parintilor si datamedie a nasterii descendentilor

Problema intervalului dintre generatii este acuta la speciile mari, deoarece pentruobtinerea efectului selectiei dorite este nevoie de timp ndelungat.

De exemplu, la taurine trebuie sa se acorde atentie deosebita la alegerea reproducatorilormasculi $testarea dupa descendenti%.

Potrivirea perechilor la animalele domestice

#peratiunea de mperechere ntr"un anumit fel a cuplurilor n scopul obtinerii de produsicu baza ereditara dorita poarta denumirea de potrivirea perechilor' urmareste obtinereaunei descendente prin combinarea sexelor opuse, cladeste baza ereditara si determinaameliorarea prin modificarea frecventei genotipurilor.

Dar>in spunea ca !mpiedicarea mperecherilor libere si alegerea judicioasa a indivizilorpentru mperechere sunt pietre unghiulare n arta cresterii animalelor!.

5tabilirea cuplurilor masculi x femele are ca scop fixarea n baza ereditara aparticularitatilor selectionate la animalele de prasila si intensificarea lor la generatiile

urmatoare.*n cazul mperecherilor ntmplatoare " nedirijat " efectivele de animale prezintaomogenitate' de exemplu rasele naturale.

*n cazul mperecherilor dirijate " partenerii au aceleasi nsusiri " n descendenta nsusirileparintilor vor fi evidente si produsii rezultati constituie punctul de plecare pentruformarea liniilor si familiilor.

Criterii de clasificare si sisteme de mperecheriCriteriile dupa care sunt clasificate sistemele de mperechere sunt&

felul reproductiei& consangvina si normala'repartizarea cuplurilor& individuala sau de clasa'asemanarea sau neasemanarea fenotipica $heterogene sau omogene% si genotipica$nenrudite sau nrudite%.


9/21

*mperecherea consangvina se realizeaza ntre animale nrudite, cu unul sau mai multiascendenti comuni $vezi punctul 9.;.%.

*mperecherea normala se realizeaza ntre animale din aceeasi rasa, fara legatura derudenie, n scopul combinarii ideale a celor mai importante caractere ale partenerilor

$productie, dezvoltare, conformatie%. 5e obtin astfel cirezi omogene cu efecteameliorative lente, dar sigure.

*mperecherea individuala este operatia de repartizare a femelelor pentru fiecare mascul.Prin aceasta metoda se obtin rezultate rapide si certe.

*mperecherea de clasa reprezinta operatia de stabilire a categoriei sau clasei de femele cese repartizeaza masculilor.

*mperecherea heterogena $heterogamia% se foloseste n urmatoarele situatii&

mperecherea femelelor dintr"o clasa inferioara cu masculi dintr"una superioara nvederea ameliorarii'mperecherea indivizilor din linii diferite pentru obtinerea de linii noi, care sansumeze calitatile celorlalte.

De exemplu, se pot mperechea linii de taurine cu productii mari de lapte si 4 mic degrasime, cu linii de la care se obtin productii medii de lapte si 4 mare degrasime,urmarindu"se fie formarea unei linii caracterizata prin valori ridicate ambelorcaractere, fie infuzia unei linii n calitatea celeilalte. stfel de mperecheri auaplicabilitate la toate speciile.

*mperecherea omogena are ca scop ntarirea nsusirilor ereditare la descendenti "homogamie " mperecherea facndu"se ntre animale cu nsusiri morfo"productive si chiarereditare asemanatoare.

cest sistem se foloseste n vederea obtinerii animalelor de prasila. Masculii rezultati dinaceste mperecheri sunt valorosi datorita marii puteri de transmitere a caracterelorereditare.

*mperecherea nenrudita se practica ntre indivizi al caror pedigreu nu prezinta stramosicomuni. 5e recomanda a fi folosita n fermele de productie, dar si n cele de selectie,produsii obtinuti fiind normal dezvoltati si cu vitalitate sporita.

Dezavantajul este ca, din lipsa stramosilor comuni valorosi ai partenerilor, posibilitatilede consolidare a nsusirilor valoroase n generatiile urmatoare sunt reduse.


10/21

ncrucisarea

*ncrucisarea este mperecherea ntre indivizii unei populatii sau din populatii diferite.

@fectele ncrucisarii sunt&

se schimba frecventa genelor, deci si performanta populatiei'influenteaza varietatea populatiei'se produce fenomenul heterozis.

Metodele de ncrucisare sunt determinate de& gradul nrudirii si scopul urmarit.

Dupa gradul nrudirii&

a. mperecherea animalelor din specii diferite&

hibrizii genului os& taurine x Aeb 73 5anta 8ertruda, Charbrai, rangus' taurine xEac'hibrizii subfamiliei @Fuinae& magar x iapa 7 catr'

armasarxmagarita7bardou'

cabaline x zebre 7 zebroizi'

hibrizii genului #vis& Merinos x Muflon 73 Merinos de munte $n Caucaz%'la pasari& gsca comuna x gsca carunculata'

gaina x fazan'

rata comuna x rata Geseasca'

b. mperecherea animalelor din rase diferite 73 metisi'

c. mperecherea animalelor din linii diferite 73 hibrizi.

Dupa scopul urmarit&

a. ncrucisari de ameliorare&


11/21

ncrucisarea de absorbtie $se practica pentru nlocuirea raselor slab productive " deexemplu& sura de stepa nlocuita cu 5immenthal sau runa' Higaia si Hurcana cuMerinos%ncrucisarea de infuzie $pentru a corecta unele defecte si pentru evitarea

consangvinizarii% ".'ncrucisarea pentru formarea de rase noi de sinteza $se prefera combinari de rase cu tipproductiv diferit%'

b. ncrucisari industriale 7 au ca obiectiv producerea hibrizilor de exploatare' hibrizii nuse mperecheaza ntre ei&

simpla $ncrucisarea ntre doua populatii pentru obtinerea )de comercializare%. 5eaplica la pasari $cocosi Geghorn x gaini (hode =sland 7 gaini oua%, la vaci cu lapte$Charolaise pentru tineret de carne%, la oi $pentru obtinerea mieilor de carne%.

Dezavantajul este ca efectul heterozis matern nu foloseste $mielutele, scrofitele,vitelele din )se sacrifica%'dubla de ntoarcere $acI"cross ".%. 5e aplica mai ales n ameliorarea porcinelor deexploatare'tripla " pentru producerea porcinelor si ovinelor de carne si a pasarilor pentru oua. Ganoi n tara se aplica la pasari& la rasa Geghorn, hibridul lbo ;- a rezultat dinncrucisarea a trei linii J$D x )% x GK. #uale cu coaja colorata se obtin de la hibrizii(oso ;- J$= x M% x K din rasa (hode"=sland'cvadrupla " se foloseste n ameliorarea industriala a gainilor pentru carne'rotativa " este simpla ca aplicare si se obisnuieste la ameliorarea porcinelor, ovinelor sitaurinelor'

heterogamia " actioneaza invers homogamiei, mentinnd heterozigotia.

Consangvinizarea (endogamia)

Consangvinizarea este mperecherea unor animale mai nrudite dect media nrudirii dinpopulatie. #rice reproducere !n sine! a unei populatii duce la consangvinizare, gradul eidepinznd de marimea populatiei, selectie si dirijarea mperecherilor. Hoti indivizii din

!populatii nchise! sunt, dupa un anumit numar de generatii, nruditi ntre ei' cu ctpopulatia este mai mica, nrudirea este mai mare.

8radul de nrudire se stabileste cu ajutorul coeficientului de consangvinitate " ) " ce sepoate estima pe pedigreu &


12/21


13/21

scaderea fecunditatii si prolificitatii'micsorarea taliei si a greutatii corporale a descendentilor'scaderea vitalitatii si a productiei'scaderea puterii de folosire a hranei'aparitia monstruozitatilor.

*n este prezentata manifestarea depresiunii de consangvinizare la cteva nsusiri aleanimalelor domestice. Productia de lapte scade cu :,+4, numarul de purcei cu 2,94,numarul de oua cu 9,+4 la cresterea coeficientului de consangvinizare cu -4.Depresiunea de consangvinizare se manifesta diferit, afectnd mai ales caracterele cuheritabilitate mica, cele implicate n adaptarea la mediu.

)recventa si intensitatea cu care apar efectele imperecherilor nrudite depind de&

specia& efectele se resimt repede si pregnant la animalele cu ciclu de reproductie scurtsi la cele politocice $iepuri, suine, pasari%'

gradul si modul de nrudire& efectele sunt mai puternice la animalele cu grad maiapropiat de nrudire'durata practicarii consangvinizarii& efectele sunt mai evidente daca se practicandelungat'conditia fiziologica si nsusirile de exterior ale indivizilor supusi mperecherii& efectelesunt mai putin evidente la animalele cu conditie fiziologica buna si celelalte nsusiribune'conditiile de mediu n care au fost crescuti parintii& efectele negative aleconsangvinizarii dispar daca animalele nrudite au fost tinute n conditii diferite demediu " regiuni geografice diferite, hranire diferita'ontogeneza& daca produsii sunt crescuti n mediu corespunzator vor resimti mai usor

efectele negative ale mperecherilor nrudite.

*n practica zootehnica consangvinizarea este folosita n lucrarile curente de ameliorare.5e obtin astfel linii si familii n cadrul raselor, dar si rase noi. Din !ncrucisarea! liniilorconsangvinizate se obtine fenomenul de heterozis la hibrizii consangvini.

Ginia consangvinizata reprezinta un grup de indivizi $mai mult sau mai putin asemanatorigenetic% ce a rezultat din mperecheri ntre indivizi nruditi timp de mai multe generatii.

*mperecherile sunt de tipul& parinti x descendenti' frate x sora' semifrati x semisurori'veri primari .

Giniile consangvine exprima un grad de nrudire mediu superior fata de populatia din careprovine $Dinu =. si colab., ?+%.

Pentru obtinerea liniilor consangvinizate se parcurg mai multe etape&

alegerea intemeietorului liniei dintr"o familie valoroasa genetic, urmarindu"secapacitatea lui de a"si transmite nsusirile'


14/21

formarea si consolidarea nsusirilor prin alegerea femelelor cu caractere valoroaseasemanatoare, nrudite cu ntemeietorul'mentinerea si perfectionarea nsusirilor prin selectia riguroasa a masculului sifemelelor.

Dupa scoaterea ntemeietorului de la reproductie se alege un continuator din descendentiicu cele mai valoroase nsusiri, pentru a pastra sau intensifica chiar nsusirile valoroase aleliniei.

Ga animalele domestice, producerea si combinarea liniilor consangvinizate s"au realizatla porc $anul ?2- " debut%, gaini, ovine, taurine ,cabaline etc.

@xperimentul producerii liniilor consangvinizate, dupa Draganescu C. $?;?% relevaurmatoarele aspecte&

fixarea genotipurilor valoroase necesita cuprinderea ntregii populatii de origine,

rezultnd un numar mare de linii'consangvinizarea strnsa, fara selectie, este cea mai eficienta mperechere'sub raport economic, formarea liniilor consangvinizate este costisitoare'cresterea liniilor valoroase este foarte costisitoare.

Fenomenul de heterozis si selectia pentru heterozis

uffon si Dar>in, n secolul 0=== si, respectiv =, au sesizat ca produsii de ncrucisare" hibrizii " sunt mai vigurosi dect indivizii puri. Prin heterozis $termen propus de 5chulln ?2% se ntelege superioritatea performantei medii a hibrizilor reciproci, fata de mediaperformantelor populatiei parentale, n aceleasi conditii de mediu&

n care&

" procentul de heterozis, 4'

P" media descendentei )a hibridului'


15/21

P" performanta medie a liniei '

P" performanta medie a liniei .

eterozisul este opus $complementar% depresiunii de consangvinizare. Prin mperecheri

nrudite are loc un proces invers, de crestere a homozigotiei, deci de manifestare aefectului genelor nefavorabile si de scadere a performantei indivizilor consangvinizatifata de performanta medie a indivizilor neconsangvinizati.

*mperecherea liniilor consangvinizate ntre ele fara a se face selectie duce la egalareafenomenului heterozis cu depresiunea de consangvinizare' n cazul selectarii lor dupaaptitudinea combinata si apoi mperecherea lor, efectul heterozis depaseste depresiuneade consangvinizare si reprezinta baza producerii hibrizilor industriali " mai ales la plante.

Datorita importantei fenomenului pentru marea productie, animalele ce manifesta efectheterozis sunt produse pe cale industriala, prin ncrucisarea unor populatii selectionate cu

acest scop.5electia populatiilor destinate hibridarii are loc dupa cum este nfatisata n si $=uliana


16/21

absenta culorii parului, pielea alba, ochii sensibili la lumina, fragilitate mare la maimulte specii de animale'mai multe gene determina un caracter $frecvent%& aptitudinile economice aleanimalelor $productii, spor de crestere, talie, culoare...% sunt influentate de numeroasegene.

*n functie de asemanarea genelor, animalele pot fi homozigote $perechea de cromozomiau aceeasi gena% si heterozigote $perechea de cromozomi poarta o gena diferita%.

8enele pot actiona dupa cum urmeaza&

o gena nu permite ca alta sa se exteriorizeze 7 dominanta. De exemplu, gena mpiedica formarea coarnelor, deci este dominanta, fata de gena hcare este recesiva'genele actioneaza cu aceeasi forta 7 ereditate intermediara. De exemplu, genele (ractioneaza deopotriva si dau culoarea murga la cal'cromozomii heterozigoti sunt superiori celor homozigoti 7 superdominanta' se

manifesta n cazul prolificitatii, fecunditatii, capacitatii de adaptare...Hransmiterea caracterelor de la o generatie la alta are la baza legile ereditatii $8regorMendel%&

uniformitatea indivizilor din prima generatie $)%, care au baza ereditara homozigota,din combinarea lor rezultnd produsi cu acelasi genotip'disjuntia caracterelor n )+. (aporturile genotipurilor sunt& homozigot dominant, +heterozigoti si homozigot recesiv, iar la fenotipuri :& n cazul transmiteriidominante. Ga transmiterile intermediara si superdominanta raporturile dintrefenotipuri sunt &+&'

transmiterea independenta a caracterelor $prezenta coarnelor si culoarea se transmitindependent%.

Ga animale, o problema interesanta a biologiei moderne, cu implicatii economicesemnificative, o constituie determinarea sexului.

*n !echipamentul cromozomic al animalelor! exista cromozomi obisnuiti $autosomi% sicromozomi determinanti ai sexului $heterocromozomi%.

De exemplu, un taur are +? cromozomi dispusi n pereche plus cromozomii E, total 9-cromozomi' vaca are +? cromozomi dispusi n pereche si de doua ori cromozomii , n

total 9- cromozomi.Mecanismul determinarii sexului se prezinta nfigura 9.:.Ga mamifere sexul masculeste heterogam $E%, iar femela este homozigota $%. Ga pasari cariotipul se prezintainvers& masculii au cromozomii si femelele E.
http://www.ase.ro/ciedd/zootehniemaria/newpage37.htmhttp://www.ase.ro/ciedd/zootehniemaria/newpage37.htmhttp://www.ase.ro/ciedd/zootehniemaria/newpage37.htmhttp://www.ase.ro/ciedd/zootehniemaria/newpage37.htm


17/21

8erber si Morel $?:% au aratat ca este posibila separarea spermatozoizilor cucromozomi de cei cu cromozomi E pentru alegerea sexului descendentilor din regnulanimal, reprezentnd chiar o !revolutie! n cresterea animalelor. stfel s"ar putea obtine&

cresterea numerica a masculilor destinati ngrasarii'cresterea intensitatii selectiei, folosindu"se numai masculii valorosi'utilizarea pe scara larga a ncrucisarilor industriale, intensificndu"se efectulheterozisului $cresterea cu +"/4 a randamentului de sacrificare, cresterea cuaproximativ /4 a progresului genetic% .

*n ereditatea sexului sunt si anomalii, provocate dedereglarea mecanismului genetic.

a% ermafroditismul poate fi provocat de fenomenul crossingover $n faza de meioza%,non"disjunctia perechilor de cromozomi sexuali $n meioza%, pierderea unui cromozom la prima diviziune a ovulului fecundat....

stfel ca, la un individ sunt prezente ambele sexe opuse. 5e ntlnesc hermofroditismlateral $L+ din corp este femel si L+ mascul%, hermafroditism fata"spate $fata exprima unsex, spatele pe celalalt% si hermafroditism mozaicat $un sex are caracterele diseminate pecaracterele celuilalt sex%.

b% =ntersexualitatea $schimbarea sexului n ontogenie% se ntlneste la porci si capre$majoritatea intersecsilor sunt cariotipic de sex femel, chiar daca au gonade mascule% sipoarta denumirea de !sindromul Nlinefeler!.

!ngineria genetica

!Complexul de procese folosit de om pentru a interveni si influenta mecanismele detransmitere a caracterelor de la o generatie la alta, precum si mecanismele naturale careasigura formarea, dezvoltarea si evolutia organismelor! poarta denumirea de ingineriegenetica $Popescu 0.5t., ?;%. @a deschide perspectivele intensificarii ameliorariianimalelor.

*n prezent, metodele biotehnologice ce se utilizeaza pentru sporirea ritmului deameliorare a animalelor domestice sunt& nsamntarea artificiala, transplantul de

embrioni, controlul sexului, fecundarea in vitro, clonarea si transgeneza.

Hransplantul de embrioni

cest procedeu reprezinta prelevarea de embrioni din aparatul genital femel $donator% nvederea transferului la femele din aceeasi specie $receptor% pentru a asigura gestatia.


18/21

ceasta metoda biotehnologica de ameliorare eficienta a animalelor este folosita n5.6.., )ranta, Cehoslovacia, 8ermania, Canada, Danemarca, nglia, #landa etc.' n(omnia a debutat n ?9/, primii produsi obtinuti fiind la ovine si suine.

Hransplantul de embrioni include urmatoarele operatii& descoperirea femelelor n calduri'

alegerea donatoarelor si receptoarelor' producerea si recoltarea embrionilor' transplantulembrionilor' diagnosticarea gestatiei.

Dupa depistarea donatoarelor n calduri $observarea atenta de doua ori pe zi% n ziua ":de la debutul caldurilor li se executa injectii hormonale pentru stimularea functieiovarului. )ecundarea are loc prin monta naturala sau nsamntare artificiala repetate, la+ si +2 ore dupa intrarea n calduri. (ecoltarea embrionilor din uter se face cu o sondaplasata n colul uterin .Donatoarea se pregateste apoi pentru o noua nsamntare.

*n privinta receptoarelor, acestea trebuie sa apartina cirezii de origina, sa nu se neglijezefenotipul, sa fie bine ntretinuta si sa nu prezinte afectiuni ale aparatului genital. 5e aleg

vitele de luni ce au realizat +L: din greutatea adultului, iar pregatirea ca receptoareconsta n sincronizarea ciclurilor sexuale $receptoare"donatoare%. (eceptoarele utilizatepot fi n calduri naturale sau induse prin tratament, iar nainte si dupa transferul deembrioni se evita stresul.

@mbrionii se colecteaza n solutie de sulfat de sodiu O saruri minerale, glucoza siproteine, cu ajutorul instrumentarului steril' se examineaza si se spala, apoi se conserva$in vitro, la +--C' prin refrigerare, la "2-C' pe lunga durata cu lichid azotic " congelaretreptata, la "?9-C%.

Hransferul lor $donatoare"receptoare% se face chirurgical sau cervical, embrionul fiind

depus n colul uterin cu un pistolet de transplant' !transferul chirurgical determina unprocent mai mare de gestatii fata de cel cervical $;-L9-4%!.

plicndu"se tratament de superovulatie donatoarelor $taurine%, se pot obtine :,/ si chiarmai multi vitei pe an.

vantajele acestei biotehnologicii sunt&

reproductia rapida a femelelor cu performante exceptionale'posibilitatea determinarii sexului embrionilor'maximizarea progresului genetic pe an si generatie'

obtinerea de gemeni identici $de mare importanta n lucrarile de ameliorare%'permite formarea de nuclee !superelita! n cadrul raselor si multiplicarea rapida agenotipurilor superioare provenite din import'permite importul si exportul de embrioni valorosi si formarea !bancilor de embrioni!'are ca efect mbunatatirea starii de sanatate a septelului.

*n cadrul acestei metode, la 9" zile $vrsta la care se face transplantul embrionului% esteposibila determinareasexului, dar prin detectarea cromozomului mascul E.


19/21

Controlul sexului

ceasta metoda vizeaza caracterele economice utile ce se manifesta fenotipic la unul dinsexe. Metoda se bazeaza pe separarea spermatozoizilor cu cromozomi de cei cucromozomi E prin centrifugare, sedimentare, electroforeza, cromatografiere, cmp

magnetic etc .

*n urma cercetarilor s"au obtinut unele rezultate pozitive&

n (usia, la iepuri'n 5uedia, la taurine.

Metoda dirijarii sexului este moderna si de perspectiva pentru dezvoltarea zootehnica.

)ecundatia in vitro

ceasta tehnica a reproductiei are loc n afara organismului si cuprinde urmatoarele faze&

penetrarea si fixarea spermatozoidului n zona pelucida'fuziunea membranelor plasmice ale celor doi gameti'ncorporarea spermatozoidului n ooplasma'activarea ovocitului si singamia.

)ecundatia in vitro are perspective de aplicare datorita implicatiilor sale asuprareproductiei, dar si a ameliorarii. (olul n ameliorare consta din obtinerea, la un costredus, a ovocitelor utilizate ca receptoare de nuclei de embrioni proveniti de la vaci cu

potential genetic sporit, n cursul clonarii.

Clonarea embrionara

Clonarea este operatia de producere a numeroase animale dintr"un singur embrion'animalele sunt genetic"identice.

Metoda aceasta a aparut n ?:?, obtinndu"se pna n prezent clone la amfibieni, miei,vitei, iepuri.

@tapele clonarii sunt&

obtinerea de ovocite anucleate destinate primirii nucleelor'izolarea nucleelor de embrioni donatori'reconstituirea embrionilor'cultivarea embrionilor reconstituiti in vitro.


20/21

Clonarea prezinta interes stiintific, genetic, zootehnic si comercial. stfel se obtinanimale cu potential genetic ridicat $ex.& la taurine%' la acestea se poate face cu precizieevaluarea reproducatorilor si a influentei mediului asupra performantelor.

Prin clonare se pot obtine copii transgenetice de animale rare, deci contribuie la

conservarea rezervelor genetice valoroase.

Hransgeneza

Prin transgeneza orice gena se poate izola, transfera si reintroduce ntr"o celula $sau unorganism ntreg% n scopul schimbarii caracterelor genetice.

Primele observatii au fost facute n ? pe soareci si mai trziu la iepure, vaca, oaie,capra.

Cercetatori din 5.6.., nglia si 6ngaria au reusit sa realizeze, prin transfer de gene,

hibrizi celulari ntre plante si animale, hibrizi celulari ntre globulele rosii de la gaina siprotoplastele de drojdia de bere etc.

Ga vaca, oaie si capra, prin aceasta metoda, dupa superovulatie s"au obtinut 2"/ embrionisi o rata a gestatiei de +-"2-4.

Hransgeneza are perspective de dezvoltare pe masura sporirii numarului de embrioni princlonare.

Sisteme si metode de amelioraremeliorarea se realizeaza pe baza unor programe' un grup de programe de ameliorareasemanatoare constituie o metoda de ameliorare, iar un grup de metode asemanatoareconstituie un sistem de ameliorare.

5istemele de ameliorare si metodele fiecarui sistem sunt&

a - ameliorarea prin endogamie:

ameliorarea raselor perfetionate,ameliorarea raselor locale,ameliorarea raselor de tranzitie,ameliorarea raselor neconsangvinizate,ameliorarea liniilor moderat consangvinizate,ameliorarea liniilor consangvinizate'

b - ameliorarea prin ncrucisare (industriala sau comerciala):


21/21

ameliorarea prin ncrucisare simpla,ameliorarea prin ncrucisare dubla,ameliorarea prin ncrucisare rotativa.

*n prezent se prefera n exploatare hibrizii' populatiile endogene $crescute n rasa pura%sunt mijloc de productie pentru hibrizi, iar ameliorarea prin endogamie este anexaameliorarii industriale.

Comparativ cu ameliorarea n populatii endogene, ameliorarea industriala prezintaavantajele&

determina efect heterozis mai mare pentru caracterele cu heritabilitate mica$viabilitate, performante de reproductie%'beneficiaza de complementaritate ntre performantele diferitelor populatii.

@ficienta maxima n aplicarea ameliorarii industriale o reprezinta buna coordonare aactivitatii fermelor de selectie, de multiplicare, ncrucisare si productie. Ga acestea seadauga cunoasterea celei mai eficiente metode de ncrucisare, cum se amelioreazapopulatiile destinate ncrucisarii si, nsasi, organizarea ncrucisarii industriale.

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai tare site cu referate
http://www.referat.ro/http://www.referat.ro/

ameliorarea organismelor

Documents

Transcript of ameliorarea organismelor