Alfred bester-omul-demolat-hugo

167

Transcript of Alfred bester-omul-demolat-hugo

colectianautilusfantasy

ALFRED BE

STER -

omul

demolatÎn româneşte de DAN MIHAI PAVELESCU

Alfred Bester

THE DEMOLISHED MAN

Premiul HUGO 1953

În universul nesfârşit nu exist nimic nou, nimic original. Ceea ce pentru mină tea

m rginit a unui om pare o excep ie, poate reprezenta predestinarea, înainteaă ă ţ

infinitului Ochi al lui Dumnezeu. O clip stranie a vie ii, un eveniment neobişnuit,ă ţ

câteva remarcabile coinciden e de mediu, circumstan şi asociere... toate pot fiţ ţă

reproduse, iar şi iar, pe planeta unui soare a c rui galaxie încheie o mişcare deă

revolu ie la dou sute de milioane de ani şi care a parcurs pân acum nou asemeneaţ ă ă ă

revolu ii.ţ

Exist , şi au existat, nenum rate lumi şi societ iă ă ăţ , fiecare între inând iluziaţ

mândr a unicit ii în spa iu şi timp. Au existat nenum ra i oameni, suferind deă ăţ ţ ă ţ

aceeaşi megalomanie; oameni care s-au închipuit inegalabili, de neânlocuit,

irepetabili. Vor ap rea şi mai mul i... mai mul i, plus o infinitate. Aceasta este istoriaă ţ ţ

unui asemenea timp şi a unui asemenea om...

OMUL DEMOLAT

ARGUMENT

Cu volumul de fa , Editura ţă PYGMALION inaugureaz o nou colec ie de ă ă ţ science-

fiction. „A câta oare?” se vor întreba unii dintre dumneavoastr . „N-are importan ”,ă ţă

r spundem noi. Pot fi zeci, sute de serii de c r i având ca obiect SF-ul. Important niă ă ţ ă

se pare nu cantitatea, ci calitatea. Un deziderat pe care to i îl urm resc, de care uniiţ ă

se apropie, dar pe care foarte pu ini îl ating... De eaţ ? Exist o mul ime de r spunsuriă ţ ă

la aceast întrebare, bazate pe argumente atât de diferite, încât adesea ele suntă

ireconciliabile. O explica ie poate proveni din urm torul şir de situa iiţ ă ţ : pe autor nu-l

intereseaz cititorul, doar editorulă ; pe cititor nu-l intereseaz nici autorul, nică i editorul;

pe editor nu-l intereseaz decât banii. Ve i spune – ă ţ poate – c toate astea sunt numaiă

nişte fraze absurde... Din p cate, nu-i aşa. Via a literar (şi pia a literar ) din Româniaă ţ ă ţ ă

se v d dominate tocmai de cele trei situa ii de mai sus. Dac e bine sau r u, sta-i ună ţ ă ă ă

subiect pentru filosofi şi moralişti. Economia de pia îşi continu mersul triumfal.ţă ă

Încotro? Numai bunul Dumnezeu ştie...

Apari ia colec iei ţ ţ CYBORG se datoreaz faptului c un grup de pasiona i vor să ă ţ ă

schimbe ceva într-un domeniu în care lucrurile par a fi, în acelaşi timp, şi simple, şi

complicate.

De ce simple? Pentru că:

– s-a creat iluzia/mentalitatea c orice carte pe care apare sigla SF se vinde înă

mod automat, indiferent ce con ine eaţ ;

– s-a creat o alt iluzie/mentalitate, care spune c orice autor str in (a se citiă ă ă

anglo-saxon) se vinde imediat, numai pe motiv c e str in (a se citi, iar şi, anglo-ă ă ă

saxon);

– editorii şi cititorii (cea mai mare parte a lor) cred c to i str inii (a se citi nuă ţ ă

numai anglo-saxoni) scriu la fel de bine, iar când scriu prost, o fac oricum mai bine

decât autorii autohtoni;

– culmea e c aser iunile de la punctele anterioare sunt în mare m sură ţ ă ă

adev rateă ! De ce complicate? Pentru că:

– science-fiction-ul îşi are adep ii s i, (buni) cunosc tori ai domeniului, ce nu potţ ă ă

fi p c li i doar cu o simpl siglă ă ţ ă ă;

– mul i autori str ini (inclusiv anglo-saxoni) ar muri de inim dac-ar vedea cumţ ă ă

c r ile lor în versiune româneasc muceg iesc pe tarabele din toat ara, de insipideă ţ ă ă ă ţ

şi plicticoase ce sunt!

– destui autori autohtoni au „obr znicia” de a scrie cel pu in la fel de bine caă ţ

str inii, ba mai sunt şi aprecia i pentru astaă ţ !

– SF-ul, fiind totuşi literatură, este apreciat cu mijloacele specifice ei, chiar şi de

c tre aceia care-l neag cu vehemen , dar îl citesc pe rupteă ă ţă

– banul e totul, chiar şi într-un domeniu în care succesul pare de la început

asigurat;

– în fine, toate aceste argumente sunt de foarte multe ori inutile pentru cititor,

ale c rui gusturi şi mentalitate r mân un mister dominat de capricii, de lipsa de baniă ă

şi – de ce nu? – de indiferen a fa de cultur , de tr irea spiritual în general.ţ ţă ă ă ă

Cunoscând toate aceste elemente, fanii SF-ului de la PYGMALION îşi propun ca

prin colec ia ţ CYBORG s v ofere urm toareleă ă ă :

– volume alese exclusiv pe criterii literare, din perioade diferite ale evolu ieiţ

science-fiction-ului, dar având ca numitor comun valoarea estetic şi îndr znealaă ă

ideatică;

– lansarea pe pia a SF-ului de la noi a unor nume verificate pe plan mondial, cuţ

operele lor cele mai reprezentative, ce au f cut carier peste tot undeă ă au fost

publicate în lume;

– traduceri de foarte bun calitate, capabile s încânte pe oricine apreciază ă ă

beletristica (inclusiv când poart sigla SF)ă ;

– prefe e, postfe e, tabele biobibliografice sau prezent ri tematice destinate s -lţ ţ ă ă

apropie pe cititor de autorii respectivi (şi care vor s evite alegerea unei c r i ă ă ţ a

l'aveugle);

– surpriza de a descoperi c a i avut o p rere complet greşit despre ă ţ ă ă science-fict

ion, atunci când l-a i încadrat în bloc la categoria „sub-literatur ”;ţ ă

– ocazia de a v distra/recrea/instrui, pe m sur ce face i descoperirea de laă ă ă ţ

punctul anterior.

V invit m, aşadar, s ne fi i tovar şi de drum, înso indu-ne în adev rata lume aă ă ă ţ ă ţ ă

science-fiction-ului, aşa cum nu o cunoaşte i (probabil), dar în care-i ve i întâlniţ ţ

(sper m, cu pl cere) pe ă ă Alfred Bester şi Ian McDonald, pe Robert Silverberg şi Connie

Willis, pe Roger Zelazny, Kate Wilhelm, Bob Shaw, Harry Harrison, Ian Watson, Samuel

R. Delany, David Brin sau Fritz Leiber – pentru a-i numi doar pe câ iva dintre autorii peţ

care vi-i vom oferi în viitorul apropiat.

Iar dac ani şi ani de zile a i visat la titluri precumă ţ : Omul demolat, Intersec ia ţ Ei

nstein, Babel 17, Castelul lordului Valentine, Nemuritorul, R zboiul eternă sau Unde,

cândva, suave p s ri c ut toareă ă ă ă , atunci bucura i-v , în câteva luni ele se vor afla înţ ă

biblioteca dumneavoastr , în locul pe care (neîndoielnică !) li l-a i rezervat...ţ

Urându-v (şi urându-ne) succes, s trecem acum de la vorbe la fapte. Face iă ă ţ

cunoştin , în paginile c r ii de fa , cu un cuplu celebru – Alfred Bester şi Omulţă ă ţ ţă

demolat...

EDITORUL

PREFA AŢ

A deschide o colec ie de ţ science-fiction cu un roman de Alfred Bester este un titl

u de onoare pentru orice editor din lume. Cu atât mai mult, când acesta se numeşte

Omul Demolat – câştig torul primului premiu ă Hugo, acordat în 1953. Dar s nu vă ă

induc în eroare unul: ă e vorba despre o lucrare de o modernitate remarcabil , ap rută ă ă

la hotarul dintre dou epoci ale dezvolt rii ă ă science-fiction-ului, prin care Alfred Bester

se afirm drept unul dintre cei mai mari scriitori de SF din toate timpurile, deşi operaă

sa se compune din numai şase volume (patru romane şi dou culegeri de povestiri)ă ).

Figur proeminent a SF-ului anilor ă ă '50, Alfred Bester a oferit publicului o crea ieţ

pe cât de neobişnuit (pentru vremea sa), pe-atât de valoroas . Pu ini dintreă ă ţ

contemporani au reuşit s -i egaleze vitalitatea scrisului şi nimeni nu l-a putut întreceă

din punct de vedere al inventivit ii, al sofistic rii şi al spiritului satiric. Bester a fostăţ ă

singurul, în acei ani, care a experimentat în deplin libertate posibilit ile oferite deă ăţ

tehnicile tipografice (în primele dou romane şi în povestiri cum ar fi, de pild , ă ă The Pi

Man – 1959), combinând persoana întâi, a doua şi a treia într-o nara iune cu punct deţ

vedere multiplu (vezi povestirea Fondly Fahrenheit – „Tandru Fahrenheit”, 1954,

publicat şi în româneşte în excelenta traducere a lui Ion Doă ru Brana) sau folosind pe

scar larg sinestezia şi rebusurile vizuale (într-un al doileaă ă roman celebru, Tiger! Tige

r!). De asemenea, s-a dovedit unic între scriitorii genera iei sale în privin a cunoaşteriiţ ţ

în profunzime a mass-mediei, a artelor, modei şi stilului de via urban, fiind adeptulţă

unei existen e boeme, un fin cunosc tor în materie de vinuri şi un excentric în materieţ ă

de îmbr c minte. Istoriile literare au re inut faptul c Bester a fost nu numai primulă ă ţ ă

inovator stilistic al perioadei sale, dar şi c a f cut totul de unul singur, f r a avea deă ă ă ă

partea lui o mişcare, un curent sau un grup menite s -i împ rt şeasc ideile, s -lă ă ă ă ă

aten ioneze ce e bine şi ce e r u în procedeele folosite ori s -i popularizeze inten iile.ţ ă ă ţ

Reformator singuratic, Alfred Bester şi-a v zut primul roman, ă Omul Demolat (devenit

mai târzia o oper clasic a SF-ului mondial)ă ă , respins de „fiecare editor din New York”,

datorit nout ii pe care-o aducea şi care-l deosebea de tot ceea ce se f cuse până ăţ ă ă

atunci în domeniu.

N scut la ă 18 decembrie 1913, pe insula Manhattan din centrul New York-ului,

într-o familie de evrei apar inând ţ middle class-ului american, a urmat cursurile

Universit ii ăţ Pennsylvania din Philadelphia, unde, spuse el, „am reuşit s m fac deă ă

râs, încercând s devin un tip de factur renascentist . Am refuzat s m specializeză ă ă ă ă

şi m-am pus singur într-o postur imposibil , studiind atât disciplinele umaniste, cât şiă ă

ştiin ele exacte. ţ (...) Dup absolvirea universit ii, nu prea ştiam ce vreau cu mineă ăţ

însumi. Analizându-m , mi-am dat seama c aveam nevoie de un ă ă Wanderjahr, dar în

Statele Unite de atunci o asemenea no iune era complet necunoscut . Timp de câ ivaţ ă ţ

ani, am urmat o şcoal juridic , unde, spre surpriza mea, am primit o educa ieă ă ţ

intensiv , care-o dep şea de departe pe cea anterioar . Dup o via oarecum lipsită ă ă ă ţă ă

de perspective, pigmentat cu chefuri, ciocniri cu cei din jurul meu şi lungi perioadeă

de leneveal , m-am apucat s scriu ă ă science-fiction, spre marea mâhnire a p rin iloră ţ

mei, care-ar fi dorit s m vad stabilindu-m asupra unei cariere. (...)ă ă ă ă

Fusesem fascinat de SF înc de la prima apari ie în chioşcuri a revistelor lui ă ţ Hug

o Gernsback. Am suferit în to i acei ani de „space-opera” în care ţ science-fiction-ul era

scris de scribii revistelor western, ce schimbau ranch-ul X cu planeta Y şi compuneau

povestirile dup aceeaşi veşnic formul , folosind în loc de ho i de vite pira i cosmici.ă ă ă ţ ţ

Şi-apoi a urmat John Campbell, al c rui ă Astounding a adus cu sine Vârsta de Aur a SF-

ului american. Ce m-am mai bucurat atunci!...

Ah! Science-fiction-ul, science fiction-ul! L-am iubit înc de când s-a n scut. L-ă ă

am citit toat via a mea, cu intermiten e, cu pasiune, cu bucurie, câteodat cu p rereă ţ ţ ă ă

de r u. ă (...) Nu aveam prea multe posibilit i, nu-mi puteam permite s cump răţ ă ă

revistele dorite. Deseori m opream în fa a standurilor de ziare, ca şi cum aş fi stat peă ţ

gânduri ce publica ie s aleg. R sfoiam câte o revist de SF, citind-o la repezeal ,ţ ă ă ă ă

pân ce venea patronul şi m alunga. Peste câteva oreă ă , m întorceam la standulă

respectiv şi continuam lectura din locul în care fusesem obligat s-o întrerup. (...)

Am continuat s citesc ă science fiction în tot timpul liceului şi al colegiului, dar cu

o frustrare din ce în ce mai accentuat . Majoritatea povestirilor din era „pulp”ă

înf işau lupte cu pira i cosmici, invadatori din alte lumi, insecte uriaşe mânc toare deăţ ţ ă

oameni şi tot felul de prostii similare pe care le mai întâlnim şi ast zi în produc iileă ţ

cinematografice de la Hollywood. (...)

Au fost îns şi câteva momente luminoase. Cine poate uita impactul pe care l-aă

avut Odiseea mar ianţ ă a lui Stanley Weinbaum? Aceast povestire unic a inspirat oă ă

întreag vog a extratereştrilor bizari în ă ă science fiction. Odiseea mar ian a fost unulţ ă

dintre motivele pentru care-am trimis prima mea povestire la Standard Magazines –

cei ce-l publicaser pe Weinbaum... ă (...)

Apoi a ap rut, cum spuneam, Campbell – omul care a salvat, a în l at şi a oferită ă ţ

sens şi importan ţă science fiction-ului. Acesta a devenit un vehicul pentru idei,

îndr zneal , cutezan . De ce, pentru numele lui Dumnezeu, nu se ivise el mai întâiă ă ţă ?

Chiar şi în zilele noastre, SF-ul se lupt din greu s se scuture de reputa ia „pulp”,ă ă ţ

meritat în trecut, dar nu şi-acum, cu siguran .ă ţă

Fericitele zile ale Vârstei de Aur!... Obişnuiam s m duc la libr riile ce vindeauă ă ă

c r i la mâna a doua şi s cump r numere mai vechi, din ă ţ ă ă Astounding. Îmi amintesc de

un weekend fierbinte de iulie, când – liber fiind – am petrecut dou zile palpitând ală ătu

ri de Slan al lui Van Vogt. Ce idee, lucrat atât de splendidă , cu o imagina ie şi o logicţ ă

nemiloase! V mai aminti i de ă ţ Black Destroyer? De Mimsy Ware the Borogroves a lui L

ewis Padgett? Ele reprezentau originalitatea ridicat la puterea a cincea. V maiă ă

aminti i... Dar nu, n-are rost. Aş putea s-o in tot aşa, la nesfârşitţ ţ ”.

În 1939, Alfred Bester debuteaz în revista ă Thrilling Wonder Stories, cu povestir

ea The Broken Axiom, câştig toarea unui concurs pentru încep tori, dotat cu ună ă

premiu de 50 de dolari. În urm torii doi ani, scrie cam o duzin de lucr riă ă ă

„acceptabile”, dup propria sa expresie, minate îns de tinere ea şi de lipsa deă ă ţ

experien într-ale scrisului ale autorului. Morţă t Weisinger, redactor la Thrilling Wonder

(cel care-l debutase pe Bester), îl introduce în grupul autorilor de SF de la sfârşitul

anilor '30. Îi cunoaşte astfel pe Henry Kuttner (ce-şi va lua mai târziu pseudonimul Le

wis Padgett), pe Ed. Hamilton, Otto Firder, E.E. „Doc” Smith, Neil R. Jones, Malcolm Ja

meson şi Manley Wade Wellman – figuri pitoreşti, pline de via şi de entuziasm, de laţă

care va înv a foarte mult în meseria de scriitor, c ci – dup m rturisirea aceluiaşiăţ ă ă ă

Mort Weisinger – „s-ar putea ca ei s nu scrie niciodat o lucrare tr snet, dar cuă ă ă

siguran c nici nu vor scrie vreodat una proast ”.ţă ă ă ă

Odat cu explozia benzii desenate de la începutul anilor ă '40, Bester devine scen

arist de „comic books”, contribuind la succesul unor crea ii de genţ importante, ca de e

xemplu: Superman, Batman, Captain Marvel sau Charlie Chan. Lucreaz apoi ca autoră

de scripturi pentru o serie de show-uri radiofonice, cum ar fi Nick Carter, Mandrake th

e Magician sau The Shadow. Dup care r mâne definitiv în domeniul scrisului, înă ă

special în ceea ce se numeşte „entertainment business” – industria divertismentului.

Scrie scenarii poli iste, de aventuri, fantasy, de variet i, teleplay-uri – orice poateţ ăţ

constitui o provocare o experien nou , ceva nemai încercat pân atunci. Şi,ţă ă ă

bineîn eles, mult mai profitabil decât SF-ul. Ceea ce explic – ţ ă poate – şi calitatea

demersului s uă

În acest domeniu, de care s-a apropiat mai mult din pasiune, decât din ra iuniţ

economice.

Alfred Bester a colaborat cu principalele reviste de science fiction ale epocii – Th

e Magazine of Fantasy & Science Fiction, Astounding, Galaxy – c rora le-a oferit oă

serie de povestiri excelente, dintre care putem aminti (pe lâng cele men ionate deja)ă ţ

Disappearing Act (1953), The Men Who Murdered Mohammed (1958), Adam And No E

ve (1941), Star Light, Star Bright (1953), Hell Is Forever (1942) sau Time Is The Traitor

(1953) – crea ii în ţ care se arat preocupat de inova ia literar , de explorareaă ţ ă

mijloacelor artistice pe care le ofer genul, de polemic şi filozofie, refuzând s seă ă ă

repete, propunându-şi de fiecare dat standarde cât mai înalte şi metode despre careă

recunoaşte de bun voie c nu sunt decât un joc.ă ă

Tot despre un joc – jocul cu moartea – este vorba şi în cea mai importantă

crea ie a scriitorului, ţ Omul Demolat – un fel de super-roman poli ist al secolului al XXIţ

V-lea.

În anul 2301, detectivii au mijloace de sondaj telepatic, putând împiedica (cel

pu in teoretic) producerea oric rui act criminal prin descoperirea inevitabil , în numaiţ ă ă

câteva minute, a adev ratului vinovat. Or, un bog taş atotputernic, ă ă Ben Reich, comite

un asasinat prin care-i pune în încurc tur , fiind gata s -i p c leasc , pe cei mai buniă ă ă ă ă ă

telepa i ai poli iei. Urmeaz o înfruntare halucinant între voin ele ambelor tabere, ţ ţ ă ă ţ Rei

ch riscând (în cazul demasc rii) nu numai via a, ci şi „demolarea” (un fel deă ţ

restructurare la nivel molecular). Nu v voi spune mai mult despre subiect, pentru aă

nu v strica pl cerea lecturii, dar despre roman, ca întreg, trebuie s mai adaug ceva.ă ă ă

Variant SF a unui complex oedipian care, în ă mainstream, a dat naştere unor

capodopere precum „Crim şi pedeapsă ă”, Omul Demolat reprezint un exempluă

concludent de folosire a conceptelor psihanalizei în scopuri de introspec ie social ,ţ ă

ar tându-ne cum ar putea func iona o societate în care cu to ii. Într-o m sur maiă ţ ţ ă ă

mare sau mai mic , am fi înzestra i cu percep ii extrasenzoriale.ă ţ ţ Situa ia – în grade deţ

complexitate diferite – apare şi la al i autori, generând c r i întotdeauna remarcabileţ ă ţ

(Slan de A.E. Van Vogt, Ubik de Philip K. Dick, More Than Human de Theodore Sturgeo

n, Dying Inside de Robert Silverberg etc.), dar parc nic ieri nu este exploatat atâtă ă ă

de bine ca în Omul Demolat. Folosind tehnica enigmei poli iste „deschise”, în careţ

tocite „loviturile” şi „contraloviturile” protagoniştilor sunt aplicate „pe fa ”, fiindţă

cunoscute în fiecare moment de cititor, Bester reuşeşte s ne surprind totuşi, într-ună ă

final-surpriz , f cându-ne s ne întreb m dac „Omul f r chip” (acea fantasm ce-lă ă ă ă ă ă ă ă

va duce pe Ben Reich direct la „demolare”) nu exist cumva în fiecare dintre noi,ă

putându-ne determina destinele, chiar f r s-o ştim. Explorând abisurile sufletuluiă ă

uman aşa cum, pân la el, n-o mai f cuse nimeni în SF, ă ă Alfred Bester a redeschis

calea spre întoarcerea literaturii science fiction la om şi la problemele lui, la acel inner

space („spa iu interiorţ ”) citat de drag exponen ilor New Wave-ului din deceniulţ

urm tor.ă

Punct de r scruce în evolu ia modern a genului SF, dovad elocvent aă ţ ă ă ă

virtu ilor literare ale acestuia, atunci când este practicat de scriitori adev ra i,ţ ă ţ

romanul Omul demolat al lui Alfred Bester atrage de peste treizeci de ani (şi o va face,

suntem siguri, şi în continuare!) genera ii întregi de cititori care au în eles un lucruţ ţ : a

visa, cu responsabilitate, la ziua de mâine, este nu numai o necesitate, este o

îndatorire...

ŞTEFAN GHIDOVEANU

Bucureşti, octombrie 1994

1

Explozie! Şoc! Uşile seifului sar cât colo. Iar în untru, banii aşteapt s fie fura i,ă ă ă ţ

jefui i, pr da i. Cine-i acoloţ ă ţ ? Cine-i în seif? Dumnezeule! Omul F r Chipă ă ! Privind.

Aşteptând. T cut. Oribil. Fugi.ă .. Fugi...

S fug, dac nu voi sc pa Pneumaticul de Paris, şi fata aceea cu chip de floare şiă ă ă

totuşi pasional. Am timp dac fug. Numai s nu fie Garda a poart . Cristoaseă ă ţ ă ! Omul

F r Chip. Privind. Aşteptând. T cut. Nu ipa... Nu mai ipa...ă ă ă ţ ţ

Nu ip. Cânt pe o scen din marmur str lucitoare, în timp ce muzica se avântţ ă ă ă ă

şi luminile str lucesc. Dar pe fotolii nu st nimeni. O sal mare, întunecoas şi... goal ,ă ă ă ă ă

cu excep ia unui spectator. T cut. Privind. Aşteptând. Omul F r Chip.ţ ă ă ă

*

Acum, strig tul se auzi.ă

Ben Reich se deştept .ă

R mase nemişcat în culcuşul hidropatic, în vreme ce inima îi bubuia, iar ochii iă

se opreau asupra diferitelor obiecte din înc pere, simulând un calm pe care nu-lă

sim ea. Pere ii de jad verde, lumina din mandarinul de por elan, al c rui cap se leg naţ ţ ţ ă ă

întruna când era atins, multiceasul indicând timpul pe trei planete şi şase sateli i,ţ

patul însuşi, bazinul de cristal, plin cu glicerin carbonat la treizeci şi opt de grade ă ă Ce

lsius...

Uşa se deschise încetişor şi în penumbr ap ruă ă Jonas, în pijama – o siluet cuă

figur de cal şi cu inuta unui antreprenor de pompe funebre.ă ţ

— Din nou? întreb ă Reich.

— Da, domnule.

— Tare?

— Foarte tare, domnule. Şi însp imântat.ă

— Fi- i-ar ale dracului urechile alea de m gar, morm i ţ ă ă Reich. Eu nu m -ă

nsp imânt niciodat .ă ă

— Nu, domnule.

— Afară!

— Da, domnule. Noapte bun , domnuleă !

Jonas ieşi, închizând uşa.

— Jonas! Strig ă Reich.

Valetul reap ru.ă

— Scuz -m , ă ă Jonas.

— Nu face nimic, domnule.

— Nu-i chiar aşa, zâmbi Reich. Te consider un fel de rud . Nu pl tesc îndeajunsă ă

privilegiul sta.ă

— Ba da, domnule.

— Data viitoare când strig la tine, strig şi tu. De ce s se distreze numai unulă ă ?

— Vai, domnule...

— F aşa şi-o s - i creasc leafa. Surâse iar şi. Asta-i tot, ă ă ţ ă ă Jonas. Mul umesc.ţ

— Mul umesc, domnule. ţ

Valetul se retrase.

Reich se ridic din pat si se şterse înaintea oglinzii mobile, exersându-şiă

zâmbetul.

— Alege- i duşmanii, morm i el, nu i-i face din întâmplare. Îşi privi în oglindţ ă ţ ă

umerii masivi, şoldurile înguste, picioarele lungi... capul prelung cu ochi mari, nasul

drept, gura mic , sensibil si intransigent . De ceă ă ă ? se întreb . Nu mi-e team deă ă

diavol. N-aş schimba situa ia mea nici pentru cea a lui Dumnezeu. Atunci, de ce ipţ ţ ?

Îmbr c un halat şi se uit la ceas, f r s -şi dea seama c înregistra panoramaă ă ă ă ă ă ă

sistemului solar cu o uşurinţă, ce i-ar fi uluit str moşii. Cadranele indicauă :E.N. 2301

VENUS PAMÂNT MARTEZiua Solar Principală ă 15 februarie 35 Duodecembrie

22 Amiaz ă +09 02.05 Greenwich 22.20 Central Syrtis

LUNA IO GANYMEDE CALLYSTO TITAN TRITON2z 3h 1z 1h 6z 8h 13z 12h 15z 3h 4z 9h

(eclips )ă (tranzit)

Noapte, amiaz , var , iarn ... f r s gândeasc , ă ă ă ă ă ă ă Reich putea şti ora şi

anotimpul pe orice meridian sau corp planetar din sistemul solar. Aici, în New York,

era o diminea rea de iarn , urmând unei nop i cu vise rele. Trebuia s -şi fac timpţă ă ţ ă ă

pentru o analiz cu psihiatrul s u Esper. Trebuia s înceteze cu ipetele şi coşmarele.ă ă ă ţ

— E de la Esper, murmur el. Esper, de la ExtraSenzorial PERceptiv... pentruă

Telepa i, Cititori de Min i, Sondori de Creiere. Crezi c un doctor cititor de min i î iţ ţ ă ţ ţ

poate opri urletele. Crezi c un Dr. Esper îşi va câştiga banii şi- i va sonda creierul,ă ţ

curmând zbieretele... Blestema ii ştia de telepa i despre care se zice c reprezintţ ă ţ ă ă

cea mai m rea evolu ie dup cea a lui ă ţă ţ ă homo sapiens, „E” de la Evolu ie...ţ

Nenoroci iiţ ! „E” de la Exploatare!

Deschise uşa, tremurând de furie.

— Dar nu mi-e fric , r cni. Nu mi-e fric niciodată ă ă ă!

Coborî prin coridor, pocnind sandalele pe podeaua din

Argint, chi-ta-chi-tachi-ta. F r s -i pese c -şi trezea servitorii, c matinalulă ă ă ă ă

clinchet metalic men inea dou sprezece inimi între spaim şi ur . Deschise uşaţ ă ă ă

apartamentului psihiatrului s u, intr şi se întinse imediat pe canapea.ă ă

Carson Breen, doctor Esper 2, era deja treaz şi-l aştepta. Ca psihanalist al lui Rei

ch, dormea „somnul infirmierei”, r mânând ă en rapport cu pacientul lui şi putând fi

sculat numai pentru problemele acestuia. Strig tul îi fusese suficient lui Breen. Acumă

st tea lâng canapea, elegant într-un halat brodat (era pl tit cu dou zeci de mii deă ă ă ă

credite pe an), extrem de atent (pacientul s u era generos, dar preten ios).ă ţ

— Da, domnule Reich...

— Iar şi Omul F r Chip, morm i ă ă ă ă Reich.

— Coşmare?

— Idiotule, sondeaz -m şi afl singură ă ă ! Nu. Scuz -m . M port copil reşte. Da,ă ă ă ă

din nou coşmare. Încercam s jefuiesc o banc . Apoi, încercam s prind un tren. După ă ă ă

aceea, cânta cineva. Eu, presupun. Încerc s - i descriu cât mai bine. Nu cred c-amă ţ

uitat nimic... Urm o pauz lung . În cele din urm , ă ă ă ă Reich izbucni: Ei? Vezi ceva?

— Continua i s nu-l pute i identifica pe Omul F r Chip, domnule ţ ă ţ ă ă Reich?

— Cum aş putea? Nu-i v d figura niciodat . Ştiu numai c ...ă ă ă

— Cred c a i putea, dar nu dori i.ă ţ ţ

— Ascult , explod ă ă Reich, cu o furie vinovat . Te pl tesc cu dou zeci de mii peă ă ă

an. Dac nu po i face altceva decât afirma ii idioate...ă ţ ţ

— Chiar crede i asta, domnule ţ Reich, sau face doar parte din sindromul general

de anxietate?

— Nu-i nici o anxietate! Nu mi-e team . Niciodat ... Se opri, dându-şi seama deă ă

inutilitatea vorbelor, cât timp mintea ager a sondatorului citea înapoia lor. Oricum,ă

greşeşti, rosti el posac. Nu ştiu cine este... E un Om F r Chip. Atâta tot.ă ă

— Respinge i punctele esen iale, domnule ţ ţ Reich. Trebuie s fi i silit s le vede i.ă ţ ă ţ

S încerc m nişte asocia ii libere. F r cuvinte, v rog. Doar gândi i. Jaf...ă ă ţ ă ă ă ţ

— Bijuterii – ceasuri – diamante – ac iuni – ţ ipoteci – sovereigni – falsuri –

bani ghea – ţă lingouri – dort...

— Ce-a fost ultimul?

— Am luat-o razna. Voiam s m gândesc ă ă la bort... pietre neşlefuite...

— N-a fost o întâmplare, ci o corec ie importantţ ă; mai exact, o alterare. Să

continu m. Pneumatic...ă

— Lung – vagon – compartiment – aer condi ionatţ ... N-au niciun sens.

— Ba da, domnule Reich. Este un simbol falic. Pune i ţ în loc de aer, un cuvânt ce

con ine... hm... „aie” şi ve i în elege. S continu m, v rog.ţ ţ ţ ă ă ă

— Ai dracu' de deştep i sunte i voi, sondatorii. S vedem... Pneumatic... ţ ţ ă tren –

metrou – aer comprimat – vitez supersonic – „V Transport m în Timp Ceă ă ă ă

Sunte i Transportat”, lozinca... Cum naiba îi zice la compania aiaţ ? Nu-mi

amintesc. De unde mi-a venit în cap?

— Din subconştient, domnule Reich. Înc o încercare şi ve i începe s pricepe i.ă ţ ă ţ

Amfiteatru...

— Locuri – loje – balcoane – staluri – boxe – boxe pentru cai – cai

mar ieni – pampasul mar ian...ţ ţ

— Asta-i, domnule Reich. Marte! În ultimele şase luni, a i avut nou zeci şi şapteţ ă

de coşmare cu Omul F r Chip. V-a fost întruna duşman şi surs de teroare în viseă ă ă

con inând trei factori comuni... Finan e, Transporturi şi Marte. Mereu aceleaşi... Omulţ ţ

F r Chip, Finan e, Transporturi, Mă ă ţ arte.

— Asta nu-mi spune nimic.

— Totuşi, are o semnifica ie, domnule ţ Reich. Trebuie s identifica i acest chip.ă ţ

Altfel, de ce încerca i s v eschiva i, respingându-i înf işareaţ ă ă ţ ăţ ?

— Nu resping nimic.

— V ofer alte indiciiă : cuvântul alterat „dort” şi numele companiei cu lozinca,

„V Transport m în Timp...”ă ă

— Î i spun c nu ştiu cine e. ţ ă Reich se ridic brusc de pe canapea. Indiciile tale nuă

m ajut . Nu-l pot identifica.ă ă

— Omul F r Chip nu v însp imânt pentru c nu are figur . Şti i cine este. Îlă ă ă ă ă ă ă ţ

urâ i şi v teme i de el, totuşi şti i cine este.ţ ă ţ ţ

— Tu eşti sondatorul. Spune-mi tu.

— Capacit ile mele au nişte limite, domnule ăţ Reich. F r ajutor, nu pot p trundeă ă ă

mai adânc în mintea dumneavoastr .ă

— Cum adic , ajutoră ? Eşti cel mai bun Dr. E pe care l-am putut angaja! Dac ...ă

— Domnule Reich, cunoaşte i şi dumneavoastr adev rul adev rat. În modţ ă ă ă

deliberat a i angajat un Esper de clasa a doua, pentru a v feri de asemenea situa ii.ţ ă ţ

Acum, pl ti i aceast pruden . Dac dori i s nu mai ave i coşmare, consulta i unulă ţ ă ţă ă ţ ă ţ ţ

de clasa întâi... De pild , ă Augustus Tate, sau Gart, sau Samuel @kins...

— O s m mai gândesc, murmur ă ă ă Reich şi se întoarse s ias . Când deschiseă ă

uşa, Breen rosti:

— Apropo... „V Transport m în Timp Ce Sunte i Transportat” este devizaă ă ţ

cartelului D'Courtney. Cum se leag asta de alterarea lui „bort” în „dort”ă ? Mai gândi i-ţ

v ...ă

— Omul F r Chipă ă !

F r s ezite, ă ă ă Reich trânti uşa, retezând leg tura dintre mintea sa şi a lui Breen,ă

apoi se gr bi pe coridor, spre apartamentul lui. Îl inund un val de ur s lbatic . ă ă ă ă ă

Are dreptate. Din cauza lui D'Courtney am coşmaruri. Nu pentru c mi-ă

e team de el. Mi-e team de mine. Am ştiut-o tot timpul. O ineam adâncă ă ţ

ascuns în mine. Ştim c dac -mi iese la iveal , va trebui s -l ucid peă ă ă ă ă

blestematul de D'Courtney. N-are chip, pentru c -i chipul crimei.ă

Complet îmbr cat şi nervos, ă Reich ieşi din apartament şi coborî în strad , undeă

un Jumper Monarch îl transport cu un salt gra ios pân la turnul uriaş ce cuprindeaă ţ ă

sutele de etaje şi miile de angaja i ale societ ii ţ ăţ Monarch din New York. Turnul Monarc

h era sistemul nervos central al unei corpora ii incredibil de vaste, o piramid deţ ă

transporturi, comunica ii, industrie grea, manufactur , comer , cercetare, explor ri şiţ ă ţ ă

importuri. Monarch Utilities & Resources, Inc. Cump ra, vindea, mijlocea afaceri, creaă

si distrugea. Companiile subsidiare si subordonate erau atât de numeroase, încât

pentru urm rirea labirintului fiă nanciar erau necesare serviciile permanente ale unui co

ntabil Esper, clasa a doua.

Reich intr în cabinet, urmat de secretara şef (Esper ă ă 3) şi ajutoarele acesteia,

purtând hârtiile cu afacerile zilei.

— L sa i-le şi şterge i-o, morm i el.ă ţ ţ ă

L sar pe mas hârtiile şi cristalele înregistrate şi ieşir gr bi i, îns f ră ă ă ă ă ţ ă ă ă

resentimente. Erau obişnui i cu toanele patronului. Acesta se aşez la birou,ţ ă

tremurând de ur împotriva lui D'Courtney. În cele din urm , murmură ă ă:

— Îi mai dau nenorocitului o şans .ă

Descuie biroul, deschise sertarul-seif şi scoase Cifrul Executiv, destinat numai

şefilor firmelor catalogate de Lloyds cu patru de A-l-*. La mijlocul c r ii, g si cea maiă ţ ă

mare parte a materialului necesar.

QQBA ……………………………..ASOCIERE

RRCB ……………………………..NOŞTRI/NOASTRE

SSDC ……………………………..VOŞTRI/VOASTRE

TTED ………………………………FUZIUNE

UUFE ………………………………INTERESE

WGF ……………………………….INFORMA IEŢ

WWHG …………………………….OFERTA ACCEPTATĂ

XXIH .....................................ÎN GENERAL CUNOSCUT

YYJI ......................................PROPUNERE

ZZKJ .....................................CONFIDENŢIAL

AALK .....................................EGAL

BBML ....................................CONTRACT

L sând manualul deschis, ă Reich comut v-telefonul şi se adres operatorului deă ă

interior:

— Codurile.

Imaginea se întunec , apoi se lumin într-o camer plin de fum, ticsit cu c r iă ă ă ă ă ă ţ

şi benzi. Un b rbat cu p rul oxigenat, îmbr cat într-o c maş decolorat , privi spreă ă ă ă ă ă

ecran şi se ridic în picioare.ă

— Da, domnule Reich?

— Bun diminea a, Hassop. Ar i de parc-ai avea nevoie de un concediu. ă ţ ăţ Alege-

i duşmaniiţ . Ia- i o s pt mân în Spaceland. Pe banii lui ţ ă ă ă Monarch.

— Mul umesc, domnule Reich. Mul umesc foarte mult.ţ ţ

— Trimit ceva strict confiden ial. Pentru ţ Crave D'Courtney. Textul este... Reich

consult Cifrul. YYJI TTED UUFE RRCB QQBA AALK. Îmi comunici imediat r spunsul. Aiă ă

în elesţ ?

— Da, domnule Reich. I-am dat drumul.

Reich închise telefonul. Afund mâna în mald rul de hârtii şi cristale de pe birou,ă ă

ridic un cristal şi-l introduse în lector. Se auzi vocea secretarei-şefă ă:

— Monarch scade cu doi virgul unu unu trei patru la sut . D'Courtney creşte cuă ă

doi virgul unu unu trei zero la sut ...ă ă

— La dracu'! izbucni b rbatul. Din buzunarul meu într-al lui. Închise aparatul şiă

se ridic , ros de ner bdare. Pân la primirea r spunsului aveau s mai treac nişteă ă ă ă ă ă

ore. Via a lui depindea do ceea ce urma s -i r spund D'Courtney. P r si cabinetul şiţ ă ă ă ă ă

începu s hoin reasc prin etajele şi departamentele Turnului ă ă ă Monarch, sub pretextul

nemilosului control personal, efectuat adesea. Secretara Esper îl urma, aidoma unui

c eluş ascult tor.ăţ ă

C ea dresatăţ ă! gândi Reich. Apoi cu voce tare:

— Scuz -m . M-ai citită ă ?

— E-n regul , domnule ă Reich. În eleg.ţ

— Oare? Nici eu nu-n eleg. La dracu' cu D'Courtneyţ !

La Personal, verificau şi examinau obişnuita mas deă solicitatori de slujbe –

func ionari, tehnicieni, specialişti, administratori executivi, exper i. Selec iaţ ţ ţ

preliminar , se f cea prin teste standard, totuşi nu spre mul umirea Esperului Şef deă ă ţ

Personal, care, în momentul intr rii lui ă Reich, m sura înc perea, furios. Nu-l domoliseă ă

nici m car primirea unui anun telepatic, din partea secretarei lui ă ţ Reich, referitor la

inspec ie.ţ

— Pentru întrevederea final , ipa el la un asistent, am acordat câte zece minuteă ţ

de persoan . Şase pe or , patruzeci şi opt pe zi. Dac procentajul meu de respingeriă ă ă

scade sub treizeci şi cinci, îmi irosesc timpul, ceea ce înseamn c voi irosi i timpul luiă ă ţ

Monarch. Nu sunt angajat aici ca s -i audiez pe to i incompeten ii. Asta-i datoriaă ţ ţ

voastr . Po i s pleci. Se întoarse c tre ă ţ ă ă Reich şi înclin din capă : Bun diminea a,ă ţ

domnule Reich.

— Bun . Necazuriă ?

— Nimic de nerezolvat, dac oamenii ştia ar în elege c percep iaă ă ţ ă ţ

extrasenzorial nu este un miracol, ci un talent, limitat şi el de timp. Ce-a i hot rât înă ţ ă

leg tur cu Blonn, domnule ă ă Reich?

Secretara:

— Înc nu v-a citit memoriul.ă

— S - i repet şi ie, domnişoar , c dac nu sunt utilizat cu maximă ţ ţ ă ă ă ă

eficien m irosesc zadarnic? Memoriul Blonn a fost trimis domnului ţă ă Reich d

e trei zile.

— Cine naiba mai e şi Blonn? întreb ă Reich.

— Mai întâi, perspectiva, domnule Reich. În Ghilda Esperilor exist aproximativ oă

sut de mii ă (100.000) de Esperi clasa 3. Un Esper 3 poate p trunde la nivelul conştientă

al min ii – poate afla gândurile subiectului la un moment dat. Clasa ţ 3 reprezintă

nivelul inferior de telepatie. Majoritatea posturilor din securitatea Monarch sunt ocupa

te de clasa 3. Avem peste cinci sute...

— Cunoaşte şi el toate astea. To i le ştiu. Treci la subiect, vorb -lungţ ă ă!

— D -mi voie s-o fac în felul meu.ă În continuare, sunt aproape zece mii de

Esperi clasa 2 în Ghild , continu t ios şeful Personalului. Ca şi mine, ei sunt exper iă ă ă ţ

care pot penetra dincolo de nivelul conştient al min ii, în preconştient. Cei mai mul iţ ţ

din aceast clas apar in p turii profesionaleă ă ţ ă : doctori, avoca i, ingineri, profesori,ţ

economişti, arhitec i, şi-aşa mai departe.ţ

— Şi to i cost o avere, morm i ţ ă ă Reich.

— Bineîn eles. Vindem o marf unic , nuţ ă ă ? Monarch apreciaz lucrul acesta. Înă

prezent are angaja i peste o sut de E ţ ă 2.

— Nu mai termini odată?

— În sfârşit, din Ghild fac parte mai pu in de o mie de Esperi de clasa ă ţ 1. Aceştia

sunt capabili s p trund adânc prin straturile conştiente şi preconştiente, pân înă ă ă ă

subconştient – la cele mai ascunse nivele ale min ii. Dorin ele primare fundamentale,ţ ţ

şi altele... Bineîn eles, ei ocup pozi ii speciale. Înv mânt, servicii medicale aparte...ţ ă ţ ăţă

psihanalişti ca Tate, Gart, @kins, Modele... criminalişti precum Lincoln Powell din

brigada psihotic ... analişti politici, negociatori interstatali, consilieri guvernamentali ă e

tc. Pân acum ă Monarch Utilities n-a avut ocazia s angajeze un E ă 1.

— Şi? Murmur ă Reich.

— O asemenea ocazie, s-a ivit, domnule Reich, şi cred c Blonn ar fi disponibil.ă

Pe scurt...

— Hai odată!

— Pe scurt, domnule Reich, Monarch angajeaz atât de mul i Esperi, încât amă ţ

sugerat înfiin area unui departament Special pentru personalul Esper, condus de un Eţ

1, ca Blonn, care s se ocupe exclusiv de testarea telepa ilor.ă ţ

— Se întreab de ce n-ai putea face tu asta...ă

— Domnule Reich, v-am oferit fundalul acesta pentru a explica de ce nu pot

îndeplini eu func ia respectiv . Sunt un E ţ ă 2. Pot lucra rapid şi eficient cu solicitan iţ

obişnui i, dar nu pot avea aceeaşi vitez şi randament în rela iile cu al i Esperi. To iţ ă ţ ţ ţ

telepa ii sunt obişnui i s foloseasc ecrane mintale, a c ror eficien depinde deţ ţ ă ă ă ţă

clasa lor. Analizarea corect a unui E ă 3 îmi poate lua o or . Pentru un E ă 2 am nevoie

de trei ore, şi nu pot str punge blocajul mental al unui E ă 1. De aceea trebuie angajat

un individ precum Blonn. Evident, pre ul va fi enorm, dar necesitatea este urgent .ţ ă

— De ce-i aşa urgentă?

— Pentru Dumnezeu! Nu-i aduce aminte! Dezgropi securea de lupt . Şi-ă

aşa e destul de furios.

— Trebuie s -mi fac slujba, ă madam. Adev rul este, domnule, continu el, că ă ă

nu angaj m cei mai buni Esperi. Cartelul D'Courtney ia crema. Datorit lipsei deă ă

mijloace adecvate, am fost înşela i în repetate rânduri de D'Courtney, angajândţ

talente inferioare, în timp ce el îi lua pe cei mai buni.

— Lua-te-ar dracu'! url ă Reich. Pe tine şi pe D'Courtney! Perfect. Aranjeaz totul.ă

Şi spune-i lui Blonn sta s -nceap s -l trişeze pe D'Courtney. Ai putea face şi tuă ă ă ă

acelaşi lucru!

Reich ieşi de la Personal şi trecu la Desfacere. Îl aştepta aceeaşi informa ieţ

nepl cut . ă ă Monarch Utilities & Resources pierdea lupta cu cartelul D'Courtney. O

pierdea în toate direc iileţ : Reclam , Inginerie, Cercetare, Rela ii cu publicul.ă ţ

Înfrângerea era sigur . ă Reich ştia c se g sea cu spatele la zid.ă ă

Reveni în cabinet şi-l str b tu furios, vreme de cinci minute.ă ă

— Inutil, murmur el. Trebuie s -l lichidez. N-o s accepte fuziunea. De ce ară ă ă

face-o? M cur şi-o ştie. Trebuie s scap de el şi am nevoie de ajutor. Ajutorul unuiă ăţă ă

sondator.

Deschise v-telefonul şi ceru:

— Agrementul.

Pe ecran ap ru un salon scânteietor, decorat în crom şi email, mobilat cu meseă

de joc şi un bar. P rea a fi o sal de recreere şi, de altfel, era utilizat ca atare. ă ă În

realitate, constituia cartierul general al Departamentului de

Spionaj Monarch. Directorul Agrementului, un intelectual b rbos, pe nume West,ă

ridic ochii de la o problem de şah, apoi se scul în picioareă ă ă :

— Bun diminea a, domnule ă ţ Reich.

— Bun diminea a, domnule West. O verificare de rutin . P rinteasc . Cumă ţ ă ă ă

merg distrac iileţ ?

— Obişnuit, domnule Reich. Oricum, am o sesizare, domnule. Apreciez c există ă

prea multe jocuri de noroc. West continu cu o voce afectat , pân când doiă ă ă

nevinova i func ionari ţ ţ Monarch îşi terminar b uturile şi plecar . Atunci se relax si seă ă ă ă

tol ni în scă aun: E-n regul , ă Ben. Zi-i!

— Hassop n-a decodificat înc cifrul confiden ială ţ ?

Sondatorul cl tin din cap.ă ă

— Lucrează?

West zâmbi si încuviin .ţă

— Unde-i D'Courtney?

— În drum spre P mânt, la bordul „Astrei”.ă

— Îi cunoşti planurile? Ştii unde va sta?

— Nu. Vrei s m intereseză ă ?

— Nu ştiu. Depinde...

— Depinde de ce? West îl privi curios. P cat c telepatia nu func ioneaz prină ă ţ ă

telefon, Ben. Mi-ar pl cea s ştiu la ce te gândeşti.ă ă

Reich surâse crispat.

— Slav Domnului pentru telefonă ! El ne e singura ap rare împotriva cititorilor deă

min i. Ellery, care-i pozi ia ta vizavi de delicteţ ţ ?

— Cea obişnuit .ă

— La fel ca a noastr , a tuturoră ?

— Ca a Ghildei. Ghildei nu-i plac delictele, Ben.

— Ce-i aşa nemaipomenit cu Ghilda, Esper? Ştii ce înseamn banii, succesul...ă

De ce nu te deştep iţ ? De ce laşi Ghilda s gândeasc pentru tineă ă ?

— Nu în elegi. Noi ne-am n scut în Ghild . Tr im în Ghild . Murim în Ghild .ţ ă ă ă ă ă

Avem dreptul de a alege membrii ei, şi-atât. Ghilda ne dirijeaz vie ile profesionale.ă ţ

Ne instruieşte, ne clasific , ne imprim normele etice şi are grij s le respect m. Neă ă ă ă ă

protejeaz , ap rând legea precum medicii. Avem şi noi un echivalent al jur mântuluiă ă ă

lui Hipocrat. Se numeşte Jur mântul Esper. Nu ştiu ce s-ar putea întâmpla cu cel care-lă

încalc ... aşa cum b nuiesc eu c -mi sugerezi.ă ă ă

— Poate, rosti Reich. Poate- i sugerez c-ar merita s -ncalci leg mântul. Poateţ ă ă

m gândesc la bani... mai mul i decât a i v zut vreodat , tu sau oricare alt sondator ă ţ ţ ă ă 2.

— Las-o balt , ă Ben. Nu m intereseaz .ă ă

— S presupunem c nu respecta i jur mântul. Ce se întâmplă ă ţ ă ă?

— Sunt proscris.

— Atâta tot? Şi-i aşa îngrozitor? Cu o avere în buzunar? Unii sondatori deştep iţ

au rupt-o cu Ghilda şi-n alte rânduri. Au fost proscrişi. Şi ce dacă? Fii deştept, Ellery.

West zâmbi strâmb:

— N-o s în elegi, ă ţ Ben.

— F -m s -n eleg.ă ă ă ţ

— Sondatorii proscrişi despre care pomeneai... Jerry Church, de pild . Nu au fostă

chiar aşa deştep i. Este ca şi cum... West c zu pe gânduri. Înainte de dezvoltareaţ ă

microchirurgiei, existau oameni handicapa i, denumi i surdo-mu iţ ţ ţ .

— N-auzeau şi nu vorbeau?

— Exact. Comunicau printr-un limbaj gestual. Asta însemna c nu puteauă

comunica decât tot cu surdo-mu i. Pricepiţ ? Trebuiau s tr iasc în comunitatea lor...ă ă ă

sau deloc. Un om înnebuneşte dac n-are prieteni cuă care s vorbeasc .ă ă

— Şi?

— Unii dintre ei au început un fel de şantaj. Cereau surdo-mu ilor boga i s -iţ ţ ă

pl teasc s pt mânal. Dac aceştia refuzau, îi ostracizau. Pân la urm , victimele ă ă ă ă ă ă ă pl tă

eau. Aveau de ales între a pl ti şi a tr i în izolare pân ce înnebuneau.ă ă ă

— Adic voi, sondatorii, sunte i asem n tori surdo-mu iloră ţ ă ă ţ ?

— Nu, Ben. Surdo-mu ii sunte i voi, ceiţ ţ , normali. Am înnebuni dac-am încerca să

tr im numai cu voi. Aşa încât, las -m în pace. Dac pui la cale ceva murdar, este maiă ă ă ă

bine s nu ştiu.ă

West închise telefonul. Cu un urlet de furie, Reich apuc un press-papier din aură

şi-l azvârli în ecranul de cristal. Înainte ca toate cioburile s fi c zut, ieşise pe coridor,ă ă

apoi afar din cl dire.ă ă

Secretara-sondator ştia unde voia s mearg . Şoferulă ă sondator ştia de

asemenea. Reich ajunse în apartamentul lui şi fu întâmpinat de majordomul şef, tot

sondator, care anun imediat masa şi comand prânzul conform dorin elor nerostiteţă ă ţ

ale st pânului. Sim indu-se ceva mai pu in iritat, b rbatul intr în bibliotec şi seă ţ ţ ă ă ă

apropie de seif – o lumini clipind într-un col .ţă ţ

Seiful era un simplu raft hexagonal, scos din faza temporal cu o pulsa ieă ţ

monociclic . În secunda când faza lui coincidea cu cea temporal , raftul clipea cu oă ă

lumin str lucitoare. Putea fi deschis numai de amprenta degetului ar t tor stâng ală ă ă ă

lui Reich.

Reich puse vârful degetului în centrul lumini ei. Aceasta se stinse şi raftul ap ru.ţ ă

inând degetul în acelaşi Ioc, lu cu cealalt mân un carne el negru şi un plic mare,Ţ ă ă ă ţ

roşu. Îndep rt degetul şi seiful disp ru, l sând loc lumini ei.ă ă ă ă ţ

Frunz ri gr bit paginile carne elului... ANARHIŞTI... INCENDIATORI... MITUIRIă ă ţ

(DOVEDITE)... MITUIRI (POSIBILE)... Sub (POSIBILE) g si o list de cincizeci şi şapte deă ă

personalit i păţ roeminente. Unul dintre nume era Augustus Tate, Dr. Esper 1. Încuviinţă

mul umit.ţ

Deschise apoi plicul roşu şi-i examin con inutul. În untru se aflau cinci fileă ţ ă

scrise m runt, de mân , cu secole in urm . Era un mesaj din partea fondatoruluiă ă ă

clanului Reich şi al lui Monarch Utilities. Patru file purtau titlurile: PLANUL A, PLANUL B,

PLANUL C, PLANUL D. A cincea fil era intitulat : INSTRUC IUNI. ă ă Ţ Reich citi pe îndelete

scrisul str vechi.ă

Urmaşilor mei: Testul inteligen ei este refuzul de a prelucra datele evidente.ţ

Dac-ai deschis plicul, ne vom în elege unul pe cel lalt. Am preg tit patru planuriţ ă ă

generale, care te-ar putea ajuta. i le las, ca parte a moştenirii Ţ Reich. Sunt schi ate înţ

linii mari. Detaliile trebuie ad ugate de tine, în func ie de timpul, mediul şi necesit ileă ţ ăţ

existente.

Aten ieţ : Esen a delictului nu se schimb niciodat . Conflictul dintre infractor şiţ ă ă

societate exist în fiecare epoc , cu victima drept miz . Iar ABC-ul conflictului cuă ă ă

societatea r mâne acelaşi. Fii îndr zne , curajos, încrez tor şi nu vei da greş. ă ă ţ ă În fa aţ

acestor calit i, societatea nu are ap rare.ăţ ă

Geoffry Reich

Reich cercet încetişor planurile, plin de admira ie pentru cel mai îndep rtată ţ ă

str moş al s u, care avusese grija preg tirii pentru orice urgen posibil . Planurileă ă ă ţă ă

erau dep şite de timp, dar stimulau imagina ia, iar ideile începuser s se formeze şiă ţ ă ă

s se cristalizeze, s fie examinate, respinse şi înlocuite. O fraz îi atr sese aten iaă ă ă ă ţ :

Dac te consideri un criminal înn scut, evit planurile prea am nun ite. Lasă ă ă ă ţ ă

detaliile pe seama instinctului. Inteligen a poate da greş, îns instinctul ucigaş esteţ ă

infailibil.

— Instinctul ucigaş, r sufl ă ă Reich. Dumnezeule, îl am! Telefonul sun o dat ,ă ă

apoi interveni automatul. Urm un c nit rapid şi banda începu s ias dină ţă ă ă ă

imprimator. Reich se repezi la birou şi-o examin . Mesajul era laconic şi nimicitoră :

COD PENTRU REICH: R SPUNS WWHG.Ă

— WWHG. „Oferta respins ”. Respinsă ă! RESPINSA! Ştiam eu! Url ă Reich. Bine, D'

Courtney! Dac n-ai vrut fuzionarea, atunci va fi moarteaă !

2

Augustus Tate, Dr. E 1, primea 1.000 Cr. pe or de analiz ... Nu prea mult,ă ă

considerând c rareori vreun pacient ii r pea mai mult de-o or , iar asta îi duceaă ă ă

venitul Ia 8.000 Cr. pe zi, sau peste 2 milioane Cr. anual. Pu ini ştiau cât la sut dinţ ă

acest venit era donat Ghildei Esper, pentru educa ia altor telepa i şi pentru Planulţ ţ

Eugenic ai Ghildei de a oferi lumii percep ia extrasenzorial .ţ ă

Augustus Tate ştia, iar cei 95 % dona i îl nemul umeau, în consecin , apar ineaţ ţ ţă ţ

„Ligii Patrio ilor Esperi”, un grup politic de extrem dreapt din interiorul Ghildei,ţ ă ă

preocupat de p strarea autocra iei şi veniturilor Esperilor superiori. Apartenen aă ţ ţ

respectiv îl plasase în categoria MITUIRE (POSIBIL ) a patronului ă Ă Monarch. Reich intră

în luxosul cabinet de consulta ii al lui Tate, privi o singur dat spre b rbatul scund –ţ ă ă ă

pu in cam durduliu, dar cu, roţ tunjimile bine ascunse de arta croitorilor —, se aşez şiă

morm iă :

— Sondeaz -m repede.ă ă

Privi concentrat spre Tate, în timp ce micu ul şi elegantul sondator îl examina cuţ

ochi scânteietori, vorbind în rafale scurte:

— Sunte i ţ Ben Reich de la Monarch. Firm de zece miliarde de credite. Cred că ă

ar trebui s v cunosc. Da. Sunte i angajat într-o lupt pe via şi pe moarte cuă ă ţ ă ţă

cartelul D'Courtney. Da? Sunte i extrem de ostil fa de D'Courtney. Da? Azi dimineaţ ţă ţă

i-a i propus fuziunea.ţ Mesajul codificat: YYJI TTED RRCB UUFE AALK QQBA. Oferta

respins . Daă ? În disperare, v-a i hot rât s ... Tate se întrerupse brusc.ţ ă ă

— Continu , f cu ă ă Reich.

— S -l ucide i pe Craye D'Courtney, ca un prim pas în acapararea cartelului s u.ă ţ ă

Dori i ajutorul meu... Domnule ţ Reich, e ridicol! Dac ve i continua s gândi i astfel, voiă ţ ă ţ

fi nevoit s v reclam. Cunoaşte i legea.ă ă ţ

— Fii deştept, Tate. M vei ajuta s evit legea.ă ă

— Nu, domnule Reich. Nu sunt în m sur .ă ă

— Tu spui asta? Un Esper de clasa 1? Şi eu s te credă ? S cred c eşti incapabilă ă

de a întrece orice om, orice grupare, întreaga lume?

— Nad pentru fâ e, zâmbi Tate. Caracteristic...ă ţ

— Hai, sondeaz -m , îl întrerupse ă ă Reich. Câştig m timp. Citeşte ce-am în minte.ă

Talentul t u. Resursele mele. O combina ie infailibil . Dumă ţ ă nezeule! Lumea întreagă

are noroc c m voi opri dup o singur crim . Împreun putem silui universul.ă ă ă ă ă ă

— Nu, spuse decis psihiatrul. Nu. Va trebui s v reclam, domnule ă ă Reich.

— Aşteapt . Nu vrei s vezi ce- i oferă ă ţ ? Citeşte mai adânc. Cât sunt în stare să

pl tescă ? Care-i plafonul limită?

Tate închise ochii. Fa a lui spilcuit se crisp dureros. Apoi deschise ochii,ţ ă ă

privind surprins:

— Nu pute i fi seriosţ ! Exclam el.ă

— Ba da, morm i ă Reich. Şi-n plus, ai v zut c -i o afacere cinstit , nuă ă ă ?

Interlocutorul s u încuviin încet din cap.ă ţă

— Şi- i dai seama c ţ ă Monarch plus D'Courtney reprezint o garan ie bună ţ ă?

— Aproape c v cred.ă ă

— M po i crede. Finan ez Liga Patrio ilor Esperi de cinci ani. Dac m-ai p trunsă ţ ţ ţ ă ă

suficient de adânc, cunoşti motivul. Ur sc Ghilda aia blestemat , la fel de mult ca şiă ă

tine. Etica ei nu-i potrivit în afaceri... e prosteasc . Liga voastr e o organiza ie care-ă ă ă ţ

ar putea s-o înlocuiasc într-o bun zi.ă ă

— Am v zut toate astea, rosti t ios Tate.ă ă

— Cu Monarch şi D'Courtney în buzunar, aş putea face cu mult mai mult decât

s v ajut. Te pot face preşedintele, ales pe via , al unei noi Ghilde Esper. Esteă ă ţă

promisiune lipsit de o garan ie cert . Po i face şi singur asta, dar şi cu mine.ă ţ ă ţ

Tate închise ochii şi murmură:

— De şaptezeci şi nou de ani n-a mai reuşit o crim premeditat . Datorită ă ă ă

Esperilor, t inuirea inten iei de infrac iune a devenit imposibil . Sau, dac au putut fiă ţ ţ ă ă

evita i înainte de comiterea delictului, aceasta este imposibil de ascuns în continuare.ţ

— Dovezile Esper nu sunt admise în tribunal.

— Adev rat, îns odat ce un Esper descoper vinov ia, poate g si fapteă ă ă ă ăţ ă

obiective, care s sprijine cele aflate. Prefectul brig zii psihotice, Lincoln ă ă Powell, este

neîndur tor. Psihiatrulă deschise ochii: Dori i s uit aceast conversa ieţ ă ă ţ ?

— Nu, mârâi Reich. Mai întâi, ascult -m . De ce sunt împiedicate delicteleă ă ?

Deoarece sondatorii patruleaz prin lume. Ce poate opri un sondatoră ? Un altul

asemenea lui. Dar nici un infractor nu s-a gândit s angajeze un telepat bun, care s -lă ă

ecraneze sau, dac s-a gândit, n-a putut face târgul. Eu l-am f cut.ă ă

— Oare?

— Voi porni un r zboi, continu ă ă Reich. O încleştare dura cu societatea. S-o

privim ca pe o problem de tactic şi strategie. Am aceleaşi dificult i pe care le areă ă ăţ

orice armat . Nu sunt suficiente îndr zneala, curajul şi încrederea. O armat areă ă ă

nevoie de un serviciu de spionaj. Un r zboi se câştig cu cercetaşii, cu iscoadele.ă ă

— De acord.

— Eu o s lupt. Tu vei spiona. Trebuie s ştiu unde va fi D'Courtney, unde şiă ă

când pot ataca. Eu voi comite crima, dar tu trebuie s -mi spui unde şi când se iveşteă

ocazia.

— Am în eles.ţ

— Va trebui, mai întâi, s m strecor prin re eaua defensiv din jurul luiă ă ţ ă

D'Courtney. Asta înseamn o recunoaştere prealabil a terenului, pe care-o vei faceă ă

tu. Îl vei verifica pe normali, îi vei identifica pe sondatori, mă vei avertiza şi m veiă

ecrana, dac nu-i pot ocoli. Dup asasinat, va trebui s m retrag prin alt re ea deă ă ă ă ă ţ

normali şi telepa i. Tu o s r mâi in ariergard . Vei sta acolo. Vei afla pe cineţ ă ă ă

suspecteaz poli ia şi de ce. Dac ştiu c sunt b nuit, m pot ap ra. Dac ştiu c esteă ţ ă ă ă ă ă ă ă

b nuit un altul, îl pot înfunda. Pot lupta în acest r zboi şi, cu spionajul t u, îl potă ă ă

câştiga. Nu-i adev rată ? Citeşte-m .ă

Dup o pauz lung , Tate încuviină ă ă ţă:

— Este adev rat. O putem face.ă

— M aju iă ţ ?

Telepatul ezit , apoi rosti hot râtă ă :

— Da.

— Bun, r sufl adânc ă ă Reich. Uite la ce m-am gândit. Pentru înscenare, cred că

pot folosi un joc vechi, numit „Sardelu a”. El îmi va oferi ocazia de-a ajunge laţ

D'Courtney. Am, de asemenea, un mijloc de a-l ucide; ştiu cum s utilizez o str vecheă ă

arm detonatoare, cu gloan e.ă ţ

— Stop, interveni brusc Tate. Cum v ve i t inui toate aceste gânduriă ţ ă ? Eu v potă

ecrana doar când suntem împreun , îns asta nu poate fi ceva permanent.ă ă

— Pot ob ine un blocaj mental temporar. Cunosc un compozitor din ţ Melody Lan

e, care m poale ajuta.ă

— Ar merge, aprob Tate, dup o clip de sondare. Se mai ridic o problem .ă ă ă ă ă

Dac D'Courtney este p zită ă ? Crede i c pute i înfrunta garda luiţ ă ţ ?

— Nu. Sper c nu va fi necesar. Un fiziolog de la Moă narch, Jordan, a realizat

somnifere vizuale. Inten ionam s le utiliz m ţ ă ă la spargerea grevelor. Le voi lua pentru

neutralizarea gorilelor.

— Am priceput.

— Vei lucra tot timpul cu mine... cercetare şi ecranare, dar mai întâi îmi trebuie

o informa ie. Când vine în oraş, D'Courtney este g zduit de obicei la ţ ă Maria Beaumont

— Cadavrul Poleit?

— Exact. Doresc s afli dac şi de data asta inten ioneaz s r mân la ea. Deă ă ţ ă ă ă ă

acest am nunt depinde totul.ă

—- Destul de uşor. Pot afla destina ia şi planurile lui D'Courtney. Disear are locţ ă

o serat la locuin a lui Lincă ţ oln Powell. Va participa, probabil, şi medicul lui D'Courtney.

A sosit pe Terra, pentru o vizit de o s pt mân . O s încep spionarea cu el.ă ă ă ă ă

— Nu i-e team de ţ ă Powell?

Tate zâmbi dispre uitorţ :

— Domnule Reich, dac mi-ar fi fost team , nu m-aş fi încumetat. Face i oă ă ţ

greşeal . Eu nu ă sunt Jerry Church.

— Church!?

— Exact. Nu v preface i surprins. ă ţ Church, E 2. Acum zece ani a fost expulzat

din Ghild , pentru afacerea cu dumneavoastr .ă ă

— Dracu' s te iaă ! Ai citit asta în mintea mea?

— În minte şi în istorie.

— Ei bine, acum n-o s se mai repete. Eşti mai inteligent şi mai tare decât ă Churc

h. Ai nevoie de ceva special pentru petrecerea de la Powell? Femei? Haine? Bijuterii? B

ani? Cere la Monarch.

— Nimic, dar v mul umesc foarte mult.ă ţ

— Criminal, dar generos, sta sunt, zâmbi ă Reich şi se preg ti de plecare. Nu-iă

întinse mâna.

— Domnule Reich! strig Tate.ă

B rbatul se întoarse în pragul uşii.ă

— Coşmarele vor continua. Omul F r Chip nu este simbolul crimei.ă ă

— Ce? Cristoase! Coşmarele? Încă? Sondator blestemat! De unde ştii? C

um...

— Nu v prosti i. Credea i c pute i min i un El?ă ţ ţ ă ţ ţ

— Cine te minte, nenorocitule? Ce-i cu coşmarele?

— Nu, domnule Reich, n-o s v spun. Numai un E ă ă 1 v-ar putea spune, şi nu cred

c dup discu ia noastr ve i consulta un altul.ă ă ţ ă ţ

— Pentru Dumnezeu, omule! Nu vrei s m aju iă ă ţ ?

— Nu, domnule Reich, surâse r ut cios psihiatrul. Acesta va fi micul meu atu.ă ă

Ne va men ine egali. Cunoaşte i balan a puterilor, nuţ ţ ţ ? Dependen a reciproc aduceţ ă

încredere reciproc . Criminal, dar sondator... sta sunt.ă ă

*

Precum to i Esperii de grad superior, Lincoln ţ Powell, Dr. E 1, tr ia într-o locuină ţă

particular . Nu era vorba deă m suri de conspirativitate, ci mai mult de o problem deă ă

izolare. Deşi gândurile nu puteau trece prin zid rie, apartamentele obişnuite, cuă

pere ii din plastic, nu blocau transmisia lor. Într-un bloc cu asemenea apartamente,ţ

via a ar fi fost, pentru orice Esper, un infern de emo ii dezgolite.ţ ţ

Prefect de poli iţ e, Powell îşi putea permite o c su cu pere i de piatr pe ă ţă ţ ă Hudso

n Ramp, cu vedere spre North River. Casa avea numai patru înc peri: dormitorul şiă

biroul – la etaj, sufrageria şi buc t ria – la parter. Aidoma majorit ii Esperilor deă ă ăţ

gradul s u, ă Powell avea nevoie de cât mai mult singur tate. Prefera s seă ă ă

gospod reasc singur. Acum se afla în buc t rie, preparând b uturile pentruă ă ă ă ă

petrecere şi fredonând fals un refren.

Se apropia de patruzeci de ani şi era un b rbat înalt, zvelt, neglijent, cu gesturiă

lente. Gura mare p rea permanent gata s râd , deşi acum purta expresia unei tristeă ă ă

dezam giri. Reflecta la prostia şi stupiditatea cusurului s u cel mai nepl cut.ă ă ă

Esen a unui Esper este sensibilitatea. Personalitatea sa adopt întotdeaunaţ ă

culoarea mediului. Necazul lui Powell era sim ul pronun at al umorului, conducându-lţ ţ

la r spunsuri permanent exagerate. Avea st ri şi reac ii pe care le auto denumiseă ă ţ

„Firea lui Abe Potlogarul”. Uneori, când cineva îi punea o întrebare nevinovat luiă

Lincoln Powell, răspunsul venea din partea Potlogarului Abe. Imagina ia lui debordantţ ă

închipuia o istorie stupefiant , pe care-o debita cu o sinceritate des vârşit . Nu puteaă ă ă

învinge mincinosul din el.

Chiar în acea dup -amiaz , comisarul Crabbe se interesase de un banal şantajă ă

şi, doar pentru c pronun ase greşit un nume, ă ţ Powell fusese inspirat s fabrice oă

relatare dramatic , incluzând o tentativ de asasinat, un îndr zne raid nocturn şiă ă ă ţ

eroismul unui imaginar locotenent Kopenick. Acum, comisarul dorea s -l decorezeă pe l

ocotenentul Kopenick.

— Potlogarule, murmur cu am r ciune ă ă ă Powell. Şi tu mi dai b t i de cap.ă ă

Soneria ârâi. B rbatul privi surprins ceasul (era prea devreme pentru musafiri),ţ ă

apoi comand ă Deschis, în Do diez, spre încuietoarea-senzor TP. Aceasta r spunseă

comenzii telepatice, aşa cum un diapazon vibreaz la nota exact , şi uşa glisa,ă ă

deschizându-se.

Imediat sosi un impact senzorial familiar: Z pad /ment /lalele/tafta.ă ă ă

— Mary Noyes! Ai venit s aju i un burlac s preg teasc serataă ţ ă ă ă ? FII

BINECUVÂNTATĂ!

— Speram s ai nevoie de mine. Lină c.

— Nici un amfitrion f r o amfitrioan . ă ă ă Mary, ce sandvişuri s facă ? S.O.

S.?

— Invent m o re et nou . Las -m pe mine. Şni eleă ţ ă ă ă ă ţ cu maioneză &.

— &?

— Aşa se spune, iubitule.

Intr în buc t rie – ă ă ă o fat micu de statur , dar înalt şi unduioas în gândă ţă ă ă ă ;

brunet , îns de un alb înghe at în minte. ă ă ţ În ciuda pielii oacheşe, aproape o c lug riă ă ţă

imaculată; totuşi, realitatea apar ine min ii. Eşti ceea ce gândeşti.ţ ţ

— Aş vrea s pot regândi, scumpule. S am altă ă fundal psi!

— Vrei s (te s rut aşa cum eşti) te schimbi, ă ă Mary?

— Dac aş (N-o faci niciodat cu adev rat, Line) putea... M-am plictisită ă ă

s simt cum sim i ment , ori de câte ori ne întâlnim.ă ţ ă

— Data viitoare o s pun coniac şi ghea . Agit bine... Voiláă ţă ! Cocteil-Ma

ry!

— Aşa s faci.ă

— De ce strici z padaă ? Eu iubesc z pada.ă

— Dar eu te iubesc pe tine.

— Şi eu te iubesc, Mary.

— Mul umesc, Linţ c.

Dar o rostise. Întotdeauna o spunea cu glas tare. N-o gândea niciodat . Seă

r suci repede. Lacrimile ei îl arser .ă ă

— Din nou, Mary?

— Nu din nou. Întotdeauna. Întotdeauna. Iar cele mai adânci nivele ale

min ii ei strigarţ ă: Te iubesc, Lincoln. Te iubesc. Imaginea tat lui meu. Simbolulă

siguran ei. Al c ldurii. Al iubirii protectoare. Nu m respinge întotdeauna...ţ ă ă

întotdeauna... pentru totdeauna...

— Ascult -m , ă ă Mary.

— Nu vorbi. Te rog, Line. Nu eu cuvinte. N-aş putea suporta ca între noi

s apar cuvintele.ă ă

— Eşti prietena mea, Mary. Întotdeauna. La fiecare necaz. La fiecare

bucurie.

— Dar nu în dragoste.

— Nu, scumpa mea. Nu fi atât de r nit . Nu ă ă în dragoste.

— Am destul iubire, Doamne iart -m , pentru amândoi.ă ă ă

— Unul, Doamne iart -ne, nu-i poate înlocui pe amândoi, ă Mary.

— Înainte de patruzeci de ani, trebuie s te c s toreşti cu un Esper,ă ă ă

Linc. Ghilda insist . Ştii asta.ă

— Ştiu.

— Atunci, las prietenia s r spund . Însoar -te cu mine, Lincoln.ă ă ă ă ă

Acord -mi un an, doar atât. Un an micu , s te iubesc. Te voi l sa s pleci.ă ţ ă ă ă

Nu m voi ag a de tine. Nu te voi face s m ur şti. Iubitule, cer atât deă ăţ ă ă ă

pu in... şi e atât de pu in de dat...ţ ţ

Soneria ârâi. ţ Powell privi neajutorat înspre fat .ă

— Oaspe i, murmur el şi comand ţ ă ă Deschis, în do diez, spre încuietoarea

senzor TP. În aceeaşi clip , ă Mary Noyes emise Închis, cu o cvint mai sus. Armoniileă

se împletir şi uşa r mase blocat .ă ă ă

— Întâi r spunde-mi, Lincoln.ă

— Nu- i pot da r spunsul dorit, ţ ă Mary.

Soneria ârâi din nou.ţ

O strânse pe fat de umeri, o apropie de el şi-o privi adânc în ochi.ă

— Eşti o E 2. Citeşte-m cât po i de adânc. Ce-i în mintea meaă ţ ? Ce-i în

inima mea? Care mi-e r spunsulă ?

Îşi îndep rt toate blocajele. Adâncimile r sun toare ale min ii sale c zur peă ă ă ă ţ ă ă ste

Mary precum o însp imânt toare cascad cald ... însp imânt toare, totuşi magnetică ă ă ă ă ă ă

si doritoare, îns ...ă

— Z pad . Ment . Lalele. Tafta, rosti ea obosit . ă ă ă ă Du-te si primeşte- iţ

musafirii. Fac eu sandvişurile. M car la asta m pricep.ă ă

O s rut , apoi p şi in sufragerie şi deschise uşa, Imediat, o arteziană ă ă ă

scânteietoare umplu casa, urmat de invita i. Serata Esper începea.ă ţ Sincer Sandvişuri? Cum?

Vorbind, Mul umesc delicioase ţ Da

Ellery, Mary, sunt Tate

L-am nu îl

Adus cred tratez

Pe c-o Sandvişuri? Pe

Galen s ă D'Courtney

S -l ă mai Îl

S rb torimă ă . lucrezi aştept

Tocmai mult în

Şi-a pentru curând

Dac ă luat Monarch în

Te examenul şi Ghilda oraş.

Intereseaz ă este l-a

Powell, suntem gata clasificat

s ă E 2.

te denun e ţ

sus inem ţ imoralitatea

Pentru spionajului

Preşedin ia ţ Monarch.

Ghildei Sandvişuri?

Sandvişuri?

Da, da

Sandvişuri? Mul umesc, ţ

Mary...

— @kins! Chervil! Tate! Sta i aşaţ ! Uita i-v pu in ce structur ţ ă ţ ă (?) a

ieşit!

Flec reala ă TP încet . Oaspe ii reflectar pu in, apoi izbucnir în râsă ţ ă ţ ă :

— Asta-mi aduce aminte de vremea gr dini ei. V rog, ave i pu intică ţ ă ţ ţ ă

mil pentru gazd . M sui pe pere i, dac mai continu talmeş-balmeşulă ă ă ţ ă ă

sta. S facem un pic de ordine. N-am preten ia s-arate cine ştie ce frumos.ă ă ţ

— Zi-i o schem , Lină c.

— Voi ce vre iţ ?

— Re eleţ ? Func iiţ ? Muzică? Design arhitectural?

— Orice. Orice. Numai s nu m doar capul.ă ă ă

Scuze, Lincoln N-am fost aten i ţ Îndeajuns

Tate, în eles ţ de

Dar c-ar mul iţ

Nu ştiu s se ă fi ales preşedin i ţ burlaci

pot avut Esper

dezv lui ă chef pot

despre c ă d uă na

D'Courtney trebuie s vin ă ă conform planului

absolut şi eugenic

nimic Alan al

Deocamdat cred c ă ă Seaver e nesuferitul Ghildei

aici

Urm o alt explozie de râsete, când ă ă Mary Noyes r mase suspendat în afaraă ă

schemei cu „aici”. Soneria ârâi din nou şi intr un Avocat de Echitate Solar ţ ă ă 2, înso itţ

de prietena lui. Era micu şi sfioas , surprinz tor de atractiv , extrovertit şi nouţă ă ă ă ă ă

pentru to i. Schema ei ţ TP era naiv şi nu prea sensibil . Evident, un E ă ă 3.

— Salut. Salut. Mii de scuze pentru întârziere. Cauza: flori de l mâi &ă ţă

verighete. Le-am propus pe drum.

— Iar eu m tem c le-am acceptat, rosti fata zâmbind.ă ă

— Nu vorbi, strig avocatul. ă Aici nu-i recrea ie la clasa ţ 3 E, i-am spus sţ ă

nu foloseşti cuvinte.

— Am uitat, gaf ea înc o dat , şi înc lzi înc perea cu teama şi ruşinea ei. ă ă ă ă ă Pow

ell p şi înainte şi lu mâna tremur toare a fetei.ă ă ă

— Ignor -l, e un E ă 2 snob. Eu sunt Lincoln Powell, gazda. Sherlock,

pentru poli işti. Dac te va bate logodnicul, o s -l ajut s -şi regrete fapta.ţ ă ă ă

Vino s i-i prezint pe ceilal i ciuda i... O conduse împrejurul salonului. Asta-iă ţ ţ ţ

Gust Tate, un vraci unu. Lâng el, ă Sam & Sally @kins. Sam e de aceeaşi

teap . Ea e o bon doi. Tocmai au venit de pe ă ă Venus. Sunt în vizit ...ă

— C-ce... Ce mai face iţ ?

— Grasul de pe podea e Wally Chervil, arhitect dea. Blonda care-i st înă

(bra )ţ 2 e June, nevast -sa. June e editor doi. Cel de colo – fiul lor, Galen,ă

discutând cu Ellery West. Gaily e tehnician trei...

Indignat, tân rul Galen ă Chervil începu s explice c tocmai ob inuse calificarea aă ă ţ

2-a şi c , de peste un an, nu mai avea nevoie de cuvinte. ă Powell îl întrerupse şi,

dep şind percep iile fetei, explic motivul erorii sale.ă ţ ă

— Ah, f cu Kalen. Da, fra i şi surori ă ţ 3, ştia suntem. M bucur c eşti aici.ă ă ă

Sondatorii ştia profunzi au început s m sperie.ă ă ă

— Oh, nu ştiu. La început, eram speriat , dar acum mi-a trecut.ă

— Iar aceasta este amfitrioana, Mary Noyes.

— Bun . Sandvişuriă ?

— Mul umesc. Arat delicios, doamn ţ ă ă Powell.

— Ce-ar fi s jucă ăm ceva? interveni repede Powell. Rebus?

*

Afar , ghemuit în umbra arcadei, ă Jerry Church se lipise de porta gr dinii lui ă Pow

ell, ascultând cu tot sufletul. Era înghe at, t cut, imobil si fl mând. Era plin deţ ă ă

nemul umire, ur , dispre şi foame. Era un Esper fl mând. Cauza înfomet rii eraţ ă ţ ă ă

ostracizarea lui.

Prin uşa sub ire din lemn de ar ar r zb tea complexul tipar ţ ţ ă ă TP al petrecerii: o

structur tremur toare, în permanent transformare. Iar ă ă ă Church, Esper, tr ind înă

ultimii zece ani dintr-un tşin mizerabil de cuvinte, fl mânzea dup cei asemenea lui,ă ă

dup pierduta lume Esper.ă

— L-am amintit pe D'Courtney, deoarece am întâlnit un caz oarecum

similar.

Augustus Tate, învârtindu-se în jurul lui @kins.

— Da? Foarte interesant. Mi-ar pl cea s compar si eu cazurile. De fapt,ă ă

am venit pe Terra pentru c soseşte D'Courtney. P cat c nu va fi... m rog,ă ă ă ă

disponibil.

În mod v dit, ă @kins p stra discre ia şi se p rea c Tate urm rea ceva. Sauă ţ ă ă ă

poate c nu, se gândi ă Church, dar blocajele şi antiblocajele se succedau cu elegan ,ţă

aidoma unor duelişti luptând cu complicate paveze.

— Ia ascult , sondator. Cred c-ai fost cam dur cu biata fat .ă ă

— Auzi, auzi, murmur ă Church. Powell, scârba cea neprih nit , care m-a alungată ă

pe mine, ii ine predici avocatului...ţ

— Biat ? Vrei s spui proast , ă ă ă Powell. Dumnezeule! Cât de orbit po i fiţ ?

— Este doar o E 3. Poart -te frumos.ă

— M ia durerea de cap cu ea.ă

— Crezi c -i decent s ... te-nsori cu o fat , când crezi aşa ceva despreă ă ă

ea?

— Nu mai face pe romanticul, Powell. Trebuie s ne c s torim întreă ă ă

sondatori. Dar cel pu in s fie dr guţ ă ă ţă!

În salon, rebusul continua. Mary Noyes construia o imagine camuflat , euă

ajutorul unui vechi poem.

Astă lunecoaseseară în Şioceanul golful liniştit Uriaşeeste Vino la fereastră sclipescliniştit, aerul nop ii e dulceţ AnglieiValul Spuma valurilor stâncileeste se înalţă dispare ;rotund şiluna Aparestr luceşteă lumina

Peste strâmtori; — pe coasta franceză

Ce naiba mai e şi asta? Un U cu un O. Sau un U cu un ochi. Aha! Unu' cu un ochi.

Ciclop. Simplu.

— Ellery, ce zici de numirea lui Powell?

Vorbea Chervil, cu zâmbetul s u fals şi burta imens , de pontif.ă ă

— Ca preşedinte al Ghildei?

— Da.

— Un b rbat al naibii de eficient. Romantic, dar eficient. Un candidat pă

erfect, dac s-ar însura.ă

— Aici st romantismul lui. Nu-şi g seşte o fat .ă ă ă

— Nu aşa sunte i voi, to i sondatorii profunzi? Slav Domnului c nu suţ ţ ă ă

nt un E 1.

Se auzi dup aceea un pahar, sp rgându-se în buc t rie, şi iar şi Pastorul ă ă ă ă ă Powel

l, predicând mucosului de Gus Tate.

— Nu conteaz paharul, Gus. L-am spart inten ionat, ca s te acop r, Ră ţ ă ă

adiezi nelinişte precum o nov .ă

— Pe dracu', Powell.

— Ba bine c nu. Ce-i cu Ben Reich?ă

M run elul se pusese în gard . ă ţ ă Îi puteai sim i carapacea mental înt rindu-se.ţ ă ă

— Ben Reich? Cine a pomenit ceva de el?

— Tu, Gus. Î i st în minte de când ai venit. N-am putut s nu-l observ.ţ ă ă

— Nu-i de la mine, Powell. Poate ai citit alt TP.

Imaginea unui cal râzând.

— Powell, jur c nu eu...ă

— Te-ai încurcat cu Reich, Gus?

— Nu.

Dar blocajele ecranau.

— Ascult la moşu', Gus. Reich te poate vârî în bucluc. Ai grij . i-l amiă ă Ţ

nteşti pe Jerry Church? Reich l-a nenorocit. Nu l sa s i se întâmple şi ie laă ă ţ ţ

fel.

Tate reveni în salon. Powell r mase în buc t rie, calm, m turând încet cioburileă ă ă ă

paharului. Church înghe ase! Lâng uşa din spate, înfrânându-şi ura ce-i cotropeaţ ă

inima. Puştiul Chervil îi f cea curte prietenei avocatului, cântând o balad de dragosteă ă

şi parodiind-o cu imagini vizuale. Copil rii... So iile se contraziceau în curbeă ţ

sinusoidale. @kins şi West purtau o conversa ie în cruce, cu o fascinant schem deţ ă ă

imagini senzoriale, amplificând şi mai tare foamea lui Church.

— Bei ceva, Jerry?

Uşa dinspre gr din se deschise. Silueta lui ă ă Powell se contur pe dreptunghiulă

luminos, inând un pahar deţ

Şampanie în mân . Stelele îi luminau uşor chipul. Ochii adânci i în orbite erauă ţ

plini de mil şi de în elegere. Ame it, ă ţ ţ Church se ridic şi lu cu sfial paharul.ă ă ă

— S nu m pâr şti Ghildei, Jerry. M-ar lua naiba c-am înc lcat legea. Înă ă ă ă

totdeauna am trecut peste reguli. Bietul Jerry... Trebuie s facem ceva pentră

u tine. Zece ani e prea mult.

Brusc, Church azvârli b utura în obrazul lui ă Powell, apoi se întoarse şi fugi.

3

Luni diminea a, la ora nou , chipul spilcuit al lui Tate ap ru pe ecranul v-ţ ă ă

telefonului lui Reich.

— Linia este sigură? Întreb el, t ios.ă ă

Reich ar t sigiliul de garan ie.ă ă ţ

— În regul , f cu psihiatrul. Cred c-am reuşit. Asear l-am sondat pe @kins. Maiă ă ă

întâi, îns , trebuie s te avertizez. Atunci când sondezi adânc un Unu, exist ună ă ă

coeficient de eroare. @kins a blocat destul de atent.

— În eleg.ţ

— Miercurea viitoare, Craye D'Courtney soseşte de pe Marte la bordul „Astrei”.

Merge direct la Maria Beaumont, unde va fi oaspete secret pentru o noapte. Nu mai m

ult...

— O noapte, murmur ă Reich. Apoi? Ce planuri are?

— Nu ştiu. Se pare c pl nuieşte o ac iune extrem .ă ă ţ ă

— Împotriva mea! horc i ă Reich.

— Posibil. Dup @kins, D'Courtney este dominat de un impuls de violen şiă ţă

schema lui de adaptare se zgâl âie. Instinctul Vie ii şi cel al Mor ii s-au separat si elţ ţ ţ

regreseaz extrem de rapid sub falimentul emotiv.ă

— La dracu'! De asta depinde via a mea. Vorbeşte mai limpede... ţ

— E destul de simplu. Orice individ reprezint balan a a dou porniri contrariiă ţ ă :

Instinctul Vie ii şi Instinctul Mor ii. Ambele au acelaşi scop – cucerirea Nirvanei.ţ ţ

Instinctul Vie ii lupt pentru Nirvana, zdrobind orice împotrivire. Instinctul Mor iiţ ă ţ

încearc dobândirea acesteia prin autodistrugere. De obicei, ambele porniri seă

contopesc în individul echilibrat. Sub stress, ele se separ . Asta s-a întâmplat şi cuă

D'Courtney.

— Aha! Şi-acum se arunc asupra meaă !

— Joi diminea , @kins se întâlneşte cu D'Courtney, încercând s -l opreasc deţă ă ă

a ac iona în direc ia autodistrugerii. @kins se teme de starea lui şi este hot rât s -lţ ţ ă ă

opreasc . A venit de pe ă Venus special pentru asta.

— N-o s mai fie nevoie. Am s -l opresc eu însumi. Nu va trebui s m protejezeă ă ă ă

nimeni. M voi ap ra singur. Asta-i autoap rare, Tate... nu crimă ă ă ă! Autoap rareă ! Ai

f cut o treab bun . E tot ce doream s ştiu.ă ă ă ă

— Mai ai nevoie de multe lucruri, Reich. Printre altele, de timp. Azi e luni. Până

miercuri trebuie s fii gata.ă

— Voi fi, morm i patronul Monarch-ului. Mai bine preg teşte-te tu.ă ă

— Nu ne putem permite greşeli, Reich. Ne aşteapt ... Demolarea... î i dai seamaă ţ

de asta?

— Demolarea, ştiu... Glasul lui Reich începuse s ezite. Da, Tate, eşti împreună ă

cu mine, iar eu voi merge pân la cap t... pân la Demolare.ă ă ă

*

Toat ziua de luni, pl nui cu îndr zneal , curaj şi încredere. Tras liniileă ă ă ă ă

generale, aidoma unui artist care schi eaz tuşele principale, înainte de-a începeţ ă

migala interioar . Pe aceasta o l s în seama instinctului s u de ucigaş. Luni, noaptea,ă ă ă ă

termin planurile şi se culc ... dar se trezi urlând, visându-l din nou pe Omul F ră ă ă ă

Chip.

Mar i dup -amiaz , ţ ă ă Reich p r si mai devreme Turnul ă ă Monarch şi se îndreptă

spre audio-libr ria ă Century din Sheridan Place. Magazinul se specializase în înregistr riă

piezzo-electrice ale cristalelor – bijuterii micu e, cu monturi elegante. Operele-broşeţ

reprezentau ultima mod pentru doamne („Muzica Este La Tot Pasul Al turi De Ea”).ă ă

De asemenea, în Century existau rafturi cu c r i vechi, tip rite pe hârtie.ă ţ ă

— Aş dori ceva mai aparte, pentru o prieten pe care-am cam neglijat-o, seă

adres ă Reich vânz torului.ă

Imediat fu bombardat eu sugestii.

— Parc nu-i suficient de special, se plânse el. De ce nu angaja i un sondator, să ţ ă

vad dorin ele clien iloră ţ ţ ? Ce învechi i şi demoda i pute i fiţ ţ ţ !

Începu s colinde magazinul, urmat de o suit de vânz tori nelinişti i.ă ă ă ţ

Dup ce se învârti suficient de mult, şi înainte ca directorul, alarmat, s trimită ă ă

dup un sondator comerciant, ă Reich se opri înaintea rafturilor cu c r i.ă ţ

— Ce sunt astea? se pref cu el surprins.ă

— C r i str vechi, domnuă ţ ă le Reich. Şeful raionului începu s explice teoria şiă

practica vechilor c r i vizuale, în timp ce ă ţ Reich c uta încetişor volumul cu scoar eă ţ

cafenii. Şi-l amintea perfect. Îl frunz rise cu cinei ani în urm şi f cuse o însemnare înă ă ă

carne elul lui cel negru. B trânul ţ ă Geoffry Reich nu fusese singurul membru al familiei

care crezuse în premeditare.

— Interesant... Mda... Fascinant... Asta ce-i? Reich scoase volumaşul cafeniu.

„S ne amuz m la petreceri”. De când esteă ă ? Nu se poate! Pe vremea aia aveau petrec

eri?

Vânz torii îl asigurar c anticii erau extrem de moderni, în cele maiă ă ă

surprinz toare privin e.ă ţ

— Ia uita i-v la cuprins, chicoti ţ ă Reich. „Podul lunii de miere”... „Whistul

prusac”... „Poşta”... „Sardelu a”... Asta ce naiba ar putea fiţ ? Pagina nou zeci şiă

şapte... Ia s vedem...ă

R sfoi c r ulia, pân descoperi o pagin cu titlulă ă ţ ă ă : JOCURI AMUZANTE DE SOCIET

ATE.

— Privi i aici, râse el. ţ

Ar t paragraful pe care şi-l reamintea atât de bineă ă :

SARDELU AŢ

Un juc tor este ales s fie ă ă Magnetul. Se sting toate luminile şi Magnetul se ascu

nde undeva în cas . Dup câteva minute, juc torii încep s -l caute, fiecare pe cont proă ă ă ă

priu. Primul care-l g seşte nu anun descoperirea, ci se ascunde lâng el. Pe rând, fieă ţă ă

care juc tor ce descoper Sardelu ele li se al tur pân când sunt to i piti i într-un sină ă ţ ă ă ă ţ ţ

gur loc, iar ultimul juc tor, cel care pierde, este l sat s r t ceasc singur în întuneric.ă ă ă ă ă ă

— O cump r, rosti ă Reich. Este exact ce-mi trebuie.

*

În aceeaşi sear , petrecu trei ore distrugând cu aten ieă ţ

Restul volumului. Cu flac r , acid, vopsea şi foarfeci, mutil instruc iunileă ă ă ţ

jocurilor; iar fiecare arsur şi fiecare t ietur însemna o lovitur în trupul zvârcolindu-ă ă ă ă

se al lui D'Courtney. Când termin , redusese jocurile la câteva fragmente incomplete.ă

Numai „Sardelu a” r m sese intact .ţ ă ă ă

Împachet dup aceea cartea şi-o expedia cu tubul pneumatic evaluatoruluiă ă

Graham. Dup o or , cartea se reîntoarse, purtând sigiliul oficial de evaluare.ă ă

Interven iile lui ţ Reich nu fuseser ă detectate.

F cu un pache el elegant şi-l trimise pe adresa Mariei ă ţ Beaumont. R spunsul sosiă

dup dou zeci de minute. „Iubituleă ă ! Iubitule! Iubitule! Credeam c-ai uitat-o (evident, M

aria scrisese singur mesajul) pe b trânica ta cea sexy. Ce dr guă ă ă ţ! Vino desear laă

Casa Beaumont. D m o petrecere. O s juc m jocuri din cadoul t u dulce”. În capsula-ă ă ă ă

mesaj se mai g sea un portret al Mariei, montat în mijlocul unui rubin sintetic.ă

Bineîn eles, era un nud.ţ

Reich replică: „Încântat. Nu disear . Îmi lipseştă e un milion”.

Ea r spunseă : „Atunci, miercuri, şmecherule. O s - i dau unul deă ţ al meu”.

Reich încheie: „Abia aştept. Vin cu oaspe i. V s rut pe to i”. Şi se duse laţ ă ă ţ

culcare.

Şi r cni înaintea Omului F r Chip.ă ă ă

*

Miercuri diminea a, ţ Reich vizit Departamentul ştiin ific ă ţ Monarch, petrecând o

or stimulatoare cu tinerii sclipitori de-acolo. Discut despre munca şi viitorul loră ă

str lucit, cu condi ia p str rii încrederii în ă ţ ă ă Monarch. Le spuse vechiul banc porno cu

colonistul burlac, care-a obligat urgen a s se cupleze cu dricul în mijlocul spa iuluiţ ă ţ

(iar cadavrul a zis: „Sunt doar unul dintre turişti!”), iar tinerii cei sclipitori râseră

politicoşi, încercând un uşor dispre fa de patron.ţ ţă

Vizita îi permise lui Reich s se strecoare în Laboratorul Secret şi s sustrag oă ă ă

capsul de şoc vizual. Era un cubule din cupru, pe jum tate cât o capsulă ţ ă ă

detonatoare, dar de dou ori mai periculoas . Când se sp rgea, degaja o flac ră ă ă ă ă

albastr , str lucitoare, ce ironiza rodopsina – purpura vizual din retin – ă ă ă ă orbind

victima şi anulându-i percep ia timpului şi a spa iului.ţ ţ

Dup -amiaz , ă ă Reich merse în Melody Lane, inima cartierului de spectacole, la

Corpora ia Cântecelor-psiho. Corpora ia respectiv era condus de o tân rţ ţ ă ă ă ă

inteligent , care compusese câteva zdr ng neli superbe pentru Departamentulă ă ă

comercial Monarch şi nişte cântece sp rg toare de grev , devastatoare, pentruă ă ă

sectorul propagand , cu ani în urm , când ă ă Monarch traversase alte clipe grele. Tân raă

se numea Duffy Wyg&. Pentru Reich, ea reprezenta simbolul carieristei moderne:

seduc toarea virgin .ă ă

— Ei, Duffy?

O s rut cast. Avea rotunjimile unei curbe de vânz riă ă ă : era frumoas , dar pu ină ţ

prea tân r .ă ă

— Ei, domnule Reich? Îl privi curioas . Într-o bun zi, am s angajez pe unulă ă ă

dintre sondatorii melancolici, s - i analizeze s rutul. Cred c nu te gândeai la afaceri...ă ţ ă ă

— Ba da.

— Câine!

— Un b rbat trebuie s se hot rasc din timp, ă ă ă ă Duffy. Dac s rut fete, îşi ia adioă ă ă

de la bani.

— Tu m-ai s rutat.ă

— Numai pentru c semeni cu doamna de pe credite.ă

— Pip, f cu ea.ă

— Pop, spuse el.

— Bim, continu fata.ă

— Bam!

— Mi-ar pl cea s -l omor pe cretinul care-a inventat mania asta, rosti sumbr ă ă ă D

uffy. Gata, frumosule. Care-i treaba?

— Jocurile de noroc, spuse Reich. Ellery West, directorul Agrementului meu, se

plânge c juc torii s-au înmul it în ă ă ţ Monarch. Personal, nu-mi pas .ă

— „ ine un om dator/şi n-o s mai cear spor.”Ţ ă ă

— Eşti mult prea istea , tân r doamn .ţă ă ă ă

— Deci, vrei un cântec anti-jocuri?

— Cam aşa. Nu prea b t tor Ia ochi. Mai bine o ac iune întârziat , decât cevaă ă ţ ă

prea propagandistic. S prind mai mult pe subconştient.ă ă

Duffy încuviin , f când însemn ri rapide.ţă ă ă

— Şi s fie ceva care s merite ascultat. Va trebui s aud, fluierându-l,ă ă ă

Dumnezeu ştie câte persoane.

— Nesim ituleţ !! Toate melodiile mele sunt frumoase.

— Prima dat .ă

— Asta te mai cost o mieă !

Reich izbucni în râs.

— Apropo de monotonie..., continu el, încetişor.ă

— Nici nu vorbeam despre aşa ceva

— Care-i cea mai persistent melodie pe care-ai scris-o vreodată ă?

— Persistentă?

— Ştii ce vreau s spun... In genul zdr ng nelilor alea de reclame, care nu- i maiă ă ă ţ

ies din minte.

— Aha... Noi le spunem Pepsis.

— De ce?

— Habar n-am. Se pare c primul a fost scris acum sute de ani, de un tip peă

nume Pepsi. Nu prea cred... Am scris şi eu unul, odat ... ă Duffy c zu pe gânduri şi seă

strâmbă: Şi-acum mi-e groaz s m gândesc. Garanteaz obsesia timp de-o lun . Peă ă ă ă ă

mine m-a înnebunit un an.

— Faci bancuri cu mine?

— Pe onoarea mea, domnule Reich. Era „Mai tare, zise Tensor”. L-am scris

pentru fiasco-ul la despre matematicianul tr znit. Voiau ceva sâcâitor şi-au g sit ceă ă ă

c utau. Spectatorii s-au chinuit în aşa hal, încât spectacolul a trebuit s fie suspendat.ă ă

Au pierdut o avere.

— Ia s -l aud.ă

— Nu- i pot face una ca asta.ţ

— Hai, Duffy. Z u c ă ă sunt, curios.

— O s regre i.ă ţ

— Nu te cred.

— Bine, porcule, f cu fata şi trase lâng ea o claviatur portativ . În felul sta, oă ă ă ă ă

s - i pl tesc s rut rile false.ă ţ ă ă ă

Degetele şi palmele îi alunecar gra ioase peste clape. O melodie groaznic deă ţ

monoton umplu odaia cu o banalitate de neuitat. Era chintesen a fiec rui clişeuă ţ ă

melodic auzit vreodat de ă Reich. Indiferent ce refren c utai s - i aminteşti, ajungeaiă ă ţ

inevitabil la „Mai tare, zise Tensor”. Dup aceea, ă Duffy începu s cânteă :

Opt, sir; şapte, sir;

Şase, sir; cinci, sir;

Patru, sir; trei, sir;

Doi, sir; unu!

Mai tare, zise Tensor.

Mai tare, zise Tensor.

Nelinişti,

Tensiuni şi disensiuni

Au început!

— Of, Doamne! Exclam ă Reich.

— Am introdus câteva trucuri nemaipomenite în melodia asta, spuse Duffy,

continuând s cânte. Fii atent la b taia tobei dup „unu”. E o semicaden . O altă ă ă ţă ă

b taie urmeaz dup „început”.ă ă ă În felul sta, sfârşitul cântecului devine el însuşi oă

semicaden , aşa încât nu se mai termin niciodat . B taia tobei îl face s se învârtţă ă ă ă ă ă

întruna în cerc: Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început. RIFF. Nelinişti, tensiuni şi

disensiuni au început. RIFF. Nelinişti, tensiuni...

— Drac împieli atţ ! Reich s ri în picioare, acoperindu-şi urechile cu palmele. M-aă

luat naiba! Cât timp dureaz porc ria astaă ă ?

— Efectul ine cel mult o lun .ţ ă

— Nelinişti, tensiuni şi disen... m-am nenorocit. Nu exist sc pareă ă ?

— Ba da, încuviin ţă Duffy. Una uşoar . S m nenoroceşti pe mine. Se lipi de elă ă ă

şi-l s rut cu vigoarea tinere ii. B d rane, murmur ea. Porculeă ă ţ ă ă ă ! G g uă ă ţă! Când o să

m t v leşti prin noroiă ă ă ? De ce nu eşti atât de deştept pe cât mi te închipui eu?

— Sunt mult mai deştept, replic b rbatul şi ieşi.ă ă

Dup cum prev zuse ă ă Reich, cântecul i se stabilise ferm în minte, r sunândă

permanent. Mai tare, zise Tensor. Mai tare, zise Tensor. Nelinişti, tensiuni şi

disensiuni au început. RIFF. Un blocaj mental perfect pentru un non Esper. Care

sondator l-ar fi putut str pungeă ? Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început.

— Mult mai deştept, murmur ă Reich şi lu un ă Jumper spre pr v lia de amanet aă ă

lui Jerry Church, pe Uoper West Side.

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început.

*

În ciuda numeroaselor afirma ii contrare, cam ta continu s r mânţ ă ă ă ă ă

profesiunea cea mai veche. Împrumutul de bani în schimbul unor asigur ri în obiecteă

este ocupa ia omeneasc cea mai îndep rtat în timp. Se extinde din str fundulţ ă ă ă ă

trecutului pân în în l imea viitorului, la fel de neschimbat ca şi pr v lia de amanet.ă ă ţ ă ă ă

Intri în magherni a lui ţ Jerry Church, ticsit cu gunoaiele timpului, şi te trezeşti într-ună

muzeu al eternit ii. Proprietarul însuşi, uscat, ofilit, cu chipul întunecat si br zdat deăţ ă

suferin e, întruchipa pe c m tarul f r vârst .ţ ă ă ă ă ă

Church se ivi din penumbr şi ap ru înaintea lui ă ă Reich, uşor luminat de o raz deă

soare strecurat pân în dreptul tejghelei. Nu tres ri. Nu-l recunoscu pe client.ă ă ă

Trecând pe lâng cel care-i fusese duşman de moarte timp de zece ani, se aşeză ă

înd r tul tejghelei şi rostiă ă :

— Da, v rog.ă

— Bun , ă Jerry.

F r s -l priveasc pe interlocutor, ă ă ă ă Church întinse mâna. Reich d du s i-oă ă

strâng , dar zaraful şi-o retrase brusc.ă

— Nu, f cu el cu un mârâit ce era pe jum tate râs isteric. Nu asta, mul umesc.ă ă ţ

D -mi ce ai de amanetat.ă

Fusese cursa sondatorului şi c zuse în ea. Nu conta.ă

— N-am nimic de amanetat, Jerry.

— Aşa r u am ajunsă ? Cum cad cei puternici! Dar trebuia s ne aştept m la asta,ă ă

nu? To i ne pr buşim. To i ne pr buşim... ţ ă ţ ă

Church îl privea dintr-o parte, încercând s -l citeasc .ă ă

N-are decât s încerce. ă Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început. S -ă

ncerce s treac dincolo de melodia idioată ă ă.

— To i ne pr buşim, repet ţ ă ă Church. To i.ţ

— Se poate, Jerry. Eu n-am p it-o înc . Am fost norocos.ăţ ă

— Eu, nu, scrâşni sondatorul. Te-am întâlnit pe tine.

— Jerry, ghinionul t u n-am fost eu. Propria ta neşans te-a nenorocit. Nu...ă ă

— Blestematul dracului, spuse Church cu o voce însp imânt tor de blând .ă ă ă

Mânc tor nenorocit de rahat ce eştiă ! Dea Domnul s putrezeşti de viuă ! Ieşi! N-am

nimic de împ r it cu tine. Nimică ţ ! Ai în elesţ ?

— Nici chiar banii mei?

Reich scoase din buzunar zece sovereigni str lucitori şi-i aşez pe tejghea. Era oă ă

mişcare subtil . Spre deosebire de credite, sovereignul reprezenta moneda lumiiă

interlope. Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început...

— Banii t i ar fi ultimii. Aş vrea s te v d cu inima smuls din piept. As vrea să ă ă ă ă

te v d cu sângele scurs pe p mânt şi ochii mânca i de viermi... Dar nu- i vreau banii.ă ă ţ ţ

— Atunci ce vrei, Jerry?

— i-am spusŢ ! Zbier sondatorul. i-am spusă Ţ ! Lua-te-ar mama dra...

— Ce vrei, Jerry? repet calm proprietarul Monarch-ului, fixându-l cu privirea peă

b rbatul usc iv. ă ăţ Nelinişti, tensiuni si disensiuni au început. Înc îl mai puteaă

controla pe Church. Nu conta c acesta fusese un E ă 2. Controlul nu era o problem deă

sondaj. Era o chestiune de personalitate. Opt, sir; şapte, sir; şase, sir; cinci, sir...

O de inuse întotdeauna... Avea s -l poat controla mereu pe ţ ă ă Church.

— Tu ce vrei? întreb ursuz c m tarul.ă ă ă

— Tu eşti sondatorul, pufni Reich. Spune-mi tu.

— Nu ştiu, murmur Church dup o pauz . Nu pot citi. Muzica aia tâmpită ă ă ă

amestec totul...ă

— Atunci, s - i spun eu. Vreau o arm .ă ţ ă

— Ce?

— A-R-M-A, Armă. Una veche, care propulseaz proiectile prin explozie.ă

— N-am aşa ceva.

— Ba ai, Jerry. Mi-a spus Keno Quizzard, cu pu in timp în urm . A v zut-o la tine.ţ ă ă

Din o elţ ; şi telescopic . Ceva foarte interesant.ă

— Pentru ce-o vrei?

— Citeşte-m , ă Jerry, şi vei afla. N-am nimic de ascuns. Sunt inocent.

Church se încrunt , apoi renun , dezgustat.ă ţă

— Nu merit s m obosesc, morm i el şi disp ru în umbr .ă ă ă ă ă ă

Se auzir z ng nelile înfundate ale unor sertare din metal. Reveni cu un nodulă ă ă

compact din o el întunecat, şi-l aşez pe tejghea, lâng bani. Ap s un buton şiţ ă ă ă ă

gr mada de metal se deschise, dezv luind boxuri, revolvere, şişuri. Obiectul dorit eraă ă

un pistol-cu it din secolul dou zeci – chintesen a crimei.ţ ă ţ

— Pentru ce-l vrei? întreb iar şi zaraful.ă ă

— Speri s pui laba pe vreun şantajă ? rânji Reich. Îmi pare r u. Îl fac cadou.ă

— Un cadou periculos. Sondatorul ostracizat îl privi chiorâş şi emise din nou

sunetul acela situat între râs şi isterie. Distrugerea cuiva, aşa e?

— Deloc, Jerry. Îl fac cadou unui prieten, doctorul Augustus Tate.

— Tate!

Church se holb la el.ă

— Îl cunoşti? Colec ioneaz obiecte ciudate.ţ ă

— Îl ştiu... Îl ştiu... Church începu s chicoteasc astmatic. Dar încep s -l cunoscă ă ă

mai bine. Începe s -mi fie mil de el. Se opri din râs şi-l str punse cu privirea pe ă ă ă Reic

h: Desigur! Va fi un cadou minunat pentru Gus. Un cadou perfect, pentru c -i înc rcat.ă ă

— Înc rcată ?

— Da, da! Înc rcat. Cinci gloan e dr g laşe, hohoti iar şi c m tarul. Un dară ţ ă ă ă ă ă

pentru Gus! Atinse o cam . Un cilindru âşni lateral din revolver, ar tând cinci locaşuriă ţ ă

unde se aflau gloan ele. Ridic ochii spre ţ ă Reich: Cinci din i de şarpe pentru Gusţ !

— i-am spus c -i ceva nevinovat, rosti t ios b rbatul. Va trebui s le scoatem.Ţ ă ă ă ă

Church îl privi neîncrez tor, apoi p r si tejgheaua şi se întoarse cu dou sculeă ă ă ă

mititele. Cu gesturi iu i, extrase gloan ele din cartuşe. Puse dup aceea inofensiveleţ ţ ă

car

Tuşe în butoiaş, închise revolverul şi-l aşez lâng Să ă overeigni.

— Perfect, zise el încântat. Perfect şi în siguran pentru micul şi scumpul Gus.ţă

Îşi cercet întreb tor clientul. ă ă Reich întinse ambele mâini. Cu una îi oferi banii lui

Church. Cu cealalt trase arma c tre el. În momentul acela, sondatorul se schimb dină ă ă

nou. Aerul de nebunie isteric îl p r si. Înh cu gheare de fier încheieturile lui ă ă ă ăţă Reich

şi se aplec peste tejghea cu ochi str lucitoriă ă :

— Nu, Ben, vorbi el, pronun ându-i pentru întâia oar numele. Nu sta-i pre ul.ţ ă ă ţ

Ştii şi tu. În ciuda cântecului din capul t u, ştiu c ştii.ă ă

— Bine, Jerry, încuviin ţă calm Reich, nedezlipindu-şi mâna de pe arm . Care-iă

pre ulţ ? Cât vrei?

— Vreau gra ierea, r spunse ţ ă Church. Vreau s fiu reprimit în Ghildă ă! Vreau să

tr iesc din nouă ! Asta-i pre ul.ţ

— Ce pot face eu? Nu sunt sondator. Nu apar in Ghildei.ţ

— Nu eşti neajutorat, Ben. Ai multe c i şi mijloace. Po i ajunge la Ghild şi să ţ ă ă

ob ii gra ierea mea.ţ ţ

— Imposibil!

— Po i mitui, şantaja, intimida... binecuvânta, uimi, fascina. O po i ţ ţ face, Ben. O

po i face ţ pentru mine. Ajut -m , ă ă Ben! Şi eu te-am ajutat cândva.

— Ajutorul la l-am pl tit de mi-a ieşit pe nas.ă ă

— Şi eu? Eu n-am pl tită ? R cni ă Church. Am pl tit cu via a meaă ţ !

— Ai pl tit cu prostia ta.ă

— Pentru Dumnezeu, Ben! Ajut -mă ă! Ajut -m sau omoar -mă ă ă ă! Sunt deja un

cadavru. N-am îns curajul s m sinucid.ă ă ă

Dup un moment de t cere, ă ă Reich rosti cu brutalitate:

— Cred c pentru tine, ă Jerry, cel mai bun lucru ar fi sinuciderea.

Sondorul zvâcni înd r t, ca lovit. Îl privi pe interlocutorul s u cu o expresieă ă ă

sticloas .ă

— Acum, spune-mi pre ul, zise ţ Reich.

Încet şi deliberat, Church scuip pe bani, apoi în l o privire plin de ură ă ţă ă ă

arz toareă :

— E pe gratis, articul el. Se întoarse şi disp ru în umbra pr v liei.ă ă ă ă

4

Înainte de-a fi demolat , din motive pierdute în confuziile ce oase ale trecutuluiă ţ

secol dou zeci, ă Pennsylvania Station din New York fusese, f r ştirea a milioane deă ă

c l tori, o leg tur în timp. Interiorul uriaşei g ri era replica faimoaselor termeă ă ă ă ă

Caracalla din Roma antic . Acelaşi lucru se putea spune şi despre locuin a doamnei ă ţ M

aria Beaumont, cunoscut miilor de duşmani personali sub porecla de Cadavrul Poleit.ă

Lunecând pe rampa estic , înso it de ă ţ Dr. Tate şi purtând moartea în buzunar, Be

n Reich comunica prin explozii rapide cu sim urile sale. Imaginile oaspe ilor pe nivelulţ ţ

inferior... Str lucirea livrelelor, a veşmintelor, a epidermelor fosforescente – raze eleă

lumin pastelat , leg nându-se pe picioare... ă ă ă Mai tare, zise Tensor...

Sunetele glasurilor, muzicii, prezent rilor, ecourilor... ă Nelinişti, tensiuni şi

disensiuni... Minunatul potpuriu al goliciunilor şi parfumurilor, al mânc rurilor, ală

ostenta iei poleite... ţ Nelinişti, tensiuni...

Atrac iile sclipitoare ale crimei... Ceva care, Dumnezeule, încetase s mai existeţ ă

de şaptezeci de ani. O art pierdut ... Pierdut , aidoma flebotomiei, alchimiei... Voiă ă ă

readuce moartea. Nu asasinatul impulsiv, nebunesc, al psihopatului sau b t uşului...ă ă

ci deliberat, pl nuit, cu sânge rece...ă

— Pentru Dumnezeu! şopti Tate. St pâneşte-te, omuleă ! i se citeşte totul.Ţ

Opt, sir; şapte, sir...

— Aşa-i mai bine. Vine unul dintre sondatorii secretari. Citesc musafirii, ca să

depisteze intruşii. ine-o tot aşaŢ !

Un tân r înalt şi suplu, numai, exuberan , cu p rul auriu, tapat, c maş violetă ţă ă ă ă ă

şi fust -pantalon argintie...ă

— Doctorul Tate! Domnul Reich! Sunt uluit! Realmente! Nu pot rosti decât un

singur cuvânt. Veni iţ ! Veni iţ !

Şase, sir; cinci, sir...

Maria Beaumont str b tea mul imea cu bra ele larg deschise, ochii largă ă ţ ţ

deschişi, sânii dezgoli i larg deschişi... întregul corp îi fusese transformat, prin opera iiţ ţ

pneumatice, într-o figurin indian exagerat , cu şolduri pline, coapse pline, sâni pliniă ă ă

şi auri i. Pentru ţ Reich, femeia era întruchiparea unei nave pornografice – faimosul Cad

avru Poleit.

— Ben, iubitule! Îl îmbr iş precum o pres , izbutind s -i fixeze mâna, undeva,ăţ ă ă ă

între sâni. E prea, prea minunat!

— Este prea, prea plastic, Maria, îi şopti el la ureche.

— Ai reuşit s - i g seştiă ţ ă milionul?

— Stau cu mâna pe el, iubito.

— Fii atent, amant neruşinat! Înregistrez fiecare clipit a acestei petreceriă

divine.

B rbatul privi peste um rul ei, c tre Tate. Esperul neg din cap.ă ă ă ă

— Hai, s -i cunoşti pe to i care sunt cât de cât cineva, continu ă ţ ă Maria. Îl apucă

de bra . Mai târziu, o s-avem timp berechet şi pentru noi doi.ţ

Luminile din cupolele intersectate deasupra lor se schimbar iar şi, parcurgândă ă

alt spectru. Costumele îşi modificar culorile. Pielea ce str lucise într-un roz sidefiuă ă

devenise acum fosforescent .ă

De undeva, din stânga, Tate lans semnalul convenit: Pericolă ! Pericol! Pericol!

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început. RIFF. Nelinişti, tensiuni şi

disensiuni au început...

Maria prezent un alt sl b nog, numai verv , cu p rul roşcat, tapat, c maşaă ă ă ă ă ă

fucsie şi pantaloni prusaci, albaştri.

— Larry Ferar, Ben. Cel lalt secretar al meu. ă Larry murea de ner bdare s teă ă

cunoasc .ă

Patru, sir; trei, sir...

— Domnul Reich! Sunt realmente uluit! Nu pot rosti nici un cuvânt!

Doi, sir; unu!

Tân rul primi zâmbetul lui ă Reich, apoi se îndep rt . Tate înclin încurajator dină ă ă

cap, c tre patronul Monarch-ului şi continu s -l înso easc . Luminile se schimbar dină ă ă ţ ă ă

nou. P r i din costumele musafirilor p reau c se dizolv . ă ţ ă ă ă Reich, care nu fusese

niciodat atras de moda hainelor cu sticle ultraviolete, r mase în costumul s u opac,ă ă ă

privind cu dispre în ochii celor din jur, c utând, apreciind, comparând, tânjind.ţ ă

Pericol! Pericol! Pericol! semnal Tate.ă

Mai tare, zise Tensor...

Lâng um rul Mă ă ariei ap ru un secretară :

— Madame, şopti el, un mic incident.

— Ce anume?

— Puştiul Chervil. Galen Chervil.

Tate se crisp .ă

— Ce-i cu el?

Femeia privi prin mul ime.ţ

— În stânga fântânii... Este un impostor, madame! L-am citit. Nu are invita ie.ţ

Este student la colegiu. A pariat c poate p trunde aici. Drept dovad , inten ionează ă ă ţ ă

s fure un tablou de-al dumneavoastr .ă ă

— De-al meu!? Maria privi prin ferestrele din veşmintele lui Chervil. Ce crede de

spre mine?

— Madame, este extrem de greu de sondat. Îns b nuiesc c ar dori altceva deă ă ă

la dumneavoastr , nu un tablou.ă

— Chiar aşa? chicoti Maria, încântat .ă

— Da, madame. S -l îndep rt mă ă ă ?

— Nu. Femeia mai arunc o uit tur spre tân rul musculos, apoi se întoarse. Oă ă ă ă

s ob in dovada.ă ţ ă

— Şi nu va fi furat , ad ug ă ă ă Reich.

— Gelosule! Gelosule! ip ea. S cin mţ ă ă ă !

La semnul lui Tate, Reich se trase un pas în lateral.

— Trebuie s renun i.ă ţ

— Ce naiba...?

— Tân rul ă Chervil...

— Ce-i cu el?

— E un E 2.

— La dracu'!

— Este precoce, str lucitor... l-am întâlnit la ă Powell, sâmb ta trecut . ă ă Maria Bea

umont nu invit niciodat sondatori. Eu sunt aici datorit ie. Mizam pe chestia asta.ă ă ă ţ

— Şi pustiu' sta sondator s strice totulă ă ?! La dracu'!

— Renun , ţă Reich.

— O s -ncerc s -l evit.ă ă

— Reich, eu pot bloca secretarii. Sunt simpli E 3. Dar nu pot garanta s -i rezolvă

şi pe ei, şi pe un E 2..., chiar dac e numai un puşti. E tân r. S-ar putea s fie preaă ă ă

nervos ca s citeasc atent. Îns nu promit.ă ă ă

— N-abandonez, morm i ă Reich. Nu pot. Niciodat n-o s mai prind o ocazie caă ă

asta. Şi chiar dac-aş prinde, tot n-aş renun a. Nu pot. Simt în n ri mirosul luiţ ă

D'Courtney. Am...

— Reich, n-o s ...ă

— Nu mai comenta. O s-o fac. Întoarse privirea c tre chipul nervos ală

psihiatrului. Ştiu c te ui i dup o şans de-a ieşi din combina ie, dar nu exist .ă ţ ă ă ţ ă

Suntem în aceeaşi oal , indiferent dac destina ia este Demolarea.ă ă ţ

Îşi strâmb fa a, într-un zâmbet înghe at, şi se al tur gazdei, pe un culcuşă ţ ţ ă ă

aşezat în fa a unei mese scunde. Cuplurile p strau înc obiceiul de a se hr ni reciprocţ ă ă ă

în asemenea ocazii, dar gesturile, provenind din curtoazia şi generozitatea oriental ,ă

degeneraser în jocuri erotice. Buc elele de mâncare erau înso ite de atingereaă ăţ ţ

degetelor cu limba, iar adesea erau oferite între buze. Vinul era degustat gur la gur .ă ă

Dulciurile se ofereau şi mai intim.

Reich îndur totul cu o ner bdare sporit , aşteptând din partea lui Tate parolaă ă ă

de pornire. Psihiatrul se apucase s cerceteze, în c utarea ascunz torii lui D'Courtney.ă ă ă

Îl urm ri pe micu ul sondator r t cind prin mul ime, probând, c utând, sondând, până ţ ă ă ţ ă ă

ce reveni, cl tin negativ din cap şi ar t spre ă ă ă ă Maria Beaumont. Evident, femeia

r mânea unica surs de informare, dar acum era prea excitat de senzualitate ca să ă ă ă

fie citit uşor. O alt criz dină ă ă interminabila serie ce trebuia rezolvat de instinctulă

ucigaş. Reich se ridic şi porni c tre havuz. Tate îl opriă ă :

— Ce faci?

— Nu-i limpede? Trebuie s i-l scot pe ă Chervil din minte.

— Cum?

— Crezi c exist dou solu iiă ă ă ţ ?

— Pentru Dumnezeu, nu te-apropia de b iată !

— D -te la o parteă ! Reich radia un fel de exaltare s lbatic , f cându-l peă ă ă

sondator s se dea înd r t. I-o semnal , şi ă ă ă ă Reich încerc s se autocontrolezeă ă : Ştiu că

risc, dar şi de partea mea sunt şanse. În primul rând, e tân r şi neexperimentat. În ală

doilea rând, a intrat clandestin şi e speriat. În al treilea rând, nu-l cred atât de st până

pe sine, altfel nu i-ar fi l sat pe homosexualii ia s -l citeasc atât de repede.ă ă ă ă

— Te po i controla conştientţ ? Po i gânţ di la altceva?

— Am cântecul la în minte şi suficiente alte griji. Acum, d -te naibii la o parte şiă ă

du-te s-o citeşti pe Maria.

Chervil mânca singur lâng havuz, str duindu-se s par nep s tor.ă ă ă ă ă ă

— Pip, rosti Reich.

— Pop, veni r spunsul tân rului.ă ă

— Bim, continu ă Reich.

— Bam.

Odat formalit ile încheiate, ă ăţ Reich se întinse lâng ă Chervil.

— Eu sunt Ben Reich.

— Gaily Chervil. Adic ... ă Galen. Am...

În mod v dit, ă era impresionat de numele interlocutorului s u.ă

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni...

— Blestemat cântec, murmur ă Reich. Ieri l-am auzit prima oar . Nu-l mai potă

scoate din minte... Maria ştie c eşti blatist, ă Chervil!

— Nu!

Reich încuviin din cap. Nelinişti, tensiuni...ţă

— S-o întind?

— F r tablouă ă ?

— Şi asta şti iţ ? Înseamn c în cas exist un sondator.ă ă ă ă

— Doi. Secretarii ei. Pâinea lor o reprezint clandestinii.ă

— Şi ce s fac cu tabloul, domnule ă Reich? Sunt în joc cincizeci de credite. Şti iţ

ce-nseamn un pariu... Sunte i doar juc ... adic , om de afaceri.ă ţ ă ă

— Te bucuri c nu-s sondator, aşa-iă ? Nu-i nimic. Nu m simt insultat. Vezi arcadaă

aia? Treci de ea şi faci la dreapta. O s g seşti uşa unui dormitor. Pere ii sunt tapeta iă ă ţ ţ

cu portretele Mariei, toate din pietre pre ioase sintetice. Ia- i-l singur. N-o s -şţ ţ ă i dea se

ama.

Tân rul s ri, r sturnând platoul cu mâncare.ă ă ă

— Mul umesc, domnule ţ Reich. Poate c -ntr-o bun zi, am ă ă s m revanşez.ă ă

— Cum ai putea?

— O s r mâne i surprins... Sunt... Se opri şi roşi. O s vede i, domnule.ă ă ţ ă ţ

Mul umesc, înc o dat . Începu s -şi croiasc drum spre arcad .ţ ă ă ă ă ă

Patru, sir; trei, sir; doi, sir; unu!

Reich reveni la gazd .ă

— Nebunaticule, f cu ea. Pe cine ai hr nit? O s -i scot ochiiă ă ă !

— Tân rul ă Chervil, r spunse b rbatul. M-a întrebat unde- i ii tablourile...ă ă ţ ţ

— Ben! Doar nu i-ai spus?!

— Ba da, zâmbi el. A plecat s -şi înha e prada. Dup-aia, o întinde. Ştii c suntă ţ ă

gelos.

Femeia s ri din pat şi porni spre dormitor.ă

— Bam, f cu ă Reich.

Pe la ora unsprezece, ritualul cinei, adusese oaspe ii la un nivel de excitare ceţ

necesita singur tate şi întuneric, pentru destindere. ă Maria Beaumont nu-şi

dezam gise niciodat musafirii şi ă ă Reich spera c n-avea s-o fac tocmai în searaă ă

aceea. Trebuia s joace Sardelu a. Tate reveni cu am nunte precise asupraă ţ ă

ascunz torii lui D'Courtă ney.

— Nu ştiu cum ai sc pat, şopti psihiatrul. Emi i sete de sânge pe fiecareă ţ

frecven a benzii ţă TP. Este aici. Singur. F r servitori. Numai doi paznici, dină ă

personalul Mariei. @kins avea dreptate. E foarte bolnav...

— S -l ia dracă u! O s -l vindec eu. Unde esteă ?

— Ieşi prin arcada vestic . Faci la dreapta. Urci sc rile. Treci prin pasaj. Faci laă ă

dreapta. Galeria de picturi. Uşa se g seşte între ă Lucre ia violatţ ă şi Siluirea sabinelor.

— Chestii tipice pentru Maria...

— Deschizi uşa. Urci câteva trepte, pân la o anticamer . Acolo se afl paznicii.ă ă ă

D'Courtney este în untru. In vechiul apartament nup ial, construit de bunicul Mariei.ă ţ

— Dumnezeule! O s utiliz m iar şi apartamentul ia. O s -l însor cu moartea.ă ă ă ă ă

Şi-o s scap, Gus. Ai s veziă ă !

Cadavrul Poleit începu s solicite aten ia invita ilor, îmbujorat şi str lucind deă ţ ţ ă ă

transpira ie, stând sub o lumin rozalie pe estrada dintre dou havuzuri, ţ ă ă Maria b tuă

din palme, cerând linişte. Palmele umede se loveau între ele, iar ecourile zbierau în

urechile lui Reich: Moarte! Moarte! Moarte!

— Iubi ilorţ ! Iubi ilorţ ! Iubi ilorţ ! ip ea. O s ne amuz m grozav în noaptea asta.ţ ă ă ă

Distrac iile ni le facem singuri. Musafirii morm ir dezam gi i şi o voce de be iv strigţ ă ă ă ţ ţ ă:

— Sunt doar unul dintre turişti!

Printre râsete, Maria articula:

— Iubi eilor, nu v speria i. O s juc m un joc vechi şi minunatţ ă ţ ă ă ; şi-o s -l juc mă ă

pe întuneric.

Oaspe ii începur s aplaude, în vreme ce luminile p leau, reducându-seţ ă ă ă

treptat. Estrada M riei continua s str luceasc , şi femeia ar t un volumaş scorojit.ă ă ă ă ă ă

Cadoul lui Reich.

Nelinişti...

Maria întoarse încet paginile, clipind în fa a literelor neobişnuţ ite.

Tensiuni...

— E un joc, strig ea, denumit „Sardeluă ţa”! Nu-i minunat?

A înh at nada. E-n cârlig. Peste trei minute, o s fiu invizibil.ăţ ă Reich îşi

pip i buzunarele. Pistolul... Rodopsina... ă Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au

început.

— Un juc tor,ă citi Maria, este ales s fie ă Magnetul. Ăla o s fiu eu. Toate luminileă

se sting şi Magnetul se ascunde undeva în cas . ă

Când întinse mâna, holul uriaş se cufund în întuneric, cu excep ia spotului deă ţ

lumin roz, a intit asupra podiumului. ă ţ

— Pe rând, fiecare juc tor care descoper Sardelu ele li se al tur , pân cândă ă ţ ă ă ă

to i sunt piti i într-un singur loc, iar ultimul juc tor, cel care pierde, este l sat sţ ţ ă ă ă

r t ceasc singur în întuneric. ă ă ă Maria închise cartea: Şi, iubi ilor, celui care pierde o s -ţ ă

i par teribil de r u, deoarece o s juc m acest joc vechi într-un mod nou şiă ă ă ă

încânt tor;ă

Pe m sur ce ultima lumin de pe podium p lea, femeia îşi smulse hainele şiă ă ă ă

dezv lui uluitorul ei trup nud, un miracol al chirurgiei pneumatice.ă

— Aşa o s juc m Sardelu aă ă ţ ! ip ea.ţ ă

Lumina se stinse. Urm un vuiet de râsete şi aplauze, continuat de foşneteleă

veşmintelor trase peste piele. Din când în când, se auzeau pârâitul unei rupturi, apoi

exclama ii în buşite, succedate de mai multe râsete.ţ ă

În sfârşit, Reich era invizibil. Avea la dispozi ie o jum tate de or s -l g seascţ ă ă ă ă ă

pe D'Courtney, s -l ucid şi s revin la joc. Tate urma s -i îndep rteze din calea saă ă ă ă ă ă

pe secretarii sondatori. Totul era asigurat. Cu excep ia tân rului ţ ă Chervil... Trebuia,

totuşi, s rişte.ă

Travers holul principal şi se strecur printre trupuri, spre arcada vestic . Trecuă ă ă

pe sub ea, în salonul de muzic , şi f cu la dreapta, c tre trepte.ă ă ă

La piciorul sc rilor, fu nevoit s se ca ere peste o barier de corpuri, cu bra e caă ă ţ ă ţ

de caracati , care încercau s -l trag în jos. Urc şaptesprezece trepte interminabileţă ă ă ă

şi travers un pasaj tapisat cu velur. Deodat , o mân îl apuc şi o femeie se strivi deă ă ă ă

pieptul lui.

— Hei, sardelu o, şopti ea. Apoi îşi d du seama c era îmbr cat. Oo-o-oţ ă ă ă !

Exclam ea, sim ind conturul dur al pistolului în buzunarul de la piept al b rbatului.ă ţ ă

Ce-i asta? O pocni peste mân . Deşteptarea, sardelu o, chicoti ea. Ieşi din conserv .ă ţ ă

Reich se smulse de lâng femeie şi p r si pasajul. Coti la dreapta, deschise oă ă ă

uş şi nimeri într-o galerie lung de vreo cinsprezece metri. Luminile fuseser stinseă ă ă

Şi aici, dar picturile luminiscente, scânteind sub microunde ultraviolete,

împr ştiau o paloare ciudat . Era pustiu.ă ă

Între o Lucre ie livid şi o hoard de sabine, str lucea bronzul lustruit al unei uşi.ţ ă ă ă

Reich se opri dinaintea ei, scoase din buzunar micu ul ionizator cu rodopsin şi cânt riţ ă ă

cubule ul de cupru între degetul mare şi cel ar t tor. Mâinile îi tremurau violent.ţ ă ă

Clocotea de mânie, iar setea de sânge îi aducea în fa a ochilor imaginea unuiţ

D'Courtney agonizând.

— Cristoase! url . El e de vin . El m sugrum . Lupt pentru supravie uire. Îşiă ă ă ă ţ

recit rug ciunile de trei, apoi de nou oriă ă ă : Ajut -m , Cristoaseă ă ! Azi, mâine şi ieri.

Ajut -mă ă! Ajut -mă ă! Ajut -mă ă!

Degetele i se potolir . Strânse caseta de rodopsin , dup aceea deschise violentă ă ă

uşile, dezv luind nou trepte spre o anticamer . Izbi în cubule cu unghia degetuluiă ă ă ţ

mare, de parc-ar fi dorit s arunce o moned pân în lun . Pe când rodopsin zbur înă ă ă ă ă ă

anticamer , ă Reich îşi feri ochii. Urm o flam purpurie şi rece. B rbatul escaladă ă ă ă

treptele precum un tigru. Cei doi paznici ai Casei Beaumont st teau pe bancheta undeă

fuseser surprinşi de flac r . Chipurile le erau deformate, vederea distrus , percep iaă ă ă ă ţ

timpului desfiin at .ţ ă

Dac intra cineva şi descoperea paznicii înainte ca el s termine, îl aşteptaă ă

Demolarea. Dac paznicii îşi reveneau înainte ca el s termine, îl aştepta, deă ă

asemenea. Demolarea. Indiferent ce urma s se-ntâmple, jocul final îl punea fa -nă ţă

fa cu Demolarea. L sând în urm orice gând ra ional, ţă ă ă ţ Reich deschise o uş b tut înă ă ă

nestemate şi intr în apartamentul nup ial.ă ţ

5

Se afla intr-o înc pere sferic , aidoma inimii unei uriaşe orhidee. Pere ii erauă ă ţ

petale r sfrânte, podeaua un caliciu auriuă ; scaunele, mesele, canapelele, toate erau o

rhidee din aur. Totuşi, odaia era veche. Petalele se decoloraser şi se jupuiser ,ă ă

podeaua aurie se tocise, iar mozaicul era spart. Pe unul dintre paturi, z cea un b trână ă

stafidit şi zbârcit precum o r d cin uscat . Era D'Courtney, nemişcat ca un cadavru.ă ă ă ă

Reich izbi furios în uş .ă

— Înc nu eşti mort, blestematuleă ! R cni el. Nu po i fi mortă ţ !

B trânul tres ri, deschise ochii, apoi, zâmbind larg, se ridic cu greutate de peă ă ă

pat.

— Înc tr ieştiă ă ! url , a â at, ă ţ ţ Reich.

D'Courtney se îndrept c tre el, surâz tor, cu bra ele larg deschise, de parc şi-ă ă ă ţ ă

ar fi întâmpinat fiul risipitor. Alarmat, b rbatul morm iă ă :

— Eşti surd?

B trânul scutur din cap.ă ă

— Vorbeşte englezeşte! zbier ă Reich. M po i auzi şi-n elegeă ţ ţ ! Sunt Reich! Ben R

eich de la Monarch!

D'Courtney încuviin , continuând s zâmbeasc . Buzele i se mişcau f r sţă ă ă ă ă ă

scoat un sunet. Brusc, ochii i se umplur de lacrimi.ă ă

— Ce dracu-i cu tine? Sunt Ben Reich! Ben Reich! M cunoştiă ? R spunde-miă !

D'Courtney cl tin din cap şi-şi atinse gâtlejul. Buzele i se mişcar din nou.ă ă ă

Câteva sunete r guşite, apoi cuvintele, slabe şi neclareă :

— Ben... Drag ă Ben... Cât am aşteptat. Acum... Nu pot vorbi... Gâtul... Nu pot

vorbi.

Încerc iar şi s -l îmbr işeze pe ă ă ă ăţ Reich.

— Hei! D -te la o parte, idiot b trână ă !

Zbârlindu-se, Reich se învârti în jurul lui D'Courtney precum, un animal de

prad , cu pumnii ridica i şi ura clocotindu-i în sânge.ă ţ

B trânul izbuti s pronun eă ă ţ :

— Drag ă Ben...

— Ştii de ce sunt aici. Ce vrei? S faci dragoste cu mineă ? Izbucni în râs. Moş

senil! M crezi moale şi prost? ă

Bra ul ţ îi zvâcni înainte.

Cel lalt se-mpletici sub for a loviturii şi se pr buşi într-un scaun-orbidee,ă ţ ă

asem n tor unei r ni deschise.ă ă ă

— Ascult -m ... ă ă Reich îl urm pe D'Courtney şi se aplec deasupra lui. Începu să ă ă

zbiere incoerent: De ani de zile te-aşteapt r splata astaă ă ! Vrei s m dai gata cuă ă

s rutul Iudeiă ? Moartea-ntoarce şi cel lalt obrază ? Atunci îmbr işeaz -m , frate ucigaş!ăţ ă ă

S rut - i moarteaă ă ţ ! Înva s iubeşti moartea. F r team de Dumnezeu, f r ruşine,ţă ă ă ă ă ă ă

f r ... Nuă ă ! Nu! Stai!. Am...

Se opri si scutur din cap, precum un taur, încercând s scape de o criz deă ă ă

delir.

— Ben, şopti îngrozit D'Courtney. Ascult -m , ă ă Ben...

— Zece ani mi-ai stat în gât. Era loc pentru-amândoi. Monarch şi D'Courtney. Şi-

n spa iu, şi-n timp. Era suficient loc, da-mi voiai sângele, aşa-iţ ? Inima. M runtaieleă

mele în mâinile tale. Omul F r Chipă ă !

D'Courtney scutur uluit din cap.ă

— Nu, Ben. Nu...

— S nu-mi mai zici ă Ben! Nu-s prietenul t uă ! S pt mâna trecut i-am mai oferită ă ă ţ

o şans . ă Eu! Ben Reich! Am cerut armisti iu. Am cerşit pace. Fuzionare. Am implorat,ţ

ca o femeie isteric . Tat l meu, dac-ar fi tr it, m-ar fi scuipat. Orice ă ă ă Reich m-ar fi

dispre uit. Dar am cerut pace, aşa-iţ ? Nu? Reich îl scutur s lbatic pe D'Courtney.ă ă

R spundeă -mi!

Chipul b trânului era alb si imobil. În cele din urm , şoptiă ă :

— Da. Ai cerut... şi-am acceptat.

— Ce-ai f cută ?

— Am acceptat. Aşteptam de atâ ia ani... Am acceptat.ţ

— Ai acceptat?!

D'Courtney încuviin . Buzele lui formar litereleţă ă :

— WWHG.

— Ce? WWHG? Acceptare?

B trânul încuviin din nou.ă ţă

Reich se cutremur de râs.ă

— Moş prost şi mincinos! Înseamn refuz. Respingereă ! R zboiă !

— Nu, Ben. Nu...

B rbatul întinse mâna şi-l ridic în picioare. B trânul era usc iv şi uşor, dară ă ă ăţ

atingerea pielii lui arse degetele lui Reich.

— Ai vrut r zboi, nuă ? Moarte?

D'Courtney cl tin din cap, încercând s spun ceva.ă ă ă ă

— F r fuziune. F r pace. Moarte. Asta ai ales, aşa-i?ă ă ă ă

— Ben... Nu!

— Te predai?

— Da, şopti D'Courtney. Da, Ben. Da.

— Mincinosule, hohoti Reich. Moş mincinos! Eşti periculos. M-am prins. Ca un

cameleon. sta i-e vicleşugul. Imi i idio ii şi-i ai pe to i la mân . Dar nu şi pe mine.Ă ţ ţ ţ ţ ă

Niciodată!

— Nu sunt... inamicul t u, ă Ben.

— Nu, scuip ă Reich. Nu, pentru c eşti mortă ! Ai fost mort din clipa-n care-am

intrat în coşciugul sta ca o orhidee. Omul F r Chipă ă ă ! M po i auzi ipând pentruă ţ ţ

ultima oară? S-a zis cu tine!

Smulse pistolul din buzunarul de la piept. Ap s butonul resortului şi arma seă ă

deschise aidoma unei flori roşii din o el. Un suspin slab veni dinspre D'Courtney, cândţ

v zu unealta mor ii. Se retrase îngrozit. ă ţ Reich se întinse rapid şi-l re inu. B trânul seţ ă

zb tu în strânsoare, implorând cu întreaga fa . cu ochii umezi. ă ţă Reich îl prinse

dinapoia gâtului firav şi-i apropie capul. Pentru ca s reuşeasc trucul, trebuia să ă ă

trag prin gura deschis .ă ă

In momentul acela, una dintre petalele orhideei se deschise şi-n camer n v li oă ă ă

fat pe jum tate dezbr cat .ă ă ă ă

Surprins, Reich v zu coridorul dinapoia ei, în dep rtare întrez rindu-se uşaă ă ă

deschis a unui dormitoră ; fata, doar cu un capot din m tase aruncat în grab peă ă

umeri, cu p rul blond şi zburlit, cu ochii negri, larg deschişi... O str fulgerare deă ă

frumuse e s lbatic .ţ ă ă

— Tat , ip ea. Pentru Dumnezeuă ţ ă ! Tată!

Alerg spre D'Courtney. ă Reich se interpuse rapid în calea ei, f r s -i deaă ă ă

drumul b trânului. Fata se opri, se retrase, apoi se n pusti prin stânga b rbatului,ă ă ă

ipând. ţ Reich se r suci şi lovi îndârjit cu stiletul. Ea se feri, dar c zu pe canapea. ă ă Reich

strecur vârful cu itului între din ii b trânului şi-i for maxilarele.ă ţ ţ ă ţă

— Nu! Strig fata. Nuă ! Iisuse Cristoase! Tată!

Se ridic de pe canapea şi se repezi iar şi spre tată ă ăl ei. Reich introduse eavaţ

pistolului în gura lui D'Courtney şi ap s pe tr gaci. Urm o explozie în buşit şi ă ă ă ă ă ă un

val de sânge ieşi prin ceafa b trânului. ă Reich l s trupul s cad şi se n pusti după ă ă ă ă ă

fat . O prinse, iar ea ip şi se lupt .ă ţ ă ă

Zbierau amândoi. Reich tremura în spasme galvanice şi-o sc p din mâini. Eaă ă

c zu în genunchi şi se târî spre cadavru. Gemea de durere. Lu revolverul, apoi seă ă

ghemui deasupra corpului chircit – t cut , imobil , privind chipul ca de cear .ă ă ă ă

Reich îşi reg si suflul şi strânse pumnii pân ce începur s -l doar . Cândă ă ă ă ă

vuietul din urechi îi încet , se furiş c tre fat , încercând s -şi adune gândurile şi s -şiă ă ă ă ă ă

modifice planurile. Nici un moment nu se gândise la un martor. Nimeni nu pomenise

ceva despre vreo fiic . Luaă -l-ar dracu' pe Tate! Trebuia s-o ucid pe fat . Trei...ă ă

Ea se întoarse şi-arunc o privire îngrozit peste um r. Din nou str fulgerareaă ă ă ă

p rului blond, a ochilor negri, a sprâncenelor întunecate şi a frumuse ii s lbatice. S riă ţ ă ă

în picioare, îl evit , alerg spre uşa poleit , o deschise şi fugi în anticamer . Pe cândă ă ă ă

usa se închidea încetişor, Reich z ri paznicii, înc paraliza i pe banchet , si fataă ă ţ ă

alergând t cut pe sc ri, cu pistolul în mâini... cu ă ă ă Demolarea în mâini.

Porni dup ea. Sângele îi zvâcnea iar şi în tâmple. Din trei paşi ajunse la uş şiă ă ă

coborî treptele în galeria de

Tablouri. Era pustie, dar uşa pasajului tocmai se închidea. Şi nu se auzea nici un

zgomot. Deocamdat , nici o alarm . Cât avea s mai dureze pân când va-ncepe s să ă ă ă ă t

rige?

Str b tu în goan galeria şi p trunse în pasaj. Era tot întunecat. Pe bâjbâite,ă ă ă ă

ajunse în capul sc rilor ce duceau la cabinetul de muzic şi se opri... ă ă În continuare,

nici un sunet. Nici o alarm .ă

Coborî treptele. T cerea întunecat era înfior toare. De ce nu ipa fataă ă ă ţ ? Unde er

a? Reich se îndrept c tre arcada vestic şi, dup susurul lin al havuzurilor, îşi d duă ă ă ă ă

seama c se g sea la marginea holului principal. Unde era fataă ă ? Unde se ascundea

prin liniştea neagră? Şi pistolul?! Cristoase! Pistolul trucat!

O mân îi atinse bra ul. ă ţ Reich tres ri.ă

— Te-am aşteptat, şopti Tate. A durat exact...

— Dobitocule! Explod ă Reich. Exista o fiic . De ce nu...ă

— Taci, f cu Tate. Las -m pe mine s citesc. Dup cinsprezece secunde deă ă ă ă ă

t cere arz toare, începu s tremure. Dumnezeuleă ă ă ! îng im , cu o voce îngrozit .ă ă ă

Doamne Dumnezeule!

Frica lui constitui catalizatorul. Reich îşi rec p tase autocontrolul.ă ă

— Taci, morm i. Înc nu-nseamn Demolare.ă ă ă

— Trebuie s-o omori şi pe ea, Reich. O s ...ă

— Taci! Mai întâi, g seşte-o. Caut prin cas . Acum o cunoşti prin intermediulă ă ă

meu. Localizeaz-o. Te-aştept la fântân . Şterge-oă !

Îl împinse pe Tate şi se împletici spre havuz. Lâng ghizdurile din jasp, se aplecă ă

şi-şi sp l fa a arz toare, în untru era vin de Burgundia. Se şterse, ignorând suneteleă ă ţ ă ă

în buşite ce r zb teau ă ă ă din cealalt parte a bazinului. În mod clar, în vin se sc ldauă ă

dou sau mai multe persoane.ă

Gândea rapid. Fata trebuia g sit şi ucis . Da c-avea pistol asupra ei, urma s-oă ă ă

omoare cu acesta. Şi dac nuă ? S-o sugrume? Nu... Fântâna... Nu purta decât capotul

de m tase. Iă -l putea smulge. Avea s fie g sit înecat în bazin... un musafir care s-aă ă ă ă

îmb iat prea mult. Dar trebuia s ac ioneze rapid... rapid... rapid... înainte s seă ă ţ ă

termine

Blestematul de joc de-a sardelu a. Unde era Tateţ ? Unde era fata?

Din întuneric, Tate ap ru gâfâind.ă

— Ce-i?

— A plecat.

— N-ai avut timp destul s afli. Dac m trişezi...ă ă ă

— Cum s-o fac? Suntem în aceeaşi g leat . Î i spun c TP-ul ei nu-i nic ieri înă ă ţ ă ă

cas . A plecat.ă

— A v zut-o cinevaă ?

— Nu.

— Iisuse! A ieşit din casă!

— Mai bine s plec m şi noi.ă ă

— Da, îns nu putem fugi. Odat ieşi i de-aici, avem toat noaptea s-o g sim,ă ă ţ ă ă

dar trebuie s plec m ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Unde-i Cadavrul Poleită ă ?

— În sala de proiec ie.ţ

— Urm reşte vreun spcctacolă ?

— Nu. Joac Sardelu a. Sunt înghesui i acolo ca-ntr-o conserv . Am r masă ţ ţ ă ă

aproape ultimii în cas .ă

— R t cind singuri prin întuneră ă ic, eh! Haide!

Apuc um rul tremurând al lui Tate şi-l împinse spreă ă sala de proiec ie. În timpţ

ce mergea, striga plâng reă ţ:

— Hei! Unde sunte iţ ? Maria! Ma-a-ri-a-a-a! Unde sunte iţ ?

Tate hohoti isteric. Reich îl scutur violent.ă

— ine-te tareŢ ! În cinci minute ieşim de-aici. Dupa aia o s ai timp s - i faci griji.ă ă ţ

— Dar dac vom fi prinşi aici, n-o s putem pune mâna pe fat . O s ...ă ă ă ă

— N-o s fim prinşi. ă I-C-I, Gus. Îndr zne , Curajos şi ă ţ Încrez tor. ă Reich deschise

uşa s lii de proiec ie. În untru era aceeaşi bezn , dar se sim ea c ldura multoră ţ ă ă ţ ă

trupuri. Hei! Strig el. Unde sunte iă ţ ? Am r mas singur.ă

Nici un r spuns.ă

— Maria! Am r mas singur pe-ntuneric...ă

Un chicotit în buşit, urmat de o explozie de râsete.ă

— Iubitule, iubitule, iubitule! strig ă Maria. Ai pierdut toat distrac ia.ă ţ

— Unde eşti, Maria? Am venit s - i spun noapte bun .ă ţ ă

— Oh, nu se poate s pleciă !

— Îmi pare r u, scumpo. E târziu. Mâine trebuie s -mi escrochez un prieten.ă ă

Unde eşti, Maria?

— Suie-te pe scen , dragule.ă

Reich bâjbâi prin bezn , g si treptele şi urc pe estrad . Sim i înd r tul s uă ă ă ă ţ ă ă ă

perimetrul rece al globurilor proiectoare. O voce strigă:

— Gata! L-am prins! Lumina!

Str lucirea alb inund globurile, orbindu-l pe ă ă ă Reich. Musafirii, aşeza i pe scauneţ

în jurul scenei, începur s hohoteasc , apoi huiduir , dezam gi i.ă ă ă ă ă ţ

— Oh, Ben, ai trişat, miorl i ă Maria. Eşti tot îmbr cat. Nu-i cinstit. Pe to i ceilal i i-ă ţ ţ

am prins en flagrant.

— Alt dat , ă ă Maria scump . ă Reich întinse mâna şi începu gra ioasa plec ciuneţ ă

de adio. Madame, v ofer respectuos mul umirile... ă ţ

Se opri stupefiat. Pe m tasea alb , str lucitoare a manşetei sale ap ruse ună ă ă ă

punct roşu.

În t cere, ă Reich v zu al doilea, apoi al treilea punct roşu. Retrase mâna şi oă

pic tur purpurie se sparse pe scen în fa a lui urmat de un şuvoi de stropi roşii.ă ă ă ţ ă

— Sânge! Zbier ă Maria. Sânge! Sângereaz cineva susă ! Pentru Dumnezeu, Be

n... Nu m po i p r si tocmai acum. Lumină ţ ă ă ă! Lumină! Lumină!

6

La ora 00:30, Patrula de Interven ii Urgente sosi la Casa ţ Beaumont ca urmare a

unui mesaj precis: „G.Z. Beaumont. YLP-R”, care decodificat însemna: „Act sau delict

ilegal, raportat la Casa Beaumont, Park South, num rul ă 9”.

La ora 00:40, c pitanul Zonei ă Park sosi în urma raportului Patrulei: „Act criminal,

probabil Crim – AAA”.ă

La ora 01:00 A.M., la Casa Beaumont, r spunzând apelului disperat a] unuiă

inspector delegat, sosi Lincoln Powell.

— Î i ţ spun, Powell, e Crim A ă - Triplu. Jur c-aşa-i. Sunt z p cit. Nici nu ştiu dacă ă ă

s fiu speriat sau recunosc tor, tot ce ştiu este c nimeni dintre noi nu-i preg tită ă ă ă

pentru aşa ceva.

— De ce?

— Fii atent, Powell. Un omor e ceva anormal. Numai o structur ă TP dereglată

poate cauza o moarte violent . Aşa-iă ?

— Da.

— De asta timp de şaptezeci de ani n-a existat nici un A-Triplu. Un individ nu

poate umbla cu o structur dereglat , emanând gânduri criminale, f r s fieă ă ă ă ă

remarcat. Ar avea tot atâtea şanse de-a trece neobservat pe câte are un om cu trei

capete. Voi, sondatorii, îi depista i înainte de a ac ionaţ ţ .

— Încerc m... când ă îi g sim.ă

— În ziua de azi, sunt prea mul i sondatori ca s -i po i evita pe to i.. Ar trebui sţ ă ţ ţ ă

fii pustnic, izolat... Şi-atunci, cum ai mai putea ucide?

— Chiar aşa?!

— Aceasta a fost o crim minu ios preg tit . Şi totuşi, ucigaşul n-ă ţ ă ă a fost remarca

t. N-a raportat nimeni. Nici chiar secretarii Mariei Beaumont. Înseamn c n-a fostă ă

nimic de observat. Deci, structura respectiv este acceptabil , deşi îndeajuns deă ă

inacceptabil pentru a ucide. Cum dracu' s rezolv m paradoxul staă ă ă ă ?

— În eleg. Ce-a i aflat pân acumţ ţ ă ?

— O gr mad de lucruri neclare. Unuă ă : nu ştim ce anume l-a ucis pe D'Courtney.

Doi: a disp rut fiica lui. Trei: cineva a anulat o or din timpul paznicilor lui D'Courtney,ă ă

şi nu ştim cum. Patru...

— Nu mai num ra. Sosesc imedă iat.

*

Uriaşul hol al Casei Beaumont str lucea sub lumina alb , puternic . Peste tot seă ă ă

z reau uniformele poli iştilor, în salopete albe, tehnicienii Lab-ului mişunau caă ţ

furnicile, în mijlocul holului, musafirii (îmbr ca i) erau strânşi laolalt , precum oă ţ ă

ciread de vite îngrozite.ă

Coborând pe rampa estic , înalt şi zvelt, ă Powell sim i valul de ostilitate cu careţ

era întâmpinat. Îl c ut iute pe ă ă Jackson Beck, inspector 2 de poli ie.ţ

— Care-i situa ia, Jax?ţ

— Mozaic.

Trecând pe codul de informare al poli iei, un mozaic de imagini, simboluri şiţ

sensuri reversate, Beck continu :ă

— Sunt sondatori pe-aici. Fii atent.

Într-o microsecund , îl inform pe ă ă Powell.

— Mda. Ciudat. De ce s-au strâns to i acolo? Regiz m ceva?ţ ă

— Tic losul şi prietenul.ă

— Crezi c -i necesar?ă

— Sunt putrezi, Linc. Vicia i. Corup i. N-o s ne ajute niciodat . Trebuieţ ţ ă ă

neap rat o şmecherie, ca s scoatem ceva de la ei. Eu o s fiu tic losul. Tu,ă ă ă ă

prietenul lor.

— Bine. D -i drumul.ă

La jum tatea rampei,ă Powell se opri. Surâsul îi pieri de pe buze. Prietenia

disp ru din ochii adânci şi întuneca i. Pe chip i se întip ri o expresie de indignareă ţ ă

şocat .ă

— Beck, se r sti el. ă

Glasul îi r sun în tot holul. Se aşternu o linişte de moarte. To i ochii seă ă ţ

întoarser spre el.ă

Inspectorul se r suci c tre ă ă Powell. R spunse cu o voce brutal .ă ă

— Aici sunt, domnule.

— Tu conduci aici, Beek?

— Da, domnule.

— Şi aceasta este concep ia dumitale despre desf şurarea unei ancheteţ ă ? S iiă ţ

un grup de persoane inocente ca pe o cireadă?

— Nu sunt inocente, morm i ă Beck. A fost ucis un om.

— To i cei din cas sunt deocamdat nevinova i, ţ ă ă ţ Beck.

Pân la descoperirea f ptaşului, aşa vom considera şi-i vom trata cu toată ă ă

polite ea.ţ

— Ce? Pufni Beck. Banda asta de mincinoşi? Tratat cu polite eă ţ ? Înalta societate

de hiene leneşe şi stricate...

— Cum îndr zneştiă ?! Imediat s - i ceri scuzeă ţ !

Inspectorul r sufl adânc şi-şi încleşt furios pumnii.ă ă ă

— N-auzi, inspector Beck? Imediat s - i ceri scuzeă ţ !

Beck îl fulger pe ă Powell, apoi se r suci spre invita iă ţ :

— Scuzele melc, murmur el.ă

—- Şi te previn, Beck, continu ă Powell. Dac aşa ceva se mai repet , te-amă ă

terminat. Te trimit înapoi în gunoiul de unde-ai venit. Iar acum, piei din ochii mei!

Powell coborî pe podeaua holului şi zâmbi musafirilor. Se transformase în mod

brusc. Comportamentul s u oferea, subtil, sugestia unei afinit i cu cei dinaintea lui.ă ăţ

Pân şi glasul mai sc pa inflexiunea vreunei pronun ii la mod .ă ă ţ ă

— Doamnelor şi domnilor: desigur, v cunosc pe to i din vedere. Eu nu sunt laă ţ

fel de faimos, de aceea permite i-mi s m prezint. Lincoln ţ ă ă Powell, prefectul brig ziiă

psihotice. Prefect şi psihotic. Dou denumiri str vechi.ă ă .. nu-i aşa? N-o s le permit să ă

v deranjeze. Deschise bra ele şi înaint spre ă ţ ă Maria Beaumont: Scump madame ă Mari

a, ce final excitant pentru minunata voastr petrecereă ! V invidiez pe to i. Ve i intra înă ţ ţ

istorie.

Un murmur de încântare trecu printre oaspe i. Ostilitatea ini ial începea s seţ ţ ă ă

destrame. Uluit , ă Maria apuc mâna lui ă Powell şi începu automat s cocheteze.ă

— Madame... O z p ci şi o încânt , s rutând-o pe frunte cu afec iune paternă ă ă ă ţ ă

Ştiu c a i avut nepl ceri. Brutele astea în uniforme...ă ţ ă

— Drag domnule prefect... Era o feti neajutorat , ag at de bra ul lui. Amă ţă ă ăţ ă ţ

fost atât de însp imântat ...ă ă

— Exist vreo înc pere liniştit , unde s putem sta cu to ii confortabil, pentru aă ă ă ă ţ

reface aceast experien cutremur toareă ţă ă ?

— Da... Cabinetul, scumpe prefect.

Începuse deja s toarc .ă ă

Powell pocni din degete.

— Condu-i pe madame şi pe oaspe ii s i în cabinet, ordon el c pitanului careţ ă ă ă

ap ruse. F r paznici. Doamnele şi domnii vor fi l sa i singuri.ă ă ă ă ţ

— Domnule Powell... C pitanul îşi drese glasulă : în leg tur cu musafiriiă ă

doamnei... Unul dintre ei a sosit dup anun area crimei. Un avocată ţ : domnul 1/4maine.

Powell îl descoperi în mul ime, pe Jo ţ 1/4maine, avocat 2. Îi trimise un salut

telepatic.

— Jo?

— Bun .ă

— Ce te-a adus în spelunca asta?

— Afaceri. M-a chemat cli(Ben Reich)entul meu.

— Rechinul laă ? M bag Ia idei. R mâi aici cu ă ă ă Reich, începem imediat.

— Ai jucat teatru cu Beck.

— La naiba! Ne-ai auzit mozaicul?

— Nici o şans . Dar v cunosc pe amândoi. Jax cel delicat, f când peă ă ă

poli istul dur, e o chestie de regie.ţ

Beck interveni din cealalt parte a holului, unde st tea ursuz.ă ă

— Nu ne pârî, Jo.

— Eşti nebun? Parc i se ceruse lui ă 1/4maine s încalce sacra etic a Ghildei. ă ă

Radia un val de indignare ce-l f cu s zâmbeasc pe ă ă ă Beck.

Toate acestea, în secunda în care Powell s rut iar şi, cu devotament cast,ă ă ă

fruntea Mariei şi se desprinse delicat din strânsoarea ei înfocat .ă

— Doamnelor şi domnilor, ne întâlnim în cabinet.

Musafirii pornir , conduşi de c pitan. P l vr geauă ă ă ă ă , rec p tându-şi bunaă ă

dispozi ie. Totul începea s capete forma unei noi şi fascinante distrac ii. Printreţ ă ţ

murmure şi râsete, Powell sim i umerii de fier ai unui blocaj telepatic rigid. Îlţ

recunoscu si exclam surprinsă :

— Gus! Gus Tate!

— Oh! Salut, Powell!

— Tu? Ascuns & Pitit?

— Gus? interveni Beck. Aici? Nu l-am reperat.

— De ce naiba te-ascunzi?

Un r spuns haotic de mânie, am r ciune, team pentru pierderea reputa iei,ă ă ă ă ţ

auto umilire, ruşine...

— Termin , Gus. Structura ta e prins într-un feedback. N-o s - i fac dă ă ă ţ ă

e loc r u s fii amestecat într-un scandal. Te mai umanizeaz . Stai aici & ajută ă ă

. Cred c voi avea nevoie de înc un E 1. sta-i un criminal Triplu A.ă ă ă Ă

*

Dup ce holul se goli, ă Powell îi examin pe cei trei b rba i r maşi cu el. Jo ă ă ţ ă 1/

4maine era un tip masiv, bine legat, cu o chelie str lucitoare şi chip prietenos. Micu ulă ţ

Tate era nervos şi agitat... parc mai mult ca de obicei.ă

Şi faimosul Ben Reich... Powell îl întâlnea pentru prima dat . Înalt, cu umeriă

largi, hot rât, degajând o extraordinar aur de farmec şi putere. În puterea aceeaă ă ă

exista şi bun tate, dar corodat de tiranie. Avea ochi frumoşi şi mari, îns gura p reaă ă ă ă

mic şi sub ire, sem nând cu o cicatrice. O personalitate magnetic , totuşi vagă ţ ă ă

resping toare.ă

Powell îi zâmbi lui Reich. Acesta îi r spunse. Îşi d dur mâna.ă ă ă

— Cu to i faci la fel, ţ Reich?

— Secretul succesului meu, surâse magnatul.

În elesese ce voia ţ Powell. Erau en rapport.

— Nu-i l sa şi pe ceilal i musafiri s vad c m ă ţ ă ă ă ă farmed. Or s b nuiasc oă ă ă

neîn elegere.ţ

— În nici un caz. Îi p c leşti tu. O s -i faci pe to i s cread c au o în elegereă ă ă ţ ă ă ă ţ

secret cu tine.ă

Amândoi zâmbir din nou. Un neaşteptat chemotro-pism îi atr gea. Eraă ă

primejdios. Powell încerc s se scuture. Se întoarse c tre ă ă ă 1/4maine.

— Zi-i acum, Jo.

— În leg tur cu sondajul, Linc...ă ă

— ine-te la nivelul lui Ţ Reich, îl întrerupse prefectul. Nu ne gr bim.ă

— Reich m-a chemat s -l reprezint. F r ă ă ă TP, Linc! Trebuie s r mân la nivelulă ă ă

obiectiv. Am venit s supraveghez respectarea legii. Voi fi prezent la fiecareă

examinare individual .ă

— Nu po i opri sondajul, Jo. N-ai nici un drept legal. Putem ob ine tot ce neţ ţ

trebuie...

— Dovedind c ai acordul celui examinat. M aflu aici pentru a spune dac aiă ă ă

sau nu acest acord.

Powell privi spre Reich:

— Ce s-a întâmplat?

— Nu şti iţ ?

— Aş dori versiunea ta.

— De ce a lui Reich în mod deosebit? interveni Jo 1/4maine.

— Vreau s ştiu de ce şi-a chemat atât de rapid avocatulă ? Este amestecat în

crimă?

— Sunt amestecat în mai multe, zâmbi Reich. Nu po i conduce Monarch-ul f r oţ ă ă

gr mad de secretă ă e ce trebuie protejate.

— Dar crima nu-i unul dintre secrete?

— Nu te mai b ga, Linc!ă

— Nu mai pune tu blocaje, Jo. Scormonesc şi eu un pic, pe aici, pentru c

-mi place tipul.ă

— N-ai decât s-o faci pe timpul t u... nu pe-al meu.ă

— Jo nu vrea s m lase s te iubesc, surâse ă ă ă Powell spre Reich. Aş fi dorit s nuă

fi chemat un avocat. M bag la idei.ă ă

— Nu-i o boal profesională ă? Râse Reich.

— Nu. Atunci intr în ac iune ă ţ Abe Potlogarul şi r spunse liniştită : N-o s crezi, dară

boala profesional a detectivilor este Lateralitatea. Poate fi de stânga sau de dreapta.ă

Cei mai mul i detectivi sufer schimb ri stranii ale Lateralit ii. Ini ial am fostţ ă ă ăţ ţ

stângaci, pân la cazul ă Parsons, când am...

Brusc, Powell îşi întrerupse fabula ia. Se îndep rt cu doi paşi de auditoriul s uţ ă ă ă

fascinat şi suspin adânc. Când se întoarse cu fa a la ei, ă ţ Abe Potlogarul disp ruse.ă

— O s v povestesc despre asta alt dat , zise. Spune-mi ce s-a întâmplată ă ă ă

dup ce ă Maria şi musafirii au v zut sângele picurândă ?

Reich privi urmele stacojii de pe manşet .ă

— A zbierat „Sânge! Crimă!” şi to i am fugit pe sc ri în sus, spre apartamentul-ţ ă

orhidee.

— Cum de-a i g sit drumul pe întunericţ ă ?

— Era lumin . ă Maria strigase dup lumin .ă ă

— Şi n-ai avut greut i s g seşti apartamentul, luminile fiind aprinse, nu-i aşaăţ ă ă ?

Reich zâmbi larg.

— N-am g sit eu apartamentul. Era secret. ă Maria ne-a condus.

— Paznicii de-acolo... erau ame i i, sau ceţ ţ ?

— Exact. P reau mor i.ă ţ

— Ca piatra, nu? N-au clintit nici un muşchi?

— De unde s ştă iu?

— Chiar aşa... Powell îl privi t ios. Ce era cu D'Courtneyă ?

— Şi el p rea mort. La dracu', era mortă !

— To i st tea i acolo şi privea iţ ă ţ ţ ?

— Câ iva erau prin apartament, c utându-i fiica.ţ ă

— Barbara D'Courtney... Credeam c nimeni nu ştia c D'Courtney si fiica lui seă ă

aflau în cas . De ce-o c utauă ă ?

— Habar n-am. Maria ne-a spus, şi-am c utat o.ă

— A i fost surprinşi când n-a i g sit-oţ ţ ă ?

— Nu ne mai putea surprinde nimic.

— Unde s fi disp rută ă ?

— Maria spune c i-a ucis pe b trân şi-a fugit.ă ă

— Crezi aşa ceva?

— Nu ştiu... Totul p rea nebunesc. Dac fata era îndeajuns de lunatic pentru aă ă ă

p r si casa f r nici un cuvânt şi a fugi goal pe strad , de ce nu-şi putea ucide şiă ă ă ă ă ă

tat lă ?

— Îmi permi i s te sondez în leg tur cu asta, pentru fundal şi detaliiţ ă ă ă ?

— Sunt în mâinile avocatului meu.

— R spunsul este nu, replic ă ă 1/4maine. Orice individ are dreptul constitu ionalţ

de-a refuza Examinarea Ester f r nici un prejudiciu. ă ă Reich refuz .ă

— Iar eu sunt în rahat, suspin ă Powell şi ridic din umeri. Bine, s -ncepemă ă

ancheta.

Se întoarser şi pornir c tre cabinet. Din cealalt parte a holului. ă ă ă ă Beck întrebă

în codul poli ieiţ :

— Linc, de ce l-ai l sat pe Reich s -şi bat joc de tine?ă ă ă

— Aşa a f cut?ă

— Bineîn eles. Rechinul la te poate zdrobi oricând.ţ ă

— Ei bine, preg teşte- i cu itul, Jax. Rechinul o s fie pescuit pentru Deă ţ ţ ă

molare.

— Ce?!

— N-ai auzit greşeala, pe când se str duia s m îmbrobodeasc . Reichă ă ă ă

nu ştia c exist o fiic . Nimeni nu ştia. E3 n-a v zut-o. Nimeni n-a v zut-o. Pă ă ă ă ă

utea presupune c a fugit din cas în urma crimei. Oricine putea presupuneă ă

asta. Dar de unde ştia c era GOALă Ă?

Urm un moment de t cere împietrit , apoi, când ă ă ă Powell trecu pe sub arcada

nordic , îndreptându-se spre cabinet, îl ajunse din urm o emisie de respectuoasă ă ă

admira ieţ :

— M -nclin, Linc. M -nclin dinaintea maestrului.ă ă

*

„Cabinetul” Casei Beaumont era construit în stilul unei b i turceşti. Podeauaă

reprezenta un mozaic de jacint, spinel şi aventurin . Pere ii, esu i din fire aurii, str luă ţ ţ ţ ă

ceau din pricina pietrelor sintetice încrustate – rubine, smaralde, granate, crisolite, am

etiste, topaze – toate con inând portrete ale st pânei casei. Pe jos erau covoraşe deţ ă

catifea şi în întreaga înc pere erau r spândite scaune şi sofale.ă ă

Powell intr şi se îndrept direct spre centru, l sându-i în urm pe ă ă ă ă Reich, Tate şi

1/4maine. Murmurul conversa iilor încet ţ ă si Maria Beaumont se ridic în picioare.ă

Prefectul îi f cu semn s r mân aşezat . Privi în jur, testând psihicul masei de sibari iă ă ă ă ă ţ

şi cânt rind tacticile ce urmau s fie folosite. ă ă În cele din urm , începuă :

— Legea, spuse el, face t r boiul cel mai idiot pentru moarte. În fiecare zi moră ă

mii de oameni; dar, pentru c cineva a avut energia şi ini iativa de a-l asista peă ţ

b trânul D'Courtney în timpul decesului, legea insist a-l considera inamiculă ă

umanit ii. Cred c -i o prostie, dar v rog s nu m cita i.ăţ ă ă ă ă ţ

F cu o pauz şi-şi aprinse o igar .ă ă ţ ă

— Şti i, desigur, cu to ii, c sunt sondator. Probabil c acest lucru i-a alarmat peţ ţ ă ă

cei mai mul i dintre dumneavoastr . Aceştia-s închipuie c stau aici, precum unţ ă ă

monstru cititor de min i, r scolindu-v tainele. Ei bine... Jo ţ ă ă 1/4maine nu m-ar l sa, chiară

dac-aş putea s-o fac. Şi, ca s fiu cinstit, dac-aş putea, n-aş mai fi aici. Aş sta, peă

tronul universului, egalul lui Dumnezeu. Îns , din p cate, n-am auzit nici ună ă

comentariu privind asem narea mea cu el...ă

Urm un hohot de râsă . Powell zâmbi dezarmant şi continuă:

— Nu, cititul min ii în mas este o performan pe care n-o poate realiza nici unţ ă ţă

sondator. E destul de dificil s p trunzi un singur individ. Este îns de-a dreptulă ă ă

imposibil când se amestec zeci de structuri ă TP. Iar atunci când se adun laolalt nişteă ă

persoane extrem de individualizate, aşa cum sunt cei de fa , ne afl m pur şi simpluţă ă

la mila acestora.

— Şi se mai spunea c eu am farmec, murmur ă ă Reich.

— În seara asta, urm ă Powell, a i jucat un joc denumit „Sardelu a”. Îmi pare r uţ ţ ă

c n-am fost invitat şi eu, madame. Poate data viitoare v aminti i şi de mine...ă ă ţ

— Da, f cu ă Maria. Da, scumpe prefect...

— În timpul acestui joc, b trânul D'Courtney a fost asasinat. Suntem aproapeă

siguri c e vorba de o crim premeditat . Vom avea certitudinea dup ce Laboratorulă ă ă ă

îşi va încheia analizele. Dar s presupunem c este o crim Triplu-A. Asta ne vaă ă ă

permite s juc m un alt joc... intitulat „Ancheta”.ă ă

R spunsul musafirilor nu p rea convins. ă ă Powell continu cu acelaşi stil degajat,ă

transformând încetişor cea mai şocant crim din ultimii şaptezeci de ani într-un faptă ă

ireal.

— În acest joc, o aşa-zis victim a fost ucis . Un aşa-zis detectiv trebuie să ă ă ă

descopere criminalul. El pune întreb ri aşa-zişilor suspec i. To i trebuie s spună ţ ţ ă ă

adev rul, cu excep ia ucigaşului, care poate min i. Detectivul compar r spunsurile,ă ţ ţ ă ă

deduce cine-i mincinosul şi-l descoper pe asasin. Cred c v-ar pl cea s -l juc m.ă ă ă ă ă

— Cum? întreb un glas.ă

— Sunt doar unul dintre turişti! ip un altul.ţ ă

Râsete.

— Ancheta unei crime, surâse prefectul, exploreaz trei aspecte. Primulă : motivu

l. Al doilea: metoda. Al treilea: ocazia. Laboratorul se ocup de ultimele dou . Primul îlă ă

putem descoperi cu jocul nostru. Astfel i-am putea ajuta pe cei de la Laborator. Şti i cţ ă

nu-şi pot da seama cu ce arm a fost ucis D'Courtneyă ? Ştia i c şi fiica lui D'Courtneyţ ă

a disp rută ? A p r sit casa în timp ce juca i.. Sardelu a”. Ştia i c paznicii luiă ă ţ ţ ţ ă

D'Courtney au fost scurtcircuita i in mod misteriosţ ? Chiar aşa! Cineva i-a scos din

func iune pentru o or . To i am vrea s ştim cum anume.ţ ă ţ ă

Atârnau la marginea capcanei, fascina i, cu r sufl rile întret iate. La ul trebuiaţ ă ă ă ţ

întins cu deosebit precau ie.ă ţ

— Moarte, dispari ie si furt al timpului – le putem rezolva pe toate, aflândţ

motivul. Eu voi fi aşa-zisul detectiv. Dumneavoastr , aşa-zişii suspec i. Cu to ii îmi ve iă ţ ţ ţ

spune adev rul... cu excep ia criminalului, bineîn eles. Ştim c el va min i. Dar o s -lă ţ ţ ă ţ ă

încol im si petrecerea se va termina în mod triumf tor, dac ne ve i permite oţ ă ă ţ

investigare telepatic individual .ă ă

— Oh! strig ă Maria, alarmat .ă

— Nu v speria i, madame. În elege-mă ţ ţ ă! Nu doresc decât permisiunea

dumneavoastr . Nu va trebui s sondez pe nimeni. Deoarece, dac to i cei nevinova iă ă ă ţ ţ

vor accepta, cel care va refuza este vinovatul. El singur va fi nevoit s se protejeze îmă

potriva sondajului.

— Poate face asta? şopti Reich, spre 1/4maine.

Avocatul încuviin .ţă

— S ne închipuim pentru o clip scena. ă ă Powell le construia o dram ,ă

transformând înc perea în teatru, întreb formală : „îmi permite i s v supun uneiţ ă ă

examin ri ă TP?” Apoi, dau ocol camerei... începu s mearg încetişor, aplecându-se neă ă

rând înaintea fiec rui musafir. Şi r spunsurile vin... „Da”... „Da”... „Desigur”... „ă ă De ce

nu?”... „Bineîn eles”ţ ... „Da”... Da”... Apoi, deodat , oă pauz dramatic . ă ă Powell se opri

în fa a lui ţ Reich, neclintit şi amenin tor. „Dumneavoastr , domnule”, repet eu. „ţă ă Îmi

permite i s v sondezţ ă ă ?”

To i urm reau hipnotiza i. Pân si ţ ă ţ ă Reich era îngrozit, transfigurat de degetul

acuzator şi furia nest vilit .ă ă

— Ezitare. Se înroşeşte, apoi devine palid, pe m sur ce sângele i se scurge dină ă

obraji. Po i auzi refuzul însp imântatţ ă : „Nu!”. Prefectul se întoarse şi-i cuprinse pe to iţ

într-un gest electrizant: Şi în momentul acela, ştim c l-am prins pe criminală !

Aproape îi convinsese. Aproape... Era ceva nou, îndr zne , excitantă ţ ; o dezv luireă

brusc de ferestre în ultraviolet prin haineă si carne, pân la suflet... Dar musafiriiă

Mariei aveau în suflete tic loşie... sperjur... adulter – diavolul. Iar ruşinea din ei d duă ă

naştere spaimei.

— Nu! strig ă Maria.

To i s rir în picioare, strigândţ ă ă :

— Nu! Nu! Nu!

— Încercarea a fost frumoas . Linc, dar... sta-i r spunsul. Nu po i ob iă ă ă ţ ţ

ne nimic de Ia hienele astea.

Înfrânt, Powell continua s farmeceă :

— Îmi cer scuze, doamnelor şi domnilor, nu ave i nici o vin . Numai un nebun s-ţ ă

ar încrede într-un poli ist. Oftţ ă: Unul dintre asisten ii mei va înregistra declara iileţ ţ

celor care se vor deranja s le fac . Domnul ă ă 1/4maine va fi prezent, pentru a v sf tuiă ă

şi ap ra intereseleă .

Privi cu triste e c tre avocatţ ă :

— Şi m va înfunda şi pe mine.ă

— Nu m lua la sentiment, Linc. E prima crim Triplu-A în peste şaptezeă ă

ci de ani. Am şi eu o carier ... Afacerea asta poate fi hot râtoare.ă ă

— Şi eu am o carier , Jo. Dac departamentul meu nu-i d de cap t, o pă ă ă ă

ot încurca.

— Atunci, fiecare sondator pentru el... Se gândeşte la tine, Linc.

— La dracu', zise Powell.

F cu cu ochiul spre ă Reich şi ieşi din înc pere.ă

*

Laboratorul terminase investigarea apartamentului nup ial. De Santis, abrupt,ţ

âfnos, nec jit, îi înmân raportul lui ţ ă ă Powell şi rosti obosit:

— E o întreag z p ceal .ă ă ă ă

Powell privi trupul lui D'Courtney:

— Sinucidere? izbucni el. Era întotdeauna t ios cu De Santis, care numai atunciă

se sim ea bine.ţ

— N -ţ ţ! Nici o şans . Lipseşte arma.ă

— Ce l-a ucis?

— Nu ştim.

— Înc nu şti iă ţ ?! Au trecut trei ore!

— Nu ştim! r cni De Santis. De asta-i o z p ceal ...ă ă ă ă

— Are o gaur în cap prin care po i b ga şi pumnul...ă ţ ă

— Da, da, da, da, sigur! Intrarea deasupra omuşorului. Ieşirea sub fontanel .ă

Moarte instantanee. Dar ce anume a produs rana? Ce-a perforat craniul? Haide,

întreab -mă ă!

— Raze dure?

— Nici o arsur .ă

— Cristalizare?

— N-a înghe at.ţ

— Vapori nitro?

— Nici un reziduu amoniacal.

— Acid?

— Prea multe aşchii. Spray-ul cu acid poate perfora o asemenea ran , dar nuă

poate cr pa craniul.ă

— O arm ascu ită ţ ă?

— Adic pumnal sau şişă ?

— Cam aşa ceva...

— Imposibil. I i dai seama cât for este necesar pentru str pungereţ ă ţă ă ă ? Nu se p

oate.

— Ei bine... cred c-am epuizat toate armele penetrante. Nu, stai! Dar un proiecti

l?

— Cum adică?

— O arm antic . Gloan e propulsate de explozivi. Ceva zgomotos şi mirositor.ă ă ţ

— N-ai nici o şans .ă

— De ce?

— De ce?! scuip De Santis. Pentru c nu exist nici un proiectil. Nici în arm şiă ă ă ă

nici în camer . ă Nic ieriă !

— Fir-ar al dracului!

— Sunt de acord.

— N-ai nimic pentru mine? Absolut nimic?

— Ba da. Înainte de a muri, a mâncat bomboane. Am g sit în gur un fragmentă ă

de gel-înveliş de bomboan .ă

— Si?

— În apartament nu exist bomboane.ă

— Poate le-a mâncat pe toate.

— N-am g sit bomboane în interiorul stomacului. Oricum, nu putea mână ca aşa

ceva din cauza gâtului.

— Ce avea cu gâtul?

— Cancer psihogen. R u de tot. Nici nu putea vorbi, ce s mai m nânce...ă ă ă

— Fir-ar al naibii s fie! Avem nevoie de arm ... orice-ar fi.ă ă

Prefectul frunz ri rapoartele, privind trupul ca de cear şi fluierând fals oă ă

melodie. Îşi aminti c odat ascultase o audio-carte despre un Ester care putea citiă ă

cadavrele... asem n tor vechiului mit despre fotografierea retinei unui ochi mort. Ar fiă ă

vrut s se poat aşa ceva.ă ă

— Bun, suspin el în cele din urm . Ne-a ascuns motivul, acum si arma. Să ă ă

sper m c g sim ceva în leg tur cu ocazia, altfel, nu-l mai prindem niciodat pe ă ă ă ă ă ă Reic

h.

— Care Reich? Ben Reich? Ce-i cu el?

— Mai mult m îngrijoreaz Gus Tate, murmur ă ă ă Powell. Dac -i amestecat înă

povestea asta... Ce? Ah, Reich?

El e ucigaşul, De Santis. L-am p c lit pe Jo ă ă 1/4maine în cabinetul Mariei Beaumon

t. Reich a f cut o greşeal . Am regizat o scen şi l-am derutat pe Jo, în timp ce l-amă ă ă

citit pe Reich ca s fiu sigur. Bineîn eles, nu reprezint o dovad , dar am ob inută ţ ă ă ţ

destul ca s m conving c ă ă ă Reich e omul nostru.

— Sfinte Sisoe! exclam De Santis.ă

— Dar mai e mult pân la convingerea unui tribunal. Mai e drum lung, fr ioare,ă ăţ

pân la Demolare. Lung de tot...ă

Am rât, ă Powell se desp r i de şeful Laboratorului, str b tu anticamera şi coborîă ţ ă ă

în galeria de pictur , unde îşi stabilise temporar cartierul general.ă

— Şi-n plus, tipul îmi place, morm i el.ă

În galerie, Powell şi Beck se întâlnir pentru un schimb de p reri. Dialogul loră ă

mintal dur exact treizeci de secunde, în tempoul fulger tipic conversa iiloă ţ r telepatice.

Ei bine, Jax, Reich e candidat

pentru Demolare. L-am prins în

discu ia aia şi-am încercat si un sondajţ

în cabinetul Mariei, ca s fiu sigur. ă

Ben e omul nostru.N-o vei dovedi niciodat , Linc.ă

Paznicii pot fi de vreun ajutor?A-ha! Nici o şans . Au pierdut o or întreag . De Santisă ă ă

spune c li s-a distrus rodopsin retinal . Asta-iă ă ă

purpura vizual , cea cu care vezi în realitate. Ină

ceea ce-l priveşte pe paznici, erau de straj şiă

atenii. Nu s-a întâmplat nimic, pân când a n v lită ă ă

brusc gloata, şi Maria a zbierat la ei c au adormită

în timpul serviciului – ceea ce ei neag cuă

hot râre.ăNimic, ce s - i spun! Şi cum mai r cneşte cadavrulă ţ ă

Poleit!Dar noi ştim c-a fost Reich.

Doar tu ştii asta. Nimeni altul.A urcat în timp ce musafirii jucau Sardelu a. Într-ţ

un fel sau altul, a distrus purpura vizual aă

paznicilor şi i-a ame it pentru o or . A intrat înţ ă

apartamentul-orhidee şi I-a ucis pe D'Courtney.

Pesemne fata a fost şi ea amestecat , de aceea aă

fugit.

Cum?

Cum?

Cum l-a ucis?

În sfârşit: DE CE l-a ucis?Nu ştiu. N-am nici un r spuns... înc .ă ă

În felul sta n-o s ob ii Demolarea.ă ă ţŞtiu.

Mda.

Trebuie s ar i motivul, arma şi ocazia, cuă ăţ

obiectivitate. N-ai altceva decât ştiin a unuiţ

sondator c ă Reich l-a ucis pe D'Courtney.Mda.

Ai citit cum, sau de ce?N-am putut p trunde suficient de profund... cu Joă

1/4maine lâng mine.ăŞi pesemne c n-o s-o po i face niciodat . Jo eă ţ ă

prea atent.Draci & dumnezei! Jackson, ne trebuie fata!

Barbara D'Courtney?Da! Ea este cheia! Dac ne poate spune ce aă

v zut şi de ce a fugit, vom avea probe pentruă

tribunal. Leag tot ce-am aflat pân acum şi bagă ă ă

la dosar. Nu facem nimic f r fat . Las -i pe to i să ă ă ă ţ ă

plece. Nu ne sunt de nici un folos. Va trebui s -lă

încol im pe Reich... s vedem ce fapte colateraleţ ă

mai putem dezgropa, dar...

De acord

Da

Dar n-o s reuşim nimic f r fat .ă ă ă ăÎn chestii de-astea, dom'le Beck, şi eu le detest pe

femei. Pentru Dumnezeu, de ce încearc toate să ă

m însoare?ăImaginea unui cal râzând

Ripost sar(cenzur )castic (cenzur ).ă ă ă ăR spuns sar(cenzur )donic.ă ă

Cu acest ultim cuvânt, Powell p r si galeria de pictur . Travers pasajul, coborîă ă ă ă

în cabinetul de muzic şi intr în holul principal. Lâng havuz, ă ă ă Reich, 1/4maine şi Tate

erau adânci i în conversa ie. Prefectul reflect înc o dat la problema lui Tate. Dacţ ţ ă ă ă ă

într-adev r micuă ţul sondator era combinat cu Reich, aşa cum Powell suspectase în

urm cu o s pt mân , la petrecerea lui, ar fi putut s fie implicat şi în asasinat.ă ă ă ă ă

Imaginea unui Ester 1, un stâlp al Ghildei, participant la o crim , era deă

neînchipuit, dar dac era şi adev rat , avea s fie al naibii de greu de dovedit. Nimeniă ă ă ă

nu ob inea ceva de la un E ţ 1, f r acordul deplin al acestuia. Şi dac Tate eraă ă ă

(incredibil... imposibil... 1% şanse) complicele patronului Monarch, însuşi acesta se

putea dovedi impenetrabil, încercând un ultim atac, înainte de-a fi nevoit s seă

rezume la rutina poli ieneasc , ţ ă Powell se îndrept c tre cei trei.ă ă

Prinzându-le privirile, lans un apel rapid sondatorilor:ă

— Jo, Gus. Şterge i-o! Vreau s -i spun lui Reich ceva la care nu trebuieţ ă

s fi i de fa . N-o s -l sondez, nici n-o s -i înregistrez cuvintele. Îmi dau cuvă ţ ţă ă ă

ântul!

1/4maine şi Tate încuviin ar , se înclinar spre ţ ă ă Reich şi se îndep rtar . ă ă Reich îi

urm ri curios, apoi se uit la ă ă Powell.

— I-ai speriat? întreb el.ă

— I-am prevenit. Stai jos.

Se aşezar pe marginea bazinului, privindu-se într-o t cere prieteneasc .ă ă ă

— Nu, rosti Powell dup o pauz . Nu te citesc.ă ă

— Nici nu m-am gândit la asta. Dar ai f cut-o în cabinetul Mariei, aşa-iă ?

— Ai sim itţ ?

— Nu. Am b nuit. Aşa aş fi procedat eu.ă

— Nici unul dintre noi nu-i prea încrez tor, aşa-iă ?

— Pfui! F cu ă Reich. Nu-i un joc pentru feti e. Amândoi am pus ceva la b taie.ţ ă

Numai laşii, pap -lapte şi cei slabi de înger se ascund înapoia regulilor şi a fair-play-ă

ului.

— Dar cinstea şi etica?

— În noi exist cinste, dar e codul nostru personal... nu aşa-zisele reguli scriseă

de c tre un fricos pentru restul fricoşilor. Fiecare individ are cinstea şi etica proprie, şiă

atâta vreme cât le respect , cine o s -l arate cu degetulă ă ? Chiar dac nu- i place eticaă ţ

lui, nu-l po i acuza.ţ

Prefectul scutur trist din cap.ă

— În tine exist doi oameni, ă Reich. Unul e cumsecade, iar cel lalt tic los. Dac-aiă ă

fi fost pe de-a-ntregul criminal, n-ar fi fost atât de r u. Dar eşti jum tate sfânt,ă ă

jum tate lep d tur , iar asta înr ut eşte totul.ă ă ă ă ă ăţ

— Ştiam c-o s fie de r u, de când mi-ai f cut cu ochiul, zâmbi ă ă ă Reich. Eşti

şmecher, Powell. Realmente, m sperii. Nu pot şti niciodat când urmeaz lovitura sauă ă ă

din ce direc ie.ţ

— Atunci, pentru Dumnezeu, nu te mai feri şi termin odat , zise ă ă Powell. Glasul l

ui ardea. Intensitatea cuvintelor îl însp imânt din nou pe ă ă Reich. Am s te prind, ă Ben.

Îl voi omori pe ucigaşul din tine, deoarece il admir pe sfânt. Pentru tine e începutul

sfârşitului. O ştii... De ce nu- i uşurezi situa iaţ ţ ?

Pentru o clip , ă Reich se cl tin pe muchia abandonului. Apoi îşi reveni şiă ă

contraatacă:

— Ca s pierd confruntarea cea mai interesant din viaă ă ţă? Nu... Pentru nimic în

lume, Linc. O s-o ducem pân la cap t.ă ă

Powell în l furios din umeri. Amândoi se ridicar . Instinctiv, mâinile li seă ţă ă

întâlnir într-o strângere de adio.ă

— Am pierdut în tine un partener minunat, spuse Reich.

— Ai pierdut în tine un mare om, Ben.

— Duşmani?

— Duşmani!

Era începutul Demol rii.ă

7

Într-un oraş cu şaptesprezece milioane şi jum tate de locuitori, un prefect deă

poli ie nu poate fi legat de biroul s u. El nu are dosare, fişe, noti e sau benzi. Are, înţ ă ţ

schimb, trei secretari Ester, to i magicieni mnemonici, purtând în min ile lor toateţ ţ

detaliile necesare. Ei îl înso esc peste tot, precum un triplu index uman. Înconjurat deţ

cei trei (porecli i Wynken, Blynken şi Nod), ţ Powell ieşi pe Center Street, strângându-şi

materialul pentru lupt .ă

Îi explicase înc o dat comisarului Crabbeă ă :

— Ne trebuie motivul, arma şi ocazia, comisare. Deocamdat avem o ocazieă

posibil , dar numai atât. Ştii cum e Moş Moise. O s insiste asupra eviden elor.ă ă ţ

— Care moş? Îl privi uluit Crabbe.

— Moş Moise, zâmbi Powell. Porecla noastr pentru Mozaic – ă Computerul – Acuz

ator – Multiplex. A i dorit s nu-i folosim numele integral, nu-i aşaţ ă ? Ne-am conformat.

— Abacul la electronică ! pufni Crabbe.

— Da, domnule. Acum sunt gata s pornesc atacul împotriva lui ă Ben Reich şi a

Monarch-ului, pentru a-i aduce dovezi lui Moş Moise. V întreb cinstit şi deschisă : dori iţ

s b g m în computer chiar tot ce afl mă ă ă ă ?

Crabbe, care-i dispre uia şi-i ura pe to i Esperii, se înroşi şi s ri din scaunul s uţ ţ ă ă

de abanos, dinapoia biroului de abanos, din cabinetul de abanos şi argint.

— Ce vrei s zici cu asta, ă Powell?

— Nu c uta i subîn elesuri, domnule. V întreb doar dac ave i leg turi cu ă ţ ţ ă ă ţ ă Reich

şi Monarch. Prin urmare: nu ve i avea necazuri, atunci când se vor încinge lucrurileţ ? N-

aş dori ca Reich s v viziteze şi s ne opreasc tocmai când vom fi cel mai aproape.ă ă ă ă

— Nu, lua-te-ar dracu'!

— Domnule! strig Wynken spre ă Powell. Anul trecut, în ziua de 4

decembrie, comisarul Crabbe a discutat cu dumneavoastr cazul ă Monolith.

Urmeaz un extrasă :

POWELL: Comisare, în afacerea asta exist un truc financiar. ă Mon

arch nu poate opune o obiec ie.ţ

CRABBE: Reich mi-a promis c nu va face aşa cevaă ; şi m pot bizuiă

oricând pe el. M-a sprijinit s ajung în func ia de procuror.ă ţ

Sfârşitul citatului.

— Ai dreptate, Wynk. Ştiam eu c trebuie s existe ceva în dosarul lui Că ă

rabbe. Îşi schimb tactica şi privi c tre comisară ă : De ce vrei s m vr jeştiă ă ă ? Când ai

candidat pentru postul de procuror districtual, nu te-a ajutat Reich?

— Ba da...

— Şi vrei s cred c n-o mai face şi în continuareă ă ?

— Lua-te-ar naiba, Powell... M-a ajutat numai o dat . Dup aceea, nimic.ă ă

— Atunci, înseamn c am mân liber în cazul luiă ă ă ă ?

— De ce insişti în afirma ia c ţ ă Ben Reich l-a asasinat pe b trânul laă ă ? E ridicol. N

-ai nici o dovad , doar propriile tale b nuieli.ă ă

Powell continua s -l fixeze cu privirea pe Crabbe.ă

— Ascult -m pe mineă ă : nu l-a ucis el. Ben Reich n-ar omorî pe nimeni. Este un

om cumse...

— Am mân liber sau nuă ă ?

— Bine, Powell. Ai mân liber .ă ă

— Dar cu mari re ineri. Face i o însemnare, b ie i. Este îngrozit de Reicţ ţ ă ţ

h. Şi înc o însemnare: Şi eu sunt.ă

*

— Aten ie, se adres ţ ă Powell oamenilor s i. Ştim cu to ii ce afurisit e Moş Moise.ă ţ

ip mereu dup fapteŢ ă ă ! Fapte! Dovezi! F r dovezi nu putem convinge maşina aiaă ă

blestemat s acuze. Cu ă ă Reich vom folosi metoda Dur & Moale. O cunoaşte i. Fiec ruiţ ă

subiect îi ataş m doi detectiviă : unul stângaci şi altul iste . Fraierul nu ştie c iste ul areţ ă ţ

aceeaşi misiune, şi nici suspectul nostru nu va şti. Dup ce s-a scuturat de „coada”ă

cea naiv , se va crede liber, uşurând astfel sarcina adev ratului urm ritor. Aşa vomă ă ă

proceda cu Reich.

— În regul , aprob ă ă Beck.

— Merge i în fiecare departament şi aduna i o sut de subofi eri de poli ie.ţ ţ ă ţ ţ

Îmbr ca i-i în civil şi transfera- i-i la cazul ă ţ ţ Reich. Lua i to i robo ii analizori existen i înţ ţ ţ ţ

Laborator. Apoi, pune i toat aparatura s lucreze la cazul sta. Dup-aceea o sţ ă ă ă ă

trimitem un urm ritor dur – de care se va descotorosi cu siguran , dar care îi va daă ţă

destul b tă ă aie de cap.

— Probleme speciale?

— De ce jucau „Sardelu a”ţ ? Cine a sugerat jocul? Secretarii lui Beaumont au

declarat c ă Reich nu putea fi sondat din pricina unui refren care acoperea totul. Ce ref

ren? Cine l-a scris? Unde l-a auzit Reich? Laboratorul afirm c paznicii au fost n uci iă ă ă ţ

de un ionizator al purpurei vizuale. Verifica i toate cercet rile în domeniul respectiv.ţ ă

Cu ce-a fost ucis D'Courtney? S se analizeze toate posibilit ile de arme. R scoli iă ăţ ă ţ

rela iile dintre ţ Reich şi D'Courtney. Ştim c erau rivali. Erau îns şi duşmani deă ă

moarte? Crima îi putea aduce lui Reich profituri? A fost f cut din team sau nuă ă ă ? Ce şi

cât câştig ă Reich de pe urma mor ii lui D'Courtneyţ ?

— Iisuse! exclam ă Beck. Şi toate astea pentru Dur? O s pieră dem cazul, Linc.

— Poate, deşi nu cred. Reich e genul de câştig tor. A repurtat o serie deă

succese care l-au f cut foarte mândru de el. B nuiesc c va muşca momeala. Deă ă ă

fiecare dat când ne va p c li câte un detectiv, îşi va închipui c -i mai deştept decâtă ă ă ă

noi. S -l l s m s cread asta. Vom avea de furc şi cu ziariştii. Ştirile ne vor fiă ă ă ă ă ă

potrivnice. Dar vom continua. O s fim îngâmfa i. L ud roşi... Vom face declara iiă ţ ă ă ţ

sfruntate. Vom fi poli iştii tâmpi i si înşela i... în timp ce ţ ţ ţ Reich se va îngr şa cu regimulă

sta.ă

— Şi atunci o s -l înfulec m, zâmbi ă ă Beck. Dar fata?

— Ea o s fie o excep ie în program. Doresc ca fiecare poli ist din ar să ţ ţ ţ ă ă

primeasc , în cel mult o or , descrierea şi fotografia ei. Înso ite de o înştiin areă ă ţ ţ

secret , potrivit c reia gă ă ăsitorul fetei va fi promovat cu cinci grade.

— Domnule: regulamentul interzice promov ri cu mai mult de trei gradă

e.

Cel ce vorbise fusese Nod.

— S le ia dracu' de regulamenteă ! izbucni Powell. Cinci grade pentru descoperit

orul Barbarei D'Courtney. Am nevoie de fata asta!

*

În Turnul Monarch, Ben Reich azvârli secretarilor toate piezzocristalele de pe

birou.

— Şterge i-o de aici şi lua i şi porc riile astea cu voi, r cni el. De acum înainte,ţ ţ ă ă

nu mai sunt prezent pentru nimeni. A i în elesţ ţ ? Nu m mai deranja i!ă ţ

— Domnule Reich, dori i s reflecta i asupra anex rii propriet ilor D'Courtneyţ ă ţ ă ăţ ?

Dac ...ă

— Exact asta fac şi nu vreau s fiu deranjat. Şterge i-oă ţ ! Valea!

Îi împinse afar , trânti uşa şi-o încuie. Lu telefonul, form BD-l2232 şi aşteptă ă ă ă

plin de ner bdare. Dup . Un timp destul de îndelungat, pe ecran ap ru imaginea lui ă ă ă Je

rry Church, aflat în pr v lia lui.ă ă

— Tu? scrâşni Church şi întinse mâna s ă intrerup leg tura.ă ă

— Da. Am o afacere. Te mai intereseaz reabilitarea?ă

— Ce-i cu ea? îl fix , cu privirea, c m tarul.ă ă ă

— Decide-te! Pornesc imediat ac iunea pentru reabilitarea ta. O pot ţ face, Jerry.

Sunt proprietarul Ligii Patrio ilor Esperi. Dar vreau multe în schimb...ţ

— Pentru Dumnezeu, Ben! Orice 1 N-ai decât s -mi ceriă !

— Asta şi doresc.

— Orice?

— Totul. Servicii nelimitate. Î i dai seama cât pl tesc eu... Mergiţ ă ?

— Da!

— Şi-l mai doresc, în plus, pe Keno Quizzard.

— Nu, Ben. Nu-i sigur. Nimeni nu ob ine ceva de la Quizzard.ţ

— Aranjeaz o întâlnire. Vechiul loc, la aceeaşi or . Ca pe vremuri, ă ă Jerry. Numai

c acum sfârşitul o s fie fericit.ă ă

*

Când Powell intr în anticamera Institutului Ghildei Ester, obişnuita coad eraă ă

deja format ă – sute de speran e de toate vârstele, sexele şi clasele, visând c de inţ ă ţ

calitatea magic ce le-ar putea aduce în via împlinirea tuturor fanteziilor, f r caă ţă ă ă

vreunul s -şi dea seama de imensa responsabilitate a acestei calit i. Naivitateaă ăţ

acelor vise aducea întotdeauna zâmbetul pe buzele lui Powell: Le citesc gândurile şi

dau lovitura la burs ...ă (Legea Ghildei interzicea sondatorilor jocurile de noroc sau

specula iile la burs ). ţ ă Aflu r spunsurile la toate întreb rile...ă ă (Un elev, care nu

cunoştea faptul c din comisiile de examinare f ceau parte inspectori Ester, tocmai înă ă

scopul de-a preveni asemenea lucruri). Voi şti ce gândesc oamenii despre min

e... Aflu ce doresc fetele... Pot fi aidoma unui rege...

La recep ie, o func ionar plictisit transmitea pe cea mai larg band ţ ţ ă ă ă ă TP: Dacă

m pute i auzi, v rog s intra i pe uşa din stânga, cu inscrip ia: NUMAI PENă ţ ă ă ţ ţ

TRU ANGAJA I. Dac m pute i auzi, v rog s intra i pe usa din stânga, cu inŢ ă ă ţ ă ă ţ

scrip ia: NUMAI PENTRU ANGAJA I.ţ Ţ

În acelaşi timp, îi explica unei tinere aferate, ce inea un carne el în mânţ ţ ă:

— Nu, doamn . Ghilda nu se ocup de antrenament şi educa ieă ă ţ ; oferta

dumneavoastr este inutil . Nu v putem ajuta cu nimică ă ă !

Surd la testul Ghildei, femeia plec furioas şi locul ei fu luat de elev.ă ă ă

Dac m pute i auzi, v rog s intra i pe uşa din stânga...ă ă ţ ă ă ţ

Brusc, un tân r mulatru se desprinse din rând, privi nesigur c tre func ionar ,ă ă ţ ă

apoi se îndrept spre uşaă : NUMAI PENTRU ANGAJA I. O deschise şi intr . Ţ ă Powell era

excitat. Rareori ap reau Esperi laten i. Avusese noroc s fie prezent tocmaiă ţ ă acum...

Înclin din cap c tre func ionar şi-l urm pe tân r, în untru, doi dintre oameniiă ă ţ ă ă ă ă

Ghildei scuturau entuziaşti mâna mulatrului z p cit şi-l b teau pe umeri. Pentru oă ă ă

clip , ă Powell li se al tur şi-l felicit , la rândul lui. Apari ia unui Ester nou reprezentaă ă ă ţ

întotdeauna o zi fericit pentru Ghild .ă ă

Prefectul str b tu coridorul, mergând spre apartamentul preşedintelui. Trecu peă ă

lâng gr dini a unde treizeci de copii şi zece adul i amestecau vorbele şi gândurileă ă ţ ţ

într-un talmeş-balmeş lipsit de structur . Instructorul le transmitea r bd toră ă ă :

— Gândi i, elevi! Gândi i! Cuvintele nu sunt necesare. Gândi i! Aminti i-ţ ţ ţ ţ

v s întrerupe i de fiecare dat reflexul vorbitului. Repeta i dup mine primă ă ţ ă ţ ă

a lege...

Şi clasa intonă:

— Elimină laringele.

Powell tres ri şi trecu mai departe. Pe peretele opus gr dini ei, o plac de aură ă ţ ă

era încrustat cu textul sacru al Jur mântului Esteră ă :

„Pe acela care m v -nva aceast Art , îl voi respecta ca pe propriul meuă ă ţă ă ă

p rinte. Îmi voi împ r i esen a cu el şi-l voi ajuta la nevoie. Urmaşii s i vor fi precumă ă ţ ţ ă

vl starele mele şi-i voi înv a Arta prin precepte, lecturi şi orice alt modalitateă ăţ ă

cunoscut . M voi str dui, dup judecata şi iscusin a mea. În folosul omenirii, iar nuă ă ă ă ţ

spre folosul r ului şi distrugerii. Chiar dac mi se va cere, nu voi nutri gânduri releă ă

împotriva nim nui.ă

Indiferent de mintea în care voi p trunde, o voi face spre beneficiul omului,ă

împotrivindu-m r ut ii şi corup iei. Indiferent ce gânduri voi vedea sau auzi, gânduriă ă ăţ ţ

ce nu trebuie cunoscute de al ii, voi p stra t cerea, considerându-le taine sfinte.”ţ ă ă

În sala de lectur , o clas de E ă ă 3 folosea configura ii simplu împletite, în timp ceţ

discutau evenimentele cu

Rente. Un E 2 precoce, de numai doisprezece ani, ad uga zig-zaguriă

conversa iei banale, înso ind fiecare zig cu un cuvânt vorbit. Acestea rimau şi erauţ ţ

comentarii ironice la adresa vorbitorilor. Era amuzant şi extrem de precoce.

În apartamentul preşedintelui domnea o h rm laie de nedescris. Uşile tuturoră ă

birourilor erau deschise, iar func ionarii şi secretarele alergau în toate p r ile. B trânulţ ă ţ ă

T'sung H'sai, preşedintele, un mandarin trupeş, cu easta ras şi tr s turile blânde,ţ ă ă ă

zbiera la to i, deopotriv . Era atât de furios, încât se exprima prin vorbe, iar şoculţ ă

cuvintelor articulate înfiora întregul personal.

— Nu m intereseaz cum îşi spun tic loşiiă ă ă ! r cnea el. Sunt o band deă ă

reac ionari m rgini i şi egoişti. Mie s -mi vorbeasc despre puritatea raseiţ ă ţ ă ă ? Mie s -miă

vorbeasc despre aristocra ieă ţ ! Eu o s le vorbescă ! Am s le împui urechile.ă

Domnişoara Prinn! Domnişoara Pri-i-i-i-nnnn!

Domnişoara Prinn ap ru numaidecât, terorizat de gândul unei dict ri verbale.ă ă ă

— Noteaz o scrisoare pentru cretinii ştia. C tre Liga Patrio ilor Esperi.ă ă ă ţ

Domnilor... Bun diminea a, Powell. Nu te-am mai v zut de secole... Ce mai faă ţ ă

ce Potlogarul Abe? Campania organizat de clica voastr pentru anularea taxeloră ă

Ghildei şi a ajutorului destinat educa iei şi antrenamentului Esperilor este conceputţ ă

în spiritul tr d rii şi al fascismului. Paragraf nou.ă ă

T'sung se opri din diatrib şi-i f cu cu ochiul lui ă ă Powell.

— N-ai g sit înc sondatorul viselor tale?ă ă

— Înc nu, domnule.ă

— La naiba, Powell! Însoar -teă ! Explod din nou preşedintele. N-am de gând să ă

r mân toat via a în func ia asta. Paragraf nou, domnişoar Prinnă ă ţ ţ ă : V referi i la taxeleă ţ

exagerate, la men inerea unei aristocra ii Ester, la imposibilitatea omului de rând de aţ ţ

urma un antrenament Ester... De fapt, ce doreşti, Powell?

— S folosesc emi torul, domnule.ă ţă

— Atunci, nu m mai deranja. Vorbeşte cu secretara mea 2.ă Paragraf

nou, domnişoar Prinnă ! De ce nu ieşi i la luminţ ă? Parazi ii din voi doresc puterile Esterţ

pentru o elit exclusivist , ca s pute i transforma restul lumii într-o vac bun deă ă ă ţ ă ă

muls. Dori i s ...ţ ă

Plin de tact, Powell închise uşa şi se îndrept spre a doua secretar a lui T'sung,ă ă

care dârdâia într-un col .ţ

— Chiar i-e team ?ţ ă

Imaginea unui ochi clipind.

Imaginea unui semn de întrebare pulsator.

— Când îl apuc dracii pe papa T'sung, ne place s -l facem s cread că ă ă ă ă

suntem îngrozi i. Se simte mai fericit. Detest s i se aduc aminte c este uţ ă ă ă ă

n Moş Cr ciun.ă

— Ei bine, şi eu sunt un Moş Cr ciun. Am ceva pentru tine.ă

Prefectul aşez pe biroul secretarei fotografia Barbarei D'Courtney şi descriereaă

oficial primit din partea poli iei.ă ă ţ

— Ce fat frumoas !ă ă se entuziasm secretara.ă

— Vreau s fie trimise prin emi tor. Cu men iunea „urgent”. Exist şiă ţă ţ ă

o recompens . Sondatorul care o g seşte pe Barbara D'Courtney este scutită ă

pentru un an de plata taxelor Ghildei.

— Cum? s ri secretara. Pute i face asta?ă ţ

— Cred c am şi eu un cuvânt de spus în Consiliu.ă

— Vor s ri în sus cu to ii când or s-aud ...ă ţ ă

— Asta şi vreau. S pun în mişcare fiecare sondator. Dac -mi doresc ună ă

cadou de Cr ciun, acela nu poate fi decât fata.ă

*

Cazinoul-tripou al lui Quizzard fusese dereticat şi lustruit în pauza de prânz –

singura pauz din ziua unui juc tor înr it. Mesele de bacara şi de rulet erau periate.ă ă ă ă

Cornetele scânteiau, tablele de barbut str luceau în verde şi alb. Aşezate în globuri deă

cristal, zarurile din fildeş sclipeau precum nişte cuburi de zah r. Pe masa casierului.ă

Sovereignii, moneda standard a jocurilor de noroc şi a lumii interlope, erau aşeza i. Înţ

fişicuri îmbietoare. Ben Reich st tea la masa de biliard împreun cu ă ă Jerry Church şi

Keno Quizzard, crupierul orb. Quizzard era un b rbat m t h los, gras, cu barba roşieă ă ă ă

ca focul, pielea palid ca de mort şi ochii albi, goi şi r i.ă ă

— Î i cunoşti deja pre ul, ţ ţ îi spuse Reich lui Church. Şi te previn, Jerry... Dac ştiiă

ce-i mai bine pentru tine, nu încerca s m citeşti. Sunt moarte curat . Dac intri înă ă ă ă

mintea mea, eşti bun pentru Demolare. Gândeşte-te la asta!

— Iisuse, murmur Quizzard, cu glasul lui moroc nos. Chiar aşa de r u eă ă ă ? Nu mi-

ar pl cea o Demolare, ă Reich.

— Cui i-ar pl ceaă ? Tu ce-ai dori, Keno?

— S pun o întrebare. Quizzard întinse bra ul înapoi şi, cu gesturi sigure, apucă ţ ă

un fâşie de sovereigni. Îi r sfir dintr-o mân în cealaltă ă ă ă: Asta aş dori.

— Spune pre ul cel mai mare la care te po i gândi, Keno.ţ ţ

— Pentru ce?

— La dracu'! Cump r servicii nelimitate. Îmi spui cât m cost ca s le ob in.ă ă ă ă ţ

— Sunt cam multe servicii...

— Am o gr mad de bă ă ani.

— Ai în plus o sut de M-uriă ?

— O sut de miiă ? Da! S-a f cută !

— Pentru... Church îl privi pe Reich: O sut de mii?ă

— Hot r şte-te, ă ă Jerry, morm i ă Reich. Bani sau reabilitare?

— Aproape c merit ... Nuă ă ! Ce-s nebun? Vreau reabilitarea!

— Atunci, şterge- i balele. Se întoarse c tre Quizzard: Pre ul este de o sut deţ ă ţ ă

mii.

— Sovereigni?

— Ce altceva? Vrei banii acum sau dup ce faci treabaă ?

— Pentru Dumnezeu, Reich..., protest Quizzard.ă

— Termină! izbucni acesta. Te cunosc, Keno! Crezi c po i g si ce-mi doresc euă ţ ă

şi dup-aia cau i clien i mai generoşi. Vreau s ştii despre ce-i vorba. De-aia te-am l satţ ţ ă ă

s fixezi tu pre ul.ă ţ

— Mda, rosti încet crupierul. Cam aşa gândesc şi eu, Reich. Zâmbi, iar ochii

l ptoşi îi disp rur în cutele pieliă ă ă i: Şi continuu s gândesc aşa.ă

— Atunci o s - i spun de pe-acuma cine-i unul dintre clien i. Un b rbat cuă ţ ţ ă

numele de Lincoln Powell. Necazul e c nu ştiu ce- i poate oferi.ă ţ

— Orice-ar fi, nu m intereseaz , scuip Quizzard.ă ă ă

— Sunt eu contra lui Powell, Keno. Asta-i licita ia. Eu i-am f cut oferta. Aşteptţ ţ ă

r spunsul t u.ă ă

— S-a f cut, încuviin Quizzard.ă ţă

— Bine, atunci asculta i-m . În primul rând, doresc o fat . O cheam Barbaraţ ă ă ă

D'Courtney.

— Ăla omorât? Întreb orbul. M-am gândit eu...ă

— Vreo obiec ieţ ?

Quizzard trecu aurul dintr-o mân în alta, f r s spun nimic.ă ă ă ă ă

— Am nevoie de fat . Noaptea trecut , a fugit din Casa ă ă Beaumont şi nimeni nu

ştie unde-i acum. Am nevoie de ea, Keno. Înainte de-a o g si poli ia.ă ţ

Quizzard încuviin iar şi din cap.ţă ă

— Are în jur de dou zeci şi cinci de ani. Unu' şaizeci şi cevaă ; vreo cincizeci şi

cinci de kilograme. Bust plin. Talie sub ire. Picioare lungi...ţ

Buzele groase rânjir înfometate. Ochii mor i str luceau.ă ţ ă

— P r blond. Ochi negri. Fa oval . Gur senzual şi nas pu in acvilin. O figură ţă ă ă ă ţ ă

cu caracter. Te izbeşte... Electric ...ă

— oaleleŢ ?

— Ultima dat când am v zut-o, purta un capot din m tase. Alb şiă ă ă

semitransparent... ca un geam înghe at. F r înc l minte. F r lenjerie, bijuterii sauţ ă ă ă ţă ă ă

p l rie. Era şocat ... De-aceea a fugit pe strad şi-a disp rut. Am nevoie de ea. Ceva îlă ă ă ă ă

f cu pe ă Reich s adaugeă : O vreau nev t mat . În elesă ă ă ţ ?

— O puiculi ca astaţă ? D -o-ncolo, ă Reich, se linse crupierul pe buze. N-ai nici o

şans . De fapt, ea n-are nici o şans .ă ă

— De-asta pl tesc o sut de M-uri. Dac o g si i suficient de repede, mai amă ă ă ă ţ

şanse.

— Va trebui s ung şi eu nişte mâini...ă

— D -i drumul. Caut în fiecare bordel, lupanar, spelunc şi cazino din oraş.ă ă ă

Trimite vorb peste tot. Pl tesc. Nu vreau tevatur . Doar fata. Ai în elesă ă ă ţ ?

Quizzard încuviin , continuând s se joace cu aurul.ţă ă

— 'n eles.ţ

Brusc, Reich se întinse peste mas şi izbi cu muchia palmei mâinile durdulii aleă

orbului. Sovereignii s rir în aer şi zdr ng nir prin col urile înc perii.ă ă ă ă ă ţ ă

— Şi nu vreau joc dublu, mârâi Reich. Vreau, în schimb, fata!

8

O s pt mân de lupt .ă ă ă ă

O s pt mân de ac iuni şi reac iuni, atacuri şi riposte, toate la suprafa , în timpă ă ă ţ ţ ţă

ce în adânc, sub apele agitate, Powell şi Augustus Tate înotau, ocolindu-se precum

nişte rechini t cu i, aşteptând începutul adev ratei înfrunt ri.ă ţ ă ă

Un ofi er în civil crezuse în atacul prin surprindere. O oprise pe ţ Maria Beaumont

în pauza unui spectacol şi, în fa a prietenilor ei îngrozi i, r cniseţ ţ ă :

— A fost o înscenare! Erai mân în mân cu ucigaşulă ă ! Tu ai pl nuit crimaă ! De-

asta juca i Sardelu aţ ţ ! R spundeă !

Cadavrul Poleit chi ise şi o rupsese la fug . Pe când Urm ritorul cel Dur seţă ă ă

lansase frenetic pe urmele ei, fusese citit profund şi am nun it.ă ţ

Tate c tre ă Reich: Poli istul spunea adev rul. Ei cred c ţ ă ă Maria Beaumont a

fost complice.

Reich c tre Tateă : Perfect! S-o arunc m lupilor. D -o poli ieiă ă ţ !

Drept urmare, Madame Beaumont a fost l sat f r protec ie. Îşi g si refugiuă ă ă ă ţ ă

tocmai în Loan Brokerage, sursa averii Beaumont. Ofi erul patrulei o descoperi dupţ ă

trei ore şi o supuse unui interogatoriu nemilos în biroul sondatorului Şef de Credite.

Habar n-avea c Lincoln ă Powell se g sea în odaia al turat , flec rind cu sondatorul. ă ă ă ă

Powell c tre echipă ă: A luat jocul dintr-o carte veche d ruit de Reich.ă ă

Cump rat probabil de la ă ă Century. Ei se ocup cu lucruri de-astea. Da i-iă ţ

drumul! A solicitat cartea aceea în mod special? Verifica i-l pe Grahamţ ,

evaluatorul. Cum se face c „Sardelu a” era singurul joc intact din carteă ţ ?

Moş Moise va dori s ştie... Şi unde este fataă ?

Un poli ist în civil avea s se apropie cu delicate e de marea şans a vie ii lui.ţ ă ţ ă ţ

Bolborosi vânz torilor din ă Century Audio:

— Colec ionez c r i cu jocuri vechi... De tipul celei cerute s pt mâna trecut deţ ă ţ ă ă ă

bunul meu prieten, Ben Reich.

Tate c tre ă Reich: Am aflat ceva. Vor s porneasc pe urmele c r ii peă ă ă ţ

care-ai trimis-o Mariei.

Reich c tre Tateă : N-au decât! Sunt acoperit. Trebuie s m concentreză ă

asupra fetei.

Proprietarul şi vânz torii r spunser am nun it întreb rilor Agentului Dur. Maiă ă ă ă ţ ă

mul i clien i îşi pierdur r bdarea şi p r sir libr ria. Unul singur r m sese liniştit într-ţ ţ ă ă ă ă ă ă ă ă

un col . Mult prea absorbit asupra unei înregistr ri pe cristal pentru a-şi da seama cţ ă ă

era complet ignorat. Nimeni nu ştia c ă Jackson Beck era surd.

Powell c tre echipă ă: Se pare c ă Reich a g sit cartea din întâmplare. A dată

peste ea, c utând un cadou pentru ă Maria Beaumont. Transmite i maiţ

departe. Şi unde-i fata?

În şedin a de lucru cu agen ia care tip rea materialele pentru ţ ţ ă Monarch Jumper

(„singura rachet familial de vânzareă ă !”), Reich veni cu un nou program publicitar.

— Problema e urm toarea, spuse el. Întotdeauna oamenii antropomorfizează ă

produsele pe care le folosesc. Le atribuie caracteristici umane. Le boteaz şi leă

r sfa . Un individ va cump ra mai repede un ă ţă ă Jumper, dac simte o afec iune pentruă ţ

el. În realitate, nu-i pas cât este de eficient. El doreşte s -l iubeasc .ă ă ă

— Da, domnule Reich! Aşa-i!

— De aceea, vom umaniza Jumperul, continu ă Reich. S g sim o fat şi s-oă ă ă

botez m Fata ă Monarch Jumper. Când clientul cump r produsul, cump r în realitateă ă ă ă

fata; pe ea o dezmiard .ă

— Aşa-i! zbier reprezentantul agen iei. Ideea dumneavoastr ne-ngroap ,ă ţ ă ă

domnule Reich! E ceva absolut m reă ţ!

— Porni i imediat o campanie pentru descoperirea Fetei ţ Jumper. Pune i fiecareţ

comisionar la treab . Scotoci i oraşul. Fata s aib în jur de dou zeci şi cinci de ani.ă ţ ă ă ă

Cam unu' şaizeci şi cinci, vreo cincizeci şi cinci de kilograme. Bine f cut ... Sexy...ă ă

— Da, domnule Reich! Da!

— Blond cu ochii negri... Gura plin ... Nasul drept... Uita i, am aici o schi a ei,ă ă ţ ţă

aşa cum o v d eu. Cine g seşte fata pe care-o am în minte este avansat.ă ă

Tate c tre ă Reich: Am sondat prin poli ie. Cineva va fi trimis la ţ Monarch,

s cerceteze leg turile dintre tine şi evaluatorul Graham.ă ă

Reich c tre Tateă : Treaba lor! Nu exist nici o leg tur , iar Graham aă ă ă

p r sit oraşul, dup achizi ii. Leg turi între mine şi Grahamă ă ă ţ ă ! Chiar atât de

naiv s fie ă Powell? Poate l-am supraapreciat.

Cheltuielile nu reprezentau o problem pentru un poli ist îmbr cat civil,ă ţ ă

încrez tor în deghiz rile chirurgiei plastice. Proasp t echipat cu tr s turi mongoloide,ă ă ă ă ă

el se angaj la Serviciul de între inere Monarch şi încerc s dezgroape leg turile ă ţ ă ă ă fina

nciare dintre Reich şi Graham. Nu ştiu niciodat c inten ia lui fusese citit de şefulă ă ţ ă

Personalului Ester din Monarch şi raportat apoi mai sus, iar acolo sus se chicoteaă

încetişor

Powell c tre echipă ă: Falsa iscoad a c utat dovezi de mituire în dosareleă ă

contabile Monarch. În ochii lui Reich, asta ar trebui s duc la sc dereaă ă ă

aprecierii noastre profesionale cu cincizeci la sut , ceea ce-l face pe el cuă

cincizeci Ia sut mai vulnerabil. Transmite i mai departe. Unde-i fataă ţ ?

În şedin a de conducere a „Orei”, singurul ziar p mântean care ap rea zilnic înţ ă ă

dou zeci şi patru de edi ii, ă ţ Reich anun o nou ac iune filantropic a Monarch-ului.ţă ă ţ ă

— Îl vom denumi „Sanctuarul”, spuse el. Oferim ajutor, confort şi ad postă

milioanelor de cet eni care traverseaz un moment de criz . Dac a i fost concedia i,ăţ ă ă ă ţ ţ

dac a i dat faliment, dac sunte i teroriza i sau amenin a i... Dac , dintr-un motiv sauă ţ ă ţ ţ ţ ţ ă

altul, sunte i însp imânta i şi nu şti i ce s face i... Dac sunte i dispera i... Adresa i-ţ ă ţ ţ ă ţ ă ţ ţ ţ

v „Sanctuarului”ă !

— Este un lucru extraordinar, se pronun redactorul-şef, dar va costa îngrozitorţă

de mult. La ce bun?

— Rela iile cu publiculţ ! Izbucni magnatul. Vreau ştirea în prima edi ie. Amţ

terminat!

Reich p r si sala de şedin e, coborî în strad şi se îndrept spre un telefonă ă ţ ă ă

public. Sun „Agrementul” şi-l instrui pe Ellery Westă :

— Vreau câte un om în fiecare filial din oraş a „Sanctuarului”. Vreau, deă

asemenea, ca fotografia şi descrierea fiec rui solicitant s fie trimise direct la mine.ă ă

Imediat, Ellery! Pe m sur ce sosesc.ă ă

— Nu te întreb nimic, Ben, dar grozav aş dori s te sondez...ă

— Eşti suspicios? pufni Reich.

— Nu. Doar curios.

— Vezi s nu mori de curiozitateă !

Pe când Reich p r si cabina, îl acost un b rbat cu un aer de zel stupid.ă ă ă ă

— Oh, domnul Reich! Ce noroc c v-am întâlnit! Am aflat despre „Sanctuar” şiă

m-am gândit c un interviu cu ini iatorul acestui inedit gest de caritate ar...ă ţ

„Ce noroc c v-am întâlnită !” Individul era faimosul reporter sondator al ziarului

„Criticul Industrial”. Probabil îl urm riser şi... ă ă Mai tare, zise Tensor. Mai tare, zise

Tensor. Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început.

— F r comentarii, morm i ă ă ă Reich. Opt, sir; şapte, sir; şase, sir; cinci...

— Ce episod din copil ria dumneavoastr v-a determinat s pune i la dispozi iaă ă ă ţ ţ

cet enilor aceast ...ăţ ă

Patru, sir; trei, sir; doi, sir; unu...

— A existat, cândva, o clip când n-a i ştiut ce s face iă ţ ă ţ ? V-a însp imântată

moartea? V-a...

Mai tare, zise Tensor. Mai tare, zise Tensor. Nelinişti, tensiuni şi

disensiuni au început.

Reich plonj într-un ă Jumper public şi sc p .ă ă

Tate c tre ă Reich: Poli ia îl caut realmente pe Graham. To i cei dinţ ă ţ

Laboratorul lor au fost trimişi dup agentul de evaluare. Dumnezeu ştie ceă

fir urm reşte ă Powell, dar e departe de tine. Cred c te afli într-o pozi ie totă ţ

mai sigur .ă

Reich c tre Tateă : Nu, pân nu g sesc fataă ă !

Marcus Graham nu l sase nici o adres şi era c utat de o jum tate de duzin deă ă ă ă ă

stângaci robo i urm ritori, scoşi din laboratoarele poli iei. Erau dirija i de tot atât deţ ă ţ ţ

stângacii lor inventatori, prin întreg sistemul solar. Între timp, Marcus Graham ajunses

e pe Ganymede, unde Powell îl descoperi la o licita ie de c r i str vechi, licita ieţ ă ţ ă ţ

condus de un ac ionar sondator. C r ile f ceau parte din fondul ă ţ ă ţ ă Drake, moştenit de B

en Reich de la mama sa. Ap ruser în mod neaşteptat pe pia .ă ă ţă

Powell discut cu Graham în holul s lii de licita ie, în fa a unei ferestre de cristală ă ţ ţ

ce dezv luia tundra arctic a lui ă ă Ganymede, sub cerul negru, pe jum tate acoperit deă

discul roşu-închis al lui Jupiter. Apoi, prefectul lu „Paişpe-zile” înapoi spre P mânt şi ă ă A

be Potlogarul c zu în mrejele unei dr gu e stewardese. Când sosi la cartierul s u ă ă ţ ă gene

ral, Powell nu ar ta a om fericit, iar Wynken, Blynken şi Nod avur din plin de lucru.ă ă

Powell c tre echipă ă: Nici o speran . Nu ştiu de ce ţă Reich s-a mai deranjat s -lă

trimit pe Graham cu licita ia asta tocmai pe ă ţ Ganymede.

Beck c tre ă Powell: Ce-i cu cartea de jocuri?

Powell c tre ă Beck: Reich a cump rat-o, a evaluat-o şi-a trimis-o cadou. Eraă

deteriorat şi singurul joc pe care-l putea alege ă Maria era „Sardelu a”. Pân acum n-ţ ă

avem nimic pentru Moise, ca s -l acuze pe ă Reich. Ştiu eu cum Ie merge mintea

maşinilor stora... La dracu'ă ! Unde-i fata?

Trei subofi eri de poli ie fuseser trimişi, succesiv, la domnişoara ţ ţ ă Duffy Wyg&, şi

revenir la uniforme acoperi i de dizgra ie. Când, în cele din urm , ă ţ ţ ă Powell ajunse la

ea, era în toiul Balului „4000”. Domnişoara Wyg& era mai mult decât încântat să ă

vorbeasc .ă

Powell c tre echipă ă: Am discutat cu Ellery West de Ia Monarch şi el

sprijin versiunea domnişoarei Wyg&ă . West s-a plâns de proliferarea

jocurilor de noroc, iar Reich a cump rat un psicântec, pentru a st viliă ă

tendin a. Se pare c blocajul mental i-a fost imprimat accidental. Dar ce seţ ă

aude cu arma folosit împotriva pazniciloră ? Şi ce-i cu fata?

R spunzând criticilor ustur toare şi chicotelilor abia în buşite, comisarul Crabbeă ă ă

inu o conferin de pres în exclusivitate şi declar c laboratoarele poli ieiţ ţă ă ă ă ţ

descoperiser o nou tehnic de investiga ie, ce avea s solu ioneze cazul luiă ă ă ţ ă ţ

D'Courtney în dou zeci şi patru de ore. Era vorba de analiza fotografic a purpuriiă ă

vizuale din ochii cadavrului, care avea s ofere imaginea asasinului. Cercet torii înă ă

domeniul rodopsinei fuseser convoca i la sediile locale ale poli iei.ă ţ ţ

Nedorind s rişte interogarea lui ă Wilson Jordan, fiziologul care preparase

ionizatorul cu rodopsin al Monarch- ului, ă Reich îi telefona lui Keno Quizzard şi puse la

cale o metod de îndep rtare de pe P mânt a doctorului ă ă ă Jordan.

— Am o proprietate pe Callysto, spuse Reich. Renun la titlu şi-o scot la vânzare.ţ

O s am grij s-o ia ă ă Jordan.

— Vrei s -i spun eu astaă ? Întreb Quizzard, cu vocea lui ursuz .ă ă

— Nu, Keno. Nu trebuie s l s m urme. Sun -l pe ă ă ă ă Jordan. F -l curios. Las -l să ă ă

descopere singur.

Ca urmare a acestei conversa ii, o persoan anonim , cu glas moroc nos, îiţ ă ă ă

telefon lui ă Wilson Jordan, încercând s -i trezeasc interesul în achizi ionarea, pentruă ă ţ

o sum modest , a propriet ii ă ă ăţ Drake de pe Callysto. Oferta îi p ru dubioas lui ă ă Jorda

n, care nu auzise niciodat de proprietatea ă Drake, şi de aceea îşi consult avocatul. Fuă

informat c devenise probabilul moştenitor al unei jum t i de milion de credite. Pesteă ă ăţ

o or , fiziologul uluit pleca spre Callysto.ă

Powell c tre echipă ă: L-am adus pe omul lui Reich în câmp deschis. Jordan

trebuie s fie cel cu rodopsina. Este singurul fiziolog oculist care a disp rută ă

după conferin a lui Crabbe. Trimite i-i vorb lui ţ ţ ă Beck s -l urm reasc peă ă ă

Callysto şi s se ocupe de el. Ce se aude cu fataă ?

Între timp, partea real a opera iunii Dură ţ & Moale avansa treptat. Pe când

aten ia lui ţ Reich era atras de ipetele Mariei ă ţ Beaumont, un tân r şi str lucit avocat ală ă

cabinetului juridic Monarch fusese ademenit cu abilitate pe Marte şi re inut acolo, subţ

acuza ia real , deşi desuet , de imoralitate. O sosie perfect a avocatului veni sţ ă ă ă ă

lucreze in locul s u.ă

Tate c tre ă Reich: Verific - i consilierii juridici. Nu pot p trunde acolo, dară ţ ă

ceva e-n neregul . E periculos.ă

Sub pretextul unei verific ri generale, ă Reich aduse - un Ester 1 şi descoperi

substituirea. Îl sun apoi pe Keno Quizzard. Crupierul cel orb angaj un reclamant,ă ă

care acuz avocatul fals de şicane. Astfel cariera dublurii în ă Monarch lu sfârşit în modă

legal şi f r complica ii.ă ă ţ

Powell c tre echipă ă: La dracu'! Am fost descoperi i. Reich ne trânteşteţ

toate uşile în nas... Dur & Moale! Afla i cine spioneaz pentru el. Şi g si iţ ă ă ţ

fata!

În vreme ce poli istul cu chip de mongol iscodea Turnul ţ Monarch, unul dintre

savan ii de acolo, grav r nit cu pu in timp în urm , într-o explozie de laborator, p r siţ ă ţ ă ă ă

spitalul cu o s pt mân mai devreme şi reveni la lucru. Avea chipul acoperit cuă ă ă

bandaje, îns era dornic de munc . Acesta era adev ratul spirit ă ă ă Monarch!

Tate c tre ă Reich: În sfârşit, am descoperit! Powell nu-i naiv. Îşi

desf şoar investiga iile pe dou planuri, Neglijeaz -l pe cel evidentă ă ţ ă ă ! Caut -ă

l pe cel de dedesubt. Am aflat ceva despre un spital. Verifică!

Reich verific . Dup trei zile, îl chem pe Keno Quizzard. ă ă ă Monarch fu pr dat deă

platin de laborator în valoare ă de 50.000 Cr, iar în timpul jafului, Camera Interzis fuă

distrus . Recent-revenitul-la-munc savant fu demascat ca impostor, acuzat deă ă

complicitate şi predat poli iei.ţ

Powell c tre echipă ă: Înseamn c nu vom putea dovedi niciodat c Reichă ă ă ă

a ob inut rodopsina din propriile lui laboratoare. Cum Dumnezeu ne-a descoţ

perit? S nu putem face chiar nimic? Unde-i fata?ă

Pe când Reich râdea de stupidele investiga ii ale robo ilor pe urmele lui ţ ţ Marcus

Graham, primul s u adjunct îl întâmpina pe Inspectorul Finană ciar Continental, un Ester

2, sosit pentru o mult-amânat verificare a registrelor lui ă Monarch Utilities &

Resources. Una dintre nout ile echipei Inspectorului era o steno-sondator, care scriaăţ

rapoartele şefului ei. Era expert în rapoarte – ă rapoarte de poli ie, în principal.ţ

Tate c tre ă Reich: M pune pe gânduri echipa Inspectorului. Nu riscaă

nimic.

Reich rânji şi l s registrele publice pe mâna Inspectorului. Apoi îl trimise peă ă

Hassop, şeful Codurilor, în concediul promis, pe Spaceland. În afara aparatelor

fotografice, Hassop avea asupra lui o caset cu un film. Caseta con inea registreleă ţ

secrete ale lui Monarch şi era sigilat cu termit , distrugând filmul dac nu eraă ă ă

deschis într-un anume fel. Singura copie a filmului se afla în seiful invulneră abil din

locuin a lui ţ Reich.

Powell c tre echipă ă: Şi cu asta, basta! Pune i doi oameni dup Hassopţ ă : D

ur & Moale. De ine probabil documente importante, aşa c ţ ă Reich l-a acoperit

perfect. La dracu', n-am g sit nimică ! O spun eu, o s-o spun şi Moş Moise, şi-ă

o şti i şi voi. Pentru Dumnezeuţ ! Unde-i fata aia?

Precum o planş anatomic a sistemului sanguin, colorat în roşu pentru artere şiă ă

albastru pentru vene, lumea interlop şi lumea legii îşi întindeau re elele. Din sediileă ţ

Ghildei, spre instructori şi studen i, la familiile lor, la prieteni, la prietenii prietenilor, laţ

cunoştin e întâmpl toare şi la parteneri de afaceri. Din cazinoul lui Quizzard, de laţ ă

crupieri la juc tori, la oameni de încredere, la granguri grei, la ho i modeşti, laă ţ

vagabonzi, droga i, pân la amestecul ciudat de semi-escroci şi aproape-cinsti i.ţ ă ţ

Vineri diminea , ţă Fred Deale, Ester 3, se trezi, coborî din pat, f cu un duş, luă ă

micul dejun şi plec la slujb . Era şeful pazei de la etajul B ncii de Schimb Marte, deă ă ă

pe Maiden Lane. Oprindu-se s -şi cumpere un tichet de transbordare pe pneumatic,ă

p l vr gi cu o Ester ă ă ă 3 de la ghişeul de informa ii, care-i spuse despre Barbaraţ

D'Courtney. Fred memor imaginea ă TP transmis de func ionar . Era un chip înr mată ţ ă ă

în semne de opera iuni bancare.ţ

Vineri diminea , Snim Asj fu trezit de urletele propriet resei sale, Chookaţă ă

Frood, care-i solicita chiria.

— Ce dracu', Chooka, morm i Snim. Ş-aşa faci o avere cu z b uca aia blondă ă ă ă

de-ai g sit-o, tu ştii cum... Ai o min de aur în pivni ... Ce mai vrei de la mineă ă ţă ?

Chooka Frood îi explic lui Snim că ă: A) Fata cu p rul blond nu era z b uc . Eraă ă ă ă

un medium autentic. B) Ea (Chooka) nu avea o cas de ră endez-vous. Era o

prezic toare autorizat . C) Dac el (Snim) nu aducea chiria pe ultimele şaseă ă ă

s pt mâni, ea (Chooka) îi putea prezice viitorul cu mult uşurin . Snim avea să ă ă ţă ă

locuiasc afar , pe caldarâm.ă ă

B rbatul coborî din pat şi, deja îmbr cat, ieşi în oraş s fac rost de câtevaă ă ă ă

credite. Era prea devreme s mearg la Quizzard şi s se lipeasc de nişte fraieri cuă ă ă ă

lovele, încerc s fac un blat pe pneumaticul spre centru, dar fu zvârlit afar deă ă ă ă

sondatorul de schimb, aşa c porni pe jos. Pân la pr v lia lui ă ă ă ă Jerry Church era cam

multişor de mers, dar Snim l sase acolo o pianin de buzunar, în aur şi perle, şi speraă ă

s ob in de la ă ţ ă Church un alt avans.

C m tarul nu se afla acolo, şi asistentul lui nu putea face nimic pentru Snim.ă ă

Flec rir despre una, despre alta. Snim povesti de nenorocita de propriet reas , care-lă ă ă ă

b tea zilnic la cap cu mediumul descoperit de ea, continuând totuşi s -l mulg , deşiă ă ă

afacerile îi mergeau din plin. Asistentul c m tarului nu se înduioş îns nici m cară ă ă ă ă

atât cât s -i ofere o cafea şi Snim plec .ă ă

Când Jerry Church reveni în pr v lie, pentru o scurt pauz în c utarea saă ă ă ă ă

disperat dup Barbara D'Courtney, asistentul îi povesti despre vizita lui Snim şiă ă

conversa ia avut . ţ ă Church îi citi în minte am nuntele discu iei. Tremurând de emo ie,ă ţ ţ

se împletici spre telefon şi-l sun pe ă Reich, dar nimeni nu ştia unde se afl acesta. ă Chu

rch r sufl adânc şi form num rul lui Keno Quizzard.ă ă ă ă

Între timp, Snim devenise tot mai neliniştit. Din agita ia lui, se n scu hot râreaţ ă ă

prosteasc de a-l fraieri pe clientul vreunei b nci. Se îndrept c tre ă ă ă ă Maiden Lane şi

examin b ncile din jurul lui ă ă Bomb Inlet. Nu era prea inteligent şi comise eroarea de-a

alege drept zon de ac iune Banca de Schimb Marte. P rea învechit şi provincial .ă ţ ă ă ă

Snim nu înv ase c numai institu iile puternice şi eficiente îşi pot permite s aib unăţ ă ţ ă ă

aspect de mâna a doua.

Intr în banc şi travers sala uriaş , pân la şirul de mese aşezate vizavi deă ă ă ă ă

ghişeele casierilor, de unde şterpeli un teanc de foi de depuneri şi un toc. Pe când

p r sea banca, ă ă Fred Deal privi dup el, apoi îşi chem oameă ă nii:

— Îl vede i pe vagabondul acela mititelţ ? Ar t spre Snim, care tocmai ieşea peă ă

uş . Este gata de escrocheria cu casierul.ă

— Vrei s -i facem vânt, ă Fred?

— Ce rost are? O s -ncerce în alt parte. L sa i-l s -şi fac treaba. Îl înh mă ă ă ţ ă ă ăţă

dup ce ia banii. Când avem dovada, îl ascundem pentru totdeauna. Kingstonul e plină

de celule goale.

F r s aib habar de toate acestea, Snim d dea târcoale b ncii, urm rind atentă ă ă ă ă ă ă

ghişeele casierilor. Un individ m t h los retr gea bani de la ghişeul ă ă ă ă 2. Casierul îi

înmâna teancuri groase de bancnote. Asta era fraierul! Snim îşi dezbr c iute haina,ă ă

suflec mânecile c m şii şi-şi înfipse tocul dup ureche.ă ă ă ă

Când fraierul ieşi, num rându-şi banii, Snim se strecur pe lâng el şi-l b tu peă ă ă ă

um r.ă

— Scuza i-m , domnule, rosti el pe un ton grav. Sunt de la ghişeul Z. M tem cţ ă ă ă

func ionarul nostru a f cut o greşeal şi v-a num rat mai pu in. Sunte i amabil sţ ă ă ă ţ ţ ă

reveni i, pentru a l muri situa iaţ ă ţ ? Agit teancul de foi de depuneri, apuc gra iosă ă ţ

teancul de bancnote din mâna individului şi se r suci spre intrarea b ncii. Pe aici,ă ă

domnule, ad ug politicos. Mai trebuie s primi i o sut .ă ă ă ţ ă

În vreme ce b rbatul, uluit, pornea dup el, Snim se pierdu în mul imea din sală ă ţ ă

şi se îndrept c tre o alt uş lateral . Pân ce idiotul avea s în eleag ce seă ă ă ă ă ă ă ţ ă

întâmplase, el urma s fie departe. În acel moment, o mân de o el îl înh de gât. Fuă ă ţ ăţă

r sucit şi d du ochi în ochiă ă

Cu unul din paznicii b ncii. ă Într-o clip , lui Snim îi trecur prin minteă ă : lupt , fug ,ă ă

mit , implorare, spitalul ă Kingston, c eaua de Chooka Frood şi nebuna ei blond ,ăţ ă

pianina şi noul ei proprietar... Apoi se pr buşi şi începu s plâng .ă ă ă

Paznicul sondator îl împinse unui alt gardian şi strigă:

— Lua i-l b ie iţ ă ţ ! Eu m-am f cut de-o avansareă !

— E vreo recompens pentru tipul sta, ă ă Fred?

— Nu pentru el. Pentru ceea ce are în cap. Trebuie s telefonez la Ghildă ă!

Vineri dup -amiaz , aproape în acelaşi moment, ă ă Ben Reich şi Lincoln Powell

primir aceeaşi informa ieă ţ : „Fat corespunzând descrierii Barbarei D'ă Courtney. Adres

a: Prezic toarea Chooka Frood, Bastion ă West Side, num rul ă 99”.

9

Bastion West Side, faimosul ultim bastion din Asediul New York-ului, era acum

monument de r zboi. Cele zece hectare de ruine continuau s fie p strate dreptă ă ă

avertisment, amintind de demen a ce produsese ultima conflagra ie. Dar, caţ ţ

întotdeauna, ultima conflagra ie se dovedise a fi penultima, iar cl dirile d râmate şiţ ă ă

str zile pustiite din Bastion ă West Side alc tuiau acum cartierul vagabonzilor.ă

Num rul ă 99 fusese o fabric de ceramic . ă ă În timpul r zboiului, un lan deă ţ

explozii afectase depozitele ei, care con ineau mii de vase, topindu-le într-unţ

curcubeu nebun, asem n tor reproducerii unui crater lunar. Pete mari de purpuriu,ă ă

malahit, violet, ocru şi galben-crom se întinseser pe pere ii din piatr . Pâraie deă ţ ă

portocaliu, stacojiu şi purpur imperial r bufniser prin ferestre şi uşi, acoperind cuă ă ă ă

dâre largi str zile şi ruinele din preajm . Cl direa devenise Casa Curcubeului,ă ă ă

proprietatea Chookei Frood.

Etajele superioare fuseser cârpite şi împ r ite într-o mul ime de od i e, într-ă ă ţ ţ ă ţ

atât de complicate şi de întortocheate, încât numai Chooka se descurca în acest

labirint, ba uneori chiar şi ea se mai r t cea. Puteai trece dintr-o c m ru în alta peă ă ă ă ţă

neobservate, sc pând astfel din plasa celei mai am nun ite razii. Proprietateaă ă ţ

respectiv îi aducea Chookei însemnate profituri anuale.ă

Etajele inferioare ad posteau celebrul club Frab al Chookei, unde, pentru oă

sum corespunz toare, o profesionist cam trecut satisf cea binecunoscutele viciiă ă ă ă ă

ale înfometa ilor şi, în func ie de ocazie, inventa altele noi, pentru cei sastisi i. ţ ţ ţ Însă

afacerea cu adev rat b noas fusese inspirat de subsolul cl dirii.ă ă ă ă ă

Exploziile din timpul r zboiului, care transformaser cl direa într-un crater deă ă ă

curcubee, topiser şi materialele ceramice, metalul, sticla şi plasticul b trânei fabriciă ă ;

o mas vâscoas cursese prin podele, oprindu-se la nivelul cel mai de jos şiă ă

solidificându-se acolo, într-o podea sclipitoare, cu o structur cristalin , fosforescent ,ă ă ă

straniu de vibrant şi cânt toare.ă ă

O incursiune în Bastion West Side îşi merita riscul. Î i croiai drum prin str du eleţ ă ţ

întortocheate, pân ajungeai la dâra portocaliu-închis ce indica uşa Casei Curcubeului.ă

La intrare te întâmpina un individ grav, într-un costum protocolar din secolul dou zeci,ă

care te întreba: „Frab sau Fortuna, domnule?” Dac r spundeai „Fortuna”, erai condusă ă

la o uş de cavou, unde pl teai o sum exorbitant şi i se înmâna o lumânare cuă ă ă ă ţ

fosfor. inând-o cu grij , coborai o scar abrupt din piatr . Jos, scara cotea brusc şi teŢ ă ă ă ă

trezeai dinaintea unui subsol lung şi larg, boltit, cu aspectul unui lac de foc cânt tor.ă

P şeai pe suprafa a lacului. Aceasta era neted şi avea aspect sticlos.ă ţ ă

Dedesubtul ei pâlpâia un pastel de aurore boreale. La fiecare pas, cristalul zumz iaă

acorduri dulci şi grave, aidoma tonurilor prelungi ale clopotelor din bronz. Chiar dacă

r mâneai nemişcat, podeaua continua s cânte, r spunzând vibra iilor de pe str zi.ă ă ă ţ ă

De jur împrejurul podelei, pe b nci de piatr , erau aşeza i ceilal i c ut tori aiă ă ţ ţ ă ă

norocului, fiecare inând o facl cu fosfor. ţ ă Îi priveai, t cu i şi uimi i, şi, brusc, î i d deaiă ţ ţ ţ ă

seama c sem nau cu nişte sfin i str lucind în aura podeleiă ă ţ ă ; şi r sunau precum nişteă

sfin i, trupurile lor inând isonul. Lumân rile p reau stele pe cerul unei nop i geroase.ţ ţ ă ă ţ

Te al turai t cerii pulsatoare, arzânde şi st teai nemişcat pân când, în cele dină ă ă ă

urm , r suna clinchetul unui clopo el din argint. Podeaua relua rezonan a aceea,ă ă ţ ţ

Şi rela ia stranie între imagine şi sunet determina o artezian de culoriţ ă

scânteietoare. Dup aceea, în mijlocul podelei ap rea Chooka Frood, înveşmântată ă ă

într-o cascad de muzic înfl c rat .ă ă ă ă ă

— Şi-atunci, bineîn eles, iluzia se destram , îşi şopti Lincoln ţ ă Powell.

Privi chipul aspru al femeii: nasul l t re , ochii pla i, gura zbârcit . Culorileă ă ţ ţ ă

pâlpâiau în jurul fe ei, dar nu puteau ascunde faptul c , deşi înzestrat cu ambi ie,ţ ă ă ţ

ingeniozitate si rapacitate, era complet lipsit de sensibilitate şi perspicacitate.ă

— Poate ştie s joace teatru, murmur , plin de speran , prefectul.ă ă ţă

Chooka r m sese în mijlocul înc perii, sem nând cu o Meduz vulgar , apoiă ă ă ă ă ă

în l bra ele într-un gest pe care-l dorea inspirat.ă ţă ţ

— Nu, nu ştie, decise Powell.

— Am venit la voi, inton Chooka cu o voce r guşit , ca s v-aă ă ă ă jut s privi i înă ţ

adâncul inimilor voastre. Privi i-v sufletele, voi care-i c uta i... Ezit , apoi continuţ ă ă ţ ă ă:

Tu, care vrei s te r zbuni pe b rbatul numit Zerlen, de ă ă ă pe Marte... Pentru iubirea unei

femei de pe Callysto... Pentru creditele unchiului bogat din Paris...

— La dracu'! Femeia asta-i sondator!

Chooka încremeni cu gura c scat .ă ă

— M-auzi, nu-i aşa, Chooka Frood?

R spunsul telepatic sosi în fragmente însp imânt -te. Era evident c însuşirea eiă ă ă ă

natural nu fusese educat niciodat .ă ă ă

— Ce...? Cine? Care... eşti?

Grijuliu, de parc ar fi vorbit cu un copil E ă 3, Powell pronunţă:

— Numele: Lincoln Powell. Ocupa ia: Prefect de poli ie. Scopul: Interogţ ţ

area fetei Barbara D'Courtney. Am auzit c particip la spectacolul t u.ă ă ă

Transmise o imagine a fetei.

Modul în care Chooka încerca s blocheze era patetic.ă

— Ieşi... afar ! Afar ! Afar de-aici! Ieşi! Ieşi afar ! Afar ...ă ă ă ă ă

— De ce n-ai venit la Ghild ? De ce n-ai luat leg tura cu noi?ă ă

— Ieşi! Pleac de-aici! Pleac , sondatorule!ă ă

— Şi tu eşti sondator. De ce nu ne-ai l sat s te instruim? Ce fel de viaă ă ţ

e asta pentru tine? Tranca-fleanca... Le citeşti min ile fraierilor şi faci pe pă ţ

rezic toarea. Te aşteapt o munc adev rat , Chooka.ă ă ă ă ă

— Bani mul i?ţ

Powell izbuti s -şi înfrâneze exasperarea. Nu era furios pe Chooka. Era furios peă

for a implacabil a evolu iei, care insista s -i d ruiasc omului tot mai multe puteri,ţ ă ţ ă ă ă

f r s -i cauterizeze acele vicii str vechi ce-l opreau s le întrebuin eze aşa cum ar fiă ă ă ă ă ţ

trebuit.

— Despre asta o s vorbim mai târziu. Unde-i fata?ă

— Ce fat ? Nu exist nici o fat !ă ă ă

— Las teatrul, Chooka! Citeşte clien ii împreun cu mine. apul la b tă ţ ă Ţ ă ă

rân, obsedat de femeia cu ochii roşii... Powell îl explor uşurelă : A mai fost pe-ai

ci. Aşteapt intrarea Barbarei D'Courtney. Ai îmbr cat-o în paiete. O vei aduă ă

ce peste o jum tate de or . li place de ea. Când aude muzica, intr în trans .ă ă ă ă

Are rochia despicat şi el e înnebunit dup asta. Are...ă ă

— E nebun! Niciodat ...ă

— Şi femeia înşelat de Zerlen? A v zut şi ea fata. Crede în ea. O aşteaă ă

pt . Unde-i fata, Chooka?ă

— Nu!

— V d... La etaj. Unde anume, Chooka? Nu încerca s m blochezi, suntă ă ă

un E 1... v d... Nu m po i deruta. A patra camer la stânga, dup col . Ai ună ă ţ ă ă ţ

labirint complicat, acolo, sus, Chooka. S -l mai v d o dat , s nu greşesc...ă ă ă ă

Neajutorat Şi îngrozit , Chooka se scutur bruscă ă ă :

— Pleac de-aici, copoi blestemată ! Pleac dracu' de-aă ici!

— Scuza i-o, v rog, rosti ţ ă Powell. Am plecat.

Se ridic şi p r si înc perea.ă ă ă ă

Întreaga investiga ie telepatic avusese loc în secunda când ţ ă Reich p şea de peă

a nou sprezecea treapt pe a dou zecea, coborând spre subsolul Chookei Frood. ă ă ă Reic

h auzi ipetele furioase ale femeii şi replica lui ţ Powell. Se

Întoarse şi fugi pe sc ri, în sus.ă

Trecând pe lâng portar, îi arunc un ă ă sovereign şi-i şopti:

— N-am fost aici, ai în elesţ ?

— Aici nu-i niciodat nimeni, domnule ă Reich.

F cu un raid rapid prin înc perile Clubului Frab.ă ă

Mai tare, zise Tensor. Mai tare, zise Tensor. Nelinişti, tensiuni şi disens

iuni au început. Împinse fetele care-l solicitau în cele mai felurite chipuri, se închise

într-o cabin telefonic şi b tu BD-l2232. Pe ecran ap ru figura neliniştit a lui ă ă ă ă ă Church.

— Ce-i, Ben?

— Ne-am ars! Powell e-aici.

— Dumnezeule!

— Unde dracu-i Quizzard?

— Nu-i acolo?

— Nu-l pot localiza.

— Credeam c -i în subsol. A...ă

— În subsol era Powell, citind-o pe Chooka. Po i fi sigur c amicul Quizzard nuţ ă

era acolo. Dar unde poate fi?

— Nu ştiu, Ben. A plecat cu nevast -sa şi...ă

— Ascult -m . ă ă Jerry! Powell trebuie s fi aflat unde-i fata. Am la dispozi ie celă ţ

mult cinci minute ca s i-o iau înainte. Quizzard ar fi trebuit s fac asta. Nu-i înă ă ă

subsol. Nu-i nici în Frab. A...

— O fi la etaj...

— La asta m gândeam şi eu.. Exist vreo scurt tur spre labirintul laă ă ă ă ă ? Un dru

m rapid, ca s-o iau înaintea lui Powell?

— Dac a citit-o pe Chooka, ă Powell a aflat şi despre scurt tur .ă ă

— Ştiu, fi-r-ar al naibii! Dar poate n-a f cut-o. Poate se concentra asupra fetei.ă

Trebuie s -ncerc orice şans .ă ă

— Înapoia sc rii principale exist un basorelief din marmur . R suceşte spreă ă ă ă

dreapta capul femeii. Peretele gliseaz şi dezv luie uşa unui ă ă Pneumatic vertical.

— Bine!

Reich închise telefonul, ieşi din cabin şi alerg c tre scara principal . O ocoli,ă ă ă ă

g si basorelieful, r suci cu s lb ticie capul femeii şi urm ri peretele alunecând.ă ă ă ă ă

Apăruse o uş din o el. Lâng prag era montat un panou cu butoane. Ap s peă ţ ă ă ă

ACOPERIŞ, deschise uşa şi p şi în cabin . Imediat, sub t lpi îi ap ru o plac metalică ă ă ă ă ă

şi, în şuieratul de presiune al aerului, fu ridicat opt etaje, pân la nivelul cel mai deă

sus. Un stop magnetic opri placa. Reich deschise uşa cabinei şi ieşi.

Se afla pe un coridor ce cobora sub un unghi de vreo treizeci de grade, după

care cotea la stânga. Pere ii erau tapeta i cu pânz . Din loc în loc, plafonul eraţ ţ ă

iluminat cu globuri mici, tremur toare, de radon. In lungul coridorului se înşirau, peă

ambele p r i, uşi închise.ă ţ

— Quizzard! Strig ă Reich.

Nici un r spuns.ă

— Keno Quizzard!

Nimic.

Reich alerg câ iva metri, pe coridor, şi deschise o uş la întâmplare. P trunseă ţ ă ă

într-o c m ru îngust , ocupat în întregime de un pat oval. S ri peste pat şi c zu. Seă ă ţă ă ă ă ă

târî pe salteaua din spum de plastic c tre uşa din peretele opus, o deschise şi ieşi.ă ă

Nimerise pe un palier. Câteva trepte coborau spre o anticamer rotund , în jurulă ă

c reia se aflau mai multe uşi. B rbatul se rostogoli în jos pe trepte, se opri s -şi tragă ă ă ă

r suflarea şi examin pe rând uşile.ă ă

— Quizzard! strig din nou. Keno Quizzardă !

Se auzi o replic în buşit . ă ă ă Reich se r suci pe c lcâie. Alerg spre o uş si oă ă ă ă

deschise. O femeie, cu ochii colora i chirurgical în roşu, st tea în prag şi el se izbi deţ ă

ea. Femeia izbucni în râs, ridic pumnii şi-l lovi în fa . Orbit şi z p cit, ă ţă ă ă Reich se

retrase din fa a ei, pip i uşa cu spatele, dar greşi si apuc alt clan , deoarece nu ieşiţ ă ă ă ţă

în foaierul circular. C lcâiele îi nimerir pe un prag din plastic. Se pr buşi pe spate,ă ă ă

tr gând uşa dup el în c dere şi se izbi cu ceafa de muchia unui radiator din por elan.ă ă ă ţ

Când îşi rec p t cunoştin a, v zu înaintea sa ochii furioşi al Chookei Frood.ă ă ă ţ ă

— Ce dracu' cau i-n camera meaţ ? zbier Chooka.ă

Reich s ri în picioare.ă

— Unde-i?

— Ieşi dracu' de-aici, Ben Reich!

— Te-am întrebat unde-i? Barbara D'Courtney! Unde-i?

Chooka întoarse capul şi strigă:

— Magda!

În camer intr femeia cu ochii roşii. inea în mân un pistol ă ă Ţ ă neuronic şi

continua s râd , îns arma era a intit spre capul lui ă ă ă ţ ă Reich.

— D -l afar , rosti Chooka.ă ă

— Vreau fata, Chooka! O vreau înainte ca Powell s-ajung la ea. Unde-iă ?

— D -l afar , Magdaă ă !

Cu dosul mâinii, Reich o izbi pe Magda peste ochi. Femeia c zu pe spate, sc pă ă ă

pistolul şi se rostogoli într-un col , continuând s râd . ţ ă ă Reich o ignor . Lu arma şi-oă ă

lipi de tâmpla Chookei.

— Unde-i fata?

— Du-te dracu', idio...

B rbatul ap s tr gaciul pe prima pozi ie. Radia ia înc rc sistemul nervos ală ă ă ă ţ ţ ă ă

Chookei cu un curent de joas induc ie. Femeia încremeni, apoi începu s tremure.ă ţ ă

Pielea îi str lucea de transpira ie, dar ea continua s scuture ă ţ ă din cap. Reich trecu

tr gaciul pe pozi ia a doua. Trupul Chookei fu azvârlit în agonia oaselor frânte. Ochii iă ţ

se bulbucaser . Din gâtlej îi ieşeau gemetele r guşite ale unui animal torturat. ă ă Reich o

men inu aşa cinci secunde, dup aceea întrerupse curentuţ ă l.

— Pozi ia a treia e mortal , spuse el. Doamna Moarte. Nu-mi pas deloc de tine,ţ ă ă

Chooka. Oricum, dac nu g sesc fata, sunt bun de Demolare. Unde-iă ă ?

Chooka era aproape complet paralizat .ă

— Afar ..., bolborosi ea. A patra camer ... La stânga... Dup col .ă ă ă ţ

Reich o l s s cad . Travers dormitorul, ieşi pe uşa indicat şi ajunse la oă ă ă ă ă ă

scar spiralat . Sui, d du coltul, num r uşile şi se opri înaintea celei de-a patra, peă ă ă ă ă

stânga. Ascult . Nici un sunet. Izbi uşa şi intr . Un pat gol, un dulap gol, o m su deă ă ă ţă

toalet , un scaun.ă

— Dumnezeule! exclam el.ă

P şi spre pat. P rea c nu fusese utilizat. Înainte de-a p r si înc perea, trase ună ă ă ă ă ă

sertar al m su ei. Con inea un capot din m tase alb şi un obiect de o el ruginit,ă ţ ţ ă ă ţ

asem n tor unei flori a r ului. Era aă ă ă rma crimei: pistolul.

— Doamne! icni Reich. Oh, Doamne!

Apuc pistolul şi-l examin . Cartuşele continuau s fie în înc rc tor. Cel care-lă ă ă ă ă

ucisese pe D'Courtney era tot la locul lui, sub percutor.

— Înc nu-i rost de Demolare, murmur b rbatul. Înc nu... B g arma înă ă ă ă ă ă

buzunar. În momentul acela, auzi un hohot îndep rtat... şi r ut cios. Râsetul luiă ă ă

Quizzard.

Reveni iute la scara în spiral şi se conduse dup hohote, pân la o uş pluşat ,ă ă ă ă ă

atârnând deschis în balamale de bronz. În l pistolul ă ă ţă neuronic, îl fix pentru dozaă

mortal şi trecu pragul. Şuierând uşor, uşa se închise dinapoia lui.ă

Se afla într-o od i rotund , cu pere ii şi plafonul capitonate în catifea neagr .ă ţă ă ţ ă

Podeaua era din cristal transparent şi, prin ea, Reich putea z ri budoarul aflat laă

nivelul inferior. Era Camera Obscur a Chookei.ă

În budoar, Quizzard st tea într-un fotoliu adânc, ochii s i orbi str lucind excita i.ă ă ă ţ

Fata îi era aşezat în poale, îmbr cat cu o rochie din paiete, despicat în fa . Nuă ă ă ă ţă

clintea; p rul blond str lucea iar ochii negri şi adânci priveau linişti i în dep rtare, înă ă ţ ă

vreme ce crupierul o mângâia cu brutalitate.

— Cum arată? Se auzi limpede glasul lui. Ce simte?

Se adresase unei femei micu e, cu aspect comun, rezemat de perete în fa a lui,ţ ă ţ

cu o expresie de agonie pe chip. Era so ia lui Quizzard.ţ

— Cum arată? Repet orbul.ă

— Nu ştie ce se întâmpl , r spunse femeia.ă ă

— Ştie, strig Quizzard. Nu-i chiar atât de nebun . Nu-mi spune c nu ştie ce se-ă ă ă

ntâmplă! Cristoase! Dac-aş avea ochi!

— Eu sunt ochii t i, Keno, rosti femeia.ă

— Atunci, priveşte pentru mine, şi spune-mi.

Reich înjur şi îndrept pistolul spre capul crupierului. Putea ucide prin podeauaă ă

de cristal. Putea ucide prin orice material. În clipa aceea, în budoar intr ă Powell.

Femeia îl z ri imediat şi ipă ţ ă:

— Fugi, Keno! Fugi!

S ri de la locul ei, repezindu-se c tre prefect, cu degetele r şchirate. Apoi seă ă ă

împiedic şi c zu. Se p rea c leşinase, deoarece nu mai mişc . În momentul cândă ă ă ă ă

Quizzard se ridic din fotoliu, inând fata în bra e şi privind în gol, ă ţ ţ Reich în elese cţ ă

pr buşirea femeii nu fusese un accidentă ; imediat dup aceea, orbul c zu şi el peă ă

duşumea. Fata îi alunec din bra e şi r mase în fotoliu.ă ţ ă

Nu exista nici o îndoială: Powell îi doborâse la nivel TP şi, pentru prima dat înă

decursul confrunt rii lor, ă Reich sim i teama... teama fizic . Ridic iar şi pistolul şi-lţ ă ă ă

a inti spre capul sondatorului, în vreme ce acesta se apropia de fat .ţ ă

— Bun seara, domnişoar D'Courtney, rosti ă ă Powell.

— Adio, domnule Powell, murmur ă Reich şi încerc s -şi opreasc tremurulă ă ă

bra ului.ţ

— Sunte i teaf r , domnişoar D'Courtneyţ ă ă ă ? relu ă Powell. Când fata nu-i

r spunse, se aplec şi privi expresia ei pierdut . Îi atinse mâna şi repetă ă ă ă: Sunte iţ

teaf r , domnişoar D'Courtneyă ă ă ? Domnişoar D'Courtneyă ! Ave i nevoie de ajutorţ ?

La auzul cuvântului „ajutor”, fata încremeni si deveni atent . S ri dup aceea înă ă ă

picioare si trecu pe lâng ă Powell. Se opri brusc şi, întinzând mâna, apuc o clană ţă

imaginar . O ap s , deschise uşa inexistent şi se n pusti înainte, cu p rul blondă ă ă ă ă ă

fluturându-i şi cu ochii negri dilata i de spaim ... O str fulgerare de o frumuse eţ ă ă ţ

s lbatic .ă ă

— Tată! ip ea. Pentru DuŢ ă mnezeu! Tată!

Fugi câ iva paşi, apoi se opri şi se retrase, parc evitând pe cineva. S ri înţ ă ă

stânga şi descrise un semicerc, strigând îngrozită:

— Nu! Nu! Iisuse Cristoase! Tată!

Alerg iar şi, dar se opri, luptându-se cu nişte bra e nev zute. Se zb tu, ipând,ă ă ţ ă ă ţ

dup aceea încremeni şi-şi duse palmele la urechi, de parc ar fi auzit un sunetă ă

asurzitor. C zu în genunchi şi se târî, gemând, pe podea. Se opri din nou, ridic cevaă ă

de pe jos şi r mase îngenuncheată ă; chipul îi redevenise calm şi inexpresiv.

Reich în elesese ţ pantomima. Fata descrisese moartea tat lui ei. O descriseseă

pentru Powell. Iar dac acesta avea s-o citeasc ...ă ă

Powell se apropie de ea şi o ridic . Fata se scul cu gra ia unei balerine şiă ă ţ

senin tatea unui somnambul. Sondatorul o cuprinse cu bra ul dup umeri şi porniă ţ ă

c tre uş . ă ă Reich îl urm rea permanent, aşteptând unghiul ideal de tragere. El eraă

invizibil. Duşmanii lui, nesuspectând nimic, se aflau dedesubt – inte uşoare. Puteaţ

câştiga dintr-o singur lovitur . ă ă Powell deschise uşa, apoi, brusc, trase fata, lipind-o de

el, şi se uit în sus. ă Reich îşi inu respira ia.ţ ţ

— D -i drumulă ! Strig ă Powell. Aici suntem! O singur lovitur pentru amândoi.ă ă

D -i drumulă ! Chipul lui ascu it era mânios. Sprâncenele stufoase şi negre atârnauţ

peste ochii întuneca i. Timp de o jum tate de minut, privi în sus c tre invizibilulţ ă ă

adversar, aşteptând, urând, sfidând. În cele din urm , ă Reich coborî ochii, ferindu-i.

Apoi Powell şi fata ieşir pe uş , închizând-o înd r tul lor, iar ă ă ă ă Reich ştiu că

l sase ocazia s -i scape printre degete. Se g sea la jum tatea drumului spreă ă ă ă

Demolare.

10

Imagina i-v un aparat de fotografiat cu o lentil distorsionat într-un ţ ă ă ă astigmatis

m violent, astfel încât poate înregistra numai aceeaşi imagine, mereu şi mereu: scena

şocului. Imagina i-v un fragment dintr-un cristal înregistrator, rupt în mod s lbatic,ţ ă ă

astfel încât poate reproduce numai aceeaşi frântur muzical , mereu şi mereu, oă ă

frântur pe care n-o poate uita.ă

— Se g seşte în stadiul de reamintire isteric , explic doctorul Jeems, de laă ă ă

spitalul Kingston, adresându-se lui Powell şi Maryei Noyes, în sufrageria din casa

prefectului. R spunde la cuvântul-cheie, „ajutor”, şi descrie o experien teribil .ă ţă ă

— Moartea tat lui ei, spă use Powell.

— Ah?! În eleg... Pe lâng asta... Catatonie...ţ ă

— Permanentă? Întreb ă Mary Noyes.

Doctorul Jeems p ru surprins şi revoltat. Era unul dintre cei mai capabili tineriă

din spitalul Kingston, în ciuda faptului c nu era sondator şi era absolut devoă tat profes

iei sale.

— În ziua de ast ziă ? Nimic nu este permanent, cu excep ia mor ii fizice,ţ ţ

domnişoar Noyes, iar în ă Kingston am început s ne ocup m şi de asta. Investigândă ă

moartea din punct de vedere simptomatic, am...

— Alt dat , doctore, îl întreruă ă pse Powell. Avem treab acum. Pot folosi fataă ?

— În ce fel?

— S-o citesc.

Jeems c zu pe gânduri.ă

— Nu v d de ce nu. I-am f cut Seriile Déja Eprouvé pentru catatonie, îns ele nuă ă ă

afecteaz ...ă

— Seriile Déja Eprouvé? întreb ă Mary.

— Un tratament nou, excep ional, rosti excitat Jeems. Ini iat de Gart... unulţ ţ

dintre sondatorii voştri. Pacientul intr în catatonie. Este o evadare. O fug deă ă

realitate. Conştientul nu poate face fa conflictului dintre lumea exterioar şi propriulţă ă

subconştient. Doreşte s nu se fi n scut niciodat . Încearc s revin la stadiul deă ă ă ă ă ă

fetus. În elegiţ ?

— Pân aici, da, încuviin ă ţă Mary.

— Bun... Déja Eprouvé este un vechi termen psihiatric de prin secolul XIX.

Literal, înseamnă: „deja experimentat, deja încercat”. Mul i pacien i doresc atât deţ ţ

puternic un anumit lucru încât, în cele din urm , dorin a îi face s -şi imagineze că ţ ă ă

actul respectiv s-a şi petrecut. Pricepi?

— Stai pu in, începu ţ Mary Noyes. Vrei s spui...ă

— S-o lu m altfel, o întrerupse Jeems. S presupunem c doreşti din tot sufletulă ă ă

s ... s zicem s te m ri i cu ă ă ă ă ţ Powell şi s întemeiezi o familie. Daă ?

Mary se înroşi şi încuviin cu o voce crispatţă ă:

— Da.

Powell de-abia îşi înfrân pornirea de a-l pocni pe bine-inten ionatul şi n t fle ulă ţ ă ă ţ

Normal.

— Bun, continu acesta. Dac - i pierzi echilibrul, po i crede c eşti c s torit cuă ă ţ ţ ă ă ă ă

Powell şi c ave i trei copii. Asta înseamn Déja Eprouvé. Ceea ce facem noi este de aă ţ ă

sintetiza pentru pacient un Déja Eprouvé artificial. Transform m în adev r dorin aă ă ţ

catatonic de evadare. Facem s aib loc experien a dorit de el. Disociem niveleleă ă ă ţ ă

cele mai de jos ale min ii, le trimitem în uter şi le l s m s cread c s-au n scut dinţ ă ă ă ă ă ă

nou, într-o via nou . Ai în elesţă ă ţ ?

— Da.

Mary încerc s zâmbeasc , rec p tându-şi siguran a.ă ă ă ă ă ţ

— La suprafa a min ii... în nivele conştiente, pacientul se dezvolt din nou, însţ ţ ă ă

mult accelerat. Pruncie, copil rie, adolescen , maturitate...ă ţă

— Adic Barbara D'Courtney va fi precum un copil... va înv a s vorbeasc ... să ăţ ă ă ă

umble...?

— Da, da, da! O s dureze vreo trei s pt mâni. La sfârşitul acestui interval va fiă ă ă

gata s accepte realitatea de care încearc s scape. Ca s m exprim aşa, va creşteă ă ă ă ă

pân la propriul ei nivel. Bineîn eles, asta se petrece la nivelul conştient. Nu va fiă ţ

atins mai profund. Dac doreşti, o po i sonda. Singurul necaz ar fi... c trebuie să ă ţ ă ă

arate extrem de speriat la nivelele respective. Confuz ... Vei avea necazuri, pân să ă ă ă

ob ii ceea ce doreşti. Bineîn eles, asta i-e meseria, şi ştii ce ai de f cutţ ţ ţ ă .

Jeems se ridic brusc.ă

— Trebuie s plec. Se îndrept spre uş . Am fost încântat s v pot ajuta.ă ă ă ă ă

Dintotdeauna mi-a pl cut s lucrez cu sondatorii. Nu-n eleg actuala ostilitate aă ă ţ

oamenilor fa de voi... P r si odaia.ţă ă ă

— Îmhî. O semnificativ not final .ă ă ă

— Ce voia s spun , Linc?ă ă

— Marele & bunul nostru prieten, Ben Reich. Reich sus ine o campanieţ

anti-Esper. Ştii... sondatorii sunt o cast , nu po i avea încredere în ei, nu voră ţ

fi niciodat patrio i, sunt complotişti interplanetari, m nânc prunci Normală ţ ă ă

i...

— Brr! Şi mai finan eaz şi Liga Patrio ilor. E un tip periculos şi dezgustţ ă ţ

tor.ă

— Periculos, dar nu şi dezgust tor, Mary. Are farmec. Asta îl face de doă

u ori mai periculos. Oamenii se aşteapt ca tic loşii s arate ca atare şi în eă ă ă ă

xterior. În sfârşit, poate c ne vom îngriji de Reich pân nu-i prea târziu. Aduă ă

-o pe Barbara.

Mary coborî fata de la etaj şi o aşez pe canapeaua joas . Barbara st teaă ă ă

nemişcat , precum o statuie. Mary o îmbr case într-un costumaş albastru, alc tuit dină ă ă

bluz şi pantalonaşi scur i, şi-i piept nase p rul blond, legându-i într-o coad de cal,ă ţ ă ă ă

cu o panglic bleumarin. Fata str lucea aidoma unei superbe p puşi din plastic.ă ă ă

— Superb pe dinafar , distrus pe din untru... Blestematul de Reich!ă ă ă ă

— Ce-i cu el?

— i-am spus, Mary. Eram atât de furios pe Chooka Frood, încât am trŢ ă

dat-o nenorocitului la roşcovan, Quizzard, şi neveste-sii. Iar când l-am sondă

at pe Reich la etaj, i-am aruncat-o în fa . I-am...ţă

— Ce i-ai f cut lui Quizzard?ă

— Şoc neuro-bazic. Vino odat prin laborator şi o s - i ar t m. Este cevă ă ţ ă ă

a nou. Dac devii E, te înv m... E ca pistolul neuronic.ă ăţă

— Mortal?

— Crezi c-am uitat Jur mântul? Bineîn eles c nu!ă ţ ă

— Cum l-ai putut citi pe Reich prin plafon?

— Reflexie TP. Camera Obscur avea leg tur acustic cu cea de jos, iaă ă ă ă

r microfoanele erau deschise. Greşeala Iui Reich. Citeam totul şi jur c de-abă

ia aşteptam s aib curajul s trag . Eram decis s -i aplic şi lui un şoc şi s tă ă ă ă ă ă

ermin odat cazul.ă

— De ce n-a tras?

— Nu ştiu, Mary. Nu ştiu. Credea c are toate motivele s ne ucid . Se că ă ă

redea în siguran ... Nu ştia nimic despre şoc, deşi pesemne colapsul Iui Quiţă

zzard si avertizase... Dar n-a f cut-o.ă

— De team ?ă

— Reich nu-i un laş. Nu-i e fric . N-a putut, şi gata. Nu ştiu de ce. Poateă

data viitoare va fi altceva. De asta o in pe Barbara D'Courtney la mine. Aici,ţ

e în siguran .ţă

— În Kingston ar fi mai bine p zit .ă ă

— Kingston nu-i îndeajuns de discret pentru ceea ce am eu de f cut.ă

—?

— Acolo, în isteria fetei, este închis povestea detaliat a crimei. Trebuă ă

ie s ajung la ea... încetul cu încetul. Când o voi ob ine, Reich va fi al nostru.ă ţ

Mary se ridic .ă

— Exit Mary.

— Stai jos, sondator! De ce crezi c te-am chemat? Vei r mâne aici, cu fă ă

ata. Nu poate fi l sat singur . Voi dou ve i sta în dormitor. Eu îmi aranjeză ă ă ă ţ

culcuşul în birou.

— Termin , Linc! Nu te mai preface. Eşti stânjenit. Ia s vedem dac poă ă ă

t trece dincolo de blocajul sta mintal...ă

— Ascult ...ă

— Nu, nu, domnule Powell! Mary izbucni în râs. Deci, asta-i. M vrei dreptă

dam de companie. Un termen victorian, nu-i aşa? Exact ca şi tine, Linc. Perfă

ect atavistic.

— Asta-i o minciun ! În anumite cercuri sunt recunoscut drept cel mai pă

rogresist...

— Imaginea asta ce mai e? Aha! Cavalerii Mesei Rotunde. Sir Galahad P

owell. Şi dedesubt mai e ceva. Am... Brusc se opri din râs şi p li.ă

— Ce-ai g sit?ă

— Las-o balt !ă

— Ce-i, Mary?

— Las-o balt , Linc. Şi nu-ncerca s m citeşti. Dac nici tu nu ştii ce-i,ă ă ă ă

mai bine s n-o afli de la mâna a doua. ă În special de la mine.

Un moment, o privi curios, apoi ridic din umeri.ă

— Bine, Mary. Atunci s ne-apuc m de treab .ă ă ă

Se întoarse c tre Barbara D'Courtney şi rostiă :

— Ajutor, Barbara.

Imediat, fata încremeni pe canapea, cu o expresie de aten ie. O test cuţ ă

delicate e. Senza ia aşternuturilor... Un glas strigând în buşit...ţ ţ ă

— Al cui glas, Barbara?

Adânc, în preconştient, ea r spunseă :

— Cine eşti?

— Un prieten, Barbara.

— N-am nici un prieten. Nici unul. Sunt singur .ă

Şi era într-adev r singur , alergând pe un coridor s deschid o uş , să ă ă ă ă ă

p trund într-o camer precum o orhidee şi s vad ...ă ă ă ă ă

— Ce, Barbara?

— Un b rbat. Doi b rba i.ă ă ţ

— Cine?

— Pleac . Te rog, pleacă ă! Nu-mi plac glasurile. Un glas care strig . Îmi strig înă ă

urechi...

Şi strig , în timp ce instinctul spaimei o f cea s se lupte cu o figur neclar ,ă ă ă ă ă

care c uta s-o îndep rteze de tat l ei. Se întoarse şi d du ocol.ă ă ă ă

— Ce face tat l t u, Barbara?ă ă

— A... Nu. Tu nu eşti de-aici. Suntem numai noi trei. Tata, eu, şi...

Din nou, figura neclar . O str fulgerare a chipului. Atât.ă ă

— Priveşte din nou, Barbara. Capul alungit. Ochii mari. Nasul drept. Gur

a mic şi senzual . Ca o cicatrice. Acesta este b rbatul? Priveşte! Acesta estă ă ă

e b rbatul?ă

— Da! Da! Da!

Apoi totul se întrerupse. Era iar şi îngenuncheat , ca o p puş imobil .ă ă ă ă ă

Powell îşi şterse transpira ia şi conduse fata înapoi, pe canapea. Era zguduit...ţ

chiar mai tare decât Barbara D'Courtney. Isteria o ferea pe fat de impactulă

emo ional. El nu avea nici o pav z . Împ rt şea teroarea ei, oroarea ei, tortura ei – golţ ă ă ă ă

şi neprotejat.

— Era Ben Reich, Mary. Ai v zut şi tu?ă

— N-am putut sta prea mult, Linc. Era prea dur pentru mine.

— Era Reich. Singura întrebare este: cum dracu' l-a omorât pe tat l fetă

ei? Cu ce arm ? De ce nu s-a ap rat b trânul? Trebuie s încerc din nou, deşiă ă ă ă

detest s-o chinui...

— Eu detest s te v d pe tine chinuindu-te.ă ă

— Trebuie.

R sufl adânc şi rostiă ă :

— Ajutor, Barbara.

Fata încremeni iar şi, cu o expresie de aten ie. Sondatorul p trunse.ă ţ ă

— Încetişor. Nu te gr bi. Ai tot timpul.ă

— Tot tu eşti?

— M ii minte, Barbara?ă ţ

— Nu, nu. Nu te ştiu. Pleacă!

— Dar fac parte din tine, Barbara. Alerg m împreun pe coridor. Vezi?ă ă

Deschidem împreun uşa. Este mult mai uşor împreun . Ne ajut m unul pe că ă ă

el lalt.ă

— Noi?

— Da, Barbara, tu şi cu mine.

— Dar acum de ce nu m aju iă ţ ?

— Cum, Barbara?

— Uit -te la tataă ! Ajut -m s -l opresc. S -l opresc. S -l oprescă ă ă ă ă ! Ajut -m să ă ă

strig. Ajut -mă ă! Pentru Dumnezeu, ajut -mă ă!

Înc o dat , îngenunche ca o p puş nemişcat .ă ă ă ă ă

Powell sim i o mân sub bra şi-şi d du seama c el nu trebuia s îngenuncheze.ţ ă ţ ă ă ă

Încetişor, cadavrul din fa a ochilor s i disp ru, odaia-orhidee disp ru, iar ţ ă ă ă Mary Noyes

se str duia s -l ridice.ă ă

— De data asta, tu ai fost primul, se sfor ea s surâd .ţă ă ă

B rbatul scutur din cap şi vru s-o ajute pe Barbara D'Courtney, dar c zu înapoiă ă ă

pe podea.

— În regul , Sir Galahad. Potoleşte-te.ă

Mary duse fata pe canapea. Dup aceea, se întoarse la ă Powell.

— Gata s primeşti ajutor, sau crezi c nu-i cevaă ă masculin?

— Cuvântul corect este „viril”. Nu- i pierde timpul, încercând s m ridiţ ă ă

ci. Puterea care-mi trebuie este cerebral . Am încurcat-o...ă

— Ce-ai sondat?

— D'Courtney dorea s fie omorât.ă

— Nu se poate!

— Ba da. Din câte mi-am dat seama, s-ar putea s se fi sinucis în fa a luă ţ

i Reich. Amintirile Barbarei sunt confuze. Trebuie s l muresc chestia asta.ă ă

O s -l caut pe medicul lui D'Courtney.ă

— E Sam @kins. S pt mâna trecut s-a întors de pe Venus, cu Sally.ă ă ă

— Atunci, trebuie s plec într-acolo. Am timp să ă prind prima rachet ? Să

un la Idlewild.ă

*

Sam @kins, Dr. E 1, câştiga 1.000 Cr. pe or de consulta ie. Se ştia c ă ţ ă Sam avea

un venit anual de dou milioane de credite, dar pu ini cunoşteau şi faptul c Esperă ţ ă ul s

e ruina cu operele de binefacere. @kins era unul dintre luceferii planului educa ionalţ

al Ghildei şi liderul Grupului Ambiant, care considera c abilitatea telepatic nu era oă ă

caracteristic înn scut , ci mai degrab o calitate latent a fiec rui organism viu,ă ă ă ă ă ă

calitate ce putea fi dezvoltat prin antrenament şi instruc ie corespunz toare.ă ţ ă

Drept rezultat, locuin a lui, construit în deşertul str lucitor din apropiereaţ ă ă

Venusburgului, era suprasolicitat de pacien i. ă ţ Sam invita pe to i cei din clasele cuţ

venit sc zut s -şi trateze problemele la el şi, în timp ce o f cea, c uta s stimuleze laă ă ă ă ă

ei telepatia. Ra ionamentul lui era destul de simplu. Dac , s presupunem, sondatulţ ă ă

era o chestiune de dezvoltare a unor muşchi neutiliza i, cauza era fie c majoritateaţ ă

oamenilor fuseser leneşi, fie c nu avuseser ocazia s-o fac . Dar când un individă ă ă ă

traverseaz o criz , nu-şi mai poate permite leneviaă ă ; iar Sam se afla acolo,

reprezentând ocazia si antrenamentul specific. Deocamdat , str daniile sale duseseră ă ă

la descoperirea a doar 2% din Esperii laten i, dar el nu-şi pierduse speran a.ţ ţ

Powell îl g si în gr dina stâncoas a casei, distrugând cu vigoare flori de desert,ă ă ă

ferm convins c le îngrijea, şi între inând conversa ii simultane cu mai mul i indiviziă ţ ţ ţ

neferici i, care-l urmau aidoma unor marionete. Norii eterni ai Venusului radiau oţ

lumin orbitoare. Capul chel al Esperului str lucea ca o pat roz. Pufnea şi striga, atâtă ă ă

la plante, cât şi la clien i.ţ

— La naiba! Nu-mi spune c -i o floareă ! E o buruiană! Crezi c nu recunosc oă

buruiană? D -mi s p liga, ă ă ă Bernard.

Un omule în negru îi înmân s p liga, rostindţ ă ă ă :

— M numesc ă Walter, doctore.

— Asta-i necazul t u, morm i @kins, smulgând din sol o mas roşiatic . Aceastaă ă ă ă

îşi schimb culorile, cu o isterie de curcubeu, şi emise un scâncet acuzator, dovedindă

c nu era nici floare, nici buruian , ci derutanta salcie-plâng toare venusian .ă ă ă ă

@kins o privi nemul umit, apoi se întoarse c tre omuleţ ă ţ:

— Escapism semantic, Bernard. Tr ieşti în termenii unei denumiri, ai uneiă

etichete, nu ai obiectului. Asta-i evadarea ta din fa a realit ii. De ce anume vrei sţ ăţ ă

scapi, Bernard?

— Speram c -mi ve i spune dumneavoastr , doctore, replic ă ţ ă ă Walter.

Powell r mase t cut, încântat de spectacol. P rea o ilustra ie dintr-o Biblieă ă ă ţ

str veche. ă Sam, un Mesia nervos, r stindu-se la discipolii s i umili. În jurul lor, rocileă ă

str lucind de siliciu r zb teau printre plantele multicolore. Deasupra, sclipireaă ă ă

orbitoare, de sidef, iar pe fundal, atât cât puteai z ri cu ochii, roşul, purpuriul şiă

violetul deşertului. Planetar.

— Îmi aminteşti de roşcovan , pufni @kins c tre ă ă Walter/Bernard. De fapt, pe

unde umbl curtezana aiaă ?

O roşcat dr gu ap ru lâng el, alintându-seă ă ţă ă ă :

— Aici sunt, doctore.

— Nu te mai umfla în pene pentru c te-am nimerit, se încrunt @kins la ea,ă ă

apoi continu la nivel ă TP: Eşti încântat de tine, pentru c eşti femeie, aşa-i? Peă ă

ntru tine, fantezia asta-i un substitut al vie ii. „Sunt o femeie”, î i spui. „Decţ ţ

i, b rba ii m doresc. Îmi ajunge s ştiu c mii de b rba i m-ar putea avea, dă ţ ă ă ă ă ţ

ac i-aş l sa. Asta m face real ”. Prostii! Nu po i sc pa în felul sta. Sexulă ă ă ă ţ ă ă

nu-i autoam gire. Via a nu-i un decor. Virginitatea nu-i o apoteoz .ă ţ ă

@kins aştept un r spuns, îns fata doar zâmbi, ă ă ă apropiindu-se.

— Niciunul dintre voi n-a auzit ce-am spus?! explodă el.

— Eu am auzit, dasc le!ă

— Lincoln Powell! Nu se poate! Ce cau i aici? De unde-ai ap rut?ţ ă

— De pe Terra, Sam. Am venit pentru o consulta ie, şi nu pot r mâne prţ ă

ea mult. Trebuie s m întorc cu urm toarea curs .ă ă ă ă

— Nu puteai telefona prin Interplanetar?

— E complicat, Sam. Trebuie procedat ca între sondatori. E vorba de ca

zul D'Courtney.

— Oh! Ah! Hm. Bine. Vin imediat. Pune- i ceva de b utţ ă . @kins emise un

strig t de avertizareă : SALLY! INE-I COMPANIE!Ţ

Unul din pacien ii s i tres ri si ţ ă ă Sam se întoarse a â atţ ţ :

— Ai auzit ceva, aşa-i?

— Nu, domnule doctor. N-am auzit nimic.

— Ba da. Ai recep ionat o emisiune ţ TP.

— Nu, domnule doctor.

— Atunci, de ce-ai tres rită ?

— M-a muşcat o insect .ă

— Nu-i adev rat, url @kins. În gr dina mea nu exist insecteă ă ă ă ! M-ai auzit

strigând-o pe nevast -mea. Dup aceea începu s r cnească ă ă ă ă: MĂ PUTE I AUZI CU TŢ

O II! SŢ Ă NU SPUNE I CŢ Ă NU-I ASA! NU VRE I SŢ Ă FI I AJUTA I? R SPUNDE I!Ţ Ţ Ă Ţ

HAIDE I! R SPUNDE I!Ţ Ă Ţ

Powell o g si pe ă Sally @kins în sufrageria mare şi r coroas a casei. Plafonul eraă ă

deschis; pe Venus nu ploua niciodat . O cupol din plastic asigura suficient ad postă ă ă

înaintea cerului ce str lucea de-a lungul zilei venusiene, lung de şapte sute de ore.ă ă

Iar când noaptea de şapte sute de ore îşi începea gerul ucigaş, Okinşii împachetau şi

reveneau în apartamentul din Venusburg. Pe Venus, toat lumea tr ia în cicluri deă ă

treizeci de zile p mântene.ă

Sam n v li în înc pere şi deşert o can de ap din frigider.ă ă ă ă ă ă

— Zece credite înghi itura la bursa neagrţ ă, strig el spre ă Powell. Ştiai ast

a? Pe Venus exist o burs neagr a apei. Şi ce dracu' face poli ia? În sfârşiă ă ă ţ

t... Ştiu c nu-i jurisdic ia ta... Ce e cu D'Courtney?ă ţ

Powell îi explic totul. Amintirile isterice ale Barbarei D'Courtney, referitoare laă

moartea tat lui ei, erau susceptibile de dou interpret ri. Fie ă ă ă Reich îl omorâse pe

b trân, fie fusese martor la sinuciderea lui. Moş Moise avea s insiste asupra acestuiă ă

aspect.

— Am în eles. R spunsul e afirmativ. D'Courtney voia s se sinucid .ţ ă ă ă

— Cum?!

— Se pr buşea. Nu se mai putea adapta. Regresa sub epuizarea emo ioă ţ

nal şi era la limita autodistrugerii. De asta m-am gr bit pe Terra, s -I opresă ă ă

c.

— Hm-mm. Asta-i o lovitur pentru mine, Sam. Şi-atunci, şi-ar fi putut să

f râma singur easta?ă ţ

— Ce? Aşa a murit?

— Da. Uite imaginea. Nu ştim care-a fost arma, dar...

— Stai pu in. Am ceva pentru tine... Dac D'Courtney a murit în felul sţ ă ă

ta, î i pot spune cu siguran c n-a fost sinucidere.ţ ţă ă

— De ce?

— Pentru c era obsedat de otrav . Dorea s se sinucid cu droguri. Îi şă ă ă ă

tii pe sinucigaşi, Linc... Odat ce s-au fixat asupra unei anumite mor i, nu seă ţ

mai schimb . Înseamn c D'Courtney a fost omorât.ă ă ă

— Aşa se schimb lucrurile, Sam. Spune-mi, de ce se fixase asupra otră ă

vii?

— Glumeşti? Dac-aş fi ştiut, nu s-ar mai fi întâmplat nimic. Chestia asta

nu m -ncânt prea mult, Powell. Reich mi-a distrus cazul. L-aş fi putut salvaă ă

pc D'Courtney...

— B nuieşti de ce regresa?ă

— Da. Încerca o modalitate drastic pentru a sc pa de sentimentele pră ă

ofunde de vinov ie.ăţ

— Referitoare la ce anume?.

— La copilul lui.

— Barbara? Cum? De ce?

— Nu ştiu. Se lupta cu nişte simboluri ira ionale de abandon... dezertarţ

e... ruşine... dezgust... laşitate. Voiam s insist în direc ia asta. Mai multe nă ţ

u ştiu.

— Se poate ca Reich s fi cunoscut toate astea şi s se fi bizuit pe ele?ă ă

Moş Moise va întreba cu siguran , când îi vom prezenta cazul.ţă

— Ar fi putut... Nu! Imposibil. Ar trebui un expert s ...ă

— Stai aşa, Sam! Ai ceva dedesubt. S v d dac pot citi...ă ă ă

— D -i drumul, sunt complet deschis.ă

— Nu-ncerca s m aju i... Amesteci ă ă ţ totul... Uşurel... o festivitate... o p

etrecere... o conversa ie... la serala mea!ţ Luna trecută, Gus Tate, care este ş

i el un expert, zicea c are un caz asem n tor şi dorea ajutor. Te-ai gândit că ă ă

dac Tate avea nevoie de ajutor, era vorba de Reich.ă ă

Powell era atât de intrigat, încât rosti cu glas tare: Ce-i cu sondatorul staă ?

— Cum adică?

— În noaptea uciderii lui D'Courtney, Gus Tate a participat la petrecerea Beaum

ont. A venit cu Reich, totuşi eu continuam s sper...ă

— Linc, nu cred!

— Nici eu, dar asta este! Micu ul Gus Tate a fost expertul lui ţ Reich. El i-a f cută

rost de date. Te-a citit pe tine şi l-a servit pe asasin. B trânul Gus... Ce pre mai areă ţ

acum Jur mântul Esteră ?

— Demolarea! r spunse îndârjit @kins.ă

De undeva, din cas , ă Sally anunţă:

— Linc! La telefon!

— La dracu'! Numai Mary ştie c sunt aici. Sper c nu s-a întâmplat nimic cuă ă

fata.

Powell ieşi pe coridor, unde se afla nişa v-telefonului. Z ri de la dep rtare chipulă ă

lui Beck pe ecran. Locotenentul îl v zu în acelaşi moment şi gesticul frenetic. Începuă ă

s vorbeasc înainte caă ă Powell s ajung în raza auditiv .ă ă ă

—... mi-a dat num rul. Bine c te-am prins, şefuleă ă ! Avem la dispozi ie dou zeciţ ă

şi şase de ore.

— Stai un pic. Ia-o de la început, Jax.

— Tipul cu rodopsina. Doctorul Wilson Jordan, s-a înapoiat de pe Callysto. Gra ieţ

generozit ii lui ăţ Reich, acum este proprietar. M-am întors cu el. R mâne pe P mântă ă

dou zeci şi şase de ore, s -şi aranjeze afacerile, apoi se reîntoarce pentru totdeaunaă ă

pe Callysto. Dac vrei ceva de la el, e bine s te gr beşti.ă ă ă

— Crezi c-o s vorbească ă?

— Te-aş fi chemat prin Interplanetar, dac-ar fi f cut-oă ? Nu, şefule! Are febra

averii. În plus, îi este recunosc tor lui ă Ben Reich, care (citez) a intervenit cu

generozitate în favoarea lui şi a drept ii. Dac doreşti ceva,ăţ ă e mai bine s te întorciă

pe Terra şi s - i iei singur.ă ţ

*

— Iar acesta, spuse Powell, este laboratorul Ghildei, domnule doctor.

Jordan era impresionat. Întregul etaj al Institutului Ester era destinat cercet riloră

ştiin ifice. Se compunea dintr-o podea circular , cu diametrul de peste trei sute deţ ă

metri, acoperit cu o cupol dintr-un strat dublu de cuar reglabil, care putea oferiă ă ţ

gradarea intensit ii luminoase, inclusiv lumina monocrom , pân la o zecime de ăţ ă ă angs

trom. Acum, la amiaz , era uşor modulat şi sc lda mesele, tablourile de comand ,ă ă ă ă

aparatura de cristal şi argint, laboran ii, într-o lumin aidoma pieli ei de piersic .ţ ă ţ ă

— D m o raită ă? suger ă Powell.

— Domnule Powell, n-am la dispozi ie prea mult timpţ , deşi..., ezit ă Jordan.

— Ştiu. A i fost extrem de generos s ne acorda i o or , dar aveam neap ratţ ă ţ ă ă

nevoie de dumneavoastr .ă

— Dac este vorba tot de D'Courtney..., începu ă Jordan.

— De cine? Ah, crima, da, da... Ce v-a f cut s v gândi i la eaă ă ă ţ ?

— Am fost h ituit, rosti fiziologul cu am r ciune.ă ă ă

— Domnule doctor, v asigur c v solicit m doar îndrum ri de cercetare, nuă ă ă ă ă

informa ii referitoare la o crim . Ce reprezint o crim pentru un om de ştiinţ ă ă ă ţă? Nu, nu

ne interesează!

Jordan se relax vizibil.ă

— Exact. Ajunge s priveşti laboratoarele, ca s - i dai seama.ă ă ţ

— S d m o rait . ă ă ă Powell îl apuc de bra , şi transmise c tre toate laboratoareleă ţ ă :

Aten iune, sondatori! Avem un caz urgent.ţ

Laboran ii r spunser în cor. f r s -şi întrerup munca, iar prin v lm şagul deţ ă ă ă ă ă ă ă ă

imagini se auzi un strig t ironică :

— Powell, cine-a furat timpul probabil?

Întrebarea se referise la un episod obscur din cariera Potlogarului Abe, pe care

nimeni nu izbutise s -l citeasc , dar care, întotdeauna, îl f cea pe ă ă ă Powell s roşeasc .ă ă

Acelaşi lucru se întâmpl şi-acum. Un chicotit neauzit umplu înc perea.ă ă

— Nu. Asta-i ceva serios, sondatori. Cazul meu atârn de ceea ce voi obă

ine de la individul acesta.ţ

Imediat, chicotitul încet .ă

— Este doctorul Wilson Jordan, anun Powell. Specialist în fiziologia ocţă

hiului, de inând informa ii pe care doresc s le ofere voluntar. S -l facem sţ ţ ă ă ă

se simt fericit. Veni i cu probleme vizuale aiurite şi solicita i-i ajutorulă ţ ţ . Fac

e i-l s vorbeasc .ţ ă ă

Venir câte unul, câte doi, în grupuri. O cercet toare roşcovan , care în realitateă ă ă

lucra la un tranzistor pentru înregistrarea impulsurilor TP, invent rapid o astă igmatie a

transmisiei optice TP şi, umil , solicit l muriri. Dou fete dr gu e, blocate deă ă ă ă ă ţ

fund tura telepatiei la distan e mari. Îl întrebar pe ă ţ ă Jordan motivul pentru care

transmisia imaginilor vizuale prezenta abera ii de culoare permanente, lucru completţ

neadev rat. Echipa japonez , expert în Nodul Extrasenzorial, centrul perceptivit ii ă ă ă ăţ T

P, insista c Nodul se intersecta cu nervul optic (se aflau la peste doi milimetriă

dep rtare), şi-lă asalt pe ă Jordan cu sâsâituri politicoase.

La 1:00 P.M., Powell interveni:

— Îmi pare r u c v întrerup, domnule doctor, îns ora a trecut si ave i si alteă ă ă ă ţ

probleme, mai importante, de...

— În regul , în regul , îl întrerupse ă ă Jordan. Acum, colega, dac ai încerca oă

sec iune prin...ţ

La 1:30, Powell d du din nou semnaă lul de plecare:

— Este unu şi jum tate, domnule doctor. Racheta pleac la ora cinci. Cred...ă ă

— E timp destul. E timp destul. Şti i vorba aiaţ : cine fuge dup femei şi rachete...ă

Exist întotdeauna o alta. În realitate, scumpe domn, superba dumneavoastr muncă ă ă

are o lacun important . N-a i testat Nodul viu cu un colorant. ă ă ţ Ehrlich Röt, sau, poate,

gen ian . Aş sugera...ţ ă

La 2:00 P.M., se servi un bufet rece, f r a se întrerupe consulta iile.ă ă ţ

La 2:30 P.M., doctorul Jordan, îmbujorat şi încântat, m rturisi c detesta ideeaă ă

de a se izola, chiar şi bogat, pe Callysto. Nici un savant acolo... Nici o confruntare de

idei... Nimic la nivelul acestui extraordinar seminar.

La 3:00 P.M., îi m rturisi lui ă Powell cum c p tase moştenirea. Se p rea că ă ă ă

proprietarul ini ial fusese Craye D'Courtney. B trânul ţ ă Reich (tat l lui ă Ben) o ob inuse,ţ

într-un fel sau altul, şi-o trecuse pe numele so iei sale. Când aceasta murise,ţ

proprietatea revenise fiului. Iar ho omanul de ţ Ben Reich, pesemne mustrat de

conştiin , o scosese la licita ie, şi-acolo se descoperise c ea-i revenea pe baze legaleţă ţ ă

lui Wilson Jordan.

— Şi cred c-avea şi mai multe pe conştiin , spuse ţă Jordan. Ce chestii am mai

v zut, când lucram pentru elă ! Dar to i bancherii sunt escroci. Nu crede iţ ţ ?

— Nu ştiu dac lucrul acesta e valabil şi pentru ă Ben Reich, replic ă Powell,

ap sând pe accesul de noble e. Eu chiar îl admir...ă ţ

— Bineîn eles, bineîn eles, încuviin gr bit fiziologul. La urma urmei, are şi oţ ţ ţă ă

conştiin . sta-i un lucru admirabil. N-aş fi vrut s crede i c am...ţă Ă ă ţ ă

— În nici un caz! Powell redeveni un membru al conspira iei şiţ -l cuceri pe Jordan

cu un zâmbet. Ca între oameni de ştiin , deplângem, dar ca oameni de lume, putemţă

doar l uda.ă

— A i în eles, într-adev r, rosti ţ ţ ă Jordan, scuturându-i înfl c rat mâna.ă ă

La 4:00 P.M., doctorul Jordan îi inform pe ultra politicoşii japonezi c oferea, cuă ă

pl cere şi în mod voluntar, cercet rile sale secrete asupra purpurei vizuale, pentru aă ă

le veni în ajutorul activit ii viitoare. Înmâna ştafeta noii genera ii. Ochii i se umezirăţ ţ ă

şi glasul îi tremura, in timp ce descrise în detaliu ionizatorul cu rodopsin pus la punctă

pentru Monarch.

La 5:00 P.M., savan ii Ghildei îl conduser pe doctorul ţ ă Jordan la racheta pentru

Callysto. Îi umplur bra ele cu cadouri şi flori, îi umplur urechile cu declara ii deă ţ ă ţ

mul umire şi-l l sar s plece spre cel de-al patrulea satelit al lui ţ ă ă ă Jupiter, cu satisfac iaţ

de-a fi contribuit la progresul ştiin ei şi de-a nu-l fi tr dat pe generosul lui ex-patron,ţ ă

domnul Benjamin Reich.

*

Barbara se afla în sufragerie, deplasându-se cu vitez în patru labe. Abia fuseseă

hr nit şi era mânjit de ou în jurul gurii.ă ă ă

— Hajajajajaja, spuse ea. Haja.

— Mary! Vino repede! Vorbeşte!

— Nu se poate! Mary alerg din buc t rie. ă ă ă Ce-a spus?

— Mi-a spus tata.

— Haja, zise Barbara. Hajajajahajaja.

Mary îl privi cu un dispre îng duitorţ ă :

— Nici vorb . A spus hajaă , remarc ea şi reveni în buc t rie.ă ă ă

— A vrut s spun tata. Înc nu ştie s articuleze.ă ă ă ă

Powell îngenunche lâng Barbara.ă

— Spune tata, feti . ţă Tata? Tata? Spune: tata.

— Haja, replic Barbara, umplându-l de saliv .ă ă

B rbatul renun . Trecu de nivelul conştient, în celă ţă preconştient.

— Bun , Barbara.ă

— Ai venit din nou?

— Î i aminteşti de mine?ţ

— Nu ştiu.

— Ba ştii. Sunt tipul care se bag în treburile tale. Vom lupta împreun ,ă ă

ca s afl m adev rul.ă ă ă

— Doar noi doi?

— Doar noi doi. Ştii cine eşti? Ai vrea s afli de ce te-ai îngropat aici, înă

existen a asta solitar ?ţ ă

— Nu ştiu... Spune-mi.

— Ei bine, copil drag , odat , de mult, erai tot aşa... o entitate care seă ă ă

limita la a exista. Apoi te-ai n scut. Ai avut o mam şi un tat . Te-ai f cut o fă ă ă ă

at frumoas , cu p rul blond şi ochii negri. Ai sosit pe P mânt, venind de peă ă ă ă

Marte cu tat l t u, şi...ă ă

— Nu. În afar de tine, nu mai e nimeni. Numai noi doi, în întuneric.ă

— A fost şi tat l t u, Barbara.ă ă

— N-a mai fost nimeni. Nu mai este nimeni.

— Iart -m . Iart -m , dar trebuie s trecem iar şi prin agonie. Exist că ă ă ă ă ă ă

eva ce trebuie s rev d.ă ă

— Nu. Nu... te rog. Suntem numai noi doi, şi-atât. Te rog...

— Vom fi împreun , Barbara. Stai aproape. În cealalt camer , în odaia-ă ă ă

orhidee, era tat l t u... şi deodat am auzit ceva...ă ă ă

Powell inspir adânc şi strigă ă:

— Ajutor, Barbara! Ajutor!

Şi încremenir într-o atitudine de ascultare. Senza ia aşternuturilor. Podeauaă ţ

rece sub picioarele care alearg , şi coridorul f r de sfârşit, pân când, în cele dină ă ă ă

urm , n v lir în camera-orhidee, şi ipar , şi se luptar cu ă ă ă ă ţ ă ă Ben Reich, în vreme ce

acesta a intea ceva spre gura tat lui fetei. Ce anumeţ ă ? Opreşte imaginea asta! Fotogra

fiaz-o! Cristoase! Explozia, oribil în buşit . Spatele capului plesneşte, şi iubita,ă ă

adorata, venerata figur se pr v leşte, sf râmându-le inimile, în timp ce ei scâncescă ă ă ă

şi se târ sc pe podea, pentru a apuca floarea de o el a r ului din...ă ţ ă

— Scoal -te, Linc! Pentru Dumnezeu!ă

Powell se trezi ridicat în picioare de o Mary Noyes fierbând de furie. Aerul

sc p ra de indignare.ă ă

— Nu te pot l sa singur nici m car pentru o clip ?ă ă ă

— St team de mult timp aşa, Mary?ă

— De cel pu in o jum tate de or . Am intrat şi v-am g sit aşa...ţ ă ă ă

— Am aflat ceea ce doream. A folosit un revolver, Mary. O str veche ară

m detonatoare. Imaginea e clar . Priveşte...ă ă

— Hm-m-m. Asta este?

— Da.

— De unde a ob inut-o Reich? De la muzeu?ţ

— Nu cred. O s încerc ceva cu b taie lung . S împuşc doi iepuri dintr-ă ă ă ă

un foc. Las -m Ia telefon.ă ă

Se îndrept spre aparat şi form BD-l2232. Imediat, pe ecran ap ru fa aă ă ă ţ

schimonosit a lui ă Church.

— Bun , ă Jerry.

— Bun ... ă Powell.

Prudent. Controlat.

— Gus Tate a cump rat vreun revolver de la tine, ă Jerry?

— Revolver?

— Arm detonatoare, stilul secolului XX. Cu ea a fost asasinat D'Courtney.ă

— Nu!

— Chiar aşa. Cred c ucigaşul e Gus Tate şi m întrebam dac a cump rat armaă ă ă ă

de la tine. i-aş aduce fotografia ei, s-o identifici. Ezit , apoi ad ug cu blânde e: Mi-aiŢ ă ă ă ţ

fi de mare ajutor, Jerry, şi aş aprecia extrem de mult gestul t u. Extrem de mult.ă

Aşteapt -m . Sosesc într-o jum tate de or .ă ă ă ă

Închise. Privi c tre ă Mary. Imaginea unui ochi clipind.

— Asta ar trebui s -i ofere micu ului Gus timpul necesar s ajung la Că ţ ă ă

hurch.

— De ce Gus? Credeam c Ben Reich era... ă Z ri imaginea întrev zut la @kiă ă ă

ns. Aha! În eleg. O capcan pentru Tate şi Church. Church i-a vândut arma luţ ă

i Reich.

— Poate. Este o presupunere. Dar are o pr v lie de amanet, destul de aă ă

sem n toare unui muzeu.ă ă

— Tate s -l fi ajutat pe Reich in asasinarea lui D'Courtney? Nu cred.ă

— E aproape sigur, Mary.

— Deci îi asmu i unul împotriva celuilalt...ţ

— Şi pe-amândoi împotriva lui Reich. Pân acum, n-am reuşit absolut niă

mic pe plan obiectiv. Trebuie utilizate vicleşuguri de sondatori, altfel sunt te

rminat.

— Dar dac nu-i po i a â a împotriva lui Reich? Dac -l sun chiar pe el?ă ţ ţ ţ ă ă

— N-au cum. Pe Reich l-am ademenit în afara oraşului. L-am îngrozit pc

Keno Quizzard, care caut s fug , iar Reich e pe urmele Iui, încercând s -I pă ă ă ă

otoleasc .ă

— Eşti într-adev r un ho , Linc. Pariez c tu ai furat timpul probabil.ă ţ ă

— Nu, r spunse b rbatul. ă ă A f cut-o Potlogarul Abe.ă

Roşi, o s rut pe ă ă Mary, o s rut pe Barbara D'Courtney, roşi iar şi şi p r siă ă ă ă ă

gr bit casa.ă

11

Pr v lia de amanet era întunecat . O singur lamp ardea pe tejghea, trimi ândă ă ă ă ă ţ

o sfer de lumin pl cut . Discutând, cei trei b rba i se aplecau înainte şi înapoi, iară ă ă ă ă ţ

chipurile şi mâinile lor gesticulând ap reau şi disp reau brusc, în eclipse accelerate.ă ă

— Nu, spuse aspru Powell. N-am venit aici s sondez pe nimeni. M limitez laă ă

vorbirea direct . Voi doi, ca sondatori, pute i considera oralitatea mea drept insult .ă ţ ă

Eu o consider ca o dovad a bunei credin e. ă ţ În timp ce vorbesc, nu pot s sondez.ă

— Nu-i obligatoriu, remarc Tate. Chipul s u de spiriduş ap ru în lumina l mpii.ă ă ă ă

Eşti capabil de multe subtilit i, ăţ Powell.

— Nu acum. Verific -mă ă! De la voi doi doresc numai planul obiectiv. Am de

rezolvat o crim . Sondatul nu m-ajut .ă ă

— Ce vrei, Powell? interveni Church.

— Ai vândut o arm lui Gus Tate.ă

— Pe dracu', f cu avocatul.ă

— Atunci, tu ce cau i aiciţ ?

— Îmi dai voie s nu r spund la o asemenea acuza ieă ă ţ ?

— Church te-a chemat deoarece i-a vândut arma şi ştie cum a fost folosit .ţ ă

— N-am vândut nici o arm , replic ă ă Church, şi habar n-am cum a fost folosită

vreuna. Astea-s faptele mele obiective; spal -te pe cap cu ele.ă

— Oh, n-avea grij , chă icoti Powell. Ştiu c nu i-ai vândut arma lui Gus. I-aiă

vândut-o lui Ben Reich.

Fa a lui Tate ap ru din nou în lumin .ţ ă ă

— Atunci, de ce...

— De ce? Prefectul îl privi pe Tate în ochi. Ca s te aduc aici pentru o discu ie,ă ţ

Gus. Aşteapt un minut. Vreau s tă ă ermin cu Jerry. Se întoarse c tre ă Church: Arma prov

enea de la tine, Jerry. Este genul de obiect pe care-l ai aici. Reich a venit dup ea. Eă

singurul loc unde putea veni. A i mai f cut şi înainte afaceri. N-am uitat escrocheria ţ ă C

haos...

— Lua-te-ar dracu'! url ă Church.

— Te-am îndep rtat din Ghild , urm ă ă ă Powell. Ai riscat, şi-ai pierdut totul pentru

Reich... numai pentru c i-a cerut s citeşti patru membri ai Consiliului Trezorial. El aă ţ ă

câştigat un milion... doar cerându-i o favoare unui sondator stupid.

— A pl tit scump favoarea aiaă ! scrâşni c m tarul.ă ă

— Iar acum eu î i cer arma, continu încetişor ţ ă Powell.

— Ce oferi?

— Doar m cunoşti, ă Jerry... Te-am expulzat din Ghild pentru c suntă ă

Predicatorul Powell, nu-i aşa? De ce i-aş face o ofertţ ă?

— Atunci, ce dai în schimbul armei?

— Nimic, Jerry. Crede-m , fac numai lucruri cinstite; nu te-am gesc cuă ă

promisiuni.

— Eu am o promisiune, murmur ă Church.

— Ai? Probabil de la Ben Reich... Promite mereu, dar nu se gr beşte s -şiă ă

onoreze promisiunile. Va trebui s te decizi. Eu sau ă Ben Reich. Ce-i cu arma?

Chipul lui Church disp ru în umbr . Dup o pauz , vorbiă ă ă ă :

— N-am vândut nici o arm şi nu ştiu cum a fost folosit vreuna. Asta-i m rturiaă ă ă

mea obiectiv înaintea juriului.ă

— Mul umesc, ţ Jerry. Powell zâmbi, în l din umeri şi se întoarse c tre Tateă ţă ă :

Vreau s te-ntreb un singur lucru, Gus. Trecând peste faptul c eşti omul lui ă ă Reich...

c l-ai spionat pe @kins în leg tur cu D'Courtney şi ai preg tit terenul... Trecândă ă ă ă

peste faptul c te-ai dus la petă recerea Beaumont împreun cu ă Reich, c l-ai acoperit şiă

continui s -l acoperi...ă

— Stai pu in, Powell...ţ

— Nu te panica, Gus. Vreau s ştiu numai dac-am ghicit corect propunerea lui ă R

eich... Nu te putea mitui cu bani. Ai prea mul i. Nu- i putea oferi o pozi ie. Eşti unulţ ţ ţ

dintre sondatorii de vârf ai Ghildei. Te-a ispitit cu putere, eh? Aşa-i?

Tate îl sond isteric, şi siguran a calm întâlnit în mintea lui ă ţ ă ă Powell, acceptarea

senin a pr buşirii sale ca un fapt deja împlinit îl şoc îngrozitor pe micu ul sondator.ă ă ă ţ

Panica sa se transmise lui Church. Toate acestea prefectul le prev zuse, pentruă

momentul crucial ce avea s vin mai târziu.ă ă

— Reich î i putea oferi putere în lumea lui, continu degajat ţ ă Powell, totuşi nu

cred c-a f cut-o. Ar fi însemnat s cedeze din puterea lui, iar tu nu doreai aşa ceva. Deă ă

aceea, trebuie s - i fi oferit putere în lumea Ester. Cum putea face astaă ţ ? P i, elă

finan eaz Liga Patrio ilor Ester. Presupun c i-a oferit puterea prin lig ... Un ţ ă ţ ă ţ ă coup d'e

tat, poate? Dictatura în Ghildă? Probabil eşti membru al Ligii...

— Ascult , Powell...ă

— Asta-i b nuiala mea, Gus. Şi nu cred c greşesc. Crezi c-o s te l s m pe tineă ă ă ă ă

şi Reich s distruge i Ghilda?ă ţ

— N-o s dovedeşti nimic, niciodat . N-o s ...ă ă ă

— Ce s dovedescă ?

— E m rturia mea, contra m rturiei tale...ă ă

— Habar n-ai. Ai asistat vreodat la un proces al sondatoriloră ? Nu se desf şoară ă

ca o judecat obişnuit , unde tu juri, eu jur, şi apoi se încearc s se ghiceasc cine-aă ă ă ă ă

min it... Nu, micule Gus. Te ridici în fa a jura ilor şi to i E ţ ţ ţ ţ 1 încep s te citeasc . Tu eştiă ă

un 1, Gus. Po i bloca doi... poate trei... Dar nu pe to i. Î i spun, n-ai nici o şans .ţ ţ ţ ă

— Stai pu in, Powell. Stai!ţ Chipul de manechin al avocatului era schimonosit

de spaim . ă Ghilda ia în considerare m rturisirile. M rturisirea înaintea fapteloă ă

r! O s - i dau totul acum. Totul! A fost o nebunie! Acum mi-am dat seama. Să ţ

spui Ghildei! Când te-ncurci c-un blestemat de psihopat ca Reich, aluneci îă

n structura lui. Te identifici cu el. Dar am terminat-o! Spune Ghildei!

Uite povestea... A venit Ia mine cu un coşmar despre un Om F r Chip.ă ă

A...

— Era pacient?

— Da. În felul sta m-a prins. M-a înh at! Dar acum sunt eliberat. S să ăţ ă

pui Ghildei c o s colaborez. M c iesc! M ofer voluntar la orice. Church eă ă ă ă ă

martor...

— Nu-i martor la nimic, strig ă Church. Laş mizerabil! Dup ce ă Ben i-a promis...ţ

— Taci! Crezi c vreau exilul pe viaă ţă? Ca tine? Ai fost destul de nebun s -l creziă

pe Reich. Eu n-o s fac aceeaşi prostieă !

— Sondator laş şi nenorocit! Crezi s-o s scapiă ? Crezi...

— Nu m interesează ă! zbier Tate. N-o s fiu apul isp şitor al lui ă ă ţ ă Reich. Am s -lă

bag la fund. O s fiu în boxa martorilor şi-o s fac tot posibilul s -l ajut pe ă ă ă Powell. Spun

e asta Ghildei, Linc! Spune-le c ...ă

— N-o s faci nimic din toate astea, interveni brusc ă Powell.

— Ce?

— Ai fost educat de Ghild . Înc faci parte din Ghild . De când un sondatoră ă ă

dezv luie lucruri legate de pacientul luiă ?

— N-ai nevoie de dovezi?

— Ba da, dar nu de la tine. N-o s las nici un sondator s ne fac de râs,ă ă ă

ap rând înaintea jura ilor.ă ţ

— Î i po i pierde slujba, dac nu-l prinzi.ţ ţ ă

— La dracu' cu slujba mea! O vreau, şi-l vreau şi pe Reich... dar nu cu pre ulţ

sta. Orice sondator poate fi un pilot iscusit, când orbita e uşoară ă; dar când eşti

încol it, î i trebuie curaj s urmezi Jur mântulţ ţ ă ă . Trebuia s ştii. N-ai avut curajul. Uit -teă ă

la tine, acum...

— Powell, dar eu vreau s te-ajută !

— Nu m po i ajuta. Nu cu pre ul eticiiă ţ ţ !

— Am fost un simplu accesoriu! Strig Tate. M-abandoneziă ? Asta-i etic? Asta-i...

— Uit -te la el, râse ă Powell. Cerşeşte Demolarea. Nu, Gus. O s-ajungem şi la

tine, dup ce punem mâna pe ă Reich. Dar nu vreau s -l prind cu ajutorul t u. Prefer să ă ă

respect Jur mântul.ă

Se întoarse şi p r si cercul de lumin . ă ă ă În timp ce traversa întunericul c tre uşaă

din fa , îl aştept pe ţă ă Church s muşte momeala. Jucase toat scena pentru clipaă ă

aceea... dar, deocamdat , cârligul r mânea nemişcat.ă ă

— Stai pu inţ ! strig ă Church, când Powell deschise uşa, inundând pr v lia cuă ă

lumina argintie şi înghe at a str zii.ţ ă ă

Prefectul se opri în prag.

— Da?

— Despre ce i-ai vorbit lui Tate?

— Jur mântul, ă Jerry. Ar trebui s i-l aminteşti.ă ţ

— Las -m s te citesc în leg tur cu asta.ă ă ă ă ă

— D -i drumulă ! Sunt deschis.

Îşi îndep rt cele mai multe blocaje. Ceea ce ă ă Church nu trebuia s afle eraă

ascuns cu grij şi camuflat cu asocia ii tangen iale şi o structur caleidoscopic , dară ţ ţ ă ă

cu siguran c m tarul nu putea recunoaşte un blocaj neclar.ţă ă ă

— Nu ştiu, rosti Acesta, în cele din urm . Nu m pot decide.ă ă

— Referitor la ce, Jerry? Nu-n eleg.ţ

— Referitor la tine, la Reich şi la arm . Ştiu prea bine, eşti un predicator cuă

vorb dulce, totuşi poate c-ar trebui s te-ascult.ă ă

— E frumos, Jerry. Dar i-am zis, nu promit nimic.ţ

— Poate c faci parte dintre cei care nu trebuie s promit . Poate c necazulă ă ă ă

meu st -n faptul c totdeauna am c utat promisiuni, în loc s ...ă ă ă ă

În acel moment, radarul neobosit al lui Powell depist pe strad moartea. Seă ă

r suci şi trânti uşa, închizând-o.ă

— La podea! Iute!

F cu dup aceea trei paşi spre globul de lumin .ă ă ă

— Ba nu, sus pe tejghea, repede. Jerry, Gus! Gr bi i-v !ă ţ ă

Un tremur uşor cuprinse pr v lia, amplificându-se într-o vibra ie teribil . ă ă ţ ă Powell

lovi veioza, stingând-o.

— S ri i spre suportul l mpii din tavan şi ag a i-v de el! Este o arm ră ţ ă ăţ ţ ă ă

ezonatoare. S ri i!ă ţ

Church icni şi s ri în bezn . ă ă Powell îl înşf c pe Tate de bra .ă ă ţ

— Eşti prea mic, Gus? Întinde bra ele. Te-arunc eu.ţ

Îl împinse pe avocat în sus, şi-l urm , ag ându-se de unul dintre bra eleă ăţ ţ

metalice ale suportului. Cei trei atârnau în spa iu, amortizând vibra iile ucigaşe ceţ ţ

cuprinseser înc perea... vibra ii care creau rezonan e distrug toare în fiecareă ă ţ ţ ă

substan ce venea în contact cu podeaua. Sticl , o el, piatr , plastic... totul eraţă ă ţ ă

sf râmat şi m cinat. Puteau auzi pârâiturile podelei şi bubuiturile din tavan. Tateă ă

gemu.

— Rezist , Gus. E un asasin de-al lui Quizzard. Tipi neglijen i. M-au maiă ţ

sc pat o dat .ă ă

Tate încet orice comunicare. ă Powell sim i cum toate sinapsele conştiente seţ

blocaser . C ut nivelele cele mai ascunse ale avocatului.ă ă ă

— ine-te. ine-te. ine-te. REZIST ! REZIST ! REZIST !Ţ Ţ Ţ Ă Ă Ă

În subconştientul micu ului sondator ap ru spectrul mor ii, şi în clipa aceea ţ ă ţ Pow

ell în elese c nici un fel de antrenament al Ghildei n-avea cum s -l salveze pe Tate.ţ ă ă

Constrângerea mor ii izbi. Mâinile lui Tate se desprinser , şi omule ul c zu pe podea.ţ ă ţ ă

Peste o clip , vibra iile încetar , dar în acea secund ă ţ ă ă Powell auzi zgomotul înfundat,

obscen, al c rnii plesnite. ă Church îl auzi şi el, şi începu s urle.ă

— Linişte, Jerry! Înc nu s-a terminat. in-te bine!ă Ţ

— A-ai a-auzit? AI AUZIT?

— Am auzit. Înc n-am sc pat. in-te bine!ă ă Ţ

Uşa pr v liei se întredeschise. O dâr de lumin ap ru şi cercet podeaua.ă ă ă ă ă ă

Descoperi o gr m joar roşu-cenuşie de carne, sânge şi oase, o privi câteva secunde,ă ă ă

apoi se stinse. Uşa se închise.

— Gata, Jerry. M cred mort. Acum po i zbiera.ă ţ

— Nu pot coborî, Powell. Nu pot c lca pe...ă

— Nu te condamn. Îşi desprinse un bra , îl apuc pe ţ ă Church şi-l balans c treă ă

tejghea. B rbatul ateriz si se cutremur . ă ă ă Powell îl urm , învingându-şi cu greu grea a.ă ţ

— Ziceai c e unul dintre ucigaşii lui Quizzard?ă

— Bineîn eles! Are o trup întreag de psihodrogi. De fiecare dat cândţ ă ă ă

îi prindem şi-i trimitem la Kingston, face rost de alt serie. Ajung la el pe filiă

era drogurilor.

— Dar ce-au cu tine? Am...

— Trezeşte-te, Jerry. Sunt angaja ii lui Reich. A intrat în panic .ţ ă

— Ben? Ben Reich? Dar era pr v lia mea... Puteam s fiu în untru...ă ă ă ă

— Ai şi fost. Ce conteaz ?ă

— Reich n-ar fi vrut s m omoare. E...ă ă

— Oare?

Imaginea unei pisici zâmbind.

Church r sufl adânc. Brusc, explodă ă ă:

— Blestematul dracului! Nenorocit blestemat!

— Nu-i chiar aşa, Jerry. Reich lupt pentru via a lui. Nu te po i aştepta de la el să ţ ţ ă

fie prea m rinimos.ă

— Ei bine, şi eu lupt, iar asta m-a decis. Preg teşte-te, ă Powell. M deschid.ă

Citeşte tot ce ştiu.

*

Dup ce termin cu ă ă Church şi p r si coşmarul cu Tate, ă ă Powell fu recunosc tor laă

vederea ştreng ri ei blonde de acas . Barbara D'Courtney inea un creion negru înă ţ ă ţ

mâna dreapt şi unul roşu în cea stâng . Cu limba scoas printre buze şi ochii negriă ă ă

concentra i, mâzg lea energic pere ii.ţ ă ă ţ

— Fetiţă! Exclam el. Şocat. Ce faciă ?

— Desenez tablouri. Tablouri frumoase pentru t ticu'.ă

— Mul umesc, scumpo. Frumos din partea ta. Acum, vino şi stai cu t ticu'.ţ ă

— Nu, f cu ea, continuând s mâzg leasc .ă ă ă ă

— Nu eşti feti a meaţ ?

— Ba da.

— Şi nu face feti a mea ce-o roag t ticu'ţ ă ă ?

Fata medit asuă pra chestiunii.

— Ba da, încuviin ea. ţă

B g creioanele în buzunar şi se aşez pe canapea, lâng ă ă ă ă Powell.

— Barbara, Barbara, oft prefectul. Graseiatul t u începe s m îngrijoreze.ă ă ă ă

Poate c-ar trebui s por i un aparat de îndreptat din ii.ă ţ ţ

Spusele lui erau doar pe jum tate glum . Ii venea greu s -şi aminteasc faptulă ă ă ă

c pe canapea era aşezat o femeie. Privi în ochii întuneca i si adânci, str lucind cuă ă ţ ă

scânteierea goal a unui pahar de cristal aşteptând s fie umplut cu vin.ă ă

Încetişor, coborî prin nivelele pustii ale min ii conştiente c tre subconştientulţ ă

turbulent, par ial adumbrit deţ

Nori grei, aidoma unei gigantice nebuloase. Înapoia norilor întrez rea o lic rireă ă

slab , o lumini izolat şi copil roas , pe care ajunsese s-o îndr geasc . Dar acum,ă ţă ă ă ă ă ă

pe m sur ce cobora, lic rirea devenea lucirea slab a unei stele topite în infernulă ă ă ă

fierbinte de nov .ă

— Bun , Barbara. Se pare c ...ă ă

Fu întâmpinat cu o asemenea explozie, încât se retrase rapid.

— Hei, Mary! Strig el. Vino repedeă !

Mary Noyes ap ru din buc t rie.ă ă ă

— Iar ai necazuri?

— Înc nu... în curând, poate. Pacienta se-ns n toşestă ă ă e.

— N-am constatat nici o diferen .ţă

— Vii în untru cu mineă ? A f cut contact cu Id-ul propriu. Jos, la cel mai coborâtă

nivel. Aproape c mi-a ars creieriă i.

— Şi ce vrei? O guvernantă? Cineva care s apere secretele pasiunilor ei deă

fetişcană?

— Glumeşti? Eu sunt cel care are nevoie de ap rare, Vino, şi ine-m de mân .ă ţ ă ă

— Le ai pe amândou în palmele ei.ă

— Era o figur de stil. ă Powell privi stânjenit la, chipul calm, de p puş , din fa aă ă ţ

lui, şi la degetele relaxate care-l ineau uşor. S -i d m drumulţ ă ă !

Coborî din nou prin coridoare întunecate, spre furnalul din adâncul fetei, al

fiec rui individ... rezervorul atemporal de energie psihic , lipsit de ra iune, neobosit,ă ă ţ

clocotind cu nepotolita c utare a satisfac iei. Mental, o putea sim i pe ă ţ ţ Mary Noyes

furişându-se dup el. Se opri la o distan sigur .ă ţă ă

— Bun , Barbara.ă

— Ieşi!

— Sunt eu, spiriduşul.

Un val de ur , dirijat c tre el.ă ă

— Mai m ii minte?ă ţ

Ura disp ru în vâltoare, înlocuit de un val de dorin fierbinte.ă ă ţă

— Linc, mai bine întinde-o. Dac nimereşti în haosul sta de durere-plă ă ă

cere, eşti terminat.

— Vreau s g sesc ceva.ă ă

— N-ai ce g si aici. Doar dragoste primar , şi moarte primar .ă ă ă

— Vreau rela iile dintre ea şi tat l ei. Vreau s aflu de ce el se sim ea viţ ă ă ţ

novat.

— Ei bine, eu am plecat.

Vulcanul erupse din nou. Mary disp ruse.ă

Powell se învârti pe muchia h ului, sim ind, explorând, pip ind. Era aidoma unuiă ţ ă

electrician atingând delicat capetele dezgolite ale unor contacte, pentru a vedea care

dintre ele nu transport o înc rc tur zdrobitoare. Un fulger izbucni lâng el. ă ă ă ă ă Îl atinse.

Fu ame it, p şi în lateral, sim ind cum îl înv luie p tura unei autoap r ri instinctive.ţ ă ţ ă ă ă ă

Se relax , l sându-se atras în vârtejul asocia iilor, şi începu s aleag . Se zb teaă ă ţ ă ă ă

permanent, c utând s -şi men in structura de referin ce se n ruia in haosulă ă ţ ă ţă ă

energetic.

Aici se aflau mesajele somatice care alimentau cazanul; miliardele de reac iiţ

celulare, strig tele organice, zumzetul continuu al tonusului muscular, subcuren iiă ţ

senzoriali, torentul sângelui, superheterodina ondulatorie a pH-ului sanguin... toate

r scolite şi învolburate în structura ce alc tuia psihicul fetei. Interminabilele închideriă ă

şi deschideri ale sinapselor declanşau o furtun suplimentar de ritmuri complexe. Şiă ă

acolo, în intersti iile schimb toare, se g seau fragmente de imagini, pe jum taţ ă ă ă te simb

olice; referin e par iale... Nucleul ionizat al gândirii...ţ ţ

Capt o parte dintr-o imagine ocluziv , o urm pân la litera P... c tre asocia iaă ă ă ă ă ţ

senzorial a unui s rut, apoi printr-un nod al re elei spre reflexul infantil al suptului laă ă ţ

sân... la o amintire a... mamei ei? Nu. O doic . Gravat la un loc cu asocia iileă ă ţ

p rin ilor... Negare. Mama-minus... Atinse o flac r de ur copil reasc şi resentiment.ă ţ ă ă ă ă ă

Sindromul Orfanilor. Relu iar şi P-ul, c utând un Pa... Pa-pa... Tat .ă ă ă ă

Brusc se trezi fa -n fa cu el însuşiţă ţă .

Se holb la imaginea ce tremura la limita dezintegr rii, apoi îşi reveniă ă :

— Cine dracu' eşti?

Imaginea îi surâse superb şi disp ru.ă

P... Pa... Pa-pa... Tat . C ldura-dragostei-şi-devotamentului-asociat ... ă ă ă Din nou,

fa -n fa cu propria lui imagine. Acum, nud , puternic , cu tr s turile aureolate deţă ţă ă ă ă ă

dragoste şi dorin . Bra ele întinse.ţă ţ

— Pleac ! M stânjeneşti.ă ă

Imaginea disp ru. ă La dracu'! S-a îndr gostit de mine?ă

— Bun , spiriduşule.ă

Ap ruse imaginea ei, patetic caricaturizată ă: p rul blond în şuvi e, ochii negri caă ţ

nişte pete, chipul frumos redus la planuri lipsite de gra ie... Imaginea p li şi bruscţ ă

figura lui Powell-Puternic-Protector-Patern se n pusti spre el, distrug toare. R maseă ă ă

locului, înfruntând-o. Partea dinspre ceaf purta chipul lui D'Courtney. Urm riă ă

imaginea Janus în jos, prin canale fulgerând de duble perechi, leg turi şi duplicit i,ă ăţ

pân la... ă Reich? Imposi... Da, Ben Reich şi caricatura Barbarei; unul lâng cel lalt caă ă

nişte fra i siamezi, frate şi sor de la pântece în sus, picioarele lor r sucindu-se şiţ ă ă

întorcându-se separat într-un noian de complexit i. B legat de B. Băţ & B. Barbara & Be

n. Pe jum tate lega i prin sânge. Pă ţ e...

— Linc!

O chemare îndep rtat .ă ă

— Lincoln!

Putea s mai aştepte o clip . Imaginea uluitoare a lui ă ă Ben Reich trebuia...

— Lincoln Powell! Pe-aici, nebunuIe!

— Mary!

— Nu te pot g si.ă

— Ies în câteva minute.

— Linc, asta-i a treia oar când încerc s te g sesc. Dac nu ieşi acum,ă ă ă ă

te-ai r t cit pe vecie.ă ă

— A treia oară?

— În trei ore. Te rog. Linc... Cât mai pot...

Se hot rî s porneasc în sus. Dar nu ştia unde era sus. Haosul f r spa iu şiă ă ă ă ă ţ

timp urla în jurul lui. Ap ru imaginea Barbarei D'Courtney, acum caricatur a uneiă ă

sirene senzuale.

— Bun , spiriduşule.ă

— Lincoln, pentru Dumnezeu!

Cuprins pentru moment de panic , se repezi în fiecare direc ie, pân ceă ţ ă

antrenamentul de sondator îl calm . Apoi intr în automatismul Tehnicii Retragerii.ă ă

Blocajele c deau unul dup cel laltă ă ă ; fiecare barier – un pas înapoi c tre lumin . Laă ă ă

jum tatea drumului, o sim i pe ă ţ Mary al turi de el. Îl înso i pân când se reg si înă ţ ă ă

sufragerie, aşezat lâng fata blond , inându-i mâinile. Le d du drumul, de parc -lă ă ţ ă ă

frigeau.

— Mary, am g sit o asocia ie extrem de stranie cu Ben Reich. Un fel deă ţ

leg tur , care...ă ă

Femeia inea în mân o pung cu ghea . I-o puse pe frunte. Îşi d du seama cţ ă ă ţă ă ă t

remura.

— Singurul necaz e c ... S -ncerci s reconstitui cu fragmente din Id, esă ă ă

te ca şi cum ai face o analiz calitativ in b taia soarelui.ă ă ă

Din nou, punga de ghea .ţă

— Nu lucrezi cu particule solide. Lucrezi cu particule ionizate... îndep rtă ă

punga şi privi spre Barbara. Dumnezeule, Mary, cred c puştoaica m iubeşte.ă ă

Imaginea unei broaşte estoase saşii.ţ

— Nu glumesc. Acolo jos, m-am întâlnit cu mine însumi. Am...

— Dar tu?

— Eu ce?

— De ce crezi c n-ai vrut s-o trimi i la spitalul ă ţ Kingston? întreb ă Mary. De ce

crezi c-o citeşti de dou ori pe zi, de când ai adus-o aiciă ? De ce-aveai nevoie de o

dam de companieă ? S - i spun eu, domnule ă ţ Powell...

— Ce s -mi spuiă ?

— Eşti îndr gostit ă de ea! Din clipa când ai întâlnit-o Ia Chooka Frood.

— Mary!

Îi ar t o imagine clar a lui si a Barbarei D'Courtney, imaginea citit cu câtevaă ă ă ă

zile în urm ... Imaginea ce o f cuse s p leasc de gelozie şi mânie. ă ă ă ă ă Powell ştiu c eraă

adev rat.ă

— Mary, scumpo...

— Las -m pe mine. La dracu' cu mineă ă ! O iubeşti, iar fata nu-i sondator. Nu-i nici

m car întreag la minte. A câta parte din ea iubeştiă ă ? A zecea parte? Sau: Ce iubeşti la

ea? Chipul? Subconştientul? Ce se-ntâmpl cu celelalte nou zecimiă ă ? O s le iubeştiă

atunci când le vei descoperi? Lua-te-ar naiba! Îmi pare r u c nu te-am l sat in minteaă ă ă

ei, pân când putrezeaiă !

Se întoarse şi începu s plâng .ă ă

— Mary, pentru numele...

— Taci, suspin ea. Taci draculuiă !... Ai primit un mesaj de la sediu. Trebuie să

pleci imediat spre Space-land. Ben Reich este acolo şi i-au pierdut urma. Au nevoie de

tine. To i au nevoie de tine. De ce m-aş plângeţ ?

12

Powell nu mai vizitase Spaceland de ani de zile. St tea în naveta de poli ie care-ă ţ

l luase din luxul navei Holiday Queen şi privea prin hublou c tre Spaceland, str lucitoră ă

dedesubt precum o es tur din fire de aur şi argint. Surâse, aşa cum f cea mereu înţ ă ă ă

fa a imaginii ce-i ap rea de fiecare dat când z rea sta iunea din spa iu. Era tabloulţ ă ă ă ţ ţ

unui echipaj de exploratori dintr-o galaxie îndep rtat , creaturi stranii, solemne şiă ă

grave, care aterizau pe Spaceland şi-l explorau. Întotdeauna se str duia s -şiă ă

închipuie rapoartele lor finale, dar d dea greş.ă

— E o treab pe m sura Potlogarului ă ă Abe, murmură el.

Cu câteva zeci de ani înainte, Spaceland fusese o câmpie stâncoas , cuă

diametrul de un kilometru, pe un asteroid sterp. Un ipohondru icnit ridicase peţ

câmpie o emisfer transparent de Air-Gel, instalase un generator atmosferic şiă ă

întemeiase o colonie. De atunci, Spaceland crescuse în mod neregulat, întinzându-se

pe sute de kilometri în spa iu. Fiecare nou antreprenor luase pur şi simplu cam unţ

kilometru p trat, îl acoperise cu o cupol transparent şi se apucase de treab . Cândă ă ă ă

inginerii sf tuiser Spaceland-ul c sfera era forma cea mai eficient şi maiă ă ă ă

economic , fusese prea târziu. Platoul continua s se extind .ă ă ă

Pe când naveta descria un ocol, soarele r s ri deasupra Spaceland-ului şi ă ă Powell

putu vedea sutele de cupole

Str lucind pe fondul negru-albastru al spa iului, precum o mul ime de baloaneă ţ ţ

de s pun risipite pe o tabl de şah. Sta iunea balnear ini ial se afla acum în centruă ă ţ ă ţ ă

şi continua s func ioneze. Restul erau hoteluri, parcuri de distrac ii, sanatorii, baă ţ ţ

chiar şi un cimitir. Înspre Jupiter se ridica domul uriaş, de optzeci de kilometri, ce

acoperea Rezerva ia Natural Spaceland, garantând mai mult istorie natural peţ ă ă ă

kilometru p trat decât oricare alt planet .ă ă ă

— S-auzim povestea, rosti Powell.

Sergentul de poli ie înghi i un nod.ţ ţ

— Am urmat întocmai instruc iunile, spuse el. Un urm ritor naiv dup Hassop, şiţ ă ă

altul abil înapoia lor. Primul a fost depistat de prietena lui Reich...

— Prietena?

— Mda... O tip deşteaptă ă: Duffy Wyg&.

— La dracu'! Powell s ri în sus, şi sergentul îl privi surprinsă : Eu însumi am

interogat-o pe fata asta. Niciodat ... Se calmă ă: Se pare c m-a p c lit. Asta-i. Cândă ă ă

întâlneşti o fat dr gu ... Cl tin din cap.ă ă ţă ă ă

— Deci, relu sergentul, a ghicit momeala, iar când a intrat în joc cel adev rat,ă ă

în Spaceland a ap rut ă Reich cu t mb l u.ă ă ă

— Adică?

— Cu un iaht particular. A avut un accident spa ial şi-a solicitat ajutor urgent. Unţ

mort. Trei r ni i, inclusiv ă ţ Reich. Prova iahtului era distrus . O neglijen sau un roi deă ţă

meteori i. L-au dus pe ţ Reich la spital, unde b nuim c -şi aranjase ceva. Când ne-amă ă

trezit, disp ruse. Hassop la fel. Am f cut rost de un sondator poliglot şi-am c utat înă ă ă

patru limbi. Nimic!

— Bagajele lui Hassop?

— Disp rute şi ele.ă

— La naiba! Trebuie neap rat s -i descoperim pe Hassop şi bagajele. Ele suntă ă

obiectivul nostru. Hassop e şeful Codurilor pentru Monarch. Avem nevoie de el pentru

ultimul mesaj trimis de Reich lui D'Courtney, şi r spunsă ul acestuia...

— Lunea dinaintea crimei?

— Exact. Probabil asta a declanşat totul. Este posibil ca Hassop s aib asupraă ă

lui şi registrele financiare ale lui Reich. Ele pot dezv lui unui juriu motivele ce l-auă

împins pe Ben s -l ucid pe D'Courtney.ă ă

— Şi care-ar fi acestea?

— În Monarch umbl vorba c D'Courtney îl adusese pe ă ă Reich cu spatele la peret

e.

— A i g sit arma şi ocaziaţ ă ?

— Da şi nu. L-am citit complet pe Jerry Church, dar e susceptibil. Putem

demonstra c ă Reich a avut ocazia. Demonstra ia va rezista dac şi celelalte douţ ă ă

rezist . Putem explica modul cum s-a comis crima. Va rezista dac şi celelalte două ă ă

rezist . Acelaşi lucru e valabil şi pentru motiva ie. Sunt precum trei stâlpi de ă ţ wigwam.

Fiecare din ei are nevoie şi de ceilal i doi. Niciunul nu poate rezista singur. Asta-iţ

p rerea lui Moş Moise. De asta ne trebuie Hassop.ă

— Pot jura c n-au p r sit Spaceland-ul. M car de atâta lucru sunt sigur...ă ă ă ă

— Nu trebuie s mori de inim rea c te-a p c lit ă ă ă ă ă Reich. Nu eşti singurul.

Inclusiv eu am p it-o.ăţ

Sergentul cl tin am rât din cap.ă ă ă

— Încep imediat s sondez prin Spaceland, zise ă Powell când naveta se apropie

de intrarea ecluzei, dar vreau mai întâi s verific o ipotez . Ar ta i-mi cadavrul.ă ă ă ţ

— Care cadavru?

— Cel din accidentul lui Reich.

La morga poli iei, aşezat pe o pern -pneumatic , în staz criogenic , cadavrulţ ă ă ă ă

ar ta un chip mutilat, cu pielea alb şi barb roşcovan .ă ă ă ă

— Îmhî, f cu ă Powell. Keno Quizzard.

— Îl cunoaşte iţ ?

— Un tic los. Lucra pentru ă Reich şi, brusc, a devenit prea periculos ca s mai fieă

folosit. Pariez c accidentul a fost o înscenare, pentru a ascunde un omor.ă

— Drace! Explod poli istul. Ceilal i doi tipi sunt grav r ni i. Poate c ă ţ ţ ă ţ ă Reich a

simulat un accident. S zicem... îns iahtul era distrus, iar tipii ia...ă ă ă

— Ei sunt r ni i şi iahtul distrus. Şi ce dacă ţ ă? Quizzard a amu it pentru totdeauna,ţ

iar pentru Reich asta-i mult mai important. A avut grij de el. N-o vom dovediă

niciodat , dar nici n-o s fie necesar, dac -l g sim pe Hassop. Asta-i suficient s -l ducă ă ă ă ă ă

la Demolare pe amicul Reich.

*

Purtând pantalonii la mod , mula i pe picior (în Spaceland, hainele sport erauă ţ

pictate în anul acela), Powell începu un turneu fulger al balonaşelor de s pun... hotelulă

Victoria, hotelul Sportivilor, Magic, Acas De-Acas , Ye New New Babblesberg,ă ă

Mar ianul (foarte şic), Venusberg (foarte porno), şi celelalte... Leg conversa ii cuţ ă ţ

str ini, descriind în vreo şase graiuri pe vechii şi dragii s i prieteni şi citindu-şi uşoră ă

interlocutorii, pentru a se asigura c nu-i cunoşteau pe ă Reich şi Hassop. Apoi,

r spunsurile. Nu. Întotdeauna, nu.ă

Sondatorii erau mai accesibili – şi Spaceland-ul era plin de ei, muncind sau

distrându-se –, dar r spunsurile erau mereu negative.ă

O întrunire la Solar Rheims... sute de participan i, cântând şi f când m t nii,ţ ă ă ă

într-un festival al renaşterii verii. R spunsuri Negative. Curse Nautice pe Marte la Elă

Acas ... b rci şi şalupe, zburând peste ape, în salturi prelungi, aidoma unor pietriceleă ă

pre ioase. R spunsuri Negative. Sta iunea Chirurgiei Plastice... sute de corpuri şi fe eţ ă ţ ţ

bandajate. R spunsuri Negative. Polo în imponderabilitate. R spuns Negativ. Izvoareleă ă

Sulfuroase Fierbin i. Izvoarele Sulfuroase Albe. Izvoarele Sulfuroase Negre. Izvoareleţ

Nesulfuroase... R spunsuri ă Negative.

Descurajat şi obosit, Powell se opri în Cimitirul Zorilor Solare. Cimitirul sem naă

cu un parc englezesc... alei pavate şi stejari, frasini şi ulmi, petece minuscule de

gazon. Muzic discret oferit de cvartete de coarde automate, ascunse prină ă ă pavilioan

e invizibile. Powell începu s zâmbeasc .ă ă

În mijlocul cimitirului se g sea reproducerea perfect a catedralei ă ă Notre Dame.

Dedica ia fusese scris cu înflorituriţ ă : Micu ului Kirk Din Viroag . Din botul uneia dintreţ ă

himerele din turn r suna un glă as mieros: „VENI I SA VEDE I DRAMELE ZEILORŢ Ţ

ÎNF IŞATE ÎN VIBRANTE MONT RI AUTOMATE LA MICU UL KIRKĂŢ Ă Ţ DIN VIROAGA. MOISE

PE MUNTELE SINAI, R STIGNIREA LUI Ă CRISTOS, MOHAMED SI MUNTELE, LAO TSE ŞI

LUNA, REVELA IA M RIEI Ţ Ă BARKER EDDY, ÎN L AREA LUI Ă Ţ BUDA, DEZV LUIREAĂ

SINGURULUI ŞI ADEV RATULUI ZEU-GALAXIEĂ ...” Pauz , apoi pe un ton mai prozaică :

„CONFORM NATURII SFINTE A ACESTEI REPREZENTATII, INTRAREA SE FACE NUMAI PE

BAZ DE BILET. BILETELE SE VÂND LA CASĂ Ă”. O alt voce, ofensat si rug toareă ă ă :

„ATEN IUNE C TRE TOTI ADORATORII! ATEN IUNE C TRE TO I ADORATORIIŢ Ă Ţ Ă Ţ ! VĂ

RUG M... EVITA I CONVERSA IILE CU GLAS TARE ŞI RÂSETELEĂ Ţ Ţ !”

Un clic, şi o alt himer începu s peroreze pe alt limb . ă ă ă ă ă Powell izbucni în râs.

— Ar trebui s - i fie ruşine, rosti înapoia lui o fat .ă ţ ă

— Îmi cer scuze, spuse prefectul, f r s se întoarc . „Evita i conversa iile cuă ă ă ă ţ ţ

glas tare şi râsetele”. Nu crezi c -i ridicol...ă

Structura TP a fetei îl izbi; se r suci s -i vad figura. În fata lui st tea ă ă ă ă Duffy Wyg

&.

— Hei, Duffy!

Încrunt tura i se preschimb în uimire, urmat de un zâmbet rapid.ă ă ă

— Domnul Powell! exclam ea. Poli aiulă ţ ! Îmi datorezi un dans.

— Î i datorez nişte scuze, replic ţ ă Powell.

— Încântat . N-am destule. Astea pentru ce suntă ?

— Pentru c te-am subestimat.ă

— Eterna poveste a vie ii meleţ ... îl apuc de bra şi pornir pe alee. Ia spune,ă ţ ă

cum de-a învins ra iuneaţ ? M-ai privit atent şi...?

— Mi-am dat seama c eşti cea mai deşteapt persoan care lucreaz pentru ă ă ă ă Be

n Reich.

— Sunt deşteapt . Am f cut, într-adev r, câte ceva pentru ă ă ă Ben... dar

complimentul sta are nişte dedesubturi. Ce s-a întâmplată ?

— Coada lui Hassop...

— Nu s-ar putea ceva mai explicit?

— Ne-ai luat coada, Duffy. Felicit riă !

— Aha! Hassop e c lu ul t u ă ţ ă domestic. Un accident petrecut in copil rie ă l-a r pită

de încununarea gloriei unui cal. Ai pus una artificial ...ă

— Termin , ă Duffy. Nu ine.ţ

— Atunci l-ai schimbat pe el. Îl privi, pe jum tate serioas , pe jum tateă ă ă

amuzată: Despre ce naiba vorbeşti?

— O s - i silabisesc, s -n elegi. Aveam o coad dup Hassop. O coad este oă ţ ă ţ ă ă ă

umbr , o iscoad , un agent secret care are misiunea de a urm ri un suspect...ă ă ă

— M-am prins. Ce-i aia: Hassop?

— Un b rbat care lucreaz pentru ă ă Ben Reich. Şeful Codurilor Monarch.

— Şi ce i-am f cut eu agentului vostruă ?

— Urmând instruc iunile lui ţ Reich, l-ai cunoscut, l-ai sedus, l-ai îndep rtat de laă

ocupa ia lui, inându-l zi dup zi la pian, şi...ţ ţ ă

— Stai pu inţ ! rosti t ios ă Duffy. Îl cunosc. Micu şi prostu . S l murim lucrurilţ ţ ă ă e...

Era copoi?

— Duffy, te rog...

— Am pus o întrebare.

— Da, era poli ist.ţ

— Şi-l urm rea pe acest Hassopă ?

— Da.

— Hassop... Un tip oxigenat, cu ochi albaştri

Powell încuviin .ţă

— Cretinul, murmur ă Duffy. Cretinul naibii! Se întoarse furioas c tre pă ă refect:

Crezi c -s din alea care fac lucruri murdareă ? De ce, m i... sondatoră ?! Ascult -m , ă ă Pow

ell. Reich m-a rugat s -i fac un serviciu. A spus c aici se afl un tip care lucreaz laă ă ă ă

un cod muzical interesant. Dorea s -l verific. De unde dracu' s ştiu c era omulă ă ă

vostru? De unde s ştiu c iscoada voastr f cea pe muzicianulă ă ă ă ?

— Vrei s spui c ă ă Reich te-a p c lită ă ?

— Ce altceva? D -i drumul şi citeşte-m . Dac ă ă ă Reich nu era în Rezerva ie, puteaiţ

sonda înşel toria asta...ă

— Stai aşa! o întrerupse brusc b rbatul. ă

Trecu de bariera ei conştient şi o citi atent şi total vreme de zece secunde.ă

Apoi se întoarse şi-o rupse la fug .ă

— Hei! ip Ţ ă Duffy. Care-i verdictul?

— Medalia de Onoare, strig ă Powell peste um r. i-o aduc imediat ce g sesc peă Ţ ă

cineva.

— Nu vreau pe cineva. Te vreau pe tine.

— Asta-i necazul t u, ă Duffy. Vrei pe oricine.

— Cu-u-u-um?

— Ori-ci-ne!

— VĂ RUGĂM... EVITA I CONVERSA IILE CUŢ Ţ GLAS TARE ŞI RÂSETELE!

*

Powell îl g si pe sergentul de poli ie în teatrul Globe, unde o superb actriă ţ ă ţă

Ester vr jea mii de spectatori cu interpretarea ei – interpretare datorat , în egală ă ă

m sur , sensibilit ii sale telepatice şi perfectei tehnici dramatice. Imun la frumuse eaă ă ăţ ţ

actri ei, poli istul inspecta cu o privire sumbr auditoriul. ţ ţ ă Powell îl apuc de bra şi-lă ţ

scoase afar .ă

— Este în Rezerva ie, spuse el. Împreun cu Hassop şi bagajele. Un alibi perfect.ţ ă

Era zguduit de accident şi avea nevoie de odihn . Bineîn eles, şi de un tovar ş. Are ună ţ ă

avans de opt ore.

— În Rezerva ie, ziciţ ? medit sergentul. Şase mii de kilometri p tra i şi atâteaă ă ţ

blestemate de animale, reliefuri şi climate câte n-ai v zut în trei vie i.ă ţ

— Care-s şansele ca Hassop s aib un accident fatal, dac n-a avut dejaă ă ă

vreunul?

— Nu m hazardez în presupuneri...ă

— Dac vrem s -l g sim pe Hassop, ne trebuie un Helio şi s ne-apuc m imediată ă ă ă ă

de treab .ă

— Nu merge. În Rezerva ie nu-s permise mijloacele mecanice de transport.ţ

— Asta-i o urgen . Moş Moise are nevoie de Hassop!ţă

— Las -l s se certe cu Consiliul Spaceland. ă ă În trei, patru s pt mâni ob ineă ă ţ

aprobarea.

— Adic dup ce Hassop e mort şi-ngropat. Dar radarul şi sonarulă ă ? Le putem

programa cu structura lui Hassop şi...

— N -ţ ţ! În Rezerva ie nu se permite nici un fel de mijloc mecanic sau electronic,ţ

cu excep ia aparatelor de fotografiat.ţ

— Ce dracu-i cu Rezerva ia astaţ ?

— Natur , puritate sut la sut , garantat pentru aventurieri. Intri acolo peă ă ă ă

propriul t u risc. Elementele de pericol constituie condimentul excursiei.ă Te-ai prins?

Lup i cu elementele naturii, cu animalele s lbatice. Te sim i primitiv şi reînvigorat. Aşaţ ă ţ

spun reclamele...

— Şi ce faci acolo? Freci dou be e între eleă ţ ?

— Bineîn eles. Te descurci pe cont propriu. ţ Î i cari alimente şi un ecran deţ

protec ie, s nu te m nânce urşii. Dac vrei foc, ţ ă ă ă iţ -l faci singur. Dac vrei s vâneziă ă

animale, î i faci arme. Vrei s pescuieşti, la fel. Tu – contra naturii. Îns mai-nainte,ţ ă ă

semnezi un act, în cazul în care natura învinge.

— Atunci, cum o s -l g sim pe Hassopă ă ?

— Semn m actele şi intr m dup el.ă ă ă

— Noi doi? S acoperim şase mii de kilometri p tra i de geografieă ă ţ ? De câ iţ

poli işti po i face rostţ ţ ?

— Maxim zece.

— Deci, şase sute de kilometri p tra i pe cap de omă ţ ? Imposibil!

— Poate reuşeşti s convingi Consiliul... Nuă ! Chiar dac-ai reuşi, dureaz oă

s pt mân pân se întruneşte. Stai pu ină ă ă ă ţ ! Nu-i po i g si, transmi ându-le mesajeţ ă ţ

urgente? Cum face i voi, sondatorii...ţ ?

— Nu pot decât s -i receptez. Pot transmite doar unui alt sondator, aşa c ... Heiă ă !

Ia stai! E o idee!

— Ce anume?

— Omul este un mijloc mecanic sau electronic?

— Nici, una, nici alta.

— E o inven ie a civiliza ieiţ ţ ?

— Nu prea.

— Atunci o s fac nişte recrut ri rapide, şi o s -mi iau „radarul” personal înă ă ă

Rezerva ie.ţ

Aşa s-a declanşat o brusc patim pentru natur , încercat de un renumită ă ă ă

avocat, în toiul unor delicate negocieri contractuale într-una din luxoasele s li deă

conferin ale Spaceland-ului. Aceeaşi patim o sim ir secretarul unui scriitor faimos,ţă ă ţ ă

un judec tor de pace, un analist care examina clien ii hotelului United, un ă ţ designer

industrial, un inginer, preşedintele Comitetului pentru Sesiz ri şi Reclama ii,ă ţ

superintendentul cibernetician al Titanului, un secretar al Psihologiei Politice, doi

membri ai Cabinetului, cinci lideri parlamentari şi nenum ra i al i Esperi, afla i înă ţ ţ ţ

Spaceland la odihn sau cu treburi.ă

Asaltar intrarea Rezerva iei într-o manier uniform , de vacan , cuă ţ ă ă ţă

echipament asortat. Cei înştiin a i suficient de devreme purtau inut de campanie.ţ ţ ţ ă

Ceilal i nu, iar paznicii ului i, scotocind dup obiecte interzise, avur ocazia s vad unţ ţ ă ă ă ă

nebun în costum impecabil, cu floare la rever, purtând un rucsac în spate. Îns to iă ţ

aceşti iubitori ai naturii de ineau h r i detaliate ale Rezerva iei, caroiate cu extremţ ă ţ ţ ă

precizie.

Deplasându-se cu rapiditate, se r spândir şi împânzir minicontinentulă ă ă

Rezerva iei. Banda ţ TP era supraaglomerat de comentariile şi informa iile schimbateă ţ

în sus şi-n jos, de-a lungul radarului viu, în care Powell ocupa pozi ia central .ţ ă

— Hei! Nu-i cinstit; am de urcat un munte.

— Aici ninge. E v-v-viscol.

— Mlaştini şi (brr!) ân ari în sectorul meu.ţ ţ

— Sta i aşaţ ! Un grup în fa , Linc, Sectorul ţă 21.

— Transmite imaginea.

— Uite...

— Îmi pare r u. Nu-s ei.ă

— Un grup, Linc. Sectorul 9.

— S -i vedem.ă

— ştia-s...Ă

— Nu. Nu sunt ei.

— Un grup, Linc! Sectorul 17.

— Arat -i.ă

— Hei! Un blestemat de urs!

— Nu fugi! Trateaz cu el.ă

— Un grup, Linc. Sectorul 12.

— Arat -i.ă

— Uite...

— Nu.

— HAAAAAA-pciu!

— sta-i Ă viscolul?

— Nu, un nor de praf.

— Un grup, Linc! Sectorul 41.

— Arat -i.ă

— ştia.Ă

— Nu-s ei.

— Cum coborî dintr-un palmier?

— Cum a i ajuns acolo, domnule judec torţ ă ?

— Habar n-am. M-a ajutat un elan.

— Un grup, Linc! Sectorul 37.

— Trimite imaginea.

— Uite-o.

— Nu.

— Un grup, Linc! Sectorul 60.

— D -i drumu'.ă

— Uite poza.

— Treci mai departe.

— Cam cât mai avem de mers?

— Au cel pu in opt ore avans.ţ

— Nu. Corec ie, sondatori. Au pornit acum opt ore, dar avantajul lor s-aţ

redus.

— Vrei s explici chestiă a asta, Linc?

— S-ar fi putut ca Reich s nu fi mers în linie dreapt . Se poate s fi dată ă ă

ocoluri unui loc preferat, suficient de aproape de intrare.

— Preferat pentru ce?

— Pentru crim .ă

— Scuza i-mţ ă! Cum îl po i convinge pe un tigru s nu te m nânceţ ă ă ?

— E o chestiune de psihologia politicii.

— Folosi i ecranul de protec ie, domnule senator.ţ ţ

— Un grup, Linc! Sectorul 1.

— Trimite i o imagine, domnule ţ superintendent.

— Aceştia sunt.

— Trece i de ei, domnule. ţ Sunt Reich şi Hassop.

— CE?!

— Nu v tr da i cu nimic. Nu trebuie s trezi i b nuieli. Dep şi i-i. Cândă ă ţ ă ţ ă ă ţ

a i ieşit din raza lor vizual , porni i spre sectorul ţ ă ţ 2. Cu to ii v îndrepta iţ ă ţ

c tre ieşire şi p r si i Rezerva ia. V mul umesc mult. De-aici încolo, mă ă ă ţ ţ ă ţ ă

descurc pe cont propriu.

— Las -ne şi ă pe noi, Linc.

— Nu. Este nevoie de şiretenie. Reich nu trebuie s ştie c -l r pesc peă ă ă

Hassop. Totul trebuie s par logic, natural şi necondamnabil. E, de fapt, ună ă

furt.

— Şi tu eşti ho ul.ţ

— Apropo, Powell, cine-a furat timpul probabil?

Sondatorii care se îndep rtau sim ir un val de roşea .ă ţ ă ţă

*

Cei doi kilometri p tra i de Rezerva ie erau acoperi i de o jungl umed ,ă ţ ţ ţ ă ă

ml ştinoas , luxuriant . Odat cu l sarea întunericului. ă ă ă ă ă Powell se îndrept încetişoră

spre focul aprins de Reich într-o poian , pe malul unui lac micu . Apa era plin deă ţ ă

hipopotami, crocodili şi alte animale. Arborii si terenul clocoteau de via . Întreagaţă

jungl era un omagiu adus inteligentei ecologilor Rezerva iei, care putuser asamblaă ţ ă

şi echilibra natura pe un vârf de ac. Iar ca tribut pl tit acestei naturi, ecranul deă

protec ie al lui ţ Reich era pus în func iune.ţ

Powell putea auzi ân arii v itându-se, ne m sur ce se izbeau de suprafa aţ ţ ă ă ă ţ

exterioar a barierei, precum si r p itul, ca de grindin , al insectelor mai mariă ă ă ă

lovindu-se de zidul invizibil. El nu putea risca s -şi pun în func iune propriul ecrană ă ţ :

câmpurile de for bâzâiau încet, iar ţă Reich avea auzul ager. Se întinse înainte şi

sond .ă

Hassop era destins, relaxat. Încântat de ideea intimit ii cu atotputernicul s uăţ ă

sef, pu in alarmat la gândul c rola lui de film con inea soarta lui ţ ă ţ Ben Reich. Lucrând

febril la un puternic arc primitiv, Reich pl nuia accidentul ce urma s -l elimine peă ă

Hassop. Arcul si tolba cu s ge i cu vârfurile arse în foc r piser cele opt ore de avansă ţ ă ă

ini ial. Nu po i ucide un om într-un accident de vân toare, dac nu vânezi.ţ ţ ă ă

Powell se l s în genunchi si se târî înainte, cu sim urile concentrate asupraă ă ţ

percep iilor lui ţ Reich. Încremeni din nou, citind ALARM în mintea acestuia. MagnatulĂ

se ridic în picioare, cu arcul preg tit şi o s geat înstrunit , scrutând atentă ă ă ă ă

întunericul.

— Ce-i, Ben? murmur ă Hassop.

— Nu ştiu. Ceva...

— La naiba. N-avem bariera?

— Uit mereu de ea.

Reich se aşez la loc şi a â focul, îns nu uitase bariera. Instinctul viclean ală ţ ţă ă

asasinului îl avertiza vag, persistent... Iar Powell nu putea decât s se minuneze deă

complicatul mecanism de supravie uire al min ii omeneşti. Îl citi din nou pe ţ ţ Reich.

B rbatul recursese în mod mecanic la blocajul muzical pe care-l asocia momentelor deă

criz . ă Mai tare, zise Tensor. Mai tare, zise Tensor. Nelinişti, tensiuni şi disens

iuni au început. Înapoia refrenului era un haos; dorin a de a ucide repede...ţ

s lbatic... de a ucide acum şi a falsifica mai târziu adev rul...ă ă

Când Reich se întinse dup arc, ferindu-şi prudent ochii de Hassop, dar cuă

mintea concentrat asupra inimii pulsânde care-i era inta, prefectul se precipită ţ ă

înainte. Nu apuc s parcurg trei metri şi cuvântul ALARMA invad iar şi mintea lui ă ă ă ă ă R

eich; acesta s ri în picioare. Smulse din foc un vreasc arzând ă şi-l azvârli în bezn ,ă

c tre locul unde se afla ă Powell. Ideea şi execu ia fur atât de rapide, încât ţ ă Powell nu

anticip ac iunea. Ar fi fost dezv luit de lumin , dac ă ţ ă ă ă Reich n-ar fi uitat bariera. Zidul i

nvizibil opri tor a în mijlocul zborului, f când-o s cad pe sol.ţ ă ă ă

— Cristoase! strig ă Reich şi se r suci brusc spre Hassop.ă

— Ce-i, Ben?

În loc de r spuns, ă Reich. Încord arcul ă şi-l îndrept c tre şeful Codurilor. Acestaă ă

s ri în picioare.ă

— Ben, fii atent! Tragi în mine!

Pe neaşteptate, Hassop se arunc într-o parte, evitând s geata.ă ă

— Ben! Pentru numele...

Brusc, Hassop în elese totul. Se r suci cu un strig t în buşit şi fugi de lâng foc,ţ ă ă ă ă

în vreme ce Reich încorda alt s geat . Alergând cu disperare, se izbi de barier şiă ă ă ă

ricoş din zidul invizibil. O s geat îi şuier pe lâng um r.ă ă ă ă ă ă

— Ben! R cni el.ă

— Nenorocitule, mârâi Reich, potrivind o nou s geat .ă ă ă

Powell s ri înainte si ajunse la marginea barierei. N-o putea dep şi. În untru,ă ă ă

Hassop alerga urlând, urm rit de ă Reich, cu arcul pe jum tate încordat, preg tindă ă

lovitura decisiv . Hassop se izbi din nou de barier , c zu, se târî si reveni în picioare,ă ă ă

reluând alergarea precum un şobolan h ituit.ă

— Iisuse, murmur ă Powell. P şi înd r t în bezn , gândindu-se cu înfrigurare la oă ă ă ă

solu ie.ţ

Urletele lui Hassop treziser jungla şi urechile îi r sunau de ecourile r getelor.ă ă ă

Trecu pe banda TP, pip ind, atingând, sim ind. Nu exista nimic altceva decât frică ţ ă

oarb , furie oarb , instinct orb. Hipopotamii vâscoşi si plesc ind... crocodilii surzi,ă ă ă

furioşi, fl mânzi... swambats, furioşi ca rinocerii cei de dou ori mai mici decât ei. Laă ă

un sfert de kilometru dep rtare, recepta slab elefan i, cerbi ucigaşi, feline gigană ţ tice...

— Merit s -ncerc, îşi spuse. Bariera trebuie str puns . E unica şans .ă ă ă ă ă

Îşi ecran nivelele superioare, mascând totul cu excep ia canalelor emotive, siă ţ

transmise: fric , fric , spaim , fric ..., coborând pân la nivelul cel mai primitiv ală ă ă ă ă

sentimentelor. Fric . Fric . Spaim . Fric . FRIC – FUGI – SPAIM – FRIC – FUă ă ă ă Ă Ă Ă

GI – SPAIM – FUGI!Ă

Fiecare pas re, din fiecare cuib, se trezi ipând. Maimu ele r spunser zbierândă ţ ţ ă ă

şi zguduir mii de ramuri în fuga lor dezordonat . O canonad de explozii acvaticeă ă ă

r sun dinspre lac, în timp ce turma de hipopotami p r sea mlaştinile, urmat de oă ă ă ă ă

teroare oarb . Jungla era cutremurat de trâmbi rile asurzitoare ale elefan ilor şi deă ă ţă ţ

bubuitul ritmic al înaint rii lor. ă Reich auzi totul şi încremeni, ignorându-l pe Hassop,

care continua s alerge, gâfâind şi urlând, de la un perete la cel lalt al barierei.ă ă

Hipopotamii izbir primii bariera, într-un val orb. Erau urma i de swambats siă ţ

crocodili. Apoi venir elefan ii. Dup aceea, cerbii, zebrele, antilopele... ă ţ ă turme uriaşe şi

masive. Nicicând în istoria Rezerva iei nu mai existase o asemenea panic . Niciţ ă

proiectan ii ecranului defensiv nu anticipaser un astfel de atac în mas . Bariera lui ţ ă ă R

eich se pr buşi cu zgomot de sticl spart .ă ă ă

Hipopotamii ajunser la foc, îl c lcar şi-l stinser . ă ă ă ă Powell âşni prin întuneric,ţ

apuc bra ul lui Hassop şi târî b rbatul terorizat de-a curmezişul poienii, c tre bagaje.ă ţ ă ă

O copit îl izbi violent, aruncându-l în lateral, dar nu-i d du drumul lui Hassop şi dibuiă ă

pre ioasa rol de film. ţ ă În bezna deplin , ă Powell putea distinge animalele dup emisiileă

frenetice pe banda TP. Tr gându-l dup sine pe şeful Codurilor, evit torentul centrală ă ă

de animale şi, împreun , se ad postir înapoia unui trunchi gros de ă ă ă lignum vitae.

Acolo îşi trase r suflarea şi b g rola în buzunar. Hassop plângea. ă ă ă Powell îl sim ea peţ

Reich, la treizeci de metri dep rtare, cu spatele rezemat de un accacia, cu mâinileă

încleştate pe arc şi s geat . Era derutat, furios, îngrozit... dar teaf r înc . Mai presusă ă ă ă

de orice, prefectul îl dorea teaf r pentru Demolare.ă

Powell scoase propria lui barier defensiv şi-o azvârli în poian , c tre resturileă ă ă ă

focului, unde Reich avea s-o g seasc cu uşurin . Apoi se întoarse şi-l împinse peă ă ţă

şeful Codurilor c tre ieşirea din Rezerva ie.ă ţ

13

Cazul Reich era gata pentru prezentarea final înaintea procurorului districtual.ă

Powell spera s fie gata şi pentru acel monstru cinic al faptelor şi al dovezilor, Moşă

Moise.

Prefectul şi echipa lui se reunir în înc perea lui Moise. În mijloc se afla o masă ă ă

rotund , pe care se construise o machet transparent a od ilor-cheie din casa ă ă ă ă Beau

mont, populate de androizi miniaturali, reprezentând dramatis personae. Specialiştii în

reproduceri ai laboratorului f cuser o treab extraordinar , reuşind pân şiă ă ă ă ă

caracterizarea personajelor. Minusculii Reich, Tate, Beaumont şi ceilal i se deplasauţ

cu mişc rile caracteristice originalelor. Lâng mas era stocat documenta iaă ă ă ă ţ

preg tit de echip .ă ă ă

Moş Moise ocupa întregul perete circular al s lii. Multiplii s i ochi clipeau cuă ă

r ceal . Multiplele sale memorii zbârnâiau şi bâzâiau. Gura, conul unui difuzor, atârnaă ă

c scat de uimire dinaintea prostiei umane. Degetele, tastele unei maşini de imprimată ă

multiflex pe band , erau gata s tip reasc verdictul logic. Moise era Computerul – ă ă ă ă Ac

uzator – Mozaic – Multiplex al procurorului districtual, ale c rui decizii încununauă

preg tirea, prezentarea şi verdictul fiec rui că ă az juridic.

— N-o s -l deranj m de la început pe Moise, se adres ă ă ă Powell procurorului. Mai

întâi, o s studiem reconstituirea şi-o s verific m graficul orar al crimei. Există ă ă ă un

dosar temporal. Îl pute i consulta, în timp ce se desf şoar ac iunea. Dac descoperi iţ ă ă ţ ă ţ

ceva în neregul , v nota i şi analiz m.ă ă ţ ă

Încuviin c tre De Santis, h r uitul şef al Laborator, care întreb încetţă ă ă ţ ă :

— Unu la unu?

— E ni el prea repede. F -o unu la doi.. Mişc ri încetinite la jum tate.ţ ă ă ă

— În ritmul sta, androizii vor p rea ireali, pufni De Santis. P cat... Ne-amă ă ă

chinuit dou s pt mâni, şi-acum...ă ă ă

— Nu-i nimic. O s -i admir m mai târziu.ă ă

De Santis fu gata s se r zvr teasc , apoi atinse un buton. Imediat, macheta seă ă ă ă

ilumin şi p puşile înviar . Inginerii de sunet creaser si un fundal. Se auzeau râsete,ă ă ă ă

conversa ii si muzic . În holul principal al Casei Beaumont, modelul pneumatic alţ ă

Mariei urc pe un podium, inând în mâini o carte minuscul .ă ţ ă

-— Este ora 11:09, vorbi Powell c tre asisten ii procurorului. Deasupra macheteiă ţ

exist un ceas, sincronizat cu mişcarea încetinit .ă ă

Oamenii procurorului studiar în t cere modelul miniatural, f când însemn ri peă ă ă ă

m sur ce androizii reproduceau ac iunile din timpul petrecerii fatale. O dat în ă ă ţ ă plus,

Maria Beaumont citi regulile Sardelu ei. Luminile p lir şi se stinser . ţ ă ă ă Ben Reich se

îndrept încetişor c tre sala de muzic , coti la dreapta, urc sc rile în galeria deă ă ă ă ă

pictur , trecu prin uşile de bronz ce duceau în apartamentul – orhidee, orbi şi paraliză ă

paznicii lui D'Courtney, apoi intr în apartament.ă

Şi iar şi, ă Reich se trezi fa în fa cu D' ţă ţă Courtney, se apropie de el, scoase din

buzunar un ucigaş pistol-stilet şi deschise cu for a maxilarele lui D'Courtney, în vremeţ

ce b trânul se zb tea neputincios. Şi din nou, o uş a apartamentului – orhidee seă ă ă

deschise brusc, l sând-o s intre pe Barbara D'Courtney într-o c maş de noapte dină ă ă ă

m tase alb . Şi ea cu ă ă Reich se luptar , pân când b rbatul explod ceafa rivalului s uă ă ă ă ă

cu o împuşc tur prin gur .ă ă ă

— Am nuntele le am de la fiica victimei, murmur ă ă Powell. Prin sondaj. Sunt aute

ntice.

Barbara D'Courtney se târî spre trupul tat lui ei, apuc arma şi fugi dină ă

apartament, urm rit de ă ă Reich. Acesta întârzie, orbec ind prin casa întunecat , şi fataă ă

ieşi pe uşa din fa . Dup aceea, ţă ă Reich se întâlni cu Tate şi amândoi o pornir spreă

camera de protec ie, pref cându-se c joac Sardelu a. Drama se termin cu oaspe iiţ ă ă ă ţ ă ţ

n v lind în apartamentul – orhidee, unde se înghesuir în jurul cadavrului. Apoi,ă ă ă

p puşile încremenir într-un tablou grotesc.ă ă

Urm o t cere prelungit .ă ă ă

— Bun, rosti Powell. Asta a fost ac iunea. Acum s -i d m datele lui Moise, pentruţ ă ă

o prim estimare. Mai întâi ocazia. Nu se poate nega c Sardelu a i-a oferit lui ă ă ţ Reich pr

ilejul cel mai bun.

— De unde ştia Reich c urma s se joace Sardelu aă ă ţ ? întreb procurorul.ă

— El a cump rat cartea şi i-a trimis-o Mariei ă Beaumont. În felul acesta, şi-a

asigurat circumstan ele.ţ

— De unde era convins c avea s se joace tocmai jocul acelaă ă ?

— Ştia c Mariei îi plac astfel de jocuri, iar Sardelu a era singurul descifrabil dină ţ

carte.

— Nu ştiu..., se sc rpin în cap procurorul. Lui Moise îi trebuie mult pân s seă ă ă ă

conving . Introdu, totuşi, datele. R u nu poate s -i fac .ă ă ă ă

Uşa camerei zbur în l turi şi comisarul Crabbe p trunse în înc pere, parcă ă ă ă ă

dirijând o parad .ă

— Domnule prefect Powell! rosti el, cu un ton oficial.

— Domnule comisar?

— Mi s-a adus la cunoştin c perverti i acest creier mecanic, în scopul de a-lţă ă ţ

implica pe bunul meu prieten, Ben Reich, în oribilul şi condamnabilul asasinat al lui

Craye D'Courtney. Domnule Powell, un asemenea scop este grotesc, Ben Reich este u

n onorabil cet ean de frunte al rii noastre. În plus, domnule, n-am fost niciodat deăţ ţă ă

acord cu serviciile creierului automat. Corpul electoral v-a ales în scopul de a vă

exercita puterile intelectuale şi nu de a v înclina supus în fa a...ă ţ

Powell îi f cu un semă n lui Beck, care începu s introduc datele în „urechea” luiă ă

Moise.

— Ave i perfect dreptate, ca metod . Prima întrebare: Cum i-a paralizat ţ ă ă Reich

pe paznici? De Santis?

— Şi-n plus, domnilor..., continu Crabbe.ă

— Un ionizator de rodopsin , îi întrerupse şeful laboratorului. Ridic o sfer deă ă ă

plastic şi i-o înmân lui ă Powell, care-o ar t celor din jur. Un cercet tor, pe nume ă ă ă Jorda

n, a descoperit acest produs, utilizat de g rzile personale ale lui ă Reich. Avem formula

empiric a produsului, precum şi o mostr . Doreşte cineva s-o-ncerceă ă ?

— N-are nici un rost, r spunse procurorul. Moise poate hot rî şi singur.ă ă

— Deci, domnilor..., relu Crabbe.ă

— Oh, nu se poate, f cu – nefericit De Santis. N-o s crede i pân n-o s vede iă ă ţ ă ă ţ

în realitate. Nu r neşte. Vă ă face non compos şase sau şapte...

Sfera din plastic se sparse în pumnul lui Powell. O lumin albastr , str lucitoare,ă ă ă

izbucni sub nasul lui Crabbe. Surprins în mijlocul discursului, comisarul se pr v li caă ă

un buştean. Powell privi îngrozit de jur împrejur.

— Dumnezeule! Exclam el. Ce-am f cută ă ? Pur şi simplu, mi-a cedat între

degete... Privi c tre De Santis şi rosti cu severitateă : Ai realizat un înveliş prea fragil,

De Santis. Uite ce-ai f cut cu comisarul Crabbeă !

— Eu am f cută ?!

— Introduce i datele în memoria lui Moise, interveni procurorul. Asta ştiu c -i oţ ă

dovadă!

Îl aşezar pe comisar cât mai confortabil, într-un fotoliu adânc.ă

— Acum, arma crimei, continu prefectul. V rog s privi i, domnilor. Mâna esteă ă ă ţ

mai iute decât ochiul! Ar t tuturor un revolver luat din muzeul poli iei. Scoase dină ă ţ

înc rc tor cartuşele, iar dintr-unul din cartuşe extrase glonteleă ă : Asta a f cut ă Reich cu

arma primit de la ă Jerry Church, pretinzând c este nev t m toare. Un alibi fals.ă ă ă ă

— Fals, pe naiba! Arma nu poate face nici un r u. Astea sunt m rturisirile lui ă ă Ch

urch?

— Da. Exist copii în dosar.ă

— Atunci nu mai are rost s -l deranjezi pe Moise. Procurorul zvârli dezgustată

dosarul: Cazul se claseaz .ă

— Ba nu!

— Cum poate o arm s ucid f r glonteă ă ă ă ă ? În dosar nu se spune nimic despre

faptul c ă Reich ar fi reînc rcat arma.ă

— Asta a şi f cut.ă

— Nu-i adev rat, interveni De Santis. În camer , sau în ran , nu exista nici urmă ă ă ă

de proiectil.

— Ba exist . Credeam c -i uşor, o dat ce-am spus în ce const şmecheria.ă ă ă ă

— Atunci, nu exist nici o şmecherieă ! strig De Santis.ă

— Cum aşa? Tu ai g sit-o, De Santis. Buc ica de gel de bomboan din gura luiă ăţ ă

D'Courtney. Î i aminteştiţ ? Iar în stomac, nici urm de bomboan .ă ă

Şeful laboratorului se lumin la fa . ă ţă Powell zâmbi. Lu o pipet şi umplu cu apă ă ă

o capsul de gel. O îndes în cap tul deschis al cartuşului, deasupra înc rc turii, şiă ă ă ă ă

introduse cartuşul în pistol. Ridic arma, inti un cubule de lemn, de lâng machetaă ţ ţ ă

casei Beaumont şi ap s pe tr gaci. R sun o explozie în buşit şi cubul se f râm .ă ă ă ă ă ă ă ă ă

— Pentru numele... Ce şmecherie mai e şi asta? f cu procurorul. A mai existată

ceva în cartuşul la, pe lâng apă ă ă! Examin fragmentele de lemn.ă

— N-a mai fost absolut nimic. Cu ajutorul unei înc rc turi de ă ă pulbere po i azvârliţ

cam treizeci de grame de ap . For a de impact este suficient de mare pentru a spargeă ţ

calota cranian , dac tragi prin bolta moale a gurii. Din acest motiv, ă ă Reich a fost

nevoit s introduc arma în gura lui D'Courtney. Din aceast cauz , De Santis a g sită ă ă ă ă

buc ica de gel. De-asta n-a g sit nimic altceva. Proiectilul disp ruse.ăţ ă ă

— Bag datele în memoria lui Moise, rosti încet procurorul. La naiba, ă Powell,

încep s cred c putem vorbi despre un caz.ă ă

— În regul . Acum, motivul. Am pus mâna pe registrele lui ă Reich şi

contabilitatea le-a verificat. D'Courtney îl adusese pe Reich cu spatele la perete. Reich

mai avea o singur variantă ă: „dac nu-i po i înfrânge, fii prieten cu ei”. A încercat să ţ ă

coopereze cu D'Courtney. A dat greş şi atunci l-a ucis. Merge?

— Pentru mine, da. S -l vedem pe Moş Moise.ă

Introduser ultimele date şi ap sar pe „RUN”. ă ă ă Ochii lui Moise clipeau meditativ,

memoriile începur s -i şuiere şi s c ne. ă ă ă ţă ă Powell şi to i ceilal i aşteptau încorda i.ţ ţ ţ

Brusc, Moise începu s sughi e. Un clopo el se porni s suneă ţ ţ ă : ping-ping-ping-ping-

ping-ping... şi clapele se mişcar .ă

— DACA JURIUL ESTE SATISF CUTĂ , spuse Moise, DE MODESTA PLEDOARIE NON

VULTUR; SEMNATURILE LEGALE. SS. VEZI CAZUL HAY CONTRA COHOES ŞI REGULILE

DIN CAZUL SHELLEY. HIC.

— Ce dra..., privi Powell c tre Beack.ă

— Se prosteşte, explic locotenentul.ă

— Tocmai acum!

— Se mai întâmpl . S încerc m înc o dat .ă ă ă ă ă

Reintroduser datele. Din nou, l mpile clipir , circuitele de memorie şuierar ,ă ă ă ă

iar Powell cu oamenii s i aşteptar ner bd tori. Munca lor de-o lun atârna de această ă ă ă ă ă

decizie. Clapele pornir s c ne.ă ă ţă ă

— CAZUL 921.088. SEC IUNEA C-l. MOTIVUL,Ţ spuse Moise, MOTIVUL PASIONAL

AL CRIMEI ESTE INSUFICIENT SUSTINUT. CONFORM STATUL CONTRA HANRAHAN 1202

TRIB. SUPR. 19, SI CAZURILE DIN ACEEAŞI CATEGORIE.

— Motiv pasional? murmur ă Powell. A-nebunit Moise? Motivul este profitual...

Verific C-l, ă Beck.

Beck verific .ă

— E-n regul .ă

— Mai încerc m o dat .ă ă

Introduser pentru a treia oar datele în calculator. De data aceasta, citiră ă ă:

— CAZUL 921.088. SEC IUNEA C-l. MOTIVUL PROFITUAL AL CRIMEI INSUFICIENTŢ

SUSTINUT. CONFORM STATUL CONTRA ROYAL, 1197 TRIB. SUPR. 388.

— Ai b tut corect pe C-lă ? întreb ă Powell.

—- Am b tut tot ce-am avut, replic locotenentul.ă ă

— Scuza i-m , se adres prefectul c tre ceilal i. Trebuie s discut cu ţ ă ă ă ţ ă Beck. Sper

c nu v deranjeaz . Seă ă ă întoarse c tre ă Beck: Deschide-te, Jackson. În ultimele tal

e cuvinte, am mirosit o ezitare. Las -m s v d despre ce-i vorba...ă ă ă ă

— Z u, Linc, nu-mi dau seama de nici o...ă

— Dac i-ai da seama, n-ar fi o ezitare, ci o minciun sfruntat . Acum,ă ţ ă ă

s vedem... Ah! Desigur! Ce prostie! Nu trebuie s - i fie ruşine c -ntârzie Coă ă ţ ă

durile... Powell relu cu glas tareă : Lui Beck îi mai lipseşte o informa ie. Codurile încţ ă

lucreaz cu Hassop, încercând s sparg cifrul lui ă ă ă Reich. Tot ce ştim deocamdat esteă

c ă Reich a propus fuziunea şi a fost refuzat. Nu de inem înc oferta exact şiţ ă ă

r spunsul. Asta doreşte Moise.ă

— Dac n-a i spart cifrul, de unde şti i c oferta i-a fost respinsă ţ ţ ă ă? întrebă

procurorul.

— De la Reich însuşi, prin intermediul lui Gus Tate. A fost unul dintre ultimele

lucruri comunicate de Tate înainte de a fi ucis. S - i spun ceva ă ţ Beck. Cere o clauză

prezumtiv . Presupunând c eviden a respingerii ofertei este inatacabil , ce credeă ă ţ ă

atunci Moise despre caz?

Beck b tu noile date în calculator. Peste treizeci de secunde, Moise Multiplexă

r spunseă :

— CAZUL 921.088. ACCEPTÂND IPOTEZA, PROBABILITATEA SUCCESULUI ESTE D

E 97,0099 %.

Oamenii lui Powell zâmbir şi se relaxar . Prefectul rupse hârtia şi o înmână ă ă

procurorului, cu o reveren .ţă

— Acesta v este cazul, domnule procuror districtual... Gata împachetată !

— Dumnezeule! Exclam procurorul. Nou zeci şi şapte la sută ă ă! Iisuse, n-am avut

nou zeci de procente de când lucrez aici. M credeam norocos când atingeamă ă

Şaptezeci. Nou zeci şi şapte la sută ă Şi împotriva lui

Ben Reich! Îşi privi oamenii încântat. O s intr m în istorieă ă !

Uşa înc perii se deschise şi ap rur doi b rba i transpira i, fluturând o hârtie.ă ă ă ă ţ ţ

— Au venit cei de la Coduri, zise Powell. Ei, le-a iţ spart?

— Le-am spart, r spunse unul dintre ei, dar te-am spart şi pe tine, ă Powell. De

fapt, tot cazul e închis.

— Ce... Ce dracu' vorbi iţ ?

— Reich l-a ucis pe D'Courtney, pentru c D'Courtney nu voia s fuzioneze, aşa-ă ă

i? Avea un motiv important s -l omoare, nuă ? Avea pe dracu'!

— Dumnezeule! Gemu Beck.

— Reich i-a trimis lui D'Courtney: YYJI TTED RRCB UUFE AALK QQBA, Asta

înseamnă: SUGEREZ FUZIUNEA SOCIET ILOR NOASTRE CU INTERESE EGALEĂŢ .

— P i asta spuneam şi eu pân-acum. Iar D'Courtney a r spuns WWHG. Asta eraă ă

refuzul. Reich i-a spus lui Tate, iar Tate mie.

— D'Courtney a r spuns WWHG. Asta înseamnă ă: OFERTA ACCEPTATĂ.

— Nu se poate!

— Ba bine c nuă ! WWHG. OFERTA ACCEPTATĂ. Asta era r spunsul pe care-lă

dorea Reich. Era r spunsul care însemna c ă ă Reich avea tot interesul s -l in viu peă ţ ă

D'Courtney. N-o s convingi nici un tribunal din tot sistemul solar c-ar fi avut vreună

motiv s -l omoare pe D'Courtney. Asta înseamn c tot cazul t u e la p mânt.ă ă ă ă ă

Timp de-o jum tate de minut, ă Powell r mase încremenit, cu pumnii strânşi.ă

Brusc, se r suci c tre macheta casei ă ă Beaumont, scoase androidul care-l reprezenta pe

Reich şi-i smulse capul. Se îndrept spre Moise, rupse cartelele şi benzile imprimate,ă

le mototoli şi le azvârli pe jos. Îl v zu pe Crabbe şi lans un şut în sp tarul fotoliului. Înă ă ă

timp ce tehnicienii priveau în t cere, fotoliul şi comisarul se r sturnar pe podea.ă ă ă

— Lua-te-ar naiba! R mâi în scaunul la blestemată ă ! r cni ă Powell şi p r siă ă

înc perea.ă

14

Explozie! Şoc! Uşile temni ei sar în l turi. Iar afar , sub haina întunericţ ă ă

ului, aşteapt libertatea şi goana spre necunoscut...ă

Ce-i asta? Cine-i în afara temni ei! Dumnezeule! Iisuse! Omul F r Chiţ ă ă

p! Privind... Aşteptând... T cut... Fugi! Evadeaz ! Fugi! Fugi!ă ă

Zbor prin spa iu. Racheta argintie inspir siguran în adâncimile necuţ ă ţă

noscutului... Chepengul se deschide. Nu se poate! În rachet nu mai este niă

meni. Chepengul se deschide încet, încet... Dumnezeule! Omul F r Chip! Priă ă

vind... Aşteptând... T cut...ă

Dar sunt nevinovat, în l imea-voastr ! Nevinovat! Nu-mi ve i putea dovă ţ ă ţ

edi vina niciodat , iar eu îmi voi ap ra cauza, deşi m asurzi i izbind cu ciocă ă ă ţ ă

nelul şi... Cristoase! În rob şi cu peruc este Omul F r Chip. Privind... T câă ă ă ă ă

nd... Chintesen a r zbun rii...ţ ă ă

Izbiturile cioc nelului se transformar în lovituri la uşa cabinei. Glasulă ă

stewardului anunţă:

— Suntem deasupra New York-ului, domnule Reich! O or pân la debarcare.ă ă

Suntem deasupra New York-ului, domnule Reich! Cioc niturile continuar .ă ă

Reich izbucni s -şi reg seasc vocea.ă ă ă

— Bine, cronc ni el. Te-am auzit.ă

Stewardul plec . B rbatul coborî din patul hidraulic şi sim i cum îi cedează ă ţ ă

genunchii. Se ag de perete, blestemând. Înc însp imântat de coşmar, intr înăţă ă ă ă

camera

De baie, se depila, f cu duş, aburi calzi şi reci, vreme de zece minute. Continuaă

s tremure. Intr în nişa de masaj şi ap s pe „S ruri”. Un kilogram de s ruriă ă ă ă ă ă

amestecate cu mirodenii i se pulverizar pe piele. ă În clipa când tampoanele de masaj

erau gata s -şi înceap mişc rile, ă ă ă Reich hot rî c sim ea nevoia unei cafele. Ieşi dină ă ţ

niş , s să ă une serviciile.

Se auzi o bubuitur surd şi ă ă Reich fu azvârlit înainte de for a exploziei din niş .ţ ă

Spatele îi era crestat de particulele zbur toare. Se n pusti în dormitor, înşf c oă ă ă ă

valijoar , o deschise şi caut mini grenadele pe care le purta în permanen asupraă ă ţă

lui. Valiza era goal .ă

Treptat îşi reveni. Era conştient de arsura s rurilor în t ieturile de pe spate şi deă ă

sângele care şiroia. Era conştient de faptul c nu mai tremura. Se înapoie în baie, opriă

tampoanele de masaj şi cercet nişa. ă În timpul nop ii, cineva scosese grenadele dinţ

valiz şi plasase înc rc tura în fiecare dintre tampoane. Doar o întâmplare îi salvaseă ă ă

via a... Dar cine fusese atentatorulţ ?

Inspect uşa cabinei. Evident, încuietoarea fusese deschis de un expert,ă ă

deoarece nu dovedea nici urm de for are. Dar cineă ţ ? De ce?

— Blestematul! Morm i Reich. Intr iar şi în baie, se sp l de sânge şi s ruri şiă ă ă ă ă ă

pulveriz un hemostatic coagulant peste r ni. Se îmbr c , îşi b u cafeaua şi coborîă ă ă ă ă

spre tunelul de debarcare, unde, dup o ceart s lbatic cu sondatorul-vameş (ă ă ă ă Nelini

şti, tensiuni şi disensiuni au început!), se îmbarc pe naveta ă Monarch, care

aştepta s -l duc în oraş.ă ă

Din navet , sun Turnul ă ă Monarch. Pe ecran ap ru chipul secretară ei.

— Ştii ceva despre Hassop? întreb ă Reich.

— Nu, domnule. Nimic nou, de când ne-a i anun at venirea din Spaceland.ţ ţ

— D -mi Agrementul.ă

Ecranul se întunec , apoi se lumin în înc perea cromat . West, b rbos şi sobru,ă ă ă ă ă

îşi aranja nişte fişe. Zâmbi spre camera TV.

— Bun , ă Ben!

— Nu mai fi aşa de vesel, Ellery, mârâi Reich. Unde dracu-i Hassop? Credeam c-

o s -l...ă

— Nu. Nu mai e treaba mea, Ben.

— Ce tot spui?

West ar t fişele.ă ă

— Îmi fac lichidarea. Ai aici istoria carierei mele la Monarch Utilities &

Resources, pentru dosarele tale. Cariera mea s-a terminat în diminea a asta, la oraţ

nou .ă

— Poftim?!

— Mda. Te-am prevenit, Ben. Ghilda m retrage de la ă Monarch. Spionajul compa

niei contravine eticii.

— Ascult , Ellery, nu po i pleca acum. Sunt atacat şi am neap rat nevoie deă ţ ă ă

tine. Azi diminea , în rachet , cineva a încercat s m-arunce în aer. Am sc pat caţă ă ă ă

prin urechile acului. Trebuie s aflu cine este. Am nevoie de un sondator.ă

— Îmi pare r u, ă Ben.

— Nu trebuie s fii angajatul lui ă Monarch. O s - i fac un contract nominal, pentruă ţ

servicii particulare. La fel ca lui Breen...

— Breen? Un E 2? Analist?

— Da. Psihologul meu.

— Nu cred c mai este...ă

— Ce?!

West încuviin .ţă

— Legea s-a votat azi. Nu mai exist servicii particulare. R mâneau prea pu iniă ă ţ

sondatori. Trebuie s deservim un num r cât mai mare de oameni. L-ai pierdut şi peă ă

Breen.

— sta-i Ă Powell! r cni ă Reich. Foloseşte orice blestemat de truc inventat de

sondatori ca s m-omoare. Vrea s m r stigneasc pe crucea luă ă ă ă ă i D'Courtney, nenoroc

itul! Are...

— Termin , ă Ben! Powell n-are nici o leg tur cu asta. S ne desp r im caă ă ă ă ţ

prieteni, ce zici? Întotdeauna ne-am în eles. Aşa s fie şi la desp r ire. Ce ziciţ ă ă ţ ?

— Du-te dracului! url ă Reich şi întrerupse leg tura. Du-m acasă ă ă! se adres , peă

acelaşi ton, pilotului navetei.

Ajuns acas , se n pusti în locuin , îngrozindu-şi servitorii. Azvârli valiza înă ă ţă

bra ele unui valet şi merse imediat spre camerele lui Breen. Erau pustii. Pe birou, oţ

noti seac repeta informa ia primit de la ţă ă ţ ă West. Reich se retrase în od ile lui, apucă ă

telefonul şi form num rul lui Gus Tate. Ecranul clipi si ap ru un anună ă ă ţ: SERVICIUL DE

SFIIN AT PERMANENT.Ţ Privi, întrerupse leg tura şi-i telefon lui ă ă Jerry Chruch. Ecranul

clipi si ap ru un anună ţ: SERVICIUL DESFIIN AT PERMANENTŢ . Întrerupse brusc leg tura,ă

str b tu nesigur dormitorul şi se îndrept spre lumini a clipitoare ce indica loculă ă ă ţ

seifului. Îl repuse în faza temporal şi, dup apari ia raftului secret, întinse mâna c treă ă ţ ă

plicul roşu. Când îl atinse, auzi un clinchet slab. Se r suci fulger tor, cu fa a îngropată ă ţ ă

în mâini.

Urm o lumin orbitoare şi o explozie. Ceva îl Iovi brutal în partea stâng , îlă ă ă

pr v li peste birou şi-l izbi de perete. Dup aceea, o ploaie de sf râm turi îl acoperi.ă ă ă ă ă

Se chinui s se ridice în picioare, uluit şi furios, şi-şi rupse hainele ferfeni ite, pentru aă ţ

se examina. Era t iat adânc, şi o durere groaznic anun a ruperea cel pu in a uneiă ă ţ ţ

coaste.

Îşi auzi servitorii alergând pe coridor, şi r cni: ă

— C ra i-vă ţ ă! M-auzi iţ ? C ra i-v de-aiciă ţ ă !

Scotoci printre resturi, sortând r m şi ele seifului. G si pistolul ă ă ţ ă neuronic luat de

la femeia cu ochi roşii din casa Chookei Frood. G si floarea de o el a r uluiă ţ ă : pistolul-

stilet ce-l ucisese pe D'Courtney. Mai con inea patru cartuşe, umplute cu ap şi gelţ ă ;

strecur ambele arme în buzunarul unui sacou, lu din birou un set de grenade şiă ă

p r si camera, ignorând servitorii care-l priveau ului i.ă ă ţ

Blestem tot timpul coborârii pân în garajul subteran. Unde introduse cheiaă ă

Jumperului personal în fanta de recep ie. Când maşina ieşi din garaj, întoarse cheia şiţ

smuci portiera, pentru-a s ri în untru. Se auzi un „r-r-r-i-p” şi ă ă Reich se azvârli la

p mânt. Rezervorul Jumperului explod . Întâmpl tor, nu izbucni în fl c ri, Erupse doară ă ă ă ă

un gheizer de combustibil şi buc i de metal. ăţ Reich se târî pân la rampa de ieşire şiă

fugi afar .ă

Pe strad , cu hainele sfârtecate, sângerând, plin de combustibil creozot, c ută ă ă

cu disperare un Jumper public.

N-avea nici o moned de apel. Reuşi s opreasc o maşin cu şofer.ă ă ă ă

— Unde dori i s merge iţ ă ţ ? întreb acesta.ă

Reich privi stupefiat sângele şi uleiul ce i se scurgeau pe trup.

— Chooka Frood! cronc ni el, în pragul isteriei.ă

Taxiul îl l s la Bastion West, num rul ă ă ă 99.

Trecu de portarul care protesta, de func ionarul de la recep ie şi de bine-pl titulţ ţ ă

charge d'affair, şi intr în biroul particular al Chookei Froodă : o înc pere în stil victorian,ă

mobilat cu canapele enorme, lampadare cu vitralii şi un birou masiv. La birou st teaă ă

Chooka, într-un capot ponosit şi c-o expresie plictisit pe chip, expresie ce f cu locă ă

panicii, când Reich scoase pistolul neuronic.

— Pentru Dumnezeu, Reich! exclam ea.ă

— Am sosit, Chooka, rosti b rbatul. Mai întâi, judecata, apoi execu ia. Am maiă ţ

folosit neuronicul sta. M v d silit s recurg iar şi la el. Tu m-ai silit, Chookaă ă ă ă ă !

— Magda! strig femeia, s rind de la birou.ă ă

Reich o prinse de-o mân şi-o împinse de-a curmezişul înc perii. Femeia seă ă

împiedic de canapea şi c zu. Usa se deschise şi gardiana cu ochii roşii p trunse înă ă ă

camer . ă Reich era preg tit. O izbi în ceaf şi, când ea se pr buşi, îi înfipse c lcâiul înă ă ă ă

spate, intuind-o la podea. Individa se r suci, încercând s -l apuce de picior. Ignorând-ţ ă ă

o, Reich şuier spre Chookaă :

— S termin m odată ă ă! De ce-ai pus bombele?

— Ce tot vorbeşti? smiorc i Chooka.ă

— Despre ce dracu' crezi c vorbescă ? Uit -te la sânge, ă madam! Pân acum amă

sc pat de trei ori. Cât crezi c m poate ine noroculă ă ă ţ ?

— Nu mai vorbi în dodii, Reich! Nu...

— Vorbesc despre marea M, Chooka. M de la Moarte. Am venit aici dup fata luiă

D'Courtney. Am stâlcit-o în b t i pe prietena ta şi-apoi te-am b tut şi pe tine. Te-aiă ă ă

înfuriat şi-ai pus bombele. Aşa-i?

Chooka scutur uluit din cap.ă ă

— Pân acum au fost trei. În racheta din Spaceland... în biroul meu... în ă Jumper.

Câte mai urmeaz , Chookaă ?

— N-am fost eu, Reich. Aşa s mi-ajute...ă

— Tu trebuie s fi fost, Chooka. Eşti singura care te tânguieşti şi angajeziă

ucigaşi. Asta-i tot, aşa c s termin m. Trase siguran a neuroniculuiă ă ă ţ : N-am timp de

p l vr geal cu prietenii groparilor...ă ă ă ă

— Pentru Dumnezeu! Url femeia. Ce dracu' s am eu cu tineă ă ? Ai dat casa peste

cap. Ai b tut-o pe Magda. N-ai fost primul şi n-o s fii nici ultimul. Gândeşte-te bineă ă !

— M-am gândit. Dac nu eşti tu, cine-ar putea fiă ?

— Keno Quizzard. Şi el angajeaz ucigaşi. Am auzit c voi...ă ă

— Cu Quizzard s-a terminat. Quizzard e mort. Altul?

— Church...

— N-are curajul sta. Dac-ar fi încercat, ar fi f cut-o acum zece ani. Altulă ă ?

— De unde s ştiuă ? Te ur sc sute de oameni.ă

— Mai degrab mii, dar cine avea acces la seiful meuă ? Cine poate sparge un

cifru fazorial şi...

— Poate c nu i-a spart seiful. Poate c i-a intrat doar în minte şi-a citită ţ ă ţ

combina ia. Poate...ţ

— Sondatori?

— Da. Sondatori. Poate c l-ai judecat greşit pe ă Church... Sau un alt sondator

care vrea s te vad în coşciug.ă ă

— Dumnezeule! şopti Reich. Doamne Dumnezeule... Da...

— Church?

— Nu. Powell.

— Copoiul?

— Copoiul... Powell. Da. Sfântul Lincoln Powell. Da. Cuvintele începur s seă ă

reverse din Reich: Da, Powell! Tic losul lupt murdar, pentru c l-am înfrânt. N-a putută ă ă

s m-acuze. Nu i-a mai r mas decât s m -njunghie pe la spate.ă ă ă ă

— Eşti nebun, Reich.

— Oare? De ce crezi c i-a luat de la mine pe Ellery West şi peă Breen? Ştia c , înă

fa a unei bombe, singura mea ap rare ar fi un sondator. ţ ă Powell este!

— Un copoi, Reich? Un poli istţ ?

— Bineîn eles c un poli ist, zbier ţ ă ţ ă Reich. De ce nu? E sigur de el. Cine l-ar

b nuiă ? Acum o s -i pun eu nişte bombi e...ă ţ

O împinse pe femeia cu ochi roşii şi-o ridic pe Chooka de pe canapea.ă

— Sun -l pe ă Powell.

— Ce?!

— Sun -l pe ă Powell, r cni el. Lincoln ă Powell! D -i telefon acas . Spune-i s vină ă ă ă

imediat aici.

— Nu, Reich...

— Ascult -m , tâmpitoă ă ! o zgâl âi el. Bastion West este proprietatea carteluluiţ

D'Courtney. Acum, c moşu-i mort, eu sunt proprietarul cartelului, deci şi-al lui Bastionă

West. O s fiu proprietarul casei steia şi patronul t u, Chooka. Vrei s mai facemă ă ă ă

afaceri împreună? Telefoneaz -i lui ă Powell!

Femeia îi privi chipul palid şi-l citi uşurel; îşi d du seama c nu min ea.ă ă ţ

— Dar n-am nici un motiv...

— Stai aşa! Se gândi, apoi scoase stiletul-pistol din buzunar: Arat -i sta. Spune-ă ă

i c l-a l sat fata lui D'Courtney.ă ă

— Ce-i asta?

— Arma cu care a fost ucis moşul.

— Reich! Pentru numele lui...

— N-o s -l ajute, cu nimic, rânji b rbatul. Pân s pun mâna pe ea, are s sar -ă ă ă ă ă ă ă

n aer. Telefoneaz -i. Arat -i arma. F -l s vin -ncoace. O împinse spre telefon şiă ă ă ă ă

r mase în afara razei vizuale a ecranului. În l eava neuronicului.ă ă ţă ţ

Chooka form num rul prefectului. Pe ecran ap ru ă ă ă Mary Noyes, care-o ascult ,ă

apoi îl chem pe ă Powell. B rbatul era tras la fa şi ochii îi erau încerc na i.ă ţă ă ţ

— Am... am ceva care v-ar putea fi de folos, domnule Powell, se bâlbâi Chooka.

Acum am g sit-o. De la fata pe care mi-a i luat-o. A uitat-o aici.ă ţ

— Ce-a uitat, Chooka?

— Arma cu care-a fost ucis tat l ei.ă

— Nu se poate! Chipul lui se anim brusc. Ia s-o v dă ă !

Chooka ridic stiletul-pistol.ă

— La naiba, asta e! Exclam ă Powell. Poate c am, totuşi, un dram de noroc.ă

R mâi pe loc, Chookaă ! Vin cu primul Jumper!

Ecranul se întunec . ă Reich îşi descleşt din ii şi sim i gustul sângelui. Seă ţ ţ

întoarse, p r si Casa Curcubeului şi z ri un ă ă ă Jumper liber. Introduse o jum tate deă

credit în fanta încuietorii, deschise portiera şi s ri în untru. Când decol , cu un vuietă ă ă

puternic, atinse o corniş de la etajul treizeci, hârşâind Jumperul. Ame it, îşi d duă ţ ă

seama c nu mai era în stare s piloteze un ă ă Jumper sau s instaleze o bomb .ă ă

— Nu pl nui, se gândi el. Nu încerca s pl nuieşti. Las -te în seama insă ă ă ă

tinctelor. Eşti un ucigaş. Un ucigaş înn scut. Aşteapt , apoi loveşte!ă ă

Pân la ă Hudson Ramp, Reich se lupt cu el însuşi şi cu Jumperul, printre rafaleleă

s lbatice de vânt, de deasupra râului. Instinctul îi spunea s aterizeze for at în gr dinaă ă ţ ă

din spatele casei lui Powell. Nu ştia de ce. Ieşind din cabina turtit , auzi o înregistrareă :

— Aten ie, v rogţ ă ! Sunte i r spunz tor pentru orice deteriorare a vehiculului. Vţ ă ă ă

rug m, l sa i-v numele şi adresaă ă ţ ă ! Dac vom fi obliga i s v urm rim, ve i suportaă ţ ă ă ă ţ

cheltuielile. Mul umimţ !

— O s am de suportat şi alte cheltuieli, morm i el. N-ai decâtă ă !...

Se ascunse sub un tufiş de forsi şi aştept cu neuronicul preg tit, Atunciţă ă ă

pricepu de ce aterizase for at. Fata care r spunsese la telefon ieşi din cas si traversţ ă ă ă

în fug gr dina, îndreptându-se c tre ă ă ă Jumper. Reich aştept . Din cas nu mai ieşiă ă

nimeni. Fata era singur . ă Reich p r si tufişul, dar ea se întoarse înă ă ainte de a-l auzi. Un

sondator. Reich ap s tr gaciul pe prima pozi ie. Fata încremeni şi începu să ă ă ţ ă

tremure... neajutorat .ă

În clipa în care se preg ti s pun tr gaciul pentru marea M, instinctul îl opri dină ă ă ă

nou. Brusc, îi veni ideea capcanei pentru Powell. Avea s -l ucid în cas . S -i ascund ,ă ă ă ă ă

printre haine, grenade... Transpira ia inund chipul fetei. Muşchii maxilarelor îiţ ă

tres reau. ă Reich o apuc de bra şi-o duse în cas , în timp ce ea se mişca eap n,ă ţ ă ţ ă

precum o sperietoare.

În untru, ă Reich travers buc t ria, trecând în sufragerie. V zu o canapea, lungă ă ă ă ă

şi elegant , şi-o trânti pe fat acolo. Cu tot efectul neuronicului, ea c ut s i seă ă ă ă ă

împotriveasc . ă Reich rânji s lbatic, se aplec şi-o s rut pe buze.ă ă ă ă

— Trimite-i dragostea mea lui Powell, şopti şi se retrase un pas, în l ând pistolul.ă ţ

Apoi îl coborî.

Cineva îl urm rea.ă

Se r suci brusc, privind în jurul lui. Nu era nimeni. Se întoarse c tre fat şiă ă ă

întrebă:

— Tu faci asta, sondator? Ridic iar şi arma şi-o coborî imediat.ă ă

Cineva îl urm rea.ă

De data aceasta, inspecta înc perea, c utând prin dulapuri şi înapoia mobilelor.ă ă

Nu era nimeni. Verific buc t ria şi baia. Nimeni. Reveni în salon, la ă ă ă Mary Noyes.

Atunci îşi aduse aminte de etaj. Se îndrept spre sc ri, începu s le urce, şi se opri caă ă ă

fulgerat.

Cineva îl urm reaă .

St tea în capul sc rilor, îngenuncheat şi privind printre barele balustradei,ă ă ă

aidoma unui ânc. Era îmbr cat în haine de feti , cu pantalonaşi scur i, iar p rul îlţ ă ă ţă ţ ă

avea strâns într-o coad de cal. îl privea cu expresia nostim şi zburdalnic a copiilor.ă ă ă

Barbara D'Courtney.

— Bun , roti ea.ă

Reich începu s tremure.ă

— Eu sunt Baba, continu fata.ă

Reich d du moale din cap.ă

Ea se ridic şi coborî sc rile, inându-se atent de balustrad . ă ă ţ ă ă

— N-am voie s fac asta, îi explic ea. Eşti prieten cu tataă ă ?

— Eu... eu..., hârâi Reich.

— Tata a trebuit s plece. Dar se-ntoarce. Aşa mi-a spus. Dac sunt fetiă ă ţă

cuminte, o s -mi aduc un cadou. Eu încerc, dar e foarte greu. Tu eşti cuminteă ă ?

— Tat l t uă ă ? S-se întoarce? Tat lă t uă ?

Ea încuviin .ţă

— Te jucai cu m tuşa ă Mary? Ai s rutat-o. Am v zut. T ticul m s rut . Îmi place.ă ă ă ă ă ă

M tuşii ă Mary îi place? Îl lu de mân , confiden ială ă ţ : Când o s m fac mare, o s fiuă ă ă

nevasta lui t ticu' şi-o s fiu mereu cu el. Tu ai vreo fetiă ă ţă?

Reich o zgâl âi, privind-o în ochi.ţ

— Faci bancuri cu mine? întreb el, r guşit. Crezi c -s prostă ă ă ? Ce i-ai spus lui Pow

ell?

— sta-i t ticu', încuviin fata. Când îl întreb de ce n-are numele ca al meu, mĂ ă ţă ă

priveşte ciudat. Pe tine cum te cheamă?

— Te-am întrebat ceva! url b rbatul. Ce i-ai spusă ă ? Termin cu prostiile astea şiă

r spunde-miă !

Ea îl privi neîncrez toare, apoi începu s plâng şi-l împinse. ă ă ă Reich o inu strâns.ţ

— Las -mă ă! suspin Barbara. Vreau s plecă ă !

— R spunde-miă !

— Las -mă ă!

O târî de la sc ri pân la canapeaua unde st tea paralizat ă ă ă ă Mary Noyes. O

arunc al turi de aceasta şi în l neuronicul. Deodat , fata se ridic cu o expresie deă ă ă ţă ă ă

aten ie pe chip. Fa a ei îşi pierduse copil ria, devenind grav şi concentrat . S ri deţ ţ ă ă ă ă

pe canapea, fugi, se opri şi f cu gestul deschiderii unei uşi. Alerg înainte, cu p rulă ă ă

lung şi blond fluturându-i, cu ochii întuneca i... o str fulgerare de frumuse e s lbatic .ţ ă ţ ă ă

— Tată! ip ea. Pentru DumnezeuŢ ă ! Tată!

Reich înghe . Fata alerg spre el. P şi înainte, s-o prind . Ea se opri, se retrase,ţă ă ă ă

apoi se n pusti prin stânga lui, ipând, cu ochii holba iă ţ ţ :

— Nu! Nu! Iisuse Cristoase! Tată!

B rbatul se r suci şi izbuti s-o prind pe Barbara, care se zb tea şi ipa. ă ă ă ă ţ Reich

urla şi el. Fata în epeni brusc şi-şi astup urechile. ţ ă Reich era înapoi în apartamentul-

orhidee. Auzi explozia, şi v zu sângele şi creierii âşnind din ceafa lui D'Courtney.ă ţ

Tremura spasmodic şi-i d du drumul fetei. Ea c zu în genunchi şi se târî pe podea. Oă ă

z ri parc aplecându-se deasupra corpului...ă ă

Când îşi rec p t r suflarea, ă ă ă ă Reich încleşt pumnii pân la durere, c utând s -şiă ă ă ă

revin . Dup ce-i încetară ă ă vâjâiturile din urechi, se repezi spre Barbara, încercând s -ă

şi schimbe planurile ini iale. Nu contase nici un moment pe un martor. S -l ia dracu'ţ ă

pe Powell! Trebuia s ucid fata. Putea aranja o crim dubl în... Nuuă ă ă ă ! Nu o crim . Oă

explozie! Naiba s -l ia pe Gus Tate. Stai! ă Nu se g sea în Casa ă Beaumont. Era... în...

— Hudson Ramp, treizeci şi trei, vorbi Powell din uş .ă

Reich se r suci, se ghemui şi ridic neuronicul subă ă cotul stâng, aşa cum îl

înv aser ucigaşii lui Quizzard.ăţ ă

— Nu-ncerca, rosti cu asprime Powell, p şind în lateral.ă

— Tic losuleă ! Url ă Reich. C ut s -l prind pe prefect în linia de tragere.ă ă ă ă

Sondator blestemat! Ucigaş împu it...ţ

Powell fent în stânga, reveni în pozi ia ini ial , ajunse lâng magnat şi-l izbi înă ţ ţ ă ă

centrul nervos lunar. Arma c zu pe jos. ă Reich se ag de el, izbind, zgâriind,ăţă

muşcând, înjurând isteric. Powell îl lovi fulger tor de trei oriă : în ceaf , plex şi vintre.ă

Efectul fu asem n tor unui blocaj spinal total. ă ă Reich se pr buşi pe podea, vomând, cuă

sângele podidindu-i pe nas.

— Mai înva s te ba i, b iete, morm i prefectul.ţă ă ţ ă ă

Se duse c tre Barbara D'Courtney, care continua să ă stea îngenuncheat peă

podea, şi o ridic .ă

— Ai p it ceva, Barbaraăţ ?

— Bun , t ticule. Am visat urât.ă ă

— Ştiu, feti . Eu sunt de vin .ţă ă

— D -mi un pupic.ă

O s rut pe frunte.ă ă

— Creşti repede, îi zâmbi. Ieri de-abia ştiai s vorbeşti.ă

— Cresc pentru c mi-ai promis c m-aştep i.ă ă ţ

— Aşa-i, Barbara. Po i merge singur sus sau vrei s te duc în bra e... ca ieriţ ă ă ţ ?

— Pot şi singur .ă

— Bine, feti . Du-te în camera ta.ţă

Fata se îndrept spre sc ri, se apuc de balustrad şi urc . În vârf, se întoarse şiă ă ă ă ă

scoase limba c tre ă Reich, apoi fugi. Powell se apropie de Mary Noyes şi-i verifică

pulsul, dup aceea o instal confortabil pe canapea.ă ă

— Prima poziţie, eh? se adres el lui ă Reich. Dureros, dar o s -şi revin într-o or .ă ă ă

Privi spre cel laltă : Ar trebui s i-o pl tesc pentru ă ţ ă Mary; dar ce rost are? Nu te-ar

înv a nimic. Eşti un biet nemernic, cu nimic bun în tineăţ !

— Ucide-mă! Horc i ă Reich. Ucide-m sau las -m şi atunci, pe Dumnezeul meu,ă ă ă

te ucid eu!

Powell culese neuronicul şi-l privi pe Reich cu un singur ochi.

— Încearc s - i flexezi un pic muşchii. Blocajele n-ar trebui s dureze mai multă ă ţ ă

de câteva secunde... Se aşez , cu neuronicul în poală ă: Ai fost îndr zne . La cinciă ţ

minute dup ce-am ieşit din cas , mi-am dat seama c povestea Chookei e oă ă ă

minciun . Bineîn eles c tu ai pus-o s m cheme.ă ţ ă ă ă

— Eşti un mincinos! zbier ă Reich. Tu şi principiile tale etice! Tu şi blestematele

tale...

— Spunea c era pistolul cu care a fost ucis D'Courtney, continu imperturbabilă ă

Powell. Aşa este, dar nimeni nu ştia ce anume l-a ucis pe D'Courtney... cu excep iaţ

noastr . De aceea m-am întors. Mi-a luat cam mult drumul. Înc pu in şi ajungeamă ă ţ

prea târziu. Încearc s te scoli. Nu- i poate fi chiar atât de r uă ă ţ ă !

Reich se str dui s se ridice, icnind. Brusc, b g mâna în buzunar şi scoase oă ă ă ă

mini-grenad . ă Powell se l s în jos pe scaun, şi-l izbi fulger tor cu c lcâiul în piept.ă ă ă ă

Grenada zbur în lateral, ă iar Reich ateriz pe canapea.ă

— Când o s v -nv a i minte c un sondator nu poate fi surprins? Prefectul seă ă ăţ ţ ă

ridic şi lu de jos grenada. Eşti înarmat pân -n din i ast zi, aşa eă ă ă ţ ă ? Te por i de parc-aiţ

fi h ituit, nu ca un om liber. Am spus liber. Nu nevină ovat.

— Liber pentru cât timp? scrâşni Reich, printre din i. Nici eu nu vorbesc deţ

nevinov ie. Dar liber pentru cât timpăţ ?

— Pentru totdeauna. Am avut un dosar perfect împotriva ta. Fiecare am nuntă

era corect. Te-am citit acum, când te luptai cu Barbara şi totul era exact cum

prev zusem. Cunoşteam fiecare detaliu, cu excep ia unuia, şiă ţ tocmai la a distrusă

totul. Eşti liber, Reich. Cazul t u a fost clasat.ă

— Clasat? se holb ă Reich.

— Da. Nu exist nici o solu ie. M-ai învins. Po i renun a la arme. Întoarce-te laă ţ ţ ţ

afaceri. N-o s te mai deranjeze nimeni.ă

— Min iţ ! Asta-i un truc al sondatorilor... Eşti...

— Nu! Las -m s - i explic. Ştiu totul despre tine. Cu cât l-ai mituă ă ă ţ it pe Gus Tat

e... Ce i-ai promis lui Jerry Church... Unde-ai g sit jocul Sardelu a... Ce-ai f cut cuă ţ ă

capsulele de rodopsin ale lui ă Wilson Jordan... Cum ai golit cartuşele, ca s - i asiguriă ţ

un alibi, şi cum, dup aceea, le-ai umplut cu ap ... Un lan perfect de dovezi. Metodaă ă ţ

şi prilejul. Dar în privin a motivului, am greşit. Tribunalul cere o dovad în direc iaţ ă ţ

motivului si eu n-o am. Asta te face liber.

— Mincinosule!

— Desigur, te-aş putea acuza de violare de domiciliu şi inten ie de omucidere,ţ

dar ar fi nesemnificativ. E ca şi cum, dup ce-ai dat greş cu tunul, ai trage cu un pistolă

cu ap . Probabil ai putea sc pa uşor de acuza ie. Singurii mei martori ar fi un sondatoră ă ţ

şi o fat bolnav . Aş...ă ă

— Mincinosule! gemu Reich. Ipocritule! Sondator mincinos! Trebuie s - i ascultă ţ

minciunile? N-ai nimic, Powell. Nimic! Te-am înfrânt mereu. De asta ai atentat la via aţ

mea. De asta... Se opri brusc şi se izbi cu palma peste frunte: Iar asta-i probabil

capcana cea mai mare. Iar eu am c zut în ea. Idiot ce suntă ! Am...

— Termin , izbucni ă Powell. Când te porneşti aşa, nu te pot citi. Ce-i chestia asta

cu atentatele? Gândeşte-te la ea.

— De parc tu n-ai şti, râse r guşit ă ă Reich. Baia din rachet ... Seiful... Jumperul...ă

Timp de-aproape un minut, Powell se concentr asupra lui ă Reich, citind,

absorbind, digerând. Apoi p li şi începu s r sufle agitat.ă ă ă

— Dumnezeule! exclam el. Doamne Dumnezeuleă ! S ri în picioare şi începu să ă

se plimbe preocupat. Asta-i... Asta explic totul... Moş Moise avusese dreptate. Motivă

pasional, iar noi credeam c bate câmpii. Şi imaginea siamez a Barbarei... Şi auto-ă ă

vinov ia lui D'Courtney... Nu-i de mirare c nu ne-ai putut omorî la Chooka... Dar...ăţ ă

acum crima nu mai conteaz . E ceva mult, mult mai profund şi mai periculos decâtă

mi-am închipuit vreodat .ă

Se opri, se întoarse şi-l fulger cu privirea pe magnat.ă

— Dac-aş putea, te-aş omorî cu mâinile mele. Te-aş face buc ele, te-aş atârnaăţ

de-o spânzur toare în mijlocul galaxiei, şi universul m-ar binecuvânta. Ştii cât deă

primejdios eşti? O molim îşi cunoaşte putereaă ? Moartea este conştient de sineă ?

Reich îl privea stupefiat. Prefectul cl tin din cap.ă ă

— De ce oare te-ntreb? murmur el. Habar n-ai despre ce vorbesc. N-o s ştiiă ă

niciodat .ă

Se îndrept spre un dul pior, lu dou fiole cu coniac şi le îndes în guraă ă ă ă ă

celuilalt. Reich încerc s le scuipe, dar ă ă Powell îi inu f lcile strânse.ţ ă

— Înghite-le, rosti. Vreau s te fac s m ascul i şi s în elegi. Vrei butilenă ă ă ţ ă ţ ă? Aci

d tyric? Sau î i revii f r droguri?ţ ă ă

Reich se înec cu coniacul şi tuşi furios.ă

— Ascult -m atent, îl scutur ă ă ă Powell. O s - i ar t jum tate din mozaic. Caută ţ ă ă ă

s -l în elegi. Dosarul împotriva ta este clasat. E clasat din cauza atentatelor. Dac-aş fiă ţ

ştiut despre ele, n-aş fi început niciodat cazul. Aş fi trecut peste Jur mânt şi te-aş fiă ă

omorât. Încearc s pricepi...ă ă

Magnatul se opri din tuse.

— N-am putut g si motivul crimei tale. Asta a dat totul peste cap. Când i-aiă

propus fuziunea lui D'Courtney, el a fost de acord. A r spunsă : WWHG. Asta înseamnă

acceptare. N-aveai nici un motiv s -l omori. Dimpotriv , toate motivele te îndemnauă ă

s -l ii în via .ă ţ ţă

Reich p li. Cl tin furios din cap.ă ă ă

— Nu! Nu! WWHG e respingerea ofertei. Respingere! Respingere!

— Acceptare.

— Nu! Nenorocitul a refuzat. A...

— A acceptat. Când am aflat c D'Courtney a fost de acord cu propunerea ta.ă

Am fost terminat. Ştiam c nuă pot aduce cazul în fa a tribunalului. Dar n-am încercatţ

s atentez la via a ta. Nu eu i-am umplut od ile cu bombe. Nu eu sunt cel care vreaă ţ ţ ă

s te omoare. Cel care vrea s te ucid o face pentru c ştie c eu nu te pot atinge. Şiă ă ă ă ă

mai ştie c ai sc pat de Demolare. El a ştiut dintotdeauna ceea ce eu am aflat abiaă ă

acum... c eşti duşmanul de moarte al întregului nostru viitor.ă

Reich încerc s vorbeasc . Se ridic de jos, gesticulând. În cele din urm , izbutiă ă ă ă ă

s şoptească ă:

— Cine-i? Cine? Cine?

— Vechiul t u duşman, ă Reich... Unul de care nu vei sc pa niciodat . Niciodat n-ă ă ă

o s po i fugi de el... s te ascunzi de el... şi m rog Domnului s nu te po i salva dină ţ ă ă ă ţ

fata lui.

— Cine-i, Powell? CINE-I?

— Omul F r Chip.ă ă

Reich scoase un strig t gutural, de durere. Apoi se întoarse şi p r si casa.ă ă ă

15

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început.

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început.

Nelinişti, tensiuni şi disensiuni au început.

— Taci! r cni ă Reich.

Opt, sir;

Şapte, sir;

Şase, sir;

Cinci, sir;

— Taci, pentru Dumnezeu!

Patru, sir;

Trei, sir;

Doi, sir;

Unu!

— Trebuie s te gândeşti. De ce nu te gândeştiă ? Ce-i cu tine? De ce nu te

gândeşti?

Nelinişti, tensiuni şi...

— Min ea. Ştii c min ea. Prima dat ai avut dreptate. Era o capcan uriaş .ţ ă ţ ă ă ă

WWHG. Refuz! Refuz! Dar la ce-l ajuta minciuna?

... disensiuni au început.

— Omul F r Chip. Breen i-ar fi putut povesti despre el. Sau Gus Tate...ă ă

Gândeşte-te!

Nelinişti...

— Nu exist Omul F r Chip. E un vis. Un coşmară ă ă !

Tensiuni...

— Dar bombele? Ce-i cu bombele? M-a avut în mân , acolo, în cas . De ce n-aă ă

ap sat pe tr gaciă ă ? De ce mi-a spus c -s liberă ? Ce urm reşteă ? Gândeşte-te!

Disensiuni...

Cineva îl b tu pe um r.ă ă

— Domnule Reich...

— Ce-i?

— Domnule Reich!

— Ce-i? Cine-i?

Izbuti, în sfârşit, s priveasc în jur. ă ă Îşi d du seama c ploua toren ial. Z cea pe-ă ă ţ ă

o parte, cu genunchii la piept, bra ele strânse şi obrajii în noroi. Era ud şi dârdâia deţ

frig. Se g sea pe eă splanada de la Bomb Inlet. În jurul s u, copaci suspinând ploua i.ă ţ

Deasupra lui, era aplecat un chip.

— Cine eşti?

— Galen Chervil, domnule Reich.

— Cine?

— Galen Chervil, domnule. De la serata Mariei Beaumont... V-am promis o favoa

re. O pot face acum?

— Nu m citiă ! zbier ă Reich.

— Nu fac asta, domnule. De obicei, noi nu... Tân rul se opri brusc. Nu credeamă

c şti i c sunt sondator. S v ajut s v scula iă ţ ă ă ă ă ă ţ ?

Îl apuc pe ă Reich de bra şi-l trase. B rbatul gemu şi-şi eliber mâna. ţ ă ă Chervil îl

prinse de sub iori şi-l ridic , cercetându-l cu privirea.ţ ă

— A i fost b tutţ ă ?

— Ce? Nu! Nu...

— Un accident?

— Nu. Nu am... La naiba, car -te de-aiciă !

— Cum dori i, domnule. Am crezut c ave i nevoie de ajutor şi v datoram unţ ă ţ ă

serviciu, dar...

— Stai, îl întrerupse Reich. Ia vino-ncoa'! Se ag de trunchiul unui copac şi seăţă

rezem de el, gâfâind. În cele din urm , izbuti s r mân drept şi-l privi cu ochiă ă ă ă ă

injecta i pe ţ Chervil: Vorbeşti serios despre serviciul laă ?

— Da, domnule Reich.

— Nu pui nici o întrebare? Nu eşti curios?

— Nu, domnule Reich.

— Problema mea, Chervil, e c doresc s ştiu cine încearc s m ucid . Vrei s -ă ă ă ă ă ă ă

mi faci un serviciu, şi s citeşti pe cinevaă ?

— Cred c poli ia ar fi în stare s ...ă ţ ă

— Poli iaţ ? Reich izbucni într-un râs isteric, apoi se opri, gemând din cauza

coastei rupte. Chervil, vreau s citeşti un poli istă ţ ! Unu' mare: Comisarul poli iştilor...ţ

în elegiţ ? P şi c tre tân ră ă ă : Vreau s merg la prietenul meu, Comisarul, şi s -i pună ă

câteva întreb ri. Vreau s fii şi tu acolo, s -mi spui adev rul. Eşti de acord s mergemă ă ă ă ă

în biroul lui Crabbe şi s -l citeşti pentru mineă ? S-o faci, şi dup-aceea s ui i totulă ţ ? Eşti

de acord?

— Da, domnule Reich... sunt de acord.

— Ce spui?! Un sondator cinstit! Haidem!

Reich travers esplanada, cl tinându-se îngrozitor. ă ă Chervil îl urm , copleşit deă

furia ce-l mâna pe b rbat, dincolo de r ni, de febr , de agonie, c tre cl direa poli iei.ă ă ă ă ă ţ

Acolo, Reich url şi amenin func ionari şi paznici, pân când, acoperit cu noroi şiă ţă ţ ă

sânge, intr în elegantul birou al lui Crabbe.ă

— Dumnezeule, Reich! Crabbe era stupefiat. Tu eşti? Ben Reich?

— Stai jos, Chervil, rosti magnatul. Se r suci spre comisară : Da, eu sunt. Priveşte-

m bine. Sunt pe jum tate mort, Crabbe. Petele roşii sunt sânge. Restul e noroi. Amă ă

avut o zi glorioas ... o zi m rea ... şi vreau s ştiu unde dracu-a fost poli iaă ă ţă ă ţ ? Unde-i at

otputernicul prefect Powell? Unde-i...

— Pe jum tate mortă ? Ce vrei s spui, ă Ben?

— Î i spun c ast zi era s fiu ucis de trei ori. B iatul sta..., ar t spre ţ ă ă ă ă ă ă ă Chervil,

m-a g sit pe esplanada ă Inlet mai mult mort decât viu. Priveşte-mă!

— Ucis! Crabbe izbi cu palma în t blia biroului. Bineîn elesă ţ ! Powell e un

incompetent. Nu trebuia s -l ascult. Asasinul lui D'Courtney încearc s te omoare şiă ă ă

pe tine.

Reich îi f cu semn lui ă Chervil.

— I-am spus lui Powell c eşti nevinovat. N-a vrut s m asculte, continuă ă ă ă

comisarul. Nu voia s-asculte nici când num r toarea aia electronic din biroulă ă ă

procurorului i-a spus c eşă ti nevinovat.

— Calculatorul a spus c -s nevinovată ?

— Bineîn eles. Nu exist nici o acuza ie împotriva ta. Conform Cartei Drepturilor,ţ ă ţ

vei fi protejat împotriva ucigaşului, precum orice alt cet ean onest. O s am eu grijăţ ă ă!

Porni spre uşă: Şi cred c asta a fost tot ce-mi mai trebuia ca s scap pentruă ă

totdeauna de Powell. Nu pleca, Ben! Vreau s discut m despre ajutorul t u pentruă ă ă

campania senatorial ...ă

Uşa se deschise, apoi se trânti în urma lui Crabbe. Reich se str dui s seă ă

concentreze. Privi c tre tân rul ă ă Chervil din fa a lui.ţ

— Ei? şopti. Ei?

— A spus adev rul, domnule ă Reich.

— Despre mine? Despre Powell?

— M rog... Tân rul se opri, cânt rindu-şi cuvintele.ă ă ă

— Hai odat , mârâi ă Reich. Cât crezi c m mai in nerviiă ă ţ ?

— A spus adev rul despre dumneavoastr , continu iute ă ă ă Chervil. Calculatorul

Acuzator a refuzat s autorizeze orice ac iune împotriva dumneavoastr în leg tur cuă ţ ă ă ă

cazul D'Courtney. Domnul Powell a fost obligat s abandoneze cazul şi... ei bine...ă

cariera lui e pus sub semnul întreb rii.ă ă

— E-adev rat, deciă ? Reich se împletici spre tân r şi-l apuc de umeri. E-ă ă

adev rat, ă Chervil? Sunt curat? Pot s -mi reiau afacerileă ? N-o s mai m supereă ă

nimeni?

— Da, domnule. V pute i relua afacerile.ă ţ

Reich izbucni într-o explozie triumf toare de râs. Durerea trupului acoperit deă

r ni îl f cea s geam , iar ochii i se umplur de lacrimi. Trecu pe lâng ă ă ă ă ă ă Chervil şi ieşi

din biroul comisarului. P rea mai degrab o relicv neanderthalian , aşa cum se târaă ă ă ă

pe culoarele cl dirii, acoperit de sânge şi noroi, hohotind şi gemând, purtându-se cu oă

arogan şchiop tând . Mai lipsea cadavrul unui animal purtat în triumf pe umeri,ţă ă ă

pentru a completa tabloul.

— O s -ncununez totul cu capul lui ă Powell, îşi spuse, împ iat, şi intuit pe perete.ă ţ

Şi cu cartelul D'Courtney în buzunarul meu. Dumnezeule, d -mi timpul necesar şiă

triumful va fi galaxia la picioarele mele!

Ieşi pe uşile de o el ale cl dirii şi r mase o clip pe trepte, privind str zileţ ă ă ă ă

sp late de ploaie... parcul de distrac ii de lâng pia et , cl dire cu cl dire str lucindă ţ ă ţ ă ă ă ă

sub aceeaşi cupol transparent ... magazinele înşiruite lâng liniile aeriene, str lucindă ă ă ă

odat cu c derea nop ii... în spatele lor, blocurile cu dou sute de etaje aleă ă ţ ă

administra iei, între esute laolalt de poduri suspendate... lumini ele mişc toare aleţ ţ ă ţ ă

Jumperelor, ridicându-se şi coborând precum o invazie de l custe cu ochi roşii,ă

str lucitori...ă

— Sunt ale mele! url el, în l ându-şi bra ele pentru a cuprinde universul.ă ă ţ ţ Toate

sunt ale mele. Trupuri si suflete!

Atunci observ silueta înalt şi cunoscut , care traversa pia eta, privindu-l pesteă ă ă ţ

um r. O siluet din umbre întunecate, scânteind sub pic turile-nestemate de ploaie...ă ă ă

privind, aşteptând, t cut , oribil . Un Om F r Chip.ă ă ă ă ă

Se auzi un ip t sugrumat. Siguran ele se arser . ţ ă ţ ă Ben Reich se pr buşi ca ună

copac tr znit.ă

*

La ora nou f r un minut, zece din cei cincisprezece membri ai Consiliuluiă ă ă

Ghildei Esper se reunir în biroul preşedintelui T'sung. Trebuiau discutate probleme deă

maxim urgen . La ora nou şi un minut, şedin a lu sfârşit. În cele o sut şi dou zeciă ţă ă ţ ă ă ă

de secunde Esper, se petrecur urm toareleă ă

O lovitur de cioc nelă ă

Cadranul unui ceas

Limba orelor la 9

Limba minutelor Ia 59

Limba secundelor la 60

ŞEDIN A EXTRAORDINARŢ Ă

Pentru examinarea unei solicit ri pentru Cathexis Material, cu Lincolnă

Powell drept colector uman al energiei acumulate.

(Consternare.)

T'SUNG: Sper c nu eşti serios, Powell. Ce te face s solici i asta? Ce poă ă ţ

ate necesita o asemenea m sur extraordinar şi primejdioas ?ă ă ă ă

POWELL: O descoperire de ultim or în cazul D'Courtney, pe care-aş dă ă

ori s-o examina i cu to ii.ţ ţ

(Examinare.)

POWELL: Şti i, bineîn eles, c Reich este duşmanul nostru cel mai pericţ ţ ă

ulos. El finan eaz campania anti-Esper. Pân nu va fi oprit, vom suferi obişnţ ă ă

uita soart a grup rilor minoritare.ă ă

@KINS: Adev rat.ă

POWELL: În acelaşi timp, finan eaz şi Liga Patrio ilor Esperi. Dac aceţ ă ţ ă

ast organiza ie nu este desfiin at , putem fi împinşi spre un r zboi intern şiă ţ ţ ă ă

pierdu i pentru totdeauna în haosul rezultat.ţ

FRANION: Şi asta-i adev rat.ă

POWELL: Mai exist îns o problem ce trebuie examinat . Reich este pă ă ă ă

e cale de-a deveni un punct focal galactic... O leg tur crucial între trecutulă ă ă

pozitiv si viitorul probabil. În momentul de fa , el se g seşte pe calea uneiţă ă

puternice reorganiz ri. Principalul factor este timpul. Dac , înainte de a-l priă ă

nde eu, Reich se poate readapta şi orienta, el va deveni imun la realitatea n

oastr , invulnerabil înaintea atacurilor şi inamicul de moarte al vie ii şi ra iuă ţ ţ

nii din galaxie.

(Rumoare.)

@KINS: Cu siguran exagerezi, Powell.ţă

POWELL: Da? S privim împreun . Iat pozi ia lui Reich în timp si spa iă ă ă ţ ţ

u. Convingerile sale nu vor deveni ale întregii lumi? Realitatea lui nu va fi re

cunoscut ca atare? În aceast acumulare critic de putere, energie şi inteleă ă ă

ct, nu reprezint el un drum sigur c tre catastrof ?ă ă ă

(Convingere.)

T'SUNG: Este adev rat. Ezit totuşi s aprob Cathexisul Material. Ştii c ,ă ă ă

în încerc rile anterioare, TP-ă ul a distrus invariabil colectorul uman de energi

e... Eşti prea important pentru noi, ca s te pierdem, Powell. ă

POWELL: Trebuie s mi se permit s risc. Reich este unul dintre rarii Ză ă ă

guduitori-de-Universuri... înc în faza copil riei, dar pe cale s se maturizeză ă ă

e. Şi întreaga realitate... Esperii, Normalii, Via a, P mântul, Sistemul Solar,ţ ă

Universul însuşi, întreaga realitate atârn în nesiguran a provocat de treziră ţ ă

ea lui. Nu i se poate permite s ini ieze alt realitate. ă ţ ă

FRANION: Ne ceri s - i vot m moartea. ă ţ ă

POWELL: E-n joc, pe de o parte, moartea mea, pe de alt parte, moarteă

a tuturor lucrurilor pe care le cunoaştem. Vreau un r spuns. ă

@KINS: S -l l s m pe Reich s se trezeasc . Avem timp şi suntem prevă ă ă ă ă

eni i, aşa încât îl putem prinde Ia alt r scruce. ţ ă ă

POWELL: R spunsul! Vreau r spunsul! ă ă

(Cererea aprobat .)ă

Şedin a încheiatţ ă

Cadranul ceasului

Limba orelor la 9

Limba minutelor la 01

Limba secundelor la Demolare

O or mai târziu, ă Powell sosi acas . Îşi întocmise testamentul, îşi achitaseă

datoriile, semnase câteva acte, aranjase totul. In Ghild bântuia spaima. Şi-acasă ă

avea s fie la felă : Mary Noyes afl ce f cuse, din clipa în care intr pe uş .ă ă ă ă

— Linc!

— F r plânseteă ă ! Trebuia s-o fac cineva.ă

— Dar...

— Exist o şans de-a sc pa teaf r. Ah... Bine c mi-am amintită ă ă ă ă !

Laboratorul doreşte autopsia creierului imediat dup moartea mea... dacă ă

voi muri. Am semnat toate hârtiile, dar aş dori s -i aju i. Ei doresc corpulă ţ

înainte de rigor mortis. Dac nu corpul, m car capul. Te îngrijeşti tu de astaă ă ?

— Linc!

— Iart -m . Acum mai bine împacheteaz şi du feti a la ă ă ă ţ Kingston. Aici

n-o s fie în siguran .ă ţă

— Nu mai e o feti . E...ţă

Mary se întoarse şi fugi pe sc ri în sus, emi ând familiarul impact senzorială ţ : z pă

ad /ment /lalele/taftaă ă ... amestecate acum cu team şi lacrimi. ă Powell oft , apoiă

zâmbi când o adolescent an oş ap ru în capul sc rilor şi coborî cu o indiferenă ţ ţ ă ă ă ţă

studiat . Purta o rochie tinereasc şi pe fa avea o expresie de uimire, îndelungă ă ţă

exersat . Se opri la jum tatea dramului, pentru a fi sigur c -i fuseser remarcateă ă ă ă ă

îmbr c mintea şi stilul.ă ă

— Oh! Domnul Powell, dac nu m -nşelă ă ?!

— Exact. Bun diminea a, Barbaraă ţ !

— Şi ce anume v aduce pe micul nostru domeniu în aceast dimineaă ă ţă?

Fata coborî restul treptelor, urm rind cu un deget balustrada şi se împiedic laă ă

ultima treapt .ă

— Ah. Pip! chi i ea.ţă

Powell o prinse în bra e.ţ

— Pop!

— Bim!

— Bam!

Privi în sus, spre el.

— Stai aici. Mai cobor o dat şi pariez c-o s fie perfect.ă ă

— Eu pariez c nu.ă

Fata se întoarse, urc în fug pe trepte şi se opri în vârf.ă ă

— Drag domnule ă Powell, eşti ni el cam z p citţ ă ă ! Începu s coboare cuă

demnitate: Trebuie s - i reevaluezi opinia asupra mea. Nu mai sunt copilul de ieri.ă ţ

Sunt mult, mult mai în vârst . De-acum trebuie s m tratezi ca pe un adult. Coborîă ă ă

ultima treapt şi-l fix cu privireaă ă : Reevaluezi! i-e clarŢ ?

— Cred c într-un singur cuvânt ar fi mai bă ine, scumpo!

— Mi se p rea c sun mai frumos. Brusc, izbucni in râs, îl împinse într-un scaună ă ă

şi-i s ri în bra e. ă ţ Powell gemu.

— Uşurel, Barbara. Eşti mult mai în vârst ... şi mul mai grea.ă

— Ascult , spuse ea. Ce m-a f cut s cred c erai. Eşti...ă ă ă ă ? Eşti tat l meuă ?

— Ce nu- i place la mine, ca tatţ ă?

— Fii cinstit. Sincer.

— Bineîn eles.ţ

— Te sim i ca un tat fa de mineţ ă ţă ? Eu nu m simă t ca o fiic fa de tine.ă ţă

— Aşa... Dar ce sim iţ ?

— Eu am întrebat prima.

— M simt fa de tine ca un fiu iubitor.ă ţă

— Nu... Fii serios!

— M-am resemnat cu rolul de fiu iubitor fa de toate femeile, pân când Vulcanţă ă

îşi va ocupa locul de drept în comunitatea planetar .ă

Ea se înroşi furioas şi se ridică ă.

— Doream s fii serios, pentru c aveam nevoie de un sfat.. Dar dac ...ă ă ă

— Iart -m , Barbara. Ce esteă ă ?

Fata îngenunche lâng el şi-l apuc de mân .ă ă ă

— M tulburi.ă

— Cum?

Îl privi în ochi, cu franche ea dezarmant a tinerilor.ţ ă

— Ştii cum...

— Da, ştiu, încuviin el, dup o pauz .ţă ă ă

— Şi tu eşti tulburat de prezen mea. Ştiu asta.ţă

— Da, Barbara. E-adev rat.ă

— E r uă ?

Powell se ridic si m sur nefericit înc perea.ă ă ă ă

— Nu, Barbara, nu-i r u. Este... nepotrivit.ă

— Vreau s -mi explici de ce anume.ă

— S - i explic...? Da, ar fi mai bine. Eu... uite, Barbara... Noi doi suntem patruă ţ

oameni. Exist doi de tu, şi doi de eu.ă

— De ce?

— Ai fost bolnav , scumpo. De aceea, a trebuit s te preschimb m într-ună ă ă

copilaş şi s te l s m s creşti înc o dat . De asta, tu eşti dou persoane. Barbaraă ă ă ă ă ă ă

cea adult pe din untru şi copilaşul pe dinafar .ă ă ă

— Dar tu?

— Eu reprezint dou persoane adulte. Una dintre ele sunt eu... ă Powell... Cealaltă

este un membru al consiliului de conducere al Ghildei Esper.

— Ce-i asta?

— Nu-i nevoie s - i explic. Cea tulburat este persoana care sunt eu...ă ţ ă

Dumnezeu ştie... poate m tulbur copilaşul din tine. Habar n-amă ă !

Fata medit pu in, apoi rostiă ţ :

— Când nu m simt fiica ta... care dintre ego-uri simte astaă ?

— Nu ştiu, Barbara.

— Ba ştii! De ce nu-mi spui? Se apropie de el şi-i înl n ui gâtul cu mâinile... Oă ţ

femeie cu apuc turile unui copil. Dac nu-i ceva r u, de ce nu spuiă ă ă ? Dac te iubesc...ă

— Cine a spus ceva despre iubire?!

— Despre asta vorbeam, nu? Nu-i aşa? Eu te iubesc şi tu m iubeşti. Nu-i aşaă ?

— Asta-i, se gândi cu disperare Powell. Ce-o s faci? O s accep i adev rul?ă ă ţ ă

— Da!

Mary cobora sc rile cu o valiz în mân . ă ă ă

— Accept -lă .

— Dar ea nu este sondator.

— Las asta. E femeie şi-i îndr gostit de tine. Şi tu eşti îndr gostit deă ă ă ă

ea. Te rog, Linc, acord - i o şans .ă ţ ă

— O şans pentru ceă ? O idil , dac scap viu din buclucul cu ă ă Reich. Asta-

i tot. Ştii c Ghilda nu accept c s toriile cu Normalii.ă ă ă ă

— Îi ajunge şi-atât. Î i va fi recunosc toare. Întreab -m pe mine. C ciţ ă ă ă ă

eu ştiu.

— Şi dac moră ? N-o s -i r mân nimic... Doar o jum tate de amintire,ă ă ă ă

despre o jum tate de dragoste.ă

— Nu, Barbara, spuse el. Nu-i aşa.

— Ba da, insist fata. Ba daă !

— Nu! Acum vorbeşte copilul din tine. Copilul crede c m iubeşte. Femeia însă ă ă

nu.

— O s creasc şi-o s ajung femeie.ă ă ă ă

— Şi-o s m uiteă ă !

— O s -i aminteşti.ă

— De ce-aş face-o, Barbara?

— Pentru c şi tu sim i la fel despre mine. Ştiuă ţ !

— Feti , feti , izbucni in râs ţă ţă Powell. Ce te face sa crezi c te iubescă ? Nu te

iubesc şi nu te-am iubit niciodat .ă

— Ba da!

— Deschide ochii, Barbara! Uit -te la mineă ! Uit -te la ă Mary! Acum nu mai eşti

feti . Nu-n elegiţă ţ ? Trebuie s - i explic eu evidentulă ţ ?

— Pentru Dumnezeu, Linc!

— Iart -m , ă ă Mary. A trebuit s m folosesc de tine. ă ă

— Voiam s -mi iau r mas bun... Poate pentru totdeauna... Trebuie să ă ă

mai îndur şi asta? Nu-mi ajunge?

— S-s-st! Fii calm ...ă

Barbara privi spre Mary, apoi spre Powell.

— Min i, cl tin ea încet din cap.ţ ă ă

— Oare? Uit -te la mine. Îşi puse mâinile pe umerii ei şi-o privi în ochi. ă Abe

Potlogarul îi veni în ajutor. Expresia lui era tolerant , amuzant , p rintească ă ă ă: Uit -te laă

mine, Barbara.

— Nu! ip ea. Chipul t u minte.ţ ă ă E... E antipatic! Eu... Izbucni în lacrimi şi

suspină: Pleacă! De ce nu pleci odată?

— Noi plec m, Barbara, interveni ă Mary. Apuc fata de bra şi-o porni spre uş .ă ţ ă

— V aşteapt un Jumper, Mary.ă ă

— Eu aştept. Linc. Te aştept pe tine. Întotdeauna. Şi Chervilii & @kinsii

& Jordansii &&&...

— Ştiu. Ştiu. V iubesc pe to i. S rut ri, (s rut ri)ă ţ ă ă ă ă n şi binecuvânteaz -mă

*

Imagini de trifoi cu patru foi, l bu e de iepuri, potcoave...ă ţ

Imaginea grotesc a lui ă Powell ieşind dintr-o hazna, acoperit cu diamante.

Un râs îndep rtat.ă

R mas bun.ă

St tu în pragul uşii, fluierând fals o melodie şi privind Jumperul disp rând înă ă

adâncul cerului albastru-o elţ it, în direc ia spitalului ţ Kingston. Era epuizat. Prea pu inţ

mândru de sacrificiul pe care-l f cea... Foarte ruşinat de mândria respectiv . ă ă În mod

clar, melancolic. S ia o doz de niacat de potasiu şi s se azvârle pe-o curbă ă ă ă

dementă? Ce rost ar fi avut? Uit -te la oraşul cu şaptesprezece milioane şi jum tateă ă

de suflete... şi niciunul pentru tine! Uit -te...ă

Sim i primul impuls. O în ep tur uşoar de energie latent . Îşi privi ceasul.ţ ţ ă ă ă ă

Zece şi dou zeci. Aşa devremeă ? Aşa repede? Bun! Atunci, s se preg teasc .ă ă ă

Intr în cas şi urc sc rile spre dormitor. Impulsurile veneau rapid... precumă ă ă ă

pic turile de ploaieă dinaintea unei furtuni. Psihicul s u începu s tremure şi s vibreze,ă ă ă

pe m sur ce absorbea pârâiaşele de energie. Îşi schimb hainele şi...ă ă ă

Şi ce? R p iala deveni o burni , curgând peste el, umplându-i conştientul deă ă ţă

frisoane... de str fulger ri emo ionale... de... Da, de capsule nutritive. ine minteă ă ţ Ţ ! Nut

ritive! Nutritive! Nutritive! Cobori în fug sc rile pân în buc t rie. G si recipientul deă ă ă ă ă ă

plastic, îl deschise şi înghi i o duzin de capsule.ţ ă

Acum energia sosea în şuvoaie. De la fiecare Esper din oraş, un pârâiaş de

energie latent , m rindu-se într-un râu, un torent, un ocean de Cathexis Materială ă

dirijat c tre ă Powell. Reglat pentru Powell. Îşi înl tur toate blocajele şi-l absorbi.ă ă

Sistemul lui nervos era superheterodinat şi zbiera, iar în minte o turbin se rotea totă

mai repede, iuind asurzitor.ţ

Ieşi din cas , r t cind pe str zi, orb, surd, lipsit de sim uri, afundat în masaă ă ă ă ţ

clocotind de energie latent ... precum o corabie prins de taifun, str duindu-se să ă ă ă ă

g seasc un vânt care s-o duc la liman... La fel şi ă ă ă Powell, se lupta s absoarbă ă

torentul însp imânt tor, s valorifice energia, s-o Cathexiseze şi s-o dirijeze spreă ă ă

Demolarea lui Reich, pân nu era prea târziu, prea târziu, prea târziu, prea târziu,ă

prea...

16

DESFIIN AREA LABIRINTULUI. Ţ

DISTRUGEREA MOZAICULUI.

ŞTERGEREA ENIGMEI.

(x2 Ø y3 d! SPATIU/d! TIMP).

DIZOLVAREA.

(OPERA II, EXPRESII, FACTORI, FRAC II, PUTERI, EXPONEN I, RADICALI,Ţ Ţ Ţ

IDENTITATI, ECUA II, PROGRESII, VARIA II, PERMUT RI, DETERMINAN I SI SOLU II). Ţ Ţ Ă Ţ Ţ

NIMICIREA.

(ELECTRON, PROTON, NEUTRON, MEZON SI FOTON).

SUPRIMAREA.

(CAYLEY, HENSON, LILLIENTHAL, CHANUTEA, LANLEY, WRIGHT, TURNBUL SI S&E

RSON).

DISPERSAREA.

(NEBULOASE, NORI, ROIURI GIGAN I, SECVEN A PRINCIPALA SI PITICE AŢ Ţ LBE).

EXTIRPAREA.

(PEŞTI, AMFIBII, PASARI, MAMIFERE SI OM).

DESFIIN ARE.Ţ

DISTRUGERE.

ŞTERGERE.

DIZOLVARE.

ANULAREA TUTUROR ECUA IILOR. Ţ

INFINIT EGAL ZERO.

NU EXISTA...

— ... ce nu există? strig ă Reich. Ce nu există? Ce nu există? Se ridic în capulă

oaselor, luptându-se cu aşternuturile şi cu o pereche de mâini. Ce nu există?

— Gata cu cosmarele, spuse Duffy Wyg&.

— Cine-i?

— Eu. Duffy.

Reich deschise ochii. Se g sea într-un dormitor rococo, într-un pat rococo, cuă

aşternuturi de epoc . ă Duffy Wyg&, decis şi viguroas , îl inea de umeri, încercând s -ă ă ţ ă

l culce pe perne.

— Dorm, spuse Reich. Vreau s m trezesc.ă ă

— Ai spus cel mai bun lucru. Întinde-te şi viseaz mai departe.ă

B rbatul c zu la loc pe pern .ă ă ă

— Eram treaz, f cu el sumbru. Pentru prima dat în via am fost atât de treaz.ă ă ţă

Am auzit... Nu stiu ce-am auzit. Infinit şi zero. Lucruri importante. Reale... Dup-aia am

adormit şi-am ajuns aici.

— Pardon, zâmbi Duffy. Pentru exactitate: eşti treaz.

— Dorm! zbier ă Reich. Se scul în capul oaselor. N-ai vreun drogă ? Orice... opiu,

marijuana, somnar, lethe... Trebuie s m trezesc, ă ă Duffy! Trebuie s revin la realitateă !

Duffy se aplec peste el şi-l s rut , ap sat, pe gur .ă ă ă ă ă

— Ce zici de asta? E reală?

— Nu-n elegi. Sunt halucina ii... închipuiri... totul e o himer . Trebuie s mţ ţ ă ă ă

adaptez, s m reorientez, s reorganizez... înainte de-a fi prea târziu, Duffy. Înainteă ă ă

de-a fi prea târziu, prea târziu, prea târziu...

Femeia ridic bra ele, exasperat .ă ţ ă

— Ce naiba s-a întâmplat cu medicina? exclam ea. Întâi, nenorocitul la deă ă

doctor te-a speriat pân la leşin. Apoi, a jurat c n-ai nimic... şi-acum, uit -te la tineă ă ă ! P

sihopat! Îngenunche la piciorul patului şi-l ap s cu degetul pe nasă ă : Înc un cuvânt şiă

chem Kingstonul.

— Ce? Cine?

— Kingstonul, spitalul... Unde-ajung cei ca tine...

— Nu... Ce-ai spus c m-a f cut s leşină ă ă ?

— Un prieten, medic.

— În fa a sediului poli ieiţ ţ ?

— X indic locul.ă

— Sigur?

— Eram împreun cu el, c utându-te. Valetul t u îmi spusese despre explozie şiă ă ă

eram îngrijorat . Am ajuns la timp.ă

— L-ai v zut la chipă ?

— Dac l-am v zută ă ? L-am şi s rutat.ă

— Cum ar taă ?

— Un chip obişnuit... Doi ochi. Dou buze. Dou urechi. Un nas. Trei b rbii.ă ă ă

Ascult , ă Ben, dac -i vorba tot de cântecele treaz-adormit-realitate-infinit... pe mine nuă

m mai prinzi.ă

— Şi tu m-ai adus aici?

— Bineîn eles. Cum puteam sc pa ocaziaţ ă ? Era singurul mod prin care te puteam

b ga în patul meu.ă

Reich zâmbi. Se destinse şi spuse:

— Duffy, acum m po i s ruta.ă ţ ă

— Domnule Reich, a i fost deja s rutat. Sau asta se întâmpla când era i încţ ă ţ ă

treaz?

— Las asta... Coşmaruri... Nişte nenorocite de coşmaruri. Izbucni în râsă : De ce

naiba trebuie s -mi fie fric de coşmaruriă ă ? Restul lumii e-n mâinile mele. Şi visele or

s fie tot ale mele. N-ai vrut tu cândva s fii t v lit prin noroi, ă ă ă ă ă Duffy?

— Era o copil rie. Credeam c astfel pot întâlni o clas mai bun de oameni.ă ă ă ă

— Numeşte-i şi-o s -i ai, ă Duffy. Aurari... Bijutieri... Vrei planeta Marte? O s-o ai. V

rei Sistemul? O s-o fac şi pe-asta. Cristoase! Î i pot da întreaga galaxie, dac-o vrei. Seţ

cioc ni cu vârful degetului în pieptă : Vrei s -l vezi pe Dumnezeuă ? Uite-l! Uit -te laă

mine!

— Vai, vai... Atât de modest, şi-atât de ame it...ţ

— Beat? Sigur, sunt beat. Îşi coborî picioarele din pat şi se ridic , cl tinându-seă ă

uşor. Duffy veni lâng el şi ă Reich se ag de ea. De ce n-aş fi beatăţă ? L-am învins pe

D'Courtney. L-am învins pe Powell. Am patruzeci de ani. Mai am în fa şaizeci de aniţă

de condus lumea. Da, Duffy... toată lumea! Începu s se plimbe în jurul camerei.ă

Înc perea era precum modelul min ii pline de erotism a lui ă ţ Duffy.

— Nu i-ar pl cea s -ncepi o dinastie cu ţ ă ă mine, Duffy?

— Nu ştiu cum încep dinastiile.

— Primul lucru e Ben Reich. Te m ri i cu el. Dup-aia...ă ţ

— Ajunge. Când încep?

— Dup-aia, ai copii. B ie i. Zeci de b ie i...ă ţ ă ţ

— Fete. Şi numai trei.

— Iar apoi vezi cum Ben Reich îl ia pe D'Courtney şi-l lipeşte la Monarch. Vezi

cum duşmanii cad... uite-aşa!

Izbi piciorul unei m su e. Aceasta se r sturn , sp rgând câteva cristale.ă ţ ă ă ă

— Dup ce ă Monarch şi D'Courtney devin Reich Incorporated, o s -i m nânc peă ă

ceilal i... cei mici... plevuşc . Case şi Umbrei pe ţ ă Venus. Hali iţ ! Reich izbi cu pumnul un

panou, zdrobindu-l. United Transactions de pe Marte. Mesteca i şi înfuleca iţ ţ ! Sf râmă ă

un scaun fragil. Combinatul GCI de pe Ganymede, Calysto şi Io... Chimicalele &

Atomicele de pe Titan... Dup-aia, am râ iiă ţ : calomniatorii, detractorii, Ghilda

sondatorilor, moraliştii, patrio ii... înghi i iţ ţ ţ ! Înghi i iţ ţ ! Înghi i iţ ţ ! Lovi un nud de marmur ,ă

d râmându-l de pe piedestal.ă

— Termin , prostuleă ! Duffy i se atârn de gât. De ce- i iroseşti bun tate deă ţ ă

violenţă? Încearc-o pe mine!

O ridic în bra e şi-o scutur , pân când femeia ip .ă ţ ă ă ţ ă

— O parte a lumii va fi dulce... ca tine, Duffy! Iar alte p r i vor duhni... dar eu leă ţ

voi înşf ca pe toate. Hohoti şi-o strânse la pieptă : Habar n-am ce-i prin ceruri, dacă

exist vreun Dumnezeu, dar ştiu ce-mi place. Vom d râma totul, ă ă Duffy, şi-o să

reconstruim ceva care s ni se potriveasc nou ... Mie, ie şi dinastieiă ă ă ţ !

O purt în bra e, pân la fereastr , smulse draperiile şi deschise violentă ţ ă ă

fereastra, sp rgând o parte dintre geamuri. Afar , oraşul era înveşmântat în catifeauaă ă

nop ii. Doar podurile aeriene şi str zile scânteiau cu lumini e şi, ocazional, cu ochiiţ ă ţ

purpurii ai unui Jumper. Ploaia se oprise şi o lun prelung atârna palid pe cer. Brizaă ă ă

serii risipea aromele rafinate din odaie.

— Voi, cei de-afară! r cni ă Reich. M-auzi iţ ? Voi, to i... care dormi i şi visa iţ ţ ţ ! De-

acum încolo, o s visa i visele mele. O s ...ă ţ ă

Amu i brusc. O eliber pe ţ ă Duffy, care alunec pe podea. Prinse cu mâinileă

pervazul şi scoase capul pe geam, in noapte, r sucind gâtul şi privind în sus. Cândă

reveni in camer , pe chip îi era întip rit o expresie de uluial .ă ă ă ă

— Stelele, bolborosi el. Unde-s stelele?

— Ce anume? vru s afle ă Duffy.

— Stelele, repet ă Reich. Ar t , timid, cerulă ă : Stelele... Au disp rută !

Duffy îl privi cu curiozitate.

— Ce-au disp rută ?

— Stelele! Zbier b rbatul. Uit -te la ceră ă ă ! Nu mai exist steleă ! Nu mai există

constela iiţ ! Carul Mare... Carul Mic... Cassiopeea... Dragonul... Pegas... Toate-au

disp rută ! Nu mai exist decât Lunaă ! Uit -teă !

— Aşa a fost dintotdeauna, spuse Duffy.

— Nu-i adev rată ! Unde-s stelele?

— Ce stele?

— Nu le ştiu numele... Polara şi... Vega... şi... De unde dracu' s le ştiu numeleă ?

Nu-s astronom. Ce s-a-ntâmplat cu noi? Ce s-a întâmplat cu stelele?

— Ce sunt stelele? întreb femeia.ă

Reich o scutur cu s lb ticie.ă ă ă

— Sori... Fierbând şi str lucind de lumin . Mii de sori... Miliarde... Str lucindă ă ă

noaptea. Ce-i cu tine? Nu-n elegiţ ? În spa iu are loc o catastrof . Au disp rut steleleţ ă ă !

Duffy cl tin din cap, privindu-l îngrozit .ă ă ă

— Nu ştiu despre ce vorbeşti, Ren. Habar n-am despre ce vorbeşti.

O împinse într-o parte, intr în baie şi se încuie. Pe când se sp la şi îmbr ca înă ă ă

grab , ă Duffy b tea la uş , implorându-l. ă ă În cele din urm , renun . O putu auziă ţă

telefonând la Kingston.

— Las-o s - i explice ei ce-i cu stelele, murmur ă ţ ă Reich, între furie şi spaim . ă

Ieşi din baie. Femeia închise repede telefonul şi se întoarse c tre el.ă

— Ben, începu ea.

— Aşteapt -m aici. M duc s aflu.ă ă ă ă

— Ce s afliă ?

— Despre stele! explod el. Despre stelele-alea care nu mai suntă !

P r si apartamentul şi coborî în strad . Ajuns pe caldarâmul pustiu, se opri şiă ă ă

privi iar şi cerul. Acolo era luna. Un punct roşu str lucitor... Marte. Şi un altul... ă ă Jupiter.

Apoi, nimic. Bezn . Bezn . Bezn . Atârna deasupra capului s u, enigmatic şiă ă ă ă ă

însp imânt toare. Printr-o iluzie optic , p rea c se las în josă ă ă ă ă ă : încet, implacabil şi

ucig tor.ă

Începu s alerge, continuând s priveasc în sus. Ocoli o cl dire şi se izbi de oă ă ă ă

femeie, trântind-o. O ajut s se scoale.ă ă

— Idiotule! zbier ea, aranjându-şi hainele. Dupa aceea continu cu o voceă ă

mieroasă: Vrei s te distrezi, pilotuleă ?

Reich o apuc de bra şi ar t în sus.ă ţ ă ă

— Uit -te, nu mai sunt stele. Ai observată ? Stelele au disp rut.ă

— Ce-au disp rută ?

— Stelele... Nu vezi? Au disp rut.ă

— Nu ştiu despre ce vorbeşti, pilotule. Hai, mai bine, s bem cevaă !

Se smulse din ghearele ei şi fugi. Întâlni nişa unui v-telefon. Intr şi sună ă

informa iile. Ecranul se aprinse şi se auzi vocea robotului.ţ

— Întrebarea?

— Ce s-a întâmplat cu stelele? întreb ă Reich. Când s-a întâmplat? Pân acumă

trebuie s se fi observat. Care-i explica iaă ţ ?

Se auzi un clic, urm o pauz , apoi alt ă ă clic.

— Vre i s repetat! Cuvântul, v rogţ ă ă ?

— Stele! Url ă Reich. S-T-E-L-E! Stele!

Clic, pauz , ă clic.

— Substantiv sau verb?

— Lua-te-ar dracu'! Substantiv!

Clic, pauz , ă clic.

— Nu exist nici o informa ie catalogat sub aceast denumire, anun voceaă ţ ă ă ţă

metalic .ă

Reich înjur , apoi izbuti s se st pâneasc .ă ă ă ă

— Care-i observatorul cel mai apropiat de oraş?

— Specifica i oraşul, v rug m.ţ ă ă

— Oraşul staă : New York.

Clic, pauz , ă clic.

— La patruzeci şi opt de kilometri nord, în parcul Croton, se afl observatorulă

lunar. Se poate ajunge la el pe ruta Jumper nordic , coordonata ă 227. Observatorul

lunar a fost înfiin at în anul dou mii...ţ ă

Trânti receptorul.

— „Nu exist nici o informa ie catalogat sub aceast denumire”ă ţ ă ă ! Dumnezeule!

Au înnebunit cu to iiţ ?

Alerg pe str zi, c utând un ă ă ă Jumper public. Deasupra se ivi o maşin pilotat . Îiă ă

f cu semn.ă

— Coordonata nord 227, rosti intrând în cabin . Patruzeci şi opt de kilometri.ă

Observatorul special.

— E o rut cu tarif sporit, spuse şoferul.ă

— Pl tesc. D -i dră ă umul!

Taxiul porni. Reich se ab inu cinci minute, apoi întrebţ ă:

— Ai observat cerul?

— De ce, domnule?

— Au disp rut stelele.ă

Un râset linguşitor.

— N-a fost o glum , continu ă ă Reich. Stelele au disp rut.ă

— Dac nu-i o glum , trebuie o explica ie, f cu şoferul. Ce naiba sunt steleleă ă ţ ă ?

Un r spuns exploziv tremur pe buzele lui ă ă Reich. Înainte de-a izbucni, taxiul

ateriz lâng cupla observatorului.ă ă

— Aşteapt -mă ă! strig şi travers în fug pajiştea, c tre intrarea din stânc .ă ă ă ă ă

Uşa era întredeschis . Intr în observator şi auzi zumzetul slab al mecanismuluiă ă

cupolei şi tic itul orologiului. Sala era întunecat , cu excep ia unei lic riri dinspreă ă ţ ă

cadranul ceasului. Lentila de treizeci şi doi de centimetri era în func iune. Îl putea z riţ ă

pe astronom, o siluet difuz , aplecat peste ocular.ă ă ă

Se îndrept c tre el, p şind nervos, crispat, tres rind la zgomotul propriilor paşi.ă ă ă ă

Aerul era înghe at.ţ

— Scuza i-m , începu ţ ă Reich încetişor, ştiu c v deranjez, dar poate c a iă ă ă ţ

observat. Sunte i astronom... A i observat, nu-i aşaţ ţ ? Stelele au disp rut. Toate. Ce s-aă

întâmplat? De ce nu se alarmeaz nimeniă ? De ce se prefac cu to iiţ ? Dumnezeule! Stel

ele! Pân acum nici nu le b g m în seam . Acum au disp rut. Ce se-ntâmplă ă ă ă ă ă? Unde-s

stelele?

Silueta se îndrept încet şi se întoarse c tre ă ă Reich...

— Nu exist stele, r spunse.ă ă

Era Omul F r Chip.ă ă

Reich scoase un urlet. Se r suci şi fugi. Ieşi în goan pe uş , coborî treptele şiă ă ă

travers pajiştea, spre taxi. Se lovi de cabina de cristal şi c zu în genunchi.ă ă

Şoferul îl ridic în picioare.ă

— Ai p it ceva, şefuleăţ ?

— Nu ştiu, gemu Reich. Aş fi vrut...

— Nu-i treaba mea, relu şoferul, dar cred c-ar trebui s te duci la un sondator.ă ă

Vorbeşti aiurea.

— Despre stele?

— Mda...

Reich îl apuc de bra .ă ţ

— Sunt Ben Reich, f cu el. ă Ben Reich de la Monarch.

— Da, şefule. Te-am recunoscut.

— Bun. Ştii c pot face orice pentru tine, dac -mi faci un serviciuă ă ? Bani... O

slujb nou ... Orice vrei...ă ă

— Nu po i face nimic pentru mine, şefuţ le. Am fost deja readaptat la Kingston.

—- Şi mai bine... Un om cinstit! Pentru Dumnezeu, sau pentru cine vrei tu, vrei

s -mi faci un serviciuă ?

— Sigur, şefule.

— Intr în cl direa aia şi uit -te la individul de la telescop. Uit -te bine. Dup-aia,ă ă ă ă

întoarce-te şi descrie-mi-i!

Şoferul reveni dup cinci minute.ă

— Ei?

— E-un tip obişnuit, şefule. La vreo şaizeci de ani. Riduri adânci. Urechi cl p ugeă ă

şi o b rbie de om slab. Cunoşti genul... Nu-l bagi în seam .ă ă

— Nu-i adev rat... nu-i nimeni, murmur ă ă Reich.

— Ce?

— Stelele... N-ai auzit niciodat de eleă ? Nu le-ai v zut niciodată ă? Nu ştii despre

ce- i vorbescţ ?

— N- - - .ţ ţ ţ

— Doamne..., gemu Reich. Doamne, Doamne...

— Nu te agita, şefule. Şoferul îl b tu uşurel pe spate. S - i spun ceva. La ă ă ţ Kingsto

n m-au înv at multe chestii. Una din ele era... Ei bine, uneori î i vine câte-o ideeăţ ţ

ciudat . Ceva absolut nou, ştii? Dar ie i se pare c-aşa a fost dintotdeauna. C ... - -ă ţ ţ ă ă ă

... de pild , c oamenii au avut dintotdeauna un ochi, şi-acum, brusc, au doi ochă ă ă i.

Reich îl privi înlemnit.

— Aşa c -ncepi s strigiă ă : „Ce naiba, de unde-au to i doi ochiţ ?” Şi i se r spundeţ ă :

„Dintotdeauna au avut doi ochi”. Şi tu spui: „Pe dracu'! Mi-aduc aminte precis că

flecare avea doar un ochi”. Şi s m ia naiba dac n-o crezi. Şi ei se chinuiesc cevaă ă ă

timp cu tine ca s - i scoat ideea asta din cap. ă ţ ă Îl b tu din nou pe spateă : Şefule, mi se

pare c tu eşti din ia c-un ochi.ă ă

— Un ochi, murmur ă Reich. Doi ochi... Nelinişti, tensiuni si disensiuni au

început...

— Ce?

— Nu ştiu. Nu ştiu! Am avut multe greut i luna asta. Poate... Poate c aiăţ ă

dreptate... Totuşi...

— Vrei s te duc la ă Kingston?

— Nu!

— Vrei s stai aici şi s te enervezi în continuare cu stelele aleaă ă ?

Brusc, Reich urlă:

— Ce dracu-mi pas mie de steleă !?

Frica se transformase în furie. Adrenalina îi inunda corpul, aducând cu ea curajul

şi nep sarea. S ri în taxi.ă ă

— Am toat lumea în buzunar. Ce-mi pas de câteva închipuiriă ă ?

— Aşa, şefule. Unde te duc?

— La palatul regal.

— Care?

— La Monarch, izbucni în râs Reich şi hohoti tot restul drumului, pân la turnul ă M

onarch. Era îns un râs isteric.ă

În birouri se lucra în trei schimburi, iar când ap ru ă Reich tura de noapte era spre

sfârşit. Deşi nu-l v zuser prea des în ultima lun , func ionarii erau obişnui i cuă ă ă ţ ţ

vizitele neaşteptate şi intrar cu to ii în vitez . Îndreptându-se spre cabinetul lui, ă ţ ă Reic

h era urmat de secretare şi subsecretare, enun ându-şi problemele urgente ale zilei.ţ

— L sa i-le, porunci el. Chema i-i aici pe to i... To i şefii de departamente şiă ţ ţ ţ ţ

administratorii. Vreau s le fac un anună ţ!

Agita ia din jur îi readuse încrederea. Era iar şi viu, iar şi real. Aceasta eraţ ă ă

unica realitate... agita ia continu , soneriile, comenzile, chipurile îngrijorate care-iţ ă

umpleau biroul. Toate erau anticip ri ale viitorului s u, când soneriile urmau s suneă ă ă

pe planete şi sateli i, iar administratorii cosmici s intre îngrijora i în cabinetul lui.ţ ă ţ

— Dup cum şti i, începu el, plimbându-se încet şi privind aspru în ochii celoră ţ

care-l urm reau, noi, cei de la ă Monarch, am fost angaja i într-o încleştare pe via şiţ ţă

pe moarte cu cartelul D'Courtney. Acum câtva timp, Craye D'Courtney a fost ucis. Au

urmat o serie de complica ii, ce s-au rezolvat abia recent. Ve i fi încânta i s afla i cţ ţ ţ ă ţ ă

acum drumul ne este deschis. Putem începe aplicarea planului AA, de încorporare a

cartelului D'Courtney.

Se opri, aşteptând murmurul de a â are ce-ar fi trebuit s urmeze anun ului. Nuţ ţ ă ţ

se auzi nimic.

— Poate c unii dintre voi, continu el, nu-n eleg dimensiunile şi importan aă ă ţ ţ

func iei lor. Voi încerca s vi le explic... în nişte termeni pe care s -i pute i în elege.ţ ă ă ţ ţ

Aceia care sunt administratori de oraşe vor deveni administratori continentali.

Administratorii continentali vor fi şefii sateli ilor. Actualii şefi de sateli i vor deveniţ ţ

administratori planetari. De-acum încolo, Monarch va domina sistemul solar. De acum

încolo, to i trebuie s gândim în termenii sistemului solar. De acum...ţ ă

Se opri, alarmat de privirile fixe din jurul lui. Se uit împrejur, apoi îi f cu semnă ă

secretarei şefe.

— Ce dracu' s-a întâmplat? morm i el. Exist nout i pe care nu le cunoscă ă ăţ ? Veşti

proaste?

— N-n-nu, domnule.

— Atunci ce-i cu voi? Este ceva pe care-l aşteptam cu to ii de-atâta vreme. Ce s-ţ

a întâmplat?

Secretara-şef începu s se bâlbâie.ă ă

— Eu... Noi... I-i-ierta i-m , domnule. N-n-nu ştiu despre ce vorbi i...ţ ă ţ

— Despre cartelul D'Courtney.

— N-am... n-am auzit niciodat despre ei, domnule Reich. Noi... eu... ă

Secretara se întoarse, c utând sprijinul celorlal i. Sub ochii ului i ai lui ă ţ ţ Reich, to iţ

cl tinar din cap.ă ă

— D'Courtney de pe Marte! tun ă Reich.

— De unde, domnule?

— Marte! Marte! M-A-R-T-E! Una din cele zece planete. A patra de la Soare! Cupr

ins de fiorul spaimei, Reich bolborosi incoerent: Mercur, Venus, P mânt, Marte, ă Jupiter,

Saturn... Marte! Marte! Marte! Dou sute dou zeci şi şapte de milioane, opt sute deă ă

mii de kilometri de la Soare. Marte!!!

Din nou, func ionarii cl tinar din capete. Urm un fream t şi ei se retraserţ ă ă ă ă ă

uşor din fa a patronului. Acesta se n pusti c tre secretare şi le smulse dosarele şiţ ă ă

hârtiile.

— Ave i aici o sut de referate despre D'Courtney de pe Marte. Trebuie s leţ ă ă

ave i. Dumnezeule, ne-am luptat cu D'Courtney vreme de zece ani. Ne-am...ţ

R scoli hârtiile, aruncându-le cu s lb ticie în toate direc iile, umplând biroul cuă ă ă ţ

o z pad foşnitoare. Niciuna nu se referea la D'Courtney sau la Marte. Nu exista nimică ă

privind Venus, Jupiter, Luna sau ceilal i sateli i.ţ ţ

— Am dosare-n birou! Url el. Sute de dosare. Mincinoşi nenoroci iă ţ ! Uita i-v ...ţ ă

Se n pusti spre birou şi smulse sertarele. Se auzi o explozie asurzitoare. Biroulă

s ri în aer. Fragmente de lemn îi împroşcar pe cei din camer , iar ă ă ă Reich fu azvârlit pe

fereastr , izbit de o mân gigantic .ă ă ă

— Omul F r Chă ă ip! zbier ă Reich. Isuse Atotputernic! Cl tin febril din cap,ă ă

ag ându-se de obsesia saăţ : Unde-s dosarele? O s v-ar t... D'Courtney, Marte şi toateă ă

celelalte. Şi-o s -i ar t şi luiă ă ! Omul F r Chip... Veni i...ă ă ţ

Ieşi alergând din camer şi intr în arhiv . Smulse raft dup raft, împr ştiindă ă ă ă ă

hârtii, cristale piezzo, înregistr ri str vechi – pe benzi, microfilme, transcrip iiă ă ţ

moleculare. Nu exista nimic referitor la D'Courtney sau la Marte. Nici un cuvânt despre

Venus, Jupiter, Mercur, asteroizi sau sateli i.ţ

Acum, într-adev r, cl direa se umpluse de agita ie, ârâit de sonerii şi comenzi.ă ă ţ ţ

Înc perea se animase şi treiă b rba i voinici de la „Agrement” intrar trop ind înă ţ ă ă

arhiv , conduşi de secretara care-i îmboldă ea:

— Trebuie! Trebuie! Îmi asum toat responsabilitateaă !

— Uşurel, uşurel, uşurel, domnule Reich, vorbir ei, cu şuieratul îmblânzitoriloră

de animale. Încet... încet... încet...

— C ra i-v de-aici, dobitociloră ţ ă !

— Uşurel, domnule! Uşurel! Lua i-o încetţ !

Îl înconjurar strategic, în timp ce agita ia se înte ea şi voci îndep rtate strigauă ţ ţ ă :

— Cine-i medicul lui? Trimite i dup medic...ţ ă

— Telefona i la ţ Kingston!

— A i anun at poli iaţ ţ ţ ?

— Nu, nu! N-avem nevoie de scandal...

— Anun departaţă mentul juridic!

— Infirmeria nu-i deschisă?

Reich gâfâia neregulat. R sturn nişte rafturi spre cei trei b rba i, b g b rbiaă ă ă ţ ă ă ă

în piept şi se n pusti printre ei. Travers înc perea, ieşi în coridorul exterior şi deă ă ă

acolo la Pneumatic. Uşa se deschise: ap s pe Ştiin -57. Intr în cabin şi, când p şiă ă ţă ă ă ă

afar , se afla pe t râmul Ştiin ei.ă ă ţ

Se g sea într-un laborator. Era întunecat. Probabil c urm ritorii s i îl credeauă ă ă ă

coborât la nivelul stradal. Câştigase timp. Respirând cu greutate, trecu în bibliotec ,ă

aprinse luminile şi intr în sec ia de referin . În fa a unui scaun, se afla o foaieă ţ ţă ţ

vertical de cristal. Lâng ea, un tablou de comand complicat.ă ă ă

Se aşez şi ap s pe butonul START. Ecranul se lumin şi, dintr-un difuzor, oă ă ă ă

voce metalic rostiă :

— Subiectul?

Reich tast ŞTIIN A.ă Ţ

— Sec iaţ ?

Reich tast ASTRONOMIE.ă

— Problema?

— Universul.

Clic – pauz – ă clic.

— Termenul de univers în sensul s u fizic general-se-aplic întregii materiiă ă

existente.

— Ce tipuri de materiale exist ?ă

Clic – pauz – ă clic.

— Materia este concentrat în alc tuiri, de la cel mai mic atom pân la cele maiă ă ă

întinse aglomer ri de materie cunoscute de astronomi.ă

— Care este cea mai întins aglomerare de materie cunoscut de astronomiă ă ?

întreb ă Reich şi tast HARTA.ă

Clic – pauz – ă clic.

— Soarele.

Ecranul de cristal oferi o imagine orbitoare a astrului.

— Dar celelalte stele?

Clic – pauz – ă clic.

— Nu exist stele.ă

— Planetele?

Clic – pauz ă – clic.

— Exist planeta P mânt. ă ă

Ap ru imaginea P mântului, rotindu-se în spa iu.ă ă ţ

— Şi celelalte planete? Marte? Jupiter? Saturn?...

Clic – pauz – ă clic.

— Nu exist alte planete.ă

— Luna?

Clic – pauz – ă clic.

— Nu exist lun .ă ă

Reich respir încet şi profund.ă

— S -ncerc m înc o dat . Întoarce-te la Soareă ă ă ă !

Pe ecran ap ru iar şi soarele.ă ă

— Soarele este cea mai uriaş aglomerare de materie cunoscut de. Astronomi,ă ă

începu vocea metalic . Apoi se opri brusc.ă

Clic – pauz – ă clic.

— Nu exist Soare, rosti vocea.ă

Astrul disp ru de pe ecran, l sând în loc o alt , imagine, privind spre ă ă ă Reich...

aşteptând, t cut, oribil... Omul F r Chip.ă ă ă

Reich url . S ri în picioare, r sturnând scaunul. ă ă ă Îl ridic şi-l azvârli în imagineaă

însp imânt toare. Se întoarse şi alerg afar din bibliotec , trecu în laborator, apoiă ă ă ă ă

ieşi pe coridor. Se opri la Pneumatic, ap sând pe tasta STRADA. Uşa se deschise, p şiă ă

în untru şi fu coborât ă 57 de etaje pân în holul central al oraşului ştiin ific ă ţ Monarch.

Holul era ticsit de func ionari gr bindu-se spre serviciu. ţ ă În timp ce-şi f cea locă

printre ei, Reich îi z ri privindu-i uimi i t ieturile şi sângele de pe fa . Apoi observă ţ ă ţă ă

vreo duzin de paznici ă Monarch îndreptându-se c tre el. Travers în goan holul,ă ă ă

p c lindu-i. Trecu prin uşile rotitoare şi coborî treptele. Ajuns în strad , tres ri deă ă ă ă

parc atinsese un fier încinsă . Nu exista soare.

Str zile erau iluminate artificială ; podurile aeriene str luceauă ; ochii Jumperilor

clipeau de colo pân coloă ; vitrinele sclipeau... Iar deasupra nu exista nimic... nimic, cu

excep ia unui infinit adânc, negru, f r sfârşit.ţ ă ă

— Soarele! r cni ă Reich. Soarele!

Ar t în sus. Func ionarii îl privir b nuitori şi trecur mai departe. Nici unul nuă ă ţ ă ă ă

privi în direc ia indicat .ţ ă

— Soarele! Unde-i soarele? Nu-n elege i, dobitocilorţ ţ ? Soarele! Se ag deăţă

trec tori, amenin ând cerul cu pumnul. Apoi, primul dintre paznici ieşi pe uş şi alergă ţ ă ă

spre el.

Începu s fug , d du col ul la dreapta şi sprinta pe sub arcadele unor vitrineă ă ă ţ

scânteietoare. În spatele lor, era intrarea în Pneumaticul Vertical pentru podul aerian.

S ri în untru. Pe când uşa se închidea dinapoia lui, îşi z ri urm ritorii afla i la maiă ă ă ă ţ

pu in de dou zeci de metri. Dup aceea, fu ridicat şaptezeci de etaje şi ieşi pe un podţ ă ă

aerian.

Aici se g sea o parcare modest , cu o pist pe fa ada şi terasa turnului ă ă ă ţ Monarc

h. Azvârli câteva credite spre paznicul parc rii şi lu un vehicul. Ap s pe START.ă ă ă ă

Maşina porni. La cap tul rampei, ap s STÂNGA. Maşina coti la stânga, continuându-şiă ă ă

drumul. Acestea erau singurele comenzi manuale: stânga, dreapta; stop, start. Restul

era automatizat. De altfel, vehiculele erau strict limitate la podurile aeriene. Putea să

mearg aşa ore întregi, învârtindu-se precum o veveri într-o colivie rotitoare.ă ţă

Maşina nu necesita aten ia şoferului. ţ Reich privea alternativ peste um r şi înă

sus, c tre cer. Soarele nu exista... şi to i îşi vedeau de treab de parc nu existaseă ţ ă ă

niciodat . Se înfior . S fi avut dreptate şoferul de taxiă ă ă ?

Brusc, maşina încetini şi se opri; se afla undeva, la mijlocul podului aerian, între

turnul Monarch şi cl direa Visiphon ă & Visigraph.

Reich izbi pu inele comenzi, f r nici un rezultat.ţ ă ă Sări afar şi bascul capota,ă ă

pentru a vedea ce s-a-ntâmplat. Apoi z ri în dep rtare, pe pod, paznicii alergândă ă

înspre el, şi în elese. Vehiculele erau ac ionate prin receptoare energetice. Urm ritoriiţ ţ ă

întrerupseser emi torul parc rii. Abandon maşina şi începu s alerge c tre cl direaă ţă ă ă ă ă ă

V & V.

Podul aerian p trundea în cl dire, m rginită ă ă de magazine, restaurante, un teatru

şi... o agen ieţ de voiaj! O posibilitate de evadare! Putea s cumpere un bilet pentru oă

capsul de o persoan şi s dispar . Avea nevoieă ă ă ă de-un r stimp, s se reorienteze... să ă ă

se reorganizeze... Avea o ascunz toare la Paris. Acolo... S ri printre maşini şi seă ă

n pusti în agen ie.ă ţ

Sem na cu oficiul unei b nci. Un ghişeu cu o tejghea mic . O fereastr z brelită ă ă ă ă ă

şi un geam de plastic, antifurt. Reich se îndrept spre ghişeu, sco ând baniiă ţ din

buzunar. Trânti creditele pe tejghea şi le împinse sub grilaj.

— Un bilet pentru Paris, rosti el. P streaz restul... ă ă Pe unde-i drumul la capsule?

Repede, omule! Repede!

— Paris? veni replica. Nu exist Paris.ă

Reich privi prin plasticul difuz şi z ri... privind,ă aşteptând t cut... Omul F ră ă ă

Chip. Se r suci, cu capul bubuind, cu inima b tându-i rar şi puternic, v zu uşaă ă ă si fugi

afar . Alerg orbeşte pe podul aerian. Se feriă ă instinctiv de o maşin şi fu izbit deă

întunericul infinit...

*

DESFIIN AREA.Ţ

DISTRUGEREA.

ŞTERGEREA.

DIZOLVAREA.

(MINERALOGIE, PETROLOGIE, GEOLOGIE, FIZIOGRAFIE) ANULAREA.

(METEOROLOGIE, HIDROLOGIE, SEISMOLOGIE)

DIZOLVARE.

(X2 Ø Y3 d: SPATIU/d: TIMP)

NIMICIREA.

SUBIECTUL VA FI...

*

— ... ce va fi?

SUBIECTUL VA FI...

— ... ce va fi? Ce? CE?

Gura îi fu astupat de o mân . Deschise ochii. Se afla într-o c m ru cu pere iiă ă ă ă ţă ţ

acoperi i cu faianţ ţă: o sec ie de poli ie. St tea întins pe o mas alb . ţ ţ ă ă ă În jurul s u, erauă

aduna i paznicii, trei poli işti în uniform şi alte persoane necunoscute. To i scriau cuţ ţ ă ţ

aten ie în carnetele de rapoarte, murmurând şi mişcându-se întruna.ţ

Necunoscutul lu mâna de pe gura lui ă Reich şi se-aplec deasupra lui.ă

— Gata, rosti el blând. E-n regul . Eu sunt medic...ă

— Sondator?

— Ce?

— Eşti sondator? Am nevoie de un sondator. Am nevoie de cineva s -mi intre înă

minte şi s -mi dovedeasc c am dreptate. Dumnezeuleă ă ă ! Trebuie s mi se spun dacă ă ă

am dreptate sau nu. Nu m uit la bani. Am...ă

— Ce vrea? întreb un poli ist.ă ţ

— Nu ştiu. A spus: un sondator. Medicul reveni spre Reich: Ce vrei s spui cuă

asta? Ce-i acela sondator?

— Un Esper! Un cititor de min i. Un...ţ

— Glumeşte, zâmbi medicul. Ne arat c -i calm. Mul i pacien i procedeaz aşa.ă ă ţ ţ ă

Dup accident, simuleaz nep sarea. Noi îi spunem Umorul Spânzur toră ă ă ă ii...

— Asculta i-m , rosti disperat ţ ă Reich. Ridica i-mţ ă! Vreau s v spun ceva...ă ă

Îl scular în capul oaselor.ă

— M cheam ă ă Ben Reich, se adres el poli iştilor. ă ţ Ben Reich de la Monarch. A iţ

auzit de mine... Vreau s m rturisesc totul lui Lincoln ă ă Powell, prefectul poli iei. Duce i-ţ ţ

m la ă Powell!

— Cine-i Powell?

— Şi ce vrei s m rturiseştiă ă ?

— Asasinarea lui D'Courtney. Eu l-am ucis, luna trecut , pe Craye D'Courtney. Ină

casa Mariei Beaumont... Spune i-i lui ţ Powell... Eu l-am ucis pe D'Courtney!

Poli iştii se privir reciproc, nedumeri i. Unul dintre ei se îndrept spre un colţ ă ţ ă ţ

unde se afla un str vechi telefon manual.ă

— C pitaneă ? Avem aici un tip... îşi zice Ben Reich de Monarch. Vrea s seă

spovedeasc unui prefect pe nume ă Powell. Pretinde c l-a ucis pe unul, Crayeă

D'Courtney, luna trecut .ă

Dup o pauz , poli istul i se adres lui ă ă ţ ă Reich.:

— Cum se scrie numele?

— D'Courtney! D mare, apostrof, C mare, O—U—R—T—N—E—Y.

Poli istul transmise mai departe şi aştept . Dup o alt pauz , morm i şi închiseţ ă ă ă ă ă

telefonul.

— Un nebun, spuse el şi b g carne elul în buzunar.ă ă ţ

— Ascult ..., începu ă Reich.

— E s n tosă ă ? îl întreb poli istul pe medic, f r s -l priveasc pe ă ţ ă ă ă ă Reich.

— Pu in şocat. ţ În rest, e s n tos.ă ă

— Ascultă! r cni ă Reich.

Poli istul îl ridic în picioare şi-l împinse c tre uşa sec iei.ţ ă ă ţ

— Gata, b iatu'. Şterge-oă !

— Trebuie s m-ascul iă ţ ! Am...

— Tu s m-ascul i pe mine, b iatu'ă ţ ă ! Noi n-avem nici un Lincoln Powell. Nu s-a

raportat nici uciderea vreunui D'Courtney. Şi nu ne place s -şi bat cineva joc de noi.ă ă

Acum... şterge-o!

Îl împinse în strad .ă

În mod straniu, trotuarul era denivelat. Reich se cl tin , apoi îşi reg si echilibrulă ă ă

şi se opri nemişcat, paralizat, pierdut. Era şi mai întuneric... un întuneric etern. Ardeau

numai câteva lumini. Podurile aeriene erau stinse. Jumper-urile disp ruser .ă ă

— Sunt bolnav, gemu Reich. Sunt bolnav. Am nevoie de ajutor.

Începu s se împleticeasc pe str zile desfundate, strângându-şi bra ele laă ă ă ţ

piept.

— Jumper! strig ă el. Jumper! Nu mai exist nimic în oraşul sta uitat deă ă

Dumnezeu? Unde-s toate? Jumper!

Nimic…

— Sunt bolnav... bolnav. Trebuie s-ajung acas . Sunt bolnav... Apoi zbier dină ă

nou: Nu m-aude nimeni? Sunt bolnav. Am nevoie de ajutor... Ajutor!... Ajutor!

Nimic.

Gemu. Apoi fluier ... slab, f r putere. Începu s cânte cu voce dogită ă ă ă ă:

— Opt, sir... Cinci, sir... Unu, sir... Mai tare, zise Tensor... Nelinişt... ens

iuni... sensiuni au început.

Porni s se tânguieă :

— Unde sunte iţ ? Maria! Luminile! Ma-ri-a-aa! Opreşte jocul sta idiotă !

Se poticni.

— Vino-napoi! strig ă Reich. Pentru Dumnezeu, vino-napoi! Sunt singur...

Nici un r spuns.ă

C uta ă Park South, num rul ă 9, casa Beaumont, locul mor ii lui D'Courtney... şi ţ Ma

ria Beaumont, vulgar , decadent , un punct de sprijin.ă ă

Nimic.

Un câmp negru. Un cer negru. O paragin nefamiliar .ă ă

Nimic.

Reich zbier ... un urlet nearticulat, de spaim şi mânie.ă ă

Nici un r spuns. Nici m car un ecou.ă ă

— Pentru Dumnezeu! R cni el. Unde-s toateă ? Aduce i-le înapoiţ ! Nu mai există

decât spa iul...ţ

De undeva, din neantul înconjur tor, ap ru şi se form o siluet familiar ,ă ă ă ă ă

gigantic ... O figur din umbre negre, privind, aşteptând, t cut ... Omul F r ă ă ă ă ă ă Chip. Rei

ch îl privi paralizat, transfigurat.

Apoi figura rosti:

— Nu exist spa iu. Nu exist nimică ţ ă .

Iar în urechile lui Reich r sun un urlet, care era propriul s u glas – şerpuitor,ă ă ă

f r via , f r spa iu, fugind înainte de-a fi prea târziu, prea târziu, prea târziu...ă ă ţă ă ă ţ

fugind cât mai era înc timp, timp,ă timp...

Se izbi de o siluet din umbre negre. O siluet f r chip. O siluet care rostiă ă ă ă ă :

— Nu exist timp. Nu exist nimic.ă ă

Reich se d du înapoi. Se întoarse. C zu. Se târî ă ă febril printr-un neant veşnic,

gemând:

— Powell! Duffy! Quizzard! Tate! Isuse! Unde-s cu to iiţ ? Unde-s toate? Pentru nu

mele lui Dumnezeu...

Şi era fa -n fa cu Omul F r Chip, care rostiţă ţă ă ă :

— Nu exist Dumnezeu. Nu exist nimic.ă ă

Iar de-aici nu mai avea sc pare... Exista doar un infinit negativ, ă Reich şi Omul

F r Chip. Şi, încremenit, înghe at, neajutorat în aceast matrice, ă ă ţ ă Reich în l în celeă ţă

din urm ochii şi privi chipul duşmanului s u de moarte.. omul de care nu puteaă ă

sc pa... teroarea coşmarurilor sale... distrug torul existen ei sale...ă ă ţ

Era...

El însuşi.

D'Courtney.

Amândoi.

Dou chipuri contopindu-se într-unu, ă Ben D'Courtney, Craye Reich. Reich-D'Cour

tney. D'R.

Nu putu emite nici un sunet. Nu putu face nici o mişcare. Nu mai exista timpul,

spa iul sau materia. Nu mai exista nimic, decât gândul mor ii.ţ ţ

— Tat ?ă

— Fiule?

— Tu eşti eu?

— Noi suntem noi.

— Tat si fiu?ă

— Da.

— Nu pot în elege... Ce se-ntâmpl ?ţ ă

— Ai pierdut jocul, Ben.

— Sardelu a?ţ

— Jocul Cosmic.

— Am, câştigat! Am câştigat. Fiecare petec e-al meu...

— Şi-apoi ai pierdut. Amândoi am pierdut.

— Ce-am pierdut?

— Supravie uirea.ţ

— Nu-n eleg. Nu pot în elege.ţ ţ

— Partea mea din noi în elege, Ben. Ai fi în eles si tu, dac nu m-ai fi înţ ţ ă

dep rtat de tine.ă

— Cum te-am îndep rtat de mine?ă

— Cu fiecare corup ie şi mârş vie de-a ta.ţ ă

— Tu spui asta? Tu... care-ai încercat s m ucizi?ă ă

— Am f cut-o f r pl cere, Ben. Încercam s te distrug înainte s ne disă ă ă ă ă ă

trugi tu pe noi. Asta era supravie uirea. Voiam s te ajut s pierzi lumea, darţ ă ă

s câştigi jocul, Ben.ă

— Care joc? Care Joc Cosmic?

— Mozaicul... labirintul... întregul univers ca o enigm pe care trebuie să

-o rezolv m. Galaxiile, stelele, soarele, planetele... lumea aşa cum o cunoaştă

e. Noi reprezentam singura realitate. Restul erau fantome, marionete, p puşă

i, decoruri... pretinse pasiuni. Era o realitate înscenat şi dat nou spre reză ă ă

olvare.

— Am cucerit-o. E a mea!

— Dar n-ai izbutit s-o rezolvi. N-o s -i afl m niciodat solu ia; ea nu estă ă ă ţ

e furtul, teroarea, ura, violul, crima... N-ai reuşit, şi-atunci totul e desfiin at,ţ

nimicit...

— Şi cu noi ce se va-ntâmpla?

— Şi noi suntem desfiin a i. Am încercat s te previn. Am încercat s teţ ţ ă ă

opresc. Dar amândoi am ratat examenul.

— Dar de ce? CINE suntem noi? CE suntem noi?

— Cine ştie? S mân a ştie CE sau CINE era, atunci când n-a reuşit s gă ţ ă ă

seasc Un sol prielnic pentru încol it? CINE sau CE suntem noi? Am eşuat. Exă ţ

amenul s-a terminat. Noi suntem termina i.ţ

— Nu!

— Poate c , dac-am fi reuşit, totul ar fi r mas real. Dar s-a terminat. Reă ă

alitatea s-a preschimbat în ceea-ce-ar-fi-putut-s -fie şi tu te-ai trezit, in celeă

din urm ... în fa a neantului.ă ţ

— S ne-ntoarcem! S -ncerc m iar şi!ă ă ă ă

— Nu mai exist întoarcere. S-a terminat.ă

— O s g sim un drum. Trebuie s fie un drum...ă ă ă

— Nu este nici unul. S-a terminat.

Se terminase.

Acum... Demolarea.

17

Pe cei doi b rba i îi g sir a doua zi diminea a, departe, pe insul , în parcul deă ţ ă ă ţ ă

deasupra vechiului Haarlem. Amândoi r t ciser întreaga noapte, pe str zi şi peă ă ă ă

poduri aeriene, f r s -şi dea seama de împrejurimi, fiind totuşi atraşi unul spre altul,ă ă ă

precum dou ace magneă tice pe un iaz acoperit cu buruieni.

Powell st tea pe gazonul ud, cu picioarele încrucişate, cu fa a crispat şiă ţ ă

încremenit , aproape f r s respire şi cu pulsul extrem de slab. Îl inea pe ă ă ă ă ţ Reich într-

o strânsoare de fier. Reich era chircit în pozi ie fetal .ţ ă

Îl transportar pe ă Powell la el acas , în ă Hudson Ramp, unde to i membriiţ

laboratorului Ghildei asudar succesiv deasupra lui şi sfârşir prin a se felicita pentruă ă

prima reuşit a unui Cathexis Material din istoria Ghildei Esper. ă În privin a lui ţ Reich nu

era nici o grab . Conform procedurii, trupul s u inert fusese dus la spitalul ă ă Kingston, p

entru Demolare.

Apoi totul se linişti pentru şapte zile.

În cea de-a opta zi, Powell se scul , se îmb ie, se îmbr c , îşi învinseă ă ă ă

infirmierele în lupt corp la corp şi p r si casa. Se opri la ă ă ă Sucre et Comp., ieşi de-acolo

cu un pachet mare şi misterios, apoi se îndrept spre sediu, pentru a-şi prezentaă

raportul comisarului Crabbe. În drum, vârî capul în biroul lui Beck.

— Bun , Jax.ă

— Feli(şi blesteme)cit ri, Linc.ă

— Blesteme?

— Am pariat pe cincizeci c-o s te tin in pat pân miercurea viitoare.ă ă ă

— Ai pierdut. Moise ne sus ine in cazul D'Courtney?ţ

— Aflat, aprobat & dat verdictul. Procesul a inut o or . Reich intr chiaţ ă ă

r acum in Demolare.

— Bun. Atunci m duc s -i si-la-bi-sesc şi lui Crabbe asta.ă ă

— Ce-ai acolo?

— Un cadou.

— Pentru mine?

— Alt dat .ă ă

Powell urc spre cabinetul din argint şi abanos al lui Crabbe, b tu la uş , auziă ă ă

energicul „Intră!” şi se conform . Crabbe încerca s par binevoitor, clar nu reuşeaă ă ă

decât s fie rigid. Cazul D'Courtney nu îmbun t ise rela iile lui cu ă ă ăţ ţ Powell, iar

deznod mântul constituise o lovitur suplimentar .ă ă ă

— A fost un caz extrem de complex, domnule, începu plin de tact prefectul.

Niciunul dintre noi nu l-a putut în elege pe deplin, de-aceea nimeni nu poate fiţ

învinuit. Vede i, nici chiar ţ Reich nu era conştient de ce anume l-a ucis pe D'Courtney.

Singurul care-a priceput cazul a fost Calculatorul Acuzator, dar noi credeam c seă

dereglase.

— Maşina? L-a priceput?

— Da, domnule. Când i-am introdus datele pentru prima dat , Calculatorul ne-aă

spus c „motivul pasional” era insuficient sus inut. Noi to i ne gândeam la motivulă ţ ţ

profitual. La fel şi Reich. Evident, am crezut c e dereglat calculatorul şi-am insistată

asupra datelor referitoare la motivul profitual. Am greşit îns ...ă

— Maşina aia infernal avea dreptateă ?

— Da, comisare. Avea! Reich îşi repeta întruna c -l ucide pe D'Courtney dină

motive financiare. Asta era camuflajul, acoperirea lui psihologic pentru adev ratulă ă

motiv pasional. Şi n-a rezistat. I-a propus fuziunea lui D'Courtney, iar acesta a

acceptat. Reich era îns dirijat la nivel subconştient s în eleag greşit r spunsul.ă ă ţ ă ă

Trebuia neap rat s cread c ucide pentru bani...ă ă ă ă

— De ce?

— Pentru c nu putea face fa adev ratului motivă ţă ă .

— Şi anume...?

— D'Courtney era tat l ă lui.

— Cum?? se holb Crabbe. Tat l luiă ă ? Acelaşi sânge?

— Da, comisare. Totul era acolo, în fa a noastr , dar noi nu puteam vedea...ţ ă

pentru c ă Reich nu putea vedea! De exemplu, proprietatea de pe Callysto... Cea

folosit de ă Reich pentru a-l îndep rta pe doctorul ă Jordan. Reich o moştenise de la

maic -sa, care o primise de la D'Courtney. Cu to ii am presupus c tat l Iui ă ţ ă ă Reich o

smulsese de la D'Courtney şi o trecuse pe numele so iei sale. N-aveam îns dreptate.ţ ă

D'Courtney o d ruise mamei lui ă Reich pentru c-o iubea. Era darul lui pentru mama

fiului s u. ă Reich s-a n scut acolo. Odat ce-am avut firul conduc tor, ă ă ă Jackson Beck a

descoperit toate am nuntele astea.ă

Crabbe deschise gura, apoi o închise, f r s spun nimic.ă ă ă ă

— Şi-au mai fost şi multe alte indicii. Tendin a sinucigaş a lui D'Courtney,ţ ă

provocat de sentimentele lui intense de vinov ie pentru abandon. Îşi abandonaseă ăţ

fiul! Asta-l distrugea... Apoi, imaginea ascuns adânc în Barbara D'Courtney, imagineă

în care se întrep trundeau ea şi ă Ben Reich; într-un fel sau altul, ea ştia c erau frate şiă

sor . De asă emenea, imposibilitatea lui Reich de-a o omorî pe Barbara la Chooka Frood.

Adânc, în subconştient, ştia şi el c erau fra i. Dorea s -şi distrug tat l care-lă ţ ă ă ă

respinsese, dar nu-şi putea ucide sora.

— Când ai dezgropat toate astea?

— Dup clasarea cazului, comisare. Atunci când ă Reich m-a atacat, crezând c euă

i-am pus bombele.

— Da... pretindea aşa ceva. Totuşi, cine le-a pus?

— Însuşi Reich, domnule comisar.

— Reich?!

— Da, comisare. Îşi ucisese tat l. Îşi desc rcase furia, îns super-egoul lui...ă ă ă

conştiin a lui nu-i putea permite s scape nepedepsit dup o asemenea crim oribil .ţ ă ă ă ă

Deoarece se p rea c poli ia nu reuşea s -l depisteze, conştiin a sa a trecut laă ă ţ ă ţ

ac iune. Acesta era în elesul imaginii din coşmarele lui ţ ţ Reich... Omul F r Chip.ă ă

— Omul F r ă ă Chip?

— Da, comisare. Era simbolul adev ratelor rela ii ă ţ dintre Reich şi D'Courtney. Nu

avea chip, deoarece Reich nu putea accepta adev rul... de a-l recunoaşte înă

D'Courtney pe tat l s u. Personajul a ap rut mai întâi în visele în care se hot ra s -şiă ă ă ă ă

ucid , tat l. Apoi nu l-a mai p r sit. La început, reprezenta amenin area pentruă ă ă ă ţ

planurile sale. Dup aceea, a devenit pedeapsa crimei.ă

— Atentatele cu bombe?

— Exact. Conştiin a trebuia s -l pedepseasc . Îns ţ ă ă ă Reich nu recunoştea

niciodat faptul c ucisese pentru c -l ura pe D'Courtney, fiind tat l ce-l respinsese şi-lă ă ă ă

abandonase. De aceea, pedeapsa trebuia s se petreac la nivel subconştient. ă ă Reich

instala singur bombele, f r s -şi dea seama... în somn, ca un somnambul, sau înă ă ă

timpul zilei, în scurtele perioade de absen din realitatea conştient . Şiretlicurileţă ă

mecanismelor min ii sunt uluitoare.ţ

— Dar dac ă Reich însuşi nu ştia nimic de toate astea... tu cum ai ajuns la ele, Po

well?

— Ei bine, comisare, asta a fost principala problem . Citindu-l, nu puteam aflaă

nimic. Era ostil si pentru a ob ine un asemenea material trebuie s ai completaţ ă

cooperare a subiectului. Oricum, ar fi durat luni de zile. De asemenea, dac ă Reich îşi

revenea din suita de şocuri, ar fi fost în stare s se readapteze.şi s se reorienteze,ă ă

devenind imun în fa a noastr . Lucru periculos, deoarece el se g sea în posesia uneiţ ă ă

puteri capabile s zdruncine întregul sistem solar. Era unul dintre acei rari Zguduitori-ă

de-Lumi, ale c rui constrângeri ne-ar fi putut distruge societatea, aducându-ne,ă

inevitabil, la structura lui psihic .ă

Crabbe încuviin .ţă

— Aproape c reuşise... Asemenea indivizi apar uneori, creând leg turi întreă ă

trecut şi viitor. Dac li se permite s se maturizeze... Dac leg tura se încheag ...ă ă ă ă ă

lumea se trezeşte înl n uit de un viitor teribil.ă ţ ă

— Ce-a i f cut atunciţ ă ?

— Am utilizat Cathexisul Material, comisare. E dificil de explicat, dar m voiă

str dui. Fiecare fiin uman are un psihic compus din energie latent şi energieă ţă ă ă

valorificat . Energia latent este rezerva noastr ... formează ă ă ă resursele naturale

neatinse ale min ii. Energia valorificat reprezint o parte a celei latente, partea peţ ă ă

care-o trezim şi-o punem la treab . Cei mai mul i dintre noi folosesc doar o mic parteă ţ ă

a acestei energii.

— În eleg...ţ

— Când Ghilda Esper foloseşte Cathexisul Material, fiecare Esper îşi deschide

psihicul, ca s zic aşa, ă trimi ându-şi energia latent c tre un colector. Acest colectorţ ă ă

este un individ care încearc s-o valorifice. Poate realiza lucruri uimitoare... dacă ă

reuşeşte s-o controleze. Opera iunea este dificil şi periculoas . Ceva similar cu aţ ă ă

zbura înspre Lun cu un cartuş de dinamit b gat în... - - ... c lare pe un cartuş deă ă ă ă ă ă ă

dinamit .ă

Brusc, Crabbe zâmbi:

— Aş vrea s fi fost sondator, spuse el. Mi-ar fi pl cut s v d în mintea taă ă ă ă

adev rata imagineă !

Powell surâse la rândul lui. Pentru prima dat , între ei se stabilise un contact.ă

— Era necesar, continu prefectul, s -l confrunt mă ă ă pe Reich cu Omul F r Chip.ă ă

Trebuia s -l facem s vad adev rul, înainte de-a ajunge la el. Folosind energiaă ă ă ă

latenta colectat , am constituit pentru ă Reich un concept neurotic obişnuit... iluzia că

el este singura realitate din aceast lume.ă

— Adic ... Asta e ceva obişnuită ?

— Da, comisare. Este o structur evazionist clasica. ă ă În momentul când via a seţ

în spreşte, ai tendin a de a- i g si refugiul în ideea c totul este o înscenare... o uriaşă ţ ţ ă ă ă

fars . ă Deja Reich purta în el germenii acestei sl biciuni. Pur şi simplu l-am for at,ă ţ

l sându-l pe ă Reich s se înving singur. Existen a devenea tot mai dur pentru el. L-ă ă ţ ă

am convins atunci c universul era o fars ... un joc din cuburi, pe care l-am desf cută ă ă

bucat cu bucata. L-am f cut s cread c experien a a luat sfârşit şi c jocul a fostă ă ă ă ă ţ ă

distrus. L-am l sat singur cu Omul F r ă ă ă Chip. El l-a privit, s-a v zut pe sine şi pe tat lă ă

s u... şi-atunci totul s-a terminat.ă

Powell îşi lu pachetul şi se ridic . Crabbe s ri în picioare şi-l conduse pân laă ă ă ă

uş , inându-l prietenos pe dup umeri;ă ţ ă

— Ai f cut un lucru extraordinar, ă Powell! Absolut extraordinar! Nici nu- i potţ

spune... Trebuie s fie minunat s fii Esperă ă !

— Minunat şi... îngrozitor, totodat , comisaă re!

— Pesemne c to i sunte i ferici i...ă ţ ţ ţ

— Ferici iţ ? Powell se opri în uş şi privi spre Crabbe. Ai fi fericit s tr ieşti într-ună ă ă

spital, comisare?

— Spital...?

— Acolo tr im. Cu to ii... ă ţ În sec ia psihiatrie. F r şans de sc pare... f rţ ă ă ă ă ă ă

refugiu. S fii recunosc tor c nu eşti sondator, comisareă ă ă ! Fii fericit c po i vedea omulă ţ

doar pe dinafară! Fii fericit c nu-i po i vedea pasiunea, ura, gelozia, r utatea,ă ţ ă

boln viciunea... Fii fericit c z reşti atât de rar adev rul însp imânt tor din oameniă ă ă ă ă ă !

Lumea va fi un loc minunat când to i vor fi sondatori şi to i vor fi adapta i... Dar, pânţ ţ ţ ă

atunci, fii fericit c eşti orbă !

P r si sediul, chem un ă ă ă Jumper şi porni spre nord, în direc ia spitalului ţ Kingston.

St tea în cabin , cu pachetul pe genunchi, privea cursul Hudsonului şi fluiera fals. Laă ă

un moment dat, zâmbi şi murmură:

— Brrr! Ce chestii i-am zis lui Crabbe... Dar trebuia s cimentez rela iile. Acum oă ţ

s simt mil fa de sondatori... dar şi prietenie.ă ă ă ţă

Dedesubt ap ru spitalul ă Kingston... zeci şi zeci de hectare de peisaje minunate.

Solarii, piscine, pajişti, terenuri do sport, dormitoare, clinici... totul construit în rafinata

arhitectur neoclasic . Pe m sur ce Jumperul cobora, putu distinge figurileă ă ă ă

pacien ilor şi ale infirmierilor... cu to ii bronza i, surâz tori, activi. Se gândi la m surileţ ţ ţ ă ă

extreme la care recursese Consiliul Guvernamental pentru ca spitalul s nu devin ună ă

alt Spaceland. Deja, prea mul i aşa-zişi bolnavi încercau s ob in aprob ri...ţ ă ţ ă ă

Powell se anun la Biroul Vizitatorilor, afl unde se g sea Barbara D'Courtney şiţă ă ă

porni într-acolo. Era sl bit, dar îi venea s alerge, s sar garduri, s sparg por i.ă ă ă ă ă ă ţ

Dup o s pt mân de total relaxare, se trezise cu o întrebare – o întrebare peă ă ă ă ă

care dorea s i-o pun Barbarei. Era exă ă trem de bine dispus.

Se z rir în aceeaşi clip . Peste o fâşie larg de pajişte, flancat cu terase deă ă ă ă ă

stânc şi gr dini superbe...ă ă

Fata alerg spre el, fluturând bra ele şi ă ţ Powell ii ieşi în întâmpinare. Apoi, pe

m sur ce se apropiar , amândoi devenir sfioşi. Se oprir la un metru unul deă ă ă ă ă

cel lalt, f r s îndr zneasc s se priveasc .ă ă ă ă ă ă ă ă

— Bun ...ă

— Bun , Barbara.ă

— Eu... Vrei s mergem la umbră ă?

Pornir c tre peretele stâncos. B rbatul o privea cu coada ochiului. Era din nouă ă ă

vie... vie, aşa cum n-o v zuse pân atunci. Expresia ei ştreng reasc – expresie peă ă ă ă

care şi-o imaginase ca fiind o faz a experimentului Déja Eprouvé – era aceeaşi. P reaă ă

uluitor de zburdalnic , sclipitoare, fascinant . Dar acum era un adult. N-o maiă ă

recunoştea.

— Disear m externeaz , rosti Barbara.ă ă ă

— Ştiu.

— Î i sunt extrem de recunosc toare pentru tot ce-ai...ţ ă

— Te rog, termin cu vorbele asteaă !

— Pentru tot ce-ai f cut, continu ferm Barbara. Se aşezar pe o banchet dină ă ă ă

piatr . Fata îl privi cu gravitate. Vreau s - i spun cât de recunosc toare sunt...ă ă ţ ă

— Te rog, Barbara. M -nsp imân i...ă ă ţ

— Oare?

— Te-am cunoscut atât de bine ca... în fine, ca feti . Acum...ţă

— Acum m-am maturizat iar şi.ă

— Da.

— Trebuie s m cunoşti mai bineă ă ! Zâmbi cu dr g l şenieă ă ă : S zicem... Mâine laă

ora cinci, la ceai?

— La cinci...

Powell izbucni în râs. Clocotea de fericire.

— Nu trebuie s te domoleşti, spuse el. Stai jos. Vreau s te-ntreb un ă ă singur lucr

u.

Ea se aşez . În bra ele lui.ă ţ

— Trebuie s revenim la noaptea aceea, continu b rbatul.ă ă ă

— În casa Beaumont?

— Da.

— Nu-mi place s vorbesc despreă ce-a fost. Atunci.

— N-o s dureze nici un minut. Deci... St teai în pat, adormit . Deodat te-aiă ă ă ă

trezit şi-ai fugit în camera-orhidee. Restul i-l aminteşti...ţ

— Da.

— Întrebarea mea e urm toareaă : Cum era strig tul care te-a trezită ?

— Ştii doar...

— Ştiu, dar vreau s mi-ă o spui tu. S-o spui cu glas tare.

— Crezi... c-o s cad iar şi în transă ă ă?

— Nu. Pur şi simplu, vreau s-aud.

Dup o pauz lung , ea rosti încetişoră ă ă :

— Ajutor, Barbara.

B rbatul încuviină ţă:

— Cine-a strigat cuvintele astea?

— P i, era... Se opri brusc.ă

— Nu putea fi Ben Reich. N-ar fi strigat dup ajutor. N-avea nevoie de ajutor.ă

Cine-a strigat?

— Ta... Tat l meu.ă

— Dar el nu putea vorbi, Barbara. Avea gâtlejul distrus... Cancer. Nu putea

rosti un singur cuvânt.

— Totuşi l-am auzit.

— L-ai citit!

Ea îl privi, apoi cl tin din cap.ă ă

— Nu; l-am...

— L-ai citit, repet cu blânde e ă ţ Powell. Eşti o Esper latent . Tat l t u te-a strigată ă ă

la nivel telepatic. Dac n-aş fi fost atât de prost şi de concentrat asupra lui ă Reich, mi-

aş fi dat seama de mult. Cât timp ai stat în cas la mine, ne citeai, inconştient, pe ă Mar

y şi pe mine.

Fata cl tin din cap.ă ă

— M iubeşti?ă strig ă Powell.

— Te iubesc, bineîn eles, murmur ea, dar cred c inventezi motive ca s ...ţ ă ă ă

— Cine te-a întrebat?

— Ce s m -ntrebeă ă ?

— Dac m iubeşti.ă ă

— P i, n-ai fost... Se opri şi reluă ă: Tu ai spus... T-tu.

— N-am spus nimic. Acum în elegiţ ? R mânem împreun pentru totdeaunaă ă !

Peste câteva clipe, cum li se p ru lor, deşi în realitate trecuse o jum tate de or ,ă ă ă

o bubuitur violent , venind pe o teras stâncoas de deasupra, îi f cu s priveascaă ă ă ă ă ă

surprinşi în sus.

Pe peretele stâncos, bolborosind zbierând, şi zvârcolindu-se, ap ruse o fiină ţă

dezbr cat . Aceasta escalada muchia stâncii şi se pr buşi printre flori, rostogolindu-seă ă ă

pe pajişte, plângând şi zb tându-se, de parc to i nervi i-ar fi fost excita i de un curentă ă ţ ţ

electric. Era Ben Reich aproape de nerecunoscut, par ial în Demolare.ţ

Powell o r suci pe Barbara cu spatele spre ă Reich. O apuc de b rbie şi întrebă ă ă:

— Eşti înc feti a meaă ţ ?

Ea încuviin .ţă

— Nu vreau s vezi asta. Nu-i ceva periculos, da poate s nu- i fac bine. Vrei să ă ţ ă ă

te întorci la pavilioane t u si s m aştep i acoloă ă ă ţ ? Ca o feti cuminteţă ? Bun... Acuma, f

ugi!

Ea îl prinse de mân , îl s rut şi alerg peste pajişte f r s se uite înapoi. ă ă ă ă ă ă ă Powel

l o urm ri din ochi, apoi se întoarse şi-l privi pe ă Reich.

Când un om este demolat la spitalul Kingston, i se distruge întregul psihic. Seria

de injec ii osmotice începe cu stratul superior de sinapse corticale şi coboar încetişor,ţ ă

închizând fiecare circuit, ştergând orice memorie, distrugând fiecare p rticic aă ă

structurii cl dit de la naştere. Şi pe m sur ce structura este nimicit , fiecareă ă ă ă ă

particul îşi elibereaz partea ei de energie, transformând întregul corp într-un vârtejă ă

tremur tor de disocia ii.ă ţ

Dar nu aceasta este durerea; nu asta reprezint spaima Demol rii. Oroareaă ă

const în faptul c nici o clip conştiin a nu se pierdeă ă ă ţ ; pe m sur ce psihicul esteă ă

şters, mintea r mâne conştient de lenta ei moarte prin regres, pân când, în cele dină ă ă

urm , dispare şi aşteapt renaşterea. Mintea îşi ia r mas bun de un infinit de ori,ă ă ă

jelind la o îngrop ciune f r sfârşit. Iar în ochii clipind şi zb tându-se ai lui ă ă ă ă Ben Reich,

Powell v zu conştiin a... durerea... disperarea tragic .ă ţ ă

— Ei, cum naiba a c zut acoloă ? Trebuia s -l inem legată ţ ?

Peste marginea terasei ap ru capul doctoruluiă Jeems: Ah! Bun , ă Powell. Este un

prieten de-al t u. i-l aminteştiă Ţ ?

— Perfect.

Jeems se adres cuiva dinapoia luiă :

— Duce i-v pe pajişte şi lua i-l. Eu îl p zesc de-aici. Reveni spre ţ ă ţ ă Powell: E un

puşti viguros. Ne punem mari speran e în el.ţ

Reich zbier şi se zb tu.ă ă

— Cum merge tratamentul?

— Minunat! Are putere s reziste aproape la orice. Ne cam chinuim cu elă ! Peste

vreun an o s fie gata pentru renaştere.ă

— O s-aştept. Avem nevoie de oameni ca Reich. Ar fi o ruşine s -l pierdem.ă

— S -l pierdemă ? Cum e posibil? Crezi c un fleac de c z tur ca asta ar putea...ă ă ă ă

— Nu. M refer la altceva. Acum trei, patru sute de ani, poli iştii obişnuiau s -iă ţ ă

prind pe cei precum ă Reich, doar ca s -i omoare. ă Îi spuneau „pedeaps capital ”.ă ă

— Glumeşti?

— Pe cuvânt de onoare!

— Dar nu v d sensul... Dac un om are capacitatea şi curajul de-a înfruntaă ă

societatea, se g seşte în mod evident peste media acesteia. Ai nevoie de unul ca elă ! Il

îndrep i şi-l transformi într-o plusvaloare. De ce s -l omoriţ ă ? Dac faci aşa de preaă

multe ori, r mâi doar cuă o turm .ă

— Nu ştiu... Poate c pe-atunci, tot ce-şi doreau el era o turm care s -iă ă ă

urmeze...

Infirmierii ap rur şi-l ridicar pe ă ă ă Reich. B rbatul se lupt cu ei şi r cni. Îlă ă ă

manevrar cu îndemânare şi blânde e, în timp ce-l examinau aten i, c utând urmeleă ţ ţ ă

unor eventuale fracturi sau r ni. Dup aceea, linişti i, pornir cu el înapoi.ă ă ţ ă

— O clipă! îi strig ă Powell. Se întoarse spre bancheta pe care st tuse, luă ă

pachetul misterios şi-l desf cu. Con inea una dintre cele mai superbe cutiiă ţ cu bomboa

ne de la Sucre & Comp.

O întinse Omului Demolat.

-— Un cadou pentru tine, Ben! Ia-o!

Fiin a îl privi pe ţ Powell, apoi cutia. În cele din urmă întinse o mân ezitant şi luă ă ă

obiectul.

— La dracu', am ajuns d daca luiă ! morm i Poweă ll. În lumea asta nebun , to iă ţ

suntem nişte d dace. Merit oare, efortulă ?

De undeva, din haosul lui Reich, explod un fragmentă

— Powell-sondator-Powell-prieten-Powell-prieten...

Era atât de brusc, atât de neaşteptat, atât de recunosc tor, încât prefectul fuă

copleşit de emo ie şi de lacrimi. Încerc s zâmbeasc , apoi se întoarse şi porni deţ ă ă ă

curmezişul pajiştei, c tre pavilionul Barbarei.ă

— Asculta i!ţ strig el, exaltat. ă Asculta i, Normalilor. Trebuie s înv a i CEţ ă ăţ ţ

este! Trebuie s înv a i CUM este! Trebuie s doborâ i barierele! Trebuie să ăţ ţ ă ţ ă

smulge cortinele! Noi vedem adev rul pe care voi nu-l pute i vedea... în omă ţ

nu exist decât dragoste şi încredere, curaj şi blânde e, generozitate şi sacriă ţ

ficiu. Tot restul nu este decât bariera orbirii voastre. Într-o bun zi, vom fi că

u to ii minte lâng minte şi inim lâng inim ...ţ ă ă ă ă

*

In universul nesfârşit n-a existat nimic nou, nimic original. Ceea ce pentru

mintea m rginit a unui ora p ruse o excep ie, reprezenta predestinare, înainteaă ă ă ţ

infinitului Ochi al lui Dumnezeu. Aceast clip stranie dintr-o via , acest evenimentă ă ţă

neobişnuit, remarcabilele coinciden e... toate au fost reproduse, iar şi iar, pe planetaţ

unui soare a c rui galaxie încheie o mişcare de revolu ie ă ţ în dou sute de milioane deă

ani, şi care-a parcurs pân acum nou asemenea revolu ii. A fost bucurieă ă ţ ! Va fi din no

u bucurie!

SFÂRŞIT