Ileana Mdldncioiu

fl*hz@,tV\Jr\^J.

6n, hn/rn/bruO{u Mtntetwittltt'1994-2016

POLIROM2076

Cuprins

NotdasupraediSiei . ..........5

intre criza cuvintului gi criza institutriilor culturale(Convorbire cu GabrielaAdamegteanu) .. . . . ....9

Conversalii cu Marta Petreu. . . . . . . .Zl

Cit egti incd viu, nu po;i accepta gindul ci totul s-a rerminat(Interviu realizatde VictoriaMilescu) . . . . . . . . .45

imi pot reedita prima carre flri sd-mi fie rugine(Interviu realizat de Daniel Cristea-Fnache). . . . . . . . . . .51

Din egec in egec am ajuns acolo unde trebuia(Interviu rcalizatde Radu Doru Cosmin). . . . . . .. . . . . .61

Un elogiu adus vielii, chiar din imperiul morlii(Interviu realizat de Lucia Ivlnescu) .. .. .67

Convorbiri cu Eva lova. . . ...71Numai El ne mai poate salva

(Interviu realizat de LauraAlbulescu) .. . . ... . .Zs

Antene pentru suferintrI gi pentru moarte(Interviu realizat de Simona Chitan) . . . .g5

Din nou despre crimd gi moralitate(Interviu realizat de Doinel Tlonaru) . . . .g9

Am reugit si rimin eu insdmi(Interviu rcalizat de Simona Sora) . . . . .101

Poezia - un exerci;iu de supravie;uire(Interviu reaiizatde ClaraMdrgineanu) . . . . . . .113

Dumnezeu nu ne pune la nesfirgit mina in cap(Interviu realizat de Lucia Negoigl) . . . .lZ3

Poezia adevirati este, ca gi credinlq un fel de moartea morfii gi de inviere a vietii(InterviurealizatdelrinaNechit) ......145

Toate generaliile de po4i sint generatii pierdute(Interviu realizat de Eugen Dedov) .....155

Convorbiri la Barcelonacu Xavier Montoliu Fauli. . . . . . . . . . . . .163

Si nu mor inainte de a fi murit(Interviu realizat de Iulian Boldea) .....177

Convorbire cu Faul Gorban ... ....191Am inceput si citesc din Biblie de cum am invdlat alfabetul

(Interviu realizat de Iulian Talianu) . . . .ZOZ

Ileana, trame di bellezza(Interviu realizatde Robeno Mussapi) . . . . .. . .223

Date biobibliografice 229

Intre criza cuvintuluigi criza institutriilor culturale

Convorbire cu Gabriela Adamegteanu

G abiela Adame rt e anu : Atri scri s publici sticd politici chiarin paginile revistei 22, iar volumul Crimd Si moralitate a fostapreciat de cititori gi recent premiat. Din ce motiv ali camrenunfat la articolul politic in ultimul timp?

lleana Mdldncdoiu: Nu mi pricep deloc la politici 9i poatecd tocmai de aceea nu m-am impiedicat in ami.nuntelecare-i incurci ades pe experlii in domeniu 9i am simlitinci din seara zilei de 22 decembrie cd. e ceva putred tnDanemarca... Ascultam cum erau chemali tinerii si apereei Televiziunea, ci armata nu face fatri, gi m-am gindit:cum adici, nu face faqi intreaga armatd romdni (care e cu

noi) gi fac fagd copiii acegtia, care sint pugi si stea inci odati cu pieptul gol in fala armelor? Sentimentul pe carel-am avut, de la inceput, ci se moare degeaba m-a ajutatsi trec frrd, a face ceva impotriva firii mele peste acele zileale entuziasmului de prisos care cuprinsese lumea.

Am simlit nevoia si fac publicistici dupl dezlinluireade fo4e a contramitingului organizat de Front in ianuarie1990 qi dupd dezldnluirile din timpul mineriadelor gi alevenimentelor de la Tirgu-Mureg gi dupi alte dezllnpiri

Ilema Mdldncioiu

menite si. repuni totul in tiparele in care a fost. in ciudaoriciror mdsuri de intimidare (poate chiar gi datoriti aces-tora), atunci presa insemna cu adevdrat ceva. Fdri aportulei nu ar fi fost posibil si fie instaurutd,fragilanoastrd demo-

crafie, in care - cum, necum - pini la urmi a trebuit sd fieacceptat faptul ci a uecut wemea partidului unic ai a dicta-turii. Din nefericire, nu a trecut gi wemea limbii de lemn - incare se vorbegte flrd sd se spund nimic Ai care duce lazidirnicie orice dialog cu Puterea. Pe de altd parte, lumeas-a obignuit gi cu libertatea presei care i-a fost datl - agacum s-a obignuit cu tot gi cu toate - gi nu mai impresio-neazdpe nimeni faptul ci. in anumite ziarc s-a scris, negrupe alb, ci pregedintele nostru are miinile pltate de singeori ci a fost infltipat dupi gratii.

Cu timpul spiritele s-au mai calmat gi singele care a cursgi dupi plecarea lui Ceaugescu ca gi inainte de ea s-a maiuscat, dar - ca sd folosim o alti replici shakespeariand -toate balsamurile Arabiei nu pot sd-l spele.

G.A.: Ali lucrat la VaSa Romdneascd, la 22,Ia Litera,Dupd traseul frcut de la o revisti literari la una social-poli-tici gi apoi la o edituri, credetri ci existi o crizd,a culturii?in acegti patru ani v-au apdrut cdrgi, agi luat premii...Credeli ci literatura romini se afli intr-adevir intr-unimpas?

I.M.: Crizaprin care trece intreaga societate romdneasciare la bazd. o profundi crizd, morali. Dacd in decembrie1989 lucrurile ar fi fost curate, poate ci am fi frcut efor-turi supraomene$ti qi am fi reugit si luim totul, altfel, dela capit. in contexrul dat, nu se putea ca tocmai culturasi meargi inainte, din victorie in victorie, la fel ca in aniilumind.

l0

Convorbire cu Gabriela Adamrf t€iln u

Firi indoiali, intelectualii au avut vina lor pentru ce

s-a petrecut in vremea dictaturii. Era deci normal ca un

sentiment de vinovi.trie sd provoace o crizd a cuvintului.N-a fost insd in oriline faptul cd scriitorii au vorbit despre

vina lor gi tot despre vina lor au vorbit in fala milioanelorde telespectatori gi militarii, 9i cizmarii, qi cititorii, 9i tur-nitorii, qi bicicliqtii, pi terorigtii. Aga s-a ajuns sd se strige

,,Moarte intelectualilor!" gi si fie vinati o anumitl parte a

lor pe strizile Capitalei.Criza cuvintului, explicabili in contextul dat, are si un

aspect benefic. Altfel nu ar fi posibile trecerea spre altceva

gi renagterea spirituali. Din pdcate, ea este dublatl 9i de

o cnzd.a instituliilor culturale, dirijati dupivechile metode

gi transformatl intr-o noui formd de cenzur5.

Vrind-nevrind, am contribuit gi noi la aceastd crizd.

Atunci cind revistele erau in pericolul de a fi desfiin;ate,

am ficut eroarea de a susqine schemele lor aga cum erau.

(Eu insimi am apirat in negtire Viapa Romdneascd,, cu Gotcu tot.)

in ce privegte editurile, crizaa dus la o situalie parado-

xali. De teama falimentului, s-au frcut eforturi foarte marigi s-a ajuns la o supraproduclie de carte.

S-a vorbit mult despre faptul ci tarabele ar fi'pline de

maculaturi. Existi, e drept, ca pe tot pimintul, 9i o lite-raturi de consum. Dar existi gi nenumirate cdrli de mina

intii pe care nu are cine le cumpira.Sub acest aspect, am intrat, neindoielnic, in Europa.

Cind ajung intr-o libririe, sint la fel de incurcatd cum am

fost cind am mers prima oari la un FNAC gi am vizut unpogon de cirli care m-ar fi interesat, dar eu nu aveam bani

decit pentru una.

1l

Ileana Mdldncioiu

Faptul ci in acegti ani de cnzd,mi-au apirur patru ce4igi ci doud dintre ele au fost premiate m-a bucurat foartemult. Mi-a dat insi gi un sentiment de zdddrnicie. Fiindcio aparilie editoriald nu mai are nici pe departe insemni-tatea pe care o avea cind erau cl4i mai pu;ine, insl lumeaera mai interesati de culturl. Dar poate ci are gi acestsentiment de frustrare o parte buni. Poate ci vom fi sililisI reinventim aceapoezie vie care si fie din nou aStephte,iar gansele literaturii noastre de a pitrunde in lume vor fimai mari.

G.A.: in aceaste uizd.ainstituliilor culturale ce rol con-sidera;i cd. a jucat Uniunea Scriitorilor?

LM.: Poate ar fi exagerat si spun ci Uniunea a jucat unrol negativ. Fiindci, dupi evenimentele din decembrie, nua mai jucat, de fapt, nici un rol.

Oricite critici i s-au adus, inainte de 1989, societateanoastri profesionali a fost institulia de care puterea s-atemut cel mai mult. Pe cind acum doarme pimintul subea. DaL spre uimirea mea, nimeni nu mai sti se se intrebecum a ajuns ea si moard de moarte buni, tocmai dupi cea fost preluati de un revolulionar pursinge gi de intelec-tualii cu pretengii care l-au susfinut.

Recent, am citit o nodfe in R omdnialiberdincare Uniuniii se plingea de mili. cI nu mai are fonduri nici pentruinmormintarea scriitorilor gi m-am gindit cd avem soartape care o meritim.

Cind am incercat si salvdm ce mai era de salvat, inlo-cuitorul lui Mircea Dinescu a suslinut cu terie ci Uniuneareprezintd o etapi depngiti; ci ar uebui rransformati intr-unsindicat care sI apere drepturile materiale ale membrilors5.i. Atunci mi se pirea cd acest lucru ar reprezenta prea

72

Convorbire cu Gabriela AdameSteanu

pufin. Acum cred ce ar fi fost foarte bine daci ar fi pre-

luat-o cineva capabil si-gi asume micar programul unuisindicat. Fiindci am ajuns si fim categoria sociali cea maistrraci gi in acelagi timp cea mai jecmdniti. in timp ce

veniturile lunare obtinute din literaturi se situeazl cu

rnult sub salariul minim, procentul reqinerilor ficute dincle e mai mare decit in orice alt domeniu.

G.A.: in aceasti situalie, cine susgine cultura romdni?gi cum? Dupi ce a suportat dependenla de o politicinefasti, putem vorbi de eliberarea ei?

l.M.:La ora actuali, cultura romAni nu este sustinutiin mod sistematic qi dezinteresat (adici Pentru ea insigi)de nimeni. Mai di tovardgul lliescu cite ceva pentru cite

un adept necondipionat al sdu care il viziteazd la Cotroceni;

mai di Ministerul de Externe clte ceva Pentru ca imagineapeste hotare a RomAniei si fie convenabili noului regim;

se mai di din cind in cind cite ceva prin Fundalia CulturaldRomdn5 pentru o anumiti parte a diasporei; MinisterulCulturii mai acordi Ei el - dar din ce in ce mai rar - cite

o subvenlie pentru aga-zisa carte de $tiinfd a literaturii,insd nu gi pentru cea de literaturl. Ca gi cum una ar putea

exista fird cealalti. Pentru publicarea autorilor de valoare

care nu intri in vederea oficialitililor, editurile trebuie sise descurce cum pot. Uneori, inalfl funclionari de stat(cirora sintem nevoili si ne adresd.m pentru cite o editrie

ale cirei costuri depigesc posibilitilile noastre) ne trimitcu dezinvolturi la Soros, care, altfel, e suspectat cd" at frinteresat sd ne cumpere. Existi, ca gi inainte de 1989, o

ambiguitate de care nu gtiu cind vom reugi si scipim. Pe

de-o parte, ,,Memorialul durerii" infiligeazi ororile dininchisorile politice, pe de alta, cI4ile celor care au pierit

l3

Ileana Mdldncioiu

intre zidurile acestora nu pot sd fie publicate pentru cistatul nu contribuie cu nimic la aparifa lor.

in prezent, md ocup la edituri de un volum care cuprindearticolele politice gi discursurile parlamentare ale lui IonMihalache cu privire la reforma agrard.. Pini cind a fostpus textul la punct gi a fost cules pe calculator, costurilehirtiei 9i ale imprimirii s-au dublat gi cresc in continuare.Fdri o subvenlie, cartea va iegi la un prel la care e greu siajungi la cititori. Existi. - chiar 9i printre oamenii neinre-gimentali politic - prejudecata cd, dacd Mihalache a fostcondamnat pentru ci era lider prdnist, costurile editiriilui ar trebui suportate de PNI-CD gi eventual de domnulCorneliu Coposu personal. Ca gi cum noul regim ar sub-veniiona cultura din resursele proprii, gi nu din impozitelenoastre, ale tuturor. in aceasti acceptie, pregedinteleIliescu ar trebui si le dea bani doar tovardsilor sdi de luptdpentru Putere. $i atunci de ce si ne mai mirlm cd proce-deazd, aga?!

Care e, totugi, $ansa culturii romdne in contextul dat? !

Cred cd, lnainte de toate, ea ste in faptul cd. tot romilnul s-'a

ndscut poet gi ci, orice s-ar intimpl4 impitimilii scrisuluinu vor inceta niciodati si scrie gi si spere cd vor reugi sd-gipublice cumva cirfile. Dar asta nu este o gansi de invidiat.Ea nu duce la o culturi majord, care si poati fi luati inconsiderare in ansamblu. Ca si nu ne incilzim cu iluziidegarte, dar nici si nu murim de disperare, putem spunecd soarta culturii romine e greu de previzut. in fond, cinear fr crezut acum cinci ani ci Uniunea Scriitorilor va fiinmormintati prin Mircea Dinescu gi prin intelectualii cupretengii aflati in spatele siu ? ! $i cine ar fi putut binui ciRomdnia literard va ajunge sI fie salvatd pentru o wemeprin generozitatea domnului Ion Raliu?!

74

Conv orbire cu Gabriela Adamesteanu

G.A.: Ori de cite ori vine vorba de subventrionarea cul-turii, divergi demnitari spun: ,,Atri vrut culturd ca in capi-talism gi acum vreti subvenlii de la stat?". Ce e fals inaceaste afirmatrie?

I.M.:Inprimul rind, faptul ciin capitalism culturanali-onali nu este lisatd de izbeligte, ata cum cred tovarlpulprim gi consilierii dumnealui. in al doilea rind, cred ci prinaceasti intrebare se eludeazd faptul cI iegirea de sub tutelastatului nu s-a produs, ci devine un vis din ce in ce maigreu de implinit. in condiliile actuale, se pot privatiza celmult editurile falimentare, fiindcd ele nu gi-au sporit capi-talul cu care au plecat la drum, ci dimpotrivi, gi, ca urmare,salariatrii lor sint in misuri. si-l poatd acoperi. Cu cit ailucrat mai mult 9i ai ajuns si ai un fond de rulment maimare (care, dupl cum se stie, nu e tezaurizat in cocogei

de aur, ci in mare parte e confinut in cir;ile de pe pia1d),

nu te mai pofi privatiza. Fiindci egti obligat si-1i cumperisingur exemplarele pe care nu le-ai vindut. Chiar gi atuncicind nu mai pot fi recuperate de la difuzorii la care se afld.

Cu toate greutd[ile pe care le implici trecerea la econo-mia de pia1d,, o editurd ca Humanitas poate dovedi cu pri-sosingi ci nu privatizarea distruge o institugie culturalicare se respecti, ci impiedicarea acesteia prin toate mij-loacele posibile, ca si rdmini dependentd de noul regim.

G.A.: Credeti cI infiintarea Culturii Nalionale ar puteasd. agraveze ori, dimpotrivd, si atenueze criza culturii?

LM.: Ideea infiinpirii unei institulii menite sd rezolveproblemele esentiale ale culturii nalionale, care nu pot fillsate pe seama particularilor sau la voia intimplirii, nueste de respins. Dimpotrivi, cred cd. ar fi un miracol siavem la ora actuald o institugie de tipul Fundatriilor Regale.

l5