AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj...

of 49 /49
Serie nouã august 2016 8 (CLXXXI) 48 pagini ISSN 1220-742X D i n s u m a r: Interviu cu muzicologul Marcel Spinei Fesval de Muzică Clasică şi Contemporană ŢINTEA MUZICALĂ 2016 Concursul Enescu 2016 Trofeu la Nürnberg De vorbă cu Andrei Tudor Jubileu Maria Stoianov la Chişinău REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA În imagine: compozitorul Andrei Tudor (foto: Mihnea Irimia) ACTUALITATEA MUZICAL~ MUZICAL~

Transcript of AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj...

Page 1: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Serie nouãaugust 2016

8(CLXXXI)

48 paginiISSN

1220-742X

D i n s u m a r:

�Interviu cu muzicologul Marcel Spinei�Fes�val de Muzică Clasică şi Contemporană ŢINTEA MUZICALĂ 2016�Concursul Enescu 2016�Trofeu la Nürnberg�De vorbă cu Andrei Tudor�Jubileu Maria Stoianov la Chişinău

REVISTĂ LUNARĂ A UNIUNII COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA

În imagine:compozitorul Andrei Tudor

(foto: Mihnea Irimia)

ACTUALITATEA

MUZICAL~MUZICAL~

Page 2: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

deznădăjduieşti. Nu ultima notă pe care o pui peportativ desăvârşeşte lucrarea, ci fiecare za din lanţulde incizii anterioare, unele, poate, aflate sub semnulerorii, şterse de pe hârtie şi din memorie, altelejudicioase, folositoare, ce dau relief lucrării. Esenţial esă nu te opreşti. A nu continua înseamnă a da gheseşecului să te viziteze. E ca în laborator: experimentezica să-ţi urmăreşti scopul creativ. Iar singura persoanăde la care ai nevoie de permisiune eşti tu însuţi. Şi, încazuri de forţă majoră, de la un doppelgänger.

Liviu DĂNCEANU

Creaţie şi eroareDoppelgänger-ul este un personaj fictiv de care

un creator se poate folosi pentru a-şi transformagândul în artă. E un tertip ce îi concede artistului săîntreprindă tot ceea ce i se năzare, indiferent deîmprejurări sau de consecinţe. Compozitorul e musaisă fie autentic şi eroic. Dar şi egoist. Ce ar fi trebuit săfacă Stravinski atunci când, la Paris, în 1913, lapremiera baletului său Sacre du Printemps, publicull-a huiduit îndelung? Să se lase de compoziţie? Aulăsat Cézanne, Monet ori Bridget Riley pensulele dinmână şi s-au apucat, să zicem, de agricultură, învremea când erau respinşi în mod public? Aiciintervine sentimentul eşecului. Când vine vorbadespre creaţie, eşecul este inevitabil, face parte dinînsăşi natura actului creator. Perfecţiunea esteaproape imposibil de atins. De aici impresia că eşeculpândeşte după colţ, că suntem nevoiţi să acceptămfaptul că putem fi, uneori, sortiţi lui. Alteori, chiar eproductiv să dai greş. Cu toţii am lăsat după noimormane de idei mototolite şi experienţe sfărâmate,în care am căutat şi fructificat apoi cioburi sclipitoareprintre tonele de steril, care transmiteau o încredereexterioară ce copleşea şi seducea. Învăţăm, desigur,din greşeli, dar nu ne e clar întotdeauna când anumegreşim şi nici ce rol joacă eşecul. Important e ca, încazul nostru, compozitorul să scoată creativitatea depe pilot automat şi să o conducă responsabil, cuîntreaga lui fiinţă, să facă distincţie între ceea ce secade a fi conservat şi ceea ce trebuie aruncat întruproducerea de opere originale şi cutezătoare. Altfel,libertatea de creaţie e uzurpată. Or, hârtia de turnesola acestui proces este imaginaţia, singurul bun pe carenici un computer din lume nu îl va deţine vreodată.Eroarea în muzică nu este rectilinie, aşa cum credeaDimitrie Cuclin atunci când spunea: „am greşit aici,repar dincoace”. Ea supune şi se supune unui timpsubiectiv, interior şi, paradoxal, volatil. Un timpcumulativ: prima dată ţi se iartă, a doua oară plăteşti,iar a treia oară nu mai scapi. Se întâmplă ca încomponistica muzicală, greşeala să fie câteodatădrumul cel mai scurt către o descoperire. „Greşeala”lui Wagner, de pildă, din Parsifal, prin care a sleitputernic forţa relaţiilor funcţional-tonale, l-a condusspre re-descoperirea modalismului. Şi exemplele suntnenumărate. Într-un anume fel, eroarea este şidilematică: Bunăoară, unii spun că este eronat să scriitoată viaţa aceeaşi muzică. Să fii, adică, consecventstilistic. Din această perspectivă, Vivaldi, Mozart,evident, au greşit. Alţii, dimpotrivă, afirmă că nu eigienic să schimbi mereu maniera, să scrutezipermanent orizonturi noi, cu alte cuvinte, să ai uncomportament cameleonic, precum Schönberg oriCage. Creaţia şi, implicit, eroarea sunt fenomene(re)iterative. Fiecare etapă, fiecare mişcare, fiecare gestcomponistic îl antrenează pe celălalt. E nevoie de timpberechet ca să nu te rătăceşti şi, mai ales, să nu

1ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Editorial

DIN SUMARInterviu cu Marcel Spinei........................2-4

TINTEA MUZICALĂ 2016..............................4-6

PRO PIANO ROMANIA.............................7-8

Adunarea naţionala a ANCR.................10-11

Remember Theodor Grigoriu...............14-15

Master class.......................................18-19

Recenzii..............................................20-25

Fundaţia “Henry Mălineanu”....................27

Festivalul de jazz de la Gărâna..............28-29

CineCanta.ro......................................30-31

De vorbă cu Andrei Tudor....................40-43

Jubileu Maria Stoianov.......................44-46

Sărbătoare estivală la Focşani.............32-35

Lauri la Nürnberg.....................................36

Page 3: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Convorbire cu muzicologulMarcel Spinei:

“Psaltichia grecească”, de Filothei Jipa

Marcel Spinei: În luna martie a acestui an (2016) amdescoperit la mănăstirea Iviron, de la Muntele Athos, uncodice aflat sub cota 1160 Antologhion, scris de cătreieromonahul Filothei sin Agăi Jipei (1640 ? – 1720 ?), înlimba greacă, cu câteva cântări în limba română (vezi şi studiulnostru Un manuscris de mare relevanţă de la Muntele Athos.Filothei Jipa, Psaltichia grecească, Revista Academica nr. 5 - 6,Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016, p. 60). Aşadupă cum se ştie, Psaltichia rumănească de Filothei Jipa,terminată la Bucureşti în 24 decembrie 1713, a constituitun punct de maximă importanţă pentru culturaromânească medievală: includerea limbii române ca limbăde bază în biserică, ce a dus la introducerea limbii româneîn şcoală (N. Iorga) şi, în general, la formarea limbii şi aculturii române moderne.

Grigore Constantinescu: Mareledomnitor martir Constantin Brâncoveanuiubitor de ţară, neam şi cultură românească asusţinut cu ardoare această renaştere /românire.

M. S.: Manuscrisul lui Filothei Jipanu ar fi fost de ajuns pentru aceastămăreaţă întreprindere: a fost nevoie deajutorul domnitorului ConstantinBrâncoveanul şi a mitropolitului ŢăriiRomâneşti, martirul Antim Ivireanul, care,străin de neam, a fost un mare om decultură şi iubitor de cântare psalticăromânească: el a înţeles valoarea acestuimanuscris pentru români, şi l-a tipărit înanul următor – 1714, sub numele deCatavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentruacele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acestCatavasier a fost reeditat în 38 de ediţii! Lucrarea a ajunsaproape la fiecare biserică românească, cu obligativitate dela domnitor, şi drept de osândă în caz de nesupunere, şiastfel s-a pornit românirea / termen primenit de AntonPann.

Gr. C.: După cum spui, o comparaţie la nivel european arfi putut fi aceasta: în antichitate, romanii au tradus cultura elinăîn latină şi, astfel, au propagat-o la nivel planetar! Merita aceastăîncercare!

M. S.: Manuscrisul grecesc descoperit anul acesta lamănăstirea Iviron din Muntele Athos este importantpentru a indica obârşia Psaltichiei rumăneşti.

Nimeni, niciodată până acum, nu a pus problema căieromonahul Filothei ar fi putut alcătui mai întâi unmanuscris în limba greacă - care era limba cântărilor dinbiserica românească de atunci - pentru a probacompozitorii doriţi să facă parte din Antologhionul săuromânesc. În ce-i priveşte, aceşti autori sunt cei maiimportanţi din creaţia psaltică bizantină a epocii, inclusivcompletarea cu câteva «supernove» de neam românesc:Gherman arhiereul Neon Patron (despre posibila apartenenţăla romanitate a arhiereului Gherman arhiereul Neon Patron,vezi M. Spinei, Antim Ivireanul, iubitor de cultură şi muzică

psaltică românească, studiu în apariţie la B. O. R., Bucureşti,2016, în tomul omagial dedicat mitropolitului martir, nota56.), Bălaşu preotul de la Constantinopol (M. Spinei, Bălaşupreotul Ţarigrădeanul (1610 ? - 1701). Monografie. EdituraSpinei Music Company, Atena - Bucureşti, 2011.), Cosmaieromonahul Macedoneanul (M. Spinei, Cosma ieromonahulMacedoneanul Iviritul (1630 ? – 1710 ?). Monografie. EdituraSpinei Music Company, Atena - Bucureşti, 2014.), Damianprotopsaltul Moldovlahiei (M. Spinei, Damian ieromonahulprotopsaltul Moldovlahiei (1660 ? - 1740 ?). Monografie.Editura Spinei Music Company, Atena - Bucureşti, 2013),Iovaşcu Vlahu (M. Spinei, Iovaşcu Vlahu Protopsaltul CurţiiUngarovlahei (1650 ? – 1730 ?). Monografie. Editura SpineiMusic Company, Atena - Bucureşti, 2012), ş.a.

Gr. C.: S-a vorbit probabil, chiar fragmentar, despreastfel de contribuţii, în acele timpuri.

M. S.: De altfel, după cum susţinea Sebastian Barbu-Bucur, ieromonahul Filothei Jipa ... a vieţuit un timp la Athos... şi înainte anului 1700 ... a revenit în ţară ... (Vezi S.Barbu-Bucur, Filothei sin Agăi Jipei, Psaltichie rumănească. I.Catavasier. Editura Muzicală, Bucureşti, 1981, p. 16).

Poate ieromonahul Filothei a slujitchiar la mănăstirea Iviron, iar codiceleAntologhion a fost lăsat chiar de el,mănăstirii.

Manuscrisul descoperit acum lamănăstirea Iviron, este format din douăcodice reunite sub aceeaşi copertă, scrise dedoi codicografi diferiţi: partea întâi: f.1 –156v (212 pagini), scris în limba greacă, laînceputul secolului al XVIII-lea, codicografanonim; partea a doua: f.157 – 348v (191 filex 2 = 382 pagini), scris în limba greacă cucâteva cântări în română, la finele secoluluial XVII-lea şi începutul celui de-al XVIII-lea, de către Filothei ieromonahul Valahiei –Φυλοθέου ιερομονάχου του εκ της Βλαχίας.După cercetări intense, am concluzionat că

acesta a fost manuscrisul ce a precedat scrierea Psaltichieirumăneşti de la 1713.

Gr.C.: Desigur, este cazul unei argumentaţii şidemonstraţii speciale, venind din pasiunea acestor cercetări.

M. S.: Iată argumentaţia noastră, pe scurt / însindomon:

- Codicele „Psaltichia grecească” – denumită de noiactualmente astfel, a fost scris la finele secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea, înaintea Psaltichieirumăneşti. Un punct de susţinere al afirmaţiei ar fi faptulcă, în Psaltichia grecească există un imn – Polihronion adresatmitropolitului Valahiei – Theodosie, care nu mai figureazăîn versiunea românească, mitropolit fiind atunci AntimIvireanul, etc.

- Din punct de vedere al prezentării formeimanuscriselor: a) codicele de la BibliotecaAcademiei B-BAR 61 (Catalog Spinei nr. 10) Psaltichierumănească / Antologhion, scris în limba română deieromonahul Filothei Jipa, la 24 decembrie 1713, se află înformat mic 40, cu dimensiunile 20,5 x 14,5, şi are: 259 de file/ 518 pagini (Vezi M.Spinei, Manuscrise muzicale psalticebizantine şi de tradiţie bizantină din România. Prefaţă de acad.Viorel Cândea, Revista B. O. R., an 123, Bucureşti, 2005,Tom I, pp. 280 – 281). b) codicele de la mănăstirea Iviron1160 Antologhion, partea I + II, în limba greacă, cu câteva

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Dialogurile A.M.

AM

Page 4: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

cântări în limba română, scris la finele secolului al XVII-lea şi începutul celui de-al XVIII-lea, prezintă acelaşiformat mic 40, cu dimensiunile 15,7 x 10,5, şi are: I – III +348 + 1 – 3 file / 696 pagini. c) Catavasierul lui Filothei,tipărit de mitropolitul Antim Ivireanul, la mănăstireaDealu, Târgovişte, se află în format 80, şi are IV + 138pagini.

În ambele codice – Ms. B-BAR 61 şi Ms.Iviron 1160– partea a doua, scrisul lui Filothei sin Agăi Jipei esteacelaşi: deosebit de frumos, cu înflorituri, frontispicii /titluri de pagină colorate, semne chironomice, mărturiilefrumos ornamentate, cu o mare bogăţie de culori şi ocaligrafie deosebită.

Hârtia folosită prezintătrăsături – vignete, etc., specificeepocii. Cerneala utilizată pentrugrafia psaltică este neagră şiroşie.

- Din punct de vedere alconţinutului:

A. cca. 90% dincompozitori sunt aceiaşi, dar: a)în timp ce Psaltichia rumăneascăconţine cca. 590 de lucrărianonime, b) în Psaltichia grecească,aproape toate cântările auconsemnaţi compozitorii. c) Dacăîn versiunea româneascăcompozitorul ieromonah FilotheiJipa este prezent doar cu câtevacântări – Ode - pentru domnitor şiboierii cei mari ..., şi Catavasia /Canonul Floriilor f.18v/ f.24v, ş.a.,d) în Psaltichia grecească participăvizibil ca autor - alături de ceilalţicompozitori, cu diferite cântărireligioase, având numele trecut.

Iată Odele prezente înPsaltichia grecească, alcătuită deFilothei Jipa: Hrysafis cel Tânăr aînchinat Polihronionmitropolitului Valahiei -Theodosie, predecesorul luiAntim Ivireanul / nu există înPsaltichia rumănească; Cosmaieromonahul Macedoneanul aînchinat Polihronionconducătorilor clerului dinUngrovlahia – Ţara Românească/ nu există în Psaltichiarumănească; Filothei Jipa a închinat Polihronionmitropolitului Antim Ivireanul; Gherman Neon Patron aînchinat Polihronion conducătorilor clerului Ungrovlahiei/ nu există în Psaltichia rumănească; Nu există în Psaltichiagrecească nici Oda / Polihronionul închinat domnitoruluiConstantin Brâncoveanu, pe care a compus-o în versiunearomânească, şi nici scrisoarea adresată domnitorului.

Iată numele compozitorilor comuni, din ambelemanuscrise: Ioannis Koukouzelis, Xenos Koronis, ManouilHrysafis, Hrysafis cel Tânăr, Gherman arhiereul NeonPatron, Bălaşu preotul de la Constantinopol, Cosmaieromonahul Macedoneanul, Damian protopsaltulMoldovlahiei ieromonahul Iviritul, Petru Byzantios,Theofanos, ş.a.

Iată, în continuare, compozitorii din Psaltichiarumănească, ce nu figurează în Psaltichia grecească, deşicântările lor există: Andrei Piroul, Criteanul, Cassiamonahia, Gheorghe Sikeliotul al Nikomidiei, Ioanmonahul, Nil din Xantopoulou, Theodor - SimeonStuditul, Sofronie patriarhul Ierusalimului.

De asemenea, iată compozitorii din Psaltichiagrecească, ce nu figurează în Psaltichie rumănească - fiindanonimi, deşi cântările lor există: Konstantinos Magoulas,Xenos Koronis – notat greşit Gazis, Ioannis Koukouzelis –notat greşit Konstantinos din Aghialou, Melhisedekepiscopul Redestou, Gavriil din Aghialou, IoannisHristostomou – Gură de Aur, Theodoulos monahul,

Theofanous patriarhul Karykis,Klement din Lesbos, NikiforosIthikou, Longhinos ieromonahul,Ioannis Kladas, Meletios Sinaitul,Athanasie Iviritul, PetruBereketis Vizantiou – trecut doarVizantie, Iakovos arhiereul de laKoutloumous, Filotheiieromonahul Jipa – cu diferitecântări, Iovaşcu Vlahu –contemporan cu Filothei Jipa,Manouil Gouta din Tessalonik,anonimi.

B. Am constatat că ordineacântărilor din Psaltichia greceascăeste aproape identică cu cea dinPsaltichia rumănească. Există oîntrebare, care va trebui să capeteun răspuns – cu privire laAnixandarele atribuite de S.Barbu-Bucur monahului Iosif de lamănăstirea Neamţ, scrise la finelesecolului al XVIII-lea. Ele apar laînceputul Psaltichiei rumăneşti,după cum notează S.Barbu-Bucur scrise de o alta mână ... dar,nu au fost semnate Iosif de lamănăstirea Neamţ; sunt doaratribuite. În originalul grecAnixandarele sunt trecute caaparţinând alcătuitorului deAntologhion – ieromonahulFilothei Jipa protopsaltul Valahiei.

Gr. C.: Din cele spuse, existăo seamă de informaţii careargumentează aceste recentecercetări, întreprinse în 2016.

M. S.: Concluzionând, ieromonahul Filothei Jipa aalcătuit un Antologhion în limba greacă – înainte de anul1713, pe care l-a tradus mai apoi în română, folosind autoride primă mărime din literatura muzicală bizantină, la carea inclus şi compozitori de sorginte românească. AceastăPsaltichie grecească de ieromonahul Filothei Jipa, Ms. 1160,Antologhion, de la mănăstirea Iviron, Muntele Athos, artrebui să fie copiată / tipărită şi, în aceste condiţii, redatăculturii naţiunii la care aparţine, pentru a fi studiată şiînţeleasă mai profund opera sa. Poate un alt înalt for alculturii din România sau un om de bună credinţă va iniţiaastfel acţiunea, pentru o mai bună cunoaştere aînceputurilor românirii pe plaiurile noastre.

Grigore CONSTANTINESCU

3ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Dialogurile A.M.

Filothei sin Agăi Jipei, Ms. autograf 1160 Psaltichiagrecească, f.347v, scris la Mănăstirea Iviron, MunteleAthos, la finele secolului al XVII-lea.

Însemnare / traducere din limba greacă: … Filotheiieromonahul din Vlahia, ehul 1, Toată suflarea să laude peDomnul, tropar de la Vecernie …

Reproducere cu aprobarea Sfintei Mănăstiri Iviron,Muntele Athos

Page 5: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Prime audiţii în festivalulŢintea Muzicală 2016

Printre atâtea oferte culturale sezoniere, panoramateon-line consumatorului de cultură, unele deosebit deincitante, serile celei de-a opta ediţie a festivalului ŢinteaMuzicală (derulat între 1 şi 5 iulie) au reuşit să se impunăatenţiei anul acesta, nu doar prin conceptul atractiv tradusprin titulatura “Vă place…Spania?”, ci şi prin includerea, înrândul personalităţilor interpretative prezente pe afiş, aunui duo instrumental inedit. În periplul muzicalBucureşti-Băicoi-Ploieşti ce şi-a propus să înlătureipoteticile “graniţe” ale interferenţelor culturale dintrecapitală şi o zonă a ţării (poate) mai puţin privilegiată dinpunct de vedere artistic, Ţintea Muzicală 2016 a reunit, pecele trei scene de concert alefestivalului (sala „Auditorium” aUNMB, Casa de Cultură din Lilieşti-Băicoi şi Biserica romano-catolică„Cristos Rege” din Ploieşti), alăturide duo-ul deja menţionat, nouăsolişti, un cvartet de viori – Alegria,şi unul de chitare – Passion, îninterpretarea cărora am putut audiaatât pagini afiliate stilurilor baroc şiromantic, cât şi o sumă de creaţiicontemporane.

De aproape un deceniu, decând s-a născut şi ideea de a combinaclavecinul cu acordeonul, SonjaLeipold şi Christoph Hofer –respectiv duo Ovocutters – s-au decissă-şi angreneze resursele învalorificarea şi extinderearepertoriului contemporan,comisionând lucrări compozitorilordin întreaga Europă (şi nu numai), îndorinţa de a le interpreta în primă audiţie absolută.Dedicată parfumului meridional specific tipologieimelodico-ritmice dar şi particularităţilor timbrale alemuzicii spaniole, ediţia “Vă place…Spania?” a festivaluluiŢintea Muzicală şi-a propus, în egală măsură, să şiprovoace, prin prezenţa acestei mixturi instrumentaleextrem de interesante clavecin-acordeon, imaginaţiacompozitorilor. Au răspuns la această provocare şi,totodată, dorinţei duo-ului Ovocutters de a exploradezvoltarea sonorităţilor actuale prin demersuricomponistice originale, creatori precum Adina Dumitrescu,Wolfgang Liebhart, Laura Manolache, Dana Cristina Probstşi Ming Wang ale căror piese, redate în primă audiţieabsolută (cu excepţia celei a Danei Probst – primă audiţieromânească), au pus în lumină atuurile expresive alefiecăruia dintre cele două instrumente.

A TRE pentru acordeon, clavecin şi pian de AdinaDumitrescu s-a ancorat, prin juxtapunerea şi suprapunereaunor microstructuri modale fragmentate pe un ritm cvasiostinat, în configurarea metaforică a unui posibil flamenco(adăugând, în acest scop, clavecinului şi funcţia unuiinstrument de percuţie). În replică, piesa lui WolfgangLiebhart, REV UP, pentru acordeon şi clavecin a fostgândită pe principiul accelerării tempoului, melodica –încadrabilă într-un minimalism gestual – fiind completată

de o anume teatralitate a mişcărilor corpului şi picioarelor,a căror simbolistică rememorează, până la punctul final,acelaşi temperamental flamenco. Hommage a Manuel de Fallapentru clavecin solo aparţinând Laurei Manolache aconturat personaje multiple ce evoluează în paralel; nulipseşte de aici puntea stilistică între baroc (de a căruiimagine se leagă însăşi funcţionalitatea instrumentală aclavecinului) şi contemporaneitate prin intermediulornamenticii grefate pe un ritm rubato, trilurile evoluândcătre cascade sonore etalate cu virtuozitate dar şi cu graţiadiscretă ce a marcat întreaga creaţie a lui Manuel de Falla,influenţată de conjuncţia dintre impresionism şi stilulneoclasic. Alegria pentru acordeon şi clavecin a DaneiCristina Probst a reprezentat una din variantele de ritm alestilului flamenco speculată cu eleganţă şi rafinament într-untempo rapid, ce-a evidenţiat, în cadrul cuplului perfect

sincronizat al celor douăinstrumente, subtilitatea creionăriidiscrete a liniilor melodice alternândcu repetitivitatea structurilorarmonice. Pornind de la conceptulde descriptivism sonor, cele douăpărţi ale lucrării Gaudi`s Contourpentru acordeon şi clavecin de MingWang – Sagrada Familia (din 1882până azi) şi Casa Batllo (1877) – auadus în prim plan corespondenţavizual-fonică dintre variatele culoriale clădirilor şi diferitele posibilităţide combinare a modurilor care pot ficonstruite pe fiecare sunet,corespondenţă bazată pe ideea decontrast, de alternanţă a stărilor, derelevare a unui veritabil arsenalefectologic, propriu ambelorinstrumente. În fine, ultima partiturăîn primă audiţie absolută dinprogramul festivalului, Ritualultăcerii pentru bas electric şi mediu

electronic de Sebastian Dumitrescu (în interpretareaautorului) s-a axat pe ideea echivalenţei dintre repetiţie şiritual, reliefând efectul produs asupra percepţiei umane decătre repetitivitatea pulsaţiei ritmice potenţial investită cusemnificaţii ritualice.

Şi pentru că anul acesta ne-au plăcut nu doar…Spania, ci şi creaţiile contemporane influenţate de spiritulculturii spaniole, aşteptăm cu interes viitorul concept almanifestării care ne va prilejui din nou, sperăm, contactulcu personalităţi din elita europeană a artei sunetelor,interpreţi şi compozitori ispitiţi de noi provocăriconceptuale.

Loredana BALTAZAR

Duo-ul acordeon – clavecin încentrul atenţiei la workshop-ul

de compoziţie şi interpretare Având ca principal invitat un duo mai puţin obişnuit

– acordeon - clavecin, ediţia a opta a Festivalului ŢinteaMuzicală a oferit compozitorilor şi interpreţilor şi unworkshop centrat pe problematica acestei combinaţii

Festival

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Page 6: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

neobişnuite. Workshop-ul, desfăşurat sâmbătă 2 iulie însala Auditorium a UNMB, a fost susţinut, pe de o parte, demembrii duo-ului Ovocutters din Austria – ChristophHofer, acordeon şi Sonja Leipold, clavecin –, iar pe de altăparte de compozitorii care, la invitaţia festivalului, au scrislucrări pentru acest duo: Adina Dumitrescu - A TRE,Wolfgang Liebhart - REV UP, Laura Manolache - Hommageà Manuel de Falla, Dana Cristina Probst - Alegría şi MingWang – Gaudi’s Contour. Astfel, alăturarea insolită a celordouă instrumente a putut fi privită şi comentată atât dinperspectiva interpreţilor, cât şi din aceea a compozitorilor.

Cei doi muzicieni austrieci au arătat cum, în ciudadeosebirilor evidente, între cele două instrumente există şisimilitudini care pot constitui un bun punct de plecarepentru cei care se încumetă să abordeze componistic aceastăpereche instrumentală. O primă caracteristică ar fi lipsadiferenţelor de culoare la trecerea dintr-un registru în altul,lipsă compensată de registraţie - desigur, mult mai bogatăla acordeon – , dar şi de existenţa posibilităţii de variaţietimbrală (şi simultan de intensitate) la nivelul fiecăruimanual în parte la clavecin sau a fiecarui grup de butoane(stânga – dreapta) la acordeon. Un alt aspect comun,privind de această dată prin perspectivă istorică, ar fiintrarea destul de recentă a ambelor instrumente în zona deinteres a compozitorului contemporan, dată fiind umbra încare şi clavecinul, şi acordeonul au stat până acum –clavecinul ca instrument cumva subestimat, neînţeles, preastrâns legat de muzica veche, iar acordeonul ca instrument„bun la toate“, marginalizat tocmai prin neapartenenţa lui

clară al un gen anume de muzică. Acest teren prea puţinprobat pe care este invitat să intre creatorul zilelor noastrepoate trezi un interes deosebit în căutătorul de sonorităţinoi şi detalii tehnice inedite.

A fost şi cazul celor cinci compozitori amintiţi maisus, care au scris lucrări pentru aceste instrumente îndiferite variante, plecând de la clavecin solo (LauraManolache), trecând prin duo (Wolfgang Liebhart, DanaCristina Probst, Ming Wang) şi până la combinaţia de treiclaviaturi – clavecin, acordeon şi pian (Adina Dumitrescu).Din prezentările făcute în cadrul workshop-ului şi în urmaaudierii pieselor în concert au rezultat, în mare, două tipuride abordare din partea compozitorilor: pe de o parteinsistenţa pe parametrul ritm în cazul lucrărilor A TRE, REVUP şi Alegría, iar pe de altă parte folosirea cluster-ului caprincipal element de vocabular în Hommage à Manuel deFalla şi Gaudi’s Contour. Trebiuie amintit faptul că toţi ceiinvitaţi anul acesta să scrie noi piese pentru festivalul ŢinteaMuzicală au ţinut cont de tema ediţiei care a fost centrată pespaţiul muzical şi cultural spaniol. Lucrările s-au plasat

într-o relaţie directă, fie cu câte un artist şi opera sa, precumAntoni Gaudi sau Manuel de Falla, fie cu un aspectcaracteristic al muzicii peninsulei iberice, precum ritmul,însoţit chiar şi de elemente de coregrafie specifice flamenco-ului.

Reuşita workshop-ului din acest an a fost cu atât maiîmbucurătoare, cu cât publicul care a asistat întru-un numărmare la discuţii nu a fost alcătuit numai din compozitori şiinterpreţi, ci şi din iubitori de concerte, care, astfel, au pututaudia pregătiţi programul ce a urmat. Este şi scopulmanifestărilor organizate de Ţintea Muzicală, festival careaduce împreună muzica clasică şi cea contemporană,încercând de fiecare dată să facă vizibile firele, pentru mulţiadânc ascunse, care leagă muzica secolului XXI de cea asecolelor trecute sau de alte genuri.

Dana Cristina PROBST

Festival Internaţional deMuzică Clasică şi

Contemporană ŢINTEAMUZICALĂ,

a VIII-a ediţie – iulie 2016A devenit deja o frumoasă tradiţie ca în primele zile

ale lunii iulie, începând din anul 2009, publicul iubitor almarei şi adevăratei muzici din Bucureşti, Ţintea-Băicoi,Ploieşti etc, să fie invitat a participa la importantemanifestări muzicale în cadrul Festivalului Internaţional deMuzică Clasică şi Contemporană ce poartă un nume dereferinţă – ŢINTEA MUZICALĂ.

Este o lăudabilă iniţiativă a celor două cunoscute fiiceale renumitului inginer Gheorghe Teodorescu - dininteresanta aşezare urbană prahoveană Ţintea – parte dinadministraţia oraşului Băicoi (din 1968): Dana – căsătorităProbst şi stabilită, cu domiciliul din anul 1994 în vestitametropolă a muzicii europene Viena şi Adina – căsătorităDumitrescu, care continuă activitatea în oraşul Tempere dinFinlanda.

Manifestând o evidentă chemare pentru studiul arteisonore, cele două surori Dana şi Adina Teodorescu auabsolvit, cu brio, Universitatea Naţională din Bucureşti şis-au afirmat constant în ţară şi peste hotare în calitate decompozitoare, pianiste şi profesoare – unanim apreciate depublic şi presa de specialitate atât din ţările respective darşi din alte zone europene.

Încă de la prima ediţie, această manifestare muzicalăde rezonanţă naţională şi internaţională şi-a propus săpromoveze – prin concerte camerale, recitaluri, sesiuni decomunicări şi referate, simpozioane, mese rotunde etc,valorile perene ale muzicii clasice şi contemporaneromâneşti, precum şi cele mai reprezentative opusurisemnate de nemuritori compozitori din marile epoci şi şcolimuzicale europene şi de peste ocean.

Actuala ediţie - a VIII-a, după cum noteazăorganizatorii „şi-a îndreptat atenţia către spaţiul muzical şicultural spaniol – un spaţiu pe cât de viu colorat, pe atât denuanţat şi de divers. Instrumentele prezente la aceastăediţie s-au grupat în jurul duo-ului clavecin-acordeon, ocombinaţie aparte de vechi şi nou, cu resurse deja probateîn muzica Barocului (în ceea ce priveşte clavecinul), şi careaşteaptă a fi puse în valoare de creaţiile contemporane.”.

Festival

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 5

Sonja Leipold, Christoph Hofer

Page 7: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Ca în fiecare an, mai mulţi compozitori români şistrăini au fost invitaţi să participe la Festivalul ŢinteaMuzicală cu noi creaţii, inspirate de această dată din spaţiulşi tradiţiile spirituale spaniole. În acest context, au fostprogramate în cele patru concerte lucrări în prima audiţieabsolută pentru clavecin-acordeon semnate de compozitoriiAdina Dumitrescu, Sebastian Dumitrescu, WolfgangLiebhart, Laura Manolache, Dana Cristina Probst, MingWang ş.a.

Punând în valoare superbul peisaj iberic – printr-oinspirată incursiune în muzica secolelor XVIII-XX,programul celor patru concerte a adus în prim plan şi altecunoscute instrumente muzicale, printre care: chitara,pianul, vioara, violoncelul dar şi vocea umană, oferindastfel publicului din toate categoriile socio-profesionale,pagini de referinţă din creaţia iluştrilor compozitorispanioli: Isaac Albeniz, Manuel de Falla, Enrique Granados,Jesus Guridi, Heitor Villa-Lobos, Xavier Montsalvatge,Fernando Obradors, JoaquinRodrigo, Antonio Soler, FranciscoTarrega, Joaquin Turina ş.a.

Ca şi la ediţiile precedente,pe scenele de concert dinBucureşti, Băicoi, Ploieşti etc. s-auaflat artiştii interpreţi de vârf dinAustria şi România, printre caremenţionăm: Duo-ul Ovocutters –alcătuit din clavecinista SonjaLeipold şi acordeonistulChristoph Hofer, soprana CristinaRadu, chitaristul Costin Soare,soprana Ariadna Mihai,mezosoprana Carolina Astanei,pianistul Otto Probst, violoncelistaMaria Magdalena Probst,violonista Diana Antonescu,regizoarea Dorothea Neagu ş.a.

Preluând iniţiativa ediţiei din anul 2012, Festivalul„Ţintea Muzicală” a oferit şi în acest an copiilor şi tinerilordin Băicoi şi Bucureşti, posibilitatea „de a participa activ laconcerte, alături de dascălii lor”. Astfel programulfestivalului a inclus piese muzicale interpretate de elevi aiclasei de vioară, respectiv chitară, conduse de profesoaraDiana Antonescu – Şcoala de Muzică nr. 5 Bucureşti, CostinSoare, Colegiul Naţional de Arte „Dinu Lipati” Bucureşti şiSilviu Anghel – Casa de Cultură Lilieşti – Băicoi.

Deschiderea oficială a festivalului, a avut loc vineri,1 iulie a.c. ora 19.00, în Sala Auditorium a UniversităţiiNaţionale de Muzică Bucureşti.

Concertul, sugestiv intitulat „Sărbători spaniole”prezentat de către compozitoarea, pianista şi profesoaraAdina Dumitrescu, a cuprins o seamă de lucrări de certăvaloare semnate de compozitori spanioli: Manuel de Falla,Fernando Obradors, Isaac Albeniz, Joaquin Rodrigo,Antonio Soler, Joaquin Turina, Enrico Granados, CarlosSeixas, precum şi opusuri în prima audiţie absolută scrisede către compozitorii Adina Dumitrescu, WolfgangLiberhart – pentru acordeon şi clavecin şi Laura Manolache– pentru clavecin solo.

Cea de a doua zi a festivalului – sâmbătă, 2 iulie aînscris în program, în primul rând, la ora 16.00 – tot în SalaAuditorium de la Universitatea de Muzică Bucureşti, ointeresantă masă rotundă, cu tema Muzica contemporană seprezintă în dialog, la care au rostit alocuţiuni: Sonja Leipold

– clavecin, Christoph Hofer acordeon şi compozitorii AdinaDumitrescu, Wolfgang Liberhart, Laura Manolache, DanaCristina Probst, Ming Wang etc. De la ora 17.00, a începutun nou concert având genericul „Culori spaniole”.

Programul a cuprins piese muzicale din operacompozitorilor Francisco Barbieri, Federico Chueca,Fernando J. Obradors, Heitor Filla-Lobs, Antonio Soler,Enrique Gradanos, Joaquin Rodrigo, Francisco Tarega,Manuela Kerer, Isaac Albeniz ş.a., precum şi în primaaudiţie absolută piesa Gaudi’s Contour pentru acordeon şiclavecin de Ming Wang etc.

Printre interpreţi s-a aflat şi cvartetul Alegria, care ainterpretat un cântec popular spaniol – aranjament pentrupatru viori de compozitoarea Adina Dumitrescu.

Duminică, 3 iulie – ora 18.00, la Casa de CulturăLilieşti - Băicoi a avut loc cel de-al treilea concert intitulat„Călătorii spaniole”. Programul a fost prezentat decompozitoarea Adina Dumitrescu.

Timp de aproape treiore, publicul din localitateprecum şi din alte oraşe alejudeţului şi chiar din Capitalaţării, a aplaudat îndelungevoluţia soliştilor vocali şiinstrumentişti amintiţi, precumşi cvartetele Alegria – vioară şiPassione – chitară de la Casa deCultură din Băicoi.

Potrivit tradiţiei, ultimulconcert al actualei ediţii a avutloc marţi, 5 iulie, la BisericaRomano-Catolică Cristof Regedin Ploieşti.

Această remarcabilămanifestare muzicală dinprogram a fost onorată deMiguel Maury Buendia -

Arhiepiscop tit. de Italică Nunţiu Apostolic, Decan alCorpului Diplomatic.

Prezentarea programului a fost rezervată prof. dr.Alexandru I. Bădulescu, muzicolog şi compozitoarei DanaProbst.

Au fost amintite numeroasei asistenţe, principaledate şi momente din importanta şcoală muzicalăeuropeană-spaniolă, precum şi din activitatea prodigioasănumeroşilor compozitori şi interpreţi care s-au aflat pescenele de concert din Bucureşti, Băicoi şi Ploieşti, cu unrepertoriu de excepţie, interpretat la un nivel artisticperformant – cu evidente momente de virtuozitate vocală şiinstrumentală, răsplătit - pe bună dreptate prin repetateaplauze din partea publicului.

Participând, cu firească emoţie, la toate cele opt ediţiiale festivalului am remarcat - cu nespusă bucurie, serioaseleeforturi, capacitatea organizatorică şi dăruirea exemplară acelor doi directori ai festivalului - Dana Probst şi AdinaDumitrescu, precum şi a tuturor artiştilor interpreţi, invitaţidin ţară şi străinătate.

Felicitând organizatorii, realizatorii dar şi sponsorii –oameni de mare suflet, care au investit o parte din fiinţa lorpentru ca acest festival să continue anual, pe trepte din ceîn ce mai înalte, în topul manifestărilor muzicale de acestprofil din ţară şi străinătate.

Al. I. BĂDULESCU

AM ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Festivaluri

Sebas�an Dumitrescu

Page 8: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

7ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Festivaluri-Concursuri“PRO PIANO – ROMÂNIA” –

două decenii de excelenţăEste pianul cel mai uşor instrument, aşa cum

mulţi dintre noi sunt tentaţi să afirme? Mult maisimplu de abordat, într-adevăr, în primii ani destudiu, el şi-a dobândit notorietatea în întreaga lumeprin intermediul ambitusului său extins, dedimensiuni orchestrale, al spectrului timbral cu unpotenţial combinatoriu deosebit de amplu, al călduriisonorităţii, al influenţei cvasi terapeutice asuprauniversului sensibil al fiinţei (nu doar umane!). Înacest context, ideea de a înfiinţa o fundaţie cu scopulde a selecţiona, educa şi subvenţiona elita artistică dindomeniu, de a sprijini – la nivel naţional şiinternaţional – tinerii supradotaţi, talentelereprezentative ale României, face parte dintredemersurile extrem de generoase pe care un simpludar entuziast slujitor al artei sunetelor le poatecoordona.

Iniţiată şi condusă de doamna profesoară StelaAvesalon, Fundaţia Culturală “PRO PIANO –ROMÂNIA” a împlinit douăzeci de ani de existenţă,iar Concursul Internaţional cu acelaşi nume, cel maiimportant proiect al Fundaţiei (căruia i se adaugăFestivalul “Prietenii Muzicii”, desfăşurat în cele maiimportante centreculturale ale ţării: Bucureşti,Cluj-Napoca, Iaşi, Sibiu,Timişoara, , şi, Festivalullaureaţilor “Pro PianoRomania”, respectiv, CEM –Centrul de Excelenta şiMerit) a atins şi el aceeaşicifră. Dacă sprijinul acordatde către Fundaţieparticipării tinerilor pianiştila diverse competiţii din ţarăşi de peste hotare, ca şi lanumeroase recitaluri şispectacole de înaltă ţinută artistică organizate înprestigioase centre de cultură, a avut drept consecinţă,de–a lungul timpului, afirmarea multor interpreţi înviaţa muzicală, Concursul Internaţional “PRO PIANO– ROMÂNIA”, redimensionat, din 2011, într-unconcurs internaţional de interpretare şi compoziţie, apropulsat, la rândul său, în circuitul valoriloreuropene şi mondiale, o suită de nume interpretativede o calitate incontestabilă.

Originalitatea concursului – structurareaprimelor două secţiuni, A şi B (ale vârstelor celor maimici), în aşa fel încât fiecare an de naştere alconcurenţilor să se constituie într-o categorie separată– a oferit posibilitatea unor ierarhizări mai echitabilea tuturor interpreţilor în raport cu cele ale altorcompetiţii pianistice, acest fapt atrăgând înscrierea,

chiar de la prima ediţie a concursului “PRO PIANO –ROMÂNIA”, a unui număr record de pianişti.

Beneficiind de un juriu din care au făcut parte,de-a lungul celor 20 de ediţii, 38 de personalităţimarcante ale vieţii muzicale din România, Portugalia,Franţa, Monaco, Canada, Grecia, Italia, Bulgaria,Germania – pianişti, compozitori şi muzicologi,competiţia a numărat, în 2016, 135 concurenţi întreşase şi treizeci de ani din România, RepublicaMoldova, Grecia, Turcia, Spania, Uzbekistan şi China.Pe parcursul a celor patru zile de concurs (21-24iunie), participanţii şi-au demonstrat nivelul deosebitde pregătire în cadrul tuturor celor 14 categorii devârstă la care s-au înscris; iar juriul, alcătuit anulacesta din prof. Stela Avesalon – preşedinte, prof.Monica Noveanu – Cluj Napoca, prof. VladDimulescu – Bucureşti, prof. Constantin Sandu –Porto / Portugalia, pianistul Mihai Ungureanu –Craiova, muzicologul Sebastian Crăciun – Bucureştişi compozitoarea Adina Sibianu – Bucureşti a fost pusîn situaţia de a acorda nu mai puţin de 33 premii Ipentru interpretare pianistică – dintre care 5 premii deExcelenţă – şi un premiu I pentru compoziţie.

Fiecare zi de concurs a adus emoţii dar şi bucuriituturor participanţilor, indiferent de vârstă; iar atuncicând s-a întâmplat ca emoţiile, în loc să deteriorezepotenţialul comunicării interpretative, să fie centrate

spre a-l aureola,transformând redareacorectă a partiturii într-ungest asumat de trăireartistică, efortulcandidaţilor la premii a fostrăsplătit, firesc, cu cele maiînalte distincţii.

O remarcă generalăasupra acestei competiţii cureprezentativitateinternaţională ar fi aceea că,apreciind calitateaorganizării, structurarea

echilibrată a repertoriului pe etape şi categorii devârstă (repertoriu selectat de către concurenţi din toateariile stilistice, neîncorsetat de impunerea unoranumite piese-reper) şi, evident, nu în ultimul rând,probitatea impecabilă a jurizării, micii interpreţi aurevenit pe scena concursului, în ediţii succesive. Şiastfel a devenit posibilă panoramarea evoluţieiacestora într-un parcurs de timp mai îndelungat,copiii fiind totodată impulsionaţi să-şi păstreze loculdobândit la precedenta ediţie, ori, datorită concurenţeistrânse, de nivel din ce în ce mai ridicat, să-şiîmbunătăţească vizibil performanţa, an după an.Ediţia a XX-a, aniversară, s-a confruntat şi ea cuasemenea situaţii – Anita Stoica, Theodore Mezei şiAnelise Gămulescu confirmându-şi premiul deexcelenţă câştigat în 2015, în timp ce Sabina Maria

Page 9: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Physis şi PoiesisÎnzestrată, mai mult ori mai

puţin egal, cu calităţi şi defecte, fiinţaumană s-a confruntat permanent cuideea de ispită, una din cele maiputernice reprezentări ale sale fiindispita de a crea. A fi şi a face – Physisşi Poiesis – sunt valenţe intrinseci aleumanităţii, dar însuşirea de a creapare a fi un dat superior, căci nuoricui îi este menit să întemeieze, săînfiinţeze, să conceapă ceva în celemai mici detalii, conferind finalitatenovatoare unui (aparent) comunimpuls iniţial. Conştientizându-şidimensiunea creatoare din interiorulpropriei fiinţe, omul este „provocat”să-şi redefinească statutul existenţial,iar vehiculul prin care aceastăprovocare se poate transforma,

Suciu şi Andreea CicireagăMoisescu au progresat vizibil,reuşind să-şi adjudece, anul acesta,distincţia maximă. După trei etapede concurs cu un grad dedificultate foarte ridicat datorităamplitudinii repertoriului abordat,categoria C şi-a cunoscut şi eacâştigătorul, în persoana AndreiDemidov, absolventă aUniversităţii Naţionale de Muzicădin Bucureşti.

Programată în 25 iunie, galalaureaţilor, desfăşurată, ca şiconcursul, în sala ArCuB –Gabroveni, a avut ca protagoniştiopt dintre aceşti tineri extrem detalentaţi, cinci dintre ei fiind ceirecompensaţi cu premii deexcelenţă: Anastasia Ţăruş(Chişinău) – categoria A1, AnitaStoica (Bucureşti) – categoria A3,Sabina Maria Suciu (Bucureşti) –categoria B2, Anelise Gămulescu –categoria B3, Andreea CicireagăMoisescu – categoria B7, loralăturându-li-se Cristina AracilAlmarcha (Orihuela, Spania) –premiul I la categoria B1, IgorVoronin (Chişinău, RepublicaMoldova) – premiul I la categoriaB6 şi Ioana Andrei – premiul II lacompoziţie – a cărei lucrare a fostinterpretată pe scenă de cătrecompozitoare, la pian, şi

profesoara Gabriela Nichita, lavioară (de menţionat că premiul Ial concursului de compoziţie s-aacordat lui Tamio Vesa Nakajimadin Beiuş, Bihor).

Am ascultat, cu prilejulacestei gale, piesele cel mai binecotate de către juriu din repertoriulconcurenţilor, piese care auimpresionat prin sensibilitateaadresării, maturitate conceptuală,etalarea unei culturi stilisticeriguroase şi a unui tuşeupersonalizat, tinerii laureaţidemonstrându-şi afinitatea pentrupostura solistică, pentru relaţia„vie” cu publicul unei săli deconcert, pentru întreaga tipologie a

genurilor muzicale. Lor şiprofesorilor care s-au implicat, cuseriozitate şi dăruire, în pregătireaacestor evoluţii de excepţie, leurăm să se menţină pe orbita

succesului, ca exponenţi ai viitoareielite de muzicieni într-un universcare devine din ce în ce mairobotizat, mai apăsat deameninţarea însingurării prinrefugiul în virtualitate. Datorită lorşi artei căreia îi slujesc, doza deumanitate din interiorul fiecăruiadintre noi ar putea rămâne,credem, o constantă! (Foto: MariusVÂJOAICA)

Loredana BALTAZAR

Festivaluri

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AMŞerban Novac

Page 10: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Confluenţe

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 9

concret, în realitate, îmbracă de multe ori haina actuluiartistic.

Pornind de la alăturarea celor doi termeni, titlulrecentei expoziţii a cunoscuţilor artişti plastici DorinaNovac şi Valentin Babanu s-a dorit a fi o explorare acapacităţilor „omului magic” de a radiografia naturaşi de a-i prelua energiile, pentru a-şi revigora propriulinterior şi a-l readuce în dar mediului înconjurător.După cum ne-a obişnuit în parcursul celor şaseexpoziţii anterioare personale, Dorina Novac acoagulat şi de această dată, în jurul personalităţii sale,expresiile radiante ale unor discursuri literar-artisticecomplementare, vizualizarea tablourilor fiind însoţităde audierea unor pagini muzicale – interpretate de

fagotistul Şerban Novac – şi a unor consideraţiifilosofice aparţinând lui Mihai Novac.

Găzduit de U ART Gallery, o incintăexpoziţională cu profil inedit şi amplasamentspectacular deosebit, vernisajul programat în 27 mais-a bucurat de o introducere pertinentă îndramaturgia creatoare a ambilor pictori realizată decătre profesorul acestora, Florian Lucan. I-au urmatintervenţiile muzicale ale lui Şerban Novac – treidansuri din Suitele pentru violoncel solo ale luiJohann Sebastian Bach (Giga din Suita nr.2 în re minor,Menuetul şi Giga din Suita nr.1 în Sol major) transcrisepentru fagot solo, Melopedia de Nicolae Brânduş şiValsul ingenuu semnat de Francisco Mignone – pentruca, în încheiere, Mihai Novac să expliciteze întregulconcept al evenimentului artistic printr-un eseusuccint. Proiectată ca o surpriză a acestui evenimentinter-artistic, apariţia actriţei Doina Ghiţescu a nuanţatsensibil finalul după amiezei, versurile recitate

panoramând imaginativ detalii ce păreau desprinsedin aspectele metaforice ale pânzelor expuse.

După o suită de participări la expoziţii de grupdar şi o expoziţie personală, premiat la concursul depictură marină ”Dimitrie Ştiubei”, Valentin Babanu, asupus atenţiei publicului, în primul rând prinpreocuparea pentru perimetrul acvatic dar şi prinreflectarea unui orizont dezlimitator, o perspectivămacrocosmică asupra peisajului, în timp ce lucrărileDorinei Novac, inundate de bucuria culorii, au reliefatpreponderent cultivarea unei tipologii microcosmice,a revelării detaliului din interiorul naturii vegetale.

Conexiunea dintre pictură şi muzică a fostvalorificată, la rândul său, cu naturaleţe, prin

intermediul pieselor propuse spreascultare de către Şerban Novac,al căror potenţial descriptiv – fieca ipostază de tablou dansant, fieca întruchipare a senzualităţiiunui cadru nostalgic de facturălirică, fie ca schiţă modală a unuidemers ritualic ce viza însăşicontinuitatea regenerativă a vieţii,cu iz magic – a strălucit prininterpretarea sugestivă, plină decăldură dar şi de spirit ludic, atalentatului fagotist.

Ceea ce am remarcat însă înmod deosebit a fost atracţiaspectatorilor pentru acest creuzetliterar-artistic care a devenit, decâţiva ani, o „marcă” a familieiNovac. Intenţia de a-şi forma unpublic care, deşi specializat într-unul din cele trei limbaje – alpicturii, muzicii ori filosofiei – încare se exprimă Dorina, Şerban şiMihai Novac, ajunge să le

asimileze şi pe celelalte două pentru a apreciamultiplele lor interrelaţii la adevărata valoare, mi separe a fi un veritabil act de cultură.

Într-o epocă în care jaloanele traseului vieţiiobişnuite tind a fi supuse informatizării, în carevizionarea unui tablou ori contactele cu cartea,muzica, spectacolul, filmul, depind într-un procentsemnificativ de accesul la computer şi banalaconexiune la internet, pulsaţia vie a unei astfel demanifestări culturale poate insera, în rutinaevenimentelor zilnice, o infuzie de emoţii absolutbenefice, o oază de energie ce hrăneşte, nevăzut,deschiderea interioară către umanitate a fiecăruiadintre noi. Aşa s-a şi întâmplat în acea după amiazăde mai, şi sperăm că se va mai întâmpla în decursulurmătoarelor întâlniri artistice proiectate de familiaNovac şi invitaţii ei, întâlniri pe care le dorim a sederula cât mai curând. (Foto: Marius VÂJOAICA)

Loredana BALTAZAR

Mihai Novac, Valen�n Babanu, Florian Lucan, Dorina Novac

Page 11: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

A XXVI-a ediţie a Adunării Generale a

Asociaţiei Naţionale Coraledin România

Sâmbătă, 4 iunie a.c. – o splendidă zi de la începutulnoului anotimp din calendarul românesc - , în vestitulORAŞ AL UNIRII – Municipiul Focşani, aşezat din timpuriimemoriale la curba Carpaţilor Orientali şi care, dinstrăvechi veacuri a constituit o permanentă punte delegătură fizică şi sufletească între cele trei provinciiromâneşti surori: Ţara Românească, Moldova şiTransilvania, s-au desfăşurat, în acest an, lucrările anualeale Adunării Generale a Asociaţiei Naţionale Corale dinRomânia.

După cum se ştie, la numai câteva săptămâni dupăRevoluţia din Decembrie 1989, în Capitala României, lainiţiativa unui grup de eminenţi muzicieni: compozitori,dirijori, muzicologi, profesori de asociaţii corale etc, s-aupus bazele Asociaţiei Naţionale Corale din România,„Organizaţie Cultural-Artistică cu un important caracterprofesionist, neguvernamentală şi non profit, afiliată la„Federaţia Europa Cantat”.

La sosire în Oraşul Unirii şi pe pământul legendareibalade Mioriţa, participanţii din importante centre decultură ale ţării: dirijori, compozitori, muzicologi,preşedinţi de asociaţii corale, corişti, ziarişti etc., au fostprimiţi, cu deosebită atenţie şi nemărginită dragoste.Gazdele – în frunte cu reputatul dirijor al Coralei„Pastorala” din localitate – prof. dr. Dumitru Sandulachi,au oferit oaspeţilor imaginea simbolică a AsociaţieiNaţionale Corale din România – o splendidă insignăînsoţită de o părticică - floare din ceea ce avem mai scumpîn viaţa noastră: Tricolorul Românesc.

După un călduros cuvânt de Bun sosit în „OraşulUnirii şi frumosul amfiteatru ce poartă numelecunoscutului maior Gheorghe Pastia”, rostit de dirijorul şiprofesorul Dumitru Sandulachi, membrii Coralei„Pastorala” – împreună cu toţi cei prezenţi au intonatemblematicul imn Gaudeamus Igitur şi apoi cântecul simbolde Sfintele Paşti – Cristos a Înviat.

În această atmosferă de aleasă sărbătoare a muziciicorale româneşti, preşedintele Asociaţiei Naţionale Corale– maestrul Voicu Enăchescu, director artistic al CentruluiNaţional de Artă „Tinerimea Română”, după ce amulţumit oficialităţilor locale şi gazdelor pentru aceastăentuziastă primire, a ţinut să precizeze că printrepersonalităţile marcante ale creaţiei şi vieţii muzicaleromâneşti, se află în superbul Amfiteatru eminentulcompozitor, dirijor şi folclorist Constantin Arvinte, care înziua de 21 mai a.c., a împlinit venerabila vârstă de 90 deani.

Întreaga asistenţă – în picioare, împreună cumembrii Coralei „Pastorala”, au intonat binecunoscutaurare Mulţi ani trăiască, moment în care preşedinteleAsociaţiei, maestrul Voicu Enăchescu i-a înmânat,distinsului muzician Constantin Arvinte, în semn derecunoştinţă şi preţuire pentru excepţionala sa operă şiîntreaga activitate de compozitor, dirijor şi folclorist, osplendidă Diplomă de Excelenţă.

După acest emoţionant preludiu, preşedinteleAsociaţiei Naţionale Corale a declarat deschise lucrările şia prezentat, în primul rând, Darea de seamă a activităţiiAsociaţiei Naţionale Corale din România, pentru anul2015.

În prima parte au fost, pe bună dreptate, remarcateo seamă dintre cele mai reprezentative manifestărimuzicale aflate pe agenda anului trecut ce au avut loc încele mai cunoscute centre de cultură ale ţării, manifestări ceau devenit tradiţionale şi unanim apreciate de publiculiubitor al marei şi adevăratei muzici, de presa despecialitate scrisă, audio şi video. Iată numai câtevaexemple: Festivalul Internaţional de Muzică Corală „D.G.Kiriac” – Piteşti, Argeş (22-28 iunie 2015); Festivalul CoralInternaţional „Pastorala”, Focşani, ediţia a XIII-a (3-6 iulie2015); Festivalul Concurs Coral Internaţional pentruTineret „Gavriil Musicescu”, Iaşi, ediţia a III-a (1-7 iulie2015); Festivalul Concurs Coral Internaţional „LiviuBorlan”, ediţia a V-a (3-6 sept.) Baia Mare; FestivalulNaţional de Muzică Corală „Ioan D. Chirescu”, Cernavodă,ediţia a XXXIV-a, noiembrie 2015; Festivalul Corurilor deCopii şi Tineret „Timotei Popovici”, ediţia a XXXIV-a, Casade Cultură Caransebeş – mai 2015, Festivalul CoralNaţional de Muzică Corală Religioasă Ortodoxă „BunaVestire”, ediţia a XXVI-a, Botus, Suceava (martie 2016) ş.a.

Un loc special în programul general al AsociaţieiNaţionale Corale îl constituie, de aproape un deceniu,importanta stagiune corală ce poartă numele unuimuzician de geniu, Paul Constantinescu.

În principalele săli de concert din Capitală: Aula„George Enescu”, a UNMB, Centrul Naţional de Artă„Tinerimea Română” şi în vestitele locaşuri de cult: Sfântul„Spiridon”, Sfântul „Elefterie”, Catedrala Sf. „Iosif” etc, auprezentat concerte extraordinare prestigioasele ansambluricorale: „Nicolae Lungu” - Patriarhia Română, „DivinaArmonie”, „Symbol”, „Te Deum”, Sf. „Mina”, „CantusDomini”, Corala Brâncovenilor ş.a.

Ca şi în anii precedenţi, o seamă de formaţii corale,printre care: Corul bărbătesc „Cantus Domini, Corul decameră „Cantabile” al Liceului Teoretic „Ioan Slavici” dinoraşul Panciu, Corala Sf. „Mina”, Corul Academic „DivinaArmonie”, Corul „Vlăstarele Orăştiei” etc, au reprezentatla cote artistice performante muzica românească îndialogul cultural internaţional, manifestări ce au avut loc înAustria, Ungaria, Grecia, Riga, Macedonia, Germania,Rusia etc.

În următoarea parte a raportului au fost evidenţiateşi o seamă de formaţii corale care au sărbătorit importantejubileuri: Corul Academic Radio -75 de ani de la înfiinţare,Corul de copii Radio - 70 de ani, Corul de cameră „CodesApulum” - 35 de ani, Corul „Simbol” - 25 de ani, Corurile„Trison” – Brăila şi „Solemnis”- Satu Mare, 20 de ani ş.a.

O manifestare cu totul deosebită a avut loc în searazilei de 15 mai a.c., la Catedrala Mitropolitană a Ardealuluidin Municipiul Sibiu, prilejuită de aniversarea a 230 de anide învăţământ teologic ortodox în Municipiul Sibiu şi 110

Pagini corale

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Page 12: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

ani de la înfiinţarea Corului „TimoteiPopovici” al Catedralei Mitropolitanedin localitate, la care şi-au datconcursul împreună cu OrchestraSimfonică a Filarmonicii din Sibiu,Corul Mixt „Codex Apulum” dinAlba Iulia (dirijori: prof. Iosif Fiţ şipreot prof. dr. Nicolae Topârcean) şiCorala „Timotei Popovici” (dirijor pr.arhid. Dan Alexandru Streza), sub

bagheta tânărului şef de orchestrăMatei Pop, au interpretat, cu brio,incontestabila capodoperă vocal-simfonică a compozitorului PaulConstantinescu, Oratoriul bizantin dePaşti,” Patimile şi ÎnviereaDomnului”.

În partea finală a raportului aufost aduse, în prim plan, şi o seamă deapariţii editoriale semnate decunoscuţii de oamenii de ştiinţămuzicală; printre care: DumitruJompan - volumul Corespondenţă,Liviu Borlan – Piese corale, MarianaPopescu – vol. Ion Vanica. MagiaCorului de Copii Radio, două lucrăridedicate ilustrului compozitor

Gheorghe Bazavan,de la a cărui naşteres-au împlinit recent100 de ani:volumele GheorgheBazavan, Pe Burnaz,la Bragadiru – autoriValeriu Bazavan şiMarcel Ţena şi Gh.Bazavan – Lucrărilaice şi religioase;volumul Ocomunitate, un cor,un dirijor –monografia Coruluide Cameră„Caedonia” din

Sibiu, autor Simona Manea şi prof.Florin Soare etc.

Darea de seamă, supusădezbaterii – a deschis drumul unorinteresante alocuţiuni, rostite de:Maria Gyuris (Timişoara), prof. dr. Al.I. Bădulescu (Prahova), compozitorul,

dirijorul şi folcloristul ConstantinArvinte, profesorul şi dirijorul FlorinSoare (Sibiu), ing. Alexandru Nicolici- directorul Asociaţiei „PrieteniiArmoniei” (Baia Mare), prof. şidirijorul Iosif Fiţ (Alba Iulia), prof. dr.Dumitru Sandulachi, Maricica Lupu –dirijor (Brăila) ş.a., care au apreciatlucrările adunării generale - un bilanţpozitiv ce onorează eforturileconducerii asociaţiei pentrustimularea muzicii corale româneştipe plan naţional şi internaţional.Vorbitorii au exprimat şi importantepropuneri privind popularizareaconstantă a principalelor manifestărimuzicale corale prin presa scrisă,audio şi video, sprijinirea activităţiicorale de către Ministerul Culturii,Ministerul Educaţiei Naţionale şiorganismele lor teritoriale, deoficialităţile locale şi judeţene, dar şi omai bună evidenţiere a activităţiidesfăşurate prin documente de arhivă(cum se procedează de către CoralaArmonia din Baia Mare) etc.

Lucrările adunării generale s-auîncheiat cu vizionarea unui valorosfilm documentar de scurt metrajdedicat Centenarului naşteriiilustrului compozitor GheorgheBazavan, realizat de nepoţii artistuluiValeriu Bazavan şi Marcel Ţena.

Al. I. BĂDULESCU

Pagini corale

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 11

„Cununa Carpaţilor”, o mostră de suflet românesc

Cu certitudine, arsenalul spiritual al unei etnii sebazează, în primul rând, pe păstrarea tradiţiilorperpetuate de-a lungul existenţei sale. „Un popor fărătradiţii este un popor fără viitor”, afirma, pe drept cuvânt,diplomatul Alberto Lleras Camargo, susţinând ideea căun edificiu puternic nu se va putea niciodată menţine şiconsolida decât pe un teren solid, în acest caz terenulambientului cultural care-l caracterizează. Iar ansamblulcreaţiilor artistice, obiceiurilor şi tradiţiilor populare aunei ţări îi amprentează identitatea, particularizând-o lanivel de esenţă.

Funcţionând la ora actuală sub egida CantruluiNaţional de Artă „Tinerimea Romană”, fomaţia „CununaCarpaţilor” a luat fiinţă în anul 1948, având încomponenţa sa tineri artişti – instrumentişti, dansatori şisolişti vocali care au cules şi purtat folclorul românesc, înformele sale cele mai autentice, pe scene din SUA, China,Cambodgia, Vietnam, Sudan, Danemarca, Suedia,Norvegia, Italia, Germania, Grecia, Turcia, Cipru, Franţa,fosta U.R.S.S, Bulgaria, Ungaria, Marea Britanie, Olanda,Siria, Polonia, Ucraina, Portugalia, Spania, Austria etc.Evident, componenţa ansamblului este astăzi cu totul alta,membrii actuali fiind tineri instrumentişti al căror grad deinstruire muzicală le modelează disponibilităţile native.

Concertul susţinut de orchestra „CununaCarpaţilor” pe scena Palatului “Tinerimea Română” în 31mai s-a bucurat, în plus, de o premieră dirijorală, lapupitrul formaţiei apărând extrem de apreciatul solistplurivalent Dan Ionescu, artist cu o activitate concertisticăimpresionantă şi o îndelungată experienţă ca membru alunora din cele mai valoroase ansambluri de gen(“Ciocârlia”, Ansamblul Tineretului, Ansamblul“Doina” al Armatei, Orchestra Naţională de Folclor,Grupul Folcloric “Ştefan Bucur”, Big Band-ulRadiodifuziunii Române, Cromatic etc.). Supranumitşi “Omul-Orchestră”, Dan Ionescu stăpâneşte fără

Dan Ionescu

Voicu Enăchescu

Foto

: M

ariu

s Vâj

oaic

a

Page 13: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Aniversare Bela BartókSfârşitul lunii martie A.D. 2016 a readus în memoria

slujitorilor muzicii faptul că se împlinesc 135 de ani de lanaşterea unuia dintre cei mai de seamă compozitori aisecolului XX, Bela Bartók. Pentru români, evenimentul areo semnificaţie aparte dată fiind legătura specială pe careacesta a avut-o cu ţara noastră, cu personalităţile muzicaledin epocă, ne referim în special la George Enescu şi laConstantin Brăiloiu. Bartók, alături de Liszt, suntconsideraţi cei mai mari compozitori ai Ungariei, ceea ce acondus la organizarea unor ample manifestări muzicale înafara graniţelor prin numeroasele institute culturale dinEuropa şi America. La noi, Institutul Maghiar de cultură apatronat mai multe evenimente artistice care au fostpregătite în primul rând prin publicarea unui amplusupliment – considerat de colecţie – ataşat revisteiObservator Cultural, al cărui conţinut a cuprins articoleasupra unor pagini mai puţin mediatizate ale operei luiBartók, studii muzicologice, interviuri, scrieri care se aflăîn fondul de documente al Academiei Maghiare, toatesemnate de binecunoscuţi specialişti, unii provenind chiardin România. Unul dintre acestea a fost dedicat corpusuluimuzicii corale al creaţiei bartókiene, cu referire la ceadedicată formaţiilor bărbăteşti, şi, în acest spirit a fostinvitat corul Szent Efrem (după sfântul cu acelaşi nume,care a trăit între 306-373, supranumit şi Harpa SfântuluiDuh). Înfiinţat în 2002, ansamblul, alcătuit din muzicieniprofesionişti de excepţie s-a impus cu repeziciune în viaţaartistică internaţională fiind distins cu numeroase premii,obiectivul fiind ″popularizarea valorilor vocale ale lumiicreştine de rit bizantin, punând totodată accent şi peinterpretarea noilor compoziţii de muzică contemporanămaghiară şi europeană şi păstrarea tradiţiilor corale dinţara lor″. Dacă la Catedrala Sf. Iosif din Bucureşti publiculs-a lăsat vrăjit de atmosfera arhaică a imnurilor şitroparelor extrase din tezaurele muzicii religioaseaparţinând Greciei (Agni parthene), României (Christosanesti - de la Putna), Bulgariei (Angel vopijasche), Rusiei(Canon Euharistic), Siriei (Al Masíh o qam), s-auevidenţiat şi lucrări scrise de G. Lvovsky, S. Rahmaninov,P. Cesnokov, Sáry László şi Lesya Dichko, cu intercalăride cântece-colinde româneşti din Moldova şi Bucovinacântate la fluier. Revenind la Bartók, sala Auditorium de laUNMB a găzduit concertul în care a fost interpretatăintegrala lucrărilor scrise de acesta pentru cor bărbătesc,

un eveniment muzical foarte rar având în vedere cărepertoriul pune serioase dificultăţi muzicale, aparentasimplitate ascunzând o muzică evoluată, a căreicomplexitate se defineşte o dată cu trecerea timpului,fenomen care se poate urmări în toată creaţia lui Bartók.Seara (1903- BB30), Patru cântece ţărăneşti maghiare (1910-12-BB60), Cântece populare slovace (1917-BB77), Cântecepopulare secuieşti (1932 -BB106) şi Din vremuri trecute (1935-BB 112) au alternat cu mici lucrări instrumentale dinepocă, muzici din repertoriul folcloric al Europei centraleinterpretate de Szokolay Dongó Balázs la taragot, cimpoişi fluier. Pentru realizarea acestui inedit proiect ansamblul,alcătuit din 16 persoane, condus de Bubnó Tamás a lucrattimp de şapte ani reuşind o magistrală înregistrare care

arată o faţă necunoscută a geniului bartókian. Tot în seriaacestor acţiuni s-a înscris şi recitalul susţinut la Ateneu depianistul Tamás Erdi, un artist care este binecunoscutpublicului bucureştean. Repertoriul a fost unulreprezentativ pentru personalitatea lui Erdi; a început cupatru lucrări de Chopin (Fantasie Impromptu op. 66,Nocturna în do# op.posth, Ballade no.1 în sol op.23 şicelebrul Preludiu în Mi b op.28 nr.15), într-o viziune maiclasică prin aceasta înţelegând o mare claritate adiscursului, ornamentică foarte egală, triluri susţinute,fără exces de pedală, touché nobil, un sentiment maireţinut, totul având o anumită eleganţă, departe deexcesele la care uneori te ispiteşte genul. Au urmat douăpiese de Liszt, Sposalizio (din Anii de pelerinaj) şi Consolation(nr. 4, Quasi Adagio, cantabile con devotione/ Re b major)

probleme 12 instrumente: clarinet,flaut, saxofon sopran, saxofon alto,saxofon tenor, saxofon, bariton, caval,tilincă, ocarină, danofon, fluier şiblock-flote, pe care le mânuieşte cuadmirabilă virtuozitate; iar în aceadupă amiază din finalul lunii mai,spectatorii care au umplut sala auavut ocazia de a-l asculta cântândimpecabil la caval, tilincă, danofon,ocarină şi fluier dar şi la saxofonsopran

Sub conducerea sa, întreagaevoluţie a orchestrei, care a interpretat

piese din Maramureş (Bucium, Doină,Purtată şi Tropotită), Ardeal,Teleorman (Horă şi Sârbă,acompaniindu-l pe solistul vocalDaniel Turică), Moldova şi Muscel – ominunată Sârbă oferită ca încheiere, aimpresionat prin dinamism, paletătimbrală variată (potenţată structuralprin aranjamente orchestrale proprii),sincronizare fără cusur şi dozajulinteligent al intervenţiilor solistice,agrementând latura virtuozităţii fărăînsă a diminua energia sonorităţii deansamblu.

Dar ceea ce m-a bucurat cel maimult a fost faptul că, ascultând, pas cupas, această succintă radiografiemuzicală a repertoriului tradiţionalautohton, am resimţit magnetismulspecific folclorului de bună calitate, acărui putere de revigorare iată că s-aperpetuat, ca a unui panaceu, dinnegura timpului până astăzi. Ca oraţiune în plus de a ne determina săne reîntoarcem “acasă”, înprofunzimea sufletului românesccăruia, neîndoielnic, îi aparţinem încă.

Loredana BALTAZAR

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Remember

AM

Page 14: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Centenar Constantin BugeanuIlustrul şef de orchestră, profesor universitar,

muzicolog şi compozitor Constantin Bugeanu a văzutlumina zilei la 16/18 mai 1916, în Municipiul Ploieşti, str.Goleşti, într-o familie de intelectuali. Tatăl său – DinuBugeanu a fost unul dintre renumiţii profesori dematematică la vestitul liceu „Sf. Petru şi Pavel” dinPloieşti, care în anul 1921, a fost promovat în aceastăfuncţie didactică la universitatea din Timişoara.

Aici, în oraşul de pe Bega, distinsul matematicianşi-a stabilit domiciliul cu întreagafamilie. Dovedind o reală chemarepentru studiul artei sonore, miculConstantin a fost înscris, la vârstade 11 ani, (1927) la ConservatorulMunicipal de Muzică dinTimişoara, unde, până în anul 1933,a beneficiat de îndrumareareputaţilor maeştri Sabin Drăgoi şiEmil Mihai.

Din anul 1933 şi până în 1940,Constantin Bugeanu îşi continuă, cubrio, studiile muzicale laConservatorul Regal de Muzică şiArtă Dramatică din Bucureşti.Printre profesorii săi se numărăvestiţii maeştri ai creaţiei şipedagogiei româneşti Ioan D.Chirescu (teorie, solfegiu), MihailJora (compoziţie), ConstantinBrăiloiu (folclor şi istoria muzicii),Ionel Perlea (dirijat orchestră),Ştefan Popescu (dirijat cor) ş.a.

Preocupat sistematic şipermanent pentru aprofundarea studiilor de specialitate,în următorii doi ani (1940-1942), Constantin Bugeanu afrecventat cursurile de perfecţionare la Academia deMuzică „Mozart” din Salzburg (Austria), cu celebrul şefde orchestră austriac Klemens Kraus 1893-1954 (ViorelCosma, Enciclopedia muzicii, Vol.II B, pag.362 – 364).

Debutul în funcţia de dirijor de orchestră a avut locîn anul 1941 la Ateneul Român, iar între anii 1943-1944,Constantin Bugeanu este dirijor la Teatrul „Alhambra”din capitala ţării.

Pentru numerosul public bucureştean, prezenţatânărului dirijor Constantin Bugeanu a fost remarcată,mai întâi, la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio, în ziuade 7 iulie 1945 - solist: soprana Aura Iliuţă Aleaz – cu unprogram interesant de arii celebre din operele Nunta luiFigaro şi Flautul Fermecat de W.A. Mozart, iar ulterior, încompania Filarmonicii „George Enescu”, la Ateneul

Român, în ziua de 19 octombrie1947.

Activitatea de dirijor deorchestră a fost continuată demaestrul Constantin Bugeanu timpde peste patru decenii, la pupitrulunor instituţii reprezentative deconcerte şi spectacole de operă,printre care Opera Română dinCluj (1948-1952), orchestraSimfonică a Cinematografiei (1953-1968), Filarmonica „GeorgeEnescu” din Bucureşti (1947, 1960,1962), Opera Română dinBucureşti (1957, 1959, 1969, 1976)etc.

În această calitate a colaborat– ani la rând, cu toate filarmonicileşi orchestrele simfonice din ţarădar şi cu multe din celelalte ţări alelumii. A întreprins importanteturnee artistice în Ungaria,Cehoslovacia, Danemarca, Franţa,Turcia, Austria, Polonia, Germaniaetc, pretutindeni bucurându-se de

reale aprecieri din partea publicului şi a criticii despecialitate.

Apreciind temeinica sa pregătire de specialitate,experienţa şi spiritul organizatoric, între anii 1955-1956,maestrul Constantin Bugeanu a fost numit director alDirecţiei Muzicii din Ministerul Culturii şi apoi consilier

în care Erdi a reuşit să redea cu multănobleţe gama diversă de sentimente,în acel timp chiar cele mai dureroasemomente având demnitatea lor.Punctul de contrast cu care s-aîncheiat prima parte l-a constituitlucrarea lui Kodaly Zoltan, Dansuridin Maramureş, un opus cu pronunţatconţinut modal, foarte dificil tehnic,scriitura acordică fiind încărcată lamaximum, plasată pe registreextreme, unde pianistul a avut prilejulsă-şi etaleze virtuozitatea fără cusur.În partea a doua programul a alternatlucrări de Liszt (Jeux d΄eau la Villad΄Este interpretat cu strălucire şiRapsodia ungară nr. 6 în care solistul s-a desfăşurat cu dezinvoltură,captivant, parcă doreai să nu se mai

termine) cu patru lucrări de Bartók,scrise în diferite perioade ale creaţieisale. Improvizaţiile pe teme popularemaghiare op.20 BB83 au fort terminateîn 1920 se prezintă a fi o alcătuirefoarte interesantă pentru căelementele extrase din folclor devinpretext pentru ca Bartók să-şidezvolte propriile idei într-o scriiturădiversificată, aspect pe care pianistull-a sesizat foarte bine, planurilesonore şi tehnica uneori mozaicatăfiind excelent subliniate. Bineînţelescă nu a lipsit piesa de mare succesAllegro Barbaro BB 63 compusă în1911, devenită un fel de motto alcreaţiei lui Bartók destinată pianuluişi care există şi într-o variantăorchestrală realizată de Nathan Kelly.

Aceeaşi tehnică briliantă ca la Kodaly,urmată de sensibila Seara la secui(figurează şi sub titlul Abend amLande) şi de celebrele Dansuriromâneşti, au relevat disponibilitateaartistului pentru stiluri diverse şibogăţie interioară. Recitalul s-adesfăşurat într-un mare crescendoemoţional şi tehnic, cele 90 de minutede muzică epuizându-se prea repede.Un farewell cu Debussy - Clair de luneşi un binecunoscut şi antrenantImpromptu de Schubert, o seara încare cu toţii ne-am simţi fericiţidatorită superbului Ateneu sub alecărui arcade a răsunat o muzică atâtde bună.

Corina BURA

13ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Remember

Page 15: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Theodor Grigoriu –un maestru vizionar

Reprezentanţi de prestigiu în plan naţional şiuniversal ai muzicii româneşti, o pleiadă de compozitoride la Pascal Bentoiu la Anatol Vieru, s-au stins din viaţăîn ultimele decenii lăsând generaţiilor de azi şi de mâinenobila misiune de a continua drumul deschis laînceputul secolului XX de geniul lui George Enescu.

Discipoli fideli principiilor profesate de maeştri,de la Mihail Jora la Paul Constantinescu, ei au înscrisşcoala componistică românească în parametrii arteiuniversale moderne şi contemporane cucerindaprecierea interpreţilor, a criticilor şi a publicului în toategenurile, de la simfonie şi operă la creaţia vocală, corală

şi instrumentală. Afinitatea faţă de spiritualitatearomânească şi aura propriei personalităţi, acestea suntcaracteristicile compozitorilor activi la confluenţasecolelor XX şi XXI şi care lasă posterităţii o moşteniredemnă de aceea consacrată de străluciţi precursori.

Se orânduieşte cu plenitudine în acest contextcompozitorul Theodor Grigoriu al cărui periplu,însumând decenii de aspiraţii, strădanii şi realizări,semnifică pentru eternitate axiomaticul Finis coronatopus.

Înzestrat cu talentul virtuozităţii instrumentale,sensibil faţă de frumuseţile naturii, trăind nemijlocitdramatismul existenţei ca om şi ca artist, el şi-a dedicattoată fiinţa înţelegerii misterelor vieţii şi posibilelordecriptări ale acestora cu resursele inefabile ale arteisonore. A tălmăcit în tulburătoare nuanţe stări de spirit

al Ministrului Culturii. În acei anidistinsul muzician se afla şi laconducerea Operei Române din Cluj(1948-1952), precum şi la prima scenălirică a ţării, Opera Română dinBucureşti 1957-1959.

Repertoriul general promovatîn decursul prestigioasei saleactivităţi artistice a cuprins zeci şi zecide opusuri de referinţă din creaţiasimfonică universală – începând cuperioada preclasică şi până în zilelenoastre, dar şi din operacompozitorilor români, printre care:George Enescu, Mihail Jora, AurelStroe, Ştefan Niculescu, PascalBentoiu etc. Din repertoriul simfoniccontemporan din alte ţări europene,pe afişele sale de concert au figuratlucrări semnate de Bela Bartok, IgorStravinski, B. Britten, A. Schonberg,P. Hindemitch, A. Berg ş.a.

În acelaşi timp, în repertoriulgeneral al dirijorului ConstantinBugeanu s-au aflat numeroase lucrăridin creaţia lirico-dramatică naţionalăşi universală. Iată numai câteva titluridirijate pe scenele lirice din Cluj,Bucureşti, Iaşi, Timişoara dar şi înstrăinătate: Oedip de George Enescu,Aurul Rinului, Castelul prinţului Barbă-Albastră de Bela Bartok, FlautulFermecat, Don Giovanni şi Nunta luiFigaro de W.A. Mozart, La ServaPatrona de G. Peregolezi, Fidelio deBeethoven, Don Carlos, Aida de Verdi,Boris Godunov de M. P. Musorgsk,Povestea soldatului de Igor Stravinskiş.a.

Sub autoritara sa baghetă aucântat cele mai sonore nume, printresoliştii concertişti şi lirici dinRomânia dar şi din alte ţări europeneprintre care amintim pe Monique H,

Thomas Brandis, Silvie Mercier,Halma Cherny Ştefansca, AndreGerter, Claire Bernard ş.a.

Maestrul Constantin Bugeanus-a impus, în viaţa noastră muzicalăşi în domeniul muzicologiei. Apublicat numeroase studii, articole,eseuri etc. în reviste de specialitatedin ţară şi de peste hotare, precum şiîn presa centrală cotidiană. A susţinutnumeroase emisiuni radiofonice şi deteleviziune, concerte-lecţii,comunicări ştiinţifice, simpozioanenaţionale şi internaţionale la cursurilede vară pentru dirijori organizate înRomânia, Bucureşti, Sinaia, Buşteni,şi în străinătate.

În domeniul creaţiei muzicale,maestrul Constantin Bugeanu asemnat lucrări simfonice, de camerăşi pentru voce şi pian, cu deosebire înprimii ani de studii muzicale încapitala ţării.

În paralel cu îndelungata şiremarcabila activitate concertistică,de studii şi cercetări a fenomenuluimuzical românesc, de compozitor şicoordonator al activităţii unorimportante instituţii muzicale deconcerte şi de operă din România,maestrul Constantin Bugeanu s-aînscris în viaţa muzicală printr-oexcepţională activitate didactică laclasa de dirijat de orchestră aConservatorului bucureştean,începând din anul 1952 şi până înanul 1976, dar şi după această dată,până în ultimele clipe ale vieţii,devenind „cel mai complex profesorromân de dirijat din cea de a douajumătate a secolului XX, fondatorulşcolii româneşti moderne de dirijat”.

Printre elevii săi se numără oseamă de şefi de orchestră din ţară şi

din străinătate printre care: CristianMandeal, Horia Andreescu, IonMarin, Răzvan Cernat, GheorgheCostin, Cristian Brâncuş, FlorinTotan, Camil Marinescu, Dan Raţiu,Cristian Alexandru Petrescu, IurieFlorea, Iosif Ion Prunner, CristianNeagu, Mihai Diaconescu, JokytaHara (Japonia), Victor Puhl (Franţa)ş.a.

Pentru istoria muziciiromâneşti şi universale, maestrulConstantin Bugeanu a lăsat oimportantă moştenire discograficărealizată la Casa de DiscuriElectrecord Bucureşti dar şi oadevărată comoară de muzică defilm, înregistrată în cei peste 15 anicât s-a aflat la cârma artistică aOrchestrei Naţionale aCinematografiei.

Pentru întreaga sa activitate afost distins cu importante ordine şimedalii ale statului român, iar în anul1964 cu titlul de „Artist Emerit”.

Fie ca aceste modeste darsincere gânduri să constituie unbinemeritat omagiu la Centenarulnaşterii sale – eveniment sărbătorit laMuzeul „Paul Constantinescu” înseara zilei de 18 mai a.c., cuparticiparea celebrei sopranei SilviaVoinea, prof. univ. dr. la UNMV, aprof. univ. dr. Cristian Brâncuş –dirijor şi compozitor şi prof. dr. A. I.Bădulescu, şi remarcat şi prin celedouă volume tipărite recent deoamenii de ştiinţă muzicală DragoşCălin şi Mihai Diaconescu, subbinecunoscutul generic „ConstantinBugeanu – un savant al arteidirijorale”.

Al. I. BĂDULESCU

Remember

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Page 16: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

onirice, trasgresări până la extaz ale conştiinţei şisensibilităţii umane, credinţa în Cel de Sus, adevăruriconsemnate în istorie, sensuri ale mitologiei româneşti,ale operelor universale, de la Ovidiu (Elegia pontica,Ovidiu la Tomis) la Dante, Botticelli, Shakespeare,Goethe, Eminescu (Canti per Europa, Poeţi şi abisultimpului ş.a.), Enescu (Omagiu lui Enescu, orchestraţii la7 Cântece pe versuri de Clement Marot, Impresii dincopilărie etc.), Anton Pann (Variaţiuni simfonice pe uncântec de Anton Pann), ale rapsozilor populari. Ecouri aceea ce pare evanescent, fluid, spaţii infinite alecosmosului (Vis cosmic, Vocalizele mării ş.a.)dimensionează sonor ca o “arhitectură fluidă”, gândireasa componistică, ideile estetice şi tehnica de structurarea discursului sonor relevând profunzime, originalitate,virtuţi cardinale ale expresivităţii.Instruirea deopotrivă ca muzicianşi ca arhitect a imprimatdemersului componistic al luiTheodor Grigoriu relief, soliditateşi echilibru impecabil, între logicăşi fantezie, între inspiraţie şiluciditate în procesul de elaborare.

Ca şi alţi maeştrii ai arteisonore, precum Vincent d’Indy,Olivier Messiaen, Paul Hindemithsau Pierre Boulez, TheodorGrigoriu şi-a destăinuit încomentarii vorbite sau scrise, îneseuri şi volume şi, înainte de toate,în partiturile înseşi, un ascuţitdiscernământ, precizie şi eleganţăca atribute ale unui artist de elită.Străin total de atitudineaexclusivistă, de mobilurioportuniste, ariviste, muzicianul constituie un model înplan profesional, moral, colegial, întotdeauna afabil,deschis spre amiciţie, cald şi surâzător, de un farmecpersonal inconfundabil.

A scris cărţi, voite nu atât ca fiind de rigoareconceptuală cât având calitatea unor dense şi fecundefonduri de idei despre muzică, despre poezie, film şiteatru ca arte componente (Muzica şi nimbul poeziei);o carte de vibrant spirit de venerare a maeştrilor muziciinoastre (Vă rog, reveniţi, dragi maeştri); a militat cuardoare pentru resuscitarea valorilor ce ne sunt proprii,în special ale melosului bizantin (Tripticul violonisticBizanţ după Bizanţ, O simfonie liturgică şi multe altele),consacrându-se astfel ca un ales fiu al culturii naţionale.Pagini de viaţă şi de artă ale acestui proeminentdemiurg, pagini ale operelor, ale impresionantelor saleopţiuni de gen vor trebui mai bine puse astăzi în luminăde către generaţiile tinere, spre cunoaştere şi perpetuăaducere aminte a adevăratelor valori.

Prin toată dăruirea sa, Theodor Grigoiuîndreptăţeşte preţuirea ce i se cuvine în ţară, la înălţimeaaceleia de care s-a bucurat peste hotare, unde i-au fostsolicitate şi promovare compoziţii de referinţă. Fie catimpul să consfinţească locul unde a trăit şi şi-a dăruit

talentul şi puterea de creaţie Theodor Grigoriu,asemenea celorlalţi muzicieni ai “generaţiei de aur”.

Vasile TOMESCU

Energie purificatoare Cei care l-au cunoscut cu adevărat pe Theodor

Grigoriu şi-l amintesc ca pe o personalitate puternică şirevelatoare, cu o tărie a convingerilor de artă ce-l plasaîntre liderii de opinie, între figurile care au dominatambianţa artistică muzicală din a doua jumătate asecolului XX, decenii la rând.

În arta sa detaliile ca şi întregul erau elaborate cumaximă atenţie şi minuţiozitate, Theodor Grigoriu fiind

un exemplu de responsabilitateartistică înaltă. Dacă scrisul exprimăomul, atunci manuscrisele creaţiilorsale muzicale, ce au ele înselemăiestria reverberaţiilor spre arteleplastice, ni-l prezintă pe TheodorGrigoriu ca artist născut nu făcut,artist ce avea cultul expresieisensibile al unui stil confesiv şiconfesional totodată.

Ansamblul lucrărilor salecuprinde titluri din toate genurile –simfonic, concertistic, cameral,vocal simfonic – şi conturează oindividualitate artistică de elită,încununată de generozitate faţă decolegi şi de muzicienii tineri, ce adat naştere unei construcţii aumanului în uman, a binelui înbine.

Spirit novator, în universurile muzicii de bunătradiţie, şi cu reală strălucire în tot ce întreprindea în artamuzicală, Theodor Grigoriu ne-a lăsat creaţii perenemenite să captiveze mintea şi sufletul multor generaţii.

Era iubitor de frumos. Arta, natura şi creaţiaformau pentru Theodor Grigoriu un tot, provocându-lsă fie prezent la concerte şi spectacole, la vernisaje, latoate evenimentele artistice importante, înnobilat decaracterul şi ţinuta sa de frumoasă fizionomieînvăluitoare şi cuvântătoare despre toate acestea.

A fost mentor, s-a aplecat cu îndatorare spreajutorarea celor aflaţi în nevoie, indiferent deîmprejurările în care se produceau. Extrem de prietenosşi deschis în discuţii, bun coleg şi în relaţii cu arta şimoştenirea unor mari muzicieni, ca Ionel Perlea – cărorale-a promovat opera cu rezultate notorii în ţară şi pestehotare – Theodor Grigoriu crea pentru sine şi în acelaşitimp pentru toată lumea.

Să ne bucurăm că a existat, să-l continuăm şi vomfi fericiţi. Putem şterge astfel petele drumului străbătutîmpreună. Putem sorbi energia purificatoare subsumatănumelui său, lăsând-o ca lumină moştenire celor ce vorveni.

Ulpiu VLAD

Remember

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 15

Page 17: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

O celebritate lirică nonagenară –Lucia Stănescu

Personalitate puternică şi capabilă de creaţiimemorabile în lumea scenei de operă, dar şi deconcluzii importante în domeniul pedagogieicântului, ca şi alţi muzicieni care au beneficiat de auracelebrităţii, soprana Lucia Stănescu a fost sărbătoritărecent de artiştii clujeani, la împlinirea a nouă deceniide existenţă. Ca şi în volumul de memorii editatrecent, o selecţie a momentelor culminante în viaţainterpretei indică preferinţa sa pentru muzicaromantică şi veristă italiană, dacă ar fi să cităm oselecţie dintr-un repertoriu în care se află, prioritar,

Trubadurul, Bal Mascat, Aida, Boema, Tosca,Madama Butterfly, Manon Lescaut şi, înainteaultimelor căderi de cortină ale carierei solistice,Cavalleria rusticana. După asumarea plenară, pentrumai mulţi ani, a conducerii Operei clujene, şirăspunderea asupra viitorului liricii tinerelorgeneraţii, ca Maestră de canto, Lucia Stănescu a ales,lumea de popas a visului, mai concret Italia, maiapropiat Livorno, păstrând încă, în aura ultimelordecenii, spectacole şi activitate didactică.

La Opera Română din Cluj a debutat ca solistăîn rolul Cherubino din Nunta lui Figaro de Mozart.În timp, repertoriul său cuprinde opere de succes,precum Paiaţe de Leoncavallo, Carmen de Bizet,Manon Lescaut, Boema, Turandot, Tosca, MadamaButterfly de Puccini, Faust de Gounod, EvgheniOneghin, Mazeppa de Ceaikovski, Aida, Otello deVerdi, Lohengrin de Wagner, Cavaleria Rusticană deMascagni. Titluri onorifice au distins bogata sa carierăartistică: Ordinul Muncii; Premiul de Stat, ArtistăEmerită; Ordinul Meritul Cultural; Cetăţean deOnoare al Municipiului Cluj; Doctor Honoris Causaal Academiei „Gheorghe Dima” şi al UniversităţiiBabeş-Bolyai; Ordinul Steaua României în grad de

Cavaler, Diploma de Excelenţă a Consiliului JudeţeanCluj-Napoca. Fiind timp de un deceniu profesoară decanto la Academia „Gh. Dima” – Cluj, şi-a continuat şicariera de solist la Opera Naţională din Cluj-napoca. Aîntreprins numeroase turnee artistice individuale înstrăinătate: Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, China,Cuba, Danemarca, Egipt, Franţa, Japonia, Anglia,Irlanda, Italia, Iugoslavia, Rusia, Suedia, Turcia,Ungaria. Între anii 1970-1975 a ocupat postul deDirector al Operei Române din Cluj-Napoca, cu alcărui ansamblu a întreprins numeroase turnee demare succes în străinătate.

S-a stabilit în Italia din 1977 continuând carieraartistică de solist. Lucia Stănescu a fost aleasăprotagonistă în rolul Tosca pentru Comemorarea a 50

de ani de la moartea lui Giacomo Puccini, înoraşul său natal, Lucca, reamintind debinecunoscuta prim-interpretă a rolului,soprana româncă Hariclea Darclée. LaComemorarea a 30 de ani de la moarteacompozitorului livornez Pietro Mascagni, adebutat în rolul Santuzzei din CavaleriaRusticană, în oraşul natal al compozitorului.După un emoţionant concert de „Addio allescene” din 1981, şi-a continuat cariera deprofesoară de canto timp de 15 ani laConservatorul din Livorno “PietroMascagni”. În anul 1981 i-a fost conferit decătre Academia Internaţională „Le Muse”, înSalonul „Dei Cinquecento” din Firenze,Premiul – Simbolul Euterpei – oferit în aniiprecedenţi Mariei Callas, Ginei Cigna, BorisChristoff, Tancredi Pasero, Giuliettei

Simionato şi lui Mario de Monaco. Anul 2010 i-a adustitlul de „Eroină pucciniană” , distincţie a FundaţieiFestival Giacomo Puccini – Torre del Lago.

La onorabila vârstă de 85 de ani, în 2011, ca omărturie a vieţii sale şi a perioadelor istorice, sociale,politice şi culturale, profesionale şi nu numai, şi-a scriscartea memorialistică cu titlul A fost o viaţă sau unvis? Imaginea-portret a marii artiste ne-a fost sugeratăde informaţiile şi lecturile, interviurile oferite, înscrierile sale omagiale, de către criticul muzical CostinPopa, care îşi încheie evocarea artistei sărbătoriteacum la Cluj astfel: ” În memoria românilor şi nu numai,a tuturor celor care au ascultat-o şi văzut-o în spectacole,Lucia Stănescu rămâne pentru totdeauna întruparea idealăa eroinelor veriste, a celor pucciniene prin excelenţă. O voceşi o interpretare întru eternitatea artei lirice.”

Generoase rememorări, afectuoase şiemoţionante, ce par a descinde din “visul de viaţă şide muzică” pe care ni-l dăruieşte acum, marea artistănonagenară revine, altfel, în faţa publicului şi pescena vieţii trăite la Cluj. Desigur, are forţa pe care odovedeşte, ca într-o caldă îmbrăţişare. Pentru modeluluman şi artistic, La Mulţi ani!, Lucia Stănescu !

Grigore CONSTANTINESCU

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Aniversare

AM

Page 18: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

17ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Pe scene

Şi eu am ascultat Arcadia...Aparent mai puţin pretenţios ca formulă de

adresare instrumentală, genul cameral reliefează esenţacomuniunii unui număr variabil de voci individuale carese susţin, se completează, se dezvoltă în această stare deinterdependenţă plurivocă. Este o tipologie de relaţiicare se întrepătrund într-un angrenaj armoniosstructurat, ale cărui componente – variabile ca număr şica rol funcţional – îşi afirmă individualitatea în interiorulunei coeziuni care le evidenţiază dinamismul şi levalorifică particularităţile timbrale. Prin intermediul lor,întreaga arhitectură sonoră dobândeşte strălucire,cursivitate temporală, o paletă coloristică variată şi, caun corolar, un impact sporit asupra receptorului, care-iva aprecia intimitatea modului de adresare dar şi

anvergura combinaţiilor instrumentale, cu cât maidificile şi mai rafinate cu atât mai elogiate.

Înfiinţat cu un deceniu în urmă la Academiaclujeană “Gheorghe Dima”, cvartetul de coarde Arcadiaare deja la activ două CD-uri înregistrate sub siglacaselor de discuri Fontenay Classics şi Orchid Classics,cuprinzând lucrări de Mendelssohn, Brahms şi,respectiv, Janacek, precum şi o transmisiune în direct aconcertului susţinut pe scena Wigmore Hall în martie2015. Laureat deja la prestigioase competiţiiinternaţionale (Osaka International Chamber MusicCompetition, Wigmore Hall London International StringQuartet Competition, Almere International ChamberMusic Competition, International Chamber MusicCompetition Hamburg), după o evoluţie calitativăspectaculoasă care le-a deschis drumul afirmăriiinternaţionale – probate în decursul numeroaselorturnee pe trei continente – formaţia a fost invitată, înaprilie 2015, să devină cvartet în rezidenţă la CentrulNaţional de Artă “Tinerimea Română” din Bucureşti.

Doar în stagiunea 2015-2016, Ana Török (vioară),Răsvan Dumitru (vioară), Traian Boală (violă) şi ZsoltTörök (violoncel) au revenit cu un turneu de 14 concerteîn Scoţia şi Regatul Unit şi cu numeroase apariţii încadrul unor festivaluri europene, printre careMusikfestival Rheinhessen, Grafenegg Festival, SilverLyre Festival din Sankt Petersburg, Euroarts Festival din

Praga, Aldeburgh Festival. Recitalul lor din 17 maisusţinut la Palatul Tinerimea Română (prefaţat dedirectorul artistic al instituţiei, reputatul violoncelist şiprofesor Marin Cazacu), urmat, imediat, de alte douăevoluţii pe podiumuri din Germania şi Austria, a avutîn program opusuri semnate de Franz Schubert(Cvartetul nr.12 în do minor, “Quartettsatz”), JosephHaydn (Cvartetul nr.23 în fa minor, op.20 nr.5) şi ClaudeDebussy (Cvartetul în sol minor, op.10), trasândjaloanele a tot atâtea curente importante din istoriamuzicii.

Geneză, Evoluţie şi Inovaţie, titulatura acestuirecital, reprezintă o aluzie nu doar la cele trei perimetrestilistice cărora le aparţin cvartetele enumerate, ci laprocesul de creaţie însuşi, ca laborator conceptual alartistului complet. Este evident că cvartetul de coarde a

fost “personalizat” ca gen şi, ulterior, stabilizat caalăturare de tipare formale, de către clasiculHaydn, aşa cum neterminatul cvartet schubertiancunoscut ca “Quartettsatz” este considerat ca unadin primele lucrări din creaţia de maturitate acompozitorului, iar unicul cvartet scris de Debussyca o cotitură important în cronologia muzicii decameră. Ceea ce a caracterizat însă evoluţia scenicăa cvartetului Arcadia în acea seară de mai a fost nudoar puritatea stilistică a interpretării, ci şiînveşmântarea ei într-o senzualitate a expresieiaproape carnală. Starea de cântec în care ne-auînvăluit cei patru Arcadieni derivă, în fapt, dinconcepţia lor asupra repertoriului propus, din notadistinctivă pe care o aduc, în fiecare apariţiepublică, asupra discursului muzical. Nu este vorba numai de o re-actualizare,

contemporană, a dramaturgiei muzicale a secolelortrecute, investind-o cu propria personalitate artistică, cichiar de o repunere în discuţie a fenomenologiei clasice,romantice, respectiv impresioniste de debut; privite prinprisma unei cercetări minuţioase a detaliului sonor,paradigmele şi sintagmele specifice fiecărui stil îşidezvăluie alte şi alte conotaţii subtile ce derivă dintr-o –aparent – banală trăsătură de arcuş care poate aduceinstrumentul respectiv într-o postură interactivă,creatoare de noi semnificaţii. Perimetrul esteticcircumscris fiecărui curent în parte poate fi astfel sensibilredimensionat, rezultanta fonică menţinând interesulspectatorului la o cotă maximă pe întreg parcursulfluxului muzical.

Poate fi aceasta una din reţetele succesului depublic al cvartetului Arcadia? Cu siguranţă că da,dublată de nivelul ridicat al tehnicii instrumentale,perfecta coeziune a linilor expresive, capacitatea de ametamorfoza cu lejeritate actul interpretativ într-un gestrafinat şi totodată dramatic, generator de emoţii.

Alături de spectatorii care l-au apreciat lasuperlativ, după o asemenea primă experienţă şi eu îmidoresc să reascult Arcadia. Nu doar aici, acasă, ci şi înoricare din centrele culturale importante ale lumii, pecare, în mod cert, le vor onora cu aceeaşi căldură! (Foto:Marius VÂJOAICA)

Loredana BALTAZAR

Page 19: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Master class - la malul mării,cu tenorul Vasile Moldoveanu,

revenit în oraşul natalUn eveniment de mare răsunet a constituit pentru

Constanţa revenirea în oraşul natal, după 60 de ani, atenorului de talie mondială Vasile Moldoveanu, născutîn 6 octombrie 1935, primind în semn de înaltă preţuiretitlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Ovidius şide Cetăţean de Onoare al oraşului Constanţa.

Începuturile sale muzicale sunt legate de oraşulConstanţa. După terminarea prestigiosului Liceu Mirceacel Bătrân, a cântat timp de doi ani în Corul Teatrului Liric.La recomandarea Maestrului de cor Gheorghe Velea,urmează Conservatorul Ciprian Porumbescu, ca studental renumitului pedagog şi bariton Octav Enigărescu,studiind în particular, cu vestitul tenor şi pedagog DinuBădescu.

În perioada 1966 – 1972, a fost solist la Opera dinBucureşti, debutând în 9 ianuarie 1966, în rolulArlecchino din Pagliacci de Ruggero Leoncavallo.

La Opera din Bucureşti, Vasile Moldoveanu acântat în 22 de opere, realizând roluri secundare, dar şiroluri principale: Rinuccio (Gianni Schicchi),Rodolfo (La bohème), Ducele din Mantua(Rigoletto), Ernesto (Don Pasquale) Tamino (DieZauberflöte – acest fiind şi ultimul săuspectacol în România, susţinut în 23 iunie1972).

În urma unei audiţii cu impresarulVictor Vladanski, Vasile Moldoveanuprimeşte o invitaţie în Germania – acesta fiindmomentul decisiv pentru cariera sa – tenorulalegând „libertatea”, colaborând cu teatre dinGermania, Olanda, Elveţia.

Între anii 1974 – 1978, cântă la operadin Stuttgart în operele: Lucia di Lammermoor,La bohème, Un ballo in maschera, La traviata. În1976, renumitul regizor Roman Polanski îldistribuie în opera Rigoletto, la Opera dinMünchen. Colaborează cu operele dinDüsseldorf, Stuttgart, München, Berlin, Ludwigsburg,fiind descoperit de Nelly Walter, vicepreşedinte al firmeide Impresariat Columbia Artists Management (care vadeveni managerul tenorului timp de 11 ani). În 1979, îşiface debutul la Covent Garden din Londra, în Don Carlo,în regia lui Luchino Visconti, iar în 19 mai 1977, VasileMoldoveanu debutează la Metropolitan Opera, în Labohème, în compania Renatei Scotto, în rolul Mimi. LaMetropolitan Opera va cânta în 105 de spectacole.

Revenind în Europa, îşi continuă cariera la Paris(Manon Lescaut), Monaco (I Vespri siciliani, Aida – în regialui Giancarlo del Monaco), Nice (La fanciulla del Westregia – în Petrică Ionescu), Roma (Turandot), Lisabona(Manon Lescaut), Parma (Don Carlo), Pretoria, Africa deSud (Un ballo in maschera), Stuttgart, Hamburg.

În cariera sa, a cântat în compania marilor soliştiai lumii: Boris Christoff, Nicolai Ghiaurov, Renato

Bruson, Renata Scotto, Montserrat Caballé, Mirella Freni,Eva Marto, Luciano Pavarotti.

Vasile Moldoveanu a avut şansa să colaboreze curegizorii de marcă: Roman Polanski, Franco Zefirelli,Jean Pierre Ponnelle, Petrică Ionescu, Tito Capobianco,Giancarlo di Monaco.

Stabilindu-se la Monte Carlo, Vasile Moldoveanus-a dedicat îndrumării vocilor tinere, fiind invitat înultimii ani, în mai multe oraşe din România, pentru asusţine cursuri de Master-class.

În perioada 13 – 20 mai 2016, Maestrul VasileMoldoveanu a fost invitat al Facultăţii de Arte,Specializarea Interpretare Muzicală, din cadrulUniversităţii Ovidius – Constanţa, pentru a susţine unMaster-class, cursanţii fiind studenţi şi foşti studenţi aifacultăţii, precum şi alumni, o parte dintre aceştia fiindartişti lirici ai Teatrul Naţional de Operă şi Balet OlegDanovski şi ai Teatrului Muzical din Galaţi.

În încheierea cursurilor, în Aula Magna aUniversităţii Ovidius, a avut loc un concert organizat deprofesorii Ioan Ardelean, Nicoleta Ardelean şi AndreeaBratu.

Au evoluat Alina Lungu, Lăcrămioara Chirhană,Alexandru Băldău, Tudor Socolan (contratenor), precumşi mezzosoprana Lucia Mihalache, baritonul Marius

Eftimie, soprana Silvia Simionescu, soprana LauraEftimie (solişti ai Teatrului Naţional de Operă şi BaletOleg Danovski), mezzosoprana Georgiana Costea, tenorulValentin Vasopol (solist al Teatrului Muzical din Galaţi),acompaniamentul fiind realizat de pianista AndradaŞtefan.

La încheierea concertului, Maestrul VasileMoldoveanu şi-a exprimat bucuria de a fi lucrat cu tineritalentaţi, dornici de a se perfecţiona: „Sunt fericit pentrucă, în seara aceasta, au aplicat ceea ce le-am spus. Voireveni aici ca să continui această muncă de interpretare,de plasare a vocii. Toţi s-au străduit să progreseze. Şizilele în care am lucrat nu au fost degeaba. Am ajutatcum am putut şi cu ce am învăţat şi eu în 42 de ani deactivitate. Să-i încurajaţi pe tineri! Le doresc să o ia peurmele mele şi să ajungă sus”.

Mariana POPESCU

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Maeştri

AM

foto

: con

stan

tano

astr

a.ro

Page 20: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

19ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

MaeştriMariana Nicolesco -

Cursurile Master Class 2016După zilele de foc în care zecile de tineri

participanţi la Cursurile de Măiestrie Artistică MasterClasses, au trait, la sesiunile matinale şi apoi până laorele târzii ale serii, pasionanta aventură a depăşiriide sine sub îndrumarea cordială şi fermă a mariisoprane Mariana Nicolesco, sâmbătă 30 şi duminică31 iulie publicul a avut prilejul să-i admire şi să-iaplaude cu entuziasm.

Tema ediţiei din acest an a acestor adevăratecursuri de magie în arta cântului, aşezate sub înaltulpatronaj UNESCO, a fost relaţia Maeştri - Discipoli.

Astfel, sâmbătă, Mariana Nicolesco a vorbit cuemoţie, afecţiune şiadmiraţie despre unii dintrecei de la care, într-un fel saualtul, a reţinut lecţii de artăşi de viaţă: maestra ei decanto la Conservatorul SantaCecilia de la Roma, JolandaMagnoni, sau celebrasoprană ElisabethSchwarzkopf, de la trecereacăreia în eternitate seîmplinesc acum zece ani;deşi considerată deja drept“una dintre marilemozartiene ale timpuluinostru”, Mariana Nicolescoa ţinut să parcurgă cuaceasta rolurile dramaticedin operele lui Mozart,ştiind că ElisabethSchwarzkopf e depozitara unei vaste experienţe darşi a tradiţiilor preluate de la marii dirijori cu care acântat. De aici şi ideea că relaţia Maeştri - Discipoli nue altceva decât a face muzică împreună, a se ridicaîmpreună spre altitudinile artei, idee strălucit ilustrată

an de an de evenimentele extraordinare al căror sufleteste şi care fac din Brăila o capitală a artei cântului.

Despre toate acestea, despre marea relaţie deprietenie a sopranei cu genialul violonist YehudiMenuhin, al cărui centenar e celebrat în acest an, aconferenţiat dr. Stephan Poen, cu minunate proiecţii:Schwarzkopf în Die Rosenkavalier de Strauss, Menuhinîn Concertul de Bruch şi Mariana Nicolesco îninegalabilele sale interpretări din Idomeneo de Mozart,Adriana Lecouvreur de Cilea (150 de ani de la naştereacompozitorului) şi Norma de Bellini (185 de ani de lapremiera absolută a capodoperei, la Teatrul alla Scala

din Milano).A urmat un Recital al tinerilor artişti,

adevărat spectacol extraordinar, cu MarianaNicolesco în scenă, ca întotdeauna, alături detinerii săi Discipoli.

Un triumf care avea să fie confirmatduminică 31 iulie la Concertul Master Class încare zecile de participanţi la ediţia 2016 auapărut timp de peste şase ore, îndrumaţi cufervoare, rigoare şi umor de MarianaNicolesco, fie în arii, fie în duete, terţete sauconcertati în care au reluat o dată şi încă o datăcâte un pasaj, când era cazul, spre încântareapublicului.

În cuvântul său introductiv MarianaNicolesco s-a arătat entuziasmată derestaurarea teatrului brăilean, inaugurat cu

ocazia Cursurilor sale de Măiestrie Artistică şi amulţumit cu mare căldură tuturor celor care au făcutposibilă perfecta desfăşurare a acestei ediţii.

Serata s-a încheiat într-o euforie generală cucelebrul Brindisi din La Traviata de Verdi, emblematicpentru manifestările Darclée, reluat de patru ori lacererea publicului.

alături de Marian Dragomir, primarul Brăilei

alături de �nerii ar�ş� par�cipanţi la manifestare

Page 21: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

GEORGE ENESCU –consonanţe bănăţene

În preajma lunii august, moment de remember alintrării artistului român în existenţa terestră, volumulGEORGE ENESCU Consonanţe bănăţene reprezintăpentru muzicologul lugojan Constantin-Tufan Stan con-tinuarea drumului cercetărilor întreprinse de-a lungulultimului deceniu, pentru cunoaşterea în profunzime aactivităţii marelui muzician român. Mai mult decât unomagiu, această carte luminează un destin unic, în carefiecare faptă de artă nu poate fi uitată. Regăsim în alcă-tuirea acestei lucrări ale autorului, publicată în 2016 laeditura Eurostampa Timişoara - prefaţată de Simion Dă-nilă - aspecte deja conturate ale metodei de lucru profe-sional al muzicologului bănăţean. Pregătirea sistematicăa elaborării lucrării respective este un preludiu detaliatal muncii de cercetare, muncă necesară pentru a stăpâniargumentele subiectului.După cum constatăm,Constantin Tufan-Stanîmbogăţeşte documentaro creaţie a sa anterioară,editată în 2009, GeorgeEnescu în Banat, adău-gând cu osârdie diverselerezultate ale noilor inves-tigaţii privind materialelepăstrate în arhive, biblio-teci şi presa multilingvă aepocii – cronici, evocări,interviuri, omagii, mărtu-rii. Efectul lecturii creşteinteresul textului, con-vingător prin înfăţişareacomplexă conferită epocii în care Enescu a perindat şiaceste plaiuri. Descrierile şi comentariile în amănunt, pri-vitoare la sentimentul de ataşament pentru lumea Bana-tului, afectul manifestat expresiv în itinerariile saleconcertistice, derulate în aceste locuri, întregesc modulîn care este primit cu preţuire şi afecţiune de melomani.Desprindem din construcţia textului mai multe secţiuni:I. George Enescu la Lugoj (”O cronologie a recitalurilorîntre anii 1912 şi 1943”; prezentarea animatorului de cul-tură muzicală, prof. Iosif Willer) Despre aceste locuriEnescu declară: ”N-am voit să evit Lugojul, mă leagăamintiri frumoase de acest oraş.” II. George Enescu laTimişoara (Spiritul baroc al spaţiului cultural bănăţean;descriere celor 23 de concerte susţinute, despre care sescrie:”Enescu, cea mai curată expresie românească”;opusuri interpretate la Timişoara); În cuprinsul volu-mului urmează o Adenda, în care sunt prezentate Pre-miile naţionale “George Enescu” şi şcola bănăţeană decompoziţie (Aurel C. Popovici-Racoviţă, ediţia I, melo-drama Ahasverus şi Umbra lui Mihai şi mama lui melo-dramă instrumentală. Urmează în cele 27 ediţii alePremiului Naţional deţinute de alţi cinci laureaţi SabinDrăgoi - Divertismentul rustic, Zeno Vancea - Recviem,Vasile Ijac, Mircea Popa şi Mihai Brediceanu Materialul

documentar, o bibliografie bogată, preluarea amănun-ţită a tuturor textelor, aproape necunoscute cititorului,sunt completate cu o iconografie diversă şi bogată, im-agini şi documente multiplicate, precum şi cu un indicede nume extrem de util studiului.

S-a spus cândva că cercetarea activităţii şipersonalităţii marelui artist George Enescu nu poate ficonsiderată încheiată în cercetările de până acum, unelevalorificate în tomuri muzicologice, studii istoriografice,analize, altele ca rezultate ale contribuţiilor ediţiilorSimpozionului internaţional ce îi poată numele. Iată acumo nouă dovadă, GEORGE ENESCU Consonanţebănăţene, semnată cu profesionalism de ConstantinStan-Tufan.

Grigore CONSTANTINESCU

PATRU SECOLE DE LIEDToată lumea cunoaşte dictonul Non multa, sed mul-

tum. În cazul prof. univ. dr. DHC GRIGORECONSTANTINESCU, la fel de exacte, fără opoziţie, suntambele componente: numeric, generoase (către 50) suntlucrările sale majore, cu esenţe concentrate, de lung par-curs. Se întâmplă atunci când ERUDIŢIA beneficiază deuşurinţa înveşmântării în cuvânt alert, profesional, în-văluit în metaforă, informaţie, destinate studiului, de-lectării, împodobirii universului intelectual – cultural.

Cea mai recentă ctitorie a autorului – PATRU SE-COLE DE LIED, miniatura vocală acompaniată, răspunde

unei necesităţi provocatede lipsa din peisajul muzi-cologic naţional a uneiasemenea lucrări de indis-cutabilă complexitate,unică, din câte ştiu; utilămelomanului, profesoru-lui, celui care se dedicăstudiului şi cizelării aces-tei discipline elitiste.Cadou de referinţă, maiales pentru mediul uni-versitar.

Nu întâmplător,volumul de maridimensiuni – 517 pagini(apărut la Editura

Muzicală), s-a realizat cu sprijinul ConsiliuluiJUDEŢEAN IALOMIŢA, AL CENTRULUI Culturalpentru UNESCO Ionel Perlea, IALOMIŢA. Pentru că, înproximitatea Sloboziei, capitala de judeţ, se aflăOGRADA, locul de naştere al marelui muzician IonelPerlea; municipiu unde, într-un climat de caldăospitalitate, de perfect management, se desfăşoară de 25DE ANI la mijlocul lui mai, Festivalul şi concursulnaţional de interpretare a lied-ului Ionel Perlea.

Deschizând monumentala lucrare, surprizele sesucced una după cealaltă: nu întâlnim doar istoria lied-ului ci şi a variantelor sale: cântec, chanson, melodie,romanţă, canzona, song. Pornind de la îndepărtate secole

Recenzii

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Page 22: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

(chiar al... XI-lea!), de la trubaduri, trouveri,minnesingeri, trecând prin mărturiile scrise, lăsate totde-a lungul secolelor, până la o chibzuită şi beneficgândită ierarhizare a mediilor geografice, a şcolilormuzicale, în esenţă a etapelor istoriei muzicii care auoferit – bogat, creatori de miniaturi, de lied-uri, multedevenite celebre.

Astfel, după o doctă analiză a rădăcinilor genului,a coagulării formei, a caracteristicilor acestei mirificemaniere expresive, trecem prin muzica italiană, ceaengleză, franceză şi germană, toate cu exemplificărisuccinte asupra creatorilor, titlurilor, ciclurilor. Avemapoi detalii despre MARII CLASICI, AUTONOMIALIED-ULUI ÎN SECOLUL 19, MARII ROMANTICI,prezenţi în teritoriile austro-german, italian, francez,german, referiri şi analize ale creaţiei de secol 20; nu suntuitate culturile naţionle tinere: muzica din Danemarca,Finlanda, Norvegia, Suedia, Cehia, Polonia, Ungaria,Belgia, Ungaria. Dar şi un consistent capitol caregrupează creaţia românească: o... realitatea romantismului naţional, compozitorii, dela George Scheletti, cu ample popasuriasupra creaţiei enesciene, a lui MihailJora, Tiberiu Brediceanu, desigur, IonelPerlea, Tudor Ciortea, până lacontemporani. Peste 47 de nominalizări,cu alese cuvinte de subliniere a stilului,desigur a titlurilor lucrărilor, alături deversurile inspiratoare. (Am întâlnit cubucurie şi numele a doi creatori cuspecială sensibilitate: Smaranda OţeanuBunea şi Sabin Păuţa). Ce documentare,ce muncă de cercetare!

Materialul informativ despreFestivalul şi Concursul naţional deinterpretare a lied-ului Ionel Perlea, listarepertoriului lucrărilor obligatorii (primeaudiţii) cântate de-alungul deceniilor încele 25 de ediţii, de asemenea eseul neaşteptat, dar bogatîn consideraţii al Ruxandrei Donose, dau o inedităformă de încheiere pentru ediţie, oferită în condiţii deconfort al lecturii.

Şi pentru a respecta forma clasică de lied - ABA,închei tot cu un citat, la fel de celebru: alles gute dinge sinddrei! Aşadar, după remarcabilele, atât de utilele volume,PATRU SECOLE DE OPERĂ, PATRU SECOLE DELIED, aştept şi

PATRU SECOLE DE... ORATORIU!Daniela CARAMAN FOTEA

„Dinastia” VANICAPentru o generaţie, poate mai multe, numele este

asociat splendidei melodii Iubire, bibelou de porţelan,devenita evergreen în florilegiul celor interpretate deformaţia Mondial şi semnate de Romeo Vanica, creatorcu harul melodic, armonia expresiei şi măiestriamuzicianului profesionist. Mai mulţi decât fanii lui sunt

însă cei ce l-au respectat, păstrându-l, fără uitare, înpermanenţa memoriei luminoase, pe tatăl său, IONVANICA, dirijor timp de decenii al Corului de copiiRadio. Aşa s-au mărturisit, o fac oricând este momentul,cei care şi-au modelat glasurile sub gesturile senioruluiVANICA.

Monografia dedicată, este semnată de MarianaPopescu, muzicolog cu experienţă şi talent în domeniu.Lansarea petrecută de curând, a avut loc, firesc, înfoaierele Radioului (în 2015, Corul a împlinit 70 de anide istorie). Tipărirea (Editura Muzicală, sub îngrijirea luiCostin Aslam), s-a înfăptuit la ideea doamnei profesorAlina Pârvulescu, secretar general al Asociaţiei naţionalecorale din România, domnia sa însăşi, fostă membră aformaţiei. Care, mai mult decât o formulă artistică, oşcoală, a fost o… stare de muzică.

La început erau 12 copii. Mai apoi, la examenul deadmitere se prezentau 12OO (!) de candidaţi… toţidoritori de a se legitima sub emblemă, cu părinţi mândri

de a-şi avea copilul într-o ambianţăelitistă a culturii.

Printre cei care şi-au cizelatglasurile şi orizontul spiritual, aşa, într-o joacă… disciplinată, sub gestulmângâietor şi avizat al lui IONVANICA, s-au numărat: IleanaCotrubaş, Ştefan Bănică – tatăl, teleastulMarin Traian, fraţii Crăsnaru, SilviaVoinea, Victor Vlase, Voicu Enăchescu,Cornelia Angelescu, Irina Bora, PetreGeambaşu, capete de afiş printre ceicare, aduc în volum mărturiiemoţionante despre maestrul lor (laturneul din Germania, 1957, erau 100de membri – nominalizaţi în volum…).Merită citite; asemenea cuvintelaudative, la unison, se întâlnescarareori. Li se adaugă evident, celescrise de cei doi fii Vanica – Romeo şi

Mihai (violonist, şi el, compozitor).Volumul este preţios: urcă scara timpului pas cu

pas, scanând profilul unei epoci, aducând în atenţie,inclusiv momente (felurite), din istoria Radio-ului: dupăun turneu la Berlin, de pildă, corul de copii a repetatprogramul la Ateneul Român, dar şi… bisul… A fost AveMaria. Motiv pentru care ION VANICA a fost exclusdintre angajaţii Radio-ului. După izbânzi naţionale şiinternaţionale aparte; deşi munca dirijorului unui cor decopii presupune eforturi cu totul speciale, ea reînnoindu-se necontenit din pricina ”îmbătrânirii” componenţilor,noii veniţi trebuind să fie mereu şi mereu înscrişi înethos-ul şi repertoriul general. ION VANICA a fostrechemat în Radio dar, după 10 ani (1968).

Cartea reproduce multe dintre cronicile scrise denume reprezentative ale timpurilor, la concerteleCorului: Petre Codreanu, Viorel Cosma, Alfred Hofnam,Edgar Elian, Anton Dogaru ş.a. Emisiuni de radio şiteleviziune. Prilej de a studia şi maniera apreciativă îndomeniu. Dar şi modalitatea alcătuirii programelor deconcert, de turneu (şi în Japonia), a discurilor.Repertoriul corului avea acoperire în toată istoria

Recenzii

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 21

Page 23: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

muzicii (de la Schubert, la… Nea Alecu). MinuţiozitateaMarianei Popescu a dat din nou roade…

Am decupat din scrisul foarte multor colaboratori,reprodus cu grijă de autoare, pe cel al lui VoicuEnăchescu, el însuşi, astăzi, o proeminenţă în dirijatulcoral, declaraţia fiind aparte: copilul, întrebat ce vrea sădevină în carieră, a răspuns: ” să fiu ca Dom Profesor”.Cum era ION VANICA? Cel sub îndrumarea căruiaCorul de copii dobândise şi menţinea, coeziunea, fineţeanuanţelor, ritmica precisă, justeţea intonaţiei şi,important, o personalitate sonoră pe care un cronicar –François Schapira, o denumea Măiestrie şi candoare. Iarpretenţiosul maestru Alexandru Paşcanu – prin poeticametaforă un grup de îngeri fără aripi…

Daniela CARAMAN-FOTEA

Regal la ONBDeşi răsfăţată în sensul profesiei, care prin

specificul ei mi-a deschis o imensă fereastră spremiracolul artei în general şi a muzicii şi dansului înspecial, facilitându-mi întâlnirea cu celemai mari personalităţi mondiale alegenurilor sus amintite, tot au mai rămascâteva celebrităţi cu a căror infuzie demagnetism nu m-am întâlnit nici personalşi nici în poveştile celor cu care au împărţitfulminantele lor succese.

Asta până de curând, când timpul şiîntâmplarea, prin modul inimitabil darsigur de a aranja lucrurile, au umplutacest gol, odată cu subiectulevenimentului ce a avut loc în fierbinteadupă amiază de 16 iunie la ONB. Atunci,Prinţul baletului, Sergiu Ştefanschi şi-ainvitat marea familie (colegi, stele alebaletului românesc şi mondial din generaţia deaur dar şi vârfuri ale altor două trei generaţiice i-au urmat cu cinste şi har, profesori, coregrafi, regizori,muzicieni, critici de artă şi admiratori fideli), acasă la el, întemplul artei, pentru a sărbători împreună, la o cupă deambrozie, un foarte special moment din viaţa sa – ocarte.

Şi n-a lipsit nimeni. Pentru că cine nu a fost înfoaierul operei era prezent în carte, creând astfel, aceaatmosferă aristocrată, decentă dar pretenţioasă în carerespectul pentru şi dinspre fiecare invitat s-a împletitfiresc, melodic şi discret cu filele destinului său. O carte,…, de fapt Cartea, care cu ani buni în urmă i-a fostrepetat sugerată de prietenul său marele balerin RudolfNureev ce intuise şi recunoscuse în el artistul deirepetabilă anvergură, cartea, care după un larg arc pestetimp a fost realizată de un alt prieten de-al său,publicistul Mihai-Alexandru Canciovici, probabilsingurul în măsură să o scrie.

Se numeşte ”Sergiu Ştefanschi – Un artist, Undestin, o stea” şi cuprinde în ea cam tot ce a înfrumuseţatşi îmbogăţit o jumătate de veac din cea mai pitorească,prolifică şi exotică artă, dansul. Este o carte de istorii, de

viaţă, de suflet, de emoţii, de confesiuni, de interferenţecu egale mari personalităţi din lume, de trăiri, de bucurii,de regrete, de vise, de împliniri, de atmosferă, de drame,de tristeţi, de destin şi destine. Este o carte în care Sergiuprovocat cu înţelepciune, răbdare, rigoare, pasiue, şiimensă experienţă, de semnatarul ei Mihai Canciovicipovesteşte cu obiectivitate, se destăinuie cu sinceritate şiumor, trăieşte şi retrăieşte cu memoria cinstită şi corectăineditele întâmplări ce i-au populat şi marcat scena vieţiiartistice şi personale.

Mai răzbeşte din ea profundul respect şi eternarecunoştinţă pentru profesorii lui de la cea mai mareşcoală de balet din lume, Academia Vaganova din SanktPetersburg, care i-au modelat trupul, sufletul şi mintea,ştiinţă şi artă pe care de o vreme, îmbogăţită cuexperienţa proprie o oferă mai departe cu grijă, acurateţeşi dăruire elevilor lui; respectul şi iubirea pentru familie,prieteni şi colegi care i-au fost alături la bine şi la rău şifarmecul unei călătorii prin hăţişurile sufleteşti atât dezbuciumate dar izvorâtoare de momente sfinte ale uneilumi aparte, pe care nu numai că o povesteşte frumos înstilu-i caracteristic sergian dar o şi observă obiectiv, pe

alocuri chiar cu tăioasă acuitate. O asemenea carte nu se scrie uşor.

De aceea nu pot decât să admir şi săaplaud proiectul şi tehnica de lucru,cumva neobişnuite în care a fostconcepută, ca şi condeiul cald, concis,lipsit de asperităţi dar îmbibat cu infinităcunoaştere, pasiune şi iubire pentru artacare i-a legat indestructibil pe cei doiprieteni din a căror permanentăcolaborare s-a născut de fapt. Şi tocmaiaceastă colaborare inedită dintre scenă şisală, dintre artist şi meloman – baletoman,dintre creator şi consumator, dintreexpeditor şi destinatar – el receptând actulartistic din singura postură necunoscutăartistului; modul în care autorul l-a şi ne-a ghidat în această călătorie prin timp şi

timpuri; felul discret dar viguros prin care ne-a conduspe cărările lui; decenţa şi rarul dar de a şti să asculte,făcându-i tăcerile atât de colorate, ca şi experienţa şiharul de fin observator, au dat acestei cărţi pe lângăfarmec şi o valoarea de document.

Aşa că după ce m-am bucurat nespus defermecătoarea şi emoţionanta întâlnire – şuetă de familie- de la ONB şi după ce-am savurat cartea citind-o penerăsuflate, nu pot decât să adaug aplauzele mele lascenă deschisă pentru Sergiu şi Mihai şi din nou pentruMihai şi Sergiu. Bravo bravo bravo!

Doina MOGA

Elena Maria Şorban – Festivaluri, valuri. …..

Volumul Festivaluri, valuri. Însemnări despresărbătorile muzicii culte şi cronica muzicală din Româniasemnat de Elena Maria Şorban a apărut în acest an la

AM ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Evenimente

Page 24: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Editurile Eikon şi Şcoala Ardeleană din Cluj-Napoca.Cartea finalizată la sfârşitul lunii iunie 2016 a fost lansatăîn cadrul Festivalului de Muzică Veche, desfăşurat laMiercurea Ciuc în perioada 14-17 iulie. Prezentarea a fostrealizată de către lector univ. dr. Tibor Magor Benedek,de la Universitatea de Arte din Târgu Mureş. Angajatîntr-un dialog inspirat pe care l-a realizat cu autoarea, pescena Festivalului, Tibor Magor Benedek a subliniatfaptul că volumul „este un îndrumar” şi l-a recomandatpublicului prezent. Spectatorii au reacţionat la sugestiaacestuia, cărţile expuse fiind epuizate. Elena MariaŞorban a ţinut să aducăun elogiu şcolii FerencLászló (fondatorulSocietăţii RomâneMozart, unul dintredirectorii artistici aiFestivalului de MuzicăVeche din Miercurea-Ciuc) căreia îi aparţine,şi a precizat că „e foartegreu să scrii o cartepentru că la sfârşit îţidai seama că multelucruri le-ai fi făcutaltfel”. Ceea ce ar fifăcut altfel reprezintăun motto, care ar fipurtat semnătura luiFerenc László: într-un interviu acordat muzicologuluiOleg Garaz, acesta îşi exprima părerea că „Publicistulmuzical înnăscut are darul de a putea face dinproblemele muzicii probleme de interes obştesc”(http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/ laszlo-ferenc.htm.).

Structurat în trei părţi, volumul include Istorie şiprezent, Studii de caz şi Cronica muzicală în lupta cu timpulşi cu timpurile, fiind echilibrat de Intenţiile de început aleautoarei şi de un Epilog subiectiv, urmat de Bibliografieselectivă şi Index. Prefaţată de Oana Bălan, cartea seadresează, aşa cum mărturiseşte autoarea în Intenţii,compozitorilor, interpreţilor, organizatorilor,spectatorilor. „Dar un volum pe tema festivalurilor dinRomânia – fie ele de muzică cultă – este, de fapt, o cartefără sfârşit!...”.

În prima parte, după o scurtă prezentare a„practicilor festivaliere europene”, autoarea expunefestivaluri de muzică cultă din România, începând din adoua jumătate a secolului al XIX-lea şi până în prezent.Apoi sunt menţionate festivalurile itinerante, cele aşa-zis antice, medievale sau baroce, cele pentru copii şitineri, studenţeşti, într-o sistematizare proprie.

Studiile de caz includ „începuturile de cronicarmuzical, în anii 1980” şi articole despre 27 de festivalurinaţionale şi internaţionale din România şi din RepublicaMoldova, în care sunt prezentate aspecte obiective şisubiective, dar şi comentarii actualizate cu privire lapropriile scrieri.

Cronica muzicală în lupta cu timpul şi cu timpuriledebutează cu un motto din Faust de Goethe: „Clipă, stai,opreşte-ţi zborul”. Dincolo de prezentarea cronicii

muzicale, a stilurilor şi subgenurilor care o formează,este disputată „receptarea cronicii muzicale” şi suntoferite „recomandări pentru cronicarii muzicali îndevenire”: «Binecunoscutul îndemn enescian „să vibrezişi să îi faci şi pe alţii să vibreze” este sarcina de onoare acelui care scrie despre muzică».

„Cartea are peste 500 de personaje, dintre care oparte au fost prezente la Festivalul de Muzică Veche dinMiercurea-Ciuc”, a menţionat Elena Maria Şorban.

Autoarea a mai publicat la Editura Eikon „Muzicaclasică şi romantică”, „Muzica veche, o istorieconcentrată”, „Muzica nouă”, „Noi şi istoria muzicii.Permanenţe creative”, având în lucru în acest momentvolumul „Muzicologie educativă. Ghid practic şiîndreptar terminologic”.

Cătălina CONSTANTINOVICI

Maestrul Doru PopoviciAm primit de curând un volum semnat de

muzicologul dr. Adina Marta Şuşnea apărut la EdituraMuzicală Grafoart, Doru Popovici – Etapa simfoniilor.Bucuria de a avea în mână o foarte documentată şiamănunţită analiză a unora dintre cele mai importantelucrări ale Maestrului a fost dublată de satisfacţia de avedea că seniorii componisticii muzicale româneşti sunt

încă în atenţiaspecialiştilor îndomeniu, deşiasemenea gesturi suntsporadice şi, dinpăcate, nu suntsprijinite şi de prezenţalucrărilor muzicale înviaţa de concert.

Mi-amamintit atunci oconvorbire cu DoruPopovici, care a avutloc cu câteva luniînainte şi în careMaestrul îşi exprimaregretul că nu maipoate participa la viaţa

muzicală a ţării decât cu condeiul în mână (fiind înimposibilitatea fizică de a se mai deplasa), un condeifoarte versat nu numai în scrierea muzicală, dar şi în ceapublicistică şi literară. Domnia sa îşi amintea cu mândriesintagma cu care fusese caracterizat de un alt importantcompozitor al nostru, Theodor Grigoriu, care îl numise„ultimul zimbru” al muzicii româneşti, deşi ar păreanepotrivită pentru un compozitor şi poet sensibil cumeste Doru Popovici. Citind volumul mai sus amintit, amaflat indicaţia că această caracterizare ar fi formulat-o,cu ani în urmă (cel puţin 30), decanul de vârstă de atuncial muzicii româneşti, bănăţean de origine ca şi DoruPopovici, Maestrul Zeno Vancea. Cine a formulat-o numai contează. Cert este că Doru Popovici este renumit ca

23ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

Recenzii

Page 25: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Recenzii

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016

luptător înfocat pentru valorile culturii muzicaleromâneşti (şi nu numai), cu simţ justiţiar şi tenacitateneclintită de o viaţă.

Cunoscut mai ales din emisiunile Radiofonice,realizate ani de-a rândul cu vervă critică şi probitateprofesională, dar mai ales cu o mare dragoste pentruadevărata cultură, pentru promovarea muzicii româneştide calitate, a interpreţilor valoroşi şi a creatorilor deprestigiu, Maestrul Doru Popovici nu s-a dezminţit înconsecvenţa urmăririi traseului său creator, bazat pevalorificarea tradiţiilor seculare ale melosului românesc,izvorât din cântul popular şi din cel psaltic, de strană.

Volumul Doru Popovici – Etapa simfoniilor,realizat de doamna Adina Şuşnea, pune în evidenţătocmai aceste calităţi ale compozitorului, muzicologuluişi omului de presă (radio) care este Maestrul. Perioadaaleasă spre a fi analizată reprezintă un moment de vârfîn creaţia compozitorului, hotărâtor în evoluţia saurmătoare. Am putut urmări, prin intermediulanalizelor celor patru simfonii, tendinţele creatoarestrăbătute de Doru Popovici, de la anii tinereţii, atraşi şiinfluenţaţi de modernismul unor tehnici expresionist-atonale (seriale), până la maturizarea artistică, acelmoment hotărâtor în evoluţia sa spirituală, care l-aîndreptat spre melosul românesc autentic, acela caredefineşte identitatea unui popor creator în domeniulculturii muzicale.

Este binecunoscută lucrarea sa orchestrală CodexCaioni, inspirată de melodiile existente în acest codicemedieval, evidenţiată prin limpiditatea tratărilortimbrale, supleţea şi simplitatea expresivă adesfăşurărilor muzicale polifonice, fascinantă atât pentruinterpreţi cât şi pentru public. Filonului folcloric,exploatat aici, i se adaugă cel bizantin, care apare şi înlucrările sale datând din aceeaşi perioadă cu Simfonia aIII-a „Bizantină”: Poemul bizantin, Două arii bizantinepentru bas şi orchestră (toate purtând număr de opus33), dar şi lucrările de mai târziu: Sonata bizantinăpentru vioară solo (op.125), Sonata bizantină pentruvioloncel solo (op.129), Sonata bizantină pentru oboisolo (op.147), Frescă bizantină pentru fagot solo(op.136), Cantata bizantină pentru voce înaltă, oboi,fagot şi pian (op.148), Lieduri în stil bizantin (op.149).

Volumul doamnei Şuşnea evidenţiază deasemenea pasiunea constantă a Maestrului DoruPopovici pentru cultura universală (în special ceaMedievală sau a Renaşterii, în care îşi află corespondenţăpersonalitatea sa de spirit renascentist), pentru figuriproeminente româneşti şi universale, ce şi-au pusamprenta pe traseele ascendente ale culturii umanităţii.Omagii aduse prin intermediul muzicii le sunt dedicatelui Palestrina, Eminescu, Ţuculescu, Iorga ş.a., dar şivolume muzicologice dezvăluind taine ale unor epocimirifice din istoria muzicii, precum: Cântec flamand,Muzica elisabetană, Arta trubadurilor, Cântec iberic,Gesualdo di Venosa (Premiul U.C. din Iugoslavia), Muzicaromânească contemporană (Premiul Academiei RSR) etc.,sau romanul Cântec în extaz sunt tot atâtea coordonate

spirituale ce formează personalitatea complexă aMaestrului Doru Popovici.

Într-un spaţiu editorial restrâns al unei revisteeste greu să cuprinzi o întreaga viaţă. Cartea însăşi amuzicologului dr. Adina Şuşnea este o incitantădeschidere de drum spre cunoaşterea, analiza,aprofundarea şi înţelegerea unei creaţii atât de vaste şicomplexe.

Maestrul Doru Popovici merită o mai atentăaplecare asupra creaţiei şi personalităţii sale în contextulculturii muzicale româneşti contemporane şi nu numai.„Să dăm compozitorilor ce este al compozitorilor” şi să-i preţuim atât cât îi avem printre noi şi pot să ne ofereatât de multe din experienţa lor, dar şi atunci când numai sunt aici, pentru că tot ce au creat este un bunpatrimonial şi ne defineşte identitatea noastră culturală(muzicală) românească în contextul european, universal.

Mihaela MARINESCU

Maria Chifu – Repere ale evoluţiei fagotului...

Repertoriul pentru fagot s-a dezvoltat considerabilîn muzica românească după a doua jumătate a secolului

XX. Repere analitice,din nefericire, suntprea puţine în raportcu cantitatea de lucrăricompuse pentru acestinstrument. Aşîndrăzni să spun că înmuzicologiaromânească ele nuexistă ori, dacă sunt,nu sunt uşor deidentificat, chiar la ocăutare mai atentă.

Interpreta MariaChifu a abordat aceastătemă extrem deinteresantă şi utilă, arepertoriului pentru

fagot în muzica românească contemporană, mai întâi înteza ei de doctorat susţinută în 2011 şi cinci ani maitârziu, după revizuiri şi completări în cartea cu titlul“Repere ale evoluţiei fagotului în muzica instrumentalăşi camerală românească contemporană”.

Lansarea volumului a avut loc pe 21 iunie 2016 lasala Dinu Lipatti a Universităţii Naţionale de Muzică dinBucureşti, în acelaşi loc în care autoarea a susţinut tezadespre care vorbeam puţin mai devreme. La evenimentau fost prezenţi şi au luat cuvântul domnii prof.univ.dr.Şerban Dimitrie Soreanu şi prof.univ.dr. MiltiadeNenoiu. Nu este prima dată când observăm un traseufrumos, o transformare sau mai bine zis, o îmbinare decalităţi între un interpret şi un muzicolog în devenire –pentru că volumul este rezultatul unei cercetări

AM

Page 26: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

amănunţite şi al unor analize cât se poate de pertinentepentru un muzicolog.

Cartea Mariei Chifu face referire directă la muzicaromânească instrumentală şi camerală din ultimajumătate a secolului XX şi începutul secolului XXI şialege pentru analiză lucrări pentru fagot compuse decompozitori grupaţi pe patru mari direcţii: 1. Ipostaze alesingularităţii – pentru Nicolae Brânduş, Maya Badian,Violeta Dinescu, Ştefan Niculescu, Cristian Bence-Mukşi Cătălin Creţu; 2. Simbioza fagotului cu pianul – pentruPaul Jelescu şi Tiberiu Fàtyol; 3. Asocieri timbrale – pentrucompozitorii Diana Rotaru, Liviu Comes, SabinaUlubeanu, Tiberiu Olah, Cătălin Creţu, OctavianNemescu, Doina Rotaru şi Ana Giurgiu iar cea de-a patracategorie dar prima în volum este dedicată tinereicompozitoare Diana Rotaru, cu o abordare a conceptuluide sincretism în muzica acesteia (lucrările Onde, Ondine şiIcarynth).

Dintr-o experienţă vastă ca interpret, Maria Chifuare grija ca fiecare analiză de lucrare să cuprindăinformaţii preţioase privind elemente de noutate îndomeniul semiografiei muzicale, aspecte aleimprovizaţiei dar şi caracteristici de construcţie ainstrumentelor, ale sălilor de spectacole ori metode noide investigare a sunetului muzical.

Recomand cartea atât tinerilor interpreţi aifagotului – prea puţini, din păcate – cât şi tinerilorcompozitor care doresc să abordeze acest instrument înscrierile lor. Volumul este binevenit atât în România câtşi în context european unde scrierile dar mai alesabordările de tip analitic în repertoriul pentru fagot suntmult prea puţine.

Andra FRĂŢILĂ

Gabi Gomboş -Rock’n Zărneşti

Un nouă carte a unui neobosit autor de volume şiarticole referitoare la muzica rock, zona metalică, fostbaterist în câteva formaţii underground, membru în juriişi organizator defestivaluri rock,colaborator lanumeroase reviste şiautor al lexicoanelordin seria Coşmar pestrada morţii. Suntprezentate istoriile alepeste 20 de formaţiicare au activat înultimii 35 de ani laZărneşti pe lângă Casade Cultură, ClubulLiceului Industrial ”6Martie”, Clubul Uzinei”Tohan”, cele maicunoscute fiind: Ura de

după uşă, Mekanik Şef, Experimental. Aflăm amănunteşi despre F.U.C.K., Integral, Spaţial, Volton etc., dar şiîntâmplări mai mult sau mai puţin hazlii, de la repetiţii,turnee, concerte sau viaţa de zi cu zi, povestite de LucianIon, Adrian Radu, Marian Antohi, Daniel Popa sau IoanCostache - componenţi ai formaţiilor amintite.

Este uimitor cum o localitate aşa de mică -Zărneştii au doar cam 22.000 de locuitori ! – mustea deo activitate rockeristică atât de densă. De subliniat totuşică baza umană a formaţiilor nu era studenţească, ca încentrele universitare – Iaşi, Timişoara, Bucureşti. ş.a., ciera recrutată din fabrici sau licee, ceea ce explică notaaspră, dură şi simplă a muzicii rock zărneştene. Volumulcontinuă o linie tot mai vizibilă în ultimii ani, o linieîmbucurătoare şi firească – monografii rock locale,ilustrată de volume recenzate şi în revista noastră.

Mimo Obradov - Peste rock şi după roll

Ziarist, realizator de emisiuni radio şi de televi-ziune, Mimo Obradov revine cu un volum care comple-

tează, întrucâtva, seriasa de patru cărţi intitu-lată ”Istorii şi StoryRock”, publicată acumcâţiva ani. Autorul de-clara într-un interviu:„Aşteptam să scrie PeteaUmanschi o carte desprerockul timişorean. DarPetea s-a dus, iar aceacarte nu s-a mai întâm-plat. Am simţit nevoiasă scriu această carte cape un fel de datorie faţăde oraşul Timişoara şi despiritul lui, un spirit pecare îl trăiesc din anii 60.Două treimi din carte

sunt dedicate rockului timişorean, iar o treime sunt eseuri dinmuzica universală”.

Aşadar, avem consideraţii despre The Beatles, TheRolling Stones, Bob Dylan, Nirvana, Rammstein, dar şidespre zona timişoreană, incluzând veterani ca Phoenix,Progresiv TM, Cargo, Clasic XX sau Pro Musica, dar şititulaturi mai puţin celebre cum ar fi Metamorf,Autostop, Abra, Survolaj, Logaritm, Bega Blues Band,Implant pentru refuz, Arca, Amala, Blazzaj, Locatarii sauQuo Vadis,

Dacă mai era nevoie, se confirmă că MimoObradov este nu numai un real specialist în acestdomeniu, ci şi un condeier de talent. Iar volumul estefoarte necesar atât pentru cei interesaţi de rock, cât şipentru cei care vor să cunoască o anumită latură a vieţiimuzicale timişorene.

Florin-Silviu URSULESCU

Recenzii

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 25

Page 27: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Enescu în actualitate

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Concursul Enescu 2016Concertul de gală care deschide ediţia 2016 a

Concursului Enescu (3-25 septembrie, Bucureşti) îi vaavea ca solişti invitaţi pe laureaţii Anna Ţifu (vioară),Valentin Răduţiu (violoncel) şi Mihai Ritivoiu (pian).

Desfăşurat într-un nou concept, ConcursulInternaţional George Enescu 2016 aduce pe scenaAteneului Român între 3 şi 25 septembrie, alături de 174de tineri artişti din întreaga lume, care intră în competiţie,nume consacrate ale scenei mondiale, laureaţi din aniianteriori care şi-au dezvoltat o carieră internaţională,precum şi câştigătorii competiţiei din 2014,care vor susţine recitaluri extraordinare.

În premieră, trei artişti consacraţi,deopotrivă membri ai juriului acestei ediţiia Concursului Enescu, vor susţine recitaluriextraordinare pe scena Ateneului Român înzilele de 7, 16 şi 22 septembrie, astfel:

Pe 7 septembrie, de la ora 19.00, vasusţine un recital extraordinarvioloncelistul David Geringas, acompaniatla pian de Ian Fountain. De originelituaniană, violoncelistul David Geringaseste unul dintre cei mai apreciaţi artişticoncertişti la nivel internaţional. A concertatalături de mari orchestre ale lumii, precum RoyalConcertgebouw, London Symphony şi ViennaPhilharmonic fiind şi dirijor. El însuşi laureat în tinereţe alunuia dintre cele mai importante concursuriinternaţionale, Concursul Internaţional Ceaikovski, undea câştigat în anul 1970 medalia de aur, David Geringaseste de asemenea cunoscut pentru relaţia sa apropiată culegendarul violoncelist Mstislav Rostropovich, care i-afost multă vreme profesor. În prezent, David Geringaspredă, la rândul său, violoncelul la Berlin.

Violonistul român Florin Croitoru, acompaniat lapian de Verona Maier, va urca pe scena AteneuluiRomân, pe 16 septembrie, de la ora 19.00. Recunoscutdrept unul dintre cei mai talentaţi violonişti români aigeneraţiei sale, Florin Croitoru a prezidat mai multe ediţiila rând Secţiunea Vioară a Concursului Enescu. S-aremarcat şi ca profesor, fiind unul dintre formatoriitinerilor violonişti români la Conservatorul din Bucureşti.Pentru o bună perioadă de timp, violonistul FlorinCroitoru a predat, de asemenea, în Statele Unite aleAmericii.

“Există un permanent simţ al integrităţii şi alinteligenţei în muzica sa”, scrie prestigiosul TheGuardian despre stilul pianistului englez Peter Donohoe,care va susţine un recital extraordinar în cadrulConcursului Enescu 2016 pe 22 septembrie, de la ora19.00. Cunoscut pentru alegerile sale speciale -compozitori preferaţi precum Olivier Messiaen, BélaBartók, Igor Stravinsky, Sergei Prokofiev, Alban Berg,George Gershwin, Benjamin Britten şi SergheiRahmaninov, Peter Donohoe a început să înregistrezelucrări ale compozitorilor Franz Liszt, Piotr IliciCeaikovski, Frédéric Chopin, Johannes Brahms şi Ludwigvan Beethoven abia spre mijlocul carierei sale muzicale.Din anul 1988 până în 1993 a înregistrat exclusiv pentru

EMI Records. Înregistrarea sa cu Concertul Nr.2 pentruPian Op. 44 de Ceaikovski a fost desemnată de celebrarevistă Gramophone “Înregistrarea anului” în 1988.Înregistrarea Sonatei în si minor de Liszt i-a adus Prix duDisque în 1993. A înregistrat, de asemenea, pentru altecase de discuri prestigioase precum DeutscheGramophone, Warner şi Naxos. Peter Donohoe aconcertat şi pe scena Festivalului Enescu.

Alături de artiştii consacraţi, publicul îi poatedescoperi într-o nouă ipostază, în trei recitaluriextraordinare, şi pe artiştii câştigători ai ediţiei din 2014a Concursului Enescu, aflaţi în plină afirmare pe scenainternaţională a muzicii clasice. Un copil minune al viorii,

violonistul Ştefan Tarara, născut din părinţi români laMünchen, va urca pe scena Ateneului pe 18 septembrie,de la ora 19.00, alături de pianista Lora Evelin Vakova-Tarara, desemnată cea mai bună acompaniatoare a Sonateia III-a de George Enescu în competiţia din 2014. Un recitalextraordinar va susţine pe 10 septembrie şi câştigătoareaSecţiunii Violoncel, Eun Sun Hong. Pianistul îndrăgostitde muzica lui George Enescu, spaniolul Josu de Solaun -care pe durata competiţiei din 2014 a locuit într-unapartament închiriat de pe strada George Enescuchiar sub cel în care a locuit însuşi George Enescu lasfârşitul anilor ‘30 şi începutul anilor ‘40, înainte de a semuta permanent în camerele din spate ale PalatuluiCantacuzino - va urca pe scena Ateneului Român pe 24septembrie, de la ora 19.00.

Etapele Concursului Enescu 2016 sunt deasemenea deschise publicului larg, fiind organizateastfel: etapa I (desfăşurată la Universitatea Naţională deMuzică Bucureşti); etapa a II-a, etapa a III-a – semifinalapentru fiecare din cele trei categorii de concursdesfăşurate la Ateneul Român.

Este pentru prima dată când are loc o preselecţieîn cadrul Concursului Enescu, ca urmare a unui numărfoarte ridicat de înscrieri: în total 317 tineri artiştidin 48 de ţări s-au înscris pentru a participa la ediţia 2016a Concursului, cu 40% mai mult faţă de ediţia 2014.

Dintre aceştia, 174 de tineri artişti din întreaga lumeau fost selectaţi de juriul de specialitate pentru a intra încompetiţie în cadrul Concursului Enescu 2016. Tineriiartişti selectaţi provin din ţări precum Germania, Coreeade Sud, Italia, Spania, Franţa, Croaţia, Rusia, Ucraina,Republica Moldova, Grecia, Lituania, Letonia,Argentina, Cehia, China, Thailanda, SUA, Canada,Turcia, Australia, Noua Zeelandă, Taiwan, Japonia. Unnumăr de 12 tineri artişti provin din România. (M. C.)

Page 28: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Fundaţia “Henry Mălineanu”Într-o atmosferă plină de eleganţă şi rafinament,

în incinta Aulei Palatului Cantacuzino, Fundaţia HenryMălineanu a avut lansarea oficială, în cadrul căreia asusţinut un recital tânărul pianist Dimitri Malignan,nepot al compozitorului, stabilit în Franţa.

Seara a fost onorată de prezenţa membrilorfondatori, în frunte cu fiii compozitorului, Mălin şiCodruţ, dar şi de prieteni statornici ai muzicii şi nu înultimul rând, ai lui Henry Mălineanu, care nu au ratat

ocazia de a împătăşi modul în care celebrul compozitorle-a rămas în memorie.

Amintim câteva dintre numele sonore prezente laacest eveniment: Excelenţa Sa Ambasador TamarSamash, ambasadoarea Israelului, Stela Popescu, CorinaChiriac, Horia Moculescu, Alexandru Arşinel, GeorgeNatsis, Maia Morgenstern, Paul Surugiu-Fuego,Octavian Ursulescu, Jolt Kerestely, Oana Georgescu,Rodica Elena Lupu, Marin Voican-Ghiroiu, DanielGheorghe, directorul Festivalului „Dan Spătaru”.

Fundaţia Henry Mălineanu continuă valorile încare s-a format, a creat şi a crezut Henry Mălineanu şiîşi propune să sprijine muzica cultă şi să încurajezesetea de frumos, intervenind în toate domeniile artei,cu precădere în cel muzical, prin premii, burse,evenimente şi publicaţii, pentru a păstra vie memoriagenerozităţii, eleganţei, umorului şi profesionalismuluiacestui reper al culturii româneşti, demn model pentrugeneraţiile viitoare.

Talentul autentic, iubirea dezinteresată pentrumuzică şi artă în general, nobleţea spiritului şimodestia, subscrise unui ideal umanist l-au definit peomul şi compozitorul Henry Mălineanu.

Născut în Bucureşti în 1920 studiază în paralel culiceul la Conservatorul Regal de Muzică sub îndrumareamarilor profesori Cecilia Nitzulescu-Lupu (vioară), IonNonna-Otescu (armonie), Mihail Andricu (muzică decameră) şi înfiinţează la numai 16 ani propria formaţiede jazz, numită întâi “Tango”, apoi “Metropol”.

Un prim contact cu lumea scenei, în trupaTeatrului “Nou” din Calea Văcăreşti, îi permite dejacolaborarea cu mari nume ale vremii precum

compozitorul Max Halm, regizorul Iacob Sternberg,actorii Sidi Tal, Stroe şi Vasilache.

Repede remarcat de marele compozitor, dirijor şiom de teatru Ion Vasilescu, obţine, la 18 ani postul depianist în orchestra teatrului Alhambra şi se producepentru prima oară în revista “De la munte la mare”, pescena grădinii “Colos”. Anul 1938 îi aduce şi primaînregistrare a unor melodii proprii pe discuri Columbiaşi Electrecord, precum şi admiterea ca membru alSocietăţii Compozitorilor Români în urma primelorsuccese muzicale: cântecul “Întoarce-te curând”, scrispentru Lya Crăciunescu, e reluat de Jean Moscopol, ca şide tânărul Gică Petrescu. Acelaşi fidel interpret lansează“Ce bine ne-nţelegem noi doi!”

În aceeaşi perioadă îl cunoaşte pe Eugen Mirea,textier şi autor de librete deja afirmat, cu care vacolabora, într-o strânsă prietenie, aproape 40 de ani.

Obligat să părăsească oficial lumina rampei dincauza legilor legionare, va continua să compună şi săscrie sub ocrotirea (si pseudonimul) unor maripersonalităţi artistice şi literare precum Ion Vasilescu şiTudor Muşatescu multe cântece de neuitat (de exemplu“Astă seară mă fac “praf”, reluat mult mai târziu deŞtefan Bănică...) în revistele teatrelor Alhambra şiGioconda.

Este “fondator” împreună cu Jack Fulga, PuiuMaximilian şi Maria Tănase al Teatrului de Estradă,(ulterior Teatrul de Revistă), al cărui director muzicaldevine între 1950-1958.

La începutul anilor 70, Henry Mălineanu creeazăîn colaborare cu Eugen Mirea la Teatrul Nottaracomediile muzicale “Lady X”, “Cele două orfeline” şimai ales “Bună seara, domnule Wilde”, vârfincontestabil al genului în România, plebiscitată de

public, adaptată şi reluată de numeroase teatre din ţarăşi din străinătate.

Artist Emerit (1962), Laureat al Premiului de Stat(1953), a obţinut premiile Festivalurilor de muzicăuşoară Mamaia (1963, 1964, 1969, 1971) şi “Crizantemade aur” de la Târgovişte (1980), precum şi PremiulUniunii Compozitorilor din România (1971, 1977, 1978,1991 - ultimul pentru întreaga activitate muzicală).

Se stinge din viaţă la Bucureşti, în noiembrie 2000.Stanca ROIBU

Eveniment

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 27

P. Surugiu, R. E. Lupu, Mălin Mălineanu,Al. Arşinel

D. Malignan (pian)

Page 29: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

MADE IN GĂRÂNA 20 –FESTIVALUL ANULUIAşa cum notam şi într-un anterior material

publicistic, există un tărâm în creierii muntelui Semenic,paradisiac prin definiţie, exploziv verde prin cromaticăşi ozonat ca balsam, boltit cu puzderie de stele,binecuvântat de Cel de Sus... Mai este oare nevoie să-lnumesc? Acolo, de ani buni se derulează timp de trei-patru zile/nopţi în plin anotimp estival, un Festival

fastuos ca dimensiune şi număr de melomaniparticipanţi, preţios prin calitatea, ţinuta invitaţilor. Şitoate aceste considerente raportate la cea mai purăemanaţie a creativităţii spontane cuprinsă în patrumagice litere: JAZZ!

Dar a venit vara lui 2016 şi odată cu ea, ediţia aXX-a aniversară, sărbătoare estivală a exprimăriimuzicale depănând două decenii de existenţăneîntreruptă, deci unul dintre cele mai longevive, darşi de top ca anvergură şi reprezentativitate festivaluri,cu afluenţă de public ce şi-a numărat spectatorii în cifredepăşind uneori zece mii de suflete. Totodată unFestival relevabil prin complexitate, întrucât cumuleazăpe lângă dimensiunea strict sonoră, multe alteevenimente conexe (ce ţin de literatură, arte plastice,artă fotografică, producţiuni discografice, rulări defilme, o întreagă industrie de suveniruri etc.) – laolaltăun colos cultural, comparabil ca grad de vastitate cu –spre pildă – Festivalul de teatru de la Sibiu ori cuFestivalul „George Enescu”. Ediţia a XX-a s-a dorit şi areuşit a fi un veritabil event de gen, unul unicat, a căruiamploare o putem defini în cele ce urmează. Astfel, încadrul celor douăzecişipatru recitaluri derulate timpde cinci zile / seri / nopţi consecutiv în perioada 7 – 11iulie 2016 (deci cu o zi în plus!), de la orele 11, 14 şirespectiv 19, în trei locaţii distincte – Biserica Catolicădin Văliug, hanul „La Răscruce” din Gărâna şi PoianaLupului, au participat optzecişidoi de interpreţi dinşaisprezece ţări: România, Olanda, Norvegia, Islanda,

Suedia, Portugalia, SUA, Germania, Polonia, Slovacia,Finlanda, Serbia, Franţa, Marea Britanie, Elveţia, Israel.

Să menţionăm şi bogăţia / diversitateaevenimentelor conexe, căci au fost lansate volumele„Jazz Stories” (versiunile română şi engleză) deAdriana Cârcu, „Vineri seara într-o vale cu lupi” deNicolas Strâmbeanu, „Florian Lungu în dialog cuDoru Ionescu”, „Intr-o zi nu ne vom mai recunoaşte”de Alexandru Potcoavă, „Sunetul de referinţă şi arcamuzicii occidentale” de Mircea Tiberian, DVD-uldocumentar „In The Middle Of Nowhere – Gărâna Jazz

Festival, partea a doua, 2012-2015” realizat deFundaţia Culturală Jazz Banat, CD-urile„Corindeni” (Maria Răducanu / MirceaTiberian), „The Pale Dot” (Mircea Tiberian /Toma Dimitriu Piano Duet), „White Dragon”(Mircea Tiberian / Liviu Butoi), „Three TimeSeven” (Liviu Butoi & French Connection),„Live In Hannover” (Emil Bîzgă Quartet), CD-ul şi LP-ul „Brassica Soup” (ale grupului BegaBlues Band), CD-ul „Sono-portret” alsubsemnatului, la care s-au adăugat albumelediscografice aduse cu sine de invitaţii străini. Înlocaţia din Poiana Lupului a mai fost organizatăexpoziţia de fotografie a lui Liviu Tulbure şiDragoslav Nedici, a fost proiectat filmulromânesc „Bacalaureat” al regizorului CristianMungiu premiat peste hotare, iar artiştiiTeatrului „Auăleu” au prezentat spectacolul

„Circus Mundi”. Recitalurile Festivalului au fostînregistrate de TVR Timişoara şi de Studioul teritorialdin Timişoara al Societăţii Române de Radiodifuziune.

Prezenţele interpretativ-creative autohtoneevoluând în locaţia „La Răscruce” sub genericul„Romanian Jazz Meeting” (Sebastian Spanache Trio,Emil Bîzgă Quartet, JazzyBIT, Nicu Patoi & PlatonicBand, Sorin Zlat Trio, Bega Blues Band) dar şi laBiserica Catolică din Văliug (Raul Kusak, grupulTrompetre) au întrupat în chip demn şi semnificativaltitudinea valorică actuală a jazz-ului nostru. Un recitalde certă modernitate, de elevată condiţie intelectuală afost acela avându-i ca protagonişti pe saxofonistulflautist Liviu Butoi şi pe pianistul Mircea Tiberiansecondaţi cu fidelitate de cei trei instrumentişti francezireuniţi în ceea ce ei au numit French Connection,vibrafonistul David Patrois, contrabasistul ArnaultCuisinier şi bateristul Edward Perraud, recital susţinutpe scena din Poiana Lupului.

Încercând să identificăm sub aspect conceptualintenţiile demiurgului acestui festival, directorulfactotum şi sine qua non Marius Giura, vom sesizadorinţa sa de a edifica de astă dată şi un rezumat alcapitolelor precedente, prin rechemarea pe scena dinPoiana Lupului a unor notabili muzicieni – majoritateanordeuropeni – care au evoluat şi anterior la Gărâna.De amintit dintre aceştia pe basiştii Arild Andersen,Carlos Bica, trompetistul Nils Petter Molvaer, pianiştiiHelge Lien, Wolfert Brederode, acordeonistul KimmoPohjonen, saxofonistul Tommy Smith, bateriştii

Punctul pe j... azz

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Page 30: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Nume noi

DODDY. În 2014 se remarcacu single-ul “Bine mersi”, alături deLora, iar acum, la doi ani distanţă,lansează single-ul şi videoclipul “Fi-gura”, împreună cu Shift. Cunoscutdatorită pieselor compuse pentruAlina Eremia (Când luminile sesting), Deepcentral (Sus până la cer),Dorian (Pe placul tău), dar şi prinsingle-urile proprii precum Klandes-tin” (feat. Puya), “Rezervat” (feat.Nicole Cherry), Doddy (originar dinPetroşani) are zeci de milioane de vi-zualizări pe YouTube. Videoclipuleste regizat de Richard Stan, cel cucare solistul a mai lucrat la “Binemersi” şi “Rezervat”, alăturide echipa de light-designeri dela Crew Art Solutions.

CLIFF KIDO. Pe numele săureal Bogdan Lonean, şi-a început ca-riera muzicală în 2004 alături de gru-pul Personal, în Cluj-Napoca. Stilul

de muzică pe care îl abordează esteHip Hop cu uşoare influenţe de reg-gae, R&B, trap, pop şi electro, iaracum lansează piesa “Daniella”. Acolaborat cu Camuflaj,Vescan, Cabron, GeorgeHorai. Despre oraşulnatal, Cluj-Napoca, în2016 a compus piesa“Hai să vezi oraşul” pro-dusă de GUSH.

CIPRIAN ROBU.DJ şi producător, pre-zent în zona muziciielectro-house, revine cuo interpretare aparte apopularei piese “WhatIs Love” – Haddaway, cunoscută laînceputul anilor ‘90. Cover-urile ceau urmat din partea artiştilor pre-cum Diane Birch, Sharaya J, Kiesza,dar şi rapperilor americani Eminemşi Lil Wayne prin varianta lor “NoLove”, au menţinut în atenţie piesaîn cei 23 de ani de la lansarea ofi-cială.

ALESSANDRA. Revine cu“Khalia”, după ce s-a impus varatrecuta cu piesa dance “Eres MiVida”. Are 18 ani, a început să cânte

încă de la 4 ani şi de-a lungultimpului a adunat nu mai puţin de15 trofee la concursurile de muzică.Alexandra Stanciu, pe numele săuadevărat, are şi calităţi de actriţă,jucând pe scena teatrului din oraşulsău natal, Focşani, iar la 16 ani adebutat sub numele de Yonna.

Gabi MATEI

Magnus Öström, Jim Black, Markku Ounaskari, PaoloVinaccia. Iar dintre muzicienii şi grupurile autohtone,de amintit Liviu Butoi şi Mircea Tiberian (membrifondatori), basistul Johnny Bota (şi el membru fondator

al Festivalului încă din 1997) în fruntea sextetului BegaBlues Band, Sebastian Spanache Trio, JazzyBIT, NicuPatoi & Platonic Band.

Fără îndoială, un moment culminant în planvaloric l-a constituit prestaţia de feeling acut şi deincontestabil profesionalism a Trio-ului americanreunindu-i pe Jack DeJohnette - baterie, Ravi Coltrane- saxofon tenor, Matthew Garrison - ghitară bas înultima (cea de a cincea) zi a Festivalului, zi aureolată şide prezenţa remarcabilului basist norvegian ArildAndersen în formulă de quartet dar şi de interesantaevoluţie a Trio-ului Per Mathisen. Potenţialul artistic

ridicat al ediţiei a XX-a a s-a datorat deopotrivăadmirabilelor contribuţii în premieră marcate de Trio-ulcondus de redutabilul clarinetist francez Louis Sclavisincluzîndu-l pe virtuozul violonist Dominique Pifarély

şi Quartetului acustic olandez al saxofonistuluiYuri Honing (care a deschis bogata suită arecitalurilor Festivalului). Aplauze meritate şide dinamicul, fortifiantul interplay alsuedezilor lui Magnus Öström.

Pe coordonatele jazz-ului contemporan– dominat nu odată de apelul la auxiliielectronice şi digitale, fructificând plenarfantezia improvizatorică şi capacitateaexperimentală – s-au înscris combo-uri precumTrio-ul ghitaristului american KurtRosenwinkel, grupul elveţian Rusconi, Trio-ul americano-finlandez KTU, duo-ulnorvegiano-britanic FOOD, dar îndeosebiQuartetul ilustrului trompetist Nils PetterMolvaer. Sub semnul originalităţii şi altentativelor fusion racordând culturi muzicale

şi influenţe diverse s-au derulat evoluţiile pe podiumale grupurilor Wojtek Mazolewski Quintet dinPolonia, Kari Ikonen Trio din Finlanda, Eyot dinSerbia.

Ca pentru a demonstra odată în plusatractivitatea şi insolitul acestui cuprinzător festival,Marius Giura a invitat, pe lângă artiştii propriu-zişi,câţiva organizatori de evenimente jazz-istice şi critici dejazz de peste hotare, care s-au mărturisit surprinşi – însens pozitiv – de dimensiunile şi semnificaţiile jazzfest-ului gărânez. (Foto: Liviu Tulbure)

Florian LUNGU

Punctul pe j... azz

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 29

Ravi Coltrane, Jack DeJohne�e, Ma� Garrison

Alessandra

Page 31: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

CineCanta.ro, o ”inginerie” muzicală de succes

Originar din Slatina, cercetătorul doctor inginerDragoş Datcu pleca din ţară în urmă cu 14 ani. Cine şi-arfi închipuit că specialistul român în analiza facială şirecunoaşterea emoţiilor, în sisteme de supraveghere şisecuritate de la Universitatea Tehnica din Delft, Olanda alucrat timp de doi ani la o aplicaţie menită să contribuie lapăstrarea patrimoniului nostru cultural şi în special amuzicii româneşti, şi pe care a lansat-o de Ziua CulturiiNaţionale?! CineCanta.ro este deocamdată o aplicaţie deetichetare a melodiilor româneşti în general; în curândcategoriile vor fi extinse, ajungându-se la muzicaromânească clasică, la operă, operetă, poveşti şi basmepentru copii, teatru radiofonic, dar şi filme româneşti carevor fi recognoscibile, tot pe baza analizei audio. Înurmătoarea fază, într-o nouă etapă aproiectului, CineCanta.ro (software 100%românesc) va putea să recunoascămuzică, filme şi videoclipuri utilizândaşa numita ”analiză multi-modală” (videoşi audio). Un alt element inovativ şirevoluţionar al aplicaţiei CineCanta.ro vafi integrarea unei tehnologii de calculafectiv, pentru analiza melodiilorromâneşti.

„Aplicaţia ce se instalează pe telefoneste extrem de simplă!” – spune inginerulDragoş Datcu. ”Funcţia de bază a aplicaţieipresupune înregistrarea prin intermediulmicrofonului a câtorva eşantioane audioscurte (de ordinul a câtorva secunde), apoi dea trimite aceste eşantioane audio cătreanumite centre în care se realizeazărecunoaşterea propriu-zisă a melodiei, şi de aprezenta datele referitoare la melodie către utilizator. In acelaşitimp, aplicaţia salvează pe telefon, în mod minimalistic, câtevadate de identificare a fiecărei etichete, într-o listă de melodiietichetate anterior de utilizator. Astfel, datorită faptului că nicietichetarea nu este realizată local şi a faptului că nici informaţiilereferitoare la melodia etichetată nu sunt păstrate local, aplicaţianu solicită telefonul utilizatorului. CineCanta.ro nu accesează,prelucrează sau transmite date şi informaţii de natură privată,stocate în telefon, deci este absolut sigură din acest punct devedere”

Practic, CineCanta.ro vine în sprijinul conservăriiculturii muzicale româneşti şi va cuprinde muzica uşoară,populară, lăutărească, dar şi cântece pentru copii.Aplicaţia oferă informaţii variate, ce au legătură cumelodia etichetată, şi anume: informaţii despre artist (spreexemplu website-ul artistului, paginile oficiale de peFacebook, Twitter, Wikipedia), titlul şi anul albumului depe care face parte melodia ş.a... Aplicaţia te poate trimitecătre pagina Youtube, unde poţi asculta melodia etichetatăori de câte ori doreşti, oricând doreşti, şi chiar afişeazăversurile melodiei. Prin funcţia de share îţi poţi notificaprietenii de pe reţelele sociale asupra melodiilor etichetateanterior, adică cele preferate. Deocamdată funcţia de sharefuncţionează doar pentru Facebook, WhatsUp şi Twitter.

AplicaţiaCineCanta.ro va rămânegratuită pentruutilizatori şi se poateinstala şi utiliza petelefoane mobile de tipAndroid şi WindowsPhone şi foarte curând şipe iPhone. CineCanta.roeste prevăzută cu unmeniu în care se poateselecta limba englezăpentru întreaga interfaţă,deci poate fi folosită si deutilizatori străini.Aşadar, asculţi muzică laTV, la radio, în autobuz,în taxi sau la terasă? Îţi place, dar nu ştii

melodia? Prin aplicaţia CineCanta.rocreată de românul Dragoş Datcu poţi aflarăspunsul în doar câteva secunde. Princapacitatea aplicaţiei de a etichetamelodii româneşti de mult uitate, trebuiemarcat impactul asupra reîmprospătăriimemoriei în ceea ce priveşte marii noştrimuzicieni.

Am stat de vorbă cu DragoşDatcu despre acest proiect…

Ce anume v-a motivat să vădedicaţi unui asemenea proiect: unic,inedit, deloc facil şi mai ales românesc?

Mi-am dorit să pun în valoarecunoştinţele profesionale şi ştiinţificedobândite până acum, să implementez înRomânia o soluţie tehnică inovatoare,unicat la nivel internaţional, care să vinăîn sprijinul promovării şi prezervării

patrimoniului cultural naţional. A fost în primul rând oprovocare personală, ce implică realizarea pasului dinsprelinia întâi a cercetării ştiinţifice, către mediulantreprenorial şi mai exact către utilizatorul final, de la celmai tânăr la cel mai în vârstă român consumator demateriale audiovizuale, în special româneşti. În afaraCineCântă.ro, la ora actuală există doar două soluţii tehnicece permit recunoaşterea de melodii pe platforme mobilede tip smartphone şi tabletă. Ambele soluţii sunt străine,proprietarii lor nu văd România ca pe o piaţă de business,iar suportul pe care aceste companii îl oferă vis-à-vis devastul patrimoniu cultural muzical românesc nu poate fidecât unul redus. Deşi CineCântă se doreşte a fi o aplicaţiegratuită pentru utilizatori, totuşi proiectul îşi propune săacorde atenţie sporită tuturor categoriilor de muzicăromânească. O altă provocare personală provine şi dinambiţia de a transforma un vis într-un produs care nunumai că serveşte prezervării patrimoniului naţionalcultural, dar devine atractiv în plan internaţional – dinpunct de vedere al soluţiilor tehnice oferite – şi chiardepăşeşte produsele existente.

Cum a început această poveste? Va avea sfârşit?Sau această aplicaţie este practic nelimitată?

Acum 5-6 ani făceam naveta spre locul de muncăaflat într-un oraş în partea de nord a Olandei. Îmi aduc

Inovaţie muzicală

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Page 32: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

aminte cum, în perioada respectivă, eu şi colegiiobişnuiam să ne provocăm în discuţii pe marginea unorsubiecte de interes tehnic. Cumva, personal temarecunoaşterii de melodii mi se părea suficient deinteresantă pentru a o readuce frecvent în discuţie. Un altaspect de luat în seamă este contribuţia generaţiilorurmătoare şi muzica nouă pe care acestea ne-o vor oferi.Consolidând constanţa creativităţii în plan tehnic, cucontinuitatea muzicii, s-ar putea spune că un astfel deinstrument îşi regăseşte locul într-un orizont de timpdestul de îndelungat. Sper ca povestea CineCântă săurmeze un astfel de parcurs, la noi în România.

Care este legătura dintre Dvs, de formaţieinginer şi cercetător ştiinţific, şi… muzică? Mai precis,muzica românească?

Muzica este pentru suflet ceea ce sufletul estepentru corp. Ca oaspete de seamă, muzica aduce armonieîn gânduri, relaxează mintea preocupatăde griji mărunte ce tind uneori să ne facăsă uităm lucruri esenţiale în viaţă. Este undar de preţ, de la oameni către oameni, unremediu accesibil oricărui meloman.Pentru mine, muzica reprezintă un izvornesecat de trăiri, emoţie şi umanitate.Muzica insuflă pură inspiraţie şi esteprecursor al unor punţi de legătură întregândirea analitică şi gândirea creativă,dar şi între sinele prezent şi cel trecut,trecut datat prin prisma muzicii pe care oascultăm.

Ce gen muzical vă este cel maiaproape: muzica uşoară, lăutărească,populară, clasică, opera, opereta, muzicapentru copii? Şi mă refer la compozitorii,textierii şi interpreţii români. Detaliaţi.

Ascult muzică cât mai diversă,genul ales fiind în acord cu contextul, laun moment dat. Chiar şi muzică pentru copii, atunci cândmă aflu în vizită la prieteni ai căror copii se întâmplă săfacă acest lucru. Prin urmare, mi-am propus să construiescun instrument inovativ ce urmează sa fie disponibil atâtla îndemâna ascultătorilor, a celor ce faciliteazăorganizarea de evenimente, cât şi a muzicienilor români.Acest instrument tehnic are menirea să ofere suport înmod egal pentru genurile muzicale, însă fără a face uitatămuzica ce iese înafara segmentului comercial de tip “main-stream”.

Aţi avut ocazia să cunoaşteţi reprezentanţi aimuzicii româneşti? Pe cine?

Trebuie să vă mărturisesc faptul că în ultimii 14ani, legăturile mele cu lumea muzicală au implicat doarincidental întâlniri faţă-în-faţă cu reprezentanţi ai muziciiromâneşti, de regulă acestea fiind ocazionate deevenimente organizate pentru diaspora de asociaţii saufundaţii româneşti - spre exemplu de către fundaţiaDutchRo din Olanda. Mă aştept ca proiectul CineCântă săofere oportunităţi prin care să cunosc direct oameni ce vindin lumea muzicii româneşti, astfel de legături putând fiextrem de benefice pentru a înţelege mai bine domeniul şia identifica soluţiile tehnice pe care noi le vom propune.

Ce va urma de-acum încolo?Legat de proiectul CineCântă, pentru perioada

următoare mi-am propus ca, împreună cu echipa, săextindem capabilităţile de recunoaştere cu melodii noi, darşi cu alte genuri şi secvenţe audio, spre exemplu teatruradiofonic, poveşti, muzică clasică şi filme, în specialmateriale româneşti. CineCântă este şi va rămâne gratuitpentru ascultătorii români.

Ce înseamnă pentru un meloman, dar şi pentruun novice, aşa-numita “integrare a unei tehnologii decalcul afectiv, pentru analiza melodiilor” pe care ofolosiţi?

Termenul de ”calcul afectiv” a apărut relativ recent(1995, Rosalind Picard) şi el se referă la capacitateasistemelor de calcul de a recunoaşte, interpreta şi a seadapta în funcţie de starea emoţională a utilizatorului. În2009 mi-am susţinut teza de doctorat în cadrulUniversităţii Tehnice Delft, Olanda, exact pe temarecunoaşterii multi-modale a emoţiilor. Prin integrarea

tehnologiei de calcul afectiv, aplicaţiaCineCântă va putea oferi recomandăripersonalizate fiecărui utilizator sub formamuzicii care relaxează şi bine-dispune, înfuncţie de starea emoţională la unmoment dat. Desigur, această funcţie aaplicaţiei va fi activă doar la solicitareaexpresă a utilizatorului, prin intermediulinterfeţei de configurare.

CINECANTA.RO a stârnitinteresul românilor de aici şi depretutindeni? Dar pe al străinilor?

Deşi am ales pentru aplicaţie unnume românesc – CineCântă, gândindu-ne îndeosebi la românii dragi, încercămtotuşi să nu neglijăm nici utilizatoriistrăini. Există un meniu de configurarepentru interfaţa cu utilizatorul atât pentrulimba română, cât şi pentru limbaengleză. În plus, aplicaţia poate

recunoaşte atât muzică românească, cât şi muzică străină.În timpul scurt ce a trecut de la lansarea aplicaţieiCineCântă, un număr neaşteptat de mare de solicitări avenit de la utilizatori din afara graniţelor ţării, fără a puteaspune cu exactitate care este numărul utilizatorilor românidin aceştia. O remarcă pe care aş dori să o fac, şi în acelaşitimp un aspect esenţial al aplicaţiei, este aceea că nuaccesează, utilizează, copiază, transmite informaţii privatedin smartphone-ul utilizatorului. Suntem foarte hotărâţiîn privinţa acestui aspect, atât versiunea curentă, cât şiversiunile viitoare urmând aceeaşi linie de conduită. Văinvit şi pe dumneavoastră să testaţi aplicaţia CineCântă.Pentru a instala aplicaţia CineCântă, puteţi accesa paginawww.cinecanta.ro sau direct, căutaţi după numeleaplicaţiei în Play Store pentru plaforma Android, respectivîn Windows Store pentru platforma Windows Phone. Încurând vom face disponibilă şi varianta pentru iPhone.

Personal, ce înseamnă pentru Dvs muzicaromânească?

Muzica românească reprezintă liantul dintre lumeade acasă, pe care mai toţi românii plecaţi în străinătate opurtăm în inimă, şi lumea în care trăim. Este legăturaromânului cu fiinţa lui, indiferent de locul în care se află.Evident, şi eu mă regăsesc în această situaţie…

Oana GEORGESCU

Inovaţie muzicală

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 31

Page 33: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Sărbătoare estivalăÎntre atâtea evenimente cu mare afluenţă de

public, beneficiind de o publicitate zgomotoasă şiexagerată, dar în care muzica adevărată nu se regăseştenicicum, e reconfortant să descoperi oaze de calitate şiprofesionalism. Este cazul tradiţionalelor “Zile alemunicipiului Focşani”, care şi de această dată audominat categoric agenda naţională în luna iulie. În altepărţi, când se schimbă echipa organizatoare existăstrângeri de inimă, aici însă nu a fost cazul, noul primarşi consiliul local dând credit total experimentaţilorproducători Andreea şi Radu Fornea, rezultând 3 seri

incandescente, în faţa unei audienţe care în momentelede vârf (B. U. G. Mafia, Holograf, Loredana) a bătut toaterecordurile, cu circa 10.000 de spectatori în Piaţa Unirii!

Prima reuniune, dedicată tinerilor, a fost inspiratintitulată “Seara adolescenţilor”,fiind pigmentată cu 6 reprize aleCompaniei ieşene de dans The Sky.În ciuda modificării componenţei(iniţial erau 3 finalişti la “XFactor”), cei de la Maxim şi-aupăstrat fanii şi la aproape 3 ani dela constituire, aplaudaţi fiindpentru “50/50”, “Atât de bine” şimai ales “Sărutări criminale”.Ieşeanul Dragoş Udilă, alias Uddi,s-a făcut remarcat tot la “X Factor”,în 2012, după care a beneficiat decolaborarea fructuoasă cu Randi(“Ragga Day”, dar mai ales mega-hit-ul pe ritmuri reggaeton “Asearăţi-am luat basma”), dar şi cu What’sUp, Delia, Jo, Nadir. Cu libianul Nadir, născut la Tripoli,Uddi s-a cunoscut în finala “X Factor” din 2012, cei doi,împreună cu Randi, urcând în topuri melodia “Prietenata”. Revenind la simpaticul Nadir, care se simte capeştele în apă în România (normal, e asaltat de fete!), sănotăm că el a studiat pianul, canto clasic, dar şi muzicauşoară, colaborări notabile fiind cele cu Loredana (“Te

iubesc”) sau CRBL (“Culoarea ta”), din recitalul săunelipsind “Mână în mână”, “Vanessa”, “Interzis”,“Leyla”. A fost nu numai o seară a adolescenţilor, dar şia concursului “X Factor”, simpatica Jo (pseudonimul l-acăpătat la concursul “Te cunosc de undeva” de la Antena1) ocupând locul secund la ediţia din acelaşi an 2012. Penumele real Ioana Anuţa, a avut în Slatina natală o trupărock pe când era copiliţă, a participat în 2009 laEurovision Junior, a urmat cursuri muzicale şi de actorie.A prezentat emisiuni la TVR (a fost în această postură şila selecţia naţională Eurovision 2016), iar în ultimii 2 ania înlănţuit câteva hit-uri: “Lasă-mă pe mine” (cu Uddi),“Dragoste nebună” (cu Dorian Popa), “Şoapte”, “Pânăvara viitoare”. Cei de mai sus îi datorează mult, ca

producător, compozitor şi co-interpret, luiRandi, iar gazdele au avut o idee inspirată dea-i programa în aceeaşi seară, fiindcă ei auurcat pe rând în scenă pentru a da viaţă, înduet, titlurilor amintite, ceea ce s-a întâmplat şiîn recitalul “live” al lui Randi, la “Până varaviitoare” (cu Jo) sau “Prietena ta” (cu Nadir şiUddi). Piteştean, Randi (Andrei ŞtefanRopcea) a studiat pianul la Liceul “DinuLipatti”, lansându-se în 2005 alături de MariusMoga în trupa Morandi: 8 singles de locul I,turnee şi prezenţe în topuri în 20 de ţări,premii şi milioane de discuri vândute. Din2011, Randi s-a dedicat unei cariere solistice,punctată de succesele deja amintite, ca şi de“Anybody” sau “Visător” (este mai degrabăun romantic), carieră dublată de cea dedescoperitor de talente şi de producător

(Mishelle, Miruna). Evident, clou-ul primei seri l-aconstituit reîntâlnirea cu Loredana şi formaţia sa,“Agurida”, alături de care realizează o fuziune etno,

reactualizând muzică veche populară, dar şi uşoară.Artista a aniversat la Focşani trei decenii de la lansare,în 1986 cucerind Trofeul de interpretare la Mamaia (cinepoate uita şlagărul “Mă întreb ce să fac?” de MariusŢeicu?), dar şi trofeul concursului TV “Steaua fărănume”. În acest interval, cifrele sale sunt uluitoare: peste2000 de concerte în 20 de ţări, 40 de albume, 100 de

Pe scene

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Randi, Jo

Ro-Mania

Page 34: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

premii, apariţia în 10 filme (“A doua cădere aConstantinopolelui” a avut încasări uriaşe) şi în 6 serialeTV, 500 de melodii înregistrate, dintre care 200 îi aparţin,muzică şi text. Un record absolut de vânzări este trecutîn dreptul albumului “Bună seara, iubite!”, cu muzica luiAdrian Enescu. Fire foarte creativă (este scriitoare,prezentatoare, dar şi jurat TV, actriţă, profesoară demuzică), Loredana, susţinută lângă scenă de aproapeîntreaga familie (fiica, tatăl, fratele), a oferit un showsuperb, din care n-au lipsit titluri cumar fi “Apa”, “Te iubesc”, “Tzuki”,“Zig-zagga”, “Sârba în căruţă”,“Casablanca română”, “Depărtare”,“Lele”, “Hai la joc” şi, se înţelege,“Bună seara, iubite!”.

Seara a doua a fost conceputăpe alte coordonate. Cum şi vineri, şisâmbătă la începutul concertelor avealoc festivalul internaţional de folclor“Plaiurile Mioriţei”, organizat deansamblul profesionist “ŢaraVrancei”, condus de solista MariaMurgoci, trecerea la ritmurile dance s-a făcut firesc, prin evoluţia, ca deobicei super-antrenantă, aexperimentaţilor componenţi ai trio-ului etno Ro-Mania, cu un RăzvanŞtefaniu în mare formă. Cinevaspunea, în glumă, că dacă vrei să deviimamă, cea mai sigură cale este să fiisolista vocală a formaţiei DJ Project, pentru căanterioarele componente au părăsit formaţia din cauzamaternităţii! Gino Manzotti şi DJ Maxx au în spate 15 ani

de activitate, 9 albume, 24 de singles şi videoclipuri,prezenţe numeroase în topuri şi premii, în ţară şi pestehotare. De această dată ne-au propus o nouă vocefeminină, a patra, dacă nu ne înşelăm (precedenta a fostAdela Popescu), Ela Rose, pe numele real ManuelaChereji, originară din Ştei (jud. Bihor), solistă cuexperienţă muzicală de 7 ani; fireşte, n-a lipsit hit-ulînregistrat recent alături de ea, “Sevraj”. Iubitorii

rockului au avut bucuria de a aplauda una din formaţiileveterane ale genului, Antract din Râmnicu-Vâlcea,înfiinţată în 1984 de Bobiţă Cătuşanu (avea doar 14 ani!)şi de solistul vocal charismatic Paur. În acest răstimp,vâlcenii au editat 9 albume (cel mai recent, “Lucid”, anulacesta) şi au cântat alături de mari nume ale rockuluimondial. Din dinamicul repertoriu al cunoscutei trupenu puteau lipsi “Dezbracă-te de tine” (locul I la categoriapop-rock la Romanian Top Hits), “Lucid”, “Tamara”,

“Cârciumăreasa”, “Fluturi”, “Îndrăgostiţii”. În numai 11ani la înalt nivel (startul a fost dat de “Raisa”, în 2005),trupa dance Fly Project a dovedit o hărnicie ieşită din

comun, cu 2000 de concerte în toată lumea,originală fiind colaborarea de anul trecut cu Vunk.Tudor Ionescu (a fost la un moment dat şiprezentator TV) şi Dan Deneş au pornit pe drumulsuccesului din Braşov, lista pieselor de top, aduseîn scenă împreună cu dansatoare de clasă, fiindimpresionantă: “Mandala”, “Goodbye”, “Musica”(succes în Franţa), “Back in my life”, “Ca tine”,“Brasil” (în topurile din 10 ţări), “Hello” (alăturide Mandinga), “Tasha”, “Toca-Toca”, “Like astar”. Anda Adam a fost un talent precoce,susţinând deja concerte la 14 ani, iar la 16imprimând alături de RACLA “Nu mă uita”(continuată în 2015 cu... ”Nu te-am uitat”!). Acăutat mereu colaborări interesante, incitante, întrecare cele cu Marijuana (“Fete rele”), Smiley, Alex,Randi. Deşi devenise de curând mamă, s-aprezentat incredibil, dansând şi interpretândtitlurile cunoscute de miile de spectatori: “Selecta”,

“Queen of hearts”, “Amo”, “Love on you” (succes în 20de ţări), “Punani”, “Ce ţi-aş face”, “Panda Madam”, “Nusunt cuminte”, “Cadillac”. Finalul serii a fost absolutincredibil, pentru că niciodată probabil Piaţa Unirii dinFocşani, unde au evoluat mari nume ale muziciiuniversale, n-a cunoscut o asemenea afluenţă de public,unul interactiv, cunoscând pe de rost absolut toaterefrenele pieselor propuse de B. U. G. Mafia! Istoria

Pe scene

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 33

Loredana şi “Agurida”

Antract

Page 35: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

popularei formaţii hip-hop a început prin 1993 într-uncartier bucureştean evocat mai târziu (“Cartieru’Pantelimon”, “Pantelimonu’ petrece”), primele încercărimuzicale fiind legate de numele unor Romeo Vanica sauTino Furtună, în postura de consultanţi muzicali. Celdintâi album a apărut în 1995 şi din acel moment Tataee,Caddy (deci încă un... Cadillac, după cel al AndeiAdam!) şi Uzzy au dominat piaţa genului, cu titluriintrate definitiv în legenda hip-hop autohtonă: “Lumeae a mea” (cu Loredana), “De cartier”, “Străzile” (temamuzicală a serialului TV “Băieţi buni”), “Româneşte”,

“Cine e cu noi”, “Poezie de stradă”, “După blocuri”,“Poveste fără sfârşit”, “Jucător adevărat”,“Lacrimi”, “Până când moartea ne va despărţi”,“Înc-o zi, înc-o poveste”, “Să cânte trompetele”sau recentul “Pe coastă”, care a atins rapid 10milioane de vizualizări. Un recital remarcabil,pus în valoare de proiecţiile gândite de OvidiuPopică (Visual Emotion), recital încărcat de opoezie aparte, frustă, venind dintr-o lume aneadaptării, pe nedrept marginalizată, şi care,iată, găseşte un ecou uriaş la public... O temăde reflecţie.

Festivalul “Plaiurile Mioriţei” odatăîncheiat, în ultima zi reprizele folclorice au fostsusţinute de ansamblul “Ţara Vrancei” şi deGeta Postolache. Surpriza majoră s-a chematAza, care prin evoluţia ei sigură a demonstratviabilitatea concursurilor de muzică uşoară: în2014 a câştigat premiul II la Amara, iar anultrecut tot la Amara “Trofeul tinereţii”,acompaniată de fiecare dată de valoroasa orchestrăcondusă de Ionel Tudor. Pe numele real GabrielaAmzaru, are 17 ani, vine din Călăraşi şi are câtevaantecedente notabile: locul 4 la Eurovision Junior în 2009,concerte în Polonia, semifinalistă în 2015 la “VoceaRomâniei”, în echipa Loredanei. A beneficiat în trecut deîndrumările oferite de Cornel Fugaru sau Marius Ţeicu,iar în prezent şansa ei se cheamă Adrian Sînă, care aremarcat-o şi a pus-o în valoare în piese cum ar fi “Uşor,uşor” (3 milioane de vizualizări pe you tube) sau “Phou,phou”, în studioul Akcent Music. De altfel, Sînă a

păstrat-o pe scenă tot recitalul său, ca backing vocal.Povestea Akcent, cel mai de succes “boys band” de lanoi, a început în 1999, trupa avându-l în frunte pecompozitorul, producătorul şi solistul băimărean AdiSînă. Din acea perioadă datează hit-urile, uneleinternaţionale, “Kylie”, “Ţi-am promis”, “Ultima vară”,“Dragoste de închiriat”, precum şi albumul “În culori”,distins cu “aur” în doar 3 săptămâni. Din clipa în care s-a decis să activeze separat, cu formaţia sa, Sînă a lansatalte melodii de mare succes, cum ar fi “Kamelia” sau“Noi simţim la fel” (ambele alături de Lidia Buble), “I

can’t live without you”, “Angel”, “Le-am spus şifetelor”, parte incluse pe albumul “Around theworld”, titlu cât se poate de potrivit, având învedere prezenţa în topuri a compoziţiilor lui AdiSînă nu numai în Europa, dar şi în India, ţărileAfricii de Est, Kenya sau Kîrgîstan! Repertoriul săua inclus, înafara titlurilor amintite, cântece cum arfi “Sărutări”, “Arde ceva”, “Buchet”, “Chimie”, darşi un foarte gustat colaj, cu refrene celebre din piesefoarte diferite, cum ar fi “Drumurile noastre”,“Ţărăncuţă, ţărăncuţă”, “Ţi-am dat un inel”, “Vinola mine”, “Ca la 20 de ani”, “Oficial îmi mergebine”, “Perfect fără tine”, “Eu vara nu dorm”,“Eroina” - reverenţă elegantă în faţa colegilor debreaslă de ieri şi de azi. O altă “creaţie Adi Sînă”este Sandra N., musceleancă pe numele realAlexandra Iulia Năftănăilă. Sandra cântă de la 4ani, la 15 a început să facă turnee (a fost în Italia,

Turcia, Rusia, Pakistan, Liban), colaborarea cu Sînă

începând în 2011. Telespectatorii o cunosc din serialul“O nouă viaţă”, iar tinerii melomani datorită melodiilor“Mă dor ochii, mă dor” (28 de milioane de vizualizări peyou tube!), “Liar”, “Te joci cu mintea mea”, “Ballerina”,“Un înger de fată”, “Prima iubire”, “Un străin”. DacăSandra N. îşi croieşte acum, cu talent, drumul cătrenotorietate, Corina (Bud), frumoasa mămică din Satu-Mare, absolventă a 2 facultăţi, a atins deja acest stadiu,după 12 ani de carieră susţinută. Totul a început în 2004,cu albumul “Noi doi”, produs de Marius Moga, cucompoziţii ale acestuia şi ale lui Smiley. Au urmat alte

Pe scene

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Anda Adam

Akcent

Page 36: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

CD-uri bine primite, cum ar fi “Îmi place tot”, “Face off”şi mai ales “Gimme your love”, înregistrat în Germania

cu Toni Cottura, producătorul formaţiei Fun Factory.Dezinhibată şi contaminantă prin veselie şi antren,Corina şi-a confirmat popularitatea printitluri cum ar fi “Fată din Balcani”,“Pernele moi”, “Miss Boboc”,“Autobronzant”, “Quieres una aventura”,“Fără tine”, “Roata se întoarce”, “A ta”,“Nimeni altcineva”. Am subliniat, în aniidin urmă, deschiderea organizatorilorvrânceni către hip-hop, gen prezentîndeosebi în cluburi, fiind invitaţi de laartiştii mai tineri şi până la “veteranul”Puya. Popularitatea acestora a fostconstatată din plin de Alexandra şi MihaiParaschiv (regia de culise), prin asaltulcelor doritori de autografe şi selfie-uri.După B. U. G. Mafia, fireşte la alt nivel, s-a impus prin profesionalism Grasu XXL(Dragoş Nichifor, originar din Buhuşi),venit, în premieră în hip-hop, cu proprialui orchestră. Cântă de la 14 ani, în 2007 aînfiinţat Okapi Sound (pentru a sprijini tinerii talentaţidin domeniu), a colaborat cu toţi rapperii, dar şi cu HoriaBrenciu, Alex Velea sau Smiley. Pe scena din Piaţa Unirii

a selectat piese de pe albumele “Curaj”, “Oameni”,“Unu”, publicul cunoscând pe dinafară (ce important

este internetul!) refrenele cântecelor“Talent divin”, “La La Song”, “Dă-temai aşa”, “Sari pe treabă”, “La vremurinoi, oameni noi”, “Ar fi timpul”, “Preamult fum”, “Azi nu” şi fireşte,emblematicul (imprimat pe tricourileîntregului staff) “Ca să moară fetili!”. Ceprogramare putea fi mai inspirată,pentru finalul celor 3 zile de sărbătoare,decît legendara formaţie Holograf, careîn curând va împlini 40 de ani de lafondare? Din 1978 până acum au apărutpe piaţă 27 de albume pe care şi-au pussemnătura Tino Furtună, Edi Petroşel,Iulian Vrabete, Romeo Dediu şi DanBittman, nemaivorbind că prinHolograf au trecut multe alte numecunoscute, de la Mihai Pocorschi şiFlorin Ochescu la Gabriel Cotabiţă. Aşa

cum era de aşteptat, piaţa a fost plină ochi, emoţionantfiind să vezi spectatori foarte tineri alături de părinţi şi

bunici, cu toţii cântând fericiţi alături de idolii lor. A fosto incredibilă înlănţuire de refrene memorabile, figurândalături de Holograf într-un viitor “Hall of fame” al

muzicii pop-rock autohtone: “Baniivorbesc”, “Ochii tăi”, “Vreau ominune”, “Ţi-am dat un inel”, “Undeva,departe”, “Să nu-mi iei niciodatădragostea”, “Şi băieţii plâng câteodată”,“Cât de departe”, “Primăvara începe cutine”, “Viaţa are gust”... Cine se maipoate lăuda cu aşa ceva? Cert este căorganizatorii focşăneni se pot lăuda, ei,cu performanţa rară de a reuşi să alăturepe aceeaşi scenă, în 3 zile, aproape 20 detitulaturi de calibru din toate genurilemuzicale! (Foto: Like FX by InfinitySounds)

Octavian URSULESCU

Pe scene

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 35

Holograf

Fly Project

Dj Project

Page 37: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Trofeu important la NürnbergDupă debutul excelent

al celei mai noi instituţii decultură a Capitalei, dedicatăcopiilor şi tinerilor, era deaşteptat şi un prim succesinternaţional pentru Teatrulmuzical „Stela Popescu”,fondat de Smaranda OţeanuBunea.

Invitat special al ediţiei2016 a Festivalului ROMA-NIMA – SOMMERFEST de laNürnberg, Germania, teatruluicare poartă numele mariiactriţe – Guest Star al acestui

eveniment – i s-a decernatTrofeul „ROMANIMA 2016”,fiind numit „Un veritabilAmbasador al Artei”.

Toţi artiştii celei maitinere instituţii muzicale dinRomânia au primit şiDiplome de Excelenţă dinpartea organizatorilorfestivalului organizat subegida Primăriei din Nürnbergşi cu girul primarului Dr.Ulrich Maly. Merită să îinumim pe toţi aceia care aucontribuit la un acest succescu ecouri internaţionale,ovaţionaţi la scenă deschisăde toţi cei peste 4000 de

spectatori prezenţi în Piaţa Centrală a frumosului oraşgerman: soliştii vocali Daniel Filipescu (bariton),

Gabriela Daha(soprană), AndreiLazăr, AndreeaBlidariu şi ŞtefanPopov şi membriiansamblului de balet(Alis Gheorghe,Claudia Iagăr, BrianWest, Octavian Iuga,Cristina Marin).

Recitalul Stelei Popescu a stârnitropote de aplauze, iarorganizatorii i-au inclusdeja pe artiştii româniîn programul ediţiei2017.

Oana GEORGESCU

În Europa

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Page 38: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

De la munte la mare

Festivalul Întregalde FolkUnul dintre cele mai originale şi aparte festivaluri

se desfăşoară în satul Ivăniş, comuna Întregalde, judeţulAlba, într-o zonă retrasă de munte (cazarea se face la cortsau tabăra Roica). Organizatorul Stelian Maria (încolaborare cu Asociaţia pentru Promovarea Serviciilorde Turism şi Agrement) a dedicat această a patra ediţieaniversării a 98 de ani de la Unirea cu Basarabia, astfel căfiecare artist a interpretat un cântec pentru Basarabia.Întregalde Folk încurajează arta şi turismul rural înregiune, iar tabăra a reuşit în doar trei ediţii să reaşeze unmic sat, Ivăniş, în mare parte părăsit, pe harta României.Mâncarea la cazan, plăcintele şi pâinile coapte la foc de

lemn, drumeţiile, ciupercile, fructele de pădure şiplantele medicinale, jocurile pentru copii şi focurile detabără sunt prezenţe sigure la eveniment. Ivănişulare imnul său, “Cu lupii laolaltă”, interpretat de AdiBeznă, iar pe scenă au evoluat timp de 4 zile: CristiCorcioveanu, Daniel Făt, Felicia Pop, Nicu Zotta,Cătălin Stepa, Raluca Cismaru, Adi Mitescu, DanielOpriţa, Puiu Bretoiu, Oana Dragomir, Stelian Maria,Adi Beznă, Cătălin Ungureanu, Trupa de Serviciu -Daniel Julean, Nelu Pitic, Dan Miron, Andrei Pitic,Miki Csordas, New Levites (Dan şi Manu Picu),Emeric Imre, Grupul Barock.

Concursul de interpretare, împărţit în douăsecţiuni: Începători şi Avansaţi, este dotat cu premiicu o valoare totală de peste 6.300 lei, premiipersonalizate (altă idee frumoasă), care poartănumele artiştilor regretaţi din lumea folkului, iarjuriul a fost compus din Vali Făgaraşi, EnacheSilvana şi Cătălin Ungureanu. Aşadar s-au decernat:Premiul I “Întregalde Folk” - 1000 lei, Premiile”Alexandru Zărnescu”, ”Tatiana Stepa”, ”FlorianPittiş” şi ”Valeriu Sterian” - 400 lei fiecare, Premiile”Anda Călugăreanu”, ”Gil Ioniţă”, ”Nicu Vladimir”şi „Emilian Onciu” - 200 lei fiecare. La CategoriaÎncepători (copii) s-a decernat Premiul I ”ÎntregaldeFolk” - o chitară semiacustică, precum şi Premiile

”Cristian Paţurcă, Adrian Păunescu, Mihai Eminescu” -300 lei /premiu, Premiile ”Ivăniş, Huda lui Papară,Poiana Narciselor, Găldioara, Cel mai tânăr concurent”- 200 lei fiecare. Spaţiul nu ne permite să publicăm lungalistă a laureaţilor şi, oricum, îi aşteptăm să confirme.

O iniţiativă originală, cu puţini sponsori, rodulpasiunii unui trubadur pasionat, singulară în peisajulfestivalurilor autohtone.

Folk You! Florian PittişAsociaţia Mişcarea de Rezistenţă (înfiinţată de

Marius Tucă, încă de pe vremea când conducea JurnalulNaţional) a reuşit să organizeze, în ciuda dificultăţilorfinanciare, şi cea de-a XII-a ediţie a festivalului Folk You!

Florian Pittiş, pe plaja din Vama Veche.Sprijinit de Smart FM (postul de radiofondat de regretatul Valentin Nicolau)şi difuzat video prin live streaming, pesite-ul asociaţiei, festivalul nu a maidurat 4, nici măcar 3 zile, ca învremurile de glorie, dar DanaAndronie, directorul artistic alevenimentului, a reuşit să alcătuiascăun afiş convingător pentru cele douăseri.

Nu au lipsit numele noi -Teodora Buciu, Air Sofa (fetelecâştigătoare ale trofeului Florian Pittiş -festivalul pentru copii), formaţiaArthur (în componenţa căreia sunt doimembri ai fostului grup Interzis), darbaza a format-o generaţia mijlocie -Folk Frate, Cosmin Vaman, Alexandra

Andrei şi Trupa Spam, Andrei Păunescu, Alina Manole,Fox Studis - adică Tatiana & Marius Ojog – spre jazz folk,

Emeric Imre & Jimi El Laco, Ţapinarii (un duo mereusurprinzător). De data aceasta, corifeii au fost mai puţini:

Folk

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 37

Cătălin Ungureanu

Ioan Gyuri Pascu

Page 39: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

ContraatacÎn faţa valului de nou veniţi, lansaţi pe bandă

rulantă de casele de producţie, artiştii cu state ceva maivechi de serviciu contra-atacă permanent, de multe ori cuaceleaşi arme: ritmuri la modă (“trendy”), videoclipuriatractive, postări pe reţele de socializare. Iată câtevaexemple.

NICO a surprins cu single-ul “În locul tău”, care arepeste 3,5 milioane de vizualizări pe YouTube, apoi ne-aoferit „(Să-mi dai) Motive”, primul single lansat de ea încalitate de co-autor şi care a apărut pe următorul album alsolistei. Compozitorii noului single sunt tot LaurenţiuMatei şi Ovidiu Iordache, ca în cazul piesei“Clipe” (featuring cu Shobby). Videoclipul esteregizat de Alex Ceauşu, cel cu care Nico a maicolaborat şi pentru clipurile “Poate undeva” şi“9”. Filmările au avut loc într-o localitate aflată înimediata vecinătate a Bucureştiului, alături de oechipă de dansatori.

După ce ALEXANDRA STAN a “stat” peprimele locuri în topurile din Italia, Turcia şiJaponia cu “We Wanna”, colaborarea de succescu Inna şi Daddy Yankee, continuând apoi cufeat-ul “Motive” alături de Dorian, solista alansat ”I did it, Mama”. Single-ul, un mix întrereggaeton, European pop şi balcanic, este produsde David Ciente, Marco & Seba, împreună cuproducătorii suedezi Jason Chanel şi Eric Turner,cu videoclip regizat de Bogdan Daragiu.Alexandra Stan s-a lansat în 2009 cu single-ul“Lollipop”, însă Mr. Saxobeat a propulsat-o înpiaţa muzicală internaţională, cucerind topurile din peste20 de ţări. Au urmat turnee în toată lumea. Un succesnotabil l-a obţinut şi în Japonia, unde a ocupat primapoziţie în topurile muzicale cu „Cherry Pop”.

ANDA ADAM a imprimat pentru toate petrecerileserilor de vară un single interpretat in colaborare cu CRBL:„Seri de mai”. Compozitori: Cristian Maier, AlexandruConstantin Crăciun. Text: Cristian Maier, AlexandruConstantin Craciun, CRBL. Regia clipului îi aparţine luiAlex Ceauşu, cel care a mai lucrat cu Anda şi pentruvideoclipul „Gloanţe oarbe”.

KEO a iniţiat o acţiune culturală prea puţinsemnalată - a doua ediţie Frenchmania, sprijinită deInstitutul Cultural Francez. La cinematograful ElvirePopesco, s-a desfăşurat un spectacol 100% live, de

celebrare a muzicii franceze, cu Keo şi invitaţii săi speciali,Bodo (Proconsul), Dorian Popa şi Cornel Ilie (Vunk),prezentat de Teo Trandafir. Keo a fost acompaniat la piande ambasadorul Franţei la Bucureşti, Excelenţa Sa DomnulFrançois Saint-Paul. La prima ediţie au fost readuse laviaţă piese din muzica franceză graţie interpretărilor unorartiste precum Alexandra Ungureanu, Lora sau PaulaSeling, iar Keo a cântat versiunea franceză a hitului care l-a conscrat, “Azi vii, mâine pleci”. Ulterior, Keo a lansat unnou single: “Când tu nu eşti”, după ce lansase albumul“Liber”.

ALEXANDRA UNGUREANU lansează “In themiddle of the night”, produsă de Roton în colaborare cu

echipa celor de la Play & Win, care a stat în spatelenumeroaselor hit-uri internaţionale ale INNEI precum:“Hot”, “Un Momento”, “Déjà Vu”, “Amazing” şi multealtele. Deşi ne-a obişnuit cu apariţiile alături de grupulCrush, lansează prima piesă înregistrată pentru activitateasa solo, dar care a stat în aşteptare mai mult de doi ani.Autori: Sebastian Alexandru Barac, Radu Bolfea, MarcelBotezan.

ANDREEA BĂNICĂ a lansat single-ul “Hoţ deinimi”. Ca şi în cazul altor piese interpretate de ea, cum arfi “În lipsa ta”, “Acelaşi iubit”, “Shining Heart”, “Rupemboxele”, este o nouă colaborare cu compozitorul LaurenţiuDuţă, însă de această dată alături de Gabriel Huiban, DarisMangal şi Sergiu Buta, în stil pop-dance, cu influenţe trap.Amintim că a avut colaborări pentru piese în limba

Alexandru Andrieş, Nicu Alifantiscu formaţia Zan, Ioan Gyuri Pascu(acompaniat de Vlady Cnejevici -claviaturi şi Teo Boar - chitară), DinuOlăraşu (care şi-a prezentat şiultimul volum de poezii), Poesis(două voci perfect armonizate). Cade obicei în ultimii ani, particulaFolk din titulatură se translatează totmai hotărât spre Rock: au fostinvitate nu mai puţin de 12 formaţii,majoritatea din Bucureşti. E drept,din Rm.Vâlcea a venit Antract, iar

din Germania – Farfarello, cuexplozivul Mani Neumann la vioară,cunoscut de la Phoenix. Nu au lipsitreprezentantele valului alternativ -Pistol cu Capse, OCS (Omul cuşobolani), The Kryptonite Sparks, asurprins plăcut prezenţa lui EugenMihăescu cu formaţia Krypton şirevenirea lui Radu Almăşan dinaventura americană cu grupulBosquito. Vârfurile au fost, cum erade aşteptat, byron (deţinătoareapremiului revistei noastre), Taxi,

Viţa de Vie, Cristi Minculescu şi Iris,Pasărea Rock - cu legendarii LipanŢăndărică, Baniciu şi Kappl – venit şiel din Germania.

Aşadar, un festival în egalămăsură folk şi rock, care încearcă săne reamintească zilele de muzică,cultură şi linişte, când Vama Vechenu era înţesată de vile, dughene şimaşini. O încercare care trebuiesprijinită permanent.

Dorin MUNTEA

Vedete

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Alexandra Ungureanu

Page 40: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

engleză, franceză, spaniolă (“Ale” - feat Narcotic Sound,“Una palabra” - feat Sunrise Inc şi “Red Lips” feat AggroSantos).

FLY PROJECT au ajuns să dea tonul… la danspentru America şi Canada. Hit-ul internaţional „TocaToca” a fost preluat de unul dintre cele mai cunoscuteshow-uri de televiziune din America şi Canada, formatulvândut în toată lumea, So You Think You Can Dance.Muzica lui Tudor şi Dan a cucerit şi America Latină, undea ajuns la sute de milioane de telespectatori prin cea maiimportantă emisiune a televiziunii Fox, un late night showla care Fly Project a fost invitatul special. Băieţii au avut oserie de emisiuni, show-uri şi interviuri petărâmul latin şi sunt aşteptaţi să revină acolo câtde curând. Fly Project a continuat turneulinternaţional “#MostWanted” în Macedonia,Rusia şi Turcia.

DELIA a lansat clipul piesei ”1234 (Undedragoste nu e)’’, ca o continuare acunoscutei ”Da, mamă”; a fost filmat în acelaşi locşi în acelaşi stil, însă acum nu e deloc despresupărare, ci despre petrecere şi prietenie. Regizatde Alex Ceauşu, clipul este cât se poate de real,căci party-ul a fost cu oameni din viaţa Deliei.Piesa este realizată de Marius Moga şi e unremake după cunoscuta “Unde dragoste nu e”,a lui Gheorghe Gheorghiu, care s-a simţit onoratcă îi este folosit refrenul. Piesa este al patruleasingle extras de pe albumul “Deliria”, materialdiscografic lansat în cadrul concertelor“Welcome to Deliria”, după “Gura ta” (featDeepcentral), “Da, mamă” şi “Ce are ea”. Pe materialuldiscografic cu numărul 4 al artistei se găsesc şi colaborărilecu Taxi şi Carla’s Dreams, dar şi piese noi.

INNA a lansat videoclipul “Yalla”, una dintre celemai energice piese de pe albumul ‘INNA’, filmat înMarrakesh. Cel de-al patrulea album din cariera solistei.

Filmările au avut loc în Maroc, au durat 3 zile, în regia luiBarna Nemethi, cu care INNA a colaborat şi la “GoodTime” şi “In Your Eyes”. Co-regizori au fost INNA şi JohnPerez.

CLAUDIA PAVEL lansează single-ul „Privilege”,o piesă pop-soul, produs în Suedia de aceeaşi echipă cucare lucrează şi Céline Dion, dar cu care şi Claudia acolaborat pentru hitul „Don’t miss missing you”.Pe

viitor, Claudia Pavel îşi doreşte să lanseze albumul cunumărul şapte, însă între timp lucrează la mai multesingle-uri şi la un spectacol de jazz ce va avea debutul pescena TNB. Artista se numără printre primele cântăreţedin România care au avut single-urile difuzate în întreagaEuropă.

Deşi România nu a fost prezentă la Eurovision,OVIDIU ANTON şi formaţia sa nu s-au lăsat descurajaţi.Artistul a format un supergrup, alături de prieteni maivechi sau mai noi şi în acest moment lucrează intens larepertoriul propriu. Instrumentiştii care i s-au alăturatpentru ANTON sunt nume foarte apreciate în peisajul

rock autohton - Cristi Gram şi CălinGrigoriu (chitare), Fernando Drăgănici (baterie), DaniVlad (ch. bas) şi Liviu Sorescu (claviaturi). Împreună aufilmat videoclipul piesei “Moment Of Silence” pentru amarca naşterea acestui supergrup care promite apariţiilive remarcabile. Masterul piesei reflectă stilul muzical pe

care îl va aborda formaţia – un metal rockmelodic. Un videoclip prezentat simplu şi curatîntr-un decor semnificativ, o mansardă pustiităde timp pe care o aduce la viaţă cu forţa acesteipiese.

Băieţii de la ALB NEGRU se întorc laformula care i-a menţinut câţiva ani în topurilemuzicale şi lansează alături de Ralflo şi Rareş“Love, Love”, cu un videoclip în care aparAurelian Temişan, alături de soţia şi fetiţa sa,imaginea familiei perfecte. Regia videoclipuluiîi aparţine lui Dan Petcan, iar cântecul estecompus de băieţii de la Alb Negru, Kamara şiAndrei, alături de George Popa, Ralflo şi Rareş.Povestea muzicală Alb Negru a început în 2004,la Festivalul de la Mamaia, cu piesa “Noi doi”.Au lansat până în prezent 5 albume şi 15

videoclipuri. Au reprezentat România la Helsinki, alăturide Todomondo, în cadrul concursului Eurovision (2007).Anul de referinţă pentru Alb Negru rămâne însă 2012,când cei doi artişti, împreună cu Ralflo şi Rareş, au lansathitul “Mi-e sete de tine”, single câştigător la “Best Song2013″ şi “Best Pop 2013″ în cadrul Media Music Awards2013, fiind cea mai difuzată piesă a anului.

Dan CHIRIAC

Vedete

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 39

Ovidiu Anton

Delia

Page 41: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

De vorbă cu Andrei TudorLector univ. dr. la clasa de compoziţie muzică

uşoară/jazz de la UNMB, Andrei Tudor evidenţiază opersonalitate complexă, în postura de compozitor,pianist, orchestrator, dirijor, şef de formaţie, fiecare dinaceste ipostaze fiind amintite în interviul ce urmează.Este nelipsit de pe scena marilor festivaluri de muzicauşoară sau de jazz, compune sau orchestrează pentrutoate marile vedete ale genului şi îl aşteptăm în librării încalitate de autor al unei incursiuni în istoria muziciiuşoare româneşti, cu accent pe marii compozitori aigenului. Răspunsurile de mai jos dovedesc personalitate,curajul opiniei şi observare atentă a fenomenului.

1. Cum vezi starea muzicii româneşti actuale -uşoară, pop, dance, etc?

Muzica şi toate artele suntoglinda gândirilor şisentimentelor unei societăţi,oglinda trăirilor oamenilor, acelor care o „consumă”. Starea despirit actuală, confuzia valoricăsau morală, starea de teamăcontinuă indusă prin tot ceea cese întâmplă şi amplificată decanalele media, grijile cotidiene,toate acestea îşi pun apăsatamprenta pe starea actuală acreatorului şi implicit a muzicii.

Cred că există undezechilibru pe toate planurile şiparcă balanţa este din ce în ce maigreu de echilibrat.

Muzica din România sună„beton”, „tare”, „mişto”, „super”,urmează toate trend-urile (de celemai multe ori cu întârziere), darse îndepărtează tot mai mult dearmonie, de melodie, de frumos, de ideea de „bine” saude spiritualitate.

Noţiunile de compozitor, orchestrator, în zonamuzicii comerciale aproape au dispărut în favoareaproducătorilor. Sigur că şi producţia muzicală în sineeste un „skill” foarte important şi care, într-adevăr, aevoluat mult şi în România. Când spun producătormuzical mă refer la cel care uneori orchestrează o piesă,o imprimă, alege librării de sunete, ia hotărâri stilistice şialege şi construieşte sonorităţi (sound-uri). Mă bucurmult că există şi la noi producţii care chiar sună bine. Sepune însă foarte mult preţ pe producţia muzicală şi, dinnefericire, este lăsat în urmă conţinutul.

Dar având în vedere că muzica în această zonă nuprea mai ţine de artă, ci este industrie, pentruproducători este normal să conteze mai mult ideea însine de a vinde uşor, repede şi cu orice preţ, decât ceeace oferă cu adevărat, sub „ambalaj”. Întotdeauna unprodus de calitate costă mai scump şi este mai puţinaccesibil publicului sau consumatorului larg, cel care

trebuie să digere produse ieftine, pe care şi le permite şicare, de cele mai multe ori „îmbolnăvesc” pe termenlung.

Mi se pare ciudat că muzica de azi, cea care seaude la radiourile comerciale nu prea mai foloseştetonalităţi majore. Mi se pare ciudat că la radio-uri nu maiexistă, aproape de loc, top-uri făcute de ascultători şi nicipropunerile pentru „new entry”-uri nu sunttransparente.

Cred că muzica actuală de larg consum nu facedecât să hrănească nevoile mici şi imediate aleoamenilor, care sunt bombardaţi până la saturaţie decătre artişti şi producători ce oferă cu preponderenţăascultătorilor subiecte despre bani, sex, droguri,violenţă... cam ceea ce se vede la jurnalele de ştiri. S-apierdut din estetica muzicală sensibilitatea, rezonanţă lafrumos, ideea de bine şi de dragoste.

Artiştii care sunt importanţi azi, cei care suntmodele pentru un segment de public trebuie să îşi asumeacest lucru şi să evolueze.

Nu se pune, din păcate, preţ pe ideea de a vindecaprin artă şi de a hrăni sufletele oamenilor, sigur căefectele nu sunt imediate, dar cred că sunt de lungădurată.

Îmi place să cred că arta este sufletul societăţii şimuzica ocupă un loc foarte important în starea de spiritactuală.

2. Ce părere ai despre concursurile muzicale TV?Lansează ele cu adevărat noi talente româneşti? Ce artrebui îmbunătăţit la ele?

Mi-am mai tot exprimat părerea despre acesteconcursuri. Cred că în ultimul timp au existat nume careau căpătat importanţă după un concurs TV, dar considercă aceste concursuri nu sunt despre tineri sau despreartişti, ci doar folosesc talentul acestora şi îl prezintăîmpachetat frumos publicului, pentru a încasa din

Convorbirile A.M.

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

foto

: Mih

nea

Irim

ia

Page 42: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

publicitate. Problema este ce reuşeşte să facă artistuldupă ce se termină show-ul tv.

Există un cerc vicios între producătorul care are unbusiness şi vrea să facă cât mai mulţi bani rapid şi artistulcare de cele mai multe ori îşi cesionează drepturile înfavoarea producătorilor, face ceea ce „se cere” şi devinenotoriu destul de rapid, din nefericire nu câştigăsuficienţi bani din această notorietate, iar în momentulîn care se deşteaptă puţin este deja un „produs expirat”şi nu mai interesează pe nimeni. Important ar fi ca aceştiartişti care apar în concursurile TV să reziste mai multde un sezon în industrie.

3. Cum se prezintă difuzarea muzicii uşoareromâneşti, la radio, TV, pe discuri?

Naţional FM difuzează muzică uşoarăromânească, Radio România Actualităţi difuzează, darmult prea puţin, mai ales în poziţia de radio naţional.Gold FM a difuzat până acum 1 an sau 2 destul de multă

muzică pop românească, din păcate acum nu o mai facedeloc.

Despre televiziuni, cred că acestea au pierdutteren mult în favoarea internetului. De exemplu, o mareparte din studenţii mei de la UNMB nu are televizor. Şimi se pare că sunt mult mai puţin intoxicaţi şi mult maila curent cu ceea ce apare nou.

Şi importanţa discurilor a scăzut. Celebrulmuzician şi producător Quincy Jones, într-o publicaţieon line numită „Fortune”, declara în 2015 că aziproducătorii se laudă cu un artist care a vândut 4,5milioane de albume în total, în timp ce în anii ’80vindeau 4,5 milioane de discuri în fiecare weekend. Lanoi vânzarea de discuri este mai mult ipotetică.

Eu consider că Internetul joacă rolul cel maiimportant, urmat de radio-uri.

Pentru muzica românească, autori şi artişti cel maiimportant lucru ar fi implementarea în noul proiect delege a dreptului de autor, după modelul altor ţări, a unuiprocent minim obligatoriu de utilizare a repertoriuluiromânesc. Din păcate, ponderea artiştilor şi autorilorromâni este cu mult sub 20% în momentul actual.

4. De ce compozitorii importanţi ocolescconcursurile de creaţie gen Eurovision?

Eu nu am ocolit niciodată concursul Eurovision,îmi place competiţia şi cred că Eurovisionul, atunci cândexista, era o şansă şi o modalitate de a te face auzit caartist independent.

Pentru mine, experienţa Eurovision a fostminunată, mai ales în 2008, atunci când am câştigatselecţia naţională cu „Pe-o margine de lume”.

Apoi, la faza internaţională, compozitorii celor 38de delegaţii participante m-au votat pentru „BestComposer Award in Eurosivion 2008”, premiul cepoartă numele lui Marcel Bezencon, primul directorgeneral EBU. Deşi am fost foarte apreciaţi acolo, însemifinală am avut locul 6, iar în finală am ieşit pe locul20. Din punctul meu de vedere, Eurovisionul este oloterie, dar una în care apar şi piese superbe. Cred căultimele două ediţii au fost foarte bune din punct devedere muzical.

5. Ce ar trebui să întreprindăUCMR, cu prestigiul său, pentru areda muzicii uşoare româneştidemnitatea meritată?

UCMR trebuie să fie maiprezentă şi aici nu mă refer la UCMR-ADA, ci la UCMR, UniuneaCompozitorilor şi Muzicologilor.

Spre exemplu, am observat că nuexistă o pagină de facebook a UCMR-ului, care să prezinte membriiimportanţi, să aducă în atenţiapublicului creaţii muzicale, iar site-ulactual mi se pare destul de neatractiv.Am constatat că nu sunt trecut în listamembrilor, chiar dacă sunt membru demultă vreme, despre unii compozitori

sunt foarte puţine informaţii furnizate, iarmicrobiografiile de pe site nu prea conţin datelereprezentative (aşa, ca părere personală)

În orice caz, pentru mine este un privilegiu şi omare onoare să fiu membru în UCMR, să merg la oşedinţă şi să întâlnesc profesionişti, să mă aflu lângă oelită a muzicii.

Un lucru minunat pentru secţia de muzică uşoarăar fi reluarea festivalului Mamaia sau crearea unuifestival de creaţie şi interpretare puternic mediatizat. Îmipare rău că studenţii mei nu au posibilitatea participăriiîn nici un concurs de creaţie.

Secţia de muzică uşoară a UCMR-ului are viitor şise poate baza pe secţia de compoziţie muzică uşoară dinUNMB.

6. Mergi în jurii la festivaluri? Care crezi că erolul lor? Câteva dintre ele („George Grigoriu”-Brăila,”Dan Spătaru”-Medgidia, Amara) sunt televizate îndirect, organizate profesionist, cu participareinternaţională, preluând cu succes rolul defunctelorMamaia şi „Cerbul de aur”.

Convorbirile A.M.

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 41

Page 43: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Sigur că merg în jurii şi văd tineri talentaţi, tinericare după ce epuizează festivalurile, apoi X Factor sauVocea României apar şi cântă cu totul altceva decât îşidoresc, iar apoi se obişnuiesc aşa.

Este minunat că există festivalurile GeorgeGrigoriu - Brăila, Dan Spătaru - Medgidia, TrofeulTinereţii - Amara, sunt festivaluri unde concurenţiiromâni se întâlnesc cu alţii din alte ţări, premiile suntmari şi, poate cel mai important, beneficiază deacompaniament live profesionist, lucru ce este esenţialîn formarea unui artist.

7. Care crezi că a fost cauza dispariţieimanifestărilor amintite?

Oamenii cu putere de decizie uită de importanţaacestor manifestări pentru că, dacă nu răspund unornevoi importante din punct de vedere politic, atunci seconsideră că ne putem lipsi de ele.

Un rol decisiv l-a avut TVR-ul, Cerbul de aur adispărut de la TVR, Eurovision-ul la fel, iar despreMamaia cred că este atât vina organizatorilor dinConstanţa (Consiliul Judeţean şi Primăria Constanţa), câtşi a TVR-ului.

Bineînţeles că lipsa de bani este principalul motiv,dar cred că tradiţia acestor festivaluri este importantă şitrebuia să continue.

Îmi pare rău că, totuşi, UCMR-ul nu a avut opoziţie fermă în ultimele ediţii ale festivalurilor Mamaiasau Eurovision. Festivalul Mamaia ar trebui brevetat deUCMR, de acesta se leagă numele multor compozitorireprezentativi de muzică uşoară.

Un alt lucru de menţionat este lipsa de cronicămuzicală de specialitate şi înafara revistei ActualitateaMuzicală.

8. Proiectele personale pentru perioadaurmătoare.

Mă consider un om norocos pentru că mă ocup demuzică de mult timp şi am activitate destul de multă.

Am compus mult pentru solişti de muzică uşoară, ammulte cântece de dragoste şi mi-aş dori să reuşesc să îmifac timp să remasterizez totul şi să fac un disc cu cele maifrumoase cântece de dragoste.

Între timp, am achiziţionat un pian nou şi acestlucru mă inspiră în realizarea unui material instrumentalmuzical pentru pian şi ansamblu de coarde. Mi-ampropus să îl imprim până în toamnă pentru ca apoi săpublic şi partiturile.

De asemenea, am terminat de scris, subîndrumarea doctorală a compozitorului Dan Dediu, unconcert pentru pian, secţie ritmică şi orchestră. Sper săreuşesc să îl imprim şi să îl cânt pe scenă.

În cadrul doctoratului am făcut două referatedespre compozitorii reprezentativi de muzica uşoară dinRomânia, de la Ion Vasilescu până în prezent. Sper ca înscurt timp să le public şi să fie utilizate ca materialdidactic în conservator. Este foarte important pentrustudenţii de la compoziţie-muzică uşoară să cunoascăcreaţia muzicală românească de gen şi chiar să descoperecompozitorii români, pentru că mulţi dintre ei nu cunoscaproape nimic despre aceştia.

Cu toate astea cred mult în câţiva studenţi, suntconvins că vor avea un cuvânt de spus înmuzică. Aş enumera câţiva: Flavia Zoe,Alexandra Penciu, Andrei Bălaşa(PhenomenOn), Ionuţ Teodorescu, IoanaPânzariu, Alina Manolache... sunt doarcâţiva.

Paula Seling şi Cristian Faur îşiaprofundează studiile în aceeaşi secţie aUNMB şi sunt doi oameni extrem detalentaţi şi performanţi în muzică. Neonorează prezenţa lor.

Lucrez la un album de colindepentru Andra, dar şi multe alte proiecte şiconcerte alături de tatăl meu, Ionel Tudor,şi alături de colaboratorii mei permanenţiNico, Monica Anghel, Luminiţa Anghel,Gabriel Cotabiţă, Vlad Miriţă, MarcelPavel, Călin Geambaşu, Cezar Ouatu,George Miron & Grupul Vocal Acapella,Andrei Tudor Band.

Am o colaborare de lungă durată, în calitate deorchestrator, cu Angela Gheorghiu. Acest lucru măonorează enorm, dar mă şi motivează să mă perfecţionezîn arta orchestraţiei. Am ocazia de a a-mi auziaranjamentele muzicale cu orchestre şi dirijori mari,lucru care mi se pare extraordinar.

Intenţionez să îmi continui activitatea la catedrade compoziţie a Universităţii Naţionale de MuzicăBucureşti, secţia compoziţie-muzica uşoară/jazz.

Sunt tot timpul contra cronometru, dar amobservat că lucrez destul de productiv atunci când amdeadline-uri, aşa că îmi place acest lucru.

Mă bucur în fiecare zi de familia mea, de Maia,fetiţa mea de aproape 5 ani, mă bucur de surprizeleacestei frumoase vârste. Este drept că „greul” este dusde soţia mea mai mult, dar şi de către bunici.

A consemnat Octavian URSULESCU

Convorbirile A.M.

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Page 44: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

O melodie pentru fiecare

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 43

Page 45: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

“M-am născut dintr-o iubire...”Pe scena Filarmonicii naţionale “S. Lunchevici”

din Chişinău, în faţa unei săli arhipline şi extrem departicipative (aplauze, multe flori, ovaţii, basarabenii nesunt indiscutabil superiori în ce priveşte dragostea faţăde artişti) a avut loc un emoţionant spectacol jubiliar(cum jubileu, corect, se foloseşte doar în cazul cifrei 50,nu comitem o indiscreţie, deşi e vorba de o doamnă!),intitulat “M-am născut dintr-o iubire”. Un concert deautor, muzica aparţinând în întregime remarcabileicompozitoare, poete, instrumentiste şi interprete MariaStoianov, foarte cunoscută telespectatorilor din ţaranoastră în urma participării frecvente la emisiunea“Familia Favorit” al lui Paul Surugiu-Fuego de la TVFavorit. Absolventă a Conservatorului de stat dinChişinău, artista a debutat pe vremea studenţiei, în 1987,susţinând spectacole folclorice cu ansamblul“Ţărăncuţa” al catedrei de folclor de la Conservator, înparalel fiind violonistă în orchestra “Folclor” dirijată de

P. Neamţu. Între 1993-1996 este lector la Academia demuzică şi arte plastice, în acelaşitimp cucerind premii importantela festivaluri-concurs de tradiţie,cum ar fi “Malurile Dunării”,“Maria Lătăreţu”, ambele înRomânia, sau “Prezintă orchestrafolclor”. Extrem de fructuos a fost“cincinalul” 1995-2000, în care acondus foarte valorosul grupEthnos, distins în anul 2000 cupremiul “Ethnos” al MinisteruluiCulturii din România. Înrăstimpul de aproape trei deceniide la lansare, Maria Stoianov asemnat peste 400 de melodii şitexte pentru interpreţi dinRepublica Moldova, dar şi dedincolo de graniţe, precum şi 3cărţi de poezie şi versuri pentrucântece: “Şi îngerii ca omul

plâng”, “Gânduri ţesute în suflet”, un al treilea,combinând aceste titluri, fiind propus publicului chiarla concertul de faţă. În ultima vreme, aşa cum ademonstrat şi acest spectacol, compune tot mai multmuzică uşoară, înainte însă a cunoscut succesul cualbume de folclor încredinţate Zinaidei Bolboceanu (numai puţin de trei), Ioanei Dordea, Galinei Ursu, TamareiCostriţchi, acestora adăugându-li-se albumul de autoare“La prispa cu doruri multe”. Anterior a avut încă 5

spectacole de creaţie, tradiţie care din păcate nu există înRomânia: “Trandafiri în trei culori” la Teatrul naţionalde operă şi balet, “Au înflorit cireşii, dragul meu” laFilarmonica naţională (ambele cu lansare de carte),“Tangoul frunzelor de toamnă” la Palatul naţional“Nicolae Sulac”, “La prispa cu doruri multe” (cu lansarede CD) şi “Viaţa o trăim numai o dată”, ambele laFilarmonica naţională.

La ridicarea cortinei, regia, inspirată, ne-adezvăluit-o pe protagonistă acompaniindu-se la chitarăîn piesa “M-am născut dintr-o iubire”, după care a datviaţă unei alte compoziţii proprii (de altfel i-au aparţinut

Peste hotare

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Olga Ciolacu

Maria Stoianov

Gabriela Grădinariu

Page 46: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

mai toate creaţiile din concert, nu numai muzica, dar şiversurile), “Ca floarea de frumoasă eşti”. Sensibila,tânăra prezentatoare Doina Sârbu şi-a dovedit şi

înzestrările certe de solistă, cu“Părinţii mei”, după care popularulduet al fraţilor Irina şi Anatol Bivolne-a reamintit că “Viaţa e un dar”,pe muzica lui Anatol şi textulsărbătoritei (unde nu vom precizaautorul, acest lucru se vasubînţelege). Mihai Timofti s-a aflatla debut pe scena Filarmonicii, cu“Povestea iubirii noastre”, în timpce Angela Cabari a interpretat“Inima bate” împreună cu fiica ei,Djuly. Protagonista a încredinţatalte cântece pline de sensibilitate şifarmec unor artişti în ascensiune:Cristina Scarlat (“Au înfloritcireşii”), soţii Iana şi AlexandruŞendrea (“Doar noi doi”), TatianaRomaniuc (“Inimă”), Maria Ţărnă(“La răscruce”), Victoria Lungu(“Tu eşti primăvara mea”, ce ne-a amintit marele şlagăromonim al lui Florin Bogardo) şi, la debut peprestigioasa scenă, Ina Sturza, şi ea deseori invitată înemisiunea TV a lui Fuego (“Iubirea mea”). Costi Burlacu,şi în calitate de compozitor, s-a aflat pe “Acelaşi drum”cu Corina Ţepeş. Mare vedetă a muzicii populare dinRepublica Moldova, Mihai Ciobanu (cel care a lansatfaimosul “Casa părintească nu se vinde”, transformat, lanoi, în hit de muzică uşoară de Fuego) a interpretat cuvocea sa caldă “Doi într-un suflet” şi “Stăpîna lumii”, petexte de Vasile Romanciuc. O altă cunoştinţă amelomanilor din ţara noastră este Natalia Dilan, cuapreciate apariţii pe scena concursurilor internaţionale“George Grigoriu” de la Brăila şi “Dan Spătaru” de laMedgidia; ea a dat viaţă tulburător piesei “Mamă, floarede dor”, cu o tematică frecvent abordată de autoriibasarabeni, mai aplecaţi către subiectele “de suflet” decîtai noştri. Nu putea lipsi unul dintre cele mai fredonateşlagăre semnate de Maria Stoianov, “Maria” (formaţia

Akord), aşa cum era firesc să reascultăm cânteceleinterpretate în duet de artista omagiată cu alte nume derezonanţă ale genului din Republica Moldova, RycuVodă (“Viaţa-i plină de iubire”) şi Anatol Mârzencu(“Dragostea”, “Inimă, le ştii pe toate”). În ce-l priveştepe acesta din urmă ne amintim cu plăcere recitalulsusţinut pe scena festivalului internaţional “DanSpătaru” de la Medgidia, el fiind bun prieten curegretatul artist, alături de care a întreprins numeroaseturnee. Impresionată probabil de capacitatea MarieiStoianov de aborda toate genurile (a cîntat şi un“Rock”!), a urcat pe scenă doamna Monica Babuc,ministru al Culturii în guvernul Republicii Moldova,care a anunţat că în curând artista sărbătorită va deveni,din Artist emerit, Artist al poporului!

În concert au fost invitaţi şi trei artişti dinRomânia, fireşte toţi cu repertoriu exclusiv MariaStoianov. La debut s-a aflat delicata ieşeancă GabiGrădinariu, convingătoare, prin eleganţă şi farmec, în

piesele “Dragostea mea” şi “Adă-mi flori de liliac”şi susţinută cucăldură de numeroşi fani veniţispecial de la Iaşi. Aţi observat cusiguranţă că soliştii importanţi aucântat cel puţin două creaţii“marca” Stoianov, în aceastăpostură aflându-se, absolut firesc,reputata Olga Ciolacu, numerespectat şi în România (la unmoment dat avea la Chişinăuchiar un teatru de estradă ce-ipurta numele): cu vocea-iimpresionantă a adus la microfoncântecele “Inimă” şi “Crâşma”.Prezent adesea pe micile noastreecrane, îndeosebi în emisiuneaamintită deja, a lui Fuego, darapreciat şi în străinătate (l-amîntâlnit şi în SUA), tânărul VitalieDani a onorat concertul jubiliar cu

“Părinţii mei iubiţi” şi “Dolce amore”. Invitată specialădin România a fost şi Silvia Chifiriuc, ajunsă la oindiscutabilă maturitate şi experienţă, inclusiv datorită

Peste hotare

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 45

Silvia Chifiriuc

Anatol Mârzencu, M. Stoianov

Natalia Dilan

Page 47: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

studiilor muzicale academice. Pe viitorul ei album(precedentul l-a realizat tot cu un nume de marcă de

dincolo de Prut, Ian Raiburg) vainclude, mai mult ca sigur, cele 3titluri cu care a fermecat publiculla Filarmonica din Chişinău, “M-am îndrăgostit (U-la-la)”,“Tangoul mării” şi “Dragostea”,aduse la microfon cu şarm şitemperament. O poziţieprivilegiată în spectacol a avut, pedrept cuvânt, vedeta căreia MariaStoianov i-a compus numeroasetitluri de succes. Este vorba deAnişoara Puică, din repertoriulcăreia nu puteau lipsi cunoscuteleşi fredonatele “Viaţa mea” (titlu-fetiş al solistei), “Ochii mei”, “Adoua tinereţe”, “Lacrima demamă”. Uriaşă a fost surprizapregătită publicului către final:nu ştim dacă a figurat pe afiş, darapariţia din obscuritate, din fundul sălii, printrespectatori, a lui Paul Surugiu-Fuego, neanunţat deprezentatori, a ridicat publicul în picioare. Aflat într-unturneu în Republica Moldova, cel mai tânăr Artist alpoporului din această ţară a ţinut să fie alături deprietena şi colaboratoarea sa Maria Stoianov, căreia i-ainclus multe compoziţii pe discurile sale; evident, un noutriumf pentru popularul artist!

Am amintit mai sus de tematica familiară, caldă acântecelor basarabene, în care iubirea pentru părinţi esteîn prim-plan, de subiectele alese din viaţa de zi cu zi, carele fac mai accesibile, liniile melodice fiind şi ele cursive,necomplicate. Un alt aspect definitoriu este acutulsentiment patriotic, care la noi a început să devină (deh,europeni-globalişti-internaţionalişti...) ruşinos. MariaStoianov este o fire extrem de sensibilă, înzestrată cucalităţi rare, care fac din ea o adevărată personalitate:curajul, demnitatea, bunătatea sufletească,corectitudinea, spiritul de sacrificiu. Este un adevărat

“clopotar” al Basarabiei, fiind mereu pe baricadeletrezirii conştiinţei neamului românesc, valorificând şipromovând sentimentul patriotic, de mândrie şi dedemnitate naţională, de respect pentru limbă, tradiţii,istorie. Prin spectacolele renumitei formaţii Ethnos, iarîn prezent alături de Tudor Ungureanu, starostele şicobzarul ansamblului folcloric “Ştefan Vodă” dinCăpriana, oraşul Străşeni, optează pentru readucereasperanţei în inimile disperate şi decepţionate aleromânilor basarabeni, care visează la reunificarea ŢăriiRomâneşti. În această formulă, artista a oferit un vibrantrecital, cu refrene cum ar fi “Dor de fraţi”, “Marie,Marie”, “Măi, puiule, măi”, “Gheorghe”, “Of, leliţoMarioaro!”, cu energie şi pasiune. De la Străşeni a urcatpe scenă şi primăriţa Valentina Casian, care a adus în daransamblul folcloric “Firicel de busuioc” al Şcolii de artedin oraş, înfiinţat în 2011. Ansamblul este condus deinterpreta şi profesoara de canto Doina Sârbu, alături decorepetitorul-cobzar Sergiu Diaconu, ea fiind şi

prezentatoare a emisiunii“Respiro muzical” la postul TV“Vocea Basarabiei”,producătoare Maria Stoianov.Doina a fost, cum aminteam,un agreabil comper alspectacolului şi la final, alăturide Maria Stoianov şi deansamblurile reunite, a datviaţă cântecelor “Pentru ţară,pentru neam” şi “Unire, fraţi,unire!”. Iar firescul “Mulţi anitrăiască!” cu care s-a încheiatsuperbul concert s-a adresatatât admirabilei artiste cu talentcomplex Maria Stoianov, cât şiunei Basarabii care tânjeştedupă fraţii de dincoace de Prut,dor concretizat, ca acum, princântec, poezie, voci frumoase şi

spectacole cum nu avem în România şi în care noţiuneade playback nu există...

Lelia PRINDU

Peste hotare

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016AM

Irina şi Anatol Bivol

Paul Surugiu

Rycu Vodă, M. Stoianov

Page 48: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

Alexandru Arşinel:„Mână, birjar!”

Nu mai e un secret pentrunimeni că marea pasiune areputatului actor şi general manageral Teatrului de revistă “ConstantinTănase” este cântecul. Nu estespectacol, aproape, în care acesta, cuvocea-i caldă, învăluitoare, să nudăruiască publicului câteva melodii,unele din ele compoziţii proprii.Albumul de faţă, editat cu câţiva aniîn urmă de Electrecord (maestru desunet Theodor Negrescu, masterizareMarius Mitrofan), include 10 piesecelebre, în versiune bilingvă, cântateîn limba română şi engleză. Este oextraordinară restituire cătremelomanul contemporan a unortitluri de neuitat, adevărate bijuteriiale genului: “Pe lângă plopii fără soţ”de Guilelm Şorban, “Roata morii” şi“Du-m-acasă, măi tramvai!” de VasileVasilache, “De ce nu vii?” de NeluDanielescu, “Ciobănaş cu 300 de oi”de M. Lydic, “Suflecată pîn-la brâu”de Gh. Danga, “Mînă, birjar!” de P.Savin, “Valurile Dunării” de IosifIvanovici, “Pocnind din bici” deVespasian Vasilescu. După cum se

vede, nu e vorba doar de muzicăuşoară, ci şi de romanţă, de cânteculde petrecere sau de “inimă albastră”,cum se spune, în această categorieintrând şi “Să-mi cânţi, cobzar...”.Alexandru Arşinel, acest “Nat KingCole al României”, cum plastic îlcaracterizează regretatul Aurel Storin,este indiscutabil depozitarul cel maiautorizat al legendelor cânteculuiromânesc, aşa încât aşteptăm noialbume de acest gen.

byron: „Eternal Return”Formaţia bucureşteană

premiată de revista noastră a

înregistrat acest album în format„high resolution audio” (24 bit/96khz), în studiourile Windmill Lanedin Dublin, iar masterizarea a fostefectuată la Abbey Road de cătreFrank Arkwright,

Componenţa formaţiei lamomentul înregistrării discului: DanByron (voce, chitară, flaut, synth,programming, sound design,muzicăşi versuri), Sergiu „6 fingers”Mitrofan (clape, pian, orgă

Hammond, grafica), LaszloDemeter (bass electric şi fretless), DanGeorgescu (tobe, percuţii, synth,programming). Au colaborat MihaiSorohan şi Lu Cozma.

Albumul este un concept, aşacum îl descrie şi Dan Byron pe site-ulofficial, un ”tot”, un întreg, cusonorităţi complexe greu de încadratîn vreun stil. Albumul apărut laUniversal Music România are oprezentare atractivă şi o calitate audiode top.

Sergiu Cioiu: „Vântule şi alte cântece”

La 25 de ani de la înfiinţare,cunoscuta casă de discuri Eurostar îşiconsolidează poziţia de lider îndomeniul muzicii uşoare româneşti,propunându-ne acest remarcabil

dublu album “Sergiu Cioiu cântăAlexandru Mandy”. Stabilit dupăcum se ştie în Canada, actorul-

cântăreţ a ales 22 din frumoaselemelodii dedicate lui de reputatulcompozitor-poet. Regăsim aici cuîncântare titluri care au făcut epocă:“Merci, Bécaud!”, “Cânteculvântului”, “Venise vremea”, “Glasultău”, “Poarta sărutului”, “Masatăcerii”, “Coloana fără sfârşit”, “Loculmeu de pe pământ” - o adevăratăistorie dintr-o perioadă în care pieselede muzică uşoară nu ocoleau poezia.Doar “Ce-ar fi dacă?” aparţine luiCioiu, pe versuri semnate de IoanaDiaconescu şi Alexandru Mandy. Înbooklet găsim un fragment din cartea“Nu ştim aproape nimic” (SergiuCioiu în dialog cu Puşa Roth). Cumacest volum a fost prezentatpublicului din Bucureşti şi din maimulte oraşe din ţară chiar de Cioiu,poate ca acesta va reveni în ţară şipentru promovarea albumului defaţă, eventual în spectacole de muzicăşi poezie, în săli mici, intime, deteatru.

RoadkillSoda: „Yo No Hablo Ingles”

Dublu CD, cu 18 piese (cu ovariantă pe un dublu vinil) cu unsound propriu care combină (după

cum declară formaţia bucureşteană)stiluri precum stoner, sludge,psychedelic şi rock’n’roll, lansat înclubul The Silver Church.

Componenţi: Mircea Petrescu -voce; Mihnea Ferezan, ex - LunaAmară - chitare; Victor Ferezan, ex-Tep Zepi - bass; Mihai Nicolau -baterie, foştii membri fiind SebastianStancu – voce şi Alex Para Ghita -baterie. Primul videoclip de pealbum, „Wrong”, impune impresia,confirmată ulterior, de coeziunestilistică şi muzicală, pe un terenstilistic mai puţin cunoscut. Formaţiaa colaborat cu un muzician cunoscutal genului stoner, Arthur Seay,masterul albumului fiind făcut înBitterSand Studio, California.

Discuri

ACTUALITATEA MUZICALĂ � Nr. 8 � August 2016 47

Page 49: AM nr. 8-2016 interior:Layout 1 - ucmr.org.ro · Catavasier, în circa 4.500 de exemplare – tiraj enorm pentru acele vremuri de răstrişte! În perioada 1714 – 1826 acest Catavasier

„Noi... şi muzica”(melodii pe versuri de Marian Stere)

Casa Eurostar îşi continuă neabătut politica depromovare a muzicii uşoare româneşti de calitate,propunându-ne de această dată un album de autor, dar nula nivelul muzicii, ci al textelor. După ce a cochetat cuinterpretarea (a câştigat chiar concursul ”AurelianAndreescu”!), Marian Stere, redactor la Radio RomâniaInternaţional, a devenit unul din textierii noştri apreciaţi.Cele mai numeroase şi mai fructuoase colaborări le-a avut

cu compozitorul JoltKerestely (au cuceritîmpreună PremiulUCMR), care semneazăde altfel jumătate din cele18 cântece, alte douăfiind...în familie (AndreiKerestely). Ceilalţicompozitori incluşi înaceastă antologie suntDumitru Lupu, VictorLavric, Mihai Vanica,Costel Constantinescu,

interpreţii fiind unul şi unul: Margareta Pâslaru, Fuego,Angela Similea, Stela Enache, Ileana Şipoteanu, AdrianEnache, Eva Kiss, Marcel Pavel, Monica Anghel, DanielIordăchioae, Mădălina Manole. Un spirit de echitate ar fiimpus ca pe copertă să figureze cu fotografii şi ceilalţiinterpreţi ai melodiilor de pe CD şi anume Oana Sîrbu,Aurelian Temişan, Aurel Moga, Miss Mary, Alina Păun,Viorela Filip, Cristian Nistor, grupurile Provincialii şiMiracol – aşa era corect... Dar, dincolo de asta, avem de-aface cu o colecţie frumoasă de cântece.

DiscuriEliza Nirlu: „Haristo!”

Tânăra cântăreaţă şi actriţăoriginară din Constanţa estebinecunoscută pentru calităţile saleinterpretative, în palmaresu-istrălucind premiul I la Festivalulinternaţional “Dan Spătaru” de laMedgidia şi premiul III la cel, deasemenea internaţional, de la Brăila

(“George Grigoriu”). Mândră deoriginile sale aromâne, Eliza Nirlueste nelipsită de la evenimentele

artistice, muzicale şi teatrale, aleminorităţii, unele din ele consemnateşi în paginile noastre. Iat-o acum laprimul său album, înregistrat, mixatşi masterizat la Free Music Studio, cuaranjamente orchestrale aparţinândlui Costin Caraulani. Solistadovedeşte respect pentru cântecelevechi, reprezentând adevărateletradiţii muzicale aromâne, pentru căşi aici gustul pentru comercialul ieftini-a tentat pe alţi interpreţi, dornici deun succes imediat. Între titlurile celemai reuşite se numără “Liliceavreariei” (Floarea iubirii – care înurmă cu ani dădea numele unuialbum similar al Elenei Gheorghe),“Calea di asimi”, “America” şi, cabonus track, “Spune bre gione”, cuVasi Bordianu (pian).

Ura de după uşă:„Cicatrice”

O titulatură aparte apărută în1993. UDDU, câştigă Marele Premiula Festivalul Top T Buzău (1993) şilansează un prim album De ce atâtaură?.

După două decenii deactivitate, reuşeşte să lanseze un noualbum, cu nouă piese. Alături de IoanCostache (voce), fondatorul, care este

şi autorul textelor, îi găsim pe IosifCosma (chitară), LucianPăcuraru (bas) şi BebePopescu (baterie). Albumul editat deVladina Trading este mixat şiînregistrat de Gabi Pipai Andrieş, înSound Studio Production, masterizatde Cristian Varga la “Mastervargas”şi se bucură de colaborarea anumeroşi invitaţi. Ca de obicei,

majoritatea pieselor se bazează petexte de protest moral şi social :Indiferenţa, Viaţă de câine,Nevinovat, Marioneta, Flagelulinconştienţei. Aşa cum îi stă bine unuialbum de thrash / hardcore / punk,stiluri de care liderul-fondator nu s-adezis niciodată.

A C T U A L I T A T E AMU Z I C A L Ă

Redactor şef:George BALINT

Redactori: Mihai COSMA, Octavian URSULESCU Editorialist: Liviu DĂNCEANU

Secretar de redacţie: Costin ASLAM

Colegiu redacţional: Mariana POPESCU, Mihaela Silvia ROŞCA,

Vasilica STOICIU�FRUNZĂ

Semnează în acest număr:Loredana BALTAZAR, Al. I. BĂDULESCU, Corina BURA,

Daniela CARAMAN FOTEA, Grigore CONSTANTINESCU, Cătălina CONSTANTINOVICI, Andra FRĂŢILĂ, Oana GEORGESCU,

Florian LUNGU, Mihaela MARINESCU, Doina MOGA, Mariana POPESCU, Dana Cristina PROBST, Vasile TOMESCU,

Florin-Silviu URSULESCU, Ulpiu VLAD

www.ucmr.org.ro

Adresa redacţiei: Bucureşti, Calea Victoriei 141, sect. 1, 010071,România. Tel./Fax: +40-21-312.98.67

E-mail: [email protected], [email protected]

TIPOGRAFIA - INTERSIGMA-ERICOM SRLTEL: 021-242.30.32 ISSN: 1220-742x

Revistă lunară de informare, opinie şi dezbatere editată de UNIUNEA COMPOZITORILOR ŞI MUZICOLOGILOR DIN ROMÂNIA

şi finanţată cu sprijinul MINISTERULUI CULTURII