ALIMENTE MODIFICATE GENETIC

Brengya DenisaCimpan AndreeaCristian Cristiana

CEPA IIICoordonator:prof.dr.ing. Anca Mihaly Cozmuta

In prezent, probabil ca nu exista un

subiect din domeniul nutritiei care sa fie mai

disputat si care sa nasca cele mai mari confuzii

in randul consumatorilor decat organismele

modificate genetic (OMG).

Unii le privesc ca fiind toxice si deosebit

de periculoase, in vreme ce altii le considera

solutia optima in caz de foamete in masa.

Tehnologia care furnizeaza noi proprietati

organismului transferand gene de la un

organism la altul sau care interfereaza cu

structura sa genetica se numeste tehnologia

genei. Prin aceasta tehnologie structura

genetica a alimentelor este schimbata motiv

pentru care aceste alimente se numesc

alimente modificate genetic.

Aceasta tehnologie consta in luarea de la organismul donor a genei care intereseaza si introducerea ei intr-o molecula de ADN strain, care se numeste vector purtator.

Apoi urmeaza etapa inserarii intregii molecule de ADN in molecula ADN a organismului gazda. In continuare se urmareste celula in care se manifesta genele si apoi se selecteaza produsul care ne intereseaza.

Acest produs este greu de controlat,

deoarece genele nu functioneaza izolat, ci

interactioneaza unele cu altele, iar organismul

uman are zeci de mii de gene si daca luam in

calcul si faptul ca indivizii sunt entitati

distincte, atunci ne putem da seama ca

aceeasi gena poate avea efecte diferite de la

un organism la altul.

Toate aceste produse sunt obtinute prin tehnica de inginerie genetica printre care se numara :

Plante rezistente la seceta si daunatori;

Cereale cu un procent crescut de proteine;

Cereale fara gluten; Orez cu un continut ridicat de

vitamina A; Seminte de rapita cu acizi grasi

care pot fi utilizati in regimuri dietetice;

Tomate cu coacere in timpul transportului;

Plante fara proteine alergene (kiwi fara proteina

alergena);

Bacterii acidolactice rezistente la bacteriofagi;

Cantitate crescuta de lecitina (prezenta, in mod

obisnuit, in galbenusul de ou si soia) din soia si

care este utilizata ca emulgator pentru margarina,

ciocolata si alte produse alimentare;

Chimozina modificata genetic (in mod obisnuit,

chimozina este o enzima extrasa din stomacul

viteilor), care este utilizata in productia de

branzeturi;

Vitamine si arome alimentare.

Ce  se obtine prin modificari genetice ?

Ameliorarea culorii si aromei fructelor;

Cresterea timpului de conservare;

Producerea fructelor sezoniere pe tot parcursul anului;

Modificarea calitatilor nutritive :

cartofi mai bogati in amidom care

absorb uleiul de gatit in cantitati

mai mici.

Recoltele devin mai rezistente la ierbicide,

pesticide, boli, frig, salinitate crescuta. Medicina

recunoaste aspectele benefice ale manipularii

genetice pentru ca astfel s-au obtinut: insulina,

unii interferoni, produse de sange (cu potential

alergic scazut), vaccinuri (folosind ca suport

cartoful sau rosia) mai rezistente la transport si

pastrare indelungata.

"Nu au cum sa aduca beneficii. Este absurd sa

credem ca omul poate crea ceva superior asupra ceea ce

a creat natura; ceea ce poate fi benefic dintr-un anumit

unghi de vedere, in ansamblu poate aduce efecte

negative care sa depaseasca efectele benefice. Astfel

incat, din punct de vedere ecologic nu putem spune ca

OMG aduc beneficii organismului nostru. In principiu,

plantele care exista in prezent, cele nemodificate genetic

au fost selectate in mod natural; ele au rezistat cel mai

bine la daunatori, in conditiile de mediu din zona/tara

respectiva. Creand plante modificate genetic riscam sa

contaminam si plantele nemodificate genetic si sa

scadem biodiversitatea", afirma Diana Coravu, medic

specialist in Diabet, Nutritie si Boli metabolice.

Ca orice alta industrie si industria alimentelor

modificate genetic prezinta avantaje si dezavantaje.

Principalele avantaje ale OMG-urilor tin de

dimensiunea economica , nicidecum de protectia

sanatatii omului.

Timpul si costurile cultivarii acestor alimente

au fost micsorate. Legumele ”mutante” au fost

concepute astfel încât sa fie rezistente sau chiar

tolerante la erbicid, substanta chimica destinata

uciderii buruienilor daunatoare agriculturii. Mai mult

decât atât, acestea au dezvoltat rezistenta în fata

insectelor ce afecteza plantele nemodificate genetic.

Astfel a putut fi redusa cantitatea de pesticide,

substanta care ucide insectele daunatoare agriculturii, lucru

care a dus la scaderea costurilor de întretinere a recoltelor. De

asemenea, efortul depus de fermieri este mai redus, iar

sanatatea acestora nu mai este pusa în pericol de substantele

chimice folosite. Impactul agriculturii asupra mediului este

mai mic, odata ce cantitatea totala de pesticide folosite se

reduce.

Datorită aspectului foarte plăcut, aceste produse atrag

tot mai mulţi clienţi ducând astfel la creşterea profiturilor

comercianţilor. În plus, produsele modificate genetic au

beneficii mai mari privind durabilitatea sau valoarea nutritivă.

Dezavantajele alimentelor modificate genetic pot fi :

Alimentele modificate genetic pot dobandi proprietati

nedorite;

Prezervarea varietatii genetice intr-o specie este pusa in

pericol;

Tehnologia practic face ca fermierul sa cultive doar un tip de

plante fertile;

Tehnologia poate cauza degenerare nedorita . Deci chiar

daca este surprinzator se pot obtine produse slabe calitativ ;

Alimentele modificate genetic pot modifica flora solului .

Astfel se poate ajunge la pierderea unor insemnate

microorganisme din sol ce poate cauza dezechilibre ;

Cand microorganisme alterate genetic sunt

consumate impreuna cu alimentele ele se pot reuni

cu organismul uman sau animal . Aceasta

combinatie poate cauza pierderi , metamorfoze sau

alte organisme ciudate ;

Daca in urma interventiei genetice se creaza

alumente rezistente la antibiotice aceasta

proprietate s-ar putea transfera si la consumatorul

acestor alimente cu efecte nocive pentru sanatate .

Antibioticele prescrise in scopuri curative in diverse

maladii nu si-ar mai produce efectul scontat ;

In cadrul circuitului inchis al naturii insectele consumand

aceste alimente modificate genetic ar putea dezvolta

mecanisme de rezistenta ;

Exista riscul aparitiei unui singur tip de flora;

Alte organisme ce traiesc in acelasi mediu ar putea fi

influentate de alimentele modificate genetic;

Prin aceasta tehnologie genele transferate ar putea

contamina celelalte organisme in mod nedorit cu efect

biologic dezastruos;

Chiar si alimentele cu efect benefic initial ar putea

ajunge sa poarte gene cu efecte toxice ce ar putea

genera imbolnaviri;

Care sunt riscurile alimentelor modificate genetic asupra

sanatatii consumatorilor?

Efectele alergice

Genele nou inserate pot produce proteine care la unele

persoane determina alergii. Cele mai frecvente alergii sunt cele

fata de lapte, oua, peste, cereale si soia. La inceputul anilor '90

cand soia a capatat efecte nutritive sporite prin introducerea unei

gene de la nucile braziliene, riscul potential a devenit evident.

Rezistenta la antibiotice

Se stie ca unele alimente modificate genetic pot

creste rezistenta omului sau a animalelor fata de

antibiotice. De exemplu, tomatele modificate genetic

consumate proaspete au gene marker (o gena rezistenta

la antibiotice) ce sunt foarte rezistenta la neomicina sau

kanamicina. Acelasi lucru se intampla si in cazul

semintelor de bumbac. In general, riscul variaza in functie

de originea genei implicate. Bacteriile ce produc acid lactic

nu trebuie sa contina gene de rezistenta la antibiotice.

Modificari la nivelul metabolismului

Prin inserarea de gene noi se pot produce

alterari la nivelul genomului - adica totalitatea

genelor pe care le contine un organism - alterari care

pot genera in organismul gazda si alte efecte decat

cele scontate, cum ar fi scaderea cantitatii de

substante nutritive si cresterea nivelului de toxine in

organismul gazda.

Situatia alimentelor modificate genetic in Romania:

Anul 2006 a fost ultimul in care au fost permise in

Romania culturile de alimente modificate genetic. La acel

moment existau 130 000 ha cultivate cu soia modificata

genetic. De atunci se incearca scoaterea de pe piata a

alimentelor modificate genetic, unele hypermarketuri le-au

scos definitiv din rafturi pana in prezent. Cu toate acestea

inca se importa alimente modificate genetic, cumparatorii

fiind atrasi de aspectul mai placut al acestora (in cazul

legumelor si fructelor), sau pur si simplu romanul se lasa

pacalit prin faptul ca nici macar nu citeste eticheta.

Situatia alimentelor modificate genetic la nivel mondial

Ar fi interesant de aratat ca in ultimii 5 ani

suprafetele cultivate cu plante modificate genetic au

crescut de cel putin 25 ori; cele mai raspandite sunt

soia si porumbul (modificate pentru a le creste

rezistenta la ierbicide si la pesticide) iar SUA detin

aproximativ 70%  din totalul  acestor suprafete.

Romania are un procent mic alaturi de Australia,

Franta, Germania, Bulgaria. In Brazilia nu se cultiva

plante modificate genetic. In Europa exista organizatii

deosebit de active care militeaza pentru reglementari

clare in aceasta privinta

Publicul a fost profund tulburat de doua mari

scandaluri in domeniul sigurantei alimentatiei. In Marea

Britanie boala vacii nebune iar in Belgia contaminarea

alimentara cu dioxina au provocat panica si

neincredere in sistemele de control ale alimentatiei

publice. Ca raspuns guvernele au admis necesitatea

etichetarii alimentelor intr-un limbaj adecvat intelegerii

tuturor care sa precizeze ce continut de modificare

genetica are alimentul respectiv. Comisia Europeana

admite 1% si 0% pentru alimentele destinate copiilor.

Publicul trebuie sa fie informat si educat astfel incat sa

inteleaga riscurile sau beneficiile modificarilor genetice.

Germania, Franţa, Ungaria, Polonia, Grecia şi

Italia au interzis deja cultivarea de organisme

modificate genetic. Bulgaria a impus condiţii atît de

stricte pentru cultivatori încît nici în ţara vecină nu se

va mai cultiva porumbul Monsanto 810. În fruntea

listei celor mai mari consumatori de organisme

modificate genetic se afla Statele Unite cu 63 de

milioane de hectare, Argentina cu 19 milioane de

hectare, Brazilia cu 16 milioane şi Spania cu

aproximativ un milion şi jumătate de hectare.

Boli cauzate de soia modificata genetic

Hipotiroidismul este cea mai comuna disfunctie a glandei tiroide si cel mai des ea este intalnita la femei si batrani. Potrivit studiilor epidemiologice efectuate asupra populatiei din anumite regiuni ale lumii soia nu este un aliment recomandat pentru cei care au aceasta afectiune.

Consumul in exces de soia, conform specialistilor citati de Home Remedies, poate sa incetineasca activitatea glandei tiroide. Daca activitatea acesteia incetineste nivelul TSH creste si productia hormonilor T3 si T4 va fi mai inceata.

Anumite substante continute de soia inhiba asimilarea iodului din alimente si provoaca disfunctii ale glandei tiroide in cazul in care consumul depaseste limita zilnica recomandata care difera de la persoana la persoana in functie de greutate, varsta si alti factori.

De asemenea cercetatorii au demonstrat ca bebelusii care au fost hraniti cu mancare ce are in componenta un nivel ridicat de soia risca sa aiba in tinerete boli autoimune precum Hashimoto sau Graves.

In general femeile sunt cel mai des predispuse la afectiuni ale glandei tiroide, insa cu un consum moderat de soia si cu ocolirea altor factori nocivi care provoaca disfunctii ale glandei tiroide pot fi ocolite neplacerile.

Un alt factor ce adauga soia pe lista alimentelor nu prea bune pentru organism, in cazul in care suferiti de hipotiroidism, este cel al mutatiilor genetice.

Culturile de soia modificate genetic precum si alte legume si fructe modificate genetic sunt daunatoare organismului si ar trebui evitate.

Un studiu prezentat de Ministerul austriac al Agriculturii şi

Sănătăţii, în cadrul unui seminar ştiinţific ce a avut loc în

Viena, indică faptul că organismele modificate genetic pot

afecta capacitatea de reproducere, de aceea specialiştii

cer retragerea acestor produse.

Studiul indică faptul că fertilitatea şoarecilor de laborator

hrăniţi cu porumb modificat genetic a fost serios afectată,

aceştia putând procrea doar într-o mică măsură,

comparativ cu cei hrăniţi cu mâncare naturală. Şoarecii de

laborator hrăniţi cu mâncare ce nu conţinea organisme

modificate genetic s-au reprodus mult mai eficient. Acest

efect poate fi atribuit diferenţelor dintre sursele de hrană.

Cercetătoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la Institutul de Neurofiziologie şi Studiul Activităţii Nervoase Superioare de pe lângă Academie Rusă de Ştiinţă.

Nouă femele de cobai au fost împărţite în 3 grupe de câte 3: un grup de control, un grup în a cărui hrană s-a adăugat făină de soia modificată genetic şi un grup care a consumat alimente amestecate cu făină de soia obişnuită. Au fost numărate femelele care au născut şi numărul de cobai născuţi şi morţi. După primul stagiu, cobaii au fost împărţiţi în două grupe, una hrănită cu făină de soia modificată genetic, cealaltă hrănită cu făină de soia obişnuită. A rezultat un număr anormal de mare de decese printre urmaşii femelelor hrănite cu soia modificată genetic. În plus, 36% dintre aceiaşi cobai cântăreau mai puţin de 20 de grame, fapt care evidenţia starea lor de extremă slăbiciune.

Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependenţă clară între hrănirea cu alimente modificate genetic şi starea de sănătate a urmaşilor.

Morfologia şi structurile biochimice ale cobailor sînt foarte asemănătoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de îngrijorător în ce priveşte efectele asupra mamelor şi bebeluşilor nenăscuţi, mai ales în contextul în care se urmăreşte introducerea de cât mai multe OMG în alimentaţia umană, din raţiuni comerciale, a declarat în concluzie Ermakova.

Puteţi vedea, în mod sintetic, rezultatele experimentului în tabelul de mai jos:

Femele care au nascut

Cobai nasuti

Cobai morti in 3 sapt

Procent

Cobai in viata

Grup de control(4 din 6)

44 3 6,8% 41

Cu soia MG (4 din 6) 45 25 55,6% 20

Cu soia comuna(3 din 6)

33 3 9% 30

În imagine, doi

cobai din acelaşi

grup de vârstă .

Cel de jos este un

cobai din grupul

hrănit cu soia

modificată genetic,

în mod vizibil

extrem de

debilitat.

Unul dintre nenumăratele studii cu rezultate negative făcute pe mâncarea modificată genetic a fost realizat de cercetătorul de origine maghiară Dr. Árpád Pusztai, care a hrănit cobai cu cartofi modificaţi genetic. Experimentul său a demonstrat că astfel hrăniţi, cobaii ajungeau să aibă creierul, ficatul şi testiculele mai mici, precum şi sistem imunitar deficient.

S-a mai observat şi prezenţa unui număr ridicat de celule precanceroase în mai multe ţesuturi ale organismului.

La două zile după publicarea rezultatelor studiilor sale, Dr. Puszai a fost dat afară din postul pe care îl ocupa la Rowett Research Institute, în urma unui telefon, se spune, primit direct de la primul ministru britanic Tony Blair. Echipa sa de cercetători a fost desfiinţată şi s-a început târârea membrilor ei într-o serie de procese care urmăreau intimidarea acestora şi stoparea dezvăluirii a şi mai multe adevăruri cumplite.

CONCLUZIIModificat genetic nu este deocamdata echivalent

cu imbunatatit genetic. Acest fabulos progres stiintific este inca o cutie a Pandorei. Atata timp cat nu cunoastem deplin nu stapanim deplin. Gasiti placeri in lucrurile simple care vi se ofera, nu fiti sclavii aromelor artificiale.