Colecfia

$coala ardeleand de jurnalism

@ Viorel Nistor

Editura $COAIA ARDELEANACluj-l'{apoca, str, Mecanicilor nr. 48Redac{ia: tel 0364-117 .252; 0728.084.80 Ie-mail: offi ce@scoalaardeleanacluj.ro,

redactie@scoalaardeleanacluj. roDituzare: tel/fax 03 64- I I 7 .246: 07 28.084.803e-mail: difuzare@scoalaardeloanacluj.ro, esadifuzare@gmail.comwww. scoalaardeleanacluj.ro

Descrierea CIP este disponibil[ la Biblioteca Nationalb a RomAnieiISBN 978-606-797 -263 -4

Editor: Vasile George Dhncu

Imagine coperta I: Dulnan, Flickr.com

Copertd qi tehnoredactare: Ioachim Gherman

Viorel Nistor

ALTER-MEDIAProvocart nol st vechi

ale jurnalismutui

Cluj-Napoca, 2018

Cu o dubld forma{ie (tehnic6 qi umanistd), Viorel Nistor are o

prezenld ftr presa postdecembristd de peste doudzeci de ani' Ocuprinzdtoare qi diversi experienfi, care se compune dintr-o

febrili activitate jumalisticd (anii '90) tn presa locald 9ina!iona16, un parcurs antreprenorial (aprox. deceniul I) qi

popasul, iar apoi destinafia, in inv5ldmAntului superiorjumalistic clujean. Ca jumalist, a publicat mii de articole inpresa scrisd (mai ales), cu ?nclinare pentru jurnalismul de

investigalie. Ca mic antreprenor (iniliat in piala de capital), aactivat gi a inleles mediul economic ;i cel de afaceri intr-unmod diferit de al jumalismului. Iar ca profesor de jurnalism (de

treisprezece ani), a incercat sd transmitd gtiinla qi experienla sa

mai multor generalii de studenli jumalfti. Este doctor ?n qtiinleliterare, cu teza ,,Pactul ficfional gi istoria. Repere ale

romanului politic romdnesc postbelic", publicatd in volum cuacest titlu. Este qi ?n prezent cadru didactic al DepartamentuluiJumalism al FacultSlii de $tiinfe Politice, Administrative gi ale

Comunicdrii din Universitatea Babeq-B olyai Cluj -Napoca.

CUPRINS

Prefald ................7

Partea IProvociri pierdute ........... 15

Aspecte ale jurnalismulde investigalie contemporan........... ......17Informarea,,pe surse"in jurnalismul romAnesc............... ....,...34in cdutarea obiectivitdlii pierdute. ........52

Partea a II-aProvocflri necaqtigate inci........ .........77

Jurnalismul de investigalie in contextulnoilor media .....79Influenfa noilor media asupradocumentdrii jurnalistice qi finanldriijurnalismului independent........... ,........97Politicieni in era social media....... .....121Mass-media cu plata in avans ............142Antreprenoriat in media digitald ........ 158

Granifele jurnalismului in era digitalS ................. 1 80

Crowdfunding, o solufiede finanlare pentru jurnalism .............205Presa altemativd din Romdnia............... ............... 227

6 ViorelNistor

Jurnalismul in refea - performanfd,supraviefuire sau extinc!ie.... ..............248Informalia publicd intre ,,fake news" ;i nouljurnalism.. .......268

PREFATA

Segmentele ce compun acest volum nupoartd aceeaqi ,dat6", n-au fost gdndite in acelaqitimp, pentru a urma, din capul locului, coerent qi

asumat, un fir cdlduzitor, o idee, o tendinfd, unproces. Ele au fost scrise in etape diferite, cumotivafii diferite qi cu destinalii diferite, rispunzAndunor preocupdri, nevoi qi interese de moment.Incepusem, in urmd cu mai bine de zece arrj (inbazaunei invitalii onorante pentru mine), sd predaujunralismul de investigalie la Catedra de Jurnalismdin cadrul FSPAC a Universitdlii Babeq-Bolyai dinCluj-Napoca. Asta dupd ce, aproape concomitent(dar nu qi in legdturd cu asta), renunfasem sd maipractic jurnalismul, pe care il slujisem inainte(iardqi) mai mult de zece ani. Cdnd mi-am inaintatdemisia, atunci in 2003, chiar am qezut cd mddespart definitiv de jurnalism, pu{in dezamdgit, ptt[inobosit, dar ,si (puJin) dornic de a face altceva. Prinforla imprejurdrilor, acel ,,altceva" a prins contur (omicd inifiativd de business), dar n-a trecut decAt unan qi ceva Ei, cum spuneam, m-am re?ntors lajurnalism, deschizdnd o altd. uqd, aceea a profesiuniididactice, pe care am practicat-o o weme in paralel.insd am realizat cdt de curdnd c[ nu poli fi profesor(de jurnalism) baz6ndu-te numai pe experienfa inprofesie gi, eventual, pe har (dacd ai cumva noroculsd-l ai), tot aga cum e o iluzie cd pofi fi profesor bun

ASPECTE ALE JURNALISMUL DE

TNVESTIGATIE CONTEMPORAN

,, O presd liberd care utilizeazd tehnicilejurnalismului de investigalie este o

avulie indi s p ens ab il d demo cr ali e i "(LordNolan, 1995)

Opt atribute esenliale ale mass-mediei dintr-osocietate democraticd identificd autorii americaniMichael Gurevitch ;i Jay Blumler, subliniate, larAndul sdu, de Peter Gross in studiul sdu dedicatpresei din lirile Europei de est Mass-media Eidemocralia tn ldrile Europei de est. Nu-i lipsit de

interes sd fie reamintite aici: ,,I. supravegherea

mediului sociopolitic, oferind informafii despre

evenimentele care influenfeazd, pozitiv sau negativ,bundstarea cetdlenilor; 2. stabilirea agendei,

identificarea problemelor importante ale zilei,inclusiv forlele care le-au determinat sau care le potrezolva;3. platformele pentru suslinerea desluqitd 9iedificatoare de cdtre politicieni qi purtdtori de cuvdnt

a cauzelor qi grupurilor de interese; 4. dialogul dintreo mare varietate de aborddri, precum dintrede{indtorii puterii (prezenfi qi viitori) qi publicurilede masd; 5. mecanismele pentru responsabilizareaoficialitdlilor fa[d. de modul in care iEi exercitdputerea; 5. stimularea cetdfenilor sd invefe, sd aleagd

18 ViorelNistor

qi sd se implice in procesul politic in loc sd se

rezume doar la a-l comenta; 7. rezisten[a bazatd. pe

principii ferme fa{d de eforturile de a subminaindependenla mass media, integritatea qi capacitateade a-;i servi publicul; 8. respectul pentrucomponenf[ a publicului-]intd ca potenfiale persoane

interesate ;i capabile sd dea sens mediului politic incare trdiesc" (Peter Gross, 2004: 50).

Intr-un sens larg, se poate spune cd, intr-oformd sau alta, fiecare dintre speciile jurnalisticeconsacrate indeplineqte, parlial sau total, fiecaredintre aceste atribute. Nu face excepfie nicijurnalismul de investigSie, cu sublinierea cd acesta

este mult mai vizibil in ceea ce s-a numitsupravegherea mediului sociopolitic, ?n mecanismelepentru responsabilizarea autoritdlilot fa[6 de modulin care iEi exercitd puterea. intr-o mdsurd, probabilmai pulin directd, jurnalismul de investigafiecontribuie la realizarea dialogului dintre delindtoriiputerii ;i publicul de masd ca qi in deslqirea relafiei,atdt de complicatd uneori, dintre politicieni qi

grupurile de interese. Aqadar, frrd a le ignora pe

celelalte, studiul de fa!5, dedicat jurnalismului de

investigafie, se concentreazd mai ales asupraatributelor enunfate mai sus, ca vectorii cei maidirecli prin care specia jurnalisticd in disculie qi-apus amprenta asupra evolufiei presei din perioadaanalizatd qi asupra evolufiei societ[fii in ansamblu.

Vorbind despre cartea sa Jurnalismul de

investigalie, profesorul englez Hugo de Burgh spunecd ,,este, inevitabil, o introducere, deoarecejurnalismul de investigafie, de;i mult discutat in

Alter-media. Provocari noi gi vechi ale jurnalismului 19

Europa, este pu{in cercetat" (Hugo de Burgh, 2000:I l). Acest adevdr este o bund premisd de pornire,deoarece, deEi prezent ca fenomen, dupd cum vomvedea, jurnalismul de investigafie nu beneficiazd. de

un la fel de solid suport teoretic qi de cercetare. Ositualie pulin dif-eritd este in SUA, unde ,jurnalismulde investigafie este bine conturat ca obiect de studiu"(Hugo de Burgh, 2000: 11) qi existd lucrdri serioase inaceastd domeniu. In ceea ce priveqte mass-mediarom6neascd din perioada postdecembristd (poatedatoritd qocului, poate datoritd spectaculosului saufluiditdJii Ei transformdrii continue sau poate datoritdefectului ,,de apropiere") n-a frcut obiectul preamultor cercetdri de profunzime. La cartea invocatdmai sus a cercetdtorului american Peter Gross,prefalath de o alta rezewatd exclusiv presei romdneqti(Colosul cu picioare de lut), se adaugd contribuliileprofesorului Mihai Coman qi alte cAteva fie eseistice,fie parJiale. Avem motive sd sperdm cd mai degrabd

,,indepdrtarea" de fenomen va produce acele studiicomplete, pe cdt de greu de rcalizat pe atAt denecesare.

Pe de altd parte, toate aborddrile priveau fieevolufia presei romdne;ti in ansamblul ei, fietransformarea qi dezvoltarca presei in strdnsdlegdturb cu aparilia qi consolidarea democrafiei, cuapartlia;i consolidarea economiei de piafd sau cu apluralismului politic, a societdlii civile si incd alteprocese din complicata ecuatie a tranziliei de lacomunism la societatea de tip democratic. Deqiconsiderdm cd a avut un rol major atat intransformarea presei romdneqti, cdt qi in

20 ViorelNistor

transformdrile politice, sociale qi deopotrivdeconomico-financiare ale Romdniei, deqi a fostmereu pe ,,creasta valului" qi a linut uneori loc dejustilie (singura cdteodatd), deqi prezent ca fenomen,jurnalismul de investigafie n-a primit atenfiacuvenitS, n-a frcut obiectul unor cercetdri distincte qi

amdnunfite. (O excepfie poate fi contribuliapersonald, sub forma unui ghid practic, a doijurnaliqti de investigalie practicieni * Cristian Grosuqi Liviu Avram, concretizatd in cartea Jurnalismulde investigalie. Ghid practic). Cu toate meritelemenfionate mai sus, nu inseamnd cd jurnalismul de

investigalie corespunzdtor acestei perioade n-asuferit de tarele presei romdneqti in general, cd n-atrecut prin ,,chinurile facerii" sau cd n-a cunoscut,aidoma altor domenii, un proces, uneori prea lent, de

profesionalizare. Studiul de fald dore;te a fi, o

introducere in jurnalismul de investigafie, incercdndsd surprindd cdteva aspecte din perspectivd istoricd

;i a definirii obiectului qi formelor de manifestare.Apdrut ;i dezvoltat intr-o perioadd de tranziJie plinide confuzii, jurnalismul de investigalie romAnesc, cafenomen specific, necesitd o atenlie separatd.

UN NOU TIP DE JURNALISM

Fdrd a-qi avea originile in aceastd perioadd qi

frrd a beneficia de o conceplie unitard, jumalismulde investigalie a cunoscut o adevdratd explozie inpresa mondiald in anii '70- '80, ating6nd un vdrf

Alter-media. Provocdri noi si vechi ale jurnalismului 21

odatd cu celebra afacere Watergate, ce a dus lademisia preqedintelui american Richard Nixon.Chiar dacd. a cunoscut forme qi manifestdri diferite,jurnalismul de investigafie a fost foarte vizibil qipregnant in mass-media puternice, cum sunt ceabritanicd, francezd, americand gi nu doar in presascrisd, ci apoi qi in televiziune. Interesante sunt insdpercepfiile, incercdrile de definire a specieijurnalistice respective, c6t qi motivafiile prezen{eimasive in presd a acestui gen in aceastd perioad5.

In spaliul francez, avdntul jurnalismului deinvestigafie este pus in legdturd cu atenfia sporitdacordatf afacerilor (les affaires) politice gi judiciare,unei atitudini mult mai pufin deferente qi mai criticea presei in raport cu puterea qi autoritd{ile.Atitudinea criticd fald de presa convenfionald,sesizatd de cercetdtorul american Michael Schudsonin Discovering the News (1978), s-ar fi produs inSUA in anii '60 qi ?n Franla un deceniu mai tdrziu,,dupd cum susfine Cyril Lernieux in Heurs etmalheurs du journalisme d'investigation en France.Potrivit acestuia din urmd, noua generafie dejurnaliqti, jurnaliqtii de investigatie ,,cautd sdpdtrundd dincolo de versiunile oficiale qi dediscursurile convenite de cdtre cei de la care primescinformafiile. Ei cautd, cu alte cuvinte, sd facd s[ caddfaladele" (Lemieux, 2001 ).

Pe de altd, parte, specia in sine esteconsideratd ca una de excelenfd, contribuind laprofesionalizarca jurnaliqtilor:,,Particip6nd la omiqcare de profesionalizare, jurnali;tii deinvestigafie au contribuit la introducerea si revelarea

22 ViorelNistor

unor noi forme de concurenld internd care se

supuneau mai pufin de logicii politice decAt celeiprofesionale, la omogenizarea practicilor intrediferite tipuri de presd qi la definirea mult maiprofesionald a meseriei", susline cercetdtorul francezDomenique Marchetti in luqarca ,,Revela{iile"jurnalismului de investigalie (Marchetti, 2000, 33).

AcelaEi autor mai identificd o muta{ieintere santd, ce a fav orizat consolidarea j urnali smuluide investigalie:,,Sldbirea opozi;iei tradilionaledreaptalstdnga (...) a deplasat, cel pulin in parte,

lupta politicd spre zone strict morale, moralitateaoamenilor politici devenind subiectul predilect alluptelor interne" (Marchetti, 2000: 37). in acest fel,jurnalismul de investigafie se califica ca un redutabiljucdtor in lupta impotriva corup{iei.

Intr-un sens mai larg, in Fran\a, adevdrataexplozie a jurnalismului de investigafie este pusd incontextul unor schimbdri profunde ale mass-media qi

a relafiei acesteia cu ceea ce reprezenta oficialitate.in spafiul britanic, dupd cum susfine

cercetdtorul englez Hugo de Burgh, accentul pus pejurnalismul de tip investigativ din presa scrisd dinaceastd perioadd se datoreqte presiunii qi concurenleivenite din parlea televiziunii cdt qi mdririi spafiuluieditorial ce lacea posibild aparilia unor materiale de

mare intindere. ,,In acelagi timp, (Doig, 1997) a

sugerat cd existi un climat favorabil scepticismuluiqi lipsei de respect care a frcut jurnalismul de

investigalie atractiv" (Hugo de Burgh, 2000).Tematica anchetelor face trimitere la identificareaunei practici ruqinoase dac6, nu chiar ilegale,

Alter-media. Provociri noi gi vechi ale jurnalismului 23

prezentarea unor abuzuri de putere, dezvdluireacorupliei justiliei, contestarea unei perspective

oficiale, demonstralia cd legile pot fi ocolite Ei altele.Domeniile vizate, potrivit aceluiagi autor, erau

corupfia din corporafii, administralia publicd, erorilejudiciare qi istorice, politica inaltd, qi politica externd.

in principiu insd, ,,Se parc cd jurnaliqtii de

investigafie din Marea Britanie erau obsedali (1) de

probleme de securitate qi (2) de "vena1itate"" (Hugode Burgh,2000).

In State Unite ale Americii orice disculiedespre jurnalismul de investigalie ?ncepe qi sfArqeqte

cu ,,mitul Watergate", dE& cum a fost numitd de

Michael Schudson afacerea politicd cu acelaqi nume(Schudson, 1992). Cu toate acestea, exista o istorie?n presa americand in a cere socoteald politicienilorqi in cercetarea faptelor de corupfie. ,,Realitatea este

cd Watergate a survenit in continuarea unei lungitradilii, poate a realizat pulin in comparalie cu alte

investigalii (. ). Totuqi, in mintea tuturor,protagoniqtii lui reprezintd jumalismul de

investigafie", optneazd Hugo de Burgh (de Burgh2000).

MAIMULTE DEF|NlTll

Deqi, in general, este recunoscut ca speciejurnalisticd distinctd, deEi beneficiazd. de o istorie qi

o tradilie bogate, nu existd o concepfie unitard indefinirea jurnalismului de investigafie. Cum nuexistd o gAndire unitard asupra domeniului, in

24 ViorelNistor

privinla regulilor qi a limitelor acestuia. inincercarea sa de a defini jurnalismul de investigafie,americanul Steve Weinberg porne;te de la o triplddilemd: ,,Fiecare jurnalist este un jurnalist de

investigafie?" ,,Fiecare jurnalist ar trebuie sd fiejurnalist de investigafie?" sau ,,Fiecate jurnalistpoate fi un jurnalist de investiga[ie?" (Weinberg,1996). Op{iunea sa, aceea cd orice jurnalist poate fijurnalist de investigalie, oferd o primd distinclienecesard. Nu poate fi consideratd investigalie simplaredarea a unei intAlniri oficiale, ceva ce seamdnd cu

o stenograml. La fel, nu i se poate cere fiecdruijurnalist sd facd investigafii, cdtd vreme nici nu-isunt necesare sau nu este capabil sd le facd. inacela;i timp, nu se poate nega utilizarea unui ziaristcare scrie despre ,,curn sd cumperi un frigidereficient din punctul de vedere al consumuluienergetic" (Weinberg, 1996). Aqadar, jmnalismul de

investigalie este opfional, std in puterea fiecdruijurnalist s6-l practice, dar nu este obligatoriu.Rezultd deci o activitate speciald Ei diferitd de acelorlalli colegi de breasld. Aceastd conceplie este

contrazisd de alte qcoli de gazetdrie, dupd care

distinc{ia ,jurnalism de investiga}ie" nu este

necesarS, argumentAnd c6. ,,de vreme ce toateaspectele jurnalismului presupun o investigare,expresia nu are nici un sens", dupd cum subliniazdDavid Randall (Randall, 1998). Acelaqi autor aduceqi contraargumentul potrivit, acela c6,,unele aspecte

ale jurnalismului presupun investigarea doar insensul ei cel mai elementar" (Randall, 1998).

Argumentele sale in favoarea distinctiei

Alter-media. Provociri noi gi vechi ale jurnalismului 25

jurnalismului de investigalie ca specie sunt cd acestapresupune o cercetare original5 a jurnalistului qi nufolosirea rezultatelor altora. Apoi, faptul cd

,,subiectul implicd potenliale nereguli sau neglijen!e,despre care nu existd dovezT" (Randall, 1998). Altreilea argument este cd jurnalistul cautd informafiipe care cineva incearcd sd le ascundd sau sd le lindsectete.

O perspectivd mai completd rcprezirftLdefinilia asocialiei americane InvestigativeRepofters and Editors, citatd de Mark Hunter in LeJournalisme d'investigation, potrivit cdreia:

,,reporlerul care, din proprie iniliativa ;i prin efortpropriu, g[se;te rdspunsuri unor probleme asupracdror persoane sau organrzalii doresc sd pdstrezesecretul, este demn sd se numeasci investigator.Reporterul nu poate pur qi simplu sd transmitdrezultatele unei anchete ficute de altcineva, citrebuie sd descopere el insuqi informafii pe care

anumite persoane incearcd sd le ascundd publicului"(Hunter, 1997). Un punct de vedere oarecumcontrar, in aceastd privinfd, are Steve Weinbergpentru care ascunderea sau finerea sub tdcere n-ar fineapdrat o marci a jurnalismului de investigafie.Dupd pdrerea S3, unele investiga{ii se pot faceintr-un spirit de cooperare qi dd exemplul unuisubiect de genul discriminarea rasiald in rdndulclienlilor unei bdnci, in care informafiile suntfurnizate de chiar directorul bdncii.

Cdteva elemente in plus pentru definireaspeciei introduce Hugo de Burgh, pentru care ,,unjurnalist de investigafie este un bdrbat sau o femeie a

26 ViorelNistor

cdrui profesiune este descoperirea adevdrului qi

identificarea abaterilor de la adevdr in orice tip de

media" qi care s-ar deosebi de alte activitafi aparentsimilare desfrquratd de polil$ti, avocali, procurori,contabili, etc. prin aceea cd ,,[u are limite inabordare, nu este legal constituitd qi este str6nsIegatd de publicitate" (Hugo de Burgh, 2000). Demen{ionat accentul pus de acest autor pe publicitate,un element care nu poate fi ignorat in jumalismulcontemporan (din perspectiva audienfei qi a banilor),ca ;i pe lipsa de reglementare gi a limitelor de

abordare ale domeniului.Pe de altd.parte, a investiga, potrivit lui Gene

Roberts, fost editor al ziarului Philadelphia Inquirer,preluat de Steve Weinberg in cartea sa, inseamnd,,asdpa dincolo de aparenfe pentru a aj*a publicul sd

inleleagd ce se intAmpld intr-o lume tot maicomplexd" (Weinberg, 1996). Aqadar, roluljurnalistului de investigalie ar fi qi acela de a desluqipentru cititor sisteme, fenomene, mecanismecomplexe sau tot mai complexe qi la care acest nupoate avea un acces nemijlocit.

Pentru R. Green, fost redactor qef-adjunct alNews Day, jvrnalism de investigalie reprezintd un

,,material bazat, de reguld, pe lucrul qi inifiativaproprie, asupra unui subiect important pe care

anumite persoane sau organiz{ri ar dori sd-l pdstreze

in secret" (GAsc6, Guzun, 2002). Pentru acest autorexistd trei elemente de bazd ale jurnalismului de

investigafie:,jurrralistul efectueazd o investigaliecare nu a fost realizatd" de nimeni altul (inclusivinvestigalia primard)"; ,,tema articolului este destul

Alter'media. Provocdri noi gi vechi ale jurnalismului 27

de importantd pentru cititor sau telespectator qi esteprezumtiv legatd de afaceri dubioase sau cuneglijenfd, dar dovezi privind acest fapt nu existd" qi

,,alfii incearcd sd ascundd publicului faptele care aufost elucidate pe parcursul investigafiei"(GAscd,Guzun, 2002). De refinut de aici ca element denoutate interesul publicului pentru acest tip de

materiale, care trebuie sd fie unul sporit.in incercarea sa de definire a speciei,

francezul Jacques Mouriquand propune patru tipuride anchetdjurnalisticd: de actualitate, de fapt divers,magazin Ei de investigalie. Primul tip este specificziarelor importante, cu tiraj mare, si std sub semnulunui eveniment important, in care impun nu atdtstilul qi documentarea, cdt viteza de lucru qiprezenlade spirit a jurnalistului. Ancheta de fapt divers nu-qipropune sd stabileascd neap5rat vinova{ii intr-unanumit caz (asemenea anchetatorilor oficiali), cdtmai degrabd sd stabileascd qi sd reconstituiecircumstanlele cazului respectiv, lansdnd, pe bazaacestora, semne de ?ntrebare qi ipoteze. Anchetamagazin ar fi proprie sdptdmAnalelor ;i mai pulincotidianelor, beneficiind de timp mai indelungat de

documentare qi impundnd prin originalitatea temei qi

cantitatea qi calitatea informafiilor. Ancheta numitd(pleonastic) de investigalie imbind elemente de

reportaj cu cele ale cercetdrii de tip detectivist inscopul scoaterii la lumind a unor secrete bine pdzite.Potrivit autorului francez, aceasta din urmd ar fispecificd mai ales practicilor jurnalistice americane(Mouriquand, 1994).