AMBIENT an 3 - Curs

download AMBIENT  an 3 - Curs

If you can't read please download the document

description

curs anul 3

Transcript of AMBIENT an 3 - Curs

Ambient anul 3

AMBIENT anul 3 Note de cursIntroducere in problematica ambiantei spatiului arhitectural

Verner Panton, camera pentru Bayer AG Visiona 1968

Cursul trateaza urmatoarele probleme legate de ambianta spatiului arhitectural : relationarea interior / exterior prin intermediul golurilor si deschiderilor relatiile functionale - dimensionarea si gruparea zonelor de circulatie pe verticala si orizontala implicarea sistemului structural in organizarea si ambianta spatiilor compozitia volumetrica, cromatica si texturala organizarea obiectelor de mobilier si decorative( intr-un dialog permanent cu celelalte elemente ale ambiantei ) confortul fizic si psihic ( mecanismul de legatura al elementelor la nivel perceptiv- senzorial)

Delimitarea spatiului arhitectural Barclay &Crousse / CASA EQUIS / Peru 2003

Cursul trateaza urmatoarele aspecte :

- elementele care participa la ambianta spatiului arhitectural- stadii de delimitare a spatiului arhitectural-spatiu deschis / spatiu inchis- limite / hotare ( imuabile si modificabile)- extrados / intrados- spatiul fizic / spatiul psihologic

Stadii de inchidere a spatiului arhitectural

7Nivele spatiale interactive

Introducere in studiul arhitecturii /G.M .CantacuzinoO arhitectura are in principiu doua expresii armonice: EXTRADOSUL si INTRADOSUL

EXTRADOSUL =invelisul exterior al formei( fatade , acoperisuri, terase , cupole, etc)-VOLUMUL

INTRADOSUL = invelisul interior al formei(golul lasat de incaperi si limitat de ziduri,plafoane, bolti, etc)-SPATIUL Despre limita / Gabriel Liiceanu Asa cum zborul nu e cu putinta in afara gravitatiei , libertatea nu are sens decat in conditiile existentei limitei Fondul intim strain ( G.Liiceanu)-Premerge alegerii noastre

-inainte de a ne hotara,in noi am primit niste hotare ne constituie drept ceea ce suntem, dinaintea alegerilor noastre

-Acest hotar dinainte stabilit este simultan INTIM si STRAINFondul intim strain (G. Liiceanu) ___________ A FI

OM ___________ A FI CONSTIENT

___________ A FI FINITFondul intim - strain (G.Liiceanu)Limite imuabile : zestrea somaticazestrea mentalaascendenta (parintii)rasanatiuneaepoca

Limite modificabile :

- locul- limba- religia- numele- clasa sociala (casta)- libertatea

Constante / Variabile din ambianta

Componentele ambiantei Ambianta fizica (definita de mediul fizic in care traim)

Ambianta psihologica ( definita de reactia receptorului la stimuli )Ambianta psihologica moduri de abordare

-comportamentist( reactii de conduita)

-gestaltist( configurationism,structuralism psihologic)

-cauzal (motivational) Comportamentist releva termenii fizici ( vizuali , auditivi, fenomenologici) care influenteaza reactiile noastre

Gestaltist ( gestalt =structura , forma)-releva felul in care forme particulare influenteaza starea psihica (Psihologia Formei sec 20-Christian von Ehrenfeld, Kurt Koller , Paul Guillaume, etc)

Cauzal- ( motivational)-releva cauzele care genereaza stari psihice in spatiul ambiental ( inconfortul , constranfgerile, etc)

Spatii pentru circulatie si ambianta arhitecturii

CLADIRE ADMINISTRATIVA IN HELLERUP-3 X NIELSEN-COPENHAGA- rolul zonelor de circulatie in pacurgerea spatiului (percepere, vizibilitate)- rolul scarilor, rampelor, pasajelor, in compozitia volumetrica , texturala si cromatica a spatiului- relatii functionale ale spatiilor pentru circulatie cu celelalte spatii (dimensionare, trasee)

Semnificatii compozitionale

Compozitia frontala

Compozitia in plan

Profunzimea spatiului

Compozitii volumetrice

Conexiuni topologice

Ordonarea spatiului

Clasificarea spatiului interior

Clasificarea spatiului interior

Goluri si deschideri / relatia spatiului construit cu lumina naturala

Auer + Weber / ESO HOTEL / Chile 2002

Sisteme pentru captarea si filtrarea luminii naturale : - Aplicaii pe sticl : transparena i transluciditate,posibilitatea schimbrii ambianei ntr-un mod dirijat n timp- Traforuri n planul faadei : umbre dinamice pe parcursul zilei n spaiul interior- Elemente structurale : rol de fragmentare a suprafeei luminoase a ferestrelor, grafic spectaculoas a umbrelor (helioplastica) - Mecanisme independente (de tip parasolare, jaluzele, obloane, drapaje, ataate faadelor): regleaza intensitatea luminii

Fereastr clasicZidrie portant din crmid sau piatr naturalRenatere, Baroc Clasicism Fereastr standardZidarie portant, structuri n cadre de beton armat sau metalice cu panouri de faad prefabricateRaionalism, Modernism Luminator Structuri metalice din grinzi cu zbrele unidirecionale, bidirecionele sau spaiale, plci cutate (prismatice, piramidale, cadre), pnze ondulate i cochiliiNeoexpresionism, StructuralismSeraStructuri metalice sau din lemn reticulate, unidirecionale, bidirecionale sau spaiale, dom geodezicArhitectura organic, Arhitectura ecologic i bioclimaticBovindouZidarie portant, structuri n cadre de beton armat sau metaliceClasicism, PostmodernismBandou orizontalStructuri n cadre din beton armat, diafragme de beton armat si mixte Modernism, neomodernismFantaStructuri n cadre metalice sau din beton armat Deconstructivism, MinimalismPanoramicaStructuri n cadre metalice sau din beton armatModernism, NeomodernismCortinaStructuri n cadre metalice sau din beton armatMinimalism, Arhitectura- bioclimaticTabelul 4.6. Tipologii de deschideri/ sistem structural / stil arhitecturalTipologii spaialeTipuri de programe de arhitecturTipologii adecvate ale sistemelor de iluminat natural Dezvoltare orizontal: Suprafa LiniarPavilionar1. Cldiri pentru activiti sportive: stadioane, piscine acoperite ,etc.2. Cldiri pentru transport : aeroporturi, aerogri3. Cldiri pentru cultur: muzee, biblioteci, cldiri pentru spectacole, cldiri de cult,etc.4. Cldiri pentru comer: centre comerciale, piee agroalimentare, hale, etc.LuminatoareFaete reticulate vitrate Fereastr de tip fantVitraj cortinDezvoltare vertical5. Cldiri administrative: birouri, judectorii, etc. 6. Cldiri pentru turism: hoteluri, moteluri, etc.7. Cldiri pentru sntate: spitale, clinici, sanatorii,etc.8. Cldiri de locuit: locuine colective, individualeFereastr standardBovindouFereastr panoramicTabelul 4.7. Destinaia spaiului i lumina natural Dup poziia vertical a golului - Fereastr cu parapet nalt- Fereastr cu parapet standard- Fereastr cu parapet cobortDup dimensiunea vertical a golului - Fereastr standard- Fereastr de tip fant orizontal - Fereastr de tip fant vertical sau panoramicDup profilul parapetului - Fereastr cu profil parapet susjos, paralele - Fereastr cu profil parapet susjos, teite n constructivitateaExpresie / Caracter ->expresivitateaInformatie / Tehnologie ->informativitatea

2.Sistemul nefunctional al obiectelor :Valori de ambianta :

Istorialitatea (semnul si indicele cultural al timpului)Autenticitatea(nostalgia originilor /obsesia autenticitatii) Restaurarea(semn cultural, recuperarea functionalitatii)Gesturile :1.Deplasare2.Munca3.Aparare de intensitati - exagerate (luminoase , acustice, etc)4.Apararea de intensitati - frustrante (nesiguranta, neclaritati)5.Procese ritualice, ceremoniale si comunicationale6.Aranjamente proxemice ale obiectelor din ambiantaForme si volumetrii comparabile cu gesturile:Spirala rasucireBolta/Cupola imbratisareConsola intinderea mainiiTriunghiul/piramida - urcare , coborarePatratul,dreptunghiul asezare,odihnaetc.

12.Gabarite pentru locul de luat masa in functie de forma si dimensiuni suprafetei mesei

13.Gabarite pentru locul de luat masa in programe de consum

14. Sanda Marinescu aranjarea corecta a mesei, modul de aranjare al mesei determina gabaritul si forma acesteia

15

Dimensiuni si forme ale meselor pentru spatii de consum public

Organizarea spatiului de consum public ( restaurante , cafenele etc) in functie de forma si gabaritul mesei si a scaunelor

22. Standarde pentru echipamente de bucatarie flexibilitate, mod de organizare a zonei de preparare

Reglarea inaltimii suprafetei pentru preparare

Spatii pentru expunere in arhitectura interiorului

Comme de Garcons-Paris-Rei Kawakubo

relatia obiect - spatiurelatia intre obiectele expuse si elementele spatiului arhitectural (pereti, elemente de arhitectura,mobilier specific)stiluri si tendinte in amenajarea spatiilor de expunere Ipostaze ale relatiei obiect -spatiuObiectul subordonat spatiului este un obiect ambiental sau cu rol functional , asezat intr un context arhitectural , in armonie cu celeelte elemente( in cadrullocuintelor , birourilor etc )Spatiul subordonat obiectului obiectul expus in spatiul este elemnetul principal care determina celelelte caracteristici ambientale ce se refera la lumina , culoare , forme etc.( in cadrul muzeelor spatiilor comerciale , nmagazine, biblioteci etc )Spatiul obiect- spatiul arhitectural prin forma textura culoare , dar la o alta scara face aluzie la imaginea unui obiect Rolul functional al obiectului : prin caracteristici legate de utilitate, alcatuire , configurare , informativitate Rolul nefunctional al obiectului : prin caracteristici legate de autenticitate istorialitate ,traditie , restaurare etcArhitectura /obiectulAtat spatiul arhitectural cat si diferitele obiectele( de uz, vestimentar ,decorative) asezate in acel spatiu, se pot defini ca invelisuri relationate intr- un sistem ce se raporteaza la utilizator si activitatea acestuia.

Asemanarile celor doua invelisuri sunt : -adapostesc-sunt functionale (utile)-ofera confort-semnifica, simbolizeaza-creaza imagine-genereaza o moda

Deosebiri intre cele doua tipuri de invelisuri :

-scara-durabilitatea-raportarea la idivid ( personal/privat, comun/public )-flexibilitate si adaptare -restaurareTextura si ambianta spatiului arhitectural

Complex bisericesc in Louisiana, Trahan Arch73Textura in arhitectura se refera la calitateamaterialelor din punct de vedere tactil , vizual si functional.

TEXTURA :

1- Functionala2- DecorativaTextura functionala :

-rol acustic (silentioasa, zgomotoasa, fonoizolanta, fonoabsorbanta, etc.)-rol in vizibilitate transparenta, opaca, oglinda, reflectanta, translucida etc)-rol termic (termoizolanta, termoreflectanta etc )-rol tactil (aspra, moale, rece/calda, elastica, rigida,etc)Textura decorativa :

Dupa compozitia materialului :

Textura naturala - din material natural , vizibilTextura artificiala material artificial cu aparenta artificiala sau a unui material natural Dupa comportarea in timp :

1-Textura durabila nu isi modifica calitatile in timp ( vizuale , tactile) sau schimbarea in timp este cautata(patina,imperfectiunea)

2-Textura temporara/provizorie isi modifica proprietatile in timp si poate fi inlocuita

Dupa rolul structural al materialului de constructie implicat :

1-Textura structurala este caracteristica unui element structural sau este determinata de forma structurala implicata

2-Textura ornamentala nu apartine elementelor cu rol structural si creaza un camp ornamental asociat structurii

Dupa caracteristica 3D :

1- Textura imprimata-efectul de profunzime este desenat ,fotografiatiluzie optica2- Textura in relief, sculptata altorelief , basorelief3-Textura modulara repetarea in camp a unui modul spatial( element sau obiect)Lumina artificiala si ambianta spatiului arhitectural

Zsa Zsa Coktail Bar,D.Fereixes,V.Miranda, Barcelona, Spania - intensitatea luminii, lumina coloratarelatia luminii artificiale cu suprafetele (directa / indirecta, reflectata,transmisa, oglindita, etc)rolul functional si rolul estetic al luminii artificiale - efecte dramatice (DF-drama factor)

84Lumina artificiala in ambianta spatiului arhitectural Ambientarea vizuala preocuparea pentru controlul electronic si digital in vederea integrarii luminii artificiale in sistemul natural de iluminareLumina , artificiala naturala, constituie o componenta prioritara si esentiala in ambianta spatiului arhitectural laic sau religios.

Lumina are un rol functional dar si simbolic.

Confortul optic este un concept cu rol decisiv in optimizarea spatiului ambientat si este depinde de felul in care distribuim si dirijam sursele de lumina. Luminozitatea se refera la cantitatea de lumina prezenta in campul vizual si reprezinta raportul dintre iluminarea imaginii unui obiect si stralucirea obiectului(luminanta=intensitatea pe unitate de suprafata ).Luminanta flux luminos /mp(lumen /mp)

Iluminarea se refera la raspandirea luminii. Iluminarea unei suprafetete intr - un punct al ei este proportionala cu Cos f, unghi facut de raza incidenta cu normala suprafetei in acel punct si invers proportionala cu patratul distantei r , a punctului la sursa de lumina.

Parametri luminii artificiale in ambianta spatiului arhitectural1)Directia razei de lumina raportata la suprafata de iluminat :Lumina frontalaLumina laterala

2)Intensitatea luminii-Factorul de intensitate DF ( Drama Factor)Lumina ambientalaLumina locala

Fotometria se ocupa cu metode si mijloace de masurare a marimilor caracteristice radiatiilor vizibile.Senzatia de intensitate depinde de energia luminoasa ce cade in unitate de timp, pe unitate de suprafata si variaza in functie de energia izvorului luminos.Sensibilitatea spectrala relativa se datoreaza sensibilitatii ochiului functie de lungimea de unda , astfel aparand senzatia de culoare ( este diferita de la individ la individ).

Raportul dintre fluxul de energie radianta fata de care ochiul prezinta maxim de sensibilitate in vedere diurna(pentru aprox. 555milimicroni) si fluxul de energie radianta in lumina monocromatica( de lungime de unda specifica) , determina sensibilitatea spectrala relativa.

FI factorul de intensitateFI este mare atunci cand < la varf al conului de lumina este mai mic.

< 8 grade - suprafata luminoasa simetrica, concentrata - FI 100-pentru marcarea traseului, a usilor , elementelor importante etc.2)