Alternativele educationale

79
 STRUCTURA COMUNICĂRII 1. Ar gumentum 2. Precizări conceptuale 3. Cât de noi sunt educaţiile noi? 4. Alternativele educaţionale în România 5. Legislaţia învăţământului alternativ 

Transcript of Alternativele educationale

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 1/79

 

STRUCTURA COMUNICĂRII 

1. Argumentum

2. Precizări conceptuale 

3. Cât de noi sunt educaţiile noi? 

4. Alternativele educaţionale în România 

5. Legislaţia învăţământului alternativ 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 2/79

 

STRUCTURA COMUNICĂRII 

6. Activitatea din subsistemul alternativelor educaţionale 6.1. Iniţiatori –  Planuri / Centre / Federaţii / Asociaţii6.2. Autorizare / Acreditare – Standarde / indicatori de evaluarepentru alternative

6.3. Şcolarizare –   Niveluri / Forme / Tipuri de învăţământ 6.4. Reţea –  Grupe / Clase / Unităţi 6.5. Curriculum6.6. Evaluare / Monitorizare / Inspecţie / Control / Audit 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 3/79

 

STRUCTURA COMUNICĂRII 

6.7. Resurse6.7.1. Umane

6.7.2. Financiare6.7.3. Materiale6.7.4. Informaţionale 

6.8. Formare şi dezvoltare profesională 

6.9. Management instituţional 

6.10. Comunicare / Parteneriate

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 4/79

 

“Marea noastră eroare constă în încercarea de a

ob ţ ine de la fiecare în parte virtu ţ i pe care nu le are,

neglijând să le cultivă m pe cele pe care le posed ă.”  

 Marguerite Yourcenar 

“Să l ă să m natura să ac ţ ioneze în liniş te şi încet ,

veghind doar asupra a ceea ce circumstan ţ ele

 înconjură toare sus ţin munca naturii”  

 ,,Secolul copilului’’, Ellen Key (1849-1929)

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 5/79

 

“Tot ceea ce nu reuşeş te să mă omoare îmi d ă for ţă”  

F. Nietzsche

“Societăţ ile stupide sunt cele în care convingerilevalabile, modalităţ ile de a rezolva conflictele,

 sistemele de evaluare şi modurile de via ţă sl ă besc

 posibilităţ ile inteligen ţei personale.”  

 ,,Inteligen ţ a e şuat ă. Teoria şi practica prostiei’’   Jose Antonio Marina

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 6/79

 

Definiţia alternativelor educaţionale 

• „Dicţionarul de pedagogie”,  apărut în 1979, nu conţine termenul.

• „Dicţionarul de termeni pedagogici”, elaborat de Sorin

Cristea, reia definiţia din „Dictionnaire actuel del’éducation”.

• „Dicţionarul de pedagogie”, autori Horst Schaub şi Karl G.Zenke, tradus la Editura Polirom, în 2001,  înregistrează termenul  învăţământ alternativ pe care îl defineşte ca fiind

„activitatea care se desfăşoară în instituţii şcolare,  după obiective, organizare, conţinut, forme de predare şi   învăţare, mijloace, viaţa şcolii  şi activitatea părinţilor, cu abatere totală sau parţială de la caracteristicile unitare aleşcolii de stat şi care oferă o altă  variantă deinstruire şi educare”.

„Nimic nu este mai puternic decât o idee căreia i-a venit vremea”  – Victor Hugo 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 7/79

ALTERNATIVE EDUCAŢIONALE 

1. Modalităţi de a rezolva în variante diferite o anumită problemă pedagogică prezentând avantaje educative dar şi riscuri; 

2. Diferite variante ale organizării şcolare oficializate prin Legea învăţământului; 

3. Multitudinea curentelor, cooperante sau contradictorii, consultând sisteme

alternative, mai mult sau mai puţin compatibile între ele. 

ÎNVĂŢĂMÂNT ALTERNATIV –  formă de organizare a procesului didactic, careoferă o altă variantă organizatorică decât cea din şcoala oficială. 

PLURALISM EDUCAŢIONAL –  existenţa unor instituţii şcolare, pe lângă sistemul

de învăţământ oficial organizat de stat, care oferă o nouă variantă de instruire şieducare, propunând alte conţinuturi, strategii educaţionale şi forme de evaluare,considerate ca reprezentţnd un progres pedagogic. 

Pluralismul educaţional reprezintă expresia libertăţii şi democraţiei în domeniulînvăţământului. 

MIRCEA ŞTEFAN - ,,LEXICON PEDAGOGIC’’ 

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 8/79

SISTEME ALTERNATIVE DEINSTRUIRE

Moduri diferite de abordare a precesului instructiv-educativ, care se intalnescatat la nivelul institutional, cat si la nivelul procesualitatii si metodologiei didactice.

Alternativitatea poate fi inteleasa, pe de o parte, ca adaptare a unor tipuri deinstitutii educative care s-au bucurat de rasunet in trecut, incercand sa rezolvam prin ele

problemele actuale ale invatamantului.Alternativitatea poare fi înţeleasă şi in sensul adoptarii unei viziuni de

ansamblu asupra marilor sisteme pedagogice contemporane, precum si asuprapracticilor scolare actuale din lume.

,,Existenta mai multor sisteme nu prsupune neaparat negarea sau anulareareciproca’’. 

In realitate, ele sunt complementare.

In raport cu cerintele dezvoltarii invatamantului nostru, putem folosi, intr-o

etapa sau alta, in spirit pluralist, elementele care ne sunt necesare din diferitele sistemealternative de instruire. 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 9/79

,,DUBLETE’’ PEDAGOGICE 

nou / vechi

tradiţional / modern

unitate / diversitate

static / dinamic

identitate / schimbare

etilism / egalitarism

activism / pasivism

omogenitate / eterogenitate

succes / eşec

dirijism / nondirectivitate

individ / masa

conformism / nonconformism

varietate / diferenţiere

egocentrism / alteritate

conducere / autoguvernare

autonomie / conformitate

centralizare / descentralizare

constrângere / responsabilitate

informativ / formativ

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 10/79

EDUCAŢIA NOUĂ 

Mişcare pedagogică care a reunit mai multe curente (şcolile noi, educaţialiberă, şcoala activă, şcoala muncii, şcoala în aer liber, centrele deinteres, comunităţile şcolare, metoda complexelor, scoutismul etc.) unite

 prin câteva idei principale privind posibilitîţile copilului: 

•de a-şi manifesta liber trebuinţele de cunoaştere, acţiune şicomuniune socială;•de a se elibera de constrângeri;•de a se integra în grup;•de a se racorda la viaţa reală;

•punerea copilului în contact cu natura;•experienţa practică devine sursă de cunoaştere.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 11/79

Coordonate ale educaţiei noi / şcolii noi / şcolii active

1. Studierea riguroasă a fiinţei copilului, într-o dublă perspectivă:conformarea la exigenţele vârstei şi individualizarea acestui proces;

2. Educaţia se impune a fi funcţională, trebuie să rezolve o trebuinţă 

conştientizată;3. Noua educaţie trebuie să refacă legătura şcolii cu viaţa;4. Educaţia nouă se face printr-o şcoală activă, prin angajarea profundă 

a elevului în procesul propriei transformări;

5. ,,Şcolile gem sub povara materiilor de învăţământ şi de aceeatrebuie cultivate preponderent forţele copilului în transformareaştiinţei într-un bun cu valoare instrumentală  pentru fiecare individ’’; 

6. Educaţia moral-cetăţenească se realizeaza prin acordarea unei maimari autonomii copilului.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 12/79

SOLUŢII PROPUSE DE EDUCAŢIANOUĂ / ŞCOALA ACTIVĂ 

1. Introducerea metodelor active;2. Promovarea unei legături permanente între şcoală şi viaţa practică;3. Individualizarea învăţământului;

4. Studiul psihologic al individualităţii ca punct de sprijin pentuindividualizare;

5. Utilizarea intuiţiei ca modalitate de cunoaştere;6. Primatul culturii formative;

7. Fructificarea spontaneităţii, ca mijloc de realizare a punctului devedere funcţional;

8. Dezideratele disciplinei libere, al autoconducerii, al cooperăriişcolare, ca mijloace de integrare activă în realitatea socială.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 13/79

CAT DE NOI SUNT NOILEEDUCATII?

1. ROUSSEAUISM2. ,,ŞCOALA NOUĂ’’ 

3. PEDAGOGIA EXPERIMENTALĂ 4. SISTEMUL MANNHEIM5. EDUCAŢIA LIBERĂ 6. NOILE EDUCAŢII 7. ÎNVĂŢĂMÂNTUL GLOBAL 8. PEDAGOGIA SCOUT9. PEDAGOGIA ACŢIUNII 10. ŞCOALA CETATE 11. ŞCOALA MUNCII 

12. PEDAGOGIA MONTESSORI 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 14/79

CAT DE NOI SUNT NOILEEDUCATII?

13. ŞCOALA ACTIVĂ 14. PLANUL DALTON

15. PLANUL WINNETKA16. PEDAGOGIA WALDORF17. PEDAGOGIA CURATIVĂ 18. TEHNICILE FREINET19. PLANUL JENA20. PROGRESIVISM21. SELFGOVERNEMENT22. ÎNVĂŢARE EXPERIENŢIALĂ 23. CENTRELE DE INTERES

24. PEDAGOGIA PSIHANALITICĂ  

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 15/79

CAT DE NOI SUNT NOILEEDUCATII?

25. PEDAGOGIA PERSONALISTĂ 26. PEDAGOGIA EXPERIENŢIALĂ 

27. EDUCAŢIA PROGRESIVĂ 28. METODA COUSINET29. NONDIRECTIVISM30. PEDAGOGIA EXISTENŢIALISTĂ 31. METODA PROIECTELOR32. EDUCAŢIA NEGATIVĂ 33. CLASELE DESCHISE34. PEDAGOGIA INSTITUŢIONALĂ 35. ŞCOALA COMPREHENSIVĂ 

36. TRANZACŢIA EDUCAŢIONALĂ  

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 16/79

CAT DE NOI SUNT NOILEEDUCATII?

37. PEDAGOGIA PROSPECTIVĂ 38. PEDAGOGIA RECONSTRUCŢIONISTĂ 

39. KELLER PLAN40. NOUL INFORMALISM41. PROGRAMUL PARKWAY42. STEP BY STEP43. ORGANIZAŢIA AUTOPERFECTIBILĂ 44. PEDAGOGIA TERAPEUTICĂ 45. PEDAGOGIA SCEPTICĂ 46. PEDAGOGIA CONSTRUCTIVISTĂ 

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 17/79

1. ROUSSEAUISM

Orientare pedagogică în spiritul concepţiilor lui J. J. Rousseau:dezoltarea liberă a înclinaţiilor, educaţia în natură, conform naturiicopilului, descoperirea adevărurilor prin cercetare proprie etc.

Un rousseauist al secolului al XIX-lea a fost Lev Tolstoi, prin

experimentul pedagogic de la Iasnaia Poliana.Mai multe curente pedagogice din secolul al XX-lea s-au declaratrousseauiste: educaţia nouă, nondirectivismul, noul informalism etc.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 18/79

2. ,,ŞCOALA NOUĂ’’ 

Tipuri de institutii novatoare, care utilizau procede didactice atractive,ofereau copiilor prilej de contact cu natura si îi implicau efectiv în activitateamanuala, instituind o relatie educationala bazata pe afectiune.

Erau scoli internat, aparute spre sfarsitul secolului al XIX-lea, ca oreactie la intelectualismul invatamantului oficial.

Principalele experiente de acest tip au fost facute de Cecil Reddie inAnglia, in 1889, de H. Lietz, in Austria, in 1896, de Ed. Demolins in Franta, in1899, de G. Wyneken in Germania, in 1906.

In 1899, s-a creat un Birou International al Scolilor Noi.

Ulterior acest curent al scolilor noi s-a varsat in torentul puternic almiscarii pedagogice a educatiei noi.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 19/79

3. PEDAGOGIA EXPERIMENTALĂ 

Metodologie experimentală utilizată în studierea proceselor deeducaţie.

A fost folosită pentru prima oară în 1900, de pedagogul germanE. Neumann, împreună cu colaboratorul său W. Lang, autorul unei

,,Didactici experimentale’’ (1903). La noi, un reprezentant valoros al pedagogiei experimentale la începuturile ei, a fost Vladimir Ghidionescu.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 20/79

4. SISTEMUL MANNHEIM

Mod de organizare a învăţământului pe clase de nivel, care a fostexperimentat în anul 1901 de pedagogul german Dr. Sickinger, în oraşulMannheim.

Existau în paralel clase obişnuite, clase de dezvoltare, clase

speciale şi o secţie specială pentru copii cu aptitudini superioare.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 21/79

5. EDUCAŢIA LIBERĂ 

Ramura principală a educaţiei noi, cea mai radicală înproclamarea dezvoltării libere a copilului şi a nonintervenţionismuluipedagogic care cere educatorului ,,să lase natura să lucreze liniştit şi

 î ncet’’. 

Şi-a găsit expresia î n cartea ,,Secolul copilului’’ (1900), de EllenKey, în Casa dei Bambini ai Mariei Montessori şi în şcoala organizată deLev Tolstoi la Iasnaia Poliana.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 22/79

6. NOILE EDUCAŢII

Au apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea şi au avut o mareinfluenţă în prima jumătate a secolului al XX-lea ca reacţie laintelectualismul şi rigorismul procesului de învăţământ tradiţional.

Termen introdus de Ed. Demolins, creatorul şcolii de la Roches, prin lucrarea sa ,,L’Education nouvelle’’, apărută în 1898. Diferitele

curente s-au unificat în 1921, în Liga Internaţională pentru EducaţiaNouă.

Principalii reprezentanţi ai acestei mişcări au fost: J. Dewey, M.Montessori, Ad. Ferriere, Ed. Claparede, P. Bovet, O. Decroly, R.

Cousinet.Aceştia îl revendicau drept părinte spiritual pe J. J. Rousseau.Mişcarea a preconizat forme active şi ludice de învăţare, a

deschis drumuri noi educaţiei fizice şi estetice în şcoală, precum şiactivităţii extraşcolare, a bazat relaţia educaţională pe afecţiune şi

 încredere. 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 23/79

7. ÎNVĂŢĂMÂNTUL GLOBAL

Conceput de iniţiatorul său Berthold Otto (1859-1939) drept ,,contrariula tot ceea ce pana acum s-a numit invatamant’’. 

Copilului i se acorda autonomie totala, prin preluarea initiativei sistabilirea a ceea ce urmeaza a fi dezbatut, prin conversatii interactive, intrecopii de varste diferite.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 24/79

8. PEDAGOGIA SCOUT

Curent pedagogic nonformal care îşi propune să-i ajute pe tinerisă înţeleagă şi să respecte datoria faţă de Dumnezeu, datoria faţă desemeni şi faţă de ei înşişi.

Curentul a fost lansat în 1907, în Anglia, pe baza experienţei şi a

lucrărilor lui Robert Baden-Powell.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 25/79

9. PEDAGOGIA ACŢIUNII

Orientarea pedagogică care încearcă o extindere a îndeletnicirilorpractice în învăţământ.

A fost lansată de pedagogul german W. A. Lay, în 1911, prinlucrarea ,,Die Tatschule’’ (Şcoala faptei).

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 26/79

10. ŞCOALA CETATE

Sistem educativ american, care preconiza organizarea scolii dupamodelul viectii sociale: cu guvern ales de elevi, magistrati, functionari, muncaproductiva remunerata etc.

A fost initiat de D. Gill, la inceputul secolului al XX-lea.

Practic, s-a rezumat la cateva incercari izolate, cuprinzand mai alestineri cu tulburari de comportament.

Principalul atu pedagogic al sistemului scolii cetate era increderea

acordata elevilor.Prototipul l-a constituit un oras al baietilor infiintat si condus cu mare

succes de parintele Flanagan, în SUA, î n anii ’30. 

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 27/79

11. ŞCOALA MUNCII

Curent pedagogic apropiat de miscarea educatiei noi, care lua inconsiderare rolul muncii in dezvoltarea copiilor si in pregatirea lor pentru viata.

S-a dezvotat in prima jumatate a secolului al XX-lea, mai ales inGermania.

Termenul a fost introdus de principalul promotor al curentului, G.Kerschensteiner, prin lucrarea sa Begriff der Arbeitsschule (Notiunea de scoalaa muncii), publicata in 1912.

El a pus accentul pe munca in ateliere si in laborator, pe introducereaindeletnicirilor practice, pe structurarea scolii de tip profesional.

Educatia in spiritul muncii era imbinata cu educatia cetateneasca, decultivare a devotamentului viitorilor muncitori fata de stat si de patronii lor.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 28/79

12. PEDAGOGIA MONTESSORI

Sistem de idei pedagogice care susţine că fiecare copil reprezintă o personalitate unică pe care trebuie s-o lăsăm să se dezvolte liber, prinpropria activitate.

Autorul noii educaţii este Maria Montessori, cu opera principală 

,,Il metodo della pedagogia scientifica applicato all’educazione infantilenelle Case dei Bambini’’ (1909). Cartea a fost tradusă şi în româneşte, în 1919.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 29/79

13. ŞCOALA ACTIVĂ 

Curent pedagogic, care susţine dezvoltarea copilului printr-o activitatecât mai liberă, pornind de la interesele sale de cunoaştere şi acţiune.

Termenul a fost creat de P. Bovet, în 1917 şi s-a dezvoltat, în prima jumătate a secolului al XX-lea, ca parte a educaţiei noi.

Principalul său reprezentant a fost Ad. Ferriere, care a publicat, in1924, cartea ,,Scoala actiunii’’. 

Se inrudeste (dar nu in linie directa) cu scoala muncii a lui G.

Kerschensteiner.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 30/79

14. PLANUL DALTON

Renunţă la predarea ca atare.Experimentat de Helen Parchurst, în 1919, la Universitatea din

oraşul Dalton (Massachusset).Incearcă individualizarea învăţării, prin încheierea unui contract

 între elev şi profesor, prin care elevii se obligă să-şi însuşească materia, într-un timp determinat.La termenul stabilit, elevului i se administrează teste de

verificare, după care se încheie un nou contract.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 31/79

15. PLANUL WINNETKA

Reorganizarea instruirii şcolare prin individualizarea muncii, încondiţiile păstrării claselor, care nu au o componentă fixă.

Experimentat în 1920 de pedagogul C. Washburn la Winnetka(Illinois, S.U.A).

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 32/79

16. PEDAGOGIA WALDORF

Teorie pedagogică care propune o adaptare a educaţiei laritmurile biofiziologice ale copilului.

Fundamentată, în 1907, de Rudolf Steiner, în lucrarea ,,Educaţiacopilului din perspectiva ştiinţelor spiritului’’. 

Aplicarea acestei teorii s-a f ăcut, în 1919, la şcoala pentru copiiiangajaţilor de la fabrica de ţigarete Waldorf-Astoria din Stuttgart, după care s-a creat o întreagă reţea de şcoli.

Asigură exprimarea liberă a copiilor prin activităţi artistice(muzică, dans, desen), lucrări practice (grădinărit, apicultură, silvicultură etc.) şi euritmie (,,gimnastică pătrunsă de suflet’’). 

Nu se dădeau note şi toţi elevii erau consideraţi promovaţi.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 33/79

17. PEDAGOGIA CURATIVĂ 

Ansamblu al acţiunilor educative, care sunt exercitate asuprapersoanelor cu tulburări de natură fizică sau/ şi psihică, în vedereaameliorării stării lor.

Prima lacas de pedagogie curativa s-a infiintat la Lauenstein

langa Jena, cu denumirea de ,,Institut de tratament si educatie pentrucopii ce necesita ingrijiri sufletesti’’. Rudolf Steiner recomanda ca,,mijloace adecvate’’: depasirea prejudecatilor colective, compasiuneaobiectiva, completarea si echilibrarea defectologiei prin ,,potentiologie’’. 

In sens modern termenul a fost reintrodus de M. Debesse, în1950, dar în 1969 definiţia dată a fost modificată, el susţinând că pedagogia curativă este ,,tratamentul acelor copii inadaptaţi, care, deşiinteligenţi, au rezultate şcolare slabe’’. 

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 34/79

18. TEHNICILE FREINET

Procedee de instruire si educare, care puneau accentul pe activitateaindependenta, pe aproipierea de natura si mai ales pe viata comunitara, de grup,a elevilor.

Novatoare pentru vremea lor, au fost concepute si aplicate deinstitutorul francez C. Freinet, incepand din 1924.

Printre inovaţii: imprimeria scolara, corespondenta interscolara, textulliber si desenul liber, prin care copilul sa se exprime spontan, folosireacinematografului si a radioului in scoala s.a.

Curentul pedagogic centrat pe aceste tehnici s-a numit L’Ecolemoderne.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 35/79

19. PLANUL JENA

Ansamblul măsurilor de reformare ale structurii şi metodologiei învăţământului, prin care se înlocuiau clasele şcolare cu comunităţilelibere de muncă, cu program adecvat, conform înclinaţiilor copiilor.

A fost conceput şi experimentat de pedagogul german Peter

Petersen, începând din 1924.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 36/79

20. PROGRESIVISM

Iniţiat de John Dewey.Promovează învăţarea prin acţiune.În jurul acestui curent s-a organizat Asociaţia pentru educaţie

progresivă care a reunit Planul Dalton, Planul Winetka, Metoda

Proiectelor.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 37/79

21. SELFGOVERNEMENT

Autoguvernarea este propusa de curentul pedagogic al educaţieinoi, dar a dus la multe exagerări.

Raţional a fost susţinută de Ad. Ferriere, î n cartea ,,L’autonomiedes ecoliers’’ (1921). 

In Romania încercări de preluare a orientarii au fost f ăcute deRadu Petre, autorul cărţii ,,Conducerea de sine a clasei’’ (1925). 

 

Î Ă Ă

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 38/79

22. ÎNVĂŢARE EXPERIENŢIALĂ 

Termen introdus de părintele nondirectivismului, Carl Rogers.El consideră că nu putem comunica nimic prin predare deoarece

aceasta îl face pe copil să-şi piardă încrederea în experienţă.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 39/79

23. CENTRELE DE INTERES

Predarea pe obiecte de invatamant era inlocuita cu centrarea invatariipe anumite interese ale copiilor: procurarea hranei, apararea de intemperii,prevenirea riscurilor, desfasurarea de activitati constructive etc.

Metoda a fost promovata de pedagogul belgian O. Decroly (1871-1932).

In Romania aceasta tehnica a fost prezentata in lucrari ale pedagogilor:I. C. Petrescu, Sevasta Dumitriu si Radu Petre.

In 1938 programele analitice au fost alcatuite de Stanciu Stoian pe bazacentrelor de interes.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 40/79

24. PEDAGOGIA PSIHANALITICĂ 

Ansamblu de orientări pedagogice, care se referă la problemeleeducative, la problema afectivităţii, la formarea motivaţiei în activitateaşcolară, la formarea imaginii de sine, la constituirea caracterului etc.

Se bazează pe contribuţiile lui C. G. Jung, A. Adler, J. Lacan, F.

Dolta etc.J. Lacan consideră că ,,dorinţa este resortul relaţiei pedagogice’’. 

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 41/79

25. PEDAGOGIA PERSONALISTĂ 

Scopul educaţiei este realizarea personalităţii libere şi creatoare.În 1936 E. Mounier afirma: ,,noi numim personaliste toate

doctrinele care afirmă primatul persoanei umane asupra necesităţilor

materiale şi asupra aparatelor colective care susţin dezvoltarea lor’’. Sustinatorii ei acuza scoala contemporană că depersonalizează 

copilul.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 42/79

26. PEDAGOGIA EXPERIENŢIALĂ 

Ansamblul ideilor pedagogice, care sunt născute empiric, dinexperienţa practică sau din intuiţia educatorului.

Termenul a fost introdus de pedagogul belgian R. Buyse, în 1935.

 

Ă

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 43/79

27. EDUCAŢIA PROGRESIVĂ 

Curent pedagogic american care a aparut la sfarsitul secolului al XIX-lea si s-a dezvoltat puternic in prima jumatate a secolului al XX-lea, legat denumele lui J. Dewey, care a formulat principiul invatarii prin experientapersonala.

In studiul ,,Experience and Education’’ (1939) el pledeaza pentruexperientele de invatare, prin situatiile educative create, in raport cu obiectiveleurmarite.

 

28 O A CO S

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 44/79

28. METODA COUSINET

Educaţia se realizează prin munca liberă a copilului, princooperare în cadrul unor grupuri de lucru, în care regulile de comportareexprimă chiar cerinţele cooperării.

Prezentată prima oară în lucrarea ,,Une methode de travail libre

 par groups’’ (1943). 

 

29 NONDIRECTIVISM

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 45/79

29. NONDIRECTIVISM

Curent care susţine că dezvoltarea copilului nu trebuie şi nici nupoate fi direcţionată de educator, copilul purtând în sine resurselepropriei sale dezvoltări.

Curentul a fost lansat î n anii ’40 ai secolului trecut de

psihoterapeutul american Carl Rogers şi apoi a fost teoretizat în principala sa lucrare, cu caracter pedagogic ,,Freedom to Learn’’ (1969). El preconizează o pedagogie experienţială, subliniind că 

experienţa personală trăită de copil, este adevărata sursă a educăriiacestuia.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 46/79

30. PEDAGOGIA EXISTENŢIALISTĂ 

Ansamblu de curente pedagogice, care susţin că educaţia este,,trezire’’, prin care tânărul ,,descoperă’’ libertatea şi responsabilitateapersonală, implicate în actul devenirii proprii.

Curentul se dezvoltă mai ales în S.U.A. şi are ca reprezentanţi pe

F. O. Bolnow, F. G. Kneller etc.

 

31 METODA PROIECTELOR

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 47/79

31. METODA PROIECTELOR

Formă de organizare a muncii şcolare, care înlocuieştedisciplinele şcolare tradiţionale cu proiecte realizate pe echipe,asigurându-se o însuşire interdisciplinară a cunoştinţelor, prin studiulindependent al elevilor, la care se adaugă şi lucrări practice.

A fost iniţiată şi experimentată de pedagogul american W. H.Kilpatrick, discipol al lui J. Dewey.Metoda proiectelor îi activează pe elevi, dar s-a dovedit

vulnerabilă în ceea ce priveşte însuşirea sistematică a cunoştinţelor şicompetenţelor.

 

32 EDUCAŢIA NEGATIVĂ

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 48/79

32. EDUCAŢIA NEGATIVĂ 

Copilul se dezvoltă singur, conform naturii sale (J. J. Rousseau).Se dezvolta prin nondirectivism: să nu-i dăm copilului cunoştinţe

ci doar mijloace de a le descoperi, să nu ştie nimic de la noi, ci numaiceea ce a înţeles el singur.

Acceptă totuşi un directivism discret: copilul nu trebuie să facă decât ceea ce vrea, dar nu trebuie să vrea decât ceea ce trebuie să facă.

 

33 CLASELE DESCHISE

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 49/79

33. CLASELE DESCHISE

Sistem de instruire care a fost propus si experimentat in SUA de J. L.Tewskbury si B. V. Parvan.

In locul claselor obisnuite s-au organizat clase eterogene cuprinzandcopii de varste diferite si la niveluri de pregatire diferite.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 50/79

34. PEDAGOGIA INSTITUŢIONALĂ 

Curent pedagogic care critică violent, demolator, şcoala actuală cu accente de critică socială.

Termenul a fost introdus în 1958, de J. Oury.Termenul instituţional sugerează că pentru a realiza schimbarea

pe plan individual şi social trebuie să-l eliberăm pe copil de ,,apăsarea’’instituţiilor scolare.Educatorul trebuie să renunţe la puterea uzurpată şi să devină un

simplu membru al grupului - clasa.Se pune accent pe autogestiune, rolul instituant revenind

consiliului clasei, care-şi creează singur regulile, exercitând o,,instituţionalizare permanentă’’. 

 

35 ŞCOALA COMPREHENSIVĂ

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 51/79

35. ŞCOALA COMPREHENSIVĂ 

Tip de institutie scolara, care era deschisa aproape tuturor copiilor devarsta scolii secundare.

Termenul a fost introdus de J. B. Gardner, in 1959.Denumirea sublinia caracterul cuprinzator al acestui tip alternativ de

scoala secundara, pe care il preconiza, dar si faptul că propunea o largavarietate de discipline scolare, in mare parte la libera alegere a elevilor.

Scolile de acest tip au inceput a se raspandi in anii ’60 ai secoluluitrecut, în SUA, Franta, Anglia, Germania, Suedia, Spania.

 

36 TRANZACŢIA

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 52/79

36. TRANZACŢIAEDUCAŢIONALĂ 

Comunicare buna si intelegere intre participantii la procesul educativ(profesor-elev sau profesor-grup), in care fiecare tine seama de bunele intentii sitrebuintele celuilalt, respectandu-se reciproc.

Este subinteleasa aici si o anumita ,,negociere’’, prin care se stabilesc

,,regulile jocului’’ didactic. 

Se ajunge la un acord tacit, in care drepturile fiecaruia sunt respectate,cu conditia indeplinirii responsabilitatilor care le revin.

Termenul ca atare a fost folosit, inca din anii ’30 ai secolului trecut, deJ. Dewey.

Abia in anii ’60, insa, psihopedagogii americani L. Bradford si J. Kiddau intreprins o analiza minutioasa a conceptului, in unele variantetranzactionandu-se chiar disciplinele din planul de invatamant, obiectivele

didactice sau tehnologia evaluarii. 

Ă

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 53/79

37. PEDAGOGIA PROSPECTIVĂ 

Concepţie pedagogică care susţine că în condiţiile evoluţieiaccelerate a lumii, educaţia trebuie să se adapteze continuu acesteischimbări.

Termenul a fost introdus de pedagogul francez Gaston Berger, în

1959. Noua orientare combate ideea unei educaţii care reproduce viaţasocială ca atare.

Noua generaţie trebuie înarmată anticipativ cu capacităţile şitrăsăturile de personalitate necesare, cu mare probabilitate, în viitor:

capacitate de adaptare rapidă, elasticitate spirituală, imaginaţie,cutezanţă, asumare de riscuri, spirit de echipă etc.

La precizarea conceptului a participat şi R. Dottrens, autorulcărţii ,,Vers une pedagogie prospective’’ (1961). 

 

38 PEDAGOGIA

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 54/79

38. PEDAGOGIARECONSTRUCŢIONISTĂ 

Orientare pedagogică americană care susţine ,,reinventareaeducaţiei cetăţeneşti’’. 

Sub aspect didactic propune o învăţare activă, care să eliberezecapacitatea creativă a copiilor.

Inspirată de lucrarea lui J. Dewey, ,,Reconstruction inPhilosophy’’. Unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai acestui curent a fost

Th. Brameld, autorul cărţii ,,Education for Emerging Age’’ (1961). 

 

39 KELLER PLAN

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 55/79

39. KELLER PLAN

Sistem de învăţământ care pune accent pe activitatea individuală a elevului, în ritm propriu, pe baza unor cursuri programate şi a uneibune cunoaşteri a obiectivelor.

Îmbină autoînvăţarea de tip Winetka, cu elemente de instruire

programată.A fost conceput şi validat de F. S. Keller la Universitatea dinBrasilia, în 1964, răspândindu-se apoi în mai multe ţări.

Această pedagogie exclude lecţiile, înlocuindu-le cu consultaţii.

 

40 NOUL INFORMALISM

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 56/79

40. NOUL INFORMALISM

Curent pedagogic american, care compară clasa şcolară ,,cu ungrup de deţinuţi, care înaintează sub ameninţare pe un drum dificil, carenu le place şi a cărei direcţie nu o cunosc’’. 

Actul de naştere a fost cartea ,,How Children Fail’’ (Cum dau

greş copiii), apărută în 1964, sub semnătura lui J. Holt, la care s-auadăugat apoi lucrări de H. Kohl, E. Friedenberg etc.Curentul neagă rolul instruirii şcolare, al programelor, manualelor

şi al oricărei proiectări didactice, toate fiind considerate ,,constrângeri’’. Cadrul ideal pentru educaţie ar fi influenţele informale.

,,Strada poate fi cel mai interesant şi mai fertil mediu educativ’’,scrie J. Holt.

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 57/79

41. PROGRAMUL PARKWAY

Program pedagogic experimental, desf ăşurat la Philadelphia înanii ’70 ai secolului trecut. 

Orientarea este cunoscuta şi sub numele de ,,metoda parcurilor’’pentu că propunea în locul organizatiei şcolare, parcurile, unde

activităţile se desf ăşurau în aer liber.Grupuri mici, de circa 15 elevi, lucrau la organizarea unorproiecte, în parte în mediul natural, dar şi în întreprinderi, biblioteci,muzee, cu care se încheiau contracte.

Elevii se întâlneau la şcoală doar câteva ore pe săptămână, pentru

a-şi evalua rezultatele.

 

42 STEP BY STEP

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 58/79

42. STEP BY STEP

Alternativa educationala, care este practicata in tara noastra ,sub egidaCentrului Step By Step pentru Educatie si Dezvoltare Profesionala.

Centrul si-a inceput activitatea in 1994, cu sprijinul unor specialisti dinSUA.

Se porneste de la o buna cunoastere a copiilor, urmarindu-sevalorizarea însusirilor pozitive ale fiecaruia, in special a initiativei, a intereselorde cunoastere, a nevoilor de activitate si comunicare.

Invatarea este organizata interdisciplinar, pe centre de activitate si sedesfasoara in buna masura sub forma de joc, respectandu-se optiunile siritmurile de lucru personale.

Se pune accentul pe relatiile dintre copii, pe legatura afectiva copil-educator si pe implicarea parintilor in organizarea activitatilor.

 

43 ORGANIZAŢIA

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 59/79

43. ORGANIZAŢIAAUTOPERFECTIBILĂ 

Termen introdus de Peter Senge în ,,The Fifth Discipline – TheArt & Practice of the Learning Organisation’’, apărută în 1990.

Autorul critică organizaţia tradiţională, autoritară, cu accent pemanagement, structurare ierarhică şi control şi preconizează organizaţia

care învaţă, în care oamenii acţionează împreună, solidar, pentru a facefaţă situaţiilor mereu noi.

 

Ă

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 60/79

44. PEDAGOGIA TERAPEUTICĂ 

Ansamblul acţiunilor pedagogice care pe lângă efectul loreducativ au şi efecte recuperatorii pe plan fizic sau psihic.

Termenul a fost folosit de T. Heller, în 1992.

 

Ă

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 61/79

45. PEDAGOGIA SCEPTICĂ 

Afirmă neîncrederea în puterea formatoare a educaţiei şi atribuiecalităţile personale numai moştenirii genetice.

Contestă principiile pedagogiei, metodele de educaţie şi instruireşi chiar legitimitatea acţiunii educative.

Lansat ca şi curent la colocviul organizat în 1993 de Institutul deŞtiinţe ale Educaţiei din Viena.

 

Ă

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 62/79

46. PEDAGOGIA CONSTRUCTIVISTĂ 

Orientare pedagogică contemporană care susţine că realitatea nupoate fi cunoscută în esenţa sa, ci numai aşa cum o construim.

Centrul constructivismului este în Germania, unde a avut loc şiprimul Congres de Constructivism (Heidelberg, 1998) şi unde trăiesc

principalii săi reprezentanţi (E. von Glaserfeld, H. Siebert, F. Varela etc.).Învăţarea reprezintă autoconstruirea realului de către cel ce învaţă.

 

ALTERNATIVELE

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 63/79

ALTERNATIVELEEDUCAŢIONALE ÎN ROMÂNIA 

In evolutia alternativelor educationale se disting cinci etape:

1. Precursorii autohtoni (a doua jumătate a secolului al XIX-lea)

2. Noile educatii in Romania la inceputul secolului al XX-lea3. Preluare critică, aplicare şi experimentare (contributii romanesti interbelice)

4. ,,Lecţia de tăcere’’ (perioada comunistă) 

5. Revenirea la pluralismul educaţional, dupa 1989

 

PRECURSORI

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 64/79

PRECURSORI

St. C. Mihailescu

,,O lecţiune de lucruri nu s-a pomenit, deşi peste tot se vorbeşte de metodulintuitiv’’ 

Apostol Culea,,Intuiţia este insuficient reprezentată în metodologia didactică, iar programele

de învăţământ oglindesc insuficient nevoile locale şi regionale’’ 

N. Moisescu (1912)

,,Şcoala veche şi şcoala nouă’’ 

Şcoala veche a devenit stânjenitoare

Şcoala nouă dă întâietate stărilor sufleteşti, nu atât goana după 

cunoştinţe, cât mai ales stăruinţa de a găsi cât mai multe aplicaţiuni 

NOILE EDUCAŢII ÎN ROMÂNIA

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 65/79

NOILE EDUCAŢII ÎN ROMÂNIALA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XX

Presa pedagogica: Scoala moderna, Revista generala a invatamantului, Educatia, Gazeta scoalei

Legaturi cu practicile scolare moderne din Occident:

Vladimir Ghidionescu – Scoala de la Mannheim

Izabela Sadoveanu – Claparede, Bovet, FerriereI. Nisipeanu – K. Gaudig

Radu Petre – Decroly

1928 – vizita lui Ferriere la Cluj

TraduceriC. V. Buţureanu (1910) – Curente pedagogice

I. G. Marinescu – Lucrari ale lui A. Binet, John Dewey, Ferriere

P. Itcus – Ellen Key

 

CONTRIBUTII ROMANESTI

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 66/79

Doctrinari

I.C.Petrescu – Individualizarea învăţământului; regionalismul educativ

Stanciu Stoian – Din problemele localismului educativ

S. Mehedinti –  Şcoala muncii

M. Gradinaru, Gh. T. Dumitrescu, V. Duiculescu, P. R. Petrescu – Cooperaţia şcolară 

Ilie Popescu-Teiusan – Pedagogia comunităţilor şcolare de muncă Practicieni

Radu Petre – Experimentele de autoguvernare de la şcolile Măgurele-Ilfov, Piteşti şi

Râmnicu-SăratC. Sporea – Conducerea de sine a clasei

Toma Cocisiu-Blaj – Metoda centrelor de interes, metoda proiectelor

D. Gusti – Metoda global sintetică, adaptarea doctrinei Decroly la realităţile noastre

CONTRIBUTII ROMANESTIINTERBELICE

 

LECŢIA DE TĂCERE

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 67/79

Publicarea operelor unora dintre doctrinarii educaţiei noi:

G. Berger;

Ed. Claparede;

R. Cousinet;

J. Dewey;

J. Hassenforder;

M. Montessori;B. Suchodolski.

LECŢIA DE TĂCERE

 

Miturile alternativelor educaţionale

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 68/79

Miturile alternativelor educaţionale 

• Fondatorului

• Generaţiei spontanee• Eternei reîntoarceri• Paidocentrismului• Abundenţei • Străinătăţii • Elitelor• Minoritarului

• Alterităţii 

Mitul nu are accepţia jungiană ci sensurile atribuite acestuia de G. Durand, G. Sorel

sau N. Deroche şi anume: „Reprezentare simplistă, admisă de cvasitotalitateamembrilor unei comunităţi.” 

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 69/79

• Pedagogia Waldorf  – Rudolf Steiner (1867-1925)• Pedagogia curativă – Karl König (1902-1966)

• Pedagogia Montessori – Maria Montessori (1870-

1952)• Pedagogia Freinet – Celestin Freinet (1896-1966)

• Planul Jena – Peter Petersen (1884-1952)

• Step-by-step –  începuturi în anii ’60 ai secoluluitrecut, cu titulatura „Head Start”. Din 1995funcţionează cu actuala denumire. 

Fondatorii

 

Generaţia spontanee

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 70/79

Generaţia spontanee • Şcoala activă –  sfârşitul sec. XIX – începutul sec. XX

• Vladimir Ghidovescu• M. Vasilache

• Gh. Bogdan Duică 

• Perioada interbelică: Şcoala muncii, şcoala activă integral,regionalismul educativ şcoala creatoare, localismul educaţional 

• Cluj –  Petre Ilcuş, Gheorgeh Cornilescu, Ştefănescu Goangă,

Dimitrie Tudoran• Bucureşti  –  Ilie Şulea-Firu, Em. Brândză, Dumitru Muster  • Cooperaţia şi comunităţile de muncă  –  I.C. Petrescu, M. Grădinaru • Şcoala normală Bacău  – Grigore Tabacaru• Măgurele, Ilfov, Piteşti, Rm. Sărat  – Radu Petre

• Blaj –  Toma Cocişiu • Timiş – Emil Florescu

• Traduceri: C.V. Butureanu, Ilie Şulea-Firu, P. Lenghel-Izeanu, A.Manolache, Lucian Bologa, Ştefan Barsănescu, Ilie Popescu

Teiuşanu, M. Grădinaru  

Eterna reîntoarcere

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 71/79

Eterna reîntoarcerePromotori ai alternativelor educaţionale 

în România, după 1989 

Waldorf  – Ernst Schuberth, Hans-Gerhard Wyneken, Leonida Pop, AdrianPintea, Liliana Dumitriu, Gheorghe Paxino

Step-by-step  –Carmen Lică, Elena Mihai, Ioana Herseni, Carmen

AnghelescuMontessori  –  Ilie Şulea-Firu, Elisabeta Negreanu, Mihaela Fulga, Mirela

Tecău, Ramona Buzatu-Veleanu

Freinet  –  Mihaela Rădulescu, Mariana Bândea, Smaranda Puşcaş, MihaelaDobândă, Irina Haurileţ 

Planul Jena  –  Monica Cuciureanu, Teodora Călin, Mărioara Catană Pedagogia curativa  – Ligia Vlad, Oana Cretu

Ministerul Învăţământului  –  Gheorghe Ştefan, Liviu Maior, Ioan Neacşu 

Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei  – Viorel Nicolescu

 

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 72/79

PAIDOCENTRISMUL

 Învăţământultradiţional 

* Şcoala pregăteşte elevii pentruviaţă 

* Cadrul didactic pune cunoştinţelela dispoziţia elevilor  

*Şcolarizarea este o sarcină desuportat

*Educaţia este privită ca rezultat 

*Procesul de învăţare este oprogresie liniară prin acumulareade informaţii şi deprinderi

*Elevii sunt consumatori pasivi deinformaţie şi autoritate 

 Învăţământulalternativ

*Şcoala face parte din viaţă 

*Cunoştinţele sunt descoperite decopil

*Şcolarizarea este interesantă şineconstrângătoare 

*Educaţia este privită ca proces 

*Procesul de învăţare este văzut ca ospirală care se tot extinde avândconţinut, profunzime şiamplitudine

*Elevii sunt activ implicaţi însoluţionarea problemelor şiparticipă la elaborarea proiectelor  

  

â

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 73/79

 

ARAD 

CARAS- SEVERIN 

BIHOR 

HUNEDOARA ALBA 

CLUJ 

GORJ MEHEDINTI 

DOLJ 

VALCEA 

TELEORMAN 

ARGES DAMBOVITA 

GIURGIU 

SIBIU BRASOV 

PRAHOVA 

BUCURESTI 

COVASNA 

BUZAU 

CALARASI IALOMITA 

BRAILA 

CONSTANTA 

TULCEA 

GALATI VRANCEA 

BACAU VASLUI 

IASI NEAMT 

HARGHITA 

BOTOSANI 

SUCEAVA BISTRITA- NASAUD 

MARAMURES 

MURES 

SATU MARE 

SALAJ 

TIMIS 

  

 

 

 

 

  

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

OLT

 

 

 

 

 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 - Waldorf 

▲- Pedagogie Curativă 

- Step by Step

- Montessori

- Freinet

- Planul Jena 

- fără alternative 

Reţeaua alternativelor educaţionale din România 

 

Legislaţie

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 74/79

Legislaţie 

• Legea nr. 84/1995 modificată şi completată, Art. 14 alineatul 1 precizează că „în sistemul naţional de învăţământ, de stat şi particular, pot fi iniţiate şi organizate alternative educaţionale, cu acordulMinisterului Educaţiei Naţionale, conform legii” iar în alineatul 2 sestipulează că „evaluarea şi acreditarea alternativelor naţionale se fac

de către Ministerul Educaţiei Naţionale, potrivit legii”.• Legea nr. 87/2006 de adoptare a O.U.G. nr. 75/2005 privind

asigurarea calitatii in educatie.• OMEN nr. 4517/13.09.2000 privind „Regulamentul de organizare şi

funcţionare a învăţământului alternativ (de stat şi particular)” • OMEN nr. 4516/13.09.2000 privind constituirea şi funcţionareaComisiei Naţionale pentru Alternative Educaţionale 

• OMEN nr. 3840/16.05.2001 privind modificarea componenţeiComisiei Naţionale pentru Alternative Educaţionale 

 

Proiectul pachetului legislativ

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 75/79

Proiectul pachetului legislativ

Legea Invatamantului preuniversitar:

Art. 13. In sistemul national de invatamant se pot initia si organiza,conform legii, alternative educationale, cu respectarea specificuluialternativei, in conformitate cu acordurile, conventiile incheiate in

acest sens, la care Ministerul Educatiei este parte.

Invatamant alternativ

Art. 61. In sistemul de invatamant preuniversitar pot fi initiate siorganizate alternative educationale, cu acordul Ministerului Educatiei,pe baza unui regulament, aprobat prin ordin al ministrului.

Art. 62. Alternativele educationale se evalueaza si se acrediteaza potrivitlegii.

 

S î ă ă â l i l i

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 76/79

Structura învăţământului alternativ 

grupe, clase, unitãti

Federatia Waldorf din România

F.W.R.

grupe, clase, unitãti

Centrul Step-by-step

pentru Educatie si Dezvoltare

Profesionalã

C.E.D.P.

grupe

Asociatia

Montessori din

România

A.M.R.

grupe

Asociatia Românã

pentru o Scoalã Modernã

Celestin Freinet

A.R.S.M.

grupe

Planul

Jena

C.N.A.E.

M.E.C.

I n s p e c t o r a t e l e Ş c o l a r e J u d e ţ e n e 

 

Bibliografie

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 77/79

Bibliografie

• Felea, Gheorghe –   Alternativele educaţionale din România, EdituraTriade, Cluj-Napoca, 2002• Steiner, Rudolf  –   Antropologie generală, Editura Triade, Cluj-Napoca,

2001• Carlgren, Frans –   Educaţie pentru libertate, Editura Humanitas,

Bucureşti, 1994 • Burke, Walsh K. –   Predarea orientat ă după necesit ăţ ile

copilului, 1998• Burke, Walsh K. - Crearea claselor orientate după neceseităţile

copiilor de 8, 9, 10 ani, 1998• Montessori, Maria –   Descoperirea copilului, EDP, Bucureşti, 1977 

• Rădulescu, Mihaela Şt. –  Pedagogia Freinet. Un demers inovator ,Editura Polirom, Iaşi, 1999 

• *** - Un deceniu de pedagogie Freinet în România, Timişoara, 2003 • Petersen, Peter –  O şcoală primară liberă şi generală după Planul 

 Jena, Cultura Românească, Bucureşti, 1940 

 

Bibliografie

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 78/79

Bibliografie

• Ştefan, Mircea –   Lexicon pedagogic, Editura Aramis Print, Bucureşti,2006

• Cerghet, I. –  Sisteme de instruire alternative şi complementare, EdituraAramis, Bucureşti, 2003 

• Stoian, St.; Alexandru, P. –   Pedagogie şi folclor , Editura D. P.,Bucureşti, 1978 

• Doll, W. –   A Post-Modern Perspective on Curriculum, TeachersCollege Press, New-York, 1993

• Dewey, J. –   Experienţă şi educaţie, în volumul trei, Scrieri despreeducaţie, 1977 

• Cousinet, R. –   Educaţia nouă, EDP, Bucureşti, 1978 

• Snzders, G. –   Încotro merg pedagogiile nondirective, Editura D.P.,Bucureşti, 1978 • Ketele, J.M. de; Kahn, J. –   La pedagogie du projet, Louvain la Neuve,

1982• Suchodolski, B. –  Pedagogia şi marile curente filosofice; Pedagogia

esen ţ ei şi pedagogia existen ţ ei, E.D.P., Bucureşti, 1975

 

Bibliografie

5/14/2018 Alternativele educationale - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/alternativele-educationale-55a8234b65aa1 79/79

Bibliografie

• Siebert, H. –  Pedagogie constructivist ă. Bilan ţ al dezbaterii constructiviste asupra politicii evaluative, Institutul European, Iaşi, 2001

• Marcade, Michel –  Via ţ a împreună, Editura Triade, Cluj-Napoca, 1999• Debesse, M. –   La pedagogie curative comme methode de readaptation, Cahiers de

pedagogie moderne, Paris, 1969• Peretti, Andre de; Bouchez, Eric –   Ecoles et cultures en Europe, Savoir-Livre, Paris,

1990• Landsheere, G. de –   Istoria universala a pedagogiei experimentale, E.D.P.,Bucureşti, 1995

• Oury, F.; Vasquez, A. –  Vers une pedagogie institutionelle, Maspero, Paris, 1967• Berger, G. –  Omul modern si educatia sa, E.D.P., Bucuresti, 1973• Popescu-Teiusan, I. –  Pedagogia comunitatilor de munca, Editura Ramuri, Craiova,

1940