Almanah de dascăl nr.9

64
PUBLICAȚIE ON-LINE PENTRU CADRELE DIDACTICE ȘI NU NUMAI DEVA ANUL III, NR. 9 , NOIEMBRIE 2012 ISSN 2069 – 282X ISSN-L 2069 – 282X TEHNOREDACTOR PROF. DANIELA CIUREA ADRESA DE CORESPONDENȚA : Mail : [email protected] COORDONATORI : PROF. DANIELA CIUREA PROF. ADRIANA PETRAŞ COLECTIV DE REDACTIE PROF. GABRIELA BERBECEANU PROF. NICOLAE MATEŞ

description

almanah

Transcript of Almanah de dascăl nr.9

Page 1: Almanah de dascăl nr.9

PUBLICAȚIE ON-LINE PENTRU CADRELE DIDACTICE ȘI NU NUMAI

DEVA

ANUL III, NR. 9 , NOIEMBRIE 2012

ISSN 2069 – 282X

ISSN-L 2069 – 282X

TEHNOREDACTOR

PROF. DANIELA CIUREA

ADRESA DE CORESPONDENȚA :

Mail : [email protected]

COORDONATORI :

PROF. DANIELA

CIUREA

PROF. ADRIANA

PETRAŞ

COLECTIV DE REDACTIE

PROF. GABRIELA

BERBECEANU

PROF. NICOLAE MATEŞ

Page 2: Almanah de dascăl nr.9

1. Referate

- „Aplicarea metodelor interactive de grup”, Prof. Onica Larisa

- „Preocupări pentru desfăşurarea artei dramatice in grădinițe”, Prof. Onica Larisa

- Colaborarea şcolii cu familia – Reuşită in educația copilului”, Prof.înv.primar Balaj Elena

Adriana

- Metoda BRAINSTORMING, Prof. înv. primar, Popica Cristina Maria

- “Necesitatea cunoaşterii psihologice a elevului”, prof. Costea Agnes, prof. Huştiuc Nicoletta

- “Poluarea fonică”, prof. Petraş Alin

- “Efectul ploilor acide asupra pădurilor” prof. Petraş Alin

- Valorificarea imaginației, Prof. Vucan Laura

2. Proiectare didactică

- Proiect tematic „Toamnă, toamnă harnică şi de toate darnică” Prof.Cimponerescu Titiana,

Prof. Balazs Monika

- Proiect interdisciplinar, Prof. Costea Agnes

- Mapa �nvățătorului, Prof. Costea Agnes

- Consilierea părinților, Prof. Costea Agnes

3. Exemple de bune practice

- PRIMA ZI ÎN CLASA PREGĂTITOARE - Într-adevăr e greu fiecare început? , Prof. Costea Agnes

4. Scurt istoric

- Obiceiuri şi tradiții de iarnă din județul Hunedoara, Ed. Balteanu Mariana 5. Creația sub mai multe forme

- Poezii, Prof. Danc Mihaela-Elena

Page 3: Almanah de dascăl nr.9

Aplicarea metodelor interactive de grup

Prof. Onica Larisa- Grăd. „Lumea Copiilor” Lupeni

Schimbările in planul gândirii pe care metodele interactive de grup le produc, cele de idei, de opinii, acŃiune activează copiii si îi motivează. Sarcinile de lucru prevăzute prin aceste metode trebuie să respecte anumite condiŃii: să fie descrise gradual, să fie legate de viaŃa reală, să ofere copiilor posibilitatea de a se autoevalua, de a se corecta, de a comunica cu colegii. Pentru sistematizare şi rezumare, dupa fiecare activitate trebuie adresate „Ce ai învăŃat?” „Când, cum, de ce veŃi folosi aceste informaŃii?”. Pentru exemplificare vom prezenta un proiect de activitate în care am folosit câteva metode interactive de grup:

Tip de activitate: Activitate integrată

Tema: Anotimpul Iarna

Subiectul: A sosit iarna

Grupa: mare

Scopul: cunoaşterea aspectelor anotimpului iarna, dezvoltarea capacităŃii de a sintetiza, analiza, generalizarea;

Mijloace de realizare: exerciŃii cu material individual, aplicaŃii jetoane, planşe cu imagini despre iarnă;

Obiective:

I:

• să rezolve sarcini de lucru in grup; • să construiască un ciorchine simplu; • să formuleze enunŃuri; • să numere cuvintele dintr-un enunŃ;

II:

Page 4: Almanah de dascăl nr.9

• să descrie o imagine; • să se exprime corect din punct de vedere gramatical;

III:

• să recite poezia; • să formuleze ideea principală a unei strofe; • să denumească aspectele anotimpului iarna;

IV:

• să analizeze lucrarile; • să-şi evalueze lucrarea;

I. Metoda „Ciorchinelui”

Am prezentat copiilor o imagine a anotimpului iarna – „Zâna Iarna” este plasată în interiorul unei imagini hibernale . Le-am cerut să spună ce reprezintă această imagine precizând că ne vom juca jocul „Ce ştii despre iarnă?”. Sarcina copiilor a fost aceea de a se gândi la cuvinte care le trec prin minte când spun cuvântul iarnă. Se va construi ciorchinele cu ajutorul unor jetoane cu imagini. Apoi vor spune un enunŃ care să conŃină cuvântul dat. Copiii vor spune ghicitori despre anotimpul iarna.

Page 5: Almanah de dascăl nr.9

II. Metoda „Mozaicului”

Este o metodă de învăŃare prin colaborare şi are la bază împărŃirea copiilor în mai multe grupe de lucru (4 grupe). Fiecare grupă a primit o planşă cu imagini despre iarnă. Copiii au sarcina să relateze ce văd în imaginea pe care au primit-o. Copiii dintr-un grup au un lider care descrie imaginea reŃinând enunŃurile colegilor de grup şi o prezintă întregii grupe.

III. Metoda „Piramidei”

Pe parchet le lipesc 6 pătrate mari de culori diferite formând o piramidă. Se aleg 6 copii care recită fiecare o strofă din poezia „Iarna pe uliŃă” de George Coşbuc. Se aşează apoi in pătrăŃica care corespunde strofei. AlŃi 6 copii vor formula ideea principală din fiecare strofă.

Ex: A-nceput de ieri să cadă

Câte un fulg, acum a stat

Norii s-au mai răzbunat spre apus

Dar stau grămadă peste sat.

Idee: - A sosit iarna.

- Pe cer sunt nori cenuşii.

IV. Metoda „Turul galeriei”

Page 6: Almanah de dascăl nr.9

Este o tehnică de învăŃare prin cooperare care stimulează gândirea, creativitatea, încurajând copiii să-şi exprime opiniile cu privire la soluŃiile propuse de colegii lor. Copiii vor fi împărŃiŃi în 4 grupe. Fiecare grup are pe măsuŃă materialele necesare pentru a executa o lucrare cu temă de iarnă.

Lucrările se expun în sala de clasă. Copiii, în calitate de vizitatori şi critici, analizează fiecare tablou, apoi se întorc la locurile lor şi îşi reexamineaza lucrarea.

Bibliografie:

Breban Silvia, Gongea Elena, Ruiu Georgeta, Fulga Mihaela, Metode interactive de grup, Editura Arves 2002

Page 7: Almanah de dascăl nr.9

PREOCUPĂRI PENTRU DESFĂŞURAREA

ARTEI DRAMATICE ÎN GRĂDINIłE

Prof. Onica Larisa , Grădinița „Lumea Copiilor” Lupeni

Noul curriculum al învăŃământului preprimar propune desfăşurarea activităŃilor opŃionale pe grupe constituite pe criteriul opŃiunii şi pe nivele de performanŃă, copilul având posibilitatea ca, în funcŃie de timp, disponibilitate afectivă şi posibilităŃi psiho-fizice să participle la una sau mai multe activităŃi.

Aceasta pune mai clar în evidenŃă importanŃa hotărâtoare a acestui nivel al educaŃiei, nivel de formare al personalităŃii.

Scopul acestor activităŃi sunt îndreptate spre trei direcŃii principale :

� educaŃional- formative ; � educaŃie estetică ; � descoperirea şi stimularea potenŃialelor capacităŃii artistice. Produs al unei societăŃi totalitare, individul nu poate accede la adevăratele

valori umane decât trecând, în prealabil, printr-un proces de eliberare, dezinhibare şi de învăŃare a comunicării reale. Acest proces este favorizat de mediul teatral, în special printr-o disciplină fundamentală care aduce individul într-o stare de normalitate.

Fiecare individ ar trebui să se familiarizeze, încâ de copil, în mod spontan, conştient şi inconştient cu limbajul artei.

Nu toŃi copiii pot juca teatru. Dacă copilul este distrat, obosit, superficial şi lipsit de imaginaŃie, nu va putea materializa şi obiectiva reprezentările şi sentimentele pe care vrea să le exprime. Dar, daca îşi va incorda şi controla atenŃia şi mai ales dacă va dispune de premisele intelectuale şi culturale necesare, el va putea sesiza dincolo de cuvinte semnificaŃia estetică a fiecărui gest.

Coordonatele definitorii ale artei sunt :

� adevărul; � binele; � frumosul.

Page 8: Almanah de dascăl nr.9

,,Frumosul” este o calitate estetică ce reuneşte: echilibrul, ordinea, consecvenŃa, deci trăsăturile civilizaŃiei. În teatru, totul trebuie să fie frumos: chipurile, îmbrăcămintea, gesturile, tinuta artiştilor, gândul şi rostirea.

În viaŃă, nimeni nu vorbeste ca pe scenă. AcurateŃea, inteligibilitatea, rezonanŃa şi pregnanŃa rostirii impuse de rol sunt condiŃiile frumosului scenic.

Pentru a pune în practică toate acestea, am realizat un proiect de desfăşurare a Artei Dramatice, la învaăŃământul preprimar.

Proiectul cuprinde:

� organizarea activităŃii ; � obiectivele urmărite ; � conŃinutul activităŃii.

Voi descrie pe rând aceste etape :

Organizarea activităŃii :

Am selecŃionat 12 copii de la grupa mare, pe criteriul cunoaşterii acestora ca firi active, cu potenŃial ridicat de înŃelegere şi inventivitate, dorinŃa de evidenŃiere şi potenŃiale aptitudini artistice.

Cu aceşti copii, desfăşor săptămânal activităŃi pentru dezvoltarea aptitudinilor şi pentru recuperări ( absenŃe, capacităŃi intelectuale diferite).

Pentru acest an, mi-am propus realizarea următoarelor obiective :

� descoperirea şi stimularea talentelor; � cultivarea interesului, pasiunii pentru teatru şi artă în general; � dezvoltarea imaginaŃiei creatoare şi sensibilităŃii artistice; � dezvoltarea capacităŃii de comunicare şi stimulare a iniŃiativei în acŃiune; � susŃinerea unor microstagiuni, prezentarea în cadrul unor serbări,

concursuri ; � familiarizarea copiilor cu unele aspecte ale limbajului artistic, din literatura

în versuri şi în proză naŃională şi universală; � folosirea unei exprimări cursive, coerente şi logice, în propoziŃii şi fraze

alcătuite corect din punct de vedere gramatical, cu intonaŃie variată în funcŃie de momentele acŃiunii;

� stimularea gustului pentru literatură prin îmbogăŃirea vocabularului activ al preşcolarului;

Page 9: Almanah de dascăl nr.9

� să utilizeze cuvintele şi expresiile artistice întâlnite în text, formulele introductive, mediane, finale şi recitative;

Activitatea dintr-un an şcolar, cuprinde trei etape:

1. Perioada de acomodare şi apropiere a copiilor de mine, ca îndrumător; 2. Perioada de înŃelegere de către copii a activităŃii şi rolul pe care îl au

în cadrul Artei Dramatice; 3. Realizarea şi prezentarea spectacolului (uneori conceput) de ei.

Cea mai lungă perioadă a fost cea de acomodare în care am desfăşurat:

� jocuri şi întreceri individuale şi colective cu caracter distractiv şi educativ; � am vizionat filme şi diafilme, realizate după poveşti cunoscute sau mult

îndrăgite de copii; � am făcut întreceri între copii, pe marginea subiectelor filmelor vizionate şi

le-am redat prin dramatizări proprii, prin jocuri de ,,imitaŃie” a personajelor şi am povestit conform imaginaŃiilor şi dorinŃelor proprii. Toate jocurile, întrecerile şi exerciŃiile au fost premiate (individual şi

colectiv) urmărind stimularea imaginaŃiei şi a spiritului de competiŃie.

ŞedinŃele desfăşurate în această etapă au cuprins exerciŃii de comunicare: discuŃii libere, lecturi, povestiri, comentarii, descrieri, imitări de personaje, mimări.

Voi exemplifica, modul de desfăşurare al primelor şedinŃe:

ŞedinŃa 1:

a) Comunicare. Am purtat cu copiii discuŃii libere pe diverse teme: activităŃi din gradiniŃă, prieteni, familie, jucării. Apoi, fiecare copil a recitat o poezie la alegere şi a comentat-o. Apoi au cântat un cântec. Astfel am relizat testarea din punct de vedere artistic.

b) Dramaturgia creatoare. Pentru a testa memoria, coordonarea mişcărilor, atenŃia, am realizat două jocuri.

Primul joc desfăşurat, a fost, un joc de cuvinte, fiecare copil şi-a ales un cuvânt: Primul copil (din stânga) a pronunŃat cuvântul ales: minge. Al doilea copil a pronunŃat acest cuvânt plus cuvântul ales de el: minge, avion. Următorii copii, au pronunŃat cuvintele spuse anterior plus cuvântul ales, astfel încât, ultimul copil a spus 11 cuvinte plus cuvântul ales de el: minge, avion, arici, cercei, albină, fereastră, scaun, ac, bomboană, bec, covor şi cosmonaut.

Page 10: Almanah de dascăl nr.9

Acest joc a stimulat memoria şi atenŃia.

Al doilea joc, a fost un joc de obiecte: dispariŃia şi schimbarea obiectelor de pe masă.

Pe masă am aşezat şase obiecte cunoscute de copii, precizând locul: în mijlocul mesei, pe colŃul mesei, pe margine, în faŃa Alinei, etc. Copiii au privit cu atenŃie câteva momente, apoi la semnal, au închis ochii. Eu am schimbat locul unui obiect. Ei au sesizat schimbarea şi au spus locul inŃtial si cel actual: ursuleŃul a fost în mijlocul mesei şi acum este în colŃul mesei.

Jocul a fost repetat pentru a stimula toŃi copiii, urmărindu-le spiritul de observaŃie şi competiŃie.

ŞedinŃa 2:

a) Comunicare. Am citit poezia „PrinŃul Miorlau” de Nina Casian. Copiii au fost atenŃi şi apoi au comentat pe marginea poeziei, au descris momentele principale şi au imitat personajele. Poezia a fost repovestită de copii, apoi am încercat o redistribuire pe roluri: Miorlau!, că plouă afară/ Miorlau! că afară-i soare/ Miorlau! că-i zi de lucru/ Miorlau! că-i sărbătoare...

b) Dramaturgia creatoare am realizat-o prin două jocuri noi „Oglinda” şi „Ce fac şi cum fac?”, ambele prin stimularea atenŃiei.

Oglinda: Am impărŃit grupa în perechi: unul dintre copii este subiectul, iar celălalt oglinda. ObligaŃia oglinzii este să-şi imite subiectul cât mai real. Am schimbat rolurile, apoi pentru a fi mai bine urmăriŃi, am urmărit individual fiecare pereche. Am apreciat mişcările cele mai originale ale subiectului şi imaginaŃia acestuia. mApoi am desfăşurat jocul „Ce fac şi cum fac?”. De la stânga la dreapta, fiecare copil spune ce face sau cum fac: urşii, albinele, iepurii, cocoşii,etc. În cor au imitat onomatopeele.

Metodele folosite, rezultatele obŃinute în spectacolul final reprezintă o încercare de alfabetizare estetică, dramatică în cadrul învăŃământului preşcolar.

Această iniŃiere constituie, atât o formă de educare a unei atitudini comportamentale active, a unei flexibilităŃi perceptive, a unei inteligenŃe capabile să se adapteze artei şi culturii de mâine, cât şi dezvoltarea unei atitudini creatoare.

Page 11: Almanah de dascăl nr.9

Bibliografie:

- Programa activităŃilor instructiv – educative în grădiniŃa de copii – 1998; - Marietta Sadova: ExerciŃiile artei dramatice – 1981; - Arta de a fi spectator, actor

Page 12: Almanah de dascăl nr.9

COLABORAREA ŞCOLII CU FAMILIA –

REUŞITĂ ÎN EDUCAłIA COPILULUI

Prof.înv.primar Balaj Elena Adriana

Şcoala Primară Lăpuşnic, com. Dobra ,jud. Hunedoara

Şcoala şi familia sunt cei doi poli de rezistenŃă ai educaŃiei, care contribuie prin mijloace specifice la formarea tineretului.

Familia este prima şcoală a copilului. Ea este cea care răspunde de trebuinŃele elementare ale copilului şi de protecŃia acestuia, exercitând o influenŃă atât de adâncă, încât urmele ei ramân, uneori, întipărite pentru toată viaŃa în profilul moral - spiritual al acestuia. Familia ocupă un loc aparte in sistemul institutional al educaŃiei. AcŃiunea ei pe întreaga perioadă a dezvoltării include şi toate laturile formării personalităŃii. Ea reprezintă unul din mediile de socializare şi educare din cele mai complete datorită posibilităŃilor ce le are de a-l introduce pe copil în cele mai variabile situaŃii şi de a acŃiona asupra lui prin cele mai complexe şi fireşti mijloace. Familia oferă copilului primele informaŃii despre lumea ce-l încojoară, primele norme şi reguli de conduită, dar si climatul socioafectiv necesar trebuinŃelor şi dorinŃelor sale. " Pecetea pe care părinŃii o lasă asupra structurii şi profilului spiritual - moral al personalităŃii propriilor copii se menŃine toata viata " . (M. Golu) InfluenŃele educative pe care familia le exercită asupra copiilor se pot manifesta fie direct - prin acŃiuni mai mult sau mai puŃin dirijate, fie indirect - prin modele de conduita oferite de către membrii familiei, precum şi prin climatul psihosocial existent în familie. Modelele de conduită oferite de părinŃi - pe care copiii le preiau prin imitaŃie si învăŃare - precum şi climatul socioafectiv în care se exercită influenŃele educaŃionale ("cei şapte ani de acasă") constituie primul model social cu o influenŃă hotărâtoare asupra copiilor privind formarea concepŃiei lor despre viaŃă, a modului de comportare şi relaŃionare în raport cu diferite norme şi valori sociale. Este recunoscut faptul că strategiile educative la care se face apel în familie, mai mult sau mai puŃin conştientizate, determină în mare măsură dezvoltarea personalităŃii, precum si rezultatele şcolare ale copiilor, comportamentul lor sociomoral.

Page 13: Almanah de dascăl nr.9

Ei, copiii, care răsar asemenea florilor, cresc ocrotiŃi de dragoste părintească. Se înalŃă vegheaŃi de căldura familiei unde învaŃă primele taine ale lumii înconjurătoare. Află ce este bine si rău, cum să se poarte frumos. Apoi în primul colectiv - grădiniŃele - cunosc regulile jocului cu alŃii, bucuria victoriei sau tristeŃea fără început şi fără sfârşit - copilăria.

Factorul decisiv în succesul şcolar îl reprezintă raportarea corectă a realităŃii în existenŃa activităŃii comune familie - scoală. Sunt necesare sisteme complexe de dezvoltare a responsabilităŃilor individuale şi colective, în concordanŃă deplină cu preocupările, interesele, deprinderile si aptitudinile fiecărui copil.

Reglementarea ştiinŃifică a unor norme educative impune colaborarea sistematică şi permanentă a celor doi factori de insruire, familie - şcoală şi presupune unitatea influenŃelor educative şi continuitatea muncii de formare a copilului.

Procesul de colaborare cu părinŃii asigură atingerea scopului educaŃional. Pornind de la necesitatea cunoaşterii sociopsihopedagogică a copilului, şcoala impune colaborarea cu familia sub diferite aspecte. Urmărind aspectele comune, speciale si diferenŃiate pe care viaŃa de elev o prezintă, părinŃii pot completa, sprijini şi dezvolta personalitatea copilului cu o singură condiŃie - colaborarea cu şcoala.

S-au cam pierdut formele de comunicare între cei doi factori decisivi pentru formarea copilului. Au supravieŃuit sedinŃele cu părinŃii organizate sistematic. În principiu, părinŃii elevilor cu rezultate şcolare bune şi foarte bune sunt prezenŃi. Dar unde sunt ceilalŃi? Problemele sociale nu motivează absenŃa lor, pentru că şcoala are acelaşi rol educativ. Cu intrarea în şcoală (de la varsta de 6 ani) problemele muncii de educaŃie devin mai complexe si odată cu ele şi rolul familiei, şcoala constituind pentru copil un nou mediu căruia trebuie să i se adapteze şi care va influenŃa enorm dezvoltarea sa.

O serie de sarcini educaŃionale sunt preluate în mod special de şcoală (cele privind instrucŃia), dar familia ramâne implicată chiar şi în realizarea acestora rămânându-i în acelaşi timp şi multe altele în care rolul principal îl are în continuare. Fără participarea părinŃilor efortul educativ organizat prin instituŃiile şcolare poate fi frânt, deviat sau deformat. Aşa cum arată si H. H. Stern "orice sistem de educaŃie, oricât ar fi de perfect, rămâne neputicios dacă se loveşte de opoziŃia sau indiferenŃa din partea părinŃilor".

PoziŃia unor părinŃi care consideră că odată cu intrarea copiilor în şcoală rolul lor s-a încheiat, sau poziŃia unor cadre didactice conform căreia şcoala poate totul fără a apela la sprijinul părinŃilor sunt greşite. Numai o colaborare perfectă între cei doi factori este de natură să determine o eficienŃă maximă a muncii educative. Desigur, în acest proces de colaborare, rolul conducător îl are

Page 14: Almanah de dascăl nr.9

şcoala. Ea poate să orienteze, să ajute familia în sarcinile ce-i revin, să asigure o unitate de vedere şi de acŃiune.

Colaborarea şcolii cu familia se realizează în diferite forme: • comitetele de părinŃi - sunt forme organizate de colaborare între şcoală

şi familie contribuind la perfectionarea pocesului de instruire şi educare a elevilor;

• vizitele la domiciliul elevilor; • consultaŃii individuale; • corespondenŃa cu familia.

Vizitele la domiciliul elevului oferă posibilitatea de cunoaştere concretă a condiŃiilor specifice din fiecare familie şi pe această bază se pot lua, de comun acord, măsurile ce se impun ca fiind cele mai adecvate în vederea asigurării unui progres continuu in dezvoltarea copilului. Vizitele sunt din timp planificate şi planificarea se referă la toŃi elevii clasei nu doar la cei ce prezintă vreo problemă.

Formele colective de colaborare - adunări cu părinŃii, consultaŃii colective, lectorate pentru părinti - pot îmbrăca structuri şi pot avea conŃinut variat. Astfel, adunările cu părinŃii (organizate periodic) pot fi destinate fie unui bilanŃ al activităŃii elevilor (subliniindu-se contribuŃia familiei, eventualele deficienŃe - cu tact - şi măsurile ce se impun a fi adoptate), fie dezbaterii unor teme psiho - pedagogice în vederea informării părinŃilor cu aspectele teoretice necesare activităŃii lor practice (de pildă probleme ca: organizarea regimului de viaŃă al elevilor în familie, orientarea şcolară şi profesională, alegerea şi dezvoltarea lecturii, etc. toate în funcŃie de specificul vârstei).

Lectoratele cu părinŃii includ cicluri de expuneri cu caracter pedagogic sau psihologic, sistematic organizate (pe şcoală), asigurând comunicarea unui sistem de informaŃii, metodologii de lucru, forme de activitate, posibil de folosit în familie.

Lipsa de colaborare duce spre un eşec şi, din nefericire, cel învins este copilul, pentru care dorim tot, pentru care visăm tot ce este mai bun . Pentru viitor, dascălii adevăraŃi stiu ce trebuie să facă în prezent: să pună lumină în priviri şi linişte în gânduri, să pună zâmbet în iubire, în fapte, să pună cuget în judecată. BIBLIOGRAFIE:

1. Cucoş, Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2002 ; 2. Nicola, Ioan – Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Aramis,

Bucureşti, 2003 ; 3. Şoitu, LaurenŃiu – Pedagogia comunicării, Institutul European,

Iaşi, 2001.

Page 15: Almanah de dascăl nr.9

Metoda BRAINSTORMING

Prof. înv. primar, Popica Cristina Maria Şcoala Gimnazială “Mihail Sadoveanu” Întorsura Buzăului

Brainstorming-ul este o metodă interactivă prin care se dezvoltă spiritul

creativ, generând idei noi. Este o tehnică de strângere a informaŃiilor, de deschidere a comunicării.

Având ca scop emiterea a cât mai multor soluŃii personale pentru rezolvarea unor probleme, metoda a mai fost numită: „furtuna creierului”, „asaltul de idei”, „evaluarea amânată”, „cascada ideilor”.

Numele , care este foarte sugestiv („brain „ înseamnă „creier”, iar „storming” înseamnă „furtunos”), a fost sistematizat în anul 1948 de profesorul universitar din SUA, Alexander Osborn. Aplicarea acestei metode şi rezultatele experimentelor au fost publicate de acest profesor în lucrarea sa intitulată „Applied imagination”. Metoda propusă de Osborn se bazează pe patru reguli:

- Căutarea ideilor; - Amânarea judecăŃilor elevilor; - Cantitatea mare a ideilor; - Schimbul de idei. Brainstorming-ul poate fi utilizat individual, în perechi, în grup sau frontal, cu

toată clasa. Dacă se lucrează în grup, fiecare elev îşi comunică ideile colegilor din echipă, dacă se lucrează frontal, elevii comunică întregii clase.

Metoda poate fi folosită la începutul orei, evaluarea făcându-se la sfârşitul acesteia, după ce elevii şi-au însuşit anumite cunoşinŃe. La sfârşitul activităŃii, în lumina noilor date asimilate, ei îşi pot modifica ideile, dacă doresc. Rolul învăŃătorului este de a asculta ideile elevilor şi de a le nota.

Elevii sunt stimulaŃi să dea frâu liber imaginaŃiei, ideilor neobişnuite. Copiii pot comunica liber, fără teama de a fi criticaŃi.

Brainstoming-ul se desfăşoară în felul următor: - Se expune problema pusă în discuŃie; - Se cere emiterea de idei şi soluŃii care se inventariază, se notează în

ordinea în care vin, oricât de neobişnuite sau de îndrăzneŃe ar fi ele. Regula este ca, nici cadrul didactic, nici elevii să nu evalueze ideile colegilor.

Nu sunt acceptate criticile, judecăŃile participanŃilor, pentru a nu iniba spontaneitatea şi creativitatea participanŃilor.

Page 16: Almanah de dascăl nr.9

Avantajele acestei metode sunt multiple: - ObŃinerea rapidă de idei noi; - Oferă un mediu sigur pentru exprimaea opiniilor şi informaŃiilor; - Lărgeşte viziunea asupra temei; - Se solicită participarea activă a elevilor; - Se dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine datorită

lipsei criticii; - Se dezvoltă relaŃii intra şi interpersonale; - Se dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă; - Poate fi aplicată la toate disciplinele; - Folosirea metodei implică costuri foarte mici (utilizarea de markere şi coli

albe pentru notarea tuturor ideilor). Exemple de întrebări prin care introducem brainstorming-ul:

• Ce ştiŃi despre...? • Ce aŃi face dacă aŃi fi în locul ...? • Ce l-aŃi sfătui pe ...? • Cum credeŃi că ...? • Ce soluŃii aŃi oferi pentru următoarea

problemă ...? • De ce credeŃi că este aşa ...? • Cum explicaŃi ...? • La ce s-a gândit autorul ...? • Dacă aŃi putea, ce l-aŃi întreba pe ...? • Ce mesaj vă transmite textul ? • Ce întrebări aŃi pune despre ...?

Bibliografie:

• Flueraş, V., Paideia şi gândire critică, Editura Casa de ŞtiinŃe, Cluj-Napoca, 2007;

• Flueraş, V., Teoria şi practica învăŃării prin cooperare, Editura Casa de ŞtiinŃe, Cluj-Napoca, 2007;

• Oprea, C., Strategii didactice interactive, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006

Page 17: Almanah de dascăl nr.9

NECESITATEA CUNOAŞTERII PSIHOLOGICE A ELEVULUI

PROF. COSTEA AGNES

PROF. HUŞTIUC NICOLETTA

DE O MIE DE ORI DE CE?

- De ce cad frunzele ?

- De ce pleacă păsările ?

- De ce plouă ?

- De ce ninge ?

- De ce bate vântul ? … Şi "de ce-urile” ar putea continua la nesfârşit.

La toate aceste întrebări, elevii noştri trebuie neapărat să primească răspunsuri din partea noastră, a dascălilor, dar nu orice fel de răspunsuri, ci potrivite puterii de înŃelegere a preşcolarului şi adecvate vârstei.

Poate adesea v-aŃi întrebat „ce este educaŃia ecologică ?” Noi vă putem da un răspuns lesne de înŃeles. Prezentând elevilor legătura dintre unele fenomene ale naturii şi efectele lor, produse în diferite anotimpuri şi înŃelegerea legăturilor dintre cauză şi efect nu reprezintă altceva decât educaŃie ecologică.

Copiii pot depăşi cu uşurinŃă etapa „de ce-urilor” cu ajutorul învăŃătoarei, sub acŃiunea educaŃiei, iar în această manieră li se dă posibilitatea să „vadă” ceea ce în mintea lor, până nu demult, a fost o întrebare, o dilemă. Procedând astfel, le educăm copiilor ideea că între vieŃuitoare există o legătură, că fiinŃele vii nu trăiesc izolate unele de altele, iar aceasta exercită anumite influenŃe asupra naturii. Dată fiind puterea de înŃelegere a elevilor din clasa pregătitoare, învăŃătoarea trebuie să vină cu o sursă inepuizabilă de exemple: fluturii şi albinele se hrănesc cu nectarul florilor, iar în căutarea hranei zboară din floare în floare şi iau pe corpul lor nectarul pe care îl lasă pe alte plante şi astfel se produce înmulŃirea plantelor. Prin astfel de exemple, elevii asimilează cunoştinŃele noi cu mai mare uşurinŃă, li se trezeşte curiozitatea de a cunoaşte, de a afla mereu noutăŃi din lumea celor care nu cuvântă.

Page 18: Almanah de dascăl nr.9

Dacă într-o activitate de matematică şi explorarea mediului îi transmitem copilului imperative de genul:”nu poluaŃi natura!” sau "ocrotiŃi plantele şi vieŃuitoarele !", acestea nu vor avea efectul scontat deoarece copilul de 6 ani are nevoia de explicaŃii la de ce-urile lui, el cere un răspuns concret şi pe măsura înŃelegerii lui, dar mai ales aşteaptă exemple practice, fapte.

Atunci când trecem pe lângă o floare căzută sau ofilită, arătăm elevilor că ea trebuie ridicată, pusă în pământ, udată. În acest fel îi dăm elevului posibilitatea să vadă cum procedăm fără să-i atragem atenŃia şi de această dată rezultatul va fi cel pe care-l aşteptăm: copilul, fiind pus în situaŃii similare ne va imita, va proceda exact cum am făcut noi.

Îmbinînd investigaŃiile elevilor cu explicaŃiile verbale, dar avînd ca bază solidă suportul imagistic adecvat, formularea aprecierilor şi concluziilor, am reuşit facilitarea însuşirii conştiente şi active a cunoştinŃelor de educaŃie ecologică, am stimulat iniŃiativa, spiritul de independenŃă, influenŃând dezvoltarea deprinderilor de exprimare concisă şi clară a cunoştinŃelor.

Page 19: Almanah de dascăl nr.9

Poluarea fonică

Liceul Tehnologic “Grigore Moisil” Deva

Prof. PETRAț ALIN

Sunetul esteun fenomen fizic care stimulează simțul auzului. Sunetul s-a integrat in viața noastră cotidiană încât rareori suntem conțtienți de toate funcțiile sale. El ne oferă momente de distracție când ascultăm o simfonie sau cântecul păsărilor. Ne permite să comunicăm cu familia ți prietenii noțtri prin intermediul vorbirii.

Tot sunetul ne avertizează de apropierea unui automobil, ne atrage atenția atuci când sunătelefonul sau bate cineva la uță, sau când sună sirena unui vapor.

Zgomotul, un sunet nedorit, consistă într-un amestec de multe frecvențe diferite într-un anumit interval; este astfel comparabil cu lumina albă, care constă într-un amestec de lumini de culori diferite. Zgomote diferite sunt distinse prin diferite distribuții ale energiei în mai multe intervale de frecvență.

CARACTERISTICILE SUNETELOR

Fenomenul care stă la baza producerii sunetelor este vibrația unei surse sonore. Sunetul se propagă sub forma de unde elastice numai in substanțe (gaze, lichide ți solide), dar nu se propagă în vid.El se propagă cu viteza de 331m/s în aer. Caracteristicile lui sunt: -înălțimea(exprimată în frecvența vibrației); -intensitatea(exprimată în energia vibrației);

Orice sunet simplu, cum ar fi o notă muzicală, poate fi descrisă în totalitate, specificând trei caracteristici perceptive: înălțime, intensitate, ți calitate (timbru). Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice: frecvența, amplitudine ți constituția armonică, sau respectiv forma undei.

Zgomotul este un sunet complex, o mixare de multe diferite frecvențe, sau note care nu sunt legate armonic. Sunetul se propagă din aproape în aproape sub formă de unde sonore. Propagarea sunetului se face cu viteza constantă, fiecare strat de aer vibrând cu frecvența egală cu cea a sursei sonore. Sunetul se mai caracterizează în funcție de trei factori: durata, frecvența ți amplitudinea.

Durata se referă pur ți simplu la intervalul de timp în care urechea este expusă la un sunet.

Page 20: Almanah de dascăl nr.9

Frecvența, sau tonalitatea, unui sunet, este exprimată în cicluri pe secundă sau hertzi. Gama de frecvențe pentru un auz sănătos ți normal este de 20 până la 20000 de cicluri pe secundă.

Amplitudinea, sau intensitatea, unui sunet se masoară in decibeli (dB). NIVELUL APROXIMATIV DE DECIBELI AL UNOR SUNETE OBISNUITE

Respirația – 10 dB țoapta – 20 dB Conversația – 60 dB Traficul la orele de vârf – 80 dB Mixerul de alimentare – 90 dB Un tren in mițcare – 100 dB Ferăstrăul cu lanț – 110 dB Un avion in mițcare – 120 dB Zgomotul produs de o puțcă – 140 dB

SURSE DE SUNETE țI DE ZGOMOTE

Sursele de poluare sonoră sunt foarte numeroase ți diferite.

Acestea sunt:

- circulația sau transporturile; - industria; - construcțiile ți montajele;- comerțul; - copiii în trenurile de joacă (țipetele lor înregistrând 70-80 dB); - terenurile sportive ți stadioanele (zgomotele provenite din acestea fiind de peste 100 dB); - animalele (câinii, pisicile, păsările) pot tulbura linițtea mai ales noaptea. Lătratul unui câine înregistrează intensități sonore de 70-80 dB. Măsurile de combatere a zgomotului se impun ca o necesitate de prim ordin ți ele sunt foarte numeroase. Astfel pentru diminuarea zgomotului produs de traficul rutier, perdelele forestiere constituite din arbori ți arbuțti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 10 dB. ZONE AFECTATE DE POLUAREA FONICĂ

Cele mai poluate orațe din România din punct de vedere a zgomotului sunt: Comarnic, Buțteni, Azuga ți Vălenii de Munte, din cauza traficului rutier greu care tranzitează centrul civic. în Ploiesti, cele mai afectate zone sunt in Bariera

Page 21: Almanah de dascăl nr.9

Bucurețti, Piața Hale, intersecția de la Maternitate, Cioceanu ți centrul civic.Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create nițte rute ocolitoare in orațele afectate pentru autovehiculele de peste 3,5 tone. În plus ar trebui amplasate nițte perdele din arbori în jurul surselor de zgomot ți cartierelor de locuit.

ZGOMOTUL țI STAREA DE SĂNĂTATE

Pentru a ne imagina modul în care sunetele puternice pot dăuna auzului, să luam urmatorul exemplu. Un raport asupra siguranței ocupaționale compară cilii din urechea internă cu spicele de grâu dintr-un lan, iar sunetul care intră în ureche cu vântul. O adiere uțoară, sau un sunet încet, va mițca vârful spicelor de grâu fără să le producă daune. Totuți, dacă vântul se intensifică, presiunea exercitată asupra firului de grâu va crețte. O rafală de vânt foarte puternică sau un vânt mai slab ce bate continuu pe o perioadă îndelungată poate provoca grâului daune iremediabile sau chiar îl poate distruge complet. La fel reacționează la zgomot ți minusculii ți delicații cili din urechea internă. O puternică ți neațteptată „rafală” de zgomot poate distruge țesuturile urechii interne, lăsând cicatrice care pot duce la pierderea permanentă a auzului. În plus, expunerea îndelungată la nivele de zgomot periculoase poate distruge pentru totdeauna delicații cili.Odată distruți, ei nu se mai regenerează.Efectele secundare pot fi tinitusul – țiuitul sau vâjâitul în urechi ori in cap.Deți ereditarea sau unele accidente neprevăzute pot duce la pierderea auzului, putem lua măsuri de precauție pentru a ne ocroti prețiosul simț al auzului. Este bine să cunoațtem dinainte posibilele pericole care ne-ar putea cauza probleme de auz. Un audiolog a spus că „a ațtepta să apară o problemă înainte de a trece la acțiune seamănă cu a aplica un ecran solar după ce v-ați ars deja”.

În general, problema o constituie nu atât ce ascultăm, cât felul cum ascultăm. De exemplu, dacă folosiți căsti stereo, ar fi bine să reglați aparatul la un volum destul de mic pentru a auzi ceea ce se petrece în jurul vostru. În cazul în care aparatul stereo din mațină sau din casă este reglat la un volum atât de mare încât acoperă o conversație purtată pe un ton obițnuit, acest lucru ar putea fi un indiciu că sunetul este suficient de tare pentru a vă afecta auzul.

Specialițtii avertizează ca expunerea timp de două, trei ore la zgomote de 90 de decibeli poate dăuna urechii. Când vă aflați în locuri zgomotoase, sunt recomandate antifoane sau alte mijloace de protejare a auzului.

Urechea este un mecanism fin, mic ți minunat. Cu ajutorul ei putem auzi numeroasele sunete frumoase din lumea înconjurătoare.

Page 22: Almanah de dascăl nr.9

în mod sigur, acest prețios dar -al auzului- merită să fie ocrotit!

Page 23: Almanah de dascăl nr.9

EFECTUL PLOILOR ACIDE ASUPRA PĂDURILOR

Liceul Tehnologic “Grigore Moisil” Deva

Prof. PETRAț ALIN

Ploile acide sau precipitațiile acide sunt acele precipitații care au un pH mai mic de 5,6 având un caracter acid. Precipitațiile acide apar de obicei în situațiile în care cantități mari de bioxid de sulf (SO2) sau oxid de azot (NO) sunt emise în atmosferă de coțurile fabricilor si uzinelor.

Page 24: Almanah de dascăl nr.9

Acestea fac obiectul unor transformări chimice ,ți, apoi,sunt absorbite de picăturile de apă din nori care se transformă in PLOI ACIDE! Uneori acizii poluanți apar ca particule uscate ți ca gaze care pot atinge solul fără ajutorul apei.

Când acețti acizi ”uscați” sunt spălați de ploaie, combinându-se cu aceasta, formează o soluție cu acțiune mult mai corozivă. Combinația dintre ploaia acidă si acizii uscați este cunoscută sub numele de DEPUNERE DE ACID!

Efectul ploilor acide asupra copacilor constituie o problemă majoră. Se pare că cele mai afectate sunt pădurile de conifere. Acidul reacționează cu substanțele nutritive necesare copacilor, cum sunt calciul, magneziul, potasiul, ceea ce ingreunează hrănirea lor. Aceasta face ca arborii să fie mai susceptibili la alte fenomene: nu mai pot rezista vântului sau greutății zăpezilor.

Ploaia acidă face să le cadă frunzele, iar copacii afectați au o culoare palidă, anormală!

P.S.: “GÂNDIłI VERDE! GÂNDIłI-VĂ LA VIITOR!”

Page 25: Almanah de dascăl nr.9

Valorificarea imaginației

Prof. Vucan Laura

țcoala Gimnazială „Gabriel Marinescu” Tigveni, Argeț

Activitatea de instruire, ca expresie a procesului de formare ți dezvoltare a personalității celor educați ,nu se limitează la acumularea cunoțtințelor de către cei instruiți; deți această intenție se manifestă pregnant, ea vizează ți formarea capacității de a le utiliza, de a le aplica în situații ți în forme variate astfel încât întreaga imaginație a elevilor să fie gestionată în mod constuctiv.

Instruirea ți învatarea presupun nu numai „a țti să faci”, ci ți „a țti să rezolvi probleme, să-ți folosețti imaginația pentru a răspunde unor situații noi, a țti să faci” .Cu toate că această relație strânsă dintre cunoțtințe ți aplicațiile lor constituie un punct de vedere acceptat, este încă răspândită optica potrivit căreia nota distinctă a elevului „bine pregatit” o constituie cantitatea de informație pe care o stăpânețte.

Această optică devine ți mai gravă prin consecințele ei, atunci când cei care posedă un ansamblu apreciabil de cunoțtințe ți nu țtiu cum să-l folosească în realizarea unor acțiuni practice în care cunoțtințele cumulate îți găsesc utilizarea datorită lipsei stimulării creativității elevilor.

În pofida orientărilor promovate de teoria pedagogică actuală, ca ți a progreselor înregistrate ți din acest punct de vedere de noile curriculum-uri țcolare învățământul din țara noastră continuă totuți să fie „bogat” în informații ți relativ „sărac” în acțiuni menite să valorifice imaginația elevilor.

Modul de acumulare a cunoțtințelor se face prin două căi: A) prin confruntarea subiectului cu lumea înconjuratoare B) prin intermediul simbolurilor. Învațarea în scoală apare ca un loc ți moment privilegiate pentru acumularea

de cunoțtințe de o manieră intensivă, în contextul unor situații pedagogice care-l pun pe subiect în contact cu lumea simbolurilor, deci realul este relatat, evocat, explicat.

În copilărie este dominantă cunoațterea empirică stimulată de curiozitatea naturală a copilului, de reflexul de orientare în lumea reală, tendința înnascută spre activități proprii umane.

Page 26: Almanah de dascăl nr.9

Această activitate cognitivă realizată prin acțiunea directă de cunoațtere a lucrurilor precede cunoațterea prin transmiterea sistematică a informațiilor de către cei din jur. Ea servețte ca bază pentru învatarea sistematică la țcoală.

O altă determinare privețte faptul că procesul activității practice, prin caracterul său concret, constituie nu numai sursa unor informații, ci, în acelați timp, sursa unor probleme de investigat care suscită interesul, învatarea, iar procesul acesta este continuu ți ascendent pe masura inaintării în varstă a educabililor.

Activitățile practice constituie un izvor de cunoțtințe, mijloc de valorificare a imaginației, mijloc de pregătire ți de verificare a pregătirii pentru viață ți modalitate de formare a personalității.

Depățind ideea aplicativității cunoțtințelor dobândite, se preconizează participarea activă a elevului, atât de acumularea de cunoțtințe pe calea practicii, cât ți în aplicarea creatoare a cunoțtințelor în activitatea practică.

Lincoln spunea că ”Societatea are nevoie de ceea ce pot face oamenii, nu de ceea ce țtim”, deci soluția pentru progresul societății umane este aceea de a educa copii în spiritul valorificării la maxim a potențialului lor creator.

Bibliografie:

Ion T.Radu,Liliana Ezechil ”Didactica.Teoria Instuirii”, Editura Paralela 45, 2006 .

Laura Capiță, Carol Capiță ”Tendinte în didactică”, Editura Paralela 45, 2005.

Page 27: Almanah de dascăl nr.9

PROIECT TEMATIC

„TOAMNĂ, TOAMNĂ HARNICĂ

SI DE TOATE DARNICĂ”

Prof. Cimponerescu Titiana, Prof. Balazs Monika

GrădiniŃa P.P. Nr.25, Timişoara

TEMA PROIECTULUI: ”Toamnă, toamnă harnică ți de toate darnică”

TEMA ANUALÃ: “Când, cum şi de ce se întâmplă?”

NIVELUL: II (grupa mare „A”)

ECHIPA DE IMPLEMENTARE: educatoarele grupei ARGUMENT: De ce? Pentru ce? Din ce cauză? Acestea sunt doar câteva întrebări pe care ni le punem ori de câte ori natura ne trezeşte interesul şi curiozitatea. În această

Page 28: Almanah de dascăl nr.9

etapă, lanŃul întrebărilor pare nesfârşit: “De ce pleacă rândunelele de la noi?”; “De ce cad frunzele din copaci?”; “De unde vine ploaia?”; “Oare plantele ştiu că sunt îngrijite?” Studierea mediului, pe care noi punem un mare accent, are ca finalitate nu numai pregătirea pentru viaŃa reală, ci şi însuşirea unor noŃiuni, educatoarea având rol de ghid în această lume a ştiinŃei. Având permanent în atenŃie faptul că ştiinŃa este un mod de a gândi şi observând dorinŃa copiilor de explorare a naturii, am conceput împreună cu aceştia proiectul tematic: “Toamnă, toamnă harnică ți de toate darnică”. În cadrul acestui proiect vom încerca să investigăm, să răspundem întrebărilor ce Ńin de mediul înconjurător, să înŃelegem schimbările din natură şi urmările lor. DURATA: 4 săptămâni. SCOPUL: Scopul acestui proiect este de a îmbogăți cunoțtințele copiilor despre

anotimpul toamna ți bogățiile sale. OBIECTIVE OPERAțIONALE: Domeniul Limbă şi comunicare

� Să participe la activităŃile de grup, inclusiv la activităŃile de joc, atât în

calitate de vorbitor, cât şi în calitate de auditor. � Să-şi îmbogăŃească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienŃei,

activităŃii personale sau a relaŃiilor cu ceilalŃi; � să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical; � Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înŃelegând în

mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia; � Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime,

ghicitori, povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive.

Domeniul ŞtiinŃe

� Să-şi îmbogăŃească experienŃa senzorială pe baza unor însuşiri (formă, mărime, culoare, gust, miros) luate în considerare separat sau mai multe simultan;

� Să efectueze operaŃii cu grupele de obiecte constituite în funcŃie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare,

Page 29: Almanah de dascăl nr.9

comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităŃii prin punere în corespondenŃă;

� Să înŃeleagă raporturi cauzale între acŃiuni, fenomene (dacă...atunci) prin observare şi realizare de experimente;

� Să vizualizeze filmulețele didactice prezentate.

Domeniul Om şi societate:

� Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaŃa socială, precum şi reguli de securitate personală (ex.: importanŃa alimentelor sănătoase pentru organismul uman);

� Să trăiască în relaŃiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranŃă, armonie, concomitent cu învăŃarea autocontrolului;

� Să efectueze operaŃii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice; � Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăŃirea acestuia prin

lucrările personale.

Domeniul Estetic şi creativ:

� Să obŃină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii;

� Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la activităŃile plastice; � Să-ți insuțească noi tehnici de lucru; � Să utilizeze corect materialele şi tehnicile de lucru; � Să diferenŃieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a

sunetelor muzicale.

Domeniul Psihomotric:

� Să cunoască regulile de igienă personală; � Să aplice regulile de igienă a alimentelor; � Să participle activ la activitățile de mițcare organizate în sala de grupă sau în

aer liber.

Page 30: Almanah de dascăl nr.9

� CENTRE DE INTERES DESCHISE ŞI MATERIALE INFORMATIVE PUSE LA DISPOZIłIA COPIILOR BIBLIOTECĂ

- Imagini, cărți, reviste, atlase; - Fişe support; - Pliante; - planşe tematice; - albume, jetoane.

ARTĂ

- Creioane colorate, acuarele; - pensule, coli desen; - plastilină şi planşete; - materiale din natură (Frunze,

fructe, legume, crenguŃe, flori, etc.);

- hârtie glasată şi creponată, hârtie colorată, lipici.

JOC DE ROL - jetoane cu imagini specifice; - anotimpului toamna; - mulaje, coşuri, tăviŃe; - set bucătărie, borcane plastic; - pungi, cântar, tacâmuri şi farfurii

unică folosinŃă; - halate, şorŃuleŃe.

CONSTRUCłII - truse “Lego”; - maşinuŃe, camioane; - cuburi lemn.

ŞTIINłĂ - materiale din natură;

- puzzle, calendarul naturii; - coşul toamnei; - flori de toamnă; - filmulețe didactice.

NISIP ŞI APĂ - lădiŃă nisip, forme, unelte; - seminŃe pentru plantat; - flori, pietricele, vase apă; - unelte grădinărit (plastic).

Page 31: Almanah de dascăl nr.9

INVENTAR DE PROBLEME

CE ŞTIM? CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂM? o Suntem în anotimpul toamna; o Toamna cad frunzele; o Toamna se coc fructele şi legumele; o Fructele şi legumele au multe

vitamine; o Produse din fructe ți legume; o Toamna este unul din cele 4

anotimpuri.

o De ce îngălbenesc frunzele toamna? o De unde vine ploaia? o Cum se formează ploaia? o Cum se formează anotimpurile? o Ce vitamine au fructele şi legumele? o De ce au sâmburi şi seminŃe? o Când e frig de unde îți ia corpul

vitaminele necesare? o Cum se numesc florile care înfloresc în

anotimpul toamna? o Ce-i trebuie unei flori să crească? o Care este alcătuirea unei plante? o Care sunt părțile component ale unei

flori? o Cum devine floarea fruct?

Page 32: Almanah de dascăl nr.9

HARTA PROIECTULUI „ÎN LIVADĂ” „ ÎN GRĂDINA DE LEGUME” HARNICĂ

țI DE TOATE D „PRIETENII LUI „CULOARE țI VÂJÂIE PARFUM ” VÂNT”

TOAMNĂ, TOAMNĂ

HARNICĂ, ŞI DE TOATE

DARNICĂ

Page 33: Almanah de dascăl nr.9

RESURSE: � UMANE: preşcolarii grupei, cadre didactice, părinŃi, agricultori. � MATERIALE: atlas, fructe, legume, flori, frunze, planşe tematice, plastilină,

planțete, lipici, carioci, creioane colorate, hârtie colorată, hârtie creponată, acuarele, cărŃi, revise, pliante, mulaje, materiale din natură, aparat de fotografiat, DVD player, aparatură audio-video.

� METODE, PROCEDEE, TEHNICI: ObservaŃia spontană şi dirijată Experimentul Jocul ExplicaŃia ConversaŃia DemonstraŃia ExerciŃiul Expunerea narativă Problematizarea Brainstorming-ul Cubul Termeni - cheie iniŃiali

CENTRUL TEMATIC: coşuri cu fructe, legume, flori, materiale din natură.

SCRISOARE DE INTENłIE Stimati părinți, Vă aducem la cunoțtință că în săptămânile următoare vom derula proiectul

tematic: ,,Toamnă, toamnă harnică ți de toate darnică ”. În cadrul proiectului vom discuta despre fructele, legumele ți florile de

toamnă, dar ți despre fenomene specifice anotimpului. Vă rugăm să discutați cu copiii pe această temă ți să ne ajutați cu materiale cum ar fi: reviste, imagini cu fructe ți legume, ghicitori, curiozități.

Vă mulțumim pentru intelegere! Cu mult respect,

Educatoarele grupei.

Page 34: Almanah de dascăl nr.9

DESCRIEREA PROIECTULUI :

Acest proiect tematic se va desfățura pe o perioadă de patru săptămâni tocmai pentru a putea surprinde într-o viziune cât mai amplă aspectele specifice anotimpului toamna. Contactul nemijlocit cu mediul oferă copiilor multiple si noi posibilitati de cunoastere a unor aspecte din natura, legaturile dintre acestea, cauzele care le determina si urmarile care le au.

Prin intermediul proiectului dezvoltat, vom incerca sa-i “inarmăm” pe copii cu cunostinte precise, largindu-le orizontul intelectual, dezvoltandu-le capacitatea de a cerceta si de a descoperi relatiile dintre fenomene.

EVALUAREA PROIECTULUI :

• Organizarea de expoziții cu lucrările copiilor; • Portofoliile copiilor, C.D. cu poze; • Fițe de evaluare.

SCRISOARE DE MULłUMIRE StimaŃi părinŃii ,

Noi cei din grupa mare „A”, împreună cu educatoarele, vă mulŃumim pentru ajutorul dat la desfăşurarea proiectului “Toamnă, toamnă harnică ți de toate darnică”.

Cu aceasta ocazie, am aflat foarte multe lucruri noi, am învăŃat să preŃuim legumele şi fructele, să iubim toamna pentru bogăŃiile ei. Noi toŃi vă invităm să admiraŃi expoziŃia de lucrări.

Vă multumim si vă aşteptăm cu drag!

Copiii şi educatoarele grupei BIBLIOGRAFIE:

� Breben S., Ruiu G., Gongea E., Fulga M., Metode interactive de grup, Ghid metodic, Ed. Arves 2002

� Curriculum pentru învăŃământul preşcolar, Didactica Publishing House, Bucureşti, 2009

� Lespezeanu Monica, TradiŃional şi modern în învăŃământul preşcolar, Ed. Omfal EsenŃial, Bucureşti, 2007

Page 35: Almanah de dascăl nr.9

� Preda Viorica, Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed. Miniped, Bucureşti, 2002

� Revista învăŃământul preşcolar, M.Ed.C, nr. 1-2, 2008 / 1-2, 2009.

Page 36: Almanah de dascăl nr.9

PROIECT INTERDISCIPLINAR

PROF. Costea Agnes

CLASA PREGĂTITOARE „ PITICII „ – LICEUL TEHNOLOGIC PENTRU TRANSPORT RUTIER TÎRNAVA

1.TEMA: TOAMNĂ-TOAMNĂ HARNICĂ

2. ARIA CURRICULARĂ/ DISCIPLINA:

CLR, MEM, AV, MM

3. STRUCTURA PRIECTULUI:

COMPETENłE GENERALE:

- receptarea de mesaje orale în contexte de comuicare cunoscute;

- exprimarea de mesaje orale simple în diverse situaŃii de comunicare;

- receptarea unei varietăŃi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute;

- exersarea responsabilităŃii personale şi a flexibilităŃii legate de bogăŃiile toamnei;

- recunoaşterea şi utilizarea numerelor în calcule elementare ;

- sortarea şi reprezentarea unor date în scopul rezolvării de probleme;

- explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare;

- realizarea de creaŃii funcŃionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse;

- receptarea repertoriului de cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical;

- raportarea spontană la muzică prin intrmediul propriilor abilităŃi creative .

COMPETENłE SPECIFICE:

-recunoaşterea unor detalii dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar;

Page 37: Almanah de dascăl nr.9

- participarea la dialoguri scurte, în situaŃii de cumonicare uzuală;

- exprimarea de idei, trăiri personale şi informaŃii prin intermediul limajelorn neconvenŃionale;

- orientarea şi mişcarea în spaŃiu în raport cu repere/precizate, folosind sintagme de timpul: în, pe, deasupra, în faŃa, sus, joc;

- manifestarea curiozităŃii faŃă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual;

- descoperirea utilităŃii obiectelor realizate prin efort propriu;

- cântarea în colectiv a cântecelor, asociind mişcarea sugerată de text;

- executarea unui dans cu mişcarea repetată pe un cântec simplu.

4. JUSTIFICAREA PROIECTULUI:

Elevii, din clasa pregătitoare urmăresc, aspecte generale despre anotimpul toamna, fenomene ale naturii, munca şi activitatea oamenilor, a vieŃuitoarelor, fantezia şi culoarea din jurul lor.

5. CONłINUTURILE ÎNVĂłĂRII:

Comunicarea în limba română (CLR): *-* memorizare: ’’Toamna’’, de Demostene Botez;

’’Gândăcelul’’, de Emil Gârleanu ;

*-* poveste cu început dat: ’’Ce ne aduce toamna în coş?.

*-* convorbire: ’’A sosit toamna’’;

’’FrumuseŃile toamnei’’;

’’De ce cad frunzele’’;

*-* lectură: ’’Balada unui greier mic’’, de G. Topârceanu;

’’Frunza’’, de Emil Gârleanu.

Matematică şi explorare mediului (MEM): *-* joc didactic: ’’Legumele vesele’’; ’’Ce ştii despre toamnă?’’, ’’Al cui este fructul?’’, ’’Numără legumele’’.

Page 38: Almanah de dascăl nr.9

*-* joc de rol: ’’La cules ’’;

’’Sortează zarzavatul’’;

’’De-a aprozarul’’;

’’De-a gospodinele’’.

Arte vizuale şi lucru manual (AV/LM): *-* ’’Frunze colorate ’’;

’’Festivalul Toamnei’’;

’’Mărul şi para’’.

Muzică şi mişcare (MM): *-* cântec: ’’A,a,a, acum e toamnă da!’’;

’’Bate vântul frunzele’’;

*-* joc: ’’Culesul viilor’’;

’’Mirosul florilor ’’.

6. ELEMNTE CHEIE:

* Întrebări cheie: *-* Ce rol au fructele şi legumele în alimntaŃia oamenilor?;

*-* De ce cad frunzele?;

*-* Ce se întâmplă cu vieŃuitoarele toamna?;

* Întrebările unităŃii: *-* Cum se consumă fructele ?;

*-* Cum conservăm fructele şi legumele?;

*-* Cum se pregătesc vieŃuitoarele toamna?.

* Întrebări de conŃinut: *-* Ce fruct iŃi place?;

*-* Ce-Ńi aduce toamna în coş?;

*-* De unde vine ploaia?;

7. EXPERIENłE DE ÎNVĂłARE:

* ExperienŃa concretă: *-* Observarea fructelor şi legumelor din grădina bunicii;

*-* Fenomene ale naturii.

Page 39: Almanah de dascăl nr.9

* Observare reflectivă: *-* Rolul consumuli de fructe şi legume;

*-* Munca în echipă.

* ÎnvăŃarea conceptelor: noŃiunilor despre: noŃiuni despre fructe, legume, fenomene ale naturii, plante şi vieŃuitoare;

*ÎnvăŃarea construcivă: trasarea stropilor de ploaie, codiŃa frunzei, cârcelul viŃei de vie.

8. EVALUARE: formularea unor răspunsuri logice, analiza răspunsurilor, analiza mişcărilor, valorificarea experienŃei personale, analiza tehnicii de lucru.

9. RESURSE MATERIALE:cărŃi, imagini cu toamna, fructe, legume, flori, coşuri,

jetoane, pliante, frunze ruginii, etc.

10. Metode: explicaŃia, conversaŃia, demonstraŃia, exerciŃiului, analiza.

Page 40: Almanah de dascăl nr.9

PROIECT INTERDISCIPLINAR

Propunător: prof. înv. primar Costea Agnes- L.T.T.R. Tîrnava, jud. Sibiu Tema: Fructele toamnei Discipline / arii curriculare:

Comunicare în limba română, Matematică şi cunoaşterea mediului, Arte vizuale, Dezvoltare personală, Muzică şi mişcare, EducaŃie pentru societate Structura proiectului: CompetenŃe ale învăŃării integrate -CunoştinŃe

- schimbările din livadă toamna

- activităŃile oamenilor în acest anotimp în livadă

- bogăŃiile livezii

- importanŃa fructelor în alimentaŃie

-CapacităŃi instrumentale

- colectarea de date, de informaŃii şi impresii, împărtăşirea acestora în grup organizat, sortarea şi clasificarea pe baza unor criterii date, utilizarea unor materiale şi tehnici, crearea unui album, dramatizarea unei secvenŃe din acŃiunile la care au participat;

-Atitudini şi valori

- respectarea alimentaŃiei sănătoase; - exersarea unor deprinderi corecte de protejarea mediului (îngrijirea pomilor din livezi şi nu numai); - preŃuirea muncii depuse pentru obŃinerea recoltelor toamnei;

Planificarea timpului: 2 săptămâni Resurse: materiale: materiale din natură, tabele, grafice, hârtie colorată, lipici, foarfecă, acuarelă, textul cântecului „Toamna”, CD, text suport poezia „Fructele”, album fotografic, aparat foto, costume reprezentând fructe procedurale: observaŃia dirijată; conversaŃia euristică; explicaŃia; demonstraŃia; exerciŃiul; problematizarea; dramatizarea; forme de organizare: frontală, în grup, individuală

Proiectarea şi dirijarea activităŃilor de învăŃare:

- colectarea şi interpretarea datelor culese de pe teren; – stabilirea alături de copii a punctelor de interes aplicate în proiect; – întocmirea împreună cu elevii a unui plan al proiectului ; – valorificarea datelor culese de pe teren sub forma unor activităŃi integrate, în grupuri

Page 41: Almanah de dascăl nr.9

de lucru; 10. - crearea unui album ilustrat al fructelor;

Schemă orientativă pentru activităŃi

Săptămâna 1

Suport pretext - plimbare în livadă

- stabilirea grupurilor de lucru; - stabilirea, cu ajutorul copiilor, a unui set de norme de conduită de-a lungul

proiectului, şi nu numai, precum si a normelor de protecŃie şi securitate a muncii; - observarea schimbărilor petrecute în natură; - adunarea unor fructe din livadă.

Vizită în vie şi în livadă.

- culegerea unor fructe şi gustarea lor (în condiŃii de igienă);

Vizită în piaŃa agro-alimentară

- observarea acŃiunii de vânzare-cumpărare: selectarea mărfii, cântărirea şi plata;

Sortarea, clasificarea, ordonarea produselor adunate

Imortalizarea momentelor surprinse în vizite, cu ajutorul aparatului foto

Vizionarea unui film adecvat temei

Săptămâna 2

Text suport poezia „Fructele”

AudiŃie şi interpretare muzicală cântecul „TOAMNA” din folclorul copiilor

Ordonarea, compararea, alcătuirea de tabele, grafice, pe baza materialului concret adunat din natură

Formarea şi dramatizarea acŃiunii unor „Carnavalul fructelor de toamnă”, prin

Page 42: Almanah de dascăl nr.9

costumarea copiilor, însoŃită de gestică şi onomatopee

Realizarea de colaje şi picturi, realizarea unor obiecte (folosind materialele adunate din natură)

Realizarea unui meniu bazat pe fructe (Salata de fructe)

Realizarea unui album cu imaginile surprinse fotografic în timpul desfăşurării activităŃilor

MAPA ÎNVĂłĂTORULUI

LICEUL TEHNOLOGIC PENTRU TRANSPORT RUTIER TÎRNAVA

CLASA PREGĂTITOARE „ PITICII „

ÎNV.COSTEA AGNES

Pentru anul scolar 2012-2013 fiecare învăŃătoare trebuie să aibă pe masa de lucru o mapă funcŃională cu materiale, fiindu-i utilă în demersurile educaŃionale cu elevii şi pentru perfecŃionarea proprie.

Mapa învăŃătorului trebuie să cuprindă : materiale cu date personale, materiale necesare desfăşurării activităŃii instructiv-educative cu şcolarii, materiale de perfecŃionare, legislaŃie şcolară, corespondenŃă.

A. Date personale ale educatoarei - curriculum vitae

- fişa postului

Page 43: Almanah de dascăl nr.9

- fişa de evaluare a activităŃii didactice

- materiale personale de specialitate de valoare

- diplome, gradatii, ordine, distincŃii

B. Activitatea de la clasă

- catalogul clasei

- structura anului scolar

- orarul clasei

- planul cadru

- programa şcolară

- planificarea semestrială/anuală

- planificarea activităŃilor opŃionale

- programul educativ pe clasă, extracurricularele proiectate

( planificare, evidenŃă, contribuŃii personale sau în echipă)

- proiecte didactice adecvate curente şi schiŃe de proiect

- modele de proiecte pentru toate categoriile de activităŃi şi mijloacele de realizare ale acestora

- teste de evaluare

- trusa personală cu materiale elaborate de cadrul didactic: referate metodico-stiinŃifice, parteneriate educaŃionale şi instituŃionale, activităŃi integrate, activităŃi incluzive, carŃi personale, eseuri, etc.

- fişe de evaluare pentru şcolari, pe nivele de vârstă şi pe categorii de copii( avansaŃi, mai puŃin avansaŃi ), grafice, acŃiuni, monitorizări

- lista cu materialele didactice existente în sala de clasă

- componenŃa comitetului de părinŃi, mapa cu documente

( tematică, procese verbale, referate, propuneri cu finalizări de

sponsorizare, chitante, grafice, tabele)

Page 44: Almanah de dascăl nr.9

- auxiliarele didactice utilizate de şcolari, precum şi

auxiliarele folosite de cadrul didactic

- registrul de evidenŃă a şcolarilor, completat la zi

- registrul de evidenŃă a activităŃii didactice , la zi

- caietul cu observaŃii psihopedagogice a şcolarilor.

C.PerfecŃionare, performanŃe

- calendarul activităŃilor de perfecŃionare la comisia metodică, la consiliul profesoral şi la cercul pedagogic; acŃiunile mari ale unităŃii de învăŃământ şi ale I.S.J.-ului

- descriptori de performanŃă

- tabel nominal cu copiii cu potenŃial intelectual şi psiho-fizic mare, sau cu probleme în dezvoltare pe diverse aspecte, acŃiuni concrete

- proiecte, programe personale, parteneriate locale, judeŃene, naŃionale, internaŃionale

- referate metodice-ştiinŃifice, studii, articole

- publicaŃii personale şi/sau în echipă

- colecŃii de ziare în domeniu, reviste de pedagogie, de specialitate, programe, cărŃi de pedagogie, psihologie

D. Banca de date legislativă

- legislaŃie şcolară - regulamentul de organizare şi funcŃionare a învăŃământului şcolar

- norme, notificări

- scrisori metodice pentru aplicarea programei de învăŃământ elaborate de M.Ed.C.T.S, I.S.J-.Sibiu, sau de responsabilele cercurilor pedagogice

- documente de încadrare, statut, mişcare de personal

- adrese – corespondenŃă

Page 45: Almanah de dascăl nr.9

Prezentul material se presupune a fi un punct distinct al cadrelor didactice care lucrează cu şcolarii , el poate fi schimbat sau adaptat în conformitate cu cerinŃele conducerilor de unităŃi de învăŃământ, poate fi completat şi îmbunătăŃit cu rezultatele preocupărilor educaŃionale şi cu performanŃele curente ale cadrelor didactice.

Asigur cadrele didactice din învăŃământul primar că: având pe masă o mapă cu materialele prezentate mai sus, funcŃională, completată la zi cu responsabilitate şi probitate profesională, cu rezultatele zilnice, frumoase, cu elevii din clasă, va constitui o „ Carte de vizită personală ”, care va atrage respectul de sine şi al celor din jur.

Page 46: Almanah de dascăl nr.9

ÎNV.COSTEA AGNES

Page 47: Almanah de dascăl nr.9

DATA TEMA DATA TEMA

20 sept.

2012

���� Prezentarea structurii anului şcolar

���� Prezentarea planului cadru al clasei şi schema orară a clasei

���� Alegerea obiectului opŃional ���� Orarul săptămânal şi

programul zilnic ���� Necesarul de rechizite şcolare ���� Necesarul de auxiliare

didactice ���� Stabilirea programului de

consultaŃii cu părinŃii

27 sept.

2012

���� Norme de protecŃie ale elevilor

���� Alegerea Comitetului de părinŃi

���� Chestionar “ Să ne cunoaştem “

���� Probleme organizatorice

���� DiscuŃii libere

4

oct.

2012

���� Constituirea unei baze de date la nivel de şcoală şi judeŃ cu numele şi prenumele părinŃilor; numere de telefon

���� Propuneri de activităŃi extracurriculare

���� DiscuŃii libere ���� Referat ,, Profesiunea de

părinte – A fi sau a nu fi părinte model “

25

oct.

2012

���� Programul zilnic al elevilor

���� Chestionar,, Comunicarea”

���� Prezentarea situaŃiei la învăŃătură şi disciplină

���� Referat ,, Consilierea părinŃilor în şcoală “

���� Floarea roşie-prezentare ppt

2

noi.

2012

���� Cât de bine ne cunoaştem copiii?

���� Chestionar ,,Cât de bine ne cunoaştem copiii ? “

���� SituaŃia la învăŃătură ���� Referat « EducaŃia copilului în

familie »

12 noi.

2012

���� Sănătatea fizică, emoŃională şi socială

���� Îndrumări privind îmbunătăŃirea situaŃiei la

învăŃătură

���� Sfaturi “ Pentru părinŃi “

19 ���� Familie - şcoală , interacŃiune şi comunicare

26 ���� Dezordinea şi neglijenŃa –

Page 48: Almanah de dascăl nr.9

noi.

2012

pentru reuşita şcolară ���� Referat ,, Inadaptarea şcolară

, cauze şi modalităŃi de prevenire ’’

���� SituaŃia la învăŃătură ���� Despre gesturile marunte-

prezentare ppt

nov.

2012

trăsături negative de caracter la elevi. Prevenirea şi înlăturarea lor

���� Referat,,EducaŃia părinŃilor la clasele primare “

3

dec.

2012

���� Drepturile şi îndatoririle copiilor

���� Recompense şi pedepse ���� Comunicarea eficientă ���� Referat ,, Consilierea,

orientarea şi educaŃia părinŃilor “

���� Drepturile copilului – prezentare ppt

10 dec.

2012

���� Stabilirea modului de desfăşurare a serbării de iarnă

���� Chestionar ,,Cum mă comport cu copilul meu “

���� Un pahar cu lapte - prez. ppt

17 dec.

2012

���� Prezentarea rezultatelor şcolare

���� EducaŃia copilului ���� Referat,, Rolul familiei în

ed.copilului ”

Page 49: Almanah de dascăl nr.9
Page 50: Almanah de dascăl nr.9

SEMESTRUL AL II – LEA

TEMA DATA

���� Succesul şi insuccesul şcolar - implicaŃii, cauze , remedii

���� SituaŃia la învăŃătură ���� Chestionar ,,Cum învaŃă copilul meu” ���� Referat De ce Ńipă oamenii unii la alŃii

16 ianuarie 2013

���� De ce mint copiii ���� DiscuŃii libere ���� Creionul - prezentare ppt

21 februarie 2013

���� Factorii psihologici ai succesului şcolar ���� Referat “ Timiditatea “

28 februarie 2013

���� Tratarea diferenŃiată şi succesul şcolar ���� Cunoaşterea de sine ���� Cine sunt eu? Eu şi familia mea!

4 martie 2013

���� Elevul meu , copilul dumneavoastră, cetăŃeanul de mâine

���� Reguli de comportare civilizată ���� Prăjitura dragostei pentru mama ���� Stăpânul cadoului meu - prezentare ppt

11 martie 2013

���� Educarea şcolarilor mici în sprijinul valorilor morale ���� Povestea şoricelului - prezentare ppt ���� Referat ,, Copilul disciplinat, bucuria părinŃilor ’’ ���� Cultivarea sensibilităŃii artistice a copiilor

18 martie 2013

���� Rolul grupului în dezvoltarea personalităŃii elevilor ���� Referat “ Copilăria în lumini şi umbre “

25 martie 2013

���� Anturajul copilului – la şcoală şi în afara şcolii ���� Dezbatere, discuŃii - Ce rol joacă grupul de prieteni ? ���� Femeia cea lacomă - prezentare ppt

5 aprilie 2013

���� ViolenŃa în şcoli – norme de conduită morală în relaŃia învăŃător-elev , elev-elev

���� Referat ,, Modificarea comportamentelor nedorite la elevi ’’

16 aprilie 2013

Page 51: Almanah de dascăl nr.9

���� ViolenŃa din desenele animate - prezentare ppt, broşuri

���� Focul-prieten sau duşman - norme PSI ���� Peticul de pământ - prezentare ppt

22 aprilie 2013

���� Norme de igienă – combaterea bolilor transmisibile ���� Referat,,Copiii trăiesc cum învaŃă ‘’ ���� Cum ai putut? - prezentare ppt

29 aprilie 2013

���� DiscuŃii libere, prelegere ���� Referat ,, Activitatea independenta a elevilor ’’

6 mai 2013

���� Arborele genealogic – să nu ne uităm strămoşii ���� Modelul personal – prima componentă în educaŃie ���� Bancnota de 20 de dolari – prezentare ppt

14 mai 2013

���� Pericolul stresului de la o vârstă fragedă ���� Povestea măgarului - prezentare ppt

20 mai 2011

���� TendinŃe greşite în educarea copiilor de către părinŃi

���� Referat “ Prevenirea violenŃei în şcoala şi familie “

27 mai 2013

���� Cartea, noile mijloace media şi educaŃia ���� Referat “ Cum motivez copilul să citească ? “

3 iunie 2013

���� ŞedinŃa cu părinŃii văzută ca o conferinŃă de presă ���� Referat “ Mijloace de realizare a succesului şcolar “

10 iunie 2013

���� Urmări ale unei educatii necorespunzătoare primită în familie

���� SituaŃia la învăŃătură şi purtare ���� Am şi eu doua mâini - prezentare ppt

17 iunie 2013

NOTĂ:

În cadrul fiecărei activităŃi de consiliere

se va acorda un spaŃiu de timp pentru analiza situaŃiei şcolare a elevilor din săptămâna precedentă,

precum şi pentru prezentarea conŃinuturilor

ce vor fi abordate în săptămâna imediat următoare.

Page 52: Almanah de dascăl nr.9

PRIMA ZI ÎN CLASA PREGĂTITOARE

Într-adevăr e greu fiecare început?

Prof. Costea Agnes

Respingerea şcolii se poate repeta multe dimineŃi la rând. La mulŃi elevi însă este altă situaŃie: fără despărŃiri prelungite, fără îmbrăŃişări disperate a părinŃilor, fără plânsete şi Ńipete. Înăuntru în şcoală, un pupic şi la revedere.

MulŃi părinŃi se uită cu o oarecare invidie la aceste situaŃii. Care este cauza acestor diferenŃe majore? Oare nu-i copilul pregătit pentru şcoală? Pregătirea pentru această etapă a vieŃii sale

„ CLASA PREGĂTITOARE ” nu este dată de reacŃiile care le are şcolarul dimineaŃa. Aceste reacŃii disperate sunt cauza temerii de despărŃire de

„ ruptură ”. Această temere este mai des a părintelui şi nu a copilului. Vrem noi părinŃii ca şcolarul nostru să petreacă o jumătate de zi în afara familiei?

Aceasta este prima despărŃire dintr-un lung şir ce urmează până la ruperea definitivă de familie şi întemeierea uneia proprii. Se cunoaşte din îndelungi experimente că acest eveniment marchează mai mult mama decât copilul în sine! Copilul simte ataşamentul şi neliniştea mamei care i se transmite şi lui. Acest sentiment, al mamei, nu trebuie în nici un caz condamnat, este firesc, doar că trebuie să îl controlăm şi să ne concentrăm ca temerile noastre să nu îngreuneze viaŃa elevului.

☺☺☺☺ Pentru început să facem despărŃirea cât mai scurtă. Putem să-l îndrumăm spre jucării pe copil sau chiar să ne jucăm puŃin cu el dar, dacă tot este atât de dureroasă despărŃirea să o facem cât mai scurtă.

☺☺☺☺ Chiar dacă copilul plânge trebuie să-i explicăm că la amiază părinŃii vin după el, pe urmă un pupic şi la revedere! Cine respectă aceste reguli acela nu va mai

Page 53: Almanah de dascăl nr.9

avea probleme după câteva zile. În nici un caz să nu ducem copilul acasă dacă plânge. Liniştirea copilului este treaba învăŃătoarei.

���� Niciodată să nu vorbim cu celelalte mame, de faŃă cu copii, problemele din clasă. Copiii aud, înregistrează totul. Dacă copilul va observa că cu plâns şi cu isterii ne impresionează, nu vom avea prea multe şanse să trecem cu bine acest prag dificil atât pentru copil cât şi pentru părinŃi!

���� Să vorbim cu copilul despre experienŃele din grădiniŃă, să-l întrebăm dacă lui i-a plăcut. Să nu ne speriem dacă va spune că e plictisitor, că e prea multă gălăgie sau că-i „o prostie mare”. Să nu ne mirăm nici dacă nu va dori să povestească despre grădiniŃă. Acest răspuns este de obicei o regulă şi nu o excepŃie şi trebuie să respectăm tăcerea copilului pentru că aceasta înseamnă că vrea să-şi păstreze propriile experienŃe. Să nu obligăm niciodată copilul să vorbească despre grădiniŃă sau să-şi arate desenele realizate acolo.

- Trebuie să ne concentrăm asupra independenŃei şi încrederii elevului

în propriile forŃe.

- Trebuie să avem încredere în el.

���� Să facem posibile relaŃiile cu alŃi elevi, colegi, prieteni. ���� Să încurajăm vizitele la prieteni. ���� Să răspundem la întrebările elevului. ���� Să vorbim cu copilul despre şcoală, chiar dacă acesta respinge ideea în sine. ���� Să cumpărăm împreună lucruşoarele pentru clasă, lăsându-i chiar să le aleagă:

păpucei de casă, covor, jucării, cărŃi, rechizite.

Page 54: Almanah de dascăl nr.9

���� Nu impune nimic, ci negociază, cu răbdare şi perseverenŃă, fără a-l şantaja sau a-i oferi recompense. Fii caldă, apropiată, deschisă mereu. ���� Nu renunŃa la hotărârea luată, pentru a o înlocui cu una mai blândă. ObŃii

doar dezorientare, nesiguranŃă, lipsă de încredere. ���� Studiază-Ńi bine elevul şi ajută-l să-şi descopere şi să–şi dezvolte propriile

înclinaŃii. Nu-l obliga să facă ceea ce Ńi-ai dorit tu şi n-ai putut. ���� Nu fii intransigentă şi rigidă, se poate ca nici el să nu ştie încă precis ce îşi

doreşte. ���� SusŃine-Ńi elevul, fă-l să simtă că-i eşti alături, că nu e singur şi că îl vei ajuta

în continuare, indiferent de hotărârea pe care o va lua.

Page 55: Almanah de dascăl nr.9

OBICEIURI țI TRADIțII DE IARNĂ DIN JUDEțUL HUNEDOARA

EDUCATOARE BÂLTEANU MARIANA GRĂDINIțA CU PROGRAM PRELUNGIT NR. 6 DEVA

Păstrător al virtuŃilor noastre şi al istoriei, leagăn al artei milenare, satul ne este rădăcina, taina şi temelia . Satul cu îndeletnicirile oamenilor şi tradiŃiile lor, poate fi subiectul unei pătrunderi care să reliefeze probleme de educaŃie morală. Cunoscând viaŃa bătrânilor satului, fiind legaŃi de viaŃa oamenilor de acolo, tinerii vor nutri în fiinŃa lor dorinŃa de a perpetua virtuŃile străbunilor. Cultura populară reprezintă un domeniu vast cu un conŃinut deosebit de bogat şi variat , care cuprinde creaŃia literară şi muzicală a poporului , dansurile şi obiceiurile, înŃelepciunea exprimată prin proverbe şi zicători, dar şi felul în care , din cele mai vechi timpuri, oamenii îşi aşezau satele, îşi construiau locuinŃe sau îşi construiau unelte de muncă . În ansamblul culturii populare tradiŃionale, obiceiurile formează un capitol important, fiindcă întreaga viaŃă a omului, munca lui din timpul anului şi diferitele lui ocupaŃii, relaŃiile cu semenii lui şi cu întruchipările mitologice erau şi în trecut intercalate cu obiceiuri.

Satul românesc este izvorul sensibilităŃii şi spiritualităŃii româneşti şi cum se spune din bătrâni , “satul românesc nu trebuie să moară, el trebuie să trăiască cu obiceiurile şi datinile sale cu ocupaŃiile şi portul oamenilor săi “.

În folclorul nostru unele obiceiuri au păstrat până astăzi forme ample de desfăşurare, în care vechile rituri se îmbină cu acte ceremoniale cu manifestări spectaculoase. Ele sunt adevărate sărbători populare bogate în cântece, dansuri, poezii, acte mimice şi dramatice. La aceste sărbători contribuie toate domeniile folclorului şi chiar unele domenii ale artelor populare plastice, de pildă costumul şi diferite obiecte de recuzită. În cultura noastră tradiŃională obiceiurile pe care folcloriştii le-au denumit calendaristice sau de peste an, împreună cu cele pe care le-au numit ale vieŃii de familie formează un sistem de complexe interrelaŃii, un sistem corelat cu viaŃa

Page 56: Almanah de dascăl nr.9

omului, cu viaŃa neamului ca celulă fundamentală a societăŃii noastre tradiŃionale, cu viaŃa comunităŃilor mai mici sau mai mari, locale sau regionale. Obiceiurile sunt acte de comunicare cu limbaj propriu, cu limbaj activ în care, pe lângă cantitatea de informaŃie comunicată, cantitatea de acŃiune este mult mai mare decât orice act de limbaj verbal. Ca acte de comunicare tradiŃionale, ele au un limbaj complex, pentru că la realizarea fiecărui obicei contribuie, de fapt, mai multe modalităŃi de expresie. “În comunităŃile folclorice, momentele importante ale ciclului calendaristic sunt însoŃite de complexe obiceiuri tradiŃionale.Anul este un ciclu de timp marcat prin acte care Ńin în special de activitatea productivă, un ciclu al muncilor agrare….”(M.Pop, P. Ruxăndroiu, Folclor literar românesc, ). Dintre obiceiurile tradiționale, se acordă o mare importanță sărbătorilor de iarnă de la sfârțitul anului ți începutul anului care debutează. Prima sărbătoare din acest ciclu este Sfântul Nicolae(6 decembrie) , “prima bucurie “ de iarnă a copiilor, fiindcă “papucii” lor, lăsaŃi la uşă, vor fi umpluŃi cu daruri de către Moş Nicolae, din care nu lipseşte vestita”nuia”, menită să-i mângâie,când dau dovadă de neascultare. Din punct de vedere religios se cântă Versul Sfântului Nicolae, “creştinilor ajutătoriu”, “îndreptătoriu” şi “de bine dădătoriu” , un frumos psalm care îl numeşte pe Sfântul Nicolae “bun părinte”, “cap sfinŃit”… Despre Sfântul Ignatie (Ignatul) , se reŃine doar posibilitatea “tăierii porcului”, după această dată, (20 decembrie), aşa cum menŃiona şi Povestea lui Ignat. Cea mai îndrăgită sărbătoare de iarnă, cu un pronunŃat caracter religios, încorporând cele mai frumoase şi încă vii obiceiuri, este Crăciunul, “sărbătoare creştină care aminteşte naşterea micului Cristos “, ca un corolar al perioadei de repetare, în timpul postului, a colindelor, începând de la copiii care “merg cu steaua” , şi “cu Lumea” sau “Vifleimul”, până la feciorii care “merg cu Irodul” sau cu “duba” (obiceiul cu” duba” este pe cale de dispariŃie) . Toate categoriile de colindători au “colindele lor”, în funcŃie de vârstă şi de repertoriul “transmis prin viu grai, din generaŃie în generaŃie”. Ovidiu Bârlea aprecia că “Începutul colindatului a fost lăsat în seama copiilor mici [ …] , InocenŃa vârstei oferea condiŃia prealabilă de puritate sacrală, garanŃie sigură a eficienŃei urătorilor “. “Copiii cu steaua” sunt cei mai mici colindători care , individual sau în grup, merg pentru prima dată cu colinda, imediat ce se lasă seara, ca să fie primii. Când copilul este prea mic, merge chiar însoŃit de părinŃi”prin vecini”sau la rudele mai apropiate, ca să vestească “naşterea lui Cristos”.

Page 57: Almanah de dascăl nr.9

Când merg în grup, copiii sunt îmbrăcaŃi de sărbătoare, în costume naŃionale peste haine groase. Ei poartă o stea mare în şase colŃuri, cu picior şi foarte frumos ornată: un disc dublu, cu diametru de 50 cm, acoperit cu hârtie glasată colorată, fâşii tăiate mărunt, peste care se pune şi staniol.”ColŃurile” stelei sunt şi ele ornate colorat şi se leagă între ele cu lanŃ de hârtie glasată şi cu beteală. Nu lipseşte “cingătăul” care îi anunŃă pe micuŃii colindători gazdelor.Aceste “cântece de stea” au o origine semicultă, cu stil modern, influienŃat de muzica bisericească orientală şi de muzica şi practica vest-europeană, iar textele dezvoltă o tematică exclusiv religioasă; lipsesc urările de încheiere şi refrenele atât de răspândite în colinde. Amintesc de câteva “cântece de stea “: Naşterea Ta , Cristoase,/ Dumnezeul nostru, /De la stea s-a învăŃat , / Răsăritul cel de sus, / Doamne ,mărire Ńie! . În casele unde sunt fete mici , se colindă Dalba-I fecioriŃă. Copiii “de şcoală” obişnuiesc să meargă “Cu lumea”. Aceştia se constituie în grup de colindători simbolizând personajele biblice (Dumnezeu, Arhanghelul, Adam, Eva, Dracul “, dar şi laice”ciobanii” şi reconstituie episodul izgonirii lui Adam şi a Evei din rai. Arhanghelul, Dumnezeu şi Adam sunt îmbrăcaŃi în haine albe, încinse cu brâu tricolor, pe cap purtând “caştete” asemănătoare cu cele din ceata Irozilor, care sunt ca o tocă îmbrăcată în hârtie glasată(fâții tăiate mărunt), ornată cu staniol color , brteală ți globuri. Coiful îngerului are trei colțuri, al lui Adam patru , iar al lui Dumnezeu este rotund, având deasupra două arcuri late de 2 cm. , intersectate , iar deasupra intersecției o cruce ațezată vertical. Atât arcurile cât ți crucea sunt învelite în staniol. Acum s-a renunțat la ,,colțuri” ți la ,,arcuri ” Eva este un băiat îmbrăcat în haine de fată: cămaşă cu flori negre , lăibăruŃ negru de “barşon”, şorŃ şi batic roşii sau înflorate sau în costum naŃional.

Dracul este îmbrăcat în negru, chiar şi pe faŃă se înnegreşte cu cremă neagră de ghete sau funingine, la fel şi pe mâini.Coiful său nu este ornat , este negru, înalt şi are două coarne, negre şi ele. Singurul ornament pe piept sunt lanŃurile cu clopote, prinse în diagonală, pentru a sublinia , ritmic , momente din colindă,iar în mână are un “furcoi” .”Lumea” , un glob mare, este purtată de Dumnezeu. Eva duce un pomişor împodobit cu mere, globuri, beteală, pomul oprit simbolizând păcatul originar.Ciobanii sunt îmbrăcaŃi în haine specifice: căciulă, cioareci şi bundă, purtând cu ei desagii, pentru a primi , merele, nucile, colacii şi cârnaŃii. AcŃiunea scenetei se desfăşoară în rai, de unde Adam şi Eva vor fi izgoniŃi.

Alte colinde ale ,,lumaților”: seara- Să fii vesel domnu,meu; dimineața- Bună dragă dimineață;

O altă formaŃie este Viflaimul ,formată din patru copii îmbrăcaŃi în alb, care poartă o căsuŃă cu acoperiş de mărimea unui paralelipiped, frumos ornată în interior cu păpuşi costumate naŃional care, învârtite cu un mâner, fac posibilă crearea unei

Page 58: Almanah de dascăl nr.9

atmosfere de sărbătoare. Două colinde sunt pe această temă:,,În orațul Viflaim” ți,, Nici o sărbătoare-n lume”. Cu “Irodul” odinioară mergeau numai feciorii ,,scăpați de armată ”, acum merg cei care pleacă în armată. Ceata lor este mult mai numeroasă(Irod, craii Valtezar, Melihor şi Gaşpar, cătana, popa şi ciobanii Acidon şi Coridon). Popa şi ciobanii pot fi recrutaŃi şi dintre bărbaŃii căsătoriŃi.

Cel mai falnic trebuie să fie Irodul , băiat înalt , suplu, îmbrăcat în costum de mătase roşie(atât haina cât ți pantalonii). Haina are modele cusute cu țnur galben ți epoleți din franjuri de mătase galbenă sau albă.La mijloc, un brâu lat , colorat ți o batistă cusută de iubita lui. În picioare poartă cizme negre , în mână , sabie cu franjuri mari, cu mânerul frumos ornamentat . Pe cap poartă un impunător “caştet”,de forma unui cocoş, care Ńine în cioc un glob oval, ca un ou, “emblema universului , opera divinităŃii supreme”semănând cu zeul egiptean Karf.Cațtetul său este cel mai frumos ornamentat în culori vii, predominând roțul(hârtie glasată, staniol, beteală, oglinjoare , globuri). Irod ,( feciorul care îl simbolizează) trebuie să întruchipeze tirania ți cruzimea ți să aibă o voce frumoasă ți puternică.

Craii poartă caştete în formă de tocă, împodobite pe măsura rangului lor, cu haine din mătase colorate diferit: Valtezar este îmbrăcat în albastru, Melihor în galben, iar Gaşpar în verde. ți acestea sunt împodobite , ca ți ale lui Irod, cu țnur, iar epoleții de culoarea hainei, cu franjuri de mătase. Pantalonii au vipuțcă de altă culoare, iar săbiile cu ,, zdrâncane” sunt prinse pe un ciucure.În timpul desfățurării ceremonialului, craii se autocaracterizează, colindând, cizmele lor au zdrângănele.

Ciobanii sunt cu cioareci şi cu bundă albă, pe cap poartă căciuli”miŃoase” întoarse într-o parte, pentru a putea prinde în vârf un ciucure mare, roțu.ți bâta lor este ,,dotată” cu zdrâncane. Sunt încălțați cu opinci.

Popa este îmbrăcat în haină neagră, peste care poartă patrafirul galben , pe care sunt cusute cruci negre.Pe cap are un potcap negru, cu o cruce galbenă în partea din față. În mână, poartă o cruce mare, de al cărei mâner sunt legate busuioc şi zdrâncane şi o carte de rugăciuni. Cătana (băiatul care intră primul în casă) este îmbrăcat în costum de mătase roşie, dar mult mai simplu.Simple sunt şi caştetul şi sabia.Poartă cizme ca şi Irod şi craii. Odinioară , când Irozii primeau doar produse,aveau ți ,,cal”, un om îmbrăcat în costum național , care purta desagii. Astăzi , nu mai este cazul , întrucât Irozilor li se dau doar bani, cât mai mulți, dacă este posibil. (cei mai mulți bani dau părinții fetelor mari, fiindcă, în acele case se organizează joc) . Irozii merg, astăzi la colindat cu ,, muzică”, o formație muzicală, cât mai bună. Înainte , muzica o asigura unul din ciobani cu fluierul sau lăuta.Banii se dau Irodului.

Page 59: Almanah de dascăl nr.9

”Ceremonialul “piesei se Ńese în jurul cruzimii lui Irod, pe tema “tăierii pruncilor”, pentru a-l face pe Isus să dispară. Textul aşa cum s-a transmis, este de o rară frumuseŃe, dublat de emoŃia pe care o transmit melodiile colindelor, în timp ce se fac “tăieturile”.Dintre acestea amintesc doar câteva titluri de colinde :O, ce neagră-i noaptea! O mărire-n-tru-nălŃime! O, ce nebunie! Când grupul de Irozi se apropie de o gospodărie, ciobanii au grijă să sune din clopote şi din zdrâncane, muzica sau “dubaşii”să cânte, iar ceilalŃi chiuie, Din grup se desprinde Cătana, care, în versuri, îl anunŃă pe gazdă că au venit “cu Craiu”, ca “să facem pomenire/ Despre –a lui Isus venire”.

Dacă la casa gazdei sunt fete, “irozii”le joacă, după melodii populare, apoi sunt “omeniŃi”de gazdă cu cozonaci, prăjituri sau chiar şi cu sarmale. În raport cu “coloritul” sărbătorilor, cu atmosfera solemnă de Crăciun, Anul Nou ocazionează , altă categorie de manifestări mai puŃin alegorice şi fastuoase, mai realiste. Dintre numeroasele obiceiuri de Anul Nou, amintesc: Pluguțorul, Sorcova, țurca,Cerbul, Buhaiul, Capra etc. Pluguşorul (interpretat de obicei de copii) trece în revistă întreaga muncă a câmpului ( de la arat, la semănat, până la coptul colacilor din grâul cel nou, realizând un fel de,, poveste a pâinii”). Un rol important îl joacă hiperbola care potenŃează efectul urării, precum şi momentele de haz menite să înveselească pe gazde. Copiii sunt îmbrăcaŃI în costume naŃionale, având un plug improvizat şi bici. Cu Sorcova merg tot copiii, deoarece dacă în dimineaŃa de Anul Nou intră în casă un copil, succesul şi binele le vor însoŃi pe gazde tot anul. Acețtia poartă o sorcovă confecționată dintr-un băț, în jurul căreia s-au împletit flori de hârtie colorată. Numele de sorcovă vine de la cuvântul bulgar ,,surov”(verde , fraged) , aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă odinioară dintr-un arbore. Înclinată de mai multe ori în direcția unei anumite persoane , sorcova joacă întrucâtva rolul unei baghete magice , înzestrate cu capacitatea de a transmite vigoare ți tinerețe celui vizat.Textul urării , care amintețte de o vrajă , nu face decât să întărească efectul mițcării sorcovei.Obiceiul se practică de către băieți , iar gazdelor li se adresează urări de bun augur, invocându-se sănătate, belțug ți prosperitate. Numai cu łurca merg tineri (chiar ți bătrâni) îmbrăcaŃi special, de obicei cu bundă care acoperă şi o parte din łurcă(coada) .łurca este confecŃionată din lemn, iar capul are două scândurele “legate”, dar care se lovesc ritmic una de alta.Pe cap poartă caştete , ornate frumos. Dintre plăcintele cu care erau serviți, de Anul Nou, colindătorii, preferința era pentru ,,boțuri”( gogoți). Apă-Botează, (6 ianuarie) dacă găseşte timp călduros îl aspreşte , iar dacă găseşte frig îl înmoaie. În ziua dinainte de Apă – Bobotează, se Ńine post negru, se

Page 60: Almanah de dascăl nr.9

ajună . Se spune că ,,ajun e în legătură cu tradiția purificării, a postirii. .Dacă purificarea e practicată din plin-fapt destul de curent ți azi- cunoscut de la daco-geți încoace, după cum țtim de la Herodot ți Strabon , credința ți tradiția e că timpul ce începe e nou, pur, fertil ți calm. Tinerii în seara din ajunul zilei în care,, umblă popa cu crucea” rup cu dinŃii din ujogul de busuioc al preotului , în fiecare casă ,un firicel, şi îl pun sub perină în ajunul Bobotezii, pentru a-şi visa “ursitul/ursita”.Din doniŃa popii se i-a apă pentru a stropi clădirile şi celelalte dependinŃe.Din timp se pun boabe de porumb lângă pragul uşii, iar la plecarea preotului , gospodina aruncă o parte din el , spunând:”Găinile popii neoătoare, /Ale mele ouătoare “.Restul boabelor se dau găinilor pe acelaşi descântec.

În ajun de Apă-Botează, fetele şi feciorii fac pe dealuri focul(băbătaie), toŃi stau în jurul focului cântă, chiuie, şi se întrec a sării focul ca să fugă relele de ei. Întorşi apoi acasă, joacă jocul “Sânvasiu”.Pe masă se aşează farfurii cu gura în jos.Sub fiecare se află diferite obiecte, simbolizând trăsăturile caracteristice ale viitorului soŃ sau soŃie (piaptăn , perie, grâu zahăr, pâine, tăciune, săpun, bani, oglindă etc.). Legați la ochi, tinerii ridică, pe rând farfuriile , iar,,o nană” le prezice viitorul despre soț/soție. Este prilej de veselie , de îngrijorare sau chiar de întristare atunci când viitorul soț se pare că are dinții mari ți rari ca piaptănul sau viitoarea soție este neagră ca tăciunele, în contrast cu ceea ce simbolizează pâinea(bogăție ți bunătate)sau oglinda(frumusețe). Jocul se repetă , pentru a nu rămâne cineva numai cu imaginea nedorită a viitorului soț. La plecare , legaŃi la ochi, învelesc câte o “preştilă” din gard cu o fâşie de material colorat. DimineaŃa, cât mai devreme, unii îi păcălesc pe ceilalŃi, schimbând fâşia de pe o preştilă dreaptă(care simbolizează supleŃea, frumuseŃea), pe una strâmbă.Când sosesc toŃi, este un prilej de bucurie sau tristeŃe.

În ziua de Apă-Bobotează, lângă vale , se face ,,sfințirea cea mare a apei”, de către preot, însoțit de alaiul de prapori, sfețnice sau icoane. Din fiecare casă participă ce puțin un membru al familiei cu apă, pentru a fi sfințită ți cu sare, grâu sau tărâțe.Acestea vor fi folosite în alimentația oamenilor, pentru vite bolnave.grâul sau porumbul de semănat sunt stropite cu ,,apă sfințită”. În timp ce se sfințețte apa, cantorii cântă ,,Viers la Botezul domnului”.

Sfântul Ion,(Sântionul) încheie perioada atât de bogată în evenimente a sărbătorilor de iarnă , când se putea colinda..În acea zi , după ce participă la slujbă, oamenii apropiați celor cu acest nume merg, mai puțini sau în grup, pentru a-i felicita ți a le oferi daruri. Familiile respective îi omenesc ți se distrează împreună. Stretenia(2 februarie)este Ńinută mai cu seamă de cei care au vite. Denumirea este o suprapunere a cuvântului slav ,,Stretjinia”(Întâmpinarea Domnului), peste verbul a ,,stretea ” . Pentru a preveni “stretea” la vite, li se pune

Page 61: Almanah de dascăl nr.9

zăpadă sub coadă… Tot pentru vite se Ńine şi Sfântul Haralambie(10februarie).Obiceiurile ți datinile străbune românețti , rod al unui îndelungat efort de cunoațtere , reprezintă un tezaur inestimabil de înțelepciune al cărui valori ți sensuri nu se sting niciodată. Asemenea lasile Alecsandri care spunea : ,, poți să cutreieri lumea toată ți să te minunezi de rezultatele civilizației , dar nimic nu-i mai fermăcător dcât colțul de pământ pe care te-ai născut”.ți noi trebuie să ne mândrim că suntem români , să ne bucurăm de comorile pe care ni le-au lăsat strămoții noțtri ți să le transmitem mai departe urmaților noțtri. BIBLIOGRAFIE 1.Toma –Damşa M.,Zaharia F. –HărŃăgani -monografie, Ed. Emia Deva 2001. 2.Dobrei Laura M.,Dobrei Gheorghe L., -Colinde şi obiceiuri de iarnă, Ed.Emia 2005. 3.Clemente C., “Lada de zestre”, Obiceiuri şi tradiŃii din judeŃul Hunedoara , Ed.Destin Deva 1998.

Page 62: Almanah de dascăl nr.9

DANC MIHAELA ELENA

LICEUL TEORETIC ”SILVIU DRAGOMIR” ILIA

G.P.N. SÎRBI

STROPI DE PLOAIE

Pic, pic, pic pe geamul meu

Se izbesc şi cad mereu

Stropi de ploaie ne-ncetat

Plâng şi scot parcă-un oftat!

Dar la fiecare strop

Altul vine, nu stă-n loc

Se adună, se-ntâlnesc

Pământul îl umezesc.

Page 63: Almanah de dascăl nr.9

BOGĂłIILE TOAMNEI

- Toamnă mândră şi bogată, Ce-ai în paneraş ?

- Fructe multe, asortate, Pentru copilaşi !

- Dar să-mi spui, tu, zână Ce-ai pus în grădină ?

Prin coşuri şi prin lădiŃe,

Legume pentru ciorbiŃe?

Acum orişicine ştie

Toamna aduce bogăŃie.

Are fructe şi legume

Cu izvor de vitamine.

Page 64: Almanah de dascăl nr.9

MulŃumim tuturor colaboratorilor !

Almanah de dascăl , Nr. 9

Responsabilitatea pentru originalitatea şi conŃinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor acestora .

prof. Onica Larisa

prof. Balaj Elena Adriana prof. Popica Cristina Maria

ed. Costea Agnes prof. Petraş Alin prof. Vucan Laura

prof. Cimponerescu Titiana prof. Balazs Monika ed. Balteanu Mariana

prof. Danc Mihaela Elena prof. Huştiuc Nicoletta

ISSN 2069 – 282X ISSN-L 2069 – 282X

Vă aşteptăm în numărul următor !