Alfred Adler - Psihologia Scolarului Greu Educabil

EDITURA IRII

Alfred Adler

PsihologiascolaruluiI greu

educabil]

LEONARDGA VRILIU

lAn~~~I~;E,11,331ei.---------

........•. - .,'" ..... --"--

. C]

.. "'. ·I·i~

Alfred Adler este unul dintremembrii~~,'componenti ai faimosului "triumvirat" al psihanalXLlizei: FREUD - ADLER - JUNG. c:"~

Dadi Sigmund Freud - dupa cum ne spune~Oliver Brachfeld, in a' sa introducere la A. Adler,,~MC11.scl1enkcn11.tnis (Cllnoa~terea o17l1l1Ul) - a fost, i~S:fond, un savant~ format in spiritul ;;tiintelor ~naturii, care a;;tepta rezolvarea oricarei problemede psihologie de la progresele imegistrate de fizi- ,ologie, ;;i dad elvetianul Carl-Gustav Jung era unfel de alchimist al psihicului, un "panpsihist anis-

. toric", interesat de perspective Ie parapsihologice,j~Jfred Adler a fost, in schimb, nu un teoretician, ciin primul rand un realist ;;i un pragmatic, llnmedic practician animat de vocatia de a-i ajuta pcsemenii sai sa-;;i rezolve problemcle existcnpl.1lc,"dificultatile" mo;;tenite din copil~rje. Pc candFreud profesa 0 psihanaliz~ destinatfi or~~cni lordin marile aglomerari urbane, iar Jung 0"psihologie analitica" axata pe explorarea suflctului primitivilor sau al oamenilor formati in mediu\. ,rural, "psihologia individuala" a Iui Adler este 0"Psychologie fur Oberlehrer" ("psihologie pentruprofesorii de liceu") din mediile populatiei majoritare.

Alfred Adler

Ps;holog;a$colarulu;

greu educabil

Redactor: MARIA STANCIU

Coperta: SIL VIU IORDACHE

ISBN 973-96348-8-5

MICA SISLIOTECA DE PSIHOLOGIE

Alfred Adler

PsihologiascolaruluiI

greu educabil

Traducere, cuvant Inainte ~i notede dr. LEONARD GAVRILIU

EDITURAIRI

Bucure~ti, 1995

J

Traducere dupa volumul

Alfred Adler, Die See1e des schwehrerziehbaren Schulkindes,Fischer Verlag, Frankfurt am Main, 1976

© Toate drepturile pentru traducerea In limha romiinllsunt rezervate Editurii IRI

IIi

CUPRINS

Cuvant inainte de dr. Leonard Gavriliu 7

Prefata de dr. Alfred Adler 13Introducere: Omul ~i semenul sau 17

I. Exagerarea importantei propriei persoane (laudaro~enia) 29II. $colari repetenti 39

III. Un tata care impiedica dezvoltarea sentimentului decomuniune sociala .54

Mezinul angajat In lupta 62Lupta primului-naseut pentru drepturile sale ereditare 68

IV. 0 mezina rasfatata 72Examenul inteligentei 84

V. A~a-numitele crize ale pubertatii 88VI. Copilul unie.' 92

VII. Cand Praslea e deseurajat. , .100VIII. Debil mintal sau eopil-problema? .108

IX.O ambitie care duce la rataeirea drumului in viata .115X. Copilul detestat 121

XI. Copilul unie eare vrea sa eomande .127XII. Primul-naseut detronat. 131

XIII. Mineiuna ca mijloe de a-ti da importanta .136XIV. Eroismul pe plan imaginar inlocuie~te realizarile

utile In realitate 146

XV. Stricatorul de buna-dispozitie .156

5

XVI. Lupta pentru recucerirea paradisului pierdut .168XVII. Pierderea afeetiunii - cauza a hotiei .171

XVIII. Enureticul (Pi~oreosul) .179XIX. Enurezia - mijloc de eomunicare .189XX. In umbra fratilor ~i surorilor eu 0 dotare superioara.. 200XXI. Cum dialogam cu parintii 212

XXII. Misiunea gradinitei de copii Consideratii finale .215

Alfred Adler - un "curriculum vitae"(dr. Leonard Gavriliu) 224Iodice de nume 227

CUVANT INAINTE

Alfred Adler este unul dintre membrii componenti ai faimosului

"triumvirat" al psihanalizei: FREUD - ADLER - JUNG.

Daca Sigmund Freud - dupa cum ne spune Oliver Brachfeld, in

a sa introdueere la A. Adler, Menschenkenntnis (Cunoa$terea omului)

-a fost, in fond, un savant format in spiritul ~tiintelor naturii, care

a~tepta rezolvarea oricarei probleme de psihologie de la progresele

inregistrate de fiziologie, ~idadi elvetianul Carl-Gustav Jung era un fel

de a1chimist al psihicului, un "panpsihist anistoric", interesat de

perspectivele parapsihologice, Alfred Adler a fost, in schimb, nu un

teoretician, ei in primul rand un realist ~i un pragmatic, un medic

praetician animat de vocatia de a-i ajuta pe semenii sai sa-~i rezolve

problemele existentiale, "difieultatile" mo~tenite din eopilarie. Pe dind

Freud profesa 0 psihanaliza destinata ora~enilor din marile aglomerari

urbane, iar Jung 0 "psihologie analitica" axata pe explorarea sufletului

primitivilor sau al oamenilor formali in mediul rural, "psihologia

individuaUi" a lui Adler este ° "Psychologie fur Oberlehrer"

("psihologie pentru profesorii de liceu") din mediile populaliei

majoritare.

A~a-numita "psihologie individuala" conceputa de Alfred Adler

nu se limiteaza - cum s-ar putea crede - la studiul individului izolat,

privit in sine, ci se extinde de fapt la intreaga societate, omul normal

fiind definit drept °fiinta animata de un sentiment nativ de comuniune

7

LEONARD GA VRILIU

socia1ii,pentru ca in cele din urma sa fie privit ~ica agent universal careare de indeplinit un rol in Cosmos.

Tendinla infatigabila, de fapt patologica, a unora de a obline ~iexercita puterea, de a "dicta" celorlalli, are la baza procesul incon~tiental inlocuirii "complexului de inferioritate" printr-un "sentiment desuperioritate" care, intotdeauna in dramatica opozilie cu sentimentul decomuniune sociala, tinte~te la suprematia personala, la subjugareacelorlalti, la transformarea lor in simple instrumente de satisfacere avointei de putere. Aceasta tendinla intolerabila rezulta din structurarea

eronata a "stilului de viata" al individului inca din primii 4-5 ani deviata, avand la origine fie rasfatarea de catre parinti a copilului, fie,

dimpotriva, detestarea acestuia, marginalizarea lui in constelatiafamiliala.

Potrivit conceptiei lui Adler, mama este aceea careia ii revinemisiunea modellirii copilului in a~a fel incat acesta sa nu devina robul

unui egoism care mai tarziu va cauta sa-i inrobeasca pe toti cei cu carenecesarmente vine in contact social. De aceea - precizeaza el - ceadintai indatorire a mamei este de a sadi in con~tiinta copiluluisentimentul comuniunii sociale, cultivandu-i ideea fundamental a ca

traie~te intr-o lume in care nu este altceva decat un om intre oameni.

Daca mama (piirinlii, in general) nu-~i indepline~te functia de a-iforma pe copii in perspectiva integrarii sociale, atunci rolul acesteia

trebuie asumat de gradinita de copii (~i, in general, de ~coala), care are

de corectat gre~elile comise de familie in formarea viitorilor aduIti ~imembri egali ai unei societati democratice.

AIaturi de Individualpsycho1ogie in der Schu1e (Leipzig, 1929),subintitulata" Vorlesungen fUrLehrer und Erzieher" ("Prelegeri pentrucadrele didactice ~ieducatori"), ca ~i de alte cateva ciirti ale lui Adler,cea de fata, care reprezinta versiunea romaneasca "princeps" a lucrariiDie See1e des schwehrerziehbaren Schu1kindes (Miinchen, 1930),constituie 0 contributie esentiala a psihologiei abisale la cunoa~tereapsihicului copilului ~ila practica psihopedagogica a remodelarii acestuipsihic in cazurile in care a suferit distorsiuni ~ialterari daunatoare atatpentru individ ca atare cat ~ipentru societate.

Nu fara justificare I-a considerat Freud pe Alfred Adler -dupavestita "disidenta" din 1911 - mai mult un pedagog decat unpsihanalist. "PsihanaIizele" adleriene sunt prin excelenla colocvii

8

CUV ANT INAINTE

psiho-pedagogice bazate pe 0 caracterologie originaIa (expus1'isinteticin Cunoa$terea omu1Ul)l, cat ~ipe 0 maieutica paideica de un echilibruabsolut remarcabil.

Fostul discipol allui Freud nu pregeta sa polemizeze pe un tonfara cusur cu parintele psihanaIizei, ori de cate ori 0 divergent1'iocazionaIa de punct de vedere i-o cere, dar uneori ne putem mira di elnu observ1'icomplementaritatea celor doua conceptii rivale.

Copiii-problema de care Adler se ocupa ill aceasta carte provin deobicei din familii dezorganizate, sunt baieti ~i fete care se afla uneori in

pragul delincventei juvenile sau al prostitutiei, dadi nu cumva au ~iintrat in "vizorul" poliliei. Autorul profeseaza 0 psihologie profund

empatica, sigura pe "diagnostice", dublata de 0 nu mai putincomprehensiva pedagogie a delincventului in nuce. Optica descifrariicazuisticii este la Adler una prin excelenta sociala: "Bagaju1 ereditar a1

copilu1ui - precizeaza el - nu prezintii importantii pentru noi.Factoru1 ereditar nu se exteriorizeazii dacii nu giise$te 1acopi1 pregiitit

terenu1 social. Atunci cfind solutionarea uneia din prob1eme1e copilu1uireclamii sentimentu1 de comuniune socia1ii, constatiim a ezitare

caracteristicii. latii-ne pe un teren solid; nu ne riimane altceva de mcutdecat sii giisim cauza pentru care sentimentul de comuniune socia1iinus-a dezvoltat in mod normal. Nu yom inta1ni extravaganti, copii

prob1emii, nevrotici, alcoolici, perver$i sexual, criminali sau candidap1a sinucidere 1a care sii nu fie cu putintii sii demonstram cu depliniicertitudine cii ei nu dau indiiriit din fata solutioniirii prob1eme1or vietii

decat pentru cii nu au fast corect educati in sensu1 sentimentu1ui decomuniune socia1ii. Este un punct de vedere care trebuie retinut. Aicistii deosebirea fundamentalii dintre noi $i alte $coli psiho1ogice"l.

Alfred Adler se dovede~te un interlocutor exceptional in

dialogurile psihopedagogice pe care Ie sustine, in stil socratic, nu doarcu cadrele didactice ~i cu parinlii (in general cu educatorii), ci ~i cu

copiii, adica cu cei care reprezinm obiectul insu~i al actului educalional.Acest Ulise al cunoa~terii metodice a omului a introdus in psihanaliza"calul troian" al pedagogiei ~i a cucerit-o in beneficiul acesteia dinurma. Institutorii, profesorii, mai ales diriginlii, parinlii, dar ~ieducatorii de adulli din toate domeniile (intreprinderi, armata, inchisori

etc.), polili~tii, ca sa nu mai vorbim de scriitori, vor gasi in carlilemarelui ernul allui Freud 0 bogata surs1'ide informalie despre psihicul

9

LEONARD GA VRILIU

omenesc ~i modalitatile in care acesta poate fi armonizat pe eriteriileunei existente demne ~iutile pentru eolectivitate.

Daca unii exegeti I-au comparat pe Alfred Adler cu Socrate, infavoarea soeratismului sau fiind invocate indeosebi similitudini

superficiale (pasiunea cu care Adler aparea in "agora", lipsa deentuziasm pentru exprimarea in scris etc.), in realitate "socratismul" saueste unul mai de adancime, la el faimosul precept "cunoa$te-te pe tineinsu{i" capatiind dimensiuni de natura sociala ~idevenind "cunoa$te{i- viiunii pe altH'. Acesta este de altfel mesajul major alintregii sale opere.Pana ~i simpla cunoa~tere de sine este conditionata de descifrareapropriilor relatii sociale, ceea ce echi valeaza cu cunoa~terea semenilorcu care avem de-a face ~i care au de-a face cu noi. Adler este profundconvins - ~ine convinge ~ipe noi - ca nici un om nu poate fi intelestara a fi abordat prin prisma raporturilor intra ~i extrafamiliale, largsociale. Sentimentul de comuniune sociaUi este la el un imperativvalabilin special pentru ale~ii unui popor, ai unei natiuni, ai unui grupoarecare: "Daca nu mii gandesc decat la mine - scrie el -, voi Ii cutotul inapt de a rezolva problemele lumil'. Optic a de care avem inprezent nevoie ca de aer curat.

Ca mai toate cartile lui Adler, cea de fata este ~i ea un tezaur deintelepciune ~i 0 lectie de optimism activ, de data aceasta pus in slujbaredresarii eopiilor devianti, eu "stilul de viaW' alterat de un egoismdevastator.

Dr. LEONARD GA VRILIU

NOTE

1 A se vedea Alfred Adler, Cunoa~terea omului, tradueere, studiuintroduetiv (>inote de dr. LeonardGavriliu, Editura ~tiintifica,Bueure(>ti,1991.

2 Chat din eapitolul III al eartii de fata, p. 54.

10

PSIHOLOGIA SCOLARULUI,

GREU EDUCABIL

PREFATA,

"Copilul este tatal omului adult"

Maxima de mai sus i~i demonstreaza intreaga sa valabilitate inpsihologia individuaIa. Primii patru sau cinci ani de viata ii suntcopilului de ajuns pentru a-~i completa comportamentul sau specific $iarbitrar legat de impresiile traite. Acestea sunt determinate nu numai devaloarea dotarii sale organice, ci ~i de foqa ~i diversitatea stimularilorcare actioneaza din exterior. Incepand cu aceasta perioada are loc

asimilarea ~i utilizare~ e~!i~!ll~i t~ite, desigur nu intr-un modcapricios - ~i inca ~i mai putin pe potriva unor pretins~J~&. ale

ca~~_<!lit~tii- ,ci in fun..~li<::<l().stHllt~eviala. Orice individ este, la urma

ur~ei, determinat del~JI!!dp.i~.~ti~~I.lli~~Jtg()yi~!~)De vectorii acestuiaasculta de acum inainte, pe toati durata existentei sale,sentimentele,

e~9tiile, gan~~rile ~i faptel~omului. As~fel i~i incepe opera sacreatoare, stilul de viatlL In vederea inlesnirii activitatii sale sunt

elaborate ~~iiiiIpiiE_~i~i~~tI~S.~J!!I"i.<1().c:~!~~.t.()I"_§i._9conceptie desprelume. Este stabilita o(s~.~~lI1~)bine determinata a ~p()!c:epti~i1, iarconc1uziile, actiunile proiectate sunt dirijate in consens cu aceasta

forma ideala finala la care se aspira. Este men~t doar ceea ce peplanul con~tiintei individului se dovede~te ca .!!!!.£E.~~u(;~P()~tulbari,incadrandu-s() intr-o linie directoare dinainte fixata. Restul este dat

uitarii, se dizolva pe nesimtite sau actioneaza ca un ~~~9~care, in cea mai mare parte, se~ustra~~!~g~rlL!~ti()l!ill,~. Profilulultim al acestei scheme, fie ca Intare~te liniile dinamice con~tiente, fieca Ie anihileaza sau Ie paralizeaza prin reactiile sale, este intotdeauna-~..-- ..•...•...•.-"'-

13

ALFRED ADLER

det~rminat din~~ catre stilul de viata structurat in primii ani deexisten!a.

Modelele stilului de via!a, cum ar fi, de exemplu, liniile.-2e~?nduita reprezentate de trasaturile de caracter, se construiesc

intotdeauna ca urmare a unui indeluE£~t~~!!:~~ment, in vederea caruiapot fi rea~Q1.~!.~te, atat in con~tiin!a, dit ~i in incon~tient, v~sti~iileU!}~.~~D!~EU!l.g!?~~E~l!!~!gte,.!~~;Dar nici asemenea amintiri ~i niciexperien!ele traite nu sunt acelea care constituie factorii determinan!i,

ci 4~~iIla~!_e,.~!~ ..!2-~.l!!:'!:!~tilllLlie'yi.<:l.t~9.<!ItfJ.e,.:il_dat.2forIli..!, le-aorjs;nt!:l1..§.Ll§;::£!JJJm~~t!1l.fe,I!ll.9~~}i~§te,RmPIil,l.0 descifrare intr-omasura suficienta a acestui proces permite sesizarea tandemului perfectal for!ei motrice a con~tientului ~i incon~tientului. Iar acordul acestordoua instan!e nu este asigurat decat in cazul in care sfera de actiune a

stilului de via!a nu e~erturbata.Fie-ne ingaduit sa luam In considerare un anumit grad de

probabilitate, domeniu in care am i'nva!at cate ceva in cursul experien!einoastre indelungate, cand a trebuit sa ne mul!umim sa operam doar cucateva segmente de via!a psihicii, recursulla probabilitate oferindu-netotu~i posibilitatea formularii unor concluzii. Se impune insa intotdeauna sa verificam foarte minu!ios daea aceste concluzii corespund

sistemului completal vietiiRsihice a individului avut In vedere. Este un-~eu care raspunde i~t~' t~tul exi;-iitcior diagn(>'~iTcuiii1medical,

caz in care, de asemenea, suntem uneori obliguti sll tragem eonc1uzii pebaza unei simptomatologii partiale, Iimitfind uslJel sfern muladieipresupuse, pana cand un al doilea sau un al treilea siml'tom ne ajuta sastabilim un diagnostic absolut exact.

In lucrarea de fa!ii am incercat, cu lIjutorul "tehnieii psihol~i

i.ndi!idul!!~_'?2ElI?arate", sii definesc stilul de viultl ul ~col/lrilor greueducabili.

Ducerea labun sfiir~it a accstei surdni lleeeHltl1eUIl()u~terea in

detaliu a tehnic~ih9!?gieiJ~ldjYL~Y.l\lC .c01l1l2Ju'ute~I n !ioluliilor saleverificate2, ca~i stapanirea la perfec\ic UIlW1l1Q1l'J:c..tQtl!,ell ~iin cazuldiagnosticului medical, nu ne putem Ilpsi nlel ulel de progn~za.Pronosticarea nu se poate justificll decRt ducll N-I\ duvodit ell toate .manifestiirile segmen!iale se arl11ollil',ClIl.l1l~UIllllllltnhiul. vl1dind 0

dinamL~iU!!entica. Dintre aeele tcndin\e ~i IIsl,lrlllll, IiltllIhue pfinlilaamiinunt, cele mai importante sunt:

14

PSmOLOGlA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

1. Gra~~l.de 9QQR~r<Jre(sentimentul de comuniune ~i interesulsocial).

2. Modul earacteristic in care individul cauta sa ob!ina

l\:,~pe~i()rit~~ea(securitate, putere, perfec!iune, devalorizarea altora).Aceste forme de manifestare, invariabile, se pot diferen!ia in ceea

ce prive~te mijloacele utilizate, dar nu In ceea ce prive~te~opu~)(finalismul psihologiei individuale). Masura curajului sau asentr:men~,!!uict.ecomllllilllle,manifest~te, amprenta indi~id'lia1a a (;o~ep!Ieidespre lume, caracterul util sau daunator pentru colectivit~te al actelors~y!!~it~ .I~flecta grad~ptitudi;;ii-d~--a -s.t~~iiT~Qrlt~<,:te,s(}c~~l~.:...Solu!ionarea mai mult sau mai putin reu~ita, In spiritul epocii pe care 0traim, a principalelor trei probleme de via!a (integrarea in societate,,~profesiunea!<dragostea) sau gradul de pregatire in vedereasolu!ioniiriiacestorprobleme de via!a ne dezvaluie prezenta constanta a_ ••••_.~_ .."~ •.H_ ••••~'-'_~_, , ••..•••..", .•.•~__ " .•.••.,•..•'" •. ,.,.__

sentiment\JluiQ~.infe!!9r~Ja,!~, ~t..~.,l:;ompensarii.ratate ..li..acestuia"...::-It sentiJ.l1~!:;:tulde superioritate _"" - _..

Acela care nu recunoaste sau care nu a Intelesk;aracterul unitar)al

!(~tiliilur~evIa.t~l nu va ajudge, nici macar cu' conc'~~surlifiriapi1ior

riguroase'ale'psi~()l()&~ei individuale, sa Inteleaga modul de formare aL~j,riii?!2!!1e12I.:Jle.YI()t!e~.IAeela,insa, care ~i-a insu~it cum se cuvine

aceasta no!iune trebuie sa ~tie ca a devenit capabil sa schimbe stilul devia!a, nu pur ~i simplu simptomele.

Imi propun sa vorbesc in altii parte despre diagnosticul general ~ispecial in eadrul psihologiei individuale comparate, despre tehnica ~icomportamentul consilierului pedagogic.

Dr. ALFRED ADLERNOTE

1 In eel mai larg sens al termenului, aperceptia constltme sumaexperientei cognitive exis,tente la un moment dat la subiectul cunosditor, infunctie de care acesta achizitioneaza, mai mult sau mai putin sistematic, noicuno~tinte(informatii). (Nota trad,)

2 A se vedea A, Adler, C. Furtmtiller, H. Wexberg, Heil und Bilden,

Grundlagen der Erziehungskunst ftir Arzte und Padagogen, Mtinchen, 1922;A. Adler, Individualpsychologie in der Schule: Vorlesungen fur Lehrer undErzieher, Leipzig, 1929. (Nota trad.)

15

INTRODUCERE

OMUL $1 SEMENUL SAU

Ar fi cat se poate de ispititor sa impodobim aceasta tema cufrumoase ghirlande verbale, cu 0 avalan~a de fraze sonore. A~ putea, deasemenea, intorcandu-ma la izvoarele civilizatiei, sa descriu efortul

facut in vederea fauririi unei u..ni~ oamenilor in sanul tribului, alpoporului, al statului, al unei comunitati religioase. A~ putea arata cumaceasta procesualitate a fost in permanenta reprezentata de 0 idee sau

.J!lta, de care omul era mai mult sau mai putin con~tient, ide;;eferrtoarela unitatea omenirii pe plan politic sau religios. Nu 0 fac, insa; a~ vreamai degraba sa demonstrez ca tendintele care vizeaza crearea uneiunitati a societatii omene~ti nu trebuie evaluate doar din punct de vedere

mQ0l, po!i!ic sau religios, ci, inainte de toate, din punctul de vedere al{adevarri1Uistii:J:J.iifiC:~>~'_._"_'n'_.'."·_·_·'~·'_··'_··"·'···-·~

A~ dori sa fac sa rezulte faptul ca viata psihica a omului nu poate

fi zugravita prin verbul "a fi", ci prin verbul.u2._g~Y~!1i':,Toti cei cares-au incapatanat sa descrie fragmente, sa distinga complexe in interiorul

vietii psihice nu au progresat prea mult, dat fiind ca ei socot ca au de-a

face cu un soi de ma~ina. In orice organism y.i!Is.arej:!!!g~~!?£!:~.gJ9Ima_Meala gasim 0 viata psihica prin care acesta i~i croie~te drumul ce ducela biruirea dificultatilor, dificultati pe care ea este chemata sa Ie infrunte

pe acest pamant, fie pe plan social, fie pe planul relatiilor dintre sexe.Rezolvarea acestor dificultati nu se obtine in acela~i fel ca rezolvareaunor probleme de matematica. Fapt este ca ele pot fi rezolvate corect,

dar ~i incorect, eronat. A~ dori sa inserez aici 0 remarca marginala, in

17

ALFRED ADLER

scopul de a va atrage atentia asupra faptului ca nu ne putem a~tepta la

solutii cu totul ~icu totul~~[~iEQ!!~...:pesigur, oricine se poate stradui saobtina 0 asemenea'sOlutie, scopul suprem fiind s~y"g~I4;;m"!!.~!!.!!I!li

•.lJ.m;!n.Ceea ce numim noi "bun" trebuie sa aiba acest inteles pentro totioamenii, iar ceea ce numim "frumos" trebuie sa raspunda aceluia~icriteriu. Notiunea de societate este adanc inradacinata in limbaj ~i inidei. Vom regasi intotdeauna, in toate formele de exprimare ale

individului ~i ale masei, atitudinea lor f~a d~...£omunitate. Nimeni nupoate evada din acest cadro social. Modul in care se mi~ca aici fiecare

constituie <!~I':lPtpropriasa solutie la aceast~prQblema. Daca solutiilecorecte nu se re~iizeai~ dedit in~aport cu comunitatea, se intelege ca

in interiorul sferei relatiilor umanes~E£oduc feI1()rne,ne.d~.re.?,j~~Naatunci cand cineva:ado'p!~osolutie eronadl::lAcela care nu are legaturistranse c.ucomunitatea, care nu se simte facand parte din intreg, care nuse simte la el acasa in sanul umani@ii are t()tde'!!.I1l1l:.<:le,.~ll~rit.Individul nu trebuie sa urmareasca 49qr£lY(i!!tajele pe care i Ie of era

societatea, ci sa aiba in vedere ~~inconvenientele, trebuind sa Ie accepteca atare ~isa Ie raporteze la propria-i persoana. Ceea ce numiIl!.~sulpentru intreg nu constituie decat 0 latura a acestei legilturi stranse cu

ceilalti, pe cfmd ceea ce numi~.£u.nll este acea £.~~1!1~pe care 0 simtein el individul ~icare ii permite sa se considere !!!U'll.~gJ'§!lta.!.'!!1tregului.Sa nu ne lasam indu~i in eroare de faptul ca luam in considerareaSRlxtele medii ale evolutiei actuale si ca semnalam lacunele existente.Ac~ll.stane impune noi s~rcini pe pl~nul devenirii noastre'. Nu trebuiesa privim existenta omului ca pe 0 esenta, nu trebuie sa ne cOlllportamca elemente statice ~i nici sa luam 0 pozitie ostila impotriva aspiratieicatre evolutie; este necesar sa privim dificultatile ea pc ni~tc problemea carar rezolvare se identifidi cu 0 cerinta a noastra ~i care ne incita laun optimism activ. Au intrat in istoria umanitatii doar cei care au fost

animati de un optimism activ; ei au fost ~i vor fi factorii cvolutiei; toticeilaIti nu se afla de fapt la locullor, intarziind mersul evolutici. Ei nupot trai sentimentul fericirii a~a cum 0 pot face aceia care coopereaza

cu buna ~tiinta la mersul istoriei. Sentilll~J!lul v,Ilorii provine deasemenea din legatura indestructibila cu intregul ~idillparticiparea laopera timpului. Sunt concIuzii care emani.'l din observatiile depsihologie individuala, ele fiind rodul unei Illullci Illdclungate. A fi nu

este pur ~i simplu un fel de a vorbi, ci inseamlla a fi 0 PU!:t5Ldintr-lln

18

PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABIL

-1!!.tI~g, ate simti part~~!!l.~~~l}Eotreg. Faptul ca ~i astazi atatia oamenii~i rateaza existenta tine de calea_~E2J..l~!~.1l.r:~~!~~p~r~.9_I1~!i!ateaI(~.Acela care a ajuns sa sesizeze conexiunea dintre faptele sociale nu va

mai renunta din acel moment ~~~~~l!~~}E_<::.':lE~.':l!.(;!I:!:.~.!Il~i.J..lte,~apedru!J..lll!1:li.ll('llllis~cietatii.

Daca tinem seama de cat de rau inzestrat este de la natura omul,este cIar ca aceasta vietuitoare, redusa la ea insa~i, nu ar fi fost capabiJasa dainuiasca. Oricat de departe am cerceta in istoria societatii, nu gasimnicaieri vreo urma de individ care sa fi trait singur. Credint~~.~()~.i~tateexist a dintotdeauna. Faptul este perfect rational, daca avem in vedereslabiciunea omului in fata naturii. Omul nu dispune de armele de care

dispun celelalte vietuitoare; el nu are dintii carnivorelor, nu are coarne,nu are aceea~i rapiditate in mi~cari, nu se poate catara, nu poate zbura,nu are agerime de vaz ~ide auz, cum au unele animale, nu dispune de unmiros dezvoltat, avantaje datorita carora multe vietuitoare au

posibilitatea sa atace ~i sa se apere, sa-~i asigure un loc pe aceasta biatascoaqa terestra. Omul nu dispune decat de organe slabe, pentro a carorintegritate - atat in vederea conservarii vietii individului, cat ~ia celeia intregului -asocierea cu semenii a fost totdeauna necesara. Tocmaidin aceasta asociere i~i trage el puterea. Daca ne gandim la dimensiunile

civilizatiei umane, yom intelege ca cei care au creat-o ~i au fostdeterminati s-o utilizeze nu erau suficient de putemici in fata naturii. Eiau fost obligati sa caute complemente, compensatii pentro ceea ce Ie

lipsea. Omul a trebuit sa invete sa invinga natura, ca sa se poata sluji de

ea. Aso~~~ea [I..fostcea mai mare ~i mai importanta inventie a genuluiuman. In legatura cu aceasta nu trebuie sa ne referim doar la om, pentro

ca gasim ~i in regnul animalelorvietuitoare mai slabe care se aduna in

gropuri spre a gasi protectie sau spre a vana impreuna. Gorila, a careiforta 0 admiram, tigrul cel mai temut dintre animale, nu au nevoie decomunhate. Omul, daca e sa ni-l reprezentam lipsit de to ate instru

mentele civilizatiei ~ide toate mijloacele procurate datorita inteligenteilui, ar fi fost pierdut din prima zi, daca soar fi aflat, in afara de orice

cooperare cu semenii sai, in padurea virgina.Observatiile noastre ne duc ~i mai departe. Cele mai valoroase

achizitii ale omului, in cursul evolutiei, ii vin de la slabiciunea sa. Daca X:••.,•.•...,,-~~_.-- ' --.- ._,~~_..".•",_·~,"·.__"~T"~~-__'_'·'··"_··"""··'_·_· __··_

ne gandim la modul sau de viata, ladurata genului uman, nu putemintelege supravietuin~a omului decat avand in vedere in acela~i timp

19

ALFRED ADLER

marele ajutor pe care i I-a adus cO~~~"~"<?~l!-i!~Ei. Fara indoiaHi,

in natu'@~~J2.~!b~£!~i in c~nstitl!fia sa fizidi sunt date toate mijloacele

care fac posibiHi aceastaca.~~c.~~E~:padiexaminam fun:tiile organeIorsale de simt, este cIar eli ele servesc acestei legaturi. In feIul in care

fiec~!.t::_Y_P!!~~~.!~.Pt::c_~llilaltse manifesta pregatirea preexistenta inacest sens. De asemenea, felul in care ol!!!!!i!8.c;tl)j:asau in care v2!:~~~tetradeaza posibilitatile comuniclirii cu semenul sau. Vom intelege acumde ce atatia oameni nu privesc, nu vorbesc sau nu asculta cum s-ar

cuveni s-o faca? Nu organele de simt ca atare intereseaza aici, c~tainsti:qc;Qya,intreaga viata psihidi fiind canalizata inspre acele planuriin care individul isi ami locul sau alaturi de ceilalti. Tocmai slabiciunea

, ,~, c_ --.,.·._~ ••·,_,. __ ,_ •.~.~~c •• "",,,,_ ., •.•••.•.••• - ---'--'~'-~'''--'''_.''-~--"--

.. .Qrg.~gi8.mI,1Illi_fgpilllllli.~~!~~.c.~e.~~(tfeil constriinge la ac;ea.stal~g~~E!a.

{ Relatia sugarului cu mama sa este determinanta in aceasta privinta. DinI aceasta relatie sociala, in care Bul sugarului sesizeaza pe acel "tu" al

mamei, se dezvolta toate posibilitatile ~i aptitudinile. Din acest faptintelegem ca mama are 0 misiune importanta, anume aceea de a dirijain a~afel dezvoltarea copilului incat acesta sa poata raspunde mai tarziuin mod corect exigentelor vietii sociale. Cadrul fiind structurat, copilul

va vorQi, Va,~§9!lta~iva privi .!!!£i!J29rtdecele invat::l;!t::.de la mamasa.In aceasta consta functia primordiala a mamei. La obar~ia sentimentul~ide comuniune se afla mamele, iar datoria lor in aceasHi privinta trebuie

sa fie sacra. Mecanismul acesta functioneaza in permanenta ~i in celedin urma devi@J!lL~tl.tomatism psihi<:..caregenereaza forma de viata acopilului. Dadi reflect am la modul in care are loc dezvoltarealimbajului, functie sociala atat de importanta, putem intelege unde i~ipune societatea la lucru fortele. "Trebuie sa vorbesc a~a cum presupunca fiecare ar trebui sa vorbeasca, a~a incat toti sa-I inteleaga".Constatam adesea di acolo unde mama a e~uat in realizarca primei sale

functii, ea nu a reu~it sa-~i realizeze nici a doua functic:_ cx!lndet:~ascntimen.Jtlll,li.~~£OIIl}llliun~ al copilulUi fata de altiL, pr~tir~~c~pil~l~i in a~<1felincfttsa:~i intampine cum se cuvine scmenii. In

" ._ •.. _._., .. _ .. ~ __ •. 0' .. _ .. __ ..•• "_,, •• __ ,_,.'_'._ . " • _

asemenea cazuri yom constata un interes deficitar pcntru ccilalti, iarstarca aceasta va constitui principalul obiect al preocupari lor noastre incartea de fata.

Unde yom gasi noi posibilitatea dezvolt1\rii scntilllcntului decomuniune, dad aceasta relatie nu a fost real izala III primi i ani ai

copilliriei? Acest de~_2~!~!:~8. fal~_dc ceilalli a lual dc-acum 0

20

PSIHOLOGIA $COLARULUI GREU EDUCABIL

forIl1.~:~~~(;()Ilsi~!~nt~,un scoR bit}cfixatorienteaz,aactele individu Iu i:.sa-ti traie~ti viata flira a te sinchisi de ceilalti; totdeauna sa iei ~iniciodata sa nu d~. Incepe de acum sa actioneze~eriiiir1.efitUl villarii'}11

va avea numai acela care se simte cu adevlirat la locul sau. Acela care

nu a facut din sine 0 parte a intregului nu-l va cunoa~te. Daca ne gandim

la cea mai importanta facuItate a omului, inteligenta, putem spune: nu

exista inteligenta privata, nu exista iiIlteligent~.i a individului,"inteligenta are 0 valoarc generala". Ea nu s-a-dezvoitat decat ca urmarea dezvoltarii capacitatii dc intelegere a celorlalli, ceea ce inseamna

apropiere de ceilalti, identificare cu ei, sa vezi cu ochii lor, sa auzi cuurechile lor, sa simti cu inima lor .,A intelege inseamna sa concepi unom, un eveniment in felul in care ne a~teptam c~ ficcare sa-l conceapa .

Chiar ~i aici ne insotesc c()E![9Iul ~ijudecata comunit~tii. Nu ma referla morala, la etica, ale caror reguli sunt generate de sentimentul de

.comuniune. Nu putem numi mor."Il,etic decat ceea c~,este utiIcomuniHitii. Acela~i lucru il putem afirma ~iin ceea ce prive~te estetica.Ceea ce numim frumos trebuie sa aiba 0 valoare perena pentrucomunitate. Nu trebuie sa ne mire faptul ca putem gre~i. Am fost

intotdeauna gata sa nc recunoa~tem erarile ~i sa Ie corectam. Chiar dacaare loc 0 schimbare radical a in idealul de frumos, cert estc faptul ca se

poate mentine ca frumos ceea ce este a~a pentru eternitate ~i ceea ce seafla in concordanta cu notiunea noastra de sanatate.

A~ dori sa atrag atentia asupra puterii enorme a sentimentului de

cOlIluniune asupra individului, 0 putere capabilli sa faureasca uniuni deo mai mare sau mai mica importanta, curente nationale, politice ~i

religioase. Pentru a stabili forme utilc sociemtii, ne yom sluji de acelea~ietaloane. Drept valabile nu Ie putem recunoa~te decM pe acelea care se

situeaza pe planul utilitatii generale. Putcm discuta mult in legatura cucele expuse mai sus, uneori fiind greu de dat un raspuns exact. Viataumana este devenire. Ceea ce supunem astazi verificarii nu constituie

decat un punct de intersectie in mi~carea etema carc tinde spre scopulformei perfecte. Ce sc intamplli cu cei care nu actioneaza in cadrulsocietatii? Cu cei la care nu se manifesta sentimentul de comuniune?

A~ vrea sa intercalez aid urmatoarele consideratii: ceea ce un individspune sau gande~te despre el insu~i este lipsit de importanta. In razaevaluarii noastre nu pot intra decat actele, fapta. Se poate intampla ca 0

persoana oarecare sa se socoata egoista ~i noi sa constatam ca ca estc

21

ALFRED ADLER

capabiUi de colaborare ~i de altruism. Multi pot considera ca eicolaboreaza, pe dind, la 0 examinare mai atenta, va trebui, din neferieire, sa constatam ca nu este a~a. Nu inseamna ea respeetivii mintintotdeauna; am gre~i daca am erede lucrul acesta2, iar erorile legate deaprecierea sau autoaprecierea vietii psihice a unui om joaca un rol mainefast dedit unele minciuni premeditate.

Cum se savar~esc aceste erori? Cum se explica faptul ca efortulnerabdator de a ne integra in colectivitate se desfa~oara atat de incet?Cauzele sunt multiple. 0 mare parte din oameni au convingerea ca esteyorba de un proces care ne depa~e~te. Ace~tia sunt pesimi~tii; ei nucontribuie catu~i de putin la evolutie, care noua ni se pare functia

esentiala a vietii ~i care pretinde biruirea dificuItatilor. In legatura cuacest fapt obi~nuiesc sa Ie prezint elevilor mei urmatoarea parabola:"Imi imaginez ca stramo~ii no~tri foarte indepartati, traind prin copaci~i poate mai avand coada, se gandeau ce ar putea face pentru a-~ischimba cat de cat sarmana lor viata. Careva zice: - La ce bun sa neframantam, cand asta este peste puterile noastre ~i cand cel mai bine

este sa ramanem in copacii no~tri? Ce s-ar fi intamplat daca pozitiaun ora ca acesta ar fi avut ca~tig de cauza? ~i astazi am ,trai inca princopaci ~ine-am fi pastrat coada. Ce s-a intamplat, de fapt, cu cei rama~iin copaci? Au fost exterminati. Acest proces de exterminare are loc ~iin prezent ~i este de 0 cruzime teribila, logic a realiH'itii fiindnecrutatoare. Este neindoielnic ca miriade de oameni s-au sacrificatpentru ca nu au coborat din arborii lor. Au fost exterminate popoare, au

fost distruse familii, pentru c~raspunsurile lor la eerintele vietii eraunecorespunziitoare. ;Procesul acesta se desfa~oara sub 0 forma

disimulata, a~a incat rareori ii dam de urma; la a treia sau la a patrageneratie el poate sa ajunga la capat fara ca nimeni sa ~tie de ceo

Examinand mai indeaproape fenomenul, ajungem la coneluzia ca

este imposibil de dat un raspuns neadecvat cerinte10r log ice ale vietii in

soeietate fara ea gre~elile sa fie platite, fie dl este vorba de boli, dedegenerari grave, fie de atrofii psihiee de tot felul. Este limpede ca

aeestea sunt consecintele gre~elilor facute, aproximativ in sensul a ceeace blameaza Emerson atunei cand observa ea noi vrem sa evitam

urmarile gre~elilor ~i nu gre~elile inse~i. Am aratat cand ~i cum iana~tere aeest proees. Orice om are atitudinea sa fa(h de viata. Conceptia

despre lume nu este apanajul filozofilor, orice om avand 0 asemenea

22

PSIHOLOGIA ~COLARULUl GREU EDUCABIL

coneeptie, mai buna sau mai rea. Pe unii ii putem ajuta sa-~i imbunatateasea viziunea despre lume ~iviata. Problema este urmatoarea: eu

c~_e_~J.l~f;jJtil':(te_spr.~h~m~s~oinloeuimpe aeeea care ni se Pare eronata?Sa fie una nationaUi, religioasa, europeana, asiatica? Nu avem

preferinte deosebite pentru nici una din ele. Singura noastra eerinta esteca 0 asemenea eonceptie despre lume sa fie axata pe sentimentul de

comuniune;in aeeasta consta esenta filosofica apsihologiei individuale.Ne straduim sa faeem din aceasta piatra unghiulara a psihologiei pe care

o profesam, pe baza invatamintelor trase din erorile comise de indivizisau de mase. Nu putem fi de acord eu eei care ered ca totul ar fi salvatincazul inlaturarii dificultatilor. Solutia nu poate veni decat din partea

sen~iIIlf;l1tuluide comuniune,in care i~i are originea forta creatoare a,.,individului. Mama este 0 mediatoare indispensabila pentru viata; eaeste aceea care trebuie sa cultive sentimentul de comuniune, sa-l

calauzeasca ~isa-l orienteze catre ceilalti. Exista insa puncte de trecere

primejdioase, unde dezvoltarea poate e~ua, ea de exemplu atunei candmama nu are un autenti ...e$pirit de cooperare,a~a incat nu este deloc~, .•...• - •. ' <-

capabiIa sa de:zvolte :.,sentimentul de comuniune; sau cand nueoopereaza decat cu propriul ei copil, nu ~icu aWi. In acest caz i~i leagaatat de strans copilul de dansa, incat compromite evolutia ulterioara aacestuia. Cele semnalate mai sus reprezinta gre~eli capitale; insa exista

~i alte faze periculoase in dezvoltarea copilului.

I'~_ Copiii care se nase suferinzi privesc lumea ca pe 0 Vale alplangerii, nemanifesta~d nicidecuni'<acea bueurie a cre~terii pe care 0apreciem atat de mult la copii. Este, de altfel, de inteles de ce asemeneacopii, eu tarele lor, care i~i simt corpul ca pe 0 povara ~icare gasesc caviata este difieila, sunt mult mai interesati de propria-Ie persoana deditceilalti. Rezulta 0 stare psihica panicarda: sa scape cine poate! lntervintrasaturi de caracter egoiste, care impiedica dezvoltarea sentimentului

de comuniune. Aceasta catego~~ede copii cuorga)1e slabe prezinta uninteres aparte, iar faptul nu suipfinqe,din moment ce orice organismuman este firav in raport cu organismul altor animale.

Exista, apoi, 0 a doua categorie de copii, rasfatari!.: care nu

manifesta interes decat pentru 0 singura persoana"-care trebuie sa Ie stea

in permanenta la dispozitie.De indata ce are loe desavaqirea stilului de viata, in eel de al

pat~!~_a sau al cineilea an de existenta, acesta nu mai sufera schimbiiri

23

ALFRED ADLER

radicale. Totul este asimilat de ditre copii prin prisma stilului lor de

viata: ei dispun de-acum de propria lor viata, -aceea de a fi asistati de

ceilalti; urmaresc succesuliIIlediat, e~uand ori de cate ori trebuie sa faca~forturi pers~~;;:-·N~=i ~~voie;a insist asupra faptului ca asemenea

copii dau chix"in fata unei noi situatii ~i ca orice schimbare pe planulvietii va provoca la ei aparitia de tulburari.

Ponderea copiilor rasfatati este enorma ~i nu cred ca exagerez

spunand ca 50-60 la suta din totalul copiilor sunl dependenti ~ilipsiti

de initi£ltiva. Starea aceasta de.~~pf)ndenta se marrif;;-siIEt:J)a~cursulintregii vieti, care pentru dftnsii este rnultprea gr.ea. Nu vadesc niei 0.....''''.... ·.'''''''.u._.J

increder~jl1!<i1Il~i~. Extragem din istoria Americii un fapt interesant,ilustrativ pentru cazul care ne preocupa. In razboiul hispano-american,Statele Unite ale Americii aveau drept aliat pe generalul Garcia3. Era

absoluta nevoie ca acestuia sa i se adreseze un mesaj, dar nu se ~tia undepoate fi gasit. Mesajul era deosebit de important ~igeneralului american

nu i-a ramas altceva de facut decat sa anunte deschis ca avea un mesajpentru Garcia ~ica dorea un voluntar care sa i-I transmita. Dupa 0 lungatacere a ie~it din randuri un soldat, a luat plieul ~ia plecat. Intr-o ~coaladin America, elevii au primit, ca tema de rezolvat in clasa, sa arate cine

era, dupa parerea lor, cel mai mare erou al timpurilor moderne. Unul

dintre elevi a scris: "Soldarul insarcinat cu mesajul pentru Garcia". ~ia dat urmatoarea explicatie: majoritatea ~i-or fi zis ca nu aveau cum sa-lgaseasca, unii i~i vor fi spus ca sunt altii care pot face mai bine decat eiacea treaba, pe cand el nu a spus nimie, plecand in misiune. Era un omindependent, pe cand ceilalti se simteau slabi. Tata,a~adar, sursa tutumr

relelor: un exqge,!:l;l.!~~nt~!l1:~~~_~~Lnfe!i<?ritate,lipsa de I~~red~~~!nforte!~pro'prii. . - -'

Apartin unei _a~rf)i!l.catego~Hc.opiii detest~ti, carora Ie este pesteputinta sa arate interes fata de semeni. Ei nu au Invatat niciodata caexista un semen al lor, un aproape. Exista In societatea noastra 0

multime de copii nedoriti, nelegitimi, orfani. pcntru care nu s-au creatconditiile de viata ~sare, ca ~{;opii cu"ul(fizic urfi~carc Inteleg detimpuriu ca nimeni nu-i prive~te cu placere. Esle de Intclcs de ce printrecrimi!1~li..~(1:>etiYt,seafl~!lt~ld.e£ldesea oamcni urfiti. Ce este drept, nu

lipsesc nic~_~jl!Ct:i<:;lIC~ipll!~<lngelice,careIn copill1ric lIU f~)strasfa..t£ilLEi reprezinta un mare procentaj de indivizi-problcml1, carc prin

atitudinea lor ne demonstreaza ca habar nu au ce eslc inleresuI p~ntru

24


•.£lP!"()apt:lt':!sJr.Sunt copii greu educabili, a caror conceptie despre fUlllc

se rezuma in a ~~J~t:_Qi!LPrQPl"iaJ()rvoin!a-, Ei ajung sa ingroa~crandurile punga~ilor, ale vagabonzilor, ale celor fara ocupatie. Cu totii

sunt demni de mila, nefiind capab.Hi s~£QQQ!<[sg~p~!ltrlLJ1ntel maiInalt. Ce se va intampla candse vor afla in fata unor Indatoriri mai

importante? Se va dovedi ca nu au spirit participativ. Nevroticit§i.alienlltiU<lE_.!Q1<:;~J?()t.<:a sa. iasa din cadrul comunitatii, pentru ca---- ,," ,," ," " _ .. -, -, .•.. - "'_,-, '-""_"~'_''''''_, .. ,. ,'- .. -" -, .. ,." ..- •.-, " , .•.._._"._"._~ ',"_.,-

lI!9:a.tQ~iril~lis.e..p~ril1s()lul:>jle.Avem ~iitlCi'de-a face cu manifestarea

co~~~Ptit':L4{'l~J?r,~.~':lrn~:pentru astfel de oameni ar fi potrivita 0 planetau_~9:~.l!ilPt':!li.sallu_l~.m:~Sf!i~Xn<.lat()riri~iunde totul sa Ie vina pe tava.:..

Criminalii sunt indivizi care nu ~tiu ce este interesul pentru

aproapele, calauzindu-se dupa ideea ca trebuie sa ajungi cat mai u~or ~imai repede la succes, fara a te preocupa de soarta celorlalti. La aceastacategorie de indivizi constatam absenta cur~ului de a-~i asuma sarcinile

vietH. Sunt ni~te dezertori de pe frontul vietH adevarate.Urmeaza apoi candidatii la sinucidere, care ne demonstreaza cat

de slab este interesullor pentru cooperare, cat de putin curaj au in fatagreutatilor vietii. Datele statistice sunt departe de a ne dezvalui intreagaamploare a acestui rau. Facetisa creascapretul graului ~i yeti avea deindata mai multe sinucideri; lasati sa se deterioreze conditiile de locuit

~i veti gasi 0 imensa masa de oameni inclinati spre latura antisociala avietii. Dispozitia de a dezerta a unora este enorma. Nu exista 0dezvoltare ideala a sentimentului de comuniune ~ide aceea trebuie sa

ni-l propunem ca tel, nu din motive morale, sociale, caritabile, ci dinmotive ~tiintifice.

Nu poti face in viata gre~eli fara a plati. La fel se intampla cupopoarele, cand nu au destul curaj sa se revolte impotriva razboaielor,cand interesul lor pentru alte popoare nu este indestulator. Istoriauniversala este 0 inlantuire de evenimente nefericite determinate deastfel de carente. Nu a~ vrea sa ma opresc aici mai indelung asupra

problemei dipsomanilor4, ci pur ~isimplu sa insist, inainte de a incheia,asupra importantei dezvoltarii sentimentului de comuniune.

In niei 0 imprejurare a vietii nu putem face abstractie desentimentul de comuniune. M-am referit mai sus, in treacat, la functiile

organelor de simt. Cu ajutorul acestora sentimentul de comuniune semanifesta la copil in raporturile lui cu familia, cu fratH ~isurorile. Accstsentiment este pus la incercare atunci cand copilul incepe sa frecventeze

25

ALFRED ADLER

~coala. Chiar din momentul In care apare problema colegialiHitiiintereseaza masura In care s-a dezvoltat la copil interesul pentru ceilalti.Intelegem prea bine de ce, atunci dind sentimentul de comuniunelipse~te, urmarile sunt dintre cele mai grave, individul ne mai fiindcapabil sa dea societatii ceea ce ii datoreaza.

Pe de alta parte, insa, se intelege ca nu putem considera copilulresponsabil. Se impune sa ne gandim la alte remedii pedagogice deditcele la care s-a recurs pana acum. Tinand seama ~i de problemaprofesiunii, se pune intrebarea: "Cum m-a~ putea face util intr-undomeniu de activitate?" Pentru ca de fapt nu exista profesiune care sanu fie utilil celorlalti. Problemele dragostei ~i ale casatoriei pretind ~iele un interes sporit pentru semeni. Cand individul nu se simte legat decomunitate, manifestarile distructive nu cunosc limite. Alegereapartenerului se va face in functie de vointa de a domina sau, dimpotriva,de dorinta de a crea 0 uniune intre egali. Sentimentul de comuniune estenecesar in multiple situatii. Lucrurile stau la fel pe planul vietiipopoarelor. Un popor nu va putea progresa decat daca nutre~te interespentru comunitate. Daca prevaleaza interesele egocentrice, poporulvecin va proceda ~iel in acela~i mod.

Nimerit ar fi sa avem 0 lozinca, pentru ca lumii de azi Ii placlozincile. Socot ca principala conc1uzie a observatiilor de psihologieindividualil este urmiltoarea: datoria noastra este sa ne dezvoltam in a~afel, atat noi in~ine cat ~icopiii no~tri, incat sa devenim instrumente deprogres social.

NOTE

J Din dte cunoa~tem, nimeni nu a remarcat "adlerianismul" luiConstantin Noica, de~i faptul este aproape 0 evidenla in a sa Devenire fntrufiinta, unde riinduri ca "exista fnsa a trcapta abiectiva a devenirii fntru fiinta.

Ratiunea depa$e$te acum planul sinelui subiectiv $i fncearccl sa obtina mai mult

dedit persaana individualii. Ea crede ci1poate obtine sinele 11(hlnc.comuni tatea,

fn sanul caruia sa fie posibile persoanele ele fnsele fntele,~c de asta data cugenericullor ... Jar expresia ratiana/a a acestei comunitiili estc - comunitatea

istorici1, astazi statul"(Editura ~tiintifica ~iEnciclopedicli, 1981, pp. 146-147)puteau fi semnate foarte bine de Alfred Adler; dar ~i de blitranu\ Hegel, seintelege. (Nota trad.)

2 Exceptand cazurile de mitomanie, unde minciuna are caracterpatologic. (Nota trad.)

26


3 Calixto Garcia (1832-1889), general care a luptat cu multi1 ardoan:

impotriva dominaliei spaniole in Cuba, aU[turiindu-se trupelor americanc ill

timpul razboiului din 1898. (Nota trad.)

4 De la dipsomanie = consum periodic masiv de bauturi alcoolicc,

alternand cu intervaluri de abstinenla, caracteristic persoanelor dezechilibrate,

de obicei ciclotimice. Uneori subieclii care sufera de aceasta nevoie irepresibiIa

de a ingera cantitati exagerate de alcooluri este precedata de 0 prelungita "aura"

dip§gmaniaca exprimata in stari de angoasa, iritabilitate, melaneolie. In timpulcrizei propriu-zise pot sa survina automatisme ambulatorii (disparilii subite dela domiciliu), exhibilionisme, impulsuri criminale sau sinuciderea. Perioadele

de dupa accese pot fi insotite de stari de depresie ~i de deliruri cu un cantinut

divers. Comportamentul antisocial al aeestor indivizi este adesea mai mult

decat incomod ~i ei trebuie supu~i unei supravegheri permanente. (Nota trad.)

I. EXAGERAREA IMPORTANTEI,PROPRIEI PERSOANE

(LAUDARO~ENIA)

Continuand eforturile pe care Ie fac in directia dezviHuirii"secretelor" psihologiei individuale, a~ dori sa va infati~ez, intr-o suitade conferinte, modul in care procedez; de regula, atunci cand mi seprezinta cazul unui copil-problema, al unui nevrotic sau al unuicriminal. De fiecare data caut sa descopar bazele, punctele de pornire,sa stabilesc cauzele adevarate ale aqiunilor eronate ale unui astfel deom. La capiitul acestor consideratii yom ajunge la incheierea ca toatecele intamplate nu a trebuit sa se intample in mod necesar, dar ca, datefiind circumstantele, faptele s-au petrecut. In definitiv, dadi reu~im sane transpunem in simtamintele copilului, sa gandim ca el, sa actionamca el, putem patrunde rolul pe care acesta I-a jucat ~i ne yom spune: inconditii similare, avand aceea~i conceptie eronata a superioritatii

propriei persoane, am fi aqionat ~i noi aproximativ la fel. In modulacesta 0 buna parte de ceea ce tine de pedeapsa dispare, ceea ce nu estetocmai rau. Cunoa~terea, comprehensiunea sporesc, fundamental fiindfaptul ca putem stabili care sunt conexiunile tuturor manifestarilor ~iatitudinilor interioare ale copilului sau adultului cu stilul de viata alacestora.

Spre a va da 0 idee cat mai exacta asupra modului in care lucrez,

voi descrie un caz nou pentru mine sau pe care i-am dat uitarii ~ipe care

11voi supune analizei in fata dumneavoastra. Nu ~tiu inca nimic despreevenimentele infati~ate; voi incerca sa urmez calea obi~nuiti'i a

activitatii mele de practician. Cu toate ca s-ar putea sa comit 0 gre~eala

29

ALFRED ADLER

care sa divulge in devans unele dintre conc1uziile expunerii mele, nuvoi descuraja. Asumandu-mi acest rol, sunt con~tient de faptul ca aparasemenea pictorului sau sculptorului care, la inceput, procedeaza cu unanumit grad de incertitudine, potrivit cu experienta pe care 0 poseda,cu talentul, pentru ca apoi sa se controleze, sa accentueze, sa ~Iefuiascatrasaturile schitate, spre a obtine imaginea dorita. Dupa cum putetivedea, procedam cu totul altfel decat acei psihologi care, cu intentia dea se baza pe dimensiuni cvasimatematice, de indata ce calculul nuIe reuseste se straduiesc sa identifice in sfera ereditatii cauzele

insucc~s~lui, facand responsabile procesele organice nu'mai putin!/obscure, ori alti factori abia controlabili. Cum aceste procese ei nu Iepot sesiza, spre marea lor satisfaqie psihologia se vede repede exc1usade pe acest teren. Ne lasam paguba~i de asemenea conceptii. Preferamsa ne marturisim mai degraba erorile, decat sa apelam la astfel demijloace. Noi, in schimb, datorita instrumentului teoretic pe care il

utilizam, ajungem la 0 mai bun a cunoa~tere a legiiturilor specifice cuintregul; suntem mai bine inarmati. Detaliile nesemnificative nu ne

intereseaza. Reu~im ca, pornind de la un element, sa putem trageconc1uzii privitoare la ansamblu, a~a cum in istoria natural1\ cu ajutorul

unui oscior se reconstituie 0 specie; sau cum,judecand dupa unghiulunei ferestre, se deduce arhitectura unui edificill. eu to ate acestea,

suntem mult mai prudenti decat cei care VOl'sa intcmcicze descrierea ~iintelegerea vietii unui om pe propriile lor prcjudcd11i. Situandu-ne peo pozitie de expectativa, avansam ipoteze ~i Ie cOI"ecHlmsuccesiv,tinandu-ne mereu treaz spiritul de obscrvatic.

Propunandu-mi acum sa infati~cz istoriuul1ci viCli care fmi eratotal necunoscuta, ma indoiesc ca peste doull s1lptllm1\ni. s1lzicem, voimai distinge c1ar anumite trasatllri. Dar, Cll toti cd fumiliarizati euprineipiile ~colii noastre de psihologie. suut sigur dl voi ajunge laacelea~i conc1uzii. Aceasta eertitudinc a nOllslrlll~slcsClllllificativa, mai

ales dind folosim alti termeni, alegem aile illlllgini suu PUI1CIllaecentul,cateodata, pe alte elemente.

Resursa cea mai puternica ramanc pcnlru Iloi IUlIrclIin considerare a caracterului unitar al personalit1\lii. Hsle rupt hinc stabilit caorice copil intra in viata cu un sentimcnt dt' illft'l'iol'illltc I;lienuta sa-l

compenseze. In acest sens el tinde I" ohlillcrclI llul,cr1oritlitii ~i i~idesfa~oara fortele in a~a fel indt s1\ St~ silll11l dcusuprll tuturor

30


dificultatilor. Ramane ca noi sa apreciem dadi el aqioneaza util sailinutil in raport cu cerintele vietii. A actiona util inseamna a sluji ob~lt:a,ate situa la nivelul eel mai inalt al sen,timentului de comuniune, acolo

unde dezvoltarea ~i progresul se dovedesc ca avand valoare pentrucomunitate. Cautam sa identificam obstacolul care a provocat vreodeviere; cautam sa definim problema care a prezentat mari dificultatide rezolvare. Daca respectivele dificultati continua sa se manifeste inatitudinea adultului, putem spune: in cutare punct drumul vietii a suferito perturbare ~i, in consecinta, s-a dezvoltat 0 stare de spirit individuala,ca ~icum eel in cauza nu ar fi fost atunci la inaWmea greutatilor care secere au invinse. Atentia ne-o concentram asupra problemelor pe careindividulle-a evitat. Este clar ca nu-i putem atribui prea mult curaj.

Se pune ~i0 alta intrebare: cum de s-a intamplat ca respectivul sanu se simta, la un moment dat, la inaltimea problemelor vietii? Cum des-a dovedit nepregatit? Experienta acumulata ne arata ca intotdeaunaeste yorba de copii la care sentimentul de comuniune s-a dezvoltatinsuficient, a~a incat ei nu se simt ancorati pe un teren solid. De aceeaau ~i ajuns lesne la ezitare, la eschivare, multumindu-se cu 0 solutiesterila la 0 problema reala, atitudine care prin ea insa~i marcheaza

prejudiciul adus celorlalti.Sa trecem acum la aplicarea tehnicii noastre in interpretarea unuia

din aceste cazuri. Antecedentele cazului pe care il am in vedere dateazade 10 sau 12 ani. Am viizutcopilul cu pricina ~i,in comunicareace mi-afost inmanata, am gasit urmatoarea descriere: "Imi permit sa propunatentiei dumneavoastra acest caz, intrebandu-va daca poate fi remediatprin educatie. Este yorba de un copil de 11 ani, bine dezvoltat, foartecuminte acasa ~i la ~eoala, actualmente elev in clasa intai de liceu".

Eficienta in educatie pune ~iurmatoarea problema: ce putem facein materie de e~ec ~colar? Cum sa se procedeze pe plan pedagogicintr-un asemenea eaz? Evident ca se impune un dialog cu elevul ~i catrebuie sa recurgem la bunele exemple, abtinandu-ne de la masuripunitive, a~a cum procedam intotdeauna. Pedeapsa nu are efectulseontat, dar fiind faptul ca stilul de viata s-a fixat dupa al patrulea saual cincilea an de existenta a individului ~i nu poate fi modificat deditprin autorecunoa~terea erorilor proprii.

Ce putem realiza cu ajutorul dialogului? Putem, desigur, sadefinim erorile care mineaza stilul de viata.

31

ALFRED ADLER

Dacii, In cazul pe care 11prezentam, avem de-a face cu struc

turarea eronata a stilului de viata ~idaca suntem In masura sa patrundemmecanismul acestei erori, poate ca ~tiinta noastra ne va permite sa-lconvingem pe copilul respectiv cii el gre~e~te ~ica gre~eala sa dauneazacelorlalti 1.Nu este cu putinta sa faci 0 gre~eala lara ca mai tarziu aceastasa fie data In vileag, ca sa nu spunem ca ea va fi platita. Caci nu trebuiesa pretindem cii in acest anevoios proces de formare a unui mod de

comportare gre~elile se platesc, dar sa recunoa~tem ca nu se poate ca

ele sa nu fie resimtite de autorullor. Ne numaram printre cei care s~ntIncredintati de importanta recunoa~terii gre~elilor; de aceea procedainla identificarea cauzelor, Incercand sa Ie facem transparente pentru celinteresat, spre a-I convinge ca este necesar sa se schimbe, sa progreseze.

Adesea ni se obiecteaza: "Ce faceti atunci cand individul i~irecunoa~te gre~eala, dar fara a se corecta?" Daca W recunoa~te efectivgre~eala, daca accepta determinismul ei ~i daca, totu~i, persista inatitudinea sa, in pofida prejudiciului care rezultii de aici, suntem obligaJisa tragem conc1uzia ca nu a inteles chiar tot ce era de inteles. Dar incanu mi-a fost dat sa intiilnesc astfel de cazuri. A-ti recunoa~te eu adeviirat

gre~eala ~i a nu te schimba, este Impotriva naturii umane, vine incontradictie cu principiul conservarii vietii. Obiectia la care ne-amreferit prive~te deci 0 pseudorecunoa~tere a gre~elii, nu este 0 recu

noa~tere fundamentala, in care sa se fi realizat cu adevarat 0 Intelegerea cauzalitatii in plan social.

Dacii in cazul pe care 11prezentam avem intr-adevar de-a face cugre~eli, atunci Ie putem remedia prin educatie2. A~adar, este yorba de 0fetita in varsta de 11 ani, bine dezvoltata, cuminte atat acasa cat ~i la~coala, eleva de gimnaziu. Ea frecventeaza c1asa care corespundevarstei pe care 0 are. Putem conchide ca, in masura In care In joc esterezolvarea celei de-a doua probleme vitale a omului, problema mundi,

fata se afla la locul ei. Nu am avea de facut nici 0 observatie serioasa inceea ce prive~te situatia acestei ~colarite ~iam putea chiar sustine ca nuse numara printre cei slabi de minte. Se vorbe~te mult prea mult desprecopiii cu asemenea metehne, ca ~i cum ei ar mi~una peste tot insocietatea noastra. Sa vedem ce se spune mai departe In comunicareape care am primit-o:

" ... Oind, dimineata, trebuie sa mearga 1£1 ~coalil, ea este cuprinsade 0 nervozitate atat de mare, incat toata lumea di n casa are de suferit".

32


Fenomenul este frecvent. ~colii i se da, In aceasta casa, 0 importanta excesiva. In consecinta, legatura cauzata este lesne de patruns: pcde 0 parte, ea este 0 eleva silitoare, pentru ca, pe de alta parte, ~coalasa-i provoace 0 tensiune extraordinara.

Dar ne putem imagina aceasta fetita sub tensiune nervoasa ~ifaraca toti ai casei sa aiba de suferit din pricina ei. Prin urmare, de subliniateste tortura la care sunt supu~i cei din anturaj. Tensiunea nervoasa afetitei se explica nu doar ca 0 consecinta a modului ei de a privilucrurile, ci ~i ca urmare a intentiei din parte-i de a Ie atrage celorlaltiatentia asupra gravitatii situatiei. Sesizam aici dorinta de a Ie demonstracelorlalti dificultatea de speriat pe care 0 reprezinta pentru dansa ~coala.Cu toate acestea, in pofida greutatilor carora Ie face fata, ea este Infruntea c1asei. Trece, totu~i, peste toate obstacolele ce-i stau In cale!Vom vedea, mai incolo, ca acest tip de am este dotat cu 0 deosebita

forta de expansiune." ... Chiar de dnd deschide ochii incepe sa smiorcaie, plangan

du-se ca a fost trezita prea tarziu".Cum vedem, ceilalti trebuie sa ia parte pana ~i la trezirea ei din

somn.

" ... Nici pomeneala sa fie gata pentru a pleca la vreme la ~coala.In loc sa se spele, sa se imbrace, ea sta ~i plange".

La drept vorbind, faptul acesta este surprinzator pentru noi.Ne-am a~tepta ca, cu toate greutatile, fetita aceasta sa fie la ~coala la oraexacta a inceperii lectiilor. S-ar putea ca In comunicare cazul sa nu fieexpus a~a cum se cuvine. Dupa cate cunoa~tem, ea este 0 eleva buna.Este de presupus ca respectiva remarca tinde sa accentueze ~imai multsemnificatia cazului. Mi-a~ permite sa pun aici, nu dintr-o vanitate deautor, un semn de Intrebare. Dorinta mea ar fi sa cercetez daca fetitaaceasta avea obiceiul sa soseasca cu Intarziere la 1?coala.Desigur, In celece urmeaza yom avea prilejul sa verificam cum stau lucrurile In aceasta

privinta. In societatea noastra nu este catu~i de putin posibil ca un elevsa vina adesea cu intarziere la ore ~i sa fie totu~i bun la Invatatura.

" ... Felul cum este pieptanata, Indeosebi, 0 face adesea sa-~imanifeste nemultumirea; nici 0 pieptanatura nu-i convine, pana ~iaceeacare de obicei Ii place ei cel mai mult".

Faptul nu se explica dedit din dorinta ei de a face sa creascatensiunea nervoasa prin dramatizarea acestei ceremonii a coafurii.

33

ALFRED ADLER

Vointa ei este aceea de a lovi putemic in anturaj ~ia gasi un mijloc princare sa-~i atinga scopul. Intrebarea este: cum de a ajuns fetita sa sefoloseasca de acest vicle~ug, spre a lovi in cei apropiati? Sa nu mi seinvoce, in legatura cu aceasta, "feti~ismul parului"; numai 0 psihologie~chioapa fixeaza tot soiul de reguli ~i se tine de ele, introdudind pur ~isimplu intr-o schema sexuala termeni straini, care nu ne spun marelucru, in fond, dar lasa sa se strecoare pe furi~ 0 rezonanta sexuala.Psihologia pe care 0 profesam are in ea ellldura vietii; ea nu are nevoiede canoane, fiind un demers creator, in vederea reconstituirii unei fiintevii. Tinandu-ne departe de orice interpretare, yom recunoa~te pur q;isimplu ell fetita aceasta, dand dovada de 0 mare perspicacitate, a gasitin anturajul ei familial un punct slab, generator de dificultati.

" ... Timpul trece ~i, in sfar~it, copila 0 ia la fuga, fara sa fi luatmicul dejun, plangand ~ivaicarindu-se".

Nici acest caz nu este rar. Daca mai inainte mi-am exprimat 0mica indoiaUi cu privire la sosirea ei cu intarziere la ~coala, daca amgandit ca era poate 0 exagerare de natura sa puna in lumina necazurilepricinuite celor din jur, confirmarea 0 gasim in expresia "timpul trece" .La ~coala trebuie sa fii la 0 anumita ora, nu se poate admite elllamentatiile copilului incep la ora cinci, ci mai verosimil este faptul ellele incep la ora ~apte.

" ... Am incercat sa eliminam acest din urma inconvenient

(pieptanatura), scurtandu-i parul".

Dupa parerea noastra, lucrul acesta este inutil. Pe ea pieptanaturao intereseaza prea putin, principalullucru constand in crearea tensiuniiin anturajul familial. Pieptanatura nu este decat unul din multiplelemijloace care ii stau la indemana. Vom vedea numaideeat, de altfel, ceva face ea atunci cand pieptanatura va fi scoasa din eauzlL Daell avemeumva vreun dubiu eu privire la inteligenta acestei fetite, dubiul se varisipi. Intervine aici examenul de psihologie individuall1 eu privire lainteligenta ~i slabiciunile aeesteia, a~a cum I-am recomandat. Vomvedea daca, in aeeasta imprejurare noua pentru dfinsa, ea dispune destilul de viata pe care il presupun operant la eopiii inteligenti, adidi daca

ea va gasi unnou mijloe prin care sa ajunga la aeela~i seop." ... Dar cu aceasta nu am faeut marc lueru, pentru en numaidedit

a aparut 0 problema legata de fileul de par. Si vl1iellrelile au reineeput,de data aeeasta eu privire la punerea fileului".

34


lata-ne, prin urmare, asigurati de faptul ea fetita este inteligcntiJ." ... Faptul ea fetita se duee la ~eoala fara a-~i fi luat mieul dejull

are influenta sa asupra comportarii sale in dasa, pentru ca nu e de crewtca un eopil poate fi astfel atent la leetii pana la ora 11".'

Cu aIte euvinte, aiei se exprima indoiala ea un eopil ar putea sa

reziste la ~eoala, pana la ora 11, fara sa fi maneat dimineata. Daell, insa,

seopul ei adevarat ar fi fost sa fie satula, am fi indreptatiti sa admitemca i-ar fi fost peste putinta sa stea flamanda pana la ora 11. Copilulaeesta are, in realitate, un alt scop: vrea sa-~i exaspereze anturajul in

ceea ee prive~te problema mersului la ~eoala. Nu ~tiu daca ar fi neeesarsa mai tragem ~i aIte eonc1uzii. Am putea totu~i adauga, data fiind

situatia, ca fetita este roasa de ambitie, atat aeasa cat ~i la ~eoala ea vreasa fie obieetul atentiei tuturor. Aflam, pe deasupra, di aeasa este, deaItfeI, foarte aseultatoare; nu are dedit un singur defect: dore~te caeineva sa se ocupe in permanenta de dansa. Umbla dupa ineuviintare

din partea tuturor, intr-un mod nelaloeullui. Dimineata, cand trebuie samearga la ~eoala, prineipala ei preoeupare este: cum sa Ie arilt eu

parintilor eu ee greutati extraordinare ma lupt? Este ceea ee am puteanumi "laudiiro$enie".

Daea am dori acum sa stabilim gradul de euraj pe care il are acest

copil, ar trebui sa rationam in feIul urmator: ea cauta sa prezinte solutiala problema ei ca pe 0 fapta vitejeasca. Dar nu este aici yorba de unexces de euraj, deoareee, lara ea ea sa procedeze in mod eon~tient3, lara

ca ea sa inteIeaga semnifieatia actelor sale, din acestea va rezulta pentrudansa un anumit sentiment de seeuritate. Intr-adevar, daca intr-o zi nu

va mai fi 0 eleva buna, raspunzatori vor fi atunci parintii. Aeest proees

al vietii omene~ti ar trebui sa fie mult mai bine inteles deeat este in

prezent. Este de prisos sa spunem ca avem de-a face cu un proeesincon$tient. Desfa~urarea sa, pe care ne strliduim sa 0 sesizam eumijloacele gandirii, este raeordata la viata. Cu totii ii dam curs, dar farasa ni-l putem explieita. Nu-l putem inteIege decat daca. il coneetam laviata.

Am putea, de asemenea, sa afirmam: fetita eu pricina nu prea are

euraj. Am putea, pe de aIm parte, sa ne referim la formarea sentimentuluiei de comuniune soeiala: nimeni nu va pune la indoiala ca neeazul pc

care aceasta fetita il provoaea familiei sale nu este mare lucru. Este clarca nu 0 intereseaza deeat sa eapete cununa de martiril. Ba ea face ea

35

ALFRED ADLER

situa~ia sa fie ~i mai dramatica, accentuand toate dificulta~ileintampinate ~i postind pana la ora 11. Este foarte atenta la gloriapersonala ~i, ca sa spunem a~a, nu se sinchise~te de persoana altora.

Poate ca s-ar putea trage ~ialte concluzii. Ma constemeaza faptul ca nu

am cum sa Ie confirm, dar nu dispun de datele necesare. Ne-am putea

pune, de exemplu, intrebarea: in ce condi~ii s-a format stilul de via~ alacestei fetite? Care au fost amprentele primordiale care I-au marcat4, ce

imprejurari au concurat la formarea acestui stil de via~a? Este, faraindoiaUi, 0 fetita ambitioasa, care ~ine sa se afle in frunte. Daca ar trebui

s-o fac, a~ formula urmatoarea conc1uzie: este un copil unic la parinti'.Luand, pe de alta parte, in considerare importanta pe care mama 0 da

alimentatiei, a~ generaliza, afirmand ca in aceasta familie hrana joacaun rol neobi~nuit. Am putea chiar sa mergem pana acolo incat sa

spunem ca ne-o imaginam pe fetita slabu~a ~i palida. Caci, daca ar firobusta ~idolofana, mama nu s-ar nelini~ti in privin~a aceasta. Dar toate

aceste deduc~ii nu au 0 valoare prea mare in reconstituirea imaginii

acestui copil, noi formulandu-le doar cu titlu de exerci~iu, fara a Ie puteaconfirma.

Cateva cuvinte referitoare la tratamentul cerut de acest gen decopil. Feti~a in chestiune se bucura de domina~ia pe care a instaurat-o

asupra familiei. Fara a 0 ~ti. Ea pur ~i simplu savureaza tortura,tensiunea pe care Ie provoaca celorlal~i. Faptul nu trebuie sa ne inducain eroare. Credeti dumneavoastra ca un multimilionar are intotdeauna

in minte totalul averii sale? Dar sa vedeti cat de furios este adesea atunci

cand nu merg toate dupa dorin~a lui. Fetita aceasta se gase~te in aceea~istare de spirit. Ea estein posesia domina~iei, dar nu traie~te trebuinta dea se bucura in permanenta de aceasta. Ii este destul di 0 poseda. In felul

acesta in~elegem de ce i~iurmeaza ea calea rara a se gandi la consecin~e,fiind cu totul preocupata de greutatile carora trebuie sa Ie faca fa~a.Daca, insa, ea ar deveni con~tienta de toate acestea, daca am putea sa 0facem sa inteleaga ca exagereaza peste masurii problema aceasta banalaa ~co1ii,numai ca sa se laude, ar fi un mare progreso

Cu toate acestea, s-ar putea ca ea sa nu se indrepte. Atunci poate

ca ar fi cazul sa mergem ~i mai departe ~i sa-i spunem vrede-n fata caeste 0 Uiudaroasa. Sa 0 facem sa imparta~easca convingerea di se laudadoar acela care crede ca prin el insu~i nu prea reprezint~ mare lucru. Se

36

PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABlL

zbate sa-i deranjeze pe ceilalti numai acela care nu crede ca prill

ac~iunile sale rezonabile i~i poate dovedi indeajuns valoarea.Cat prive~te fetita in chestiune, putem adopta ~iurmatorul punct

de vedere: "Pe cuvant, tot ce faci e foarte bine. Dar poate ca ar trebui sa

faci inca ~i mai bine. Ceea ce faci arata doar. ca e~ti 0 feti~a tarede~teapta, care se pricepe cum sa-~i impresioneze familia". Spre a 0convinge, ar trebui sa recurgem la explicarea anumitor evenimente dinviata ei, sa apelam la amintirile pe care Ie are ~isa-i demonstram ca, datafiind situa~ia ei de copil unic la parin~i, au luat na~tere unele tendin~ecare 0 conduc la gre~eli fatale pentru dansa. Trebuie sa-i spunemdeschis: "Sunt lucruri obi~nuite, care se intampla adesea copiilor unicila parin~i". AceasHi perspectiva noua va influenta prin ea insa~idesfii~urarea complexa a gandurilor ei. Actiunile sale ii vor aparea inchip manifest in contradic~ie cu sentimentul ei de comuniune sociala.Se va controla ~iprobabil ca yom asista la apari~ia urmiitorului fapt: inprimele zile dupa ce-~i va fi facut familia sa intre in obi~nuita stare detensiune nervoasa, i~i va spune ca "doctorul Adler ar pretinde ca fac astapur ~i simplu ca sa ma fac interesanta". Catva timp va continua poatecu aceste ma~ina~ii. Chiar daca nu s-ar intampla a~a, a~ putea s-o admit.In felul acesta s-ar ajunge la un moment dnd, in plina criza, i~i vaaminti de felul in care i-am interpretat comportamentul ~i,drept urmare,unele din atitudinile ei vor disparea. Chiar mai curand, poate, de indatace se va trezi, diminea~a, ea va deveni con~tienta d\) situa~ie: "Acum eusunt pe cale sa-mi pun in stare de agitalie familia". Aceasta ar fi unadintre derularile simple ale unui astfel de tratament pedagogic. Dar suntposibile ~i alte cai. In ce ma prive~te, Ie prefer. In cazul acesta, i-a~spune fetitei: ,,$coala este lucrul cel mai important din viata unui om,a~a ca tu ar trebui sa faci un taraboi ~i mai mare". Prin exagerare, i-a~submina tendin~a spre astfel de acte. "Trebuie sa faci un vacarmnecontenit, pentru ca astfel sa sco~i in eviden¢ importanta persoaneitale, pentru ca se vede cat de colo ca nu te po~i multumi sa Ie atragicelorlal~i atentia prin fapte folositoare".

Cum spune Kaus5, exista 0 suta de metode potrivite de a "demolabuna parere" pe care 0 ai despre ac~iunile tale condamnabile. Se poate,de pilda, scrie cu litere de-o ~chioapa, pe 0 pancarta agatata deasuprapatului: "In fiecare diminea~a trebuie sa-mi pun familia intr-o starede nervi fara seaman". Ea va face astfel in mod con~tient, dar cu

37

~,-.~._~--~_.,-,,---,---~~~--~ .. ~------------~

ALFRED ADLER

rea-credinta, ceea ce altadata facea incon~tient, insa cu buna-credinta.Inca nu mi-a fost dat sa vild pe vreunul dintre bolnavii mei care saurmeze povata de pe pancarta.

II. SCOLARI REPETENTI, ,

NOTE

1 Cum vareie~i,de altfel,de maijos, un "stil de viata" eronat nu dauneazadoar semenilor purtatorului unui astfel de comportament antisocial, ci - inpofida aparentelor - dauneaza in primul rand sie~i~i,de aici, cointeresarearespectivului in restructurarea a~a-numitului"stil de viata". (Nota trad.)

2 Ceea ce vrea sa spuna se refera la faptul dt exista ~icazuri care nu potfi remediate prin educatie, ci prin medica tie. La Adler aceste doua mijloacesunt, nu de putine ori, conjugate. (Nota trad.)

3 "freiwillig", in textul original. (Nota trad.)

4 A se vedea Alfred Adler, Cunoa~terea omului, traducere, studiuintroductiv ~inote de dr. Leonard Gavriliu, Editura '<;;tiintifica,1991, capitolul"Amprentele lumii exterioare, pp. 59-73. (Nota trad.)

5 Otto Kaus, unul dintre cei mai cunoscuti adePti ai "psihologieiindividuale comparate", profesate de Adler dupa despartirea sa de psihanalizafreudiana. (Nota trad.)

Cand avem de interpretat 0 referinta asupra unui ~colar greu

educabil, nu ne intereseaza in mod special caracterizarea acelui copil.

Socotim ca fiind tipiee scurtele ~i neinsemnatele descrieri ~i Ie trecem

prin filtrul experientei noastre spre a stabili pana la ce punct se

indepilrteaza ele de norma, ori spre a gasi printr-o investigatie personala

sinuozitati suflete~ti ascunse ~i a determina ce pozitie trebuie sa adopte

educatorul care se conduce dupa optiea psihologiei individuale. Citind

astfel de referinte, nu va trebui sa pierdem din vedere faptul ca nu ne

propunem sa analizam cutare sau cutare copil, in mod concret. Ceea ce

ne intereseaza aici este sa reliefam anumite probleme. Ne intereseaza

sa vedem in ce forme de viata se manifesta respectivele dificultati.

"Avem de-a face cu 0 fetita in varsta de noua ani, care repeta c1asaa doua".

lnformatiile de mai sus ne fac sa ne intrebam daca nu ne aflam in

fata unui copil nu tocmai inteligent. Nu ~tim despre copmi nimie altceva

decat ca in c1asa a doua a ramas repetenta. Nu ~tim dad nu cumva a

repetat ~ic1asa intai ~inid cum se comporta, de obicei, la ~coala, dupa

cum nu ~tim daca din c1asa intai in c1asa a doua nu a trecut ca urmare a

indulgentei ie~ite din comun a cadrului didactic. Daca lucrurile nu stau

a~a, adica daca ~colarita a trecut in mod normal din clasa intai in clasa

a doua, putem afirma cu certitudine ca nu avem de-a face cu 0prostanaca.

39

ALFRED ADLER

In ceea ce prive~te deficitul de inteligenta, in cercul nostru esterara tendinta de a declara prost un copil; atat de rara este aceasta

tendinta incat adesea se fac erori in sens contrar, considerandu-se ca un

prostanac nu este decat un ~colar greu educabil. lar a declara di un elev

deficitar la capitolul inteligenta este un copil normal nu este decat una

din gre~elile cele mai insignifiante care se fac. Spre a fi cat mai scurt cu

privire la aceasta problema, a~ dori sa va supun atentiei 0 constatare

obi~nuita. Daca se dovede~te ca un copil are 0 varsta psihica inferioaracu doi ani fata de varsta sa biologica, atunci putem considera ca

intemeiata banuiala ca ne gasim in fata unui deficit de inteligenta;aceasta este explorarea inteligentei. Trebuie sa intreprindem, pe de alta

parte, un examen fizic serios pentru a ~ti daca nu cumva copilul acestaprezinta 0 intarziere in dezvoltarea creierului sau endocrin, deci daca

nu cumva glandele sale cu secretie interna nu functioneaza anormal,constituind cauza perturbarii dezvoltarii intelectuale. Acest examen

trebuie facut de un medic experimentat. El este acela care trebuie sa

stabileasca cum stau lucrurile cu creierul, daca nu este yorba de ni~teleziuni la acest nivel, daca nu avem de-a face cu un copil hidrocefal,

microcefal, mongoloidl etc. Nu ma pot ocupa aici de descrierea acestor

stari patologice, dar numai din juxtapunerea factorilor din cele doua

categorii yom putea trage 0 concluzie in legatura cu faptul daca copiluleste sau nu veritabil intarziat mintal. Cum cu aceste doua metode nu ne

descurcam nici in cazurile de debilitate mintala u~oara, am instituit ~iun al treilea examen, care se arata decisiv cand e aplicat in mod corect

~i de catre un psiholog versat in materie de psihologie individuala. Ma

refer la faptul de a se stabili daca acest copil are un stil de viata; pentruca, in cazul in care copilul ~i-a fixat un tel care nu concorda cu acela al

unui copil aproximativ normal, dar, in concordanta cu telul respectiv,el procedeaza in mod inteligent, cu toate ca 0 face intr-un fel foarte

diferit de modul normal de a proceda, atunci avem de-a face cu un copil

inteligent. Anormal este doar stilul sau de viatli, pe cand inteligenta estecorespunzatoare. Este ceea ce numim "copii-problemli". In una din

aceste categorii trebuie noi sa clasam fetita des pre care am adus yorba

mai sus. In acest caz nu poate fi nicidecum yorba despre un examenmedical, ~i inca ~i mai putin de necesitatea verificl1rii inteligentei.

Verificarea aceasta este privita la noi cu 0 anumitl1 circumspectie,

40


nimeni nu arata 0 incredere absoluta in ea; a~adar, problema care se

pune este sa stabilim ce stil de viata are copila in chestiune.Experienta pe care am acumulat-o ne arata ca astfel de copii sunt

cel mai adesea copii disflitati, care nu se incumeta sa actioneze din

proprie initiativa; iar dintre toate materiile, aritmetica necesita in celmai inaIt grad independenta. In acest domeniu, in afara de tabla

inmultirii, nu ai nici un fel de certitudine, totul se bizuie pe combinatiaindependenta ~i libera. Cunoa~tem ca in mod deosebit copiii rasfatatisunt cei mai straini de gandirea independenta, daca nu Ie-a fost exersata

in mod special, intr-un fel sau altul. Exista, insa, ~i un alt tip de copii,care, din cauza anumitor evenimente care au actionat asupra lor timp

indelungat, au fost cu totul descurajati tocmai in ceea ce prive~tearitmetica. Ei au intampinat greutati inca din start, ramanand in urma la

invatatura, fara nici '0 incurajare la inceputul activitatii ~colare. Lelipse~te baza necesara ~ide aici rezulta ~idescurajarea pe care 0 traiesc."Nu am darul matematieii". Daca vreun membru al familiei imparta

~e~te acest punct de vedere, copiii ace~tia au in fata lor un adept alteoriei ereditatii.

Sunt, insa, ~i aIte cauze. A~ dori sa reliefez una din ele. Exista, cu

privire la fete, 0 prejudecata apasatoare. Astfel, fetele au foarte desocazia sa auda spunandu-se ca sexul feminin nu este dotat in ceea ce

prive~te matematica. Desigur, ~tim ce inseamna un individ dotat. Dinmoment ce copilul nu este prost, parerea no astra este ca el poate ducela bun sfar~it orice sarcina ~colara, cu conditia de a nu-i lipsi curajul.Nu yom rezolva problema daca detinem pur ~i simplu informatia ca

~colarii cu un deficit de inteligenta nu pot face nimie in materie dearitmetica. Numeroase domenii speciale ale matematicii sunt mai bine

intelese de catre debilii mintali decat de oamenii normali.Dar sa vedem ce se spune mai departe in referinta: "Directorul

~colii crede ca din punct de vedere intelectual fetita nu este la inaItimeacerintelor programei ~colare; recomandarea sa este ca ea sa urmeze uncurs ajutator".

Nu putem lua in considerare acest punct de vedere."Parintii exprima opinia ca fetita este normaIa in ceea ce prive~te

inteligenta" .Opinia parintilor este destul de semnificativa. De regula ei sunt

primii care observa orice intarziere din punct de vedere intelectual,

41

ALFRED ADLER

chiar daca nu intotdeauna au dreptate. Nu-mi amintesc nici un caz incare parintii sa fi declarat ca un copil este debil mintal, iar acesta sa nufi fost. Prin urmare, in mod provizoriu, putem fi de acord cu parintii.

"Ei sunt de parere ca motivul dificultatilor consta in lipsa deincredere in sine a fetitei".

Inclin sa sustin opinia parintilor. Ceea ce am aflat pana inmomentul de fata este ca ~colarita nu se descurca la aritmetica. Daca eareu~e~te in chip acceptabilla toate celelalte materii de studiu, insearnnaca ~i-a trecut cu succes examenul de inteligenta. Faptul ca a ramas inurma la aritmetica nu implica in mod obligatoriu un diagnostic dedebilitate mintala.

"Parintilor nu Ii se pare exclus faptul ca fetita sa-~i utilizezeincapacitatea spre a atrage atentia familiei asupra ei. De altfel, familiase ocupa mult de fetiW'.

Pe dit ne amintim, noi am emis inca de la inceput 0 ipoteza insensul ca avem de-a face cu un copil rasfatat. Este 0 particularitate afetitei vointa de a-~i mentine agreabila situatie in care se gase~te ~i sestrliduie~te ca pe aceasta cale sa-~i atinga scopul: sa-i sileasca pe parintide a se ocupa de dansa. Daca ne putem increde in referinta din carecitam - 0 multime de fapte pledeaza in favoareajudiciozitatii acesteia-, yom afirma ca, pe de 0 parte, fetita nu are prea multa incredere inea insa~i ~ica, pe de alta parte, este in permanenta diutare a unui sprijin.Drept urmare, indepline~te conditiile cerute de un copil disfatat. Vedemnumaidecat ca ea are un stil de viata, ca are un scop, ca ar vrea caparintii sa-i sara mereu in ajutor. Am putea stabili cu destula certitudineca nu este 0 debilii mintal. Nu-i putem da dreptate directorului: copilanu are nevoie de un curs ajutator.

"Sora cea mare, ca ~imezina, amandoua dotate, fac eforturi sa-ivina in ajutor". Avem acum 0 perspectiva noua asupra acestei copile,aflaHi intre doua surori dotate ~i independente. Cu aproximatie, ne-amputea imagina ce s-a petrecut. Catva timp fetita aceasta era cea maimica, pentru ca apoi, deodata, situatia sa se schimbe. Ynspatele ei aaparut 0 surioara care i-a dat impresia di voia sa i-o ia inainte. Camezina, ea nu izbutise sa-~i puna sora mai mare In umbra. Aid facemapella experienta pe care 0 avem in ceea ce prive~te mezinii. ldealulloreste de a-i depa~i pe ceilalti, fie frati, fie surori. Admitem ca a facut

eforturi in acest sens, incercand sa realizeze 0 evolutie uproape normala

42


atat timp cat nu a dispiirut acea speranta de a-~i egala sora mai mare. Nua reu~it. Trebuie clasata in categoria acelor copii care ~i-au pierdut

speranta de a-~i egala fraW mai mari ~ichiar de a-i intrece. Ea a trebuitsa creasca in conditii agravate de sentimentul ca nu este egala celorlalte

surori. 0 macina un putemic sentiment de inferioritate. Daca, in

spatele ei, cea de-a treia sora ii apare ca un nou du~man, curand ea seconsidera pierduta, da semne de disperare, indeosebi in acele domenii

in care nu are ~ansa unui succes rapid, cum pare sa fi fost cazullaaritmetidL lata de ce referinta cu privire la atitudinea fata de aritmetica

se arata a fi cea la care ne a~teptam. Ea nu mai nutre~te nici 0 speranta.

Desigur, atitudinea elevei fata de aritmetica este nepotrivita. Darunde este strlidania copilei pentru a se pune in valoare? Efortul de a se

pune in valoare nu s-a pierdut, exprimand, intr-un fel, trasaturile uneimezine. La aritmetica treaba nu merge, ba, pe cat se pare, nici la

celelalte materii, a~a incat trebuie sa repete clasa. Puneti-va in locul ei.Dat fiind di nu rezista concurentei, renunta. Dar trebuie sa gaseasea alta

cale de a-~i depa~i sora. Problema este: unde ~i cum se va manifesta

aceasta aspiratie? Nu poate izbuti decat pe 0 cale care nu se dovede~te

utilli ~icare vizeaza sa-i determine pe parinti sa se ocupe in permanentade dansa. Parintii au de furea cu dansa, ea este copilul-problema, aflatin centrul atentiei. Obtinem dispunsulla intrebarea dadi este sau nu

inteligenta. Cine se indoie~te, sa se puna la locul acestei copile, careia

calea utilli a actiunii ii este baratiL Ce Ii ramane de facut atunci cand nu

exista fiinta omeneasca sa poata trai decat in speranta ca are vreovaloare, ca individ? In ce ma prive~te, a~ proceda in acela~i fel. Trag

cutezatoarea concluzie ca fetita aceasta actioneaza inteligent in vederea

atingerii unui scop eronat. A te gasi in centrul atentiei familiei nuconstituie decM 0 superioritate fictiva, un scop inutil. 0 superioritate

veritabila nu exista decM pe terenul sentimentului de comuniune

sociala, in domeniul simtului comun. Ceea ce face ea iese din limitele

simtului comun, ceea ce directorul ~colii a inteles bine. Dur de aici el atras concluzia gre~ita ea fetita este debilli mintal.

"Modul ei de a fi in familie este dominator ~i asocial. Rar

participa la jocurile in comun".Este tocmai ceea ce spuneam. Efortul fetitei nu a disparut, ea e

dominatoare, se strliduie~te ca toaHi lumea sa se supuna sceptrului ei.

43

ALFRED ADLER

Cand este yorba de comunitate, se eschiveaza; nu este prezenta deciitacolo unde detine rolul principal.

Cateva cuvinte pe tema tratamentului. Sunt convins ca se vor face

incercari ca fetita sa nu-~i mai inoportuneze atat de mult parintii ~i safaca progrese in invatarea aritmeticii. Avand, insa, in vedere faptul cafetita a abandonat orice speranta de a tine pasul cu surorile ei in ceea ceprive~te lucrurile serioase sau de a-~i masura cu ele puterile, se impunesa 0 incurajam in aceasta directie. La drept vorbind, este formula ceamai importanta care ne sta la dispozitie. Nu ne putem a~tepta ca felul eide a fi, tendintele ei dominatoare, revendicarile fata de piirinti sa seatenueze atat timp cat nu are 0 cale libera pe care sa inainteze in mod

folositor. Trebuie sa-i deschidem copilei un drum. Cred ca exista pannticare, fara sa inteleaga acest punct de vedere, ar putea sa aiM oarecare

succes in reeducarea aces tor copii. Nu punem deloc la indoiala faptulca purtarea fetitei poate fi complet ameliorata. Am spus ca lucrul acestaar putea fi reu~it chiar ~iin cazul in care cineva are 0 conceptie absolutfalsa despre acest copil ~i se refera, sa zicem, la notiuni ce tin desexualitate. Se poate chiar, daca el i~i dezvolta teoriile, s-o incurajezepe fetita, fie ~i spunandu-i: "Problemele tale sunt destul de interesante

pentru ca cineva sa se ocupe de ele". Va putea spune vrute ~i nevrute,cu conditia ca din toate acestea sa apara acea raza de speranta care salumineze sufletul copilului. Copilul va merge inainte, orbe~te, pe ciindmedicul care i-a aplicat tratamentul vajura ca metoda sa este cea buna.Suntem aparatorii punctului de vedere potrivit caruia se impune sa-lincurajam pe copil. Nu-i lucru u~or. Ce trebuie, Jnsa, sa facem pentruaceasta? Trebuie sa-l determinam pe copil sa actioneze prin el insu~i,a~a incat sa aiba convingerea ca J~i poate rezolva problemele dearitmetica, dobandind incredere in sine Jnsu~i ~i astupand bre~ele cares-au ivit in aceasta incredere. Nu este suficient sa-l Incurajezi cu yorba,

absolut necesar este sa-l aduci pe copilla nivelul celorlalti. Daca fetitanoastra incepe sa lucreze ~i daca In opt zile va avea de dat unextemporal, fara indoiala ca va e~ua. Bre~ele nu se lasa astupate atat derapid. Este necesar sa calculam timpul cerut pentru aceasta. Mai trebuie

sa-i Hisam ~io marja de protectie, sa nu-l obligam pe copil sa treaca unexamen ca ~icum soar afla deja la nivelul celorlalti, pentru ca altminteriinfluenta educatorului asupra educatului se duce de rapa. Va fi extremde dificil sa-l mai poti dupa aceea incuraja pe cavil.

44


Cand se pune problema incurajarii unei fiinte umane, prima grijatrebuie sa fie aceea a crearii unei situatii psihice saturata de Incredere.Trebuie sa-l aduci la 0 stare de receptivitate, cu alte cuvinte sa-ti asiguri

Increderea din parte-i. Sa te comporti fata de el ca fata de un prieten, sanu-ti manife~ti fata de el superioritatea, Impovarandu-l pe copil; nutrebuie sa i te opui cu asprime. Daca 11brutalizezi, sa nu te miri di incele din urma are motive sa dezerteze. Este indispensabil sa-i aduci pe

copii la raporturi amicale cu educatorul, largindu-le cercul oamenilorIn care ei sa aiba incredere. Fetita noastra nu are incredere deciit in

panntii ei. La ~coala joaca un rol nefast. La drept vorbind, atentia ei estedirijata exelusiv spre parinti. Daca cineva dinafara familiei ar izbutisa-i largeasca cercul de interes pentru alte persoane, sentimentul ei decomuniune sociala ar spori, increderea ei in oameni ar cre~te. Ar

disparea in acest fel eel mai mare rau, anume acela ca fetita aceastanutre~te ideea ca nu se gase~te loc pentru dansa decat in familie, liingaparinti. Acest proces de cii~tigare a increderii trebuie sa preceada toatecelelalte masuri. Ne gasim readu~i in felul acesta la sursa originara a

educatiei, unde functia mamei a fost tocmai aceea de a ca~tigaincrederea copilului ~i de a-i trezi interesul fata de ceilalti, interesulpentru problemele vietii, pentru a-~i crea un camin in interiorulsocietatii. Este calea prin care copilul devine curajos, independent,simtindu-se un factor egal cu ceilalti. Daca recapitulam faptele, spre avedea eroarea de unde s-a dezvoltat la fetita noastra aceasta

inaptitudine, distingem limpede faptul ca surorile ei s-au dovedit foartedotate. Constatarea nu este una accidentala pentru fetita noastra, ci unade fiece zi ~i de fiece ceas. Ea are in permanenta impresia ca nu esteegala surorilor ei. Aici apare elar eroarea fundamentala a copilei. Nupot spune in ce masura celelalte doua s-au dovedit dotate, dar pot arataca cea mare a suportat tragedia de a avea la un moment dat 0 sora, datfiind faptul ca inainte de na~terea acesteia ea detinea 0 pozitienezdruncinata. Tot a~a, pot sa arat ca fetita de care ne ocupam nu asuportat u~or na~terea unei a treia copile in acea familie. Daca adaugatila aceasta caracterul ambitios al mezinilor, yeti putea intelege ca fetitanoastra, care se ~iafla in dec1in, a fost lezata de na~terea ~eleia care iilualocul.

Ne punem intrebarea: mama unde era? Se pare ca toata calduramaterna s-a distribuit mai ales celorlalte doua fete. Tentativa celei de-a

45

ALFRED ADLER

doua de a Ie eclipsa pe celelalte a fost resimtita in mod dezagreabil decatre mama. Ea nu a reu~it, a~adar, sa cultive fetitei interesul pentrusemenii sai, pentru surori, pentru problemele vietii. Ea a ramas In stareade dependenta in care se gasea ca sugar, manifestand ~i azi trasaturiproprii unei fetite staugace ~i neajutorate.

Un al doilea caz: 0 fetita, In varsta tot de noua ani, care estenevoita sa repete clasa a treia.

Din comunicarea facuta vedem ca, dat fiind faptul ca fetita a ajunsin mod normal pana in clasa a treia, nici ea nu este debila mintal.Anumite evenimente din viata ei trebuie sa ne poata explica pentru cenu a fost in stare sa absolve clasa a treia. Ea trebuie sa fi ajuns laconcluzia ca ~coala nu este un loc prea agreabil.

"Caracteristici particulare: tendinta de a minti ~ide a fura".Cat prive~te obiceiul de a minti, precum ~istructura sa psihica, se

poate spune ca este vactit ca trebuie ca In preajma fetitei sa se fi aflatcineva de care ea se temea. In mod normal, toti copiii spun adevarul,daca se simt destul de puternici. Ajungem la concluzia ca fetita nu sesimte in largul ei. Va rog sa notati ca atunci caud auziti vorbindu-se detendinta de a minti a unui copil avem de-a face cu forma de expresie aunui sentiment de slabiciune. Este yorba de 0 compensatie, spre a nu seda ocazia sentimentului de inferioritate sa se manifeste; copilul semanifestaca fiind partea cea mai slaba, acela care trebuie sa se teamadecei pe care ii socoate mai puternici.

Exista doua forme principale de minciuna: mai intai minciunaprovocata de teama. Teama este 0 latura a sentimentului de inferioritate.Cand cineva se simte destul de puternic, nu are nici un fel de teama.Exista, in al doilea rand, minciuna prin care mincinosul Incearca sa paramai mare decat este In realitate. Avem de-a face ~i In acest caz cucompensarea unui sentiment de slabiciune ~iinferioritate. Tendinta sprefantazare se dezvolta dintr-o stare de slabiciune ie~ita din comun. Daca,Intamplator, cineva ar vrea sa faca distinctie Intre minciunile cu un scopprecis ~i celelalte minciuni, el ar bate apa in piua, pentru di nu existaminciuni fara scop. In cazul care ne intereseaza, trebuie sa-l gasim peacela de care se teme fetita.

Spunandu-se ca aceasta copila, careia ii atribuim un foarteputernic sentiment de inferioritate, nu numai ea minte, ci ~i fura ~i eaare Inclinatia de a brava prin tertipuri in fata superioritatii altora,opinia

46


noastra se intare~te. Structura psihologica a hotului este de inteles, dad\.

tinem cont de faptul ca acesta se simte saracit ~i ca incearcli s1i-~iacopere deficitul prin imbogatire. El nu 0 face Intr-un mod care arconveni laturii utile a vietii, ci printr-un artificiu care seamana mult cuminciuna. Furtul este ~i el 0 tentativa de a-i scapa din mana celui

puternic, un mijloe viclean de a ajunge egalullui. Am aratat in alta parteca prin furt nu ne putem demonstra niciodata curajul. Vedem euclaritate care este latura caracterologica a furtului: copilul i~i manifesta

in acest fella~itatea. Nu suntem inca in masura sa stabilim daca un copilaflat in aceea~i situatie nu ar minti. Dar ~tim absolut sigur ca, daca fetita

cu pricina ar avea putere, nu am sesiza daca ea fura sau minte. Daca inacest caz ea ar fura ~i ar minti, am considera ca este debila mintal. Am

intelege ca fetita trebuie sa aiM un puternic sentiment de inferioritate~i ca se straduie~te sa iasa din infernul acestuia prin mijloacele celorslabi. Dar copila actioneaza in mod inteligent, iar inteligenta ei este de

a~a natura incal am putea, daca imprejurarile ne-ar permite-o, sa-iiertam 0 minciuna, deoarece 0 gasim conforma cu scopul: pioasa

minciuna. Nu-i putem nimanui ierta furtul decat daca este aproape mortde foame; In astfel de conditii, 11 gasim chiar justificat. Totul trebuie

inteles In raport de imprejurari. La aceasta fetita, minciuna ~i furtul nevor retine atentia de la bun Inceput ~iyom constata ca ea nu se simte inapele ei.

"Parintii traiesc despaqiti de la sfar~itul razboiului".Situatia aceasta 0 gasim adesea in cazul copiilor-problema. 0

casatorie nefericita este, desigur, foarte daunatoare pentru copil. Atat

experienta personala acumulata, ca ~i statisticile, confirma faptul ca infamiliile dezorganizate copiii se dezvolta dificil. Printre ace~ti copii

gasim un mare numar de e~ecuri grave din punct de vedere pedagogic."I s-a acordat dreptul de a alege sa ramana cu mama, dar ea a

refuzat".

Sa ne reamintim ce am spus adineauri, ca mama nu a reu~it sa

ca~tige increderea copilei, e~uand In prima sa functie ca mama. Savedem acum daca fetita nu s-a Indreptat spre tatal ei. Relatia afectuoasa

a copilului cu tatal constituie, in toate imprejurarile, 0 faza secunda. Maiinainte are loc ruptura cu mama. Aceasta nu se poate intfimpla decat Incazul In care copilul are impresia ca mama nu a fost realmente 0colaboratoare. Adesea copilul are aceasta impresie In mod neIndrepHitit.

47

ALFRED ADLER

Multi copii se indepiirteaza de mama atunci cand ea aduce pe lume unal doilea copil, deoarece considera lucrul acesta ca pe 0 tradare ~imanifesta un spirit critic la adresa ei. Este adesea punctul de plecare aldezvoltarii defectuoase in elaborarea stilului de viata.

Sa vedem acum daca tatal a inlocuit-o pe mama in indeplinireacelor doua functii. Intr-un menaj marcat de divort lucrul acesta nu eu~or, mai ales cand aflam ca tatal nu prea dispune de timp liber. Atuncice posibilitati exista pentru largirea sentimentului de comuniune socialapentru copil? Am fost informati ca fetita fura ~i minte, semn carespectivul sentiment este departe de a fi ajuns la un grad inalt dedezvoltare; semn ca a crescut ca intr -0 tara inamica. Afland ca fetita arerezultate proaste la invatatura ~i ca a ramas repetenta in clasa a treia,intelegem ca nu I-a gasit prea placut pe dasca!. Se intelege ca daca fetitaii socoate pe ceilalti oameni drept du~mani ai sai, atunci se gase~teprinsa intr-o capcana din care nu va putea scapa doar prin propriile-iforte. Neincrederea, animozitatea contra celorlalti 0 fac sa nu aiMprieteni, sa nu considere ca 0 situatie noua ar fi de sperat, iar la ~coalanu se simte la locul ei. Toate aceste consecinte suparatoare 11conduc pecopilla e~ecuri. Ea crede a gasi in toate acestea ca viata este in modefectiv plina de ostilitate. Dupa cum ne putem imagina, va fi extrem degreu sa gasim 0 punte care sa ne duca la sufletul ei. Cate din aceste puntinu se vor fi rupt? Deocamdata am delimitat terenul pe care suntemindreptatiti sa speram a gasi aIte contributii, confmnari, ori contradictii.

"Dintotdeauna mama 0 trata cu prea putina afectiune".Am aflat ceea ce ne puteam a~tepta sa aflam.'"Ea se poarta cu copila aproape cu aversiune, Fetita este foarte

ata~ata de tata! ei, cu toate ca, date fiind delictele ei, el 0 pedepse~teadesea ~i 0 pune la punct" ,

Se pare ca, intr-un anumit sens, avem aici de-a face cu 0contradictie. Sa nu uitam, daca ne aflam pe calea cea buna, ca fetitaaceasta nu are pe lume decat 0 singura fiinta in care are, eel putin Inparte, incredere. De aceea pedepsele corporale nu produc asupra-i 0impresie atat de inspaimantatoare. Daca tata! ar parasi-o, nu ar mai aveape nimeni. In afara de corectiile pe care i Ie aplica, se pare ca taHHare~i laturile lui bune, a~a incat ii apare fetitei mai atragator decat mama.

"Atunci fagaduie~te sa nu mai gre~easca, dar totdeaunarecidiveaza" .

48


Sa admitem ca fetita, dupa corectie, nu promite sa se indrepte SlIU

ca ar pretinde ca nu vrea sa se indrepte: care ar fi urmarea? Ar fi ClI

neputinta ca ea sa joace pe aceasta carte, pentru ca tatal ~i-ar pierdcatunci orice speranta. Toti copiii, toti adultii simt in chip automat di nuse mai poate face nimic cu 0 fiinta disperata, ca aceasta reprezinta atat

pentru dansa, cat ~i pentru ceilalti eel mai mare pericol, deoarece seleapada de orice sentiment de comuniune sociala. In practica acestainseamna: daca 11aduc pe tata la disperare, el ma va arunca pe drumuri.

Totu~i ea recidiveaza. Suntem mai putin surprin~i decat tatal, intrucat~tim: fetita este saracut Imbracata, scopul ei este sa termine cu saracia.Se simte inferioara, nu indrazne~te sa spuna adevarul. Am dori sa 0facem sa-~i imagineze efectul pe care il poate avea acasa 0 nota proasta.Cand punem 0 nota proasta, efectele acesteia se fac simtite pana acasa,unde copilul va fi poate pedepsit, unde va fi consolat, facandu-i-se uncadou, unde este injurat profesorul, consecinte pe care, din punctul de

vedere aI psihologiei individuaIe, nu Ie putem aproba, De aceea suntem

partizanii abolirii notelor, dat fiind faptul ca nu se poate prevedearezultatullor. Daca profesorul tine seama de situatia familiala a elevilor

in notarile pe care Ie face, atunci lucrurile se simplifica, dar in cazulacesta sistemul notarii nu mai are nici 0 ratiune de a exista. In cazul in

care-l impovaram pe copil cu note proaste, acasa el nu va avea pace."Din motive profesionale, tata! nu a mai tinut-o pe fetita la el, ci

a incredintat-o bunicilor. Ace~tia nu au putut s-o tina multa vreme".~tim prea bine ca bunicii sunt ingaduitori ~iblanzi cu copiii. Fetita

aceasta s-a nascut intr-o zodie nefasta, caci pana ~i bunicii e~ueaza in

stradaniile lor pedagogice. In afara de aceasta, reaua reputatie care ilurmlire~te pe acest copil ajunge flira Intarziere sa fie cunoscuta inanturajul sau. Aceasta duce la noi dificultati. Fetita, pe care toti 0

privesc cu ochi rai, Ie raspunde acestora cu aceea~i moneda. Vedeticapcana in care a cazut. ~i intelegeti cat de greu ii este sa iasa dinaceasta. ~titi prea bine cat de greu Ie este adultilor sa faca lucrul acesta,darmite copiilor!

"Ea s-a dus atunci la ni~te plirinti adoptivi in T " unde traiesc ~i

parintii ei buni"Nu putem considera ca in felul acesta situatia s-ar fi imbunatatit.

La mama nu vrea sa se duca, tatal ei bun nu are timp sa se ocupe de

dansa, sta la ni~te plirinti adoptivi ~i se socoate deposedata de singura

49

ALFRED ADLER

fiinta in care are incredere. Este un copil frustrat. La aceasta se adauga~i un al doilea factor: i se interzice sa-~i vada mama. Este una din celemai mari gre~e1i sa faci anevoioase sau imposibile relatiile copilului cu

unul dintre parinti. Desigur, pot sa existe motive care sa justifice 0asemenea interdictie - lipsa de onorabilitate, conduita imorala - , dar

parte a influenta ar trebui sa faca in a~a felindit cea de-a doua persoana

sa ramana neatacata, sa nu fie depreciata in ochii copilului. A proceda

altfel inseamna a aduce prejudicii copilului pentru ca acesta este impins

sa creada ca are 0 descendenta mizerabila; cu alte cuvinte, crede ca are

acelea~i defecte ca acelea imputate persoanei in cauza.

"in pofida acestei interdictii, ea ~i-a vizitat parintii legitimi ~i a

profitat de vizita spre a ~terpeli ni~te bani. I-a folosit cumparanddulciuri, pe care le-a dat colegelor ei".

Aceste dilruiri de bani furati sau de dulciuri cumpilrate cu astfe1

de bani constituie 0 manifestare frapanta in cazul furturilor comise de

copii sau de puberi. Demonstreaza trebuinta de a se lauda, de a 0 face

pe grandomanii. Ne apare cu c1aritate ~i celalalt aspect al acesteiatitudini, care ne arata eli subiectul cauta sa se fadi iubit. Ciind aceasta

fetita, care se simte ea insa~i frustrata, face altora cadouri, ni se prezinta

o trasiltura pe care trebuie sa 0 interpretam: ea cautii afectiunea care i-afost refuzata de mama ~i pe care tatal i-a acordat-o doar din c1ind in

cand, dar este 0 afectiune extrem de amenintata. Este 0 eleva sub orice

critica. Ce ar putea sa fadi spre a fi stimata? Nu-i ramane altceva de

facut dec1it sa-i c1i~tige pe ceilalti copii prin coruptie. Este ceea ceincearca sa faca acum: este in cautarea afectiunii, a dragostei, iar in

aceasta cautare rezida eel mai puternic impuls al acestei fetite: sa fure~isa Ie faca daruri celorlalti, spre a se face iubitil. In acest fel ea se simte

mai bogata. Este ~i aceasta 0 maniera de a actiona a celui slab. Este un

copil care nu are destula incredere in el insu~i ca sa spere ca va fi iubitde cineva. Este 0 tdisatura de caracter pe care 0 intiilnim ~i la adulti.

"La fel a procedat cu banii luati pe viinzarea unor oua. Oua pe care

le-a subtilizat de la parintii adoptivi, pentru a Ie duce profesoarei,dispusa sa Ie cumpere" .

Joaca rolul celei care 0 aprovizioneaza pe profesoara cu articolealimentare. Nu ~tim daca nu cumva voia ca in felul acesta sa-i faca un

cadou. Poate ca a primit bani pentru acele oua. Oricum vor fi stat

50


lucrurile, a ~tiut sa aduca un serviciu. Cu siguranta ca nu ar fi CUI10SCU(

dorinta profesoarei, daca aceasta nu ~i-ar fi exprimat-o."Delictele au ajuns la cuno~tinta tuturor celor din ~coala ~i de

atunci fetita este ostracizata. Nici parintii adoptivi nu mai vor sa ~tie dedansa, deoarece in repetate randuri au constatat furti~aguri, in specialde alimente" .

Nu cunoa~tem ce a facut ea cu aceste produse. Probabil ca,

simtindu-se frustrata, are une1e pusee de foame, asociate cu sentimentulde a fi abandonata. Cand stai in fata unei farfurii pline simti mult mai

putin foamea decat in fata unei farfurii goale."Situatia a devenit insuportabila, tatal dorind sa scape intr-un fel

de fetita" .Sa se observe, in acest caz, efectul de capcana asupra fetitei.

"Tatill este lipsit de posibilitati materiale".Vom trage de aici ~i concluzia cil fetita nu se afla intr-o situatie

stralucita in ceea ce prive~te alimentatia.lata inca 0 observatie, deosebit de semnificativa:

"Ca urmare a lipsei de afectiune din partea mamei ~i a felului in

care este judecata de anturaj, copilul se afla in conflict cu toata lumea.Delictele sale pot fi, in parte, expresia unei revolte interioare. In oricecaz, data fiind situatia in care se gase~te, adaptarea la societate a fetiteia devenit mai dificila" .

Ayeti aici un foarte bun exemplu al celui de al treilea tip de copiicare prezinta un sentiment de inferioritate accentuat: cei inconjurati deura, nelegitimi, nedoriti, orfani, infirmi. Toti ace~ti copii, pe drept sau

pe nedrept, se simt adesea tratati cu ura. Avem datoria sa corectameroarea ~i sa-l facem pe copil sa inteleaga ca, fie ~i in cazul cil aredreptate, nu are nici un motiv sa creada ca nu exista oameni capabili decompasiune. La fetita de care ne ocupam acest sentiment al inferioritatiieste partial atenuat de faptul ca tatal ei are grija de dansa. Cu toateacestea, mare lucru nu poate face. Ultima conc1uzie la care a ajuns

inte1epciunea sa este aceea de a se descotorosi de copila, ceea ce aceastatrebuie sa fi presimtit. Ea a fost mereu chinuita de senzatia ca tatal saunu avea suficiente resurse financiare spre a-i asigura existenta. Tocmai

de aceea se gase~te ea intr-o capcana, de unde prive~te cu du~manie laoricine. Sentimentul ei de comuniune sociala este atrofiat. In conse

cinta, vedem aparand pe primul plan anumite manifestari: minciuni,

51

ALFRED ADLER

furturi, care nu sunt de bun augur pentru evolutia ulterioara. Dar tocmaiam descoperit un factor care face ca acest caz sa aiM un pronostic maiputin sumbru. Fetita este in cautarea afectiunii, teren pe care trebuie safie u~or sa-i ca~tigi increderea. Problema care se pune este exercitareaprimei functii a mamei ~i de a-i trezi apoi un larg interes pentrusemeni.Trebuie sa 0 eliberam de idee a gre~ita care 0 determina sacreada ca omul este funciarmente rau. Lacunele existente trebuie

acoperite. Trasand astfelliniile directoare ale tratamentului, trebuie saadaugam ca fetita trebuie eliberata din situatia ei prea apasatoare2.

"Fetita lasa impresia ca are 0 mare nevoie de afectiune ~i deajutor".

Aceasta confirma ipoteza pe care am crezut de cuviinta sa 0formulam pe baza primelor informatii; copilul cauta, fma a fi gasit incaceea ce cauta: nu ~i-a pierdut curajul.

A~ incheia supunandu-va atentiei 0 idee care mi-a venit citindrandurile de mai sus: fetita, a carei situatie este mizerabila, cre~tesuferind de frig, de foame, ca ~i lipsita de speranta ~i securitate ill ceeace prive~te viitorul ei pe plan profesional, insa este in cautareadragostei, a afectiunii; care va fi, in aceste conditii, deznodamantul? Nuexista nimeni sa 0 protejeze, nicaieri nu afla un cuib sigur pentru dansa:va e~ua in prostitutie.

Sa admitem ca fetita W pierde increderea ~i nu mai spera sagaseasca pe cineva care sa se intereseze de ea. Cand va cre~te, va dapeste un Mrbat care se va apropia de dansa, ducand-o cu zaharelul,facand parada de afectiunea lui; cazurile aces tea nu sunt rare ~i adeseaconduc la prostitutie.

Sa admitem ca fetita pierde ~iultimul rest de speranta de a gasi pecineva cu care sa se insoteasca. Ea nu mai crede ca va gasi afectiune, cu~coala merge prost, nu are un camin, e silita sa vagabondeze ~ipoate sadea u~or, din intamplare, peste 0 banda care sa 0 duca la ~coalacrimei.Sau poate sa intreprinda ceva din proprie initiativa, cautfmd un ca~tigcare pare lesne de obtinut. Se lasa antrenata intr-o forma de delict ~ipoate continua. Lipsita de orice alta posibilitate, poate deveni in celedin urma 0 hoata calificata. Caz in care judecatorii ~ipsihiatrii judiciarivor ajunge la concluzia ca pentru delincventi indreptarea este un lucrugreu ~i ca sunt necesare pedepse nemiloase. In disperarea de a gasi 0posibilitate onorabila, ea fura, perfect con~tienta ca risca inchisoarea in

52


cazul in care va fi prinsa. Dar con~tiinta ii este obnubilata de ideea en

nu va fi prinsa. Daca este, in pu~carie va veni in contact cu a1tiraufacatori, de la care va invata noi moduri de a proceda. 0 datileliberata din detentie, situatia i se poate inrautati. Cum sa speram atunciintr-o ameliorare acazului ei? 0 poate incuraja in acest sens pedeapsa?

Imposibil. Ajutorul nu i-ar putea veni decat din partea unui serviciu instare sa-i ofere ceea ce noi credem ca Ii este absolut necesar: explicareaerorilor a caror victima este ~i 0 incurajare reala. Numai a~a se po ate

veni in ajutorul unei asemenea copile. S-ar putea intampla ca uneducator, careia i-ar fi incredintata fetita, sa indeplineasca, in mod

accesoriu ~ilara a 0 intelege, actiunea educationala cea mai importanta:sa-i dea acestei fetite curaj.

NOTE

1 Copii eu 0 infati!jare mongoliea, hipotonici in eeea ee prive!jtemuseulatura!ji eu mari deficiente pe plan psihie. (Nota trad.)

2 Situave de stres, am spune azi, in aeeeptiunea data de Paul Fraisse, careare in vedere ansamblul eonflietelor interpersonale sau sociale ale individului,

pe fondul sentimentului de indoiala ea respeetivele eonflicte ~i-ar mai putea aflao rezolvare ferieita. (Nota trad.)

'-' " '-'

III. UN TATA CARE IMPIEDICA

DEZVOLTAREA SENTIMENTULUI

DE COMUNIUNE SOCIALA

Referatul pe care il am in mana se distinge prin caracterul sauabsolut laconic. Dad! purced la interpretarea lui este pentru ea, in

general, nu dispun de referate mai detaliate. Obligatia no astra este sainvatam sa facem observatii avand drept punct de plecare referatecondensate.

Ar trebui perfectionata arta de a redacta 0 dare de seama, unreferat. Am de facut 0 propunere in aceasta privinta, in cazul ca se vamanifesta intr-o zi interes fata de perfection area redactarii referatelor:istoria detaliata a unui copil-problema, a unui criminal, a unui nevrotic,

a unui alcoolic etc. sa fie supusa atentiei unor eminenti reprezentanti adiverse ~coli de psihologie, cerandu-Ie sa interpreteze cazul ~i sa neindice mijloacele in vederea rezolvarii acestuia. Confuzia careobscurizeaza psihologia din zilele noastre ar lua astfel sfar~it extrem de

rapid. Numero~i autori care, de obicei, nu exceleaza prin modestie, arfi numaidecat ec1ipsati. Dar probabil ca va mai trece muIta vreme panadnd 0 asemenea propunere sa fie pusa in practica. Acest interval detimp vrem sa-l folosim spre a ne exersa in interpretarea cazurilor ~i inarta de a citi 0 asemenea descriere earacterologidi. Suntem deci~i sagasim mijloacele cu ajutorul carora sa indepartam sau sa modificam

erorile inerente stilului de viata al indivizilor.Referatul de fata prive~te un baiat in varsta de ~ase ani, care

frecventeaza c1asa intai a ~colii primare. Incepe dupa cum urmeaza:"Mai inainte ca baiatul sa traiasca in mijlocul familiei..."

54

PSIHOLOGlA $COLARULUI GREU EDUCABIL

Aceasta vrea probabil sa spuna ca a fost crescut intr-o crc~l1sauintr-un orfelinat. Ne ~i vin in minte imagini privind situatii analoagc,favorabile sau defavorabile.

"Era intemat intr-un spital, iar dupa aceea a fost plasat la 0 doica".S-ar intelege ca avem de-a face cu un copil nelegitim. Fraza care

urmeaza ne-o confirma:

"S-a nascut inainte de casatorie" .

In pofida progreselor Iacute de legislatia noastra, nu avem aici de-aface cu 0 situatie cu totul indiferenta, deoarece, chiar daca legislatia

merge pana acolo incat ii pune pe picior de egalitate pe copiii nelegitimicu cei legitimi, ramane fapt ca asemenea copii incep prin a fi crescuti

de parinti adoptivi. Fie ~i numai acest lucru marcheaza profund viataunui copil; nu pentru ca el ar gasi acolo un anturaj mai rau decat la

parintii sai legitimi - adesea este mai bun -, ci pentru ca aceastasituatie sociala este extrem de semnificativa. Nu credem ca atitudineasociala generala fata de eopiii ilegitimi ar putea sa tina pasul cu

progresele inregistrate de legislatie. Nici acum nu este tarziu spre a vapune in garda, dandu-va urmatoarea povata: nu veniti pe lume insituatia de copii nelegitimi.

"Conditiile de viata: parintii sunt foarte saraci".Aceasta ne face sa intelegem ca baiatul se afla la propriii sai

parinti, doar ca este nascut inainte de casatorie."Ei 0 scot la capat vanzand ziare. Atat parintii cat ~i cei patru

copii, in varsta de la un an ~i pana la ~ase ani, locuiesc intr-o singuraincapere, cu doua paturi. Bmatul doarme impreuna cu tatal sau. Se pareca acesta e tuberculos, are crize de astm ~i insomnie; ii sare tandara din

te miri ce ~i se descarca pe pu~ti, batandu-l" ..Prin urmare, copilul imparte acela~i pat cu tataI lui ~i,pe deasupra,

mai ~iincaseaza lovituri din partea acestuia. E prea de tot."Tatal are 0 aversiune vadita fata de baiat, simpatia sa indrep

tandu-se spre sora in varsta de patru ani a acestuia, a doua nascuta".Ne confruntam aici din nou cu problema bine cunoseuta a

baiatului mai mare ~ia surorii mai mici. ~tim ca, privita in sine, situatiabaiatului nu este placuta, chiar ~i in cazul in care el nu ar avea de

infruntat ~i aIte dificuItati. Este cunoscut ca al doilea nascut se afla ca.intr-o competitie ~i ca se straduie~te intr-una s-o ia inaintea primului-nascut. Daca secundul este fata, iar primul-naseut este baiat, starea de

55

ALFRED ADLER

eompetitie este ~imai neta. Fata resimte dureros privilegiul baiatului ~ivrea sa demonstreze ea mai degraba ea merita aeest privilegiu ~i eavaloreaza eel putin cat valoreaza baiatul, dad! nu eumva mai mult. Ii

vine in a:jutor natura, fetele dezvoltilndu-se mai repede pana la 17 ani;baiatul nu eunoa~te fenomenul, ramilne in urma ~i suporta faptul ea peun destin al sau. De aeeea eonstatam eel mai adesea ea asemenea baieti- analogia eazurilor este izbitoare - sunt mai putin aetivi, i~i pierdu~or speranta ~i de obieei se silese sa-~i implineasea dorintele pe eaioeolite. Aeeasta stare de lueruri poate fi de altfel modifieata de situatiiintereurente. Cu totul altfel stau luerurile eu sora. Aceasta este

nemaipomenit de energiea, pusa pe fapte mari. Daea i se opunerezistenta, se ineapataneaza sa 0 spulbere, fara a se lasa supusa. Deregula se dezvolta bine, este 0 ~colarita excelenta, care denotaprofunzime ~i initiativa. De eele mai multe ori lucrurile merg atilt dedeparte, ineatparintii i~i spun: ce pacat ea baiatul nostru nu este fata,iar fata baiat. Data fiind freeventa aeestei situatii, astfel de baieti 0sfar~ese rau, prezentand accentuate tulburari nevrotice, devenindadesea eriminali, betivi; suntem obligati sa ne intrebam: ee sens are, ineonseeinta, paIavrageala pe tema instinctelor? Ce sens are sa vorbim defaeultati mintale innascute, din moment ce primul-nascut are aeeasta

inIati~are caracteorologiea specifica, iar fata 0 are pe a ei. Situatia poatefi schimbata, ea poate fi prevenW'i eu ajutorul unei metode de edueatieeorecta, cu conditia de a fi identificate din timp asemenea situatii ~idea nu se interveni brutal, prin procedee lipsite de judiciozitate.

"Copilul relateaza ca in anul din urma i s-a intil.mplat de mai multeori sa nu se intoareli aeasa mai devreme de miezul noptii" .

Daea examinam faptele din punetul nostru de vedere, putem tragelesne eonc1uzia ea baiatului nu-i prea arde sa stea acasa; altfel ar veni

mai devreme. Avem impresia ea el incearea sa puna 0 distantil intredansul ~i casa parinteasea. V-am mai expus astfel de cazuri. Daca

eineva pleaea de aeasa, este semn di nu se simte acolo in apele lui."Mai relateaza ca politia a pus mana pe el nu mai putin de einei

ori".

A~adar, va dati acum seama ea baiatul nostru nu a fost crutat desoarta comuna rezervata primului-nascut, in eomparatie cu sora sanascuta imediat dupa dansull .Se adauga la aeeasta faptul ca situatia deacasa este, filra discutie, cat se poate de rea.

56


"A cer~it prin preajma eofetariilor ~i cinematografelor".Acest mod de a proceda decurge din sentimentul de umilinta pc

care il traie~te. Cand baiatul, lihnit de foame, fuge de aeasa, ce ar puteael sa faea daca nu sa eer~easea ~ipoate ehiar sa fure? Nu ne-ar mira sa

se apuce de furat. Ayeti in fata dumneavoastra, sub 0 forma pregnanta,cazul dezvoltarii unui copil dintre cei despre care am discutat anterior,

caz determinat de raportul existent intre un baiat prim-nascut ~i 0 fata

in situatia de a doua nascuta."Comportamentulla ~eoaIa".Ni-l putem imagina eu u~urinta. Daea aeest baiat ar fi eapabil,

intr-un fel oarecare, de un bun randament ~colar, ar putea seapa cumva

destinului sau caracterologie2. Cum nu a seapat, putem trage eucertitudine eonc1uzia ell este un elev eu 0 situatie din eele mai proaste

la invatatura, situat in eoada c1asei. Sa vedem ee spune referatul:"Copilul vine la ~coala murdar, nespalat, cu ehica vanvoi, in

zdrente".In ceea ee prive~te hainele flendurite, poate ell nu el poarta

raspunderea, dar in celelalte privinte sunt inclinat sa ered eli sora sa seva prezenta altfel cand va implini ~ase ani. La ~ase ani s-ar euveni sa tespeli ~i sa te piepteni singur.

"Nu sta 0 c1ipa locului".Sa nu ai astampilr la ~coala este 0 crima. La ~coala trebuie sa stai

in banca ta. Aeela care nu 0 face dovede~te prin eonduita sa ca nu

dore~te sa freeventeze ~eoala. Faptul de a sta in banca, la ~eoala, are 0alta semnificatie decat aiurea, in viata: la ~eoala este yorba de 0 functiesoeiala. Este atitudinea prin care se exprima legatura soeiaIa a unui

copil eu ~coala. A~adar, afland ea nu poate sta lini~tit in banea lui,putem deduce ea este lipsit de sentimentul de eomuniune sociala, canu-l intereseaza institutorul, elevii ~i, in general, ~coala ~i problemeleei. Ce face el in cazul acesta? Cu oareeare perspicacitate, ered eli putem

ghici."Se plimba prin c1asa, in timpul leetiei il apuea cantatul ~i

maimutare~te raspunsurile date de eamarazii sai".Nu echivaleaza acest eomportament cu 0 fuga de la ~coala? Dar

sa 0 ~tergi de la ~eoala nu-i ehiar u~or, existand unele riscuri. Se vatrimite 0 in~tiintare pm;intilor ~itoate forte1e politiei ~ijandarmeriei vorinterveni ca sa-l readuea la~coala. Nu poti seapa de asta. Dar poti

57

ALFRED ADLER

impinge lucrurile pana intr-acolo incat sa fii exmatriculat. Din acelmoment nu mai ri~ti nimic.

"Cauta galceava colegului de banca, celorlalti colegi".In felul acesta manifesta 0 lipsa de interes pentru semenii sai. De

altfel, iata ce putem citi in referat:"Ii imbrance~te pe toti cei care ii stau in cale ~i se bucura nespus

cand vreunul dintre camarazii sai cade".

~i in acest caz lipsa de interes pentru semeni este manifesta.Avem dreptul sa ne putem intrebarea: ce se va intampla atunci candbaiatul acesta va depa~i varsta de zece sau douazeci de ani? La ~coaIaa trait experiente din cele mai amare; la cer~it, de asemenea; acasa nuare nici 0 multumire. Unde vor duce toate acestea, mai tarziu? Cred ca

nu e greu de ghicit. Sentimentul de comuniune sociaIa ii lipse~te in a~amasura, incat nu-i ramane sa urmeze deeM 0 singura cale, dat fiind cadispune de 0 anumita energie - se bucura de raul altora, ba chiarincearca sa-i puna in incurcatura pe ceilalti: este calea crimei, afaradelegilor.

"Nu de mult, era cat pe ce sa striveasca degetele unui coleg.Folose~te in mod obi~nuit expresii vulgare. De altfel e un baiat istet,poate raspunde cum se cuvine la intrebari ~i este foarte bun laaritmetica" .

Acest din urma aspect nu trebuie sa ne mire. Este de inteles cabaiatul acesta a fost mereu nevoit sa calculeze, fie banii ce-i ie~eau depe urma cer~itului, fie pretul alimentelor, allucrurilor de care avea ingeneral nevoie. Este greu sa vorbe~ti aici de un talent innascut pentruca1cul; el pur ~i simplu a beneficiat de un bun antrenament in aceastaprivinta.

"Dar exercitiile lui de scris lasa in mod special de dorit, candcatadicse~te sa scrie".

In legatura cu aceasta, a~ incerca sa cercetez bine cum staulucrurile: daca nu cumva avem de-a face cu un copil stangaci. Atat deager la minte ~i de dibaci, sa nu fie el, intr -adevar, capabil sa reu~eascain toate? Fie-ne permis sa presupunem ca, pe langa celelalte necazuri,el are de suferit povara unei maini drepte functional insuficienta.

In materie de desen, nu a depa~it stadiul mazgalelilor".Aceasta pledeaza in favoarea ipotezei unui copil stangaci. Inca 0

remarca, semnificativa, pe cat se poate:

58


"Copilul este de alta nationalitate, ceea ce ii interzice intrareaintr-o ~coala de stat".

El este aproape de atingerea scopului sau: acela de a se vedcaexmatriculat. lnstitutorul se lasa prins injocul copilului, indeplinindu-i

dorinta. Fiind din nefericire de nationalitate ceha, nu avem idee in ceinstitutie I-am putea pIasa. Ar fi bine daca ar fi crescut intr-o institutiede stat, dar nu este chiar atat de sigur ca s-ar gasi acolo cineva capabil

sa inteleaga cazul. De~i de 25 de ani noi ne straduim sa explicitamraporturile din prima copiIarie ~i importanta lor pentru dezvoltarea inviitor a fiintei umane, nici 0 institutie nu a luat in consideratie acestedate. Daca acest baiat traie~te cu sentimentul care a fost generat in el de

experientele sale existentiale: totdeauna voi avea de-a face cu vreunulcare sa ma depa~easca, niciodata nu voi fi bun de ceva, trebuie sa mastrecor cum voi putea, nu se poate sa nu incerc sa ma sustrag cerintelor

vietii prin vicle~uguri nemiloase, - atunci el va intra in respectivainstitutie cu aceea~i atitudine automatizata ~iin scurt timp va reincepeacolo acela~i joc ca mai inainte. Va fi la fel de descurajat, nea~teptandu -se

sa gaseasca 0 situatie placuta, ca de exemplu aceea de a fi premiat. Arvrea totu~i sa fie cel dintai, ar vrea ca toti sa-l admire, dore~te cu ardoaresa se afle in centrol atentiei. Intr-un fel a ~i ajuns la aceasta: intreaga

clasa se ocupa de dansul; a devenit, efectiv, cel mai important personaj.Ceea ce nu a putut realiza acasa - unde sora este personajul cel mai

important - ,a obtinut la ~coaIa. A obtinut lucrul acesta cu ajutorul unuisubterfugiu, prin aceea ca activitatea lui s-a canalizat intr-un sens inutil,

prin faptul ca ~i-a fixat un scop fictiv al superioritatii personale ~i caurmare~te acest scop. In prezent, statui in intregullui are a se preocupace este de facut cu dansul. Reu~ita nu este mica. Daca baiatul ar

catadicsi sa mediteze asupra a ceea ce se intampIa, el ~i-ar putea spune:

daca a~ fi stat lini~tit in banca mea ~i dacanoaptea a~ fi primit, fara acricni, pumnii tatalui meu, cine s-ar fi ocupat de mine? Pana la unanumit punct baiatul are dreptate. Nu putem tagadui faptul acesta ~inutrebuie sa-l uitam in momentulin care ne pregatim sa facem ceva pentrudausul. Educatorul nu va izbuti nici el sa faca sa dispara de la acest baiat

tendinta de a se pune in valoare, cum nici 0 alta ~coala de psihologie nuizbute~te. Copilul vrea sa fie apreciat, iar tendinta aceasta nu se lasainabu~ita. Trebuie sa-i oferim un drum spre latura utiIa a vietii. Trebuiesa-i fortificam curaju~, In a~a felincat el sa se creada capabil de a reu~i

59

ALFRED ADLER

ceva folositor in viap'i. Nefericirea lui consta in aceea cii. se crede

absolut incapabil. Un adept al ~colii freudiene ar putea spune: avem dea face cu instincte atavice ale colectivitatii primordiale, baiatul dorind

sa-~i ucida tatal. Cum nu se crede in stare sa 0 faca, 11infrunta peinstitutor. Acesta i~i va face atata sange rau incat va contracta 0 boala

grava ~ipoate va da ortul popii, caz in care baiatul i~i va fi atins scopul.Dar lucrurile nu stau a~a. Avem aici de-a face cu consecintele, nu cuinceputul. Este in afara de orice indoiala cii.baiatul s-ar fi bucurat sa

joace un rol identic cu acelajucat de sora sa, dar calea i-a fost barata.

Nu este un Miat diu, ci unul bun, ca toti copiii la venirea lor pe lume. Afost impiedicat sa-~i dezvolte sentimentul de comuniune sociala, pentmcii.nu s-a gasit nimeni care sa-l trezeasca in el. Care este persoana ceamai nimerita in acest scop? Mama. Am aflat: Miatul a statmai intai la

spital, apoi la 0 pensiune, inainte de a fi ajuns in mijlocul alor sai; copililegitim. Doi ani mai tarziu a venit pe lume 0 sora, preferata tatalui. Cine

ar fi trebuit sa-l invete pe copil ca pe lume exista ~ialte fiinte care suntsemenii no~tri? Noi nu avem nici 0 indoiala asupra faptului cii.el eracapabil sa indeplineascii. rolul unei fiinte socialmente utile. Ar fi trebuit

sa intalneasca pe cineva care sa-i fi deschis ochii asupra acestei realitati.Nu este 0 sarcina u~oara, dar realizabila. Este yorba de exercitarea

functiei primordiale care ii revine ill mod normal mamei, functie pe carepana in prezent nimeni nu a indeplinit-o fata de el. Trebuie ca cinevas-o inlocuiascii. pe mama in aceasta privinta, ca 0 persoana sa-i deaimpresia ca este aproapele sau, in care poate sa aiM incredere. Lucrul

acesta 0 data admis, va trebui asumata cea de-a doua functie a mamei,care consta in largirea sentimentului de comuniune sociaUi trezit ~i indirijarea interesului copilului fata de alte persoane. tn primul rand spretata, despre care am aflat cii.s-a dovedit inapt sa dezvolte sentimentulde comuniune sociala, apoi cii.tresurori, care nici ele nu au fost in staresa-l ajute. Arta noastra consta in a inlocui mama in realizarea celei de-adoua functii pe care 0 are.

Nu cred ca un ganditor ne-ar putea repro~a ca incercam sa"ghicim" ~i cii. in arta ghicitului am atins 0 anumita dexteritate. Inrealitate consider ca pe 0 datorie de prim ordin a elevilor mei exersarea

in arta prezicerii. Evident, nu este de comparat divinatia noastra cuaceea pe care 0 practica ocazional unii, prea putin versati in artapsihologiei individuale, care i~i imagineaza ca pronuntand termeni ca

60


"sentiment de comuniune sociala" ~i"supracompensare", ori "unitateapersonalitatii", au prezis ceva in sensul dat de noi acestei notiuni. Nu avazut decat clavirul, fara a cunoa~te ceva din arta de a canta la el.

Toate marile progrese ale ~tiintei s-au realizat datorita prezicerii.Daca cineva asociaza cu mare greutate un semn cu un altul ~i se abtinede la orice act creator, aceasta nu este nimic altceva deeM 0 experientasterila. Ceea ce unii numesc "intuitie" poate cii.nu este nimic altcevadecat prezicere. Oricine a facut studii medicale nu ar trebui sa seindoiascii. de faptul ca arta diagnosticului este in realitate divinatie exact ca in psihologia individuala -, evident bazata pe 0 bogataexperienta, legata de 0 intelegere a regulilor vietii omene~ti.

Pe temeiul experientei noastre, avem posibilitatea sa sustinem casuntem capabili sa tragem concluzii cu privire la structura ansamblului;ca putem deduce stilul de viata pornind de la amprentele lasate de pa~i.Nu suntem infatuati in a~a masura indit sa tragem concluzii fermepornind de la cateva cuvinte izolate, dar ulterior yom putea gasiconfirmarea tezei noastre sau, dimpotriva, ne yom vedea obligati saprocedam la corectari. Primul mod de a proceda este propriu expertuluiin materie de psihologie individuala, pe cand al doilea mod este propriudebutantului.

Servindu-ne de referate, cercetam pana unde poate mergeintelegerea de catre noi a acestor copii. Istorisirile sunt lacunare, pentruca cei care Ie redacteaza nu ~tiu cu exactitate ceea ce ne intereseaza. Inasemenea cazuri dificultatea este mai mare decat atunci cand avem

copilul in fata ochilor, adus de parintii care ne pot da informatii inlegatura ~i cu alte particularitati. tn aceste cazuri avem posibilitatea dea ne concentra intrebarile asupra aspectelor care ne intereseaza; anume:in ce imprejurare dificila ~i-au facut aparitia defectele de caracter alebaiatului ~i, in al doilea rand, ce particularitati prezenta copilul maiinainte? Putem ajunge, cuo certitudine suficient de mare, la concluziaca avem de-a face cu un copil care nu a fost indestul pregatit sa faca fataproblemelor vietii. Bagajul ereditar al copilului nu prezinta importantapentm noi. Factorul ereditar nu se exteriorizeaza dad nu gase~te lacopil pregatit terenul social. Atunci cand solutionarea uneia dinproblemele copilului rec1ama sentimentul de comuniune sociala, constatam 0 ezitare caracteristicii.. lata-ne pe un teren solid; nu ne ramanealtceva de facut decat sa vedem cauza pentm care sentimentul de

61

ALFRED ADLER

comuniune sociaUi nu s-a dezvoltat in mod normal. Nu yom intalni

extravaganti, copii-problema, nevrotici, alcoolici, perveqi sexual,

criminali sau candidati la sinucidere la care sa nu fie cu putinta sademonstram cu deplina certitudine ca ei nu dau indarat din fatasolutioniirii problemelor vietii decat pentru ca nu au fost corect educatiin sensul sentimentului de comuniune sociala. Este un punct de vederece trebuie retinut. Aici sta deosebirea fundamentala dintre noi ~i alte~coli psihologice.

Mezinul angajat in lupta

,,0 fetita in varsta de patru ani. Nu este copil unic, ci 0 mezina".

Cunoa~tem indeajuns caracteristicile mezinului. Voi repeta,totu~i, ca, data fiind pozitia sa in familie, mezinul are tendinta permanentade a-~i urmiiri inainta~ul ~i, daca poate, sa-l depa~easca. Inca dela inceput are un sentiment de inferioritate foarte pronuntat ~i, fie ~idinaceasta cauza, va avea dificultati in reglarea cursei sale in societate.

Inc1inatia sa cea mai puternica va fi aceea de a neglija societatea, inbeneficiul unei superioritati personale. Aceasta nu reprezinta inca une~ec. Daca speranta nu-i este in~elata, copilul i~i poate pastra echilibrul.Pierzandu-~i speranta, devine adversarul celorlalti. Va cauta calea cea

mai lesnicioasa, folosind subterfugiile; va avea in viata infati~area celuitorturat de acea pizma proprie c1asei nevoia~e. In cazul in care simtulautocritic este insuficient, iar subiectul nu a sesizat in intregimeimportanta societatii, yom identifica la dansul toate particularitatile carese manifesta in astfel de cazuri. Sa ne gandim la Iosif cel din Biblie, la

basmele in care este yorba de Praslea ~i yom intelege acea experientaseculara potrivit careia stilul de viata, structura psihica a unui individ

sunt influentate de faptul ca este mezin. Toti ceilalti factori, luati la unloc, nu au aceea~i importanta. El trebuie sa-~i supuna eventua..lele sale

facultati ereditare rolului de mezin, supunandu-se acelei legi care 11

guverneaza de la inceputul existentei sale. Acest dinamism Se poatemanifesta pe latura utila a vietii, in cadrul societatii, dar ~i pe laturainutila, daunatoare. Pentru mezin ispita va fi mai puternica decat pentru

62


acela care, pe parcursul primilor patru sau cinci ani de viata, va fi traitintr-un echilibru mai stabil, nerecunoscandu-~i intr-o masura atat deizbitoare slabiciunea ~imicimea.

"Ea i~i suge degetul mare".Cand ai patru ani, obi~nuinta aceastaar fi trebuit sa fie abandonata

de mult. Toti copiii pot sa-~i suga, de altfel, intamplator, policele.Constatarile pe care Ie avem de inregistrat sunt, fara indoiala,urmatoarele: anturajul familial nu a reu~it s-o dezobi~nuiasca pe copilade neajunsul acesta pe 0 cale pe care ea sa 0 fi acceptat. Daca se incepeo lupta in acest scop, se va vedea ca fetita se angajeaza sa 0 poarte: cucat mai mari eforturi vor face piirintii sa 0 dezbare de prostul obicei, cuatat vor reu~i mai putin. Ba chiar ea va incerca intr-una sa se facaremarcata prin gestul ei. Poate ca 0 anumita senzatie de gadilare, carese raspande~te pe intreaga suprafata cutanata a copilului,joaca aici unoarecare rol, altfel nefiind de inteles de ce duce ~i alte obiecte la gura.

Copiii care i~i sug degetul mare de la mana exprima prin acest

gest tendinta lor belicoasa. Cu atat mai sigur putem face afirmatia cagestul respectiv nu reprezinta singurul mijloc de care se servesc copiiipentru a-~i exprima atitudinea belicoasa. Daca piirintii ii cer copiluluisa-~i formeze deprinderi de igiena, yeti constata ca, in cazul In care nus-a putut realiza un c1imat armonios intre piirinti ~i copil, acesta se vaapuca sa-~i suga policele. Orice copil poate fi determinat sa-~i manifestein felul acesta opozitia. Daca parintii se intereseaza in mod deosebit defaptul ca micutul sa manance tot ce i se da, acesta va ~igasi un motiv delupta. Daca panntii tin ca el sa stea cu regularitate pe olita, yeti constataca se vor ivi cu aceea~i regularitate dificultati legate de acest fapt. Esteuna din cauzele pentru care anumite purtiiri rele ale copiilor persista. Lafel stau lucrurile In ceea ce prive~te masturbarea. Cazurile in caremasturbarea persista la copii semnifica Intotdeauna Inc1inatia lor pentrulupta. °alta cauza, poate chiar mai puternica, se afla In mod sigur inraport cu circumstantele invocate mai sus. Daca un copil a fost lipsit deo situatie avantajoasa, el va incerca prin to ate mijloacele sa redobandeasca acea situatie, care ii ingaduise sa se afle in centrul atentiei.Experienta Ie arata ca anumite deprinderi rele atrag in mod deosebitatentia piirintilor. Cand un copil a observat lucrul acesta, va fi foartegreu sa-l dezobi~nuie~ti de un defect care, potrivit experientei salepersonale, s-a dovedit avantajos pentru dansul. In tendinta sa de a atrage

63

ALFRED ADLER

atenlia alor sai, copilul merge pana la a accepta pedepsele, numai saaiM in continuare sentimentuI ca el este buricul pamantului. Indd1znim

sa presupunem ca sugerea policelui este consecinla unei lupte

declan~ate de copil impotriva parinlilor. Lupta determinata probabil de

faptul ca a fost lipsit de 0 situalie agreabila ~ica el vrea sa reca~tige cu

orice prel acea situatie. Evident ca trebuie sa a~teptam ca aceasta

ipoteza sa fie confirmata. Deocamdata, insa, 0 yom admite cu titlul de

ipoteza de lueru. Nu uit faptul ca exista ~i alte conceplii referitoare laaceasta meteahna. Freudismul, bunaoara, 0 considera ca pe un demers

sexual. Faptul de a-~i suge policele ~ide a se masturba constituie pentru

copil un mijloc adecvat, care lui i se pare mai indicat decat altemijloace. Doctorul Levy, medic din New York, a adunat unele date in

legatura cu aceasta, dar nu a putut descoperi nici cea mai mica urma de

excitatie sexuala. EI sustine ca avem de-a face cu copii care au obtinut

laptele matern fara efort, ca ace~ti copii nu au supt, deoarece laptele pur

~i simplu Ii se scurgea in gura; drept urmare, aparatullor de supt nu afunclionat, iar acum ei incearca sa-l puna in functiune ~ide aceea i~i sug

policele. Este greu de inteles de ce ace~ti copii nu-~i pun altfel in

funqiune aparatul de supt, sugandu-~i bunaoara buzele ~i nu degetul

mare. Va trebui sa a~teptam rezultate mai exacte ale observatiei,intrarea in joc a multor altor elemente. In urma unor cercetari mai

ample, experienla ne-a dovedit ca sunt posibile ~i alte explicalii. In cene prive~te, ramanem la conceptia psihologiei individuale, anume ca

respectivul copil este in toiulluptei ~i ca vrea sa se situeze in centrul

atenliei celor dinjuru-i. Daca reu~im sa confirmam aceasta asertiune,

yom demonstra ca, dintr-o singura lovitura, psihologia individuala a

patruns 0 mare parte din structura psihica a individului. In caz de

neconfirmare, va trebui sa ne corectam conceptia."Ea i~i suge policele in pofida tuturor masurilor luate".Daca intr-adevar a~a stau lucrurile, specialistul va putea sa emita

ipoteza ca este yorba de un copil angajat in lupta. Ar mai putea sa existe

totu~i 0 indoiala. Probabil ca 0 face din alte motive, pur ~i simpluluptfind pentru acea placere de a-~i suge degetul; in afara de orice

indoiaIa este insa faptul ca avem de-a face cu un copil angajat in luptii.

Jar adevi:irul conceptiei noastre nu este de confirmat pe terenul acesteimetehne. Adevarul trebuie sa reiasa din ansamblul vielii copilului, care

64


ne arata ca avem de-a face cu un copil angajat intr-o lupta, a caruiatitudine ostila este exprimata in fiecare din gesturile sale.

"In majoritatea cazurilor, indeosebi cand este contrazisa, i~i vara

degetul in gura".Dupa cate intelegem, fetita este in stare sa faca ~i opozilie, dar

care, dupa cum se vede, nu consta in mare lucru.Este de remarcat cudeosebire faptul ca atunci cand se afla in opozitie i~i vara ea degetul in

gura. Pentru observatorul impartial aceasta inseamna 0 confirmare aideilor noastre ~i dezminlirea altor conceptii.

"La 0 dit de midi enervare, vomita".Am facut cuno~tinla cu aceste vomismente in cazul copiilor care

au capatat 0 mare dexteritate in refuzarea hranei care Ii se of era. Am

putea admite ca fetila in chestiune prezinta vreo tulburare3 a aparatuluidigestiv, ceea ce explica u~urinta cu care ea vomita. Aceasta ne arata ince masudi intregul dinamism psihic a fost antrenat in aceastl:i atitudinebelicoasa. Fetita noastra dispune de mijloace ofensive. Voma este unuldintre acestea. Dad fetita ar trai insingurata, nebizuindu-se decat pe ea

insa~i, dIauzita de foame ~i nevoia de iubire, nu am putea intelege dece vomita atunci cand eeva nu-i convine. Relatia cu societatea transpareaici cu claritate: cand fetila nu joaca rolul principal, ea se enerveaza,

incepand sa vomite, ca ~i cum ar vrea sa-i acuze pe ceilaIli ~i sa serazbune pe dan~ii. a astfel de atitudine reprezinta un raport social ~inuinseamna altceva dedit lupta copilului pentru recunoa~terea valorii lui.

"Adesea refuza sa manance".Fetila vomitand cu u~urinta, faptul nu-i poate Iasa indiferenli pe

parinti." ... cand este sa faca baie, orice interventie a parinlilor care nu-i

convine 0 pune pe fetita intr-o stare de enervare ~cesiva: urIa, se zbate,

ii respinge pe cei care incearca sa 0 calmeze" .Este un luptator de prima mana. Daca ne-am fi indoit ca a~a stau

lucrurile ~i am fi crezut ca este manata in actele ei de foame sau detrebuinla de afecliune, de "instinctele" ei, atunci cfmd urIa ~i se zbate,ne-am fi multumit cu explicalii superficiale.

"In ce ma prive~te, am incercat sa 0 calmez pe copiIa povestindu-iun basm".

a incercare de a capta interesul copilei. ~tim in ce categorie este

de clasat aceasta incercare. Ea este generata de cea de-a doua functie a

65

ALFRED ADLER

mamei, aceea de a-I determina pe copil sa colaboreze, sa se joace cuceilalti. Daca subliniez cuvantul "cu" ,pana ~ieel mai putin c1arvazator

dintre cititori ar trebui sa inteleaga ca aceasta reprezinta 0 incercare dea-I orienta pe copil spre societate, functie care a fost deteriorata.

"Nu m-am adresat direct fetitei".Este 0 stratagema la care recurgem adesea. 0 facem cu luare

aminte, deoarece copilul, data fiind atitudinea sa belicoasa, nu maireactioneaza in mod obiectiv, ci subiectiv. Daca ar fi sa i ne adresamdirect, ar trece in defensiva.

"Basmul i-I povesteam surorii ei, 0 fetita in varsta de ~ase ani ~ijumatate".

Este yorba de 0 fetita cu 0 purtare irepro~abila. Putem presupuneca ea a reu~it sa se adapteze ~i ca, datorita acestui fapt, este maiapreciaHi; ar putea sa 0 eclipseze pe sora sa mai mica, atunci candaceasta din urma incearca sa 0 descumpaneasca. Vicle~ugul de a seadresa surorii mai mari este bine ales, deoarece sora cea mica incearca

sa 0 egaleze in toate privintele pe inainta~a ei."Fetita, enervata, asculta totu~i cu atentie".Avem impresia ca sesiza cu inteligenta continutul basmului.

Suntem indreptatiti sa presupunem ca fetita nu voia sa scape nimic dinceea ce poseda sora ei. ~i ea avea nevoie de basme, de pove~ti. Situatiaaceasta nu este deloc rara la copiii angajati in lupta.

"Ea s-a potolit incetul cu incetul ~i in cele din urma s-a aratatprofund interesata de poveste".

Cura nu este terminata. Fetita trebuie adaptata la societatea alecarei legi clare, traditionale, ea Ie lezeaza. Este necesar sa-i intarimsentimentul de comuniune sociala, ceea ce putem realiza pe mai muItecai. Dar nu trebuie sa pierdem din vedere scopul: sa-l facem pe copil sapriceapa ca i-am patruns mobilurile ~ica-l eliberam de sentimentul saude inferioritate. Ace~ti copii i~i manifesta adesea sentimentele intr-unmod ridicol: "Daca sunt mahnita, este pentru ca nu voi avea niciodata

aceea~i varsta ca sora mea mai mare" .Ei piirasesc terenul colaboriirii ~ial jocului colectiv ~i tind, pe cai personale, sa devina punctul depolarizare a atentiei anturajului. Ceea ce are aici importanta este relatiaindivid-societate. In cazul discutat s-a pac1ituit prin lipsa de acuratetepedagogica, prin deficitele educationale. Cred ca problema hraniriicopilului se situeaza aici pe primul plan: s-a pus un prea mare accent pe

66


problema alimentatiei. Ii sfatuiesc pe parinti sa nu-i faca pe copii s1\vada ce importanta acorda ei acestei prob1eme. Ori de cate od copi ii sc

angajeaza in lupta, atacurile lor vor avea astfel tinte descoperite.Un al doilea eaz: "Copil unie la parinti, blazat. Baietel de trei

ani~ori. In primii ani dupa na~terea aeestui copil parintii s-au aflat intr-ostare peeuniara deosebit de grea. Ei nu-i puteau oferi copilului nieimacar strictul necesar" .

Conditiile sociale intervin aici intr-un mod suparator. Copilul

poate ca nu sufera prea mult din cauza aceasta, dat fiind di niciodata nus-a aflat in alta situatie. Dar viata grea trebuie sa-i fi pus probleme. Se

adauga la aceasta faptul ca piirintii poate s-au plans, in prezentacopilului, de situatia lor mizerabila, trezind astfel in el 0 perspectivasumbra cu pri vire la viitor.

"In timpul ultimelor luni, conditiile de viata ale parintilor s-auameliorat considerabil..."

o situatie noua pentru dansul!

" ... ~i, in consecinta, ei voiau sa-~i scoata dintr-o data parleala".Aceasta ar putea sa spuna ca i~i cople~esc copilul cu tot soiul de

cadouri , de jucarii, de zaharicale etc. Respingem ca nerecomandabila 0astfel de metoda de educatie.

"Piirintii ii aduc copilului jucarii peste jucarii; el nu manifesta

interes pentru ele ~i, in general, toate aeeste lucruri illasa rece" .Se poate presupune ca, prin exces de jucarii ~i de acadele,

interesul copilului a scazut ~i ca el a ajuns la blazare, crezand ca totul ise cuvine. Se poate intampla ca asemenea copii sa prefere sa-~i fabrice

ei in~i~i judiriile, sa-~i confectioneze papu~ile, chiar daca sunt foarte

simple. Aceste jucarii ii intereseaza adesea mai mult deeM eele maifrumoase jucarii din comert. Este 0 educatie care ii indeparteaza pe

copii de societate, ciireia nu-i consacra nici un efort, traind intr-o lumeaflata in contradictie cu a noastra. Din aceasta lipsa de interes, pe careei 0 manifesta, rezulta in chip automat faptul ca un asemenea copil nicinu vrea sa auda a i se vorbi de ceva ~i di probabil va evolua intr-un

anturaj mai restrans, favorizat in acest sens de atitudinea parintilor sai.Nu va desfa~ura nici 0 activitate, dat fiind faptul ca nu s-a exersat inaceasta directie.

"Mama socoate ca baiatul este sensibil, pe cand eu sustin ca este

apatic".

67

ALFRED ADLER

Acceptam aceasta a doua caracterizare."Prefera sa se joace singur, iar daca este dus in mijlocul altor

copii, se arata fie iritat, fie servil".Pur ~i simplu nu este obi~nuit cu aceasta noua situatie, care i se

pare greu de acceptat, - de unde iritarea sa. Servilitatea W gase~tepoate explicatia in faptul ca nu se crede capabil de initiativa.

"Invins in joe, el se refugiaza imediat in poala mamei sale".Nu rezista cand este pus la incercare, ca urmare a unei gre~eli de

educatie. Printr-o suita de e~ecuri, copilul acesta este smuls dinangrenajul societatii. Toate situatiile elle resimte ca fiind dificile;copilul a fost crescut in spiritullipsei de initiativa, a fost modelat pentrusituatii in care totul se obtine flira efort, ca intr-o tara unde curge lapte~imiere. Eroarea acestei educatii este ca Ie bareaza copiilor drumul spresocietate. Tratamentul ar consta in trezirea, la copil, a interesului pentrusemenii sai, pentru ceri~tele vietH; cu alte cuvinte, copilul trebuieeliberat de sentimentul sau de inferioritate ~i saturat de un optimismactiv, care sa-l faca sa inteleaga .ell este capabil sa rezolve toateproblemele cu care se confrunta.

Lupta prim ului-nascu tpentru drepturile saleereditare

"Baiat in varsta de cinci ani, primul-nascut intr-o familie cu maimulti copii" .

Suntem obi~nuiti ca la primii-nascuti sa intiilnim 0 atitudine caretraduce teama lor de a nu fi privati de situatia pe care 0 detin. Primulnascut are 0 comprehensiune deosebita in ceea ce prive~te conditiileputerii, ceea ce 11determina sa 0 considere ca fiind lucrul eel mai de pretal vietii ~i sa incerce mereu sa puna mana pe ea. Rar yeti intalni un omatat de preocupat de reglementarea existentei, cum este primul-nascut.Secundul4 este inamicul jurat al regulilor ~iprincipiilor, un adversar alputerii instalate, pe care are tendinta sa 0 atace. Nu va erede prea multill puterea magiell a regulilor ~i legilor naturii. In toate circumstanteleva avea tendinta de a demonstra ell nu exista reguli fixate 0 data pentru

68


totdeauna. In consecintfi, putem presupune di bliietelul nostru are, intr-obuna masura, simtul puterii ~i eli, macinat de 0 anumita ingrijorare, deteama de a nu se vedea deellzut din drepturi, va incerca sa ramanll

sHipan pe putere sau sa 0 recucereasca. Din momentul in care ~i-apierdut orice speranta de a 0 recuceri, chiar dad in aparenta atitudinilelui se modifica, structura ramane aceea~i. Acela care W exprima

regretul ~ideznadejdea de a nu mai obtine vreodata puterea este acela~itip de om, dar care are mai putin curaj. Sa vedem care din cele douaaspecte 11caracterizeaza pe bliiatul despre care discuHim. Ambeleaspecte, de altfel, au in comun faptul eli traduc dorinta puternica de a seregasi la inaltimea situatiei de prim-nascut.

Vom afla despre acest baiat ell el vrea intotdeauna sa 0 faca pe

adultul, ell il preocupa in permanenta sa apara in fata surorii sale, a douanascuta, drept un model. Atitudine care concorda cu conceptia noastra.

"Din toate punctele de vedere, copilul se incadreaza in categoria

de copii normali pe plan intelectual, manifestand 0 larga sfera deinterese ~i dispunand de 0 extraordinara energie".

Sa nu pierdem din vedere faptul ell acest copil se afla intr-o stare

de permanenta tensiune spre a-~i pastra pozitia de comanda, spre aramane la carma, ceea ce poate sa para semnul unei vointe extrem de

puternice. Nu suntem siguri, insa, ca un baietel in varsta de cinci animeriHi acest atribut de vointa puternica.

"EI ar fi capabil sa-l doboare pe copil ~i sa sfarame piese demobilier, fie ~ilucruri de pret, pe scurt, tot ce ar putea sa-i bareze calea".

Aceasta atitudine trebuie raportata la evenimente in legatura cu

care copilul voia sa demonstreze ell el tinea sa se mentina la carma,dovedindu-ne ea sentimentul sau de comuniune sociala a avut desuferit. Avem aici mai putin de-a face cu acea "foame" ~icu acea "setede iubire" ,cat cu eautarea puterii. Nu sufera de pe urma excitatiilor sau

impresiilor refulate, ci pur ~i simplu dezvoltarea sentimentului sau decomuniune sociala a fost obstacolata. Aceasta exagerata eautare a

puterii este eu atat mai de inteles cu cat nu crede deloe in elinsu~i, iar,pe de alta parte, are 0 sora care ii calca pe urme. Dupa cum ~tim, inrivalitatea dintre frate ~i sora, aceasta din urma este favorizata, penttuca se dezvolta mai rapid decat baiatul, a~a incat acesta va avea de fureadaca vrea sa-~i mentina pozitia in fata surorii, cea de-a doua nascuta.Au intrat in joc ~i alte circumstante, deoarece singur acest fapt nu ar fifost determinant, atata vreme cat bliiatul nu ~i-a pierdut speranta de a

69

ALFRED ADLER

triumfa asupra surorii. Daca e disperat, va Incerca calea vic1e~ugului.Primul-nascut a fost la un moment dat copil unic. Mai tiiriiu a pierdutaceasta pozitie, fara ca schimbarea de situatie sa fi fost pregatita dintr-operspectiva sociala.

"Tatal sau mi-a relatat ca copilul a fost tratat cu severitate la unmoment dat".

Nu ~tim de catre cine a fost tratat cu severitate; probabil de c~tre

tata. Aceasta ar arata ca el este pomit Impotrivatatalui ~ica I~i va dirijaatacurile Impotriva-i.

"Tatal sustine ca, drept urmare a unei dezvoItari intelectuale ~ifizice sanatoase, Miatul are un surplus de energie".

Este yorba de dorinta stimulatoare a puterii, de care tatal nu arecuno~tinta.

,,~i ca de aceea el are excese de exuberanta. Pana In prezentcopilul nu a avut nici una dintre bolile pe care Ie fac copiii".

S-ar spune ca tatal crede In influenta deosebita a acestor boliasupra dezvoltarii caracterului.

"Dupa parerea mea, spre deosebire de copiii «inferiori», acestatrebuie considerat ambitios".

Dadi, dimpotriva, copilul s-ar simti sigur pe dansul, el nu ar faceasemenea eforturi. Nu este "inferior", ci victima unui "sentiment deinferioritate" .

"I se prezinta Intotdeauna tatal drept model, acesta fiind un barbatdotat ~i atragator".

Tatal pare sa fie acela care da tonul, ceea ce 11crispeaza ~i maimult pe Mietel.

"I se insufla copilului ideea ca va ajunge sa egaleze personalitateatatalui".

Nu ni se pare un lucru greu de facut, dar asta pare sa-l Inspaimantepe copil.

"Tatar este inginer ~i se distinge prin talent la desen ~ipictura".Oferindu-se ca modele copiilor lor, multi parinti cred ca In felul

acesta favorizeaza dezvoltarea judecatii ~i aqiunii independente aacestora.

Se pune aici ~i problema de a stabili In ce grad s-a dezvoltatsentimentul de comuniune social a al copilului. Toate celelalte cauzedispar, ca fiind secundare. Acest sentiment nu are nimic de-a face cu

~tiintele naturale, cu "foamea" ~i"iubirea". Important este aici scopul

70


de a se pune In valoare ~itocmai acesta determina gradul sentimcntuluide comuniune sociala.

A~ dori sa adaug aici diteva observatii In legatura cu 0 obiectic aeducatorului:

"A~adar, cine este raspunzator de faptul ca un pu~tiulica In varstade cinci ani se enerveaza din te miri ce? Cui sa-i atribuim responsabilitatea acelor crize gastrice nervoase de care sufera 0 feti¢ In viirstade cinci ani? Am observat ca In majoritatea cazurilor parintii In~i~i I~imaltrateaza copiii, nu chiar prin acte de brutalitate, ci, neexc1uzand 0

tandrete foarte vie, prin atitudinea lor dezlanata ~i inconsecventa. Pecopii nu au dreptul sa-i educe dedit cei care, In afara cuno~tintelornecesare, au 0 inima calda ~i 0 profunda comprehensiune sociala".

Ma simt obligat sa reduc responsabilitatea parintilor. Pentru cadadi, bunaoara, reu~im sa-i facem pe ace~ti copii sa progreseze,cultivandu-Ie Intr-o mai mare masura sentimentul de comuniune

sociaIa, atunci parintii nu mai au nici 0 responsabilitate, iar sentimentulnostru de comuniune sociala trebuie sa se preocupe de descarcareaparintilor de aceste dificultati. In aceasta consta Inceputul practiciipsihologiei individuale, in pofida tuturor rezistentelor. Ne-am spus: nuexista instanta capabila sa-i scuteasca pe parinti de aceste dificultati.Noi suntem con~tienti de faptul ca nu putem Indeplini singuri sarcinaaceasta, ci pur ~i simplu dorim sa facem un Inceput ~i sa dam 0 pildiLMulti ne-au incurajat sa mergem in continuare pe drumul pe care ampomit.

NOTE

1Nu este yorba aici de 0 soarta implacabila', cum s-ar putea crede luand

in considerare acceptiunea comuna a termenului, ci de "soarta" celor care nu

au avut nomcul sa beneficieze de 0 educatie corespunzatoare, optimismul

pedagogic allui Adler fiind neindoielnic. (Nota trad.)

2 Este cunoscut faptul ca una din cartile lui Adler poarta drept moto

adagiullui Herodot: "Caracterul omului este destinul siiu" .(Nota trad.)

3 "Minderwertigkeit", in textul original. (Nota trad.)

4 Al doilea nascut. (Nota trad.)

71

N.O MEZINA RASFATATA,

"Fetita este in varsta de 11 ani; tatal a ie~it la pensie de la caile

ferate, iar mama este casnica. Femeia aceasta a avut 14 copii, din care~apte sunt in viata. Petronella este mezina".

In ceea ce ne prive~te, avem 0 conceptie bine definita referitoare

la structura caracterologicii a mezinului. Cunoa~teti cu totii, desigur,din Biblie, istoria lui Iosif, care ar fi dorit ca soarele, luna ~i stelele sase incline in fata lui ~icare poveste~te acel vis al dirui sens este foarte

bine inteles de catre fratii sai. Ei i~i leaga fratele intr-un sac ~i 11vand.Legenda aceasta este extrem de instructiva. Mai tarziu Iosif devine

stalpul intregii familii ~i chiar al intregii tari, salvand un intreg popor.Praslea!l Veti constata adesea ca, intr-un fel sau altul, mezinul devine

o personalitate marcanta, fie in sensul bun, fie in cel rau la cuvantului,cumuland bogatie ~i putere.

Nu cunoa~tem nimic precis cu privire la sexul ~irelatiile celor 14

copii. Putem insa spune ca mezinul este adesea deosebit de rasfatat,datorita faptului ca parintii se bucura mult de a fi putut procrea, la varstalor, acel copil (in afara de cazul ca acesta ii contrariaza).

Mezinul cre~te intr-o ambianta cu totul deosebita de a celorlalticopii, pentru ca el este singurul care nu are succesor. De unde situatiasa relativ privilegiata. Cat despre ceilalti, ei traiesc acea tragedie de a-~ivedea loculluat de un alt copil. De 0 astfel de tragedie mezinul este

scutit ~i faptul se manifesta in atitudinea sa. Mezinul nu simte pe nimeniin spatele sau, este in felul acesta asigurat dinspre partea aceasta.

72


Extragem din chestionar urmatoarele date:"Ea are periodic chef de lucru, dupa care zelul ei scade".Ori de cate ori vedeti 0 astfel de instabilitate in activitatea unui

~colar, puteti fi siguri di aveti de-a face cu un copil rasfatat. Unasemenea copil nu face progrese decat in mod conditionat: atunci candnu trebuie sa desfa~oare eforturi spre a Ie obtine. Daca atmosferacalduta ~iagreabila dispare, randamentul sau scade. Daca un ~colar estesau nu un rasfatat, diagnosticul 11putem pune dupa cametul sau de elev.Ca orice bun medic practician, ne sm in putinta sa diagnosticam acesttip de copil.

"Copilul prefera sa scrie, sa deseneze, precum ~ilucrul de mana".Este un copil al dexteritatilor manuale. Faptul i~i poate trage

originea dintr-un antrenament manual indelungat. Dat fiind faptul cadin prima copilarie prezinta 0 tendinta de a se ocupa de lucrul manualputem de asemenea conchide ca este probabil stangaci, ca ~i-a compensat dificuItatile ~ica ~i-a antrenat in mod deosebit mana dreapta. Daraceasta a doua ipoteza este de luat in seama cu circumspectie, fiindlesne de confirmat sau de infirmat.

"Mama ia apararea conduitei rele a copilei".lata 0 mama care ia apararea copilului, chiar daca critica are

justificare. Intram astfel in posesia confirmarii ca fetita e rasfatata."I~i distribuie u~or atentia".Aceasta ne arata ca fetita are 0 sfera larga de interes, ca vede ~i

intelege totul ~i ca viata 0 intereseaza indeaproape. Este yorba de uncopil care nu ~i-a pierdut curajul, care nu da inapoi, care nu este inchisin sine, ci cauta contactul cu lumea exterioara. Identificam aici 0

activitate sociala care are loc po ate pe un teren special, in legatura culucruri neimportante, dar baza este data.

"Ea incearca sa deturneze atentia celorlalti, deranjandu-i".Se impune sa intelegem ca acest copil este mereu preocupat sa

stinghereasca procesul de invatamant. Faptul nu ne surprinde, deoarece~tim ca asemenea copii rasfatati, dispunand de un anumit dinamism,dau curs liber tendintei lor dominante: sa procedeze in a~a fel incat saajunga in centrul interesului anturajului; din nefericire, insa, pe laturainutila a vietii. Fetita noastra, de altfel, va merge destul de departe inacest sens, dat fiind faptul di gase~te la mama ei sprijinul de care arenevoie.

73

ALFRED ADLER

"Remarcabilli capacitate de intelegere".

Dispare ~icea mai mica indoiaUi in ceea ce prive~te interesul treaz

al fetitei. Nu m-ar mira ca, la 0 examinare a inteligentei, sa se constate

ca nivelul ei intelectual se situeaza deasupra mediei.

"Observa in mod il).dependent ~ijudicios evenimentele vietii dezi cu zi".

Se confirma faptul ca fetita dispune de un potential de activitate

care 0 impinge sa se ocupe de toate cele ~i sa ia atitudine rezonabila in

fata anumitor situatii.

"Capacitate de reprezentare clara a lucrurilor, copil inzestrat, cu

simt critic".

Nu vrem sa spunem ea simtul ei critic 0 ia totdeauna pe cai gre~ite.

Daca, intampllitor, are dreptate, admitem, cu toate acestea, ea fetita are

o anumita tendinta de a-i depa~i pe ceilalti.

"Se apuea cu curaj de orice lucru nou".

Putem trage concluzia ca de indata ce se apuca de ceva nou

inainteaza cu hotarare. °data in plus, activismul ei iese in evidenta.

Stilul de viata al acestei copile incepe a se contura: avem in fata ochilor

imaginea unei fetite intreprinzatoare, interesata de lumea din afara ei ~i

care, cum este cert, are tendinta de a se ridica deasupra celorlalti.

Care 0 fi atitudinea ei in mediul social al ~colii, in fata

invatatorului?

"Uneori, in activitatea ei, este capricioasa".

Avem aici confirmarea celor spuse anterior.

"Cand se recunoa~te ea treaba pe care a dus-o la indeplinire e

reu~ita, se simte extrem de incurajata".

"Manifesta dorinta arzlitoare de a fi aprobata, voind sa joace un

rol important" .

Este din nou un aspect care ne demonstreaza curajul ei, spiritul de

decizie. Pesernne ca la ea acasa nu petrece zile mohorate, deoarece ~tim

ca mama sa ii ia aplirarea.

Ji place sa se tina de hotlirarea luata".

Ca toti cei care se simt puternici.

"Ea deturneaza asupra-i atentia celorlaJti copii, tulburandatmosfera de lucru a clasei".

74


Se poate presupune ca are de atins un scop, ~ acela de a se situain centrul atentiei. Aceasta nu-i reu~e~te decat tulburand procesul deinvatlimant.

"Manifesta tendinta de a conduce" .Mezina - micullosif.

"Dar nu prea dispune de calitatile cerute pentru aceasta" .De ce ii lipse~te darul de a conduce? CeilaJti copii i se opun, nu

vor sa fie in permanenta condu~i de acest bot de fata. Ea inca nu a ajunsla intelegerea modului cum pot fi condu~i ceilalti. Cu siguranta ca intr-ozi va izbuti sa-~i insu~easca daml de a fi conducator.

"Seexprima bine ~i vorbe~te cu u~urinta".Cuvantul este ~iel un mijloc prin care poti atrage atentia celorlalti

asupra-ti. Adesea yeti remarca la copiii-problema, la nevrotici sau laalienati aceasta iubire pentru cuvant; asemenea oameni vorbesc faraincetare.

Observatiile de mai sus provin din perioada vietii de ~collirita incursul primar, pe cand cele ce urmeaza dateaza din perioada ei ca elevala ~coala secundara.

"La inceput nu s-a facut remarcata in mod deosebit, dar cu pri1ejul

primei plimbliri (0 excursie) colegii s-au plans de bufonerii ~ide purtaristanjenitoare din partea ei".

Cu acel prilej ea deja ~tia ce voia: sa-~i fixeze un loc al ei. De cenu s-a flieut remarcata imediat? Faptul acesta pledeaza in favoareaiscusintei copilului: mai intai trebuie sa vada cum are de procedat.

"De vreo doua-trei saptamani da dovada de un comportament deneingactuit. Striga in timpul orelor de clasa, i~i parase~te mereu loculdin banca, ii inghionte~te pe ceilalti ~i incearea sa-i deranjeze in fel ~ichip".

Probabil ea aceasta conduita insearnna ca ea avanseaza in tendinta

de a-i depa~i pe ceilalti. Intelegem prea bine ce vrea ea sa obtina prinaceasta: sa-~i arate puterea, sa ajunga sa-i domine pe ceilalti copii.

"Cu ocazia unei compuneri, nici yorba sa se apuce de lucru, iardnd i se face observatie, ia manioasa calimara ~ii~i toama cerneala pemaini, pur ~i simplu. i~i spala mainile cu cernealli ~i murdare~tepupitrul".

Depa~e~te masura, comportandu-se ca un invingator turbat carevrea sa demonstreze cu orice pret ca el este cel mai tare. Dat fiind faptul

75

II

ALFRED ADLER

ca avem de-a face cu un copil inteligent, putem trage conc1uzia ca nu

se simte In largul sau la ~coala ~i ca va trebui sa facem ceva mai multpentru aceasta fetita. Atitudinea adoptata ne arata ca ea ~i-a pierdutsperanta de a puteajuca un rol important in ~coala.

"Este chemata mama, care, furioasa, i~i pierde orice control, 0trage pe fata de par, 0 palmuie~te proste~te ~iIi rasuce~te bratele".

Pana ~imama ~i-a pierdut cumpatul. Trebuie sa spunem ca nu estecea mai nimerita metoda de a pedepsi ultima isprava a fetei,exteriorizarea dinamismului copilului. Oe-acum incolo ea se va bucuranumai daca va reu~i sa-i scoata din sarite pe mama ~i pe profesor. Amcitit nu demult un pasaj, intr-o biografie a lui Rosegger, unde autorulpoveste~te ca traia 0 bucurie imensa cand, copil fiind, i~i putea aducetatalin a~a hal de manie incat acesta 11batea. Mai tarziu, intelegand catatal sau 11iube~te, ~i-a schimbat atitudinea. Copilul voia sa se asiguredi este iubit ~i ca se poate avea Incredere intr-insul. Cand aceastacertitudine ii lipse~te face ~i pe dracu-n patru sa irite pe cineva, sa-lscoata din rilbdari, pana ajunge la rezultatul urmarit. Aceasta iistimuleaza forta proprie.

"Oirectoarea ~i-a dat toata osteneala sa 0 calmeze pe mama ~i adus imediat copilulin c1asa. Fata nu a plans, nu a tipat, avea 0 atitudinedarza".

Vedeti, prin urmare, ce demonstratie ii face ea mamei: "Tu e~tiprea slaba; sunt mai tare deeM tine!"

"Abia a plecat mama ~i eleva este trimisa la directoare, deoareceface cu neputinta desfa~urarea lectiei".

Prin aceasta, fata arata di nimic nu 0 impresioneaza, ca "nimeni~inimic nu 0 poate influenta". Intr-un anumit sens, fetita aceasta meritaadmiratia noastra - ea are un temperament deosebit de puternic. Dacaam putea canaliza aceasta putere extraordinara intr-un sens folositor,am face ceva bun.

"Directoarea Ii vorbe~te cu bunavointa ~i copilul promite saasculte, dar in acela~i timp nu are deloc intentia de a-~i tinepromisiunea" .

Fata i~i da seama ca directoarea se intereseaza de dansa cu

simpatie. Ea ar vrea sa-i faca neaparat pe plac directoarei ~i sa fieascultatoare, dar de indata ce se gase~te in c1asa intra In joc mecanismulstilului ei de viata. Unii autori Inc1ina sa creada ca aici este yorba de

76


ambivalent~i2, pe de 0 parte copilul aratandu-se serviabil, iar pe de alt~parte nesupus. Nu trebuie sa ne reprezentam psihicul omenesc intr-omaniera atat de automatica. Evident, acest stil de viata mecanizat

functioneaza potrivit unei scheme, dar intr-un mod care variaza inconcordanta cu situatia. Cand se afla in fata directoarei, ea are impresiaca este yorba de 0 persoana pe care a cucerit-o, pe cand in c1asa nu maiare aceea~i impresie.

"Oirectoarea ii da 0 sarcina de incredere, aceea de a pune la zicalendarul cu file volante".

Este unul din mijloacele prin care poti sa calmezi un astfel decopil, mijloc care are 0 semnificatie mai profunda: acela de a actionaasupra copiilor aflati In cautarea superioritatii. Incredintarea unei functiide incredere ii poate lini~ti. Oar eleva noastra voia mai mult, voia safie mai presus decat ceilalti copii ~i nu este de crezut ca se va potolicu totul.

"Profesoara intra in c1asa. Fata face observatia ca are ni~te

bigudiuri nemaipomenite. Unde s-ar putea cumpara asemeneabigudiuri?"

Aceasta inseamna exprimarea unei ostilitati fati~e. E vadit faptulca eleva se afla Intr-o stare de lupta deschisa cu acea profesoara. Numaio inamica dec1arata poate vorbi in felul acesta.

"Copiii din aceasta c1asa, evident, sunt prea fragezi ca sa nu seamuze la asemenea remarci. Oezordinea continua. La inceput se puteacrede ca fata pur ~i simplu voia s-o sacaie pe acea profesoara, dar maitarziu le-a venit randul ~i celorlalte".

Ca ~i primei profesoare, poate di ~i celorlalte Ie era imposibil safaca pe placul elevei ~i s-o puna din capullocului in fruntea c1asei. Pede alta parte, vedem ca nu yom reu~i sa-l Indreptam pe acest copil dacanu ghicim numaidecat ce dore~te. Ne va antrena ill aceea~i lupta in carei-a antrenat pe ceilalti. Ar fi 0 gre~eala sa ne apudim sa-i repro~amdefectele. Trebuie sa initiem 0 conversatie cu dfmsa, vorbindu-i de

calitatile pe care Ie are. Felul de a 0 face depinde de individualitateapedagogului.

"Pe parcursul a doua leetii de ~tiinte naturale, directoarea a trebuitsa stea in c1asa, pentru a se putea desfa~ura procesul de Invatamiint".

Puterea fetei noastre nu este suficient de mare ca sa se masoare in

lupta cu directoarea; de altfel cu aceasta din urma pare sa se afle In cele

77

/ALFRED ADLER

mai bune raporturi. Poate din respect, dar ~idin recuno~tinta ca i-a luatapiirarea.

"Profesoara i-a trasat elevei cateva sarcini: sa ~tearga de praf

materialul didactic, sa aduca apa etc., dar ~i in aceasta situatie foarte

repede ea a inceput sa faca nerozii, boacane".Cazul ne incita la meditatie. Dupa cum am vazut, ea executa

intr-un mod satisfacator cerintele directoarei. Daca 0 alta profesoara iida 0 sarcina, nu se alege nimic. ~i din acest fapt putem trage invatatura:felul in care trebuie sa te apropii de acest copil. Cum constat, educatiamoderna are tendinta sa-l puna pe copil intr-o situatie placuta,

putandu-se observa ca intr-o astfel de situatie un copil se comporta maisatisfacator. Psihologia individuala, dimpotriva, incearca sa-l

obi~nuiasca pe copil sa nu-~i piarda echilibrul, chiar daca se gase~teintr-o situatie defavorabila. Daca rememoram conditiile in care seformeaza stilul de viata mecanizat, vedem ca acesta s-a structurat de a~anatura incat mama fetei trebuie sa-i creeze acesteia 0 situatie placuta,

ca sa poata sa-i ca~tige increderea. Trebuie, apoi, sa faca din copil unpartener social pentru viata in colectivitate. Nu ne putem sustrage de laindeplinirea acestei functii, care de fapt revine mamei: trebuie saincepem cu aceasta ~isa ne asiguram simpatia copilului, pentru ca apoisa-l integram in societate. Altfel nu yom reu~i.

"La exercitiile fizice eleva se arata turbulenta ~ipiirase~te randul.Este inchisa in vestiar; aici impra~tie bucatele de bartie pe jos, apoirochiile colegelor. Este cu neputinta sa 0 determini sa restabileascaordinea".

Mereu in lupta.

"Insa~i directoarea este obligata sa parlamenteze cu ea indelungpana cand fata sa se hotarasca sa stranga hartiile de pe jos ~i ca punahainele in ordine".

Directoarea reu~e~te chiar sa 0 faca sa-~i recunoasca gre~eala ~isa se umileasca.

"Alta data reu~e~te sa schimbe la vestiar incaltiirile ~i ciorapii.colegelor ei de c1asa. 0 fata nu-~i gase~te ciorapii ~i, evident, estesuspectata micuta H. Nici directoarea, nici profesoara nu 0 banuiesc ca~i-ar fi putut insu~i ciorapii, dat fiind ca fata cu pricina este curata ~ifoarte corect imbracata. Nu-i lipse~te absolut nimic, nici in ceea ce

prive~te hrana, nici in ceea ce prive~te vestimentatia. A doua zi,

78


directoarea, mama elevei H. ~imama fetei pagubite insista ca presupllsavinovata sa marturiseasca unde a ascuns ciorapii".

Trebuie sa spun ca fata nu prezinta tendinta de a minti. Minciuna

este incompatibila cu modul ei de a fi, fiind un sernn de la~itate. In astfel

de imprejurari se impune sa fii prudent, deoarece este posibil ca un alt

copil sa fi ascuns ciorapii. Ne putem imagina in ce masura aceasta

copiHi trebuie sa se fi simtit superioara daca, fie ~i0 singudi data, a fost

suspectata pe nedrept. Am cunoscut cazuri in care unele persoane ausavar~it numeroase furturi; 0 data, insa, acuzatia de furt nu a fost

indrepHitita ~iera nostim de observat atitudinea celor care erau acuzate

fara a fi vinovate: asistau la desfa~urarea anchetei, bucurandu-se de

nedreptatea care Ii se facea.

"Dat fiind ca instructoarea de gimnastica i~i declina orice

responsabilitate in ceea ce prive~te securitatea elevei cu pricina, cat ~ia altor eleve, directoarea asista la lectie. Ea dec1ara ca fata se comporta

impecabil atat in ceea ce prive~te purtarea, cat ~i corectitudinea

exercitiilor facute. La lectia urmatoare fata este Hiudata, dar ea imediatincepe sa se faca remarcata prin strambaturi, plangandu-se ca 0 doare

unpicior".

Modul acesta de lupta este mai putin brutal decat acela des precare am vorbit anterior.

Instructoarea este de parere ca daca eleva nu-~i face cum se

cuvine exercitiile trebuie sa capete cea mai proasta nota. Potrivit

informatiilor furnizate de mama, acasa fata ar fi izbucnit in plans.Mama a consolat-o: "Lasa, nu face nimic!".

In situatia aceasta aproape ca putem vorbi de 0 ocazie ratata. Este

foarte greu sa gase~ti in cazul unui copil acea ocazie potrivita care saduca la 0 ameliorare a comportamentului. Nu este exc1us ca fata sa fi

suferit intr-adevar din cauza piciorului ~i ca ea sa se fi gas it deja pe

drumul cel bun. Tocmai in aceasta situatie, ea a fost amenintata cu cea

mai proasta nota."La lectia de stiIistiell manifesta interes, spirit de colaborare, cu

to ate ell a fost trimisa la directiune din cauza ca a deranjat prea mult

desfa~urarea unei lectii".Pare interesata de scriere ~i este cooperanta, poate pentru ca ~tie

ca in acest domeniu ii poate depa~i pe ceilalti. Se vede cat de colo ca in

79

ALFRED ADLER

cazul in care nu-~i poate atinge scopul reincepe sa stanjeneasca procesulde invatamant.

"Profesorii de geografie, de istorie, de limbi straine ~ide muzica,tinand seama de modul de exprimare al fetei, ii fac in primele saptamanirecomandarea sa urmeze cursurile A (mai dificile)".

Allam, a~adar, ca acest copil nu urmeaza cursurile A (normale).Este, in lumea intreaga, una din chestiunile cele mai arzatoare alereformei ~colare. Majoritatea tlirilor au decis sa organizeze cursuri A ~icursuri B. La cursurile A sunt inscri~i copiii considerati cu 0 dezvoltarenormala, iar la cursurile B cei care lasa impresia unei dezvoltari mailente, cursuri la care se tine seama de aceasta particularitate a copiilor.Unele inlesniri ale programelor ~colare fac ca aceste cursuri sa fie maiu~oare, pe potriva copiilor insuficient pregatiti. Dar nu trebuie sapierdem din vedere defectele acestei reforme. In ceea ce ma prive~te,am impresia ca acei copii de la cursurile B au sentimentul ca se situeazasub media dezvoltarii. Nu rareori ei aud injurii de felul acelora carespun ca ei ar urma ni~te "cursuri de imbecili" etc. Desigur, unii copiiprofita de avantajele cursurilor B, dar pentru altii dezavantajelecantliresc greu. Cercetlirile pe care Ie-am intreprins in acest domeniumi-au dovedit ell la cursurile B sunt inscri~i in majoritatea lor copiiproblema, copii sliraci; ceea ce releva un aspect deosebit de important.Este yorba, de fapt, de copii mai putin pregatiti pentru ~coala decat aWi.Problema nu ~i-a gasit inca solutia. Lipsurile acestei institutii sunt incadeparte de a fi eliminate. Este deosebit de importanta opinia pe care ~io fac copiii cu privire la aceste cursuri.

Institutoarea ii spune fetei ca ea ar fi putut urma cursurile A. Dacasesizam cum se cuvine stilul de viata al acestui copil, yom putea emiteipoteza ca se simte desconsiderata prin faptul ca urmeaza cursurile B.Dezavantajele aces tor cursuri trebuie sa ne dea de gandit in ceea ceprive~te cazul concretal fetei de care ne ocupam.

"Lucrul manual".

Este lucrul pe care ea trebuie sa poata sa-l execute corect."Profesorul de lucru manual relateaza ca la 0 ora de lucru manual

ea a oclirat cum i-a venit la gura pe una dintre eleve, care era cat pe cesa-i substituie lucrarea: «Mar~avo, animal imputit, vitico», precum ~iaIte expresii imposibil de reprodus aici. Profesorul de desen: olucrarepe care i-am criticat-o ..."

80


Fire~te, este aici un semnal de alarma pentru noi: trebuie flkutceva!

"Din rautate, i~i manje~te intregul desen cu pasta de colorat, en

apoi sa-l faell mici flirame. Profesorul incearca s-o puna la punct".Rezultatul: "Va veni el tatala ~coala ~in-o sa-ti fie bine, nu vei mai avea

chef sa ma plictise~ti!"."La catehism3: copila este catolica, insa nu urmeaza invatamantul

religios. Totu~i ea asista la curs ~i preotul i-a adresat intrebliri in maimulte randuri. 0 data a fost singura eleva capabila sa raspunda in mod

corect la 0 intrebare. Ea i-a povestit aceasta mamei, intr-o stare de buna

dispozitie. La urmatoarea ora de curs, preotul a trimis-o la directiune

pentru ell s-a dovedit ingrozitor de rau crescuta".Nu ~tim ce se va fi petrecut in intervalul dintre cele doua ore de

curs religios, dar ~i in acest caz fata a vrut sa se situeze in centrul

atentiei."Constatlirile directoarei: venind la directiune, ea s-a comportat

deosebit de indatoritor".

Eleva trebuia sa rezolve ni~te exercitii la aritmetica sau sa scrie,

de exemplu; la inceput totul mergea foarte bine, dar spre sfar~it se apucasa deseneze tot felul de figuri caraghioase. La intrebarea de ce nu-~i

rezolva exercitiile, raspundea: "Nu pot!".Evident, avem de-a face cu un procedeu necinstit. Ori de cate ori

nu ~tie ceva resimte un atat de putemic sentiment de inferioritate incatse vede obligata sa-l compenseze intr-un fel oarecare.

"La sarcina de onoare despre care am pomenit (punerea la zi a

.calendarului cu file volante) s-au adaugat altele: sigilarea de imprimate,

serviciul de legatura intre clasele vecine. Cu acele prilejuri parea cel

mai dulce copil din lume, dar cateva minute mai tarziu, in pofida

ragliduielii ca va sta cuminte, profesorii se vedeau siliti s-o dea afaradin c1asa".

Biroul directoarei devenise pentru dansa un punct de atractie.

Daca i se ia posibilitatea de a merge acolo ~i este trimisa in altli parte,

tendinta ei este de a ajunge din nou la directoare, pentru ell acolo se

gase~te intr-o situatie agreabila. Este cu putinta ea diriginta sa-i vreabinele mai mult decat direetoarea, dar totul depinde de felul in care

intelege copilul aceasta.

81

ALFRED ADLER

"Fata spune: «Mama nu-i iube~te pe granguri, ea nu ma iube~tedecat pe mine»" .

Este rezultatul faptului ca mama 0 rasfata peste masura.

"Adesea ea imi da nu zaharicale, ori camaciori, ci jambon ~i alted-alde astea".

"A~ dori sa devin educatoare".

Dorinta aceasta nu ne surprinde, dat fiind faptul ca in persoanaunei educatoare ea pare sa identifice imaginea unui stapan.

"Daca a~ avea de-a face cu un copil rau, nu l-a~ mai scoate dinbatai".

"Trebuie sa ma inscriu la un curs de dans; sora mea mi-a spus caacolo a~ putea sa ma bucur dupa pofta inimii. Dar mama nu ma lasa,spunand ca ea e in stare sa-~i educe singura copilul, neavand nevoie deajutorul altora. Locul meu nu este in strada X; pe lista eu sunt trecutapentru ~coala din strada Y".

Terenul ~colii din strada X este sufident de explorat de dansa. Aaratat aid tot ce este ea capabila sa faca. Are impresia ca ar puteastraluci mult mai mult la ~coala din strada Y. Sunt minciuni pe care Ie

indruga pentru a se grozavi, a-i intimida ~i impresiona pe ceilalti."Fata este trimisa la biroul directoarei ~i aceasta 0 intreaba ce

pozna a mai facut. Ea inmrzie cu raspunsul. Dupa intrebari ~iincurajarirepetate, se hotara~te sa vorbeasca ~i spune adevawl. a data a mintit-ope directoare. Instructoarea de gimnastica raporteaza ca fata sustine caea ar fi tras-o de urechi, obligand-o sa poarte un pansament. Directoarea

o interogheaza pe eleva, care i~i mentine acuzatia. Ea spune di 0 varec1ama pe instructoare parintilor, care vor cere explicatii dirigintei

(fata ameninta cu venirea la ~coala a tatalui ei); diriginta se va plange~iparintii vor avea de furca cu ea pentru ca au ofensat-o. La un moment

dat fata marturise~te ca s-a certat cu sora ei, care a lovit-o la ureche ~ica de aceea poarta pansament" .

Este yorba de minciuna unei belicoase. Ar vrea sa 0 "lnfunde" pediriginta. Nu am putea invoca aid 0 minciuna din la~itate. De fapt nueste yorba de 0 minciuna, ci de 0 defaimare.

"Fata a mai mintit 0 data: mama ceruse ca fiica sa sa stea in fundul

c1asei, pentru a nu Ie deranja pe celelalte eleve. Ceea ce s-a ~i facut. Adoua zi fata a venit cu 0 pereche de ochelari, vociferand ca din ultimabanca nu vede ~i ca trebuie pusa in prima billlca. Medicul fiind

82


intamplator acolo, a examinat-o; la curent cu cazul, el a lini~tit-o pe rata,spunandu-i ca nu-i decat 0 problema de nervi ~i ca ar putea sa lucrezcin lini~te in ultima banca. Dupa 0 examinare mai atenta ~i nu rara amerge catv a timp pe cai ocolite, directoarea a izbutit s-o determine peeleva sa marturiseasca faptul ca acei ochelari erau ai mamei sale.Parerea mamei, in chestiunea cu ochelarii, era cu totul alta" .

"Parintii lasa impresia ca s-au convins ca au un copil de nesuferit~i recunosc a nu ~ti cum sa procedeze. Tatal spune ca mama tine parteafiicei; mama spune ca ceilalti copii, mai in varsta decat dansa, i~ibruftuluiesc adesea sora, a~a incat ea, mama, este singurul suflet pe care

fata poate conta".lata-ne din nou in fata problemei biblicului losif. Cazul nostru

trimite la aceea~i explicatie.Dintr-un referat al monitoarei: "La unele lectii eleva se comporta

impecabil, ca apoi sa reinceapa sa tulbure procesul de invatamant; decele mai multe ori caietele ei sunt in dezordine, dar temele ~iexercitiile

~i Ie face in mod satisfacator; ii place sa fie chestionata"."La lectiile de muzica este incapabila sa tina acela~i ritm cu c1asa,

cantand ori prea repede, ori prea lent~i se bucura in mod vadit ca nepoate stanjeni".

"Deosebit de flagrante sunt lipsa ei de afectiune, ba chiar bucuriarautacioasa cu care i~i tortureaza colegele de c1asa, ca ~i tendinta de avoi sa joace intotdeauna eel mai important rol".

Ceea ce este suficient de semnificativ.

"Pretentii, aroganta, ingamfare, malitiozitate ~i minciuna. Ingeneral, in momentul de fata pare mai calma, rautatea ei parandintrucatva in regres" .

Prin urmare, de putin timp pare sa fi intervenit 0 ameliorare incomportamentul elevei.

"Monitoarea de la lucrul manual relateaza: se suie calare pe un

scaun ~i cutreiera cu el c1asa; daca este amenintata ca vor fi informatipanntii, raspunde: nu Ie pasa, nu mi-e frica de ei, ba chiar nici de primarnu mi-e frica!".

"La lectia urmatoare imita cantecul pasarilor, atragand instructoarei atentia asupra talentului ei".

"La temele de aritmetica lucreaza fara sa renunte, fapt demn de

remarcat, la ajutorul permanent al dirigintei".

83

ALFRED ADLER

Vrea sa aiM mereu pe cineva la dispozitie, pentru ca aceasta esteo trasatura caracteristidi pentru copilul rasfatat.

,,0 data a facut atata glilagie la inceputul orei, incat a fostimposibil sa se tina lectia; alerga prin sala de clasa, i~i lovea colegele,Ie insulta. La un moment dat a strigat: «Iti infig un cutit in pantece!»Nici ulterior nu s-a aratat mai binevoitoare; spunea: «Nu pot sa facaltfel»" .

Aceea~i semnificatie: trebuie sa-i stingheresc pe ceilalti; daca nujoc primul rol, de alte roluri nu am nevoie.

Examenul in teligentei

In general, din acest punct de vedere, se situeaza deasupra mediei,in avans fata de vilrsta ei. Capacitate de reprezentare foarte buna.Logica u~or defectuoasa in ceea ce prive~te definirea notiunilor. In ceeace prive~te cunoa~terea lucrurilor, u~oara ramanerein urma; buna lalucrlirile practice; pare preocupata de problemele de menaj. Memorieu~or sub medie.

Dr. A: Pentru un asemenea copil de cea mai mare importanta ar fiintern area intr-o casa care s-ar putea numi casa de convalescenta.Consider 0 astfel de institutie ca pe un complement indispensabilinstitutiilor noastre de consultare ~i0 cer de multa vreme. Este yorba deo casa condusa de pedagogi ~i psihologi calificati. Strliduinta noastraeste de a modifica stilul de viata eronat al copilului, cu ajutorulplirintilor ~i al dirigintilor. Nu este cu putinta ca asemenea copii sa fieschimbati in zece minute. Ar fi cat se poate de nimerit ca eleva pe careo avem acum in vedere sa nu fie in intregime lasata pe mana mamei sale~i ca cineva sa se ocupe in mod special de dansa, dezvmuindu-iposibilitatile de a se face remarcata intr-un mod folositor.

(Adresandu-se mamei): Vrem cu tot dinadinsul sa va venim in

ajutor, dumneavoastra ~i dirigintei. Dad vreti sa ~titi, in fond acestcopil ne place. Este 0 fata cu personalitate, darii place ei la ~coala?

Mama: Ea ar dori sa frecventeze ~coala din strada Y.Dr. A: De ce prefera ea acea ~coalli?

84


Mama: Crede di la acea ~coaUinu ar avea de suferit din cauzl1 clleste 0 eleva foarte rautacioasa.

Dr. A: Cum se comporta acasa?Mama: Este cea mai mica, iar cei mai in vilrsta 0 necajesc. Am

avut 14 copii...Dr. A: Va felicit!

Mama: ° gura in plus de hranit, nu conteaza. Cei mai mari 0invidiaza, nu 0 iubesc.

Dr. A: Are prietene?

Mama: Sigur ca da!Dr. A: In ceea ce ne prive~te, avem incredere in acest copil;

credem ca este 0 fetita capabila. Vrea sa ocupe intotdeauna primulloc.Mama: Mi s-a pUlns adesea ca diriginta nu sta de yorba cu dansa.

Acasa e draguta ~iadesea ma ajuta la treburi.Dr. A: Cum a fost educata? Cu severitate?

Mama:Cu copiii nu se poate sa nu fi sever.Dr. A: Cred ca daca acestui copil i s-ar explica lucrurile, nu ar fi

rau.

Mama: Nu merge flira pedepse.

Dr. A: Personal gandesc ca dad s-ar gasi aici cineva care sa-l

inteleaga pe copil, care sa se ocupe de el, care sa-i dea idei mai bune,intr-un cuvant, dad copilul ar avea cat de cat societate, i-ar fi de folos.

Daca sunteti de acord, i-a~ prezenta pe una dintre elevele mele.Mama: Ea a ~i frecventat osocietate "amicalli pentru copii" .

Dr. A: A~prefera ca ea sa se afle sub influenta acelei tinere desprecare am vorbit, in afara ~colii. Ar putea afla cate ceva folositor de ladansa.

Mama: Cred ca mi~am crescut bine copiii ceilalti ~i cred ca voi

reu~i s-o cresc ~ipe fata aceasta.D. A: Cea mica ar dori sa joace rolul cel mai important. Va mai

amintiti povestea lui Iosif? Daca in prezent fata are dificultati atat demari la ~coala, nu se va putea obtine nimic de la dansa cu batul. Fitimereu amabila. Daca acceptati, spuneti-ne-o ~i va vom trimite-o petanlira aceea.

Mama: Ceea ce face ea la ~coala, nu face dedlt in gluma. Exista

acolo copii de oameni mai distin~i, care sunt supliracio~i.

85

ALFRED ADLER

Dr. A (dupa plecarea mamei): Ayeti aici un exemplu de aversiunefata de sfaturile noastre. Pentru moment trebuie sa ne situam pe 0pozitie de a~teptare.

(Adresandu-se admirativ fetei): Ce domni~oara! Credeam ca e~timult mai midi. Tu ai dori sa pari mereu mai mare, ti-ar placea sa stai invarfurile picioarelor, ca oricine sa te poata baga in seama. Asta estecaracteristic pentru mezini: ei vor mereu sa se fadi remarcati. Tu e~ti 0eleva buna, capabila, am auzit spunandu-se despre tine ca e~tiinteligenta. Nu crezi di ai putea mai degraba sa straluce~ti princuno~tintele tale la lectii? Dadi reu~e~ti, inseamna ca vei reu~i ~i inviata. Atunci toata lumea te va stima ~i te va iubi. Nu cumva ar trebuisa incerci imediat, ca sa-i faci placere dirigintei tale? Toata lumea te varespecta atunci. Ce crezi, ai sa poti reu~i?

Copilul (tace tot timpul).Dr. A: Ai putea deveni una din cele mai bune eleve. Ce zici? Nu

ar fi bine? Ar fi dragut din partea ta sa incetezi 1upta aceasta sadlitoare.Ar trebui sa ai totdeauna in minte urmatoarele: nimeni nu ma obliga safiu mereu in primul plan ~isa ma fac remarcata; este mult mai placut salucrez, pentru ca in cele din urma sa fiu iubita, dar asta nu trebuie sa seintftmple neaparat de la bun inceput. Cati sunteti in clasa?

Copilul: 32.Dr. A: Diriginta nu poate face pentru toate elevele ceea ce face

pentru tine. Vrei sa 0 ajuti un pic? Te previn di nu e u~or, dar cred divei reu~i. Voi reveni peste 0 luna ca sa vad dadi intre timp ai reu~it saudaca continui sa ramili mascariciul clasei.

Copilul (nici un raspuns) .

Dr. A (dupa plecarea fetei): In fond, este un suflet tandru; a~ fiputut-o face sa planga. Evident, trebuie sa a~teptam, spre a vedea cumvor evolua lucrurile. Trebuie sa va atrag atentia asupra unui detaliu detehnica. Am dobandit convingerea di a aduce pe un copil in fata uneireuniuni de oameni poate avea 0 influenta benefica. Pentru copil aceastainseamna di dificultatile lui nu sunt afacerea lui privata, deoarece de elese intereseaza ~i strainii. Probabil ca in felul acesta este mai bine trezitsentimentul de comuniune sociala. Repet ~i iar repet: Ma voi informaca sa viid cum va comportati. Nu este 0 amenintare, ci certitudinea caa~teptam 0 schimbare pe care dorim ca acela care este in cauza, copilul,sa 0 inteleaga. Exista in metoda noastra 0 laturii artistica, care nu se lasa

86


sesizaHi in mod ~tiintific. Dadipun degetul pe rana, e sigur ca copilul

ma va intelege, iar faptul de a-I integra in societate este un element

esential. ~i in aceasta privinta, desigur, pot fi formulate obiectii, cum

ar fl, de pilda, di, observand di ne ocupam de el, copilul ar putea devenivanitos. Remediul consta in modul de a-I vorbi copilului. A formula

doar obiectii ~ia nu intreprinde nimic util, este a face concesii spiritului

steril al timpului nostru.

NOTE

1 Erou care ~iin basmele noastre i~i pune in inferioritate neta fratii. (Nota

trad.)2 Referire indirecta la conceptia freudiana. (Nota trad.)

3 Forma de invatamant religios. (Nota trad.)

v. ASA-NUMITELE CRIZE,ALE PUBERTATII,

Au fost formulate plangeri in legatura cu 0 fetita de 14 ani, care

ar fi i'nceput 0 serie de experiente sexuale, ar fi disparut de acasa timpde zece zile, ca apoi sa fie regasita nu departe de casa parinteasca.

Antecedente: familie saraca, cu trei copii. Baiatul cel mare, multiani bolnav, i~i ca~tiga acum existenta ~ibanii ii da mamei sale, care are

pentru dansul toata consideratia. Tatal ~i fiul cel mare, mereu bolnavi,au avut adesea nevoie de ingrijirile mamei. Tatal nu poate lucra decat

din cand in candoNe putem imagina ca, mtr-o situatie atat de apasatoare,

fetita nu se putea bucura de nici 0 atentie deosebita. ~i s-a mai nascut ~iun al treilea copil, tot fata, in circumstante nefericite: tatal ~i fiul erauatunci in convalescenta, ceea ce nu i-a permis mamei sa se ocupe mai

mult de mezina sa. Ceea ce reprezenta pentru fetita noastra 0 situatienespus de defavorabila. Mama nu se putea ocupa de dansa, a~a incatavea impresia ca este lasara in parasire. A crescut ca un copi1 detestat,lipsit de dldura dragostei materne. De fapt, intr-o anumita masura

echilibrul s-a restabilit, dar fetita trma cu ideea ca era dezavantajata incomparatie cu fratele ~i sora ei. Tatal reprezenta in casa autoritateanecontestata ~i copiii il ascultau bucuro~i, en toate ca era sever. Putem

prevedea ca fetita aceasta se va dezvolta ca un copil de nesuferit, fara

speranta. Ea a hagat de seama ca nu era la fel de razgaiata ca ceilalti. Unastfel de copil simte in orice moment ceea ce descriem noi aici, iar stilul

sau de viata se impregneaza de aceste trairi. Apare 0 circumstantafericita: are acum un diriginte pe care 11iube~temult; inflore~te, devine

88


una din cele mai bune eleve ~i i se prezice ca va ajunge departe. Lavarsta de 14 ani este nevoita sa treacii 1aaItii~coaIii.Incepe nenorocirea:noul diriginte nu intelege nimic din sufletul copiilor ~i 0 abordeaza cuasprime. Aceasta in timp ce singurul ei suport moral era stima de carese bucura la ~coala.

Datorita singurului fapt ca dirigintele 0 trata fara afectiune, ea ainceput sa se indoiasca de ea insa~i, nu raspundea la intrebari ~iprimeanote proaste. A cazut in capcana care ii fusese pregatita. Putem saprezicem ca intr-o zi acest start nefericitva fi resimtit. Ea nu va progresadedit daca va avea parte de afectiune ~iva fi elogiata. Absenteaza de la~coala. Dirigintele face 0 ancheta ~i afla ca frecventeaza barbati tineri;se decide exmatricularea ei din ~coala. Adica lucrul cel mai rau din cate

se puteau face. Reu~ita la ~coala este ratata, acasa se simte frustrata, ce ii ramane de facut? Arta psihologului consta in a se identifica cu

situatia in care se afla aceasta fata. Ne putem pune problema in felulurmator: ce am face noi daca, fiind 0 fata in varsta de 14 ani, care se

dore~te apreciata, am trai intr-o familie care ne refuza acea apreciere?Nu exista decat 0 cale: sa cauti aprecierea la cei de sex opus. Ea afacut-o intr-un mod inteligent, de~i in contradictie cu simtul comun.

~tiind ca fata este inteligenta, putem da un pronostic in legaturacu ce se va petrece mai departe, anume d nu va gasi, pe calea pe care aapucat-o, aprecierea la care jinduie~te. Amorezari de felul acesta nureprezinta ded.t 0 reu~ita aparenta. Acela care are 0 anumita experientain observarea relatiilor amoroase ~tie ca astfel de raporturi, facile, ducin mod necesar la e~ec. Ea se prive~te ca pe un obiect, ca pe 0 jucarie abarbatului. Daca continuam sa ne transpunem in situatia fetei, cum artrebui sa procedam? Nu neramane decat sinuciderea? Recuno~tinta iieste refuzata din toate partile. De altfel, in mai multe scrisori ea anuntaca i~i va lua viata, iar faptul s-ar fi produs, daca nu ar fi retinut-o 0imprejurare fericita. Nu avem voie sa consideram ca act de la~itatefaptul ca nu ~i-a realizat proiectul; mai degraba sinuciderea ar fi fost unact de la~itate. Acest act are loc intr-o situatie de criza, de furie, dedescurajare. Factorul care 0 impiedica sa se sinucida este situatia relativfavorabiHi a familiei. Parintii sunt oameni saraci, ea ~tia asta, dupa cummai ~tia ~i ca, oricum, ei 0 vor ierta. Drumul acasa ii ramanea deschis~i in aceasta ea gasea un fel de apreciere pentru propria-i persoana.A~adar , i-am fi putut spune mamei: "Plimbati -va putin prin jurul casei

89

ALFRED ADLER

~i va yeti regasi fiica". Pentru ca ea nu avea de urmat alt drum. Mamaova intiUni, intr-adevar,intr-o zi ~i0 vareaduce acasa. Earecurse atunci

la 0 consultatie psihopedagogiciL Acestei fete insetata de a se pune invaloare trebuie sa i se dea prilejul de a fi apreciata. Trebuie ~tiut careeste cea mai buna aptitudine a ei, in vederea unei orientari spre 0activitate utila; fara indoiala ca, in ce 0 prive~te, este aptitudinea de aurma cursurile unei $coli. Psihologia individual a ne invata cii daca unastfel de copil are impresia unui deficit de afectiune fata de el, atunciintr-insul se dezvolta un puternic sentiment de inferioritate, cu toateconsecintele care decurg de aici in directia insuficientei pregatiri pentruviata sociala. i~i pierde orice interes pentru familia sa ~i se constatalesne lipsa sa de curaj. Daca nu ar triii un impovarator sentiment de

inferioritate, fata ar gandi: dirigintele nu ma intelege ~ipo ate ca trebuie.sa fac eforturi mai mari. Dar ea, dimpotriva, se mentine pe terenul ideiide a se face apreciata cu orice pret. Aceasta pare sa-i fi reu~it prinaventurile galante.

A~ vrea sa stiirui aici asupra problemei pubertatii, considerata deunii drept 0 psihologie a posedatilor de catre diavol. Toate nenorocirilesunt atribuite glandelor genitale. Argumentul este ridicol. Acesteglande functioneaza din ziua na~terii ~ichiar de mai inainte. Pubertatease caracterizeaza prin alti factori: mai multa libertate, mai multe posibilitati ~i mai multa atractie din partea tinerelor fete pentru sexul opus.Copiii sunt puternic stimulati de vointa de a demonstra ca nu mai suntcopii. La temperatura acestei stari de fapt ei i~i depa~esc de ceJe maimulte ori scopul. Fata dore~te sa fie apreciata ca atare ~i crede ca nupoate gasi apreciere decat pe planul acesta.

Pubertatea nu este 0 stare morbida, ea nefadind decat sa

exteriorizeze continutul stilului de viata. Nimic nu se schimba, fata cupricina riimane cum a fost. Nu am putea pronostica nici 0 schimbare. Eapur ~i simplu a renuntat la un drum care i s-a parut blocat; atata tot.Important este sa semnalam ca elementele care Ii induc pe oameni ineroare nu sunt fapte reale, ci rezulta din felul eronat in care ei intelegaceste fapte. Toti cei care cred ca viata psihica a omului este bazata pecauzalitate se in~ala. Fata de care ne ocupam da valoare de cauzalitateunui factor care, in mod obiectiv, este neutru. Afectiunea care i se refuzadevine deodata cauza; dad! fata se vindeca, acel deficit de afectiune numai este cauza. Ea nu se multume~te insa sa ridice afectiunea refuzata

90


la rang de cauza, ci ~iprescrie urman pe care ea insa~i Ie provoadl. Nu

este absolut necesar ca, negasind afectiune la diriginte, sa 0 cauleaiurea. Aceasta este 0 gre~eala. Avem dreptate cand refuzam sa credcmin efectul unei tendinte native. Noi tinem cont de ratacirile vietii psihicea omului. Nu faptele intra aici in joc, ci opinia pe care ne-o facem despreele. Psihologia individuala a fiicut acel pas decisiv care consta incercetarea posibilitatilor de eroare ~i in reducerea lor la minimum, cu

ajutorul tratamentului. Conc1uziile trase de doua fiinte diferite pot fifundamental diferite. Nu trebuie sa uitam ca aceste realitati psihice sunt

gre~it intelese ~i gre~it interpretate de catre majoritatea oamenilor.Trebuie sa-i dam fetei posibilitatea de a dovedi ca este capabila

sa ajunga ceea ce ei i se pare ca ii este interzis, adica sa devina 0 bunaeleva. Pe acest plan apar, iara~i, alte dificultati: cu astfel de antecedente,sa se vada exc1usa din ~coalii! Aceasta pare sa insemne ca diriginte1e nueste elinsu~i capabil sa rezolve asemenea probleme. Consultatiile

psihopedagogice ii vin ill ajutor. in ~colile care dispun de un serviciude consultatii psihopedagogice elevii nu sunt exmatriculati ~i,mai multdecat atat, nu exista repetenti. Daca ni se prezinta un caz ca acesta ~inusuntem capabili sa-l rezolvam in cadrul ~colii, atunci se pune problemace este de facut. Nu viid motivul pentru care copila ar constitui 0

amenintare pentru 0 alta ~coaIa. Sa nu uitam ce greu stigmat reprezintaexmatricularea pentru dansa. Poate ca mai simplu ar fi sa apelam la

experienta cuiva competent in materie. Poate ca am putea-o incredintape fata unui diriginte care sa ~tie cum se procedeaza in asemenea cazuri.Trebuie facut totul spre a-i reda reu~ita pe care nu de mult 0 inregistra

la ~coala: din acel moment "raul pubertatii" va disparea.

VI. COPILUL UNIC

lnstitutoarea: Copilul frecventeaza c1asa a patra. Clasa mixta. Estein c1asa mea de doi ani. In primii doi ani a avut un alt institutor. E copilunic la parinti. Taml ~i mama lui lucreaza, iar copilul sta la bunica-sa,pe care nu 0 asculta. Face ce-i trece prin cap. Nu prea aude; are 0 bunamemorie a cifrelor ~i ceva spirit critic. Scrie ingrozitor.

De vreun an copilul este foarte vorbaret, foarte dezordonat ~i iiincomodeaza pe toti ceilalti, baieti ~i fete. Atilt povetele binevoitoare,cat ~ipedepsele illasa indiferent; in urma insistentelor plange, promitesa se indrepte, ca apoi s-o ia de la capat.

Anul acesta, aceea~i poveste. I~i folose~te calimara dreptscuipatoare, sparge capacele calimarilor. L-am luat ~i cu binele ~i curaul. M -am prefacut ca nu vad ce face ~ica putin imi pasa de tururile 1uide forta. Fara rezultat. Incearca mereu sa se faca remarcat intr-un fel

oarecare. Copiii au adunat la ~coala bani pentru 0 mare excursie incomun. EI a adus doar doua coroane. In timpul recreatiei, copiii mi-auadus la cuno~tinta ca K. are 16 coroane. Ii cer sa-mi dea banii, fiind

nelini~tita in ceea ce prive~te provenienta lor. Raspunsullui: "I-amca~tigat la un joc de carti". I-am spus ca mama sa ar putea lua banii dela directiunea ~colii, pentru ca, el fiind dezordonat, era mai bine sa nu

ri~te sa-i piarda pe drumul spre casa. Mama nu s-a prezentat la ~coaUL~tiam prea bine ca Miatul nu suflase nici 0 yorba despre aceasta acasa,

caci parintii sai sunt oameni foarte cumsecade ~i adesea vin sa seinformeze la ~coa1i'iin legatura cu situatia fiului 10LIn celedin urma am

92


convocat-o oficial pe mama la ~coala. Ea a ramas stupefiata, amintindu-~i ca in mai multe riinduri ii disparusera de acasa mici sume de bani.De nenumarate ori am observat ca daca, la ~coaIa, i se dovede~te ca amintit, iti arunca 0 privire atat de pustie incat ai impresia ca te afli infata unui copil care prezinta 0 deficienta mintala.

Copilul a avut prilejul sa-~i vada mama plangiind la ~coala. A fostadmonestat cu tact, ca dupa aceea sa se intoarca in c1asa ~i sa facanazbatii care i-au amuzat pe toti elevii. Mama a fost pur ~i simpluingrozita ~i spunea ca sotul ei 11 va omori in Mtai pe cavil. Ampovatuit-o ca deocamdata sa nu-i spuna nimic sotului. A doua zi s-aprezentat tatal; sotia Ii povestise totul ~i acesta nu-i aplicase nici 0corectie copilului. Baiatul arunca responsabilitatea celorintamplate peunul mai in varsta decat el, care l-ar fi indemnat safure. Era yorba de

un Miat care nu frecventa ~coala publica, ci un curs privat.Dr. A: Am mai auzit lucruri de acest gen ~i trebuie sa spun ca

peste tot ~i intotdeauna e unul ~i acela~i cantec. Ca baiatul estedezordonat: asta inseamna, probabil, ca exista 0 persoana care umblape urmele lui ~iface ordine. La ~coa1alucreaza ~inu lucreaza. Este stilulde viata al unui copil rasfatat, cum ni se arata ~i din alte trasaturi decaracter. Ar trebui ca cineva sa se ocupe de el in mod specialla ~coaIa.In ceea ce prive~te faptul ca dore~te sa se faca mereu remarcat, ar fi utilsa ~tim indeosebi in ce moment ~i-a manifestat el naravul (furt).Aceasta, fara a se recurge la improvizatii.

De doi ani mama a abandonat casa, iar copilul se gase~te la bunica~ipare extrem de nemultumit. Se simte frustrat; ii lipsesc 0 multime dinlucrurile pe care i Ie of ere a mama. Identificam la el trasaturile decaracter ale cuiva care vrea sa se imbogateasca. Furtul este compensatiapentru ceea ce a pierdut.Trebuie sa tinem seama de faptul - recunoscutchiar de Miat - ca s-a aflat sub influenta unui Miat mai in varsta. Nuexista delincvent sau criminal care sa nu incerce sa se scuze, pentru ca

faradelegea sa sa apara intr-o lumina mai buna. Faptul ne demonstreazaca Miatul ~tie prea bine ca s-a indepartat de societate, de sentimentulcomuniunii sociale. A furat pentru ca voia sa lase impresia ca estematur. Nu a gasit, dupa mintea lui, alta cale. Era obi~nuit cu mama sa ~ise afla intr-o situatie grea. Bunica sa nu are fata de dansul aceea~iatitudine ca mama. E mai aspra. EI lupta cu batrana. Intre ei semanifesta 0 tensiune plina de ostilitate. Un astfel de copil, obi~nuit sa

93

ALFRED ADLER

se bizuie pe altii, se simte ca intr-o capcana. Stilul sau de viata este

de-acum fixat ~i el cauta mereu 0 fiinta care sa-i dea sentimentul ca se

ocupa de dansul. Este ceea ce ii lipse~te. Tocmai din momentul cand a

simtit aceasta lipsa, cred eu, a inceput sa fure.Ce l-ar fi putut impiedica pe copil sa se apuce de furat? Ocuparea

unui loc onorabilla ~coala. Lucrufoarte greu de realizat in cazul

copiilor rasfatati. Daca un astfel de copil i~i propune sa obtina totul, cala mama acasa, atunci avem de-a face cu un mod inteligent de a

proceda; baiatul nu este un prosHinac.In ochii institutoarei, el este dezonorat. S-a obi~nuit sa creasca

intr-un climat de calda simpatie. S-a reu~it lini~tirea tatalui ~i baiatul

crede ca prin aceasta totul a reintrat in ordine. Fiecarei privatiuni ~ifiecarei frustrari elle va raspunde prin noi tentative de a se imbogati.

Nu cred ca baiatul a inceput sa fure abia de doi ani, ci mult mai demuIt.Ce 0 fi facut el cu Mnutii lui tainuiti? Pesemne ca ~i-a cumparat

niscaiva zaharicale. (lnstitutoarea: ~i-a cumparat un camaciar.) Cum de

i-a venit ideea sa sustinaca un altull-aindemnat la rele? Cum am putea

~tidaca, intr-adevar, unul mai mare I-a indepartat de calea cea buna? Artrebui sa 0 intreMm pe mama, daca nu cumva ea I-a pus in garda,zicandu-i: "Nu te inhaita cu Miatul acela, ca te-ar putea duce pe carari

gre~ite" . Sau poate ca exista cu adevarat un Miat mai in varsta, care a

~tiut sa-l atraga de partea sa. Daca de catva timp are bani asupra-i, estede crezut ca are un alt scop. Poate ca voia sa-~i creeze un suport

material, un fond. Despre lucrul acesta trebuie stat de yorba cu mama.

Se impune sa cunoa~tem ~ialte manifestari ale Miatului, din acelea pecare Ie observam indeosebi la copiii rasfatati. Poate ca este fricos ~inu

poate sta singur , a~aincat este de inteles sa se insoteasca cu un Miat maiin varsta. Lucrul acesta nu este absolut obligatoriu, dar putem trage

concluziile noastre. Poate ca noaptea tipa in somn. Ceea ce mama ne-ar

putea confirma sau infirma, dupa cum ne-ar putea spune daca ~i maiinainte copilul nu-~i manifestase tendinta de a-~i insu~i ceea ce nu-i

apartine. Am avea nevoie, de asemenea, sa ne spuna ca nu prea ilintereseaza ceilalti ~i ca felul de a avea legaturi cu ei nu este laudabil.

Nu este in stare sa-~i faca prieteni; daca se joaca cu ceilalti, vrea sa aiMintotdeauna primul rol; are tendinta de a frecventa fie copii mai mici,fie mai mari decat dansul. La copiii unici se intalne~te adesea predilectia

94


pentru persoane mai in varsta, deoarece ace~ti copii au trait mereu inmijlocul unar oameni mai in etate.

Trebuie sa ne punem in acord asupra modului de influentare amamei. De asemenea, trebuie sa-l determinam pe copil sa faca progresela invatatura ~isa-i stimulam curajul. Este necesar ca el sa aiba sperantade a putea juca aici un rol ~i de a se face remarcat. V-a~ sfatui sa vaexersati in ceea ce eu a~ numi raza de actiunel. La cop iii-problemaaceastaeste intotdeauna redusa. Un astfel de copil nu are 0 larga sferade actiune. Trebuie sa incercam sa i-o largim, ceea ce nu este cu putintadecat daca ii dam mai muIt curaj ~i daca el insu~i este incredintat cii sepoate face util. Tocmai aceasta ii va da posibilitatea sa-~i modifice inintregime raza de actiune, sa 0 amplifice. In sfera atat de restransa incare se gase~te in prezent nu-i ramane altceva de facut decat sa seimbogateascii in secret~i sa recurga la minciuna ca sa nu scada inpropria sa stima ~i atitudine.

lnstitutoarea: Nu are note rele decat la scris ~i la ortografie, insanu totdeauna. La ~coala e iubit, nu este ostracizat. Cu siguranta cacolegii nu-I detesta. Nu a repetat niciodata clasa. Este un elev lent, darinvata destuI de bine.

Dr. A: Trebuie ~tiut de ce elevul nu este multumit de ~coala. Unadin principalele cauze trebuie sa fie faptul ca vrea sa constituie mereucentrul atractiei. Un astfel de copil reu~e~te lucrul acesta fie facand-ope clovnul, fie tratandu-i pe ceilalti cu bunavointa. In ambele cazuri in

cauza se afla propria-Ie persoana. Baiatul nostru incearca cu ~ireteniesa obtina tot ceea ce vrea. Cauta ca prin farmecul sau sa obtina tot ceeace i se pare dezirabil ~i s-a antrenat in acest sens din prima copilarie,favorizat de atitudinea mamei sale, care I-a rasfatat intotdeauna.

Undiriginte: Am avut un elev care a ajuns sa fure. L-am surprins .pe cand era pe cale sa-i fure altuia 50 de creitari. Mi-a declarat ca ceilalticopii aveau totul ~idi el nu avea nimie. Tatal sau, sarac, nu-i dactea nicio letcaie. EI ar fi vrut sa aiM de toate, ca ~i ceilalti copii. I-am daruitvreo cateva zeci de creitari, ca sa-~i poata cumpara ~i el ceva. Amrepetat de mai muIte ori acest gest ~i, de atunci, nieiodata nu am maiauzit ca acest copil sa fi furat ceva.

Dr. A: Nu dispunem de reguli spre a optirniza un copil. Masurilepe care Ie luam actioneaza diferit asupra fieciirui copil. Nu se poate saapliciim una ~iaceea~i masura la cazuri diferite. In afara de posesia celor

95

j

ALFRED ADLER

20-30 de creitari, copilul respectiv simte renascand in el un sentimentde solidaritate, care 11fortifica moral. Nu m-a~ mira ca cineva sa-mispuna: I-am blitut ~i din acel moment nu a mai furat. Lucrurile acesteasunt prea complexe ca sa Ie putem judeca in mod simplist. Ceea ceincercam sa facem inainte de toate este sa intelegem copilul.Respectivul copil traie~te cu ideea ca el are un drept asupra a tot ceeace exista, iar asta i se cuvine imediat ~i rara efort. Este 0 eroare pe carenoi incercam sa 0 facem inteleasa, iar prin aceasta intelegere 0 facemsa dispara.

lnstitutoarea: Situatia familiala a copilului este buna.Dr. A: Gasiti, in general, la dumneavoastra in ~coala, copii sliraci

in clasele cu un ritm mai lent de invatare, ~icopii cu 0 situatie materialamai buna in c1asele unde procesul de invatamant este mai rapid?

lnstitutoarea da un raspuns afirmativ.Dr. A: Daca priviti lucrurile mai indeaproape, nu yeti gasi nici un

singur om care sa nu fi furat ceva in viata lui: fructe, dulciuri, ni~tebagatele etc. In cercetlirile mele am intalnit faptul aproape intotdeauna.

(Catre parinti): A~ dori sa stau de yorba cu acest bliiat. Este cuputinta sa-l dezbliram de apucaturile lui. Dintr-un anumit punct devedere, el mi se pare un copil deosebit. Nu v-a trecut prin minte ca are

nevoie de tandrete? Va da mereu de furca cu elite ceva, spre a putea fiimpreuna cu voi. El aude mereu ca nu ~tiu cine face nu ~tiu ce pentrudansul. Ayeti greutati cu elin ceea ce prive~te alimentatia?

(Mama spune ca mai de mult facea nazuri, dar ca acum manancacum trebuie.)

Dr. A: A fost bolnav? A urinat noaptea in pat?Mama: Are mereu 0 mina de om acrit, pentru ca mereu sufera de

stomac.

Dr. A: Este fricos? ti este teama sa ramana singur? A frecventatgrlidinita de copii? Ce rolii place sajoace? Are prieteni?

TaW: Habar n-avem. Nu-i fricos. Pone, insa, intrebliri proste~ti.tntreabli: "Mama, asta ce este? Dar aia ce este?" ~tie prea bine desprece este yorba, dar pur ~i simplu vrea s-o sadie pe maica-sa.

Dr. A: Cum i~i face temele? Le face singur, ori are nevoie deajutor?

TaW: Daca cineva ii sta in spate, totul merge de minune. Preferasocietatea oamenilor care se poarta binevoitor cu dansul.

96


Dr. A: ~tie sa inoate? Are vise anxioase? Nu este superstitios? ti

place gimnastica?Tatal: Are 0 enorma admiratie pentru natatie; 0 data insa s-a

speriat ~i de atunci nu mai vrea sa inoate. ti place mult gimnastica ~iinanul din urma a facut in mod regulat gimnastica. Nu are co~maruri ~inueste anxios. Are intrucatva frica de mine, pentru ca sunt foarte nervos.

Dr. A: Fiti amabil eu dansul, plimbati-va cu el, fara sotiadumneavoastra, pentru a putea lega prietenie ~i a face cu ajutoruldragostei ~i al prieteniei ceea ce vreti sa faceti, nu cu ajutorul fricii... Inceea ce prive~te dificultatile intampinate la scris ~i ortografie, aticercetat daca nu cumva este stangaci? S-a nascut, poate, stangaci?

(Parintii nu ~tiu sa fie stangaci. Se constata ca mama estestangace.)

Mama: Se mai plange de faptul ca fiul ei a refuzat sa-l tradeze peacela care I-a indemnat sa fure ~ica i-a dat un nume fictiv.

Dr. A: Nu se aduna ~icu aW copii? Cum se imbraca? Cum W facetoaleta? Cum se piaptana?

Tata1: A avut un prieten mai inainte, cu care se intalnea, dar amurit.

Mama: Cand se imbraca, trebuie sa-i tot dau ghes, pana sa fie

gata.Dr. A: Nu e nevoie sa i se dea mereu ghes; problema este mai ales

aceea de a-I face independent, treptat ~i cu blandete. Daca doriti, a~fibucuros sa incerc sa-l influentez. Merge cu drag la ~coaHi? Spune el cevrea sa fie mai tarziu? Este vanitos? In ce pozitie doarme? t~i roade

unghiile? Se scobe~te in nas?(Parintii relateaza ca e peste masudi de vanitos, ca ar vrea sa se

faca tamplar, ca uneori i~i roade unghiile ~i ca, incolo, nu au mairemarcat nimic deosebit la el. La ~coala merge cu drag.J

Dr. A: Faceti-l mai independent, ca sa dovedeasca un mai mareinteres pentru ~coala ~i sa-~i d~tige acolo 0 anumita pozitie. Asta 11vaferi de pa~i gre~iti. Nu-l amenintati ~i nu-i mai vorbiti de abaterea lui.Este curios sa vedem ca acest baiat, care sufera de stomac, ~i-a

cumparat salam. Nu-i mai faceti repro~uri ~i incercati sa 11facetiindependent. Avem aici imaginea pura a unui copil rasflitat, puritateaimaginii acesteia fiind voalata de faptul ca baiatul a fost instruit invederea libertatii. Exista 0 mare deosebire intre un copilin permanenta

supravegheat ~i acela obi~nuit sa traiasca singur.<,

97

ALFRED ADLER

(Intre timp a intrat copilul ~i doctorul i se adreseaza acestuia): -Ce vrei tu sa faci cand vei fi mare?

Copilul: Vreau sa ma fac tamplar.Dr. A: ~i ce vrei sa faci cand vei fi tamplar?Copilul: Sa trag la rindea.Dr. A: Cati prieteni ai?Copilul: Trei.

Dr. A: ~i cu ce se ocupa ei?Copilul: Fura.

Dr. A: Eu le-a~ spune: "Ce se va alege din voi, daca va tineti derele?". Iti place sa-i urmezi I'n ceea ce fac?

Copilul: Nu.

Dr. A: De ce te la~i tarat de ace~ti baieti? Mi se pare ca tu credeai

ca nimeni nu va observa ca ai furat ~i ca I'n felul acesta puteai sa-ticumperi ceva. Ti-e frica? E~ti curajos, a~a ca trebuie sa ai curaj ~i la~coala. E~ti de-acum baiat mare, trebuie sa faci tu in~uti totul; ~tii sa teI'mbraci singur, sau sa te speli, ori trebuie sa te ajute mama? Vrei sa-idai de lucru I'nplus. Intrucat ~tii de-acum sa faci tu I'nsuti totul, nu mai

a~tepta sa te ajute mama. Cum merge la scris? Fa un efort I'nplus ~i0 samearga mai bine. (Copilul este ~i el stangaci, ca ~i mama.) Sa nu crezica au putut altii sa te faca sa furi; asta-i 0 prostie. Nu trebuie sa te iei

dupa altii. Dupa 0 luna te rog sa-mi spui dadi faci totul singur, daca aiprogresat la scris ~idaca te mai la~i tarat de altii. (Copilul iese.) Copiiistangaci au impresia ca nu sunt capabili sa rezolve problemele a~a cumIe rezolva ceilalti. Ei se straduiesc sa lucreze cu mana dreapta ~i candvad ca nu prea merge I'~iI'nchipuie ca la ei lucrurile vor ie~i totdeauna

pe de-a-ndoaselea. Copilul stangaci poate fi identificat dupa 0 multimede semne. Cand un copil are dificuItati la citit, scris etc., trebuie sa ne

gandim ca avem probabil de-a face cu un stangaci. In majoritatea

cazurilor jumatatea stanga a fetei este mai bine dezvoltata decat dreapta.Numero~i stangaci prezinta dificultati la scris ~i multi dintre dan~iirenunta sa mai progreseze, scriind toata viata ilizibil. Altii, dimpotriva,I'~idau toata silinta ~i reu~esc sa aiM 0 caligrafie ca de dreptaci. Suntcei care ~i-au biruit inferioritatea ~i care, I'ngenere, au dobaudit marea

aptitudine de a triumfa asupra greutatilor; ace~tia devin arti~ti etc. Dacavedeti 0 scriere foarte frumoasa la unul care scrie cu mana dreapta,trebuie sa va ganditi ca poate el a fost stangaci. Avem in ora~2un numar

98


de aproximativ 35-50 la suta stangaci. Poate ca ei nu 0 ~tiu, darconsecintele Ie sufera. Veti gasi un foarte mare numar de copii stangaciatat printre cei mai buni, cat ~i printre cei mai rai oameni, la naturileproblematice, I'ncepand cu arti~tii ~i terminand cu copiii-problema.

In cazul nostru, copilul este bolnavicios, rasfatat de mama sa,bruscat de tata, ceea ce 11face sa se refugieze ~i mai mult langa mama.

Tatal ar trebui sa se puna de acord cu ea I'n ceea ce prive~te educatia

copilului. Recent a aparut 0 situatie pentru care el nu era pregatit. E dusla bunica sa, cu care nu se poate I'ntelege. Ea este domica de lini~te. La

~coala baiatul merge bine, dar, cu toate acestea, evadeaza. Progreseazala invatatura, pentru ca poate s-o faca. Cauta 0 compensatie:stinghere~te procesul de invatamant ~iI'i amuza pe copii. Aceasta nu-ieste de ajuns ~iare chef sa fure. Sa admitem ca s-a Iasat antrenat; dar dece nu s-a Iasat antrenat sa-~i I'mbunatateasca de pilda caligrafia? Are

impresia ca nu este tratat cu aceea~i caldura sufleteasca cu care fuseseobi~nuit odinioara. Poate ca I'n prezent se gase~te I'ntr-o situatie maibuna, dar ~i-a pierdut curajul. Poate ca anterior nu a fost primit la ~coalaatat de amabil ca astazi. Trebuie sa ne intrebam daca nu are nevoie de

I'ncurajare. Nu trebuie sa il zorim, ci sa a~teptam:sa-i dam rag azulnecesar. Poate ca ar trebui sa-i spunem: "Vad ca totul va merge bine!Constat ca tu vei fi din nou printre cei mai buni elevi". El a doritdintotdeauna ca institutoarea sa se ocupe de dansul. Daca s-ar mai purta

inca 0 data a~a cum nu se cuvine, i-a~ spune: "Nu merita sa te ostenqti,noi toti ne yom ocupa de tine". Asemenea afirmatie ar putea sa-limpresioneze. Modull'n care urmeaza sa fie pronuntatii, depinde deindividualitatea fiecaruia. In ceea ce ma prive~te, poate ca a~face-o cu

o nuanta de umor.

NOTE

1 Sublinierea traducatorului.

2 Referire la Viena. (Nota trad.)

99

VII. CAND PRA.SLEA

E DESClJRAJAT

"Emil are 14 ani".

Este varsta pubertatii. Cunoa~tem cii aceasta problema a fosttratata in diferite moduri, de la autor la autor. Unii au fost in stare sa

presupuna ca la aceasta varsta copilul este posedat de diavol sau

intoxicat de vreo otrava endocrina. Astazi, insa, ~tim ca nimic nu s-ar

putea manifesta fara ca in prealabil sa fi preexistat sub forma latenta.

Capital este faptul ca in momentul pubertatii copilul are tendinta de ademonstra ca este un adult, ca nu mai este copil. Daca ma straduiesc sa

dovedesc cii nu mai sunt un copil, voi depa~i totdeauna masura, voi face

gesturi exagerate ~ivoi incerca, prin toate mijloacele, sa-i imit pe adultiin toate manifestarile lor. Supozitia psihologilor (care nu sunt medici),potrivit ciireia glandele genitale nu se dezvolta decat concomitent cupubertatea, nu poate fi admisa.

"Este mezinul dintre alJi cinci copii, in varsta de la 26 piina la 17ani. tn ~coala primara a fost totdeauna printre primii, insa, de la intrarea

sa in liceu, prezinta 0 relaxare ~i riscii sa fie exmatriculat din ~coala".

Eforturile mezinului, atilt timp cat se afla intr-o situatie agreabila,

sunt incununate de succes, dar daca situatia se schimbii, bagam de

seama ca el nu a fost suficient de pregatit pentru aceasta. El nu se poateadapta decat cu conditia de a fi primul dintre cei din frunte.

"A trebuit sa repete c1asa ~i de atunci nu progreseaza decat cumulta greutate" .

100


Fara indoialii cii tulburarile au inceput mai devreme, anume lainceputul intrarii in liceu. Nu suporta noua situatie. Liceul arepropriile-i exigente. Alti profesori, care inca nu-l cunosc pe acest vechifaraon, nu-l trateaza cu indestula afectiune; el este ofens at ~i surghiunitpe ultimul plan. La ~coala primara situatia sa era u~oara, era bine vazut,iar acum se love~te de dificultati ~i nu mai progreseaza.

"Spune cii ~coala nu-i mai place, intrudit ii aduce mai multenecazuri decat bucurii".

Cu toate ca exprimate altfel, acestea inseamna pentru noi acela~ilucru: el nu se simte in apele lui decat dacii traie~te 0 anumita satisfactie~i daca poate fi primul.

"Liceul i se pare cu totul detestabil de cand unul dintre vechiicolegi de la ~coala primara, care nu inregistrase succese deosebite,reu~ise sa nu repete c1asa, devansandu-l astfel cu un an".

Mezinul nu suporta ca un altul sa i-o ia inainte. El a parcurs undrum lung pana cand i-a depa~it pe ceilalti ~i a luptat cu multedificultati.

"Se plange de tratamentul diu pe care 11 suporta la ~coala,aruncand cea mai mare parte a acestei gre~eli pe dirigintele sau care, pecat s-ar parea, ii face, prin rautatea sa, viata grea".

Deci este de ajuns sa nu-l rasfeti, pentru ca el sa-~i manifestedeodata indispozitia.

"Mama ne spune cii, incepand de la intrarea la liceu, s-a schimbatin toate privintele, in dezavantajul sau".

Prima intrebare pe care ne-o punem intotdeauna este urmatoarea:in ce situatii a dat el expresie plangerilor ~i in ce imprejurari s-aumanifestat neajunsurile sale?

Liceul poate fi considerat drept un test. Faptul ca din momentulintrarii la liceu el s-a transformat, este un indiciu cii nu a fost bine

pregatit pentru aceasta situatie.A doua intrebare este: cum se explica faptul cii biiiatul prezinta 0

pregatire insuficienta? ~tim cii este yorba de un mezin ~ica, in general,

acesta este rasfiitat. Trebuie, deci, in examenul pe care 11intreprindem,sa cautam sa confirmam di avem de-a face in chip efectiv cu un copilrasfatat.

"EI este nervos, iritabil..."

Ca oricine, se simte jenat ~i intr-o situatie care 11cople~e~te.

101

ALFRED ADLER

" ... foarte neastamparat ~i, in general, neascultator" .

Acum intelegem de ce conduita sa acasa este atilt de rea. Atatavreme cat un individ va cunoa~te intrucatva succesul ~i va inregistra

reu~ite, lucrul acesta se va repercuta ~iin alte domenii. Daca baiatul ar

avea reu~ite la ~coala, ele s-ar face remarcate ~i acasa. Putem comparacomportamentul sau cu acela al unui slujba~ subaltern care este

confruntat cu nemultumiri la serviciu, unde se afla expus criticilor ~i

injuriilor ~i care, 'intors dupa aceea acasa, se cearta cu nevasta ~icopiii.

Copilul ar vrea sa ocupe, cel putin acasa la el, po ziti a cea mai inalta.

Faptul acesta se exprima 'in neascultarea sa."Potrivit informatiilor furnizate de mama, el este bun, ~tie sa i~i

cucereasca anturajul prin amabilitatea ~i tandretea lui".

Veti intalni adesea copn rasfatati foarte priceputi sa-i ca~tige pealtii ~i sa-~i atraga afectiunea din parte a lor.

"EI face totul pentru mama sa, dnd 0 vede ca plange sau casufera".

Fiind distribuitor de tandrete, ~i-a ~i atins scopul, anumetiranizarea ~i dominarea mamei sale. De acum incolo el 'i~i po ate

demonstra tandretea. ~i aici avem de-a face cu un mod inteligent de a

actiona. Daca s-ar comporta cu duritate, poate ca ar fi pus in pensiune,pentru ca familia sa nu mai aiba de suferit din aceasta cauza; duritatea

adaugandu-se slabului sau randament ~colar, el ar pierde partida.

Constatam ca baiatul acesta mai nutre~te 0 anumita speranta, pentm ca

altfel nu ~i-ar manifesta bunatatea, tandretea. Pentru dansul se impunesa pastreze favoarea mamei ~i sa gaseasca un ajutor in ea. Bunatatea sa

nu 0 socotim 0 virtute, ci un subterfugiu reu~it, ca sa nu intinda coarda

peste masura.

"Tatal a parasit domiciliul conjugal de trei ani".Probabil ca aceasta imprejurare a determinat schimbarea in

atitudinea sa la ~coala. Plecarea tatiHui a putut sa coincida cu perioada

pregatitoare pentru intrarea la liceu, plecare care trebuie sa-l fi

impresionat adanc. Poate ca a vrut sa pIece 'impreuna cu tataI, poate ca

acesta este momentul 'in care a inceput noua situatie, tatal pe care il

iubea (de~i reprezenta atunci ~i el 0 bariera pentru copil) era de-acumabsent; ar voi, a~adar, sa joace rolul "marelui Domn" .

"Dupa opinia mamei, lipse~te din casa 0 mana forte".

102


lata 0 informatie pretioasa referitoare la stilul de viata al mamei:

ea traie~te cu convingerea ca, in situatia sa, 0 femeie este mult mai slaM

~ica doar un barbat ar putea ajunge la 0 solutie. Daca mi-a~ permite sasustin aici ca mama exprima sentimentul ei de inferioritate nu numai

prin aceasta, ci ~i faptul ca subantelege: "sunt prea slaM, nu a~ izbuti" ,multi nu ar 'intelege-o pornind de la simpla refleqie: "lipse~te 0 manaforte pentru Miat". Mama nu poate sa faca altceva decat sa-~i aratesuferinta.

"Ea sustine ca nu 0 poate scoate la capat cu acest baiat"."De zece luni el doarme in camera mamei".Po ate ca este un rezultat dobandit de el sau poate, dimpotriva,

mama are nevoie de prezenta lui. Oricum, faptul demonstreaza un

ata~ament puternic, insa excesiv, daca luam in considerare ca baiatulare deja 14 ani.

"Trebuie totdeauna sa insi~ti pentru ca el sa se a~eze la mas a" .Unul din semnele obi~nuite la copiii rasfatati este ca ei fac mofturi

in ceea ce prive~te mancarea."EI nu urmeaza, in general, sfaturile care i se dau. Intarzie in pat

pana la ora noua ~iajunge cu 'intarziere la ~coala".Motivul este acela ca se gase~te la 0 mare "distanta" de ~coala.

Daca un copil intarzie la ~coara, avem in aceasta indiciul ca raporturile

sale cu ~coala sunt departe de a fi bune."In asemenea caz el nu se atinge de micul dejun ~i readuce acasa

adesea gust area pusa in ghiozdan".Acesta este punctul sensibil al mamei, iar copilul, care I-a

descoperit cu foarte mare exactitate, 0 tortureaza prin atitudinea lui.Mama a insistat prea mult asupra importantei hranei, a supraevaluat-o,dezvaIuindu-~i ea insa~i punctul sensibil, pe care copilul il "exploa-teaza".

"Daca ar fi s-o credem pe mama, copilul nu prea minte, mai alesin chestiuni de bani".

Mama nu exprima 0 opinie foarte clara, dat fiind faptul ca, totu~i,este yorba de minciuni ..

,,Ambitia lui pare sa vizeze alte domenii".Se confirma aici ceea ce cred ca am descoperit intr-un pasaj

anterior. Copilul ar vrea, cu orice chip, sa fie primul; el nu-~i pierde

speranta in aceasta privinta ~icauta mijlocul de a-~i atinge scopu!.

103

ALFRED ADLER

"El este prim-solist in corul unui mare templu" .

Constatam, prin urmare, ca a reu~it sa fie primul. Se pune acumintrebarea: de ce nu este multumit? (Sa notam ca are un frate care este

excelent cantaret ~icare da concerte.) Probabil ca faptul di a izbutit sa

fie prim-solist in corul unui templu nu il satisface. Ambitia sa este mai

mare. Poate ca vrea sa ajunga ~imai sus. Ar trebui sa i se dea 0 ~ansa ~i

in alte domenii. In aceste conditii s-ar putea sa se comporte corect ~i la~coala. Important este ca nu ~i-a pierdut speranta ~ica el continua cursa.

Daca ~i-ar pierde complet curajul, ne-am putea a~tepta din parte-i la celemai rele lucruri. Ar putea deveni criminal sau sa se cufunde in nevroza.

Daca consimtim sa aprofundam problema, servindu-ne de informatiilede care dispunem pana in prezent, ne yom gasi intr-o situatie relativ

dificila. Nu vedem nici un semn care sa ne permita sa presupunem ca

acest copil ezita in vreun fel. Nu-l gasim agresiv, deci mai probabil este

ca nu va deveni un nevrotic. Daca ar fi fost mai activ, daca, pe deasupra,ar prezenta tendinta de a-i vatama pe ceilalti, de a da din coate mai

agresiv, am putea presupune ca ar putea sa "lmbrati~eze" 0 cariera de

criminal. Faptul ca minte in chestiuni de bani nu este pentru noi 0informatie sufieienta in acest sens. Mai degraba am putea presupune ca,pierzandu-~i speranta, va.deveni un nevrotic.

"De catva timp se intereseaza mai ales de bicic1eta" .

Praslea! Faptul ca ~tie sa ruleze bine pe bicic1eta s-ar putea sa-lfaca sa creada ca mai tarziu va participa la curse cic1iste.

"Dorinta lui cea mai mare este acum sa aiba 0 bieic1eta. Potrivitinformatiilor furnizate de mama, el este cheltuitor".

Daca aceasta caracterizare se confirma, am putea gasi aici 0posibilitate de interpretare ~i sa tragem conc1uzia ca acest baiat ar fi

capabil sa comita furturi, in cazul in care ~i-ar pierde orice speranta."El dispune de 0 suma de bani destul de importanta" .Probabil ca afirmatia este exagerata.

"Are cativa prieteni care invata 1a 0 alti'i ~coa1i'i,dar pe care mamanu-i agreeaza".

Este interesant de observat ca i~i cauta prieteni nu acolo unde a

suferit e~ecuri, ci mai degraba acolo unde mai era inca in plinastralucire.

"A fost fericit in timpul unei ~ederi la tatal sau, in Anglia".

104


Acolo, desigur, conduita lui a fost din cele mai amabile ~ipoliticoase, deoarece se afla intr-o situatie care ii era pe plac ~i povara~colii nu-l mai apasa.

"Pesemne pentru ca nu mai trebuia sa frecventeze ~coala"."De un anumit timp ar fi mai putin dezordonat".(Ca urmare a unui tratament aplicat de dr. V.)Dezordinea este semnul copilului rasfatat.,,0 ancheta la ~coala ne arata ca intreaga familie este probabil

responsabila de neglijenta acestui copil. Cu totii zabovesc in pat panalaamiaza".

A~ dori sa va imparta~esc 0 observatie care mi se pare foarteimportanta. In epoca noastra, marcata de necesitatea tatalui de a munci

intens, ceea ce in cele mai multe cazuri face ~imama, sunt rare ocaziilede a strange randurile familiei; de aceea mi se pare deosebit deimportant, pentru viata ulterioara a copilului, ca intreaga familie sa segaseasca reunita dimineata, la ora 7, pentru micul dejun (tinand seamade orarul ~colilor noastre). Veti constata ca acolo unde lucrul acesta nuse face, apar in familie numeroase necazuri. Copiilor care, de la cea maifrageda varsta, nu au fost obi~nuiti sa se reuneasca in jurul meseifamiliale, Ie va lipsi baza unei veritabile educatii sociale. Este loculunde toata lumea ar trebui sa converseze Intr-o atmosfera de buna

dispozitie, de veselie, sa discute deschis, dar nu pe teme criticabile saupe tema slabelor randamente ~colare etc. Acestea trebuie abordate inalte momente. Yeti ~ti vreodata sa apreciati indeajuns avantajul de aavea reunita familia, la ora 7 dimineata, pentm mieul dejun? Dedouazeci de ani insist asupra acestui lucru. Raspunsul este adesea unsuras neincrezator, multi reufuzand sa creada in acest sfat. Am avuttotu~i posibilitatea sa constat ca anumite dificulti:iti nu au fost de gas itdecat acolo unde nu exista aceasta obi~nuinta.

Fire~te ca acela care zace toata dimineata in pat, seara nu va puteaadormi, lipsindu -i oboseala naturala de rigoare. Ciind auzim pe cate uniiplangandu-se de faptul ca seara copiii lor fug de acasa spre a-~i petrece

timpulla carciuma sau la cinematograf, Ie putem imputa circumstantaaratata mai sus. Cu ajutorul acestui obieei, pe cat de simplu, pe atat deu~or de realizat, s-ar putea preveni 0 multime de rele.

"Potrivit informatiilor furnizate de diriginte, intreaga familieminte ~i mi se pare indicat sa receptam informatiile care provin de la

105

ALFRED ADLER

aceasta cu 0 anumita neincredere, deoarece mama mi se pare ca, dinfanfaronada, nu spune adevarul..."

Daca tinem seama de cele spuse mai sus, nu gasim ca fanfaronadamamei este mare lucru. Este incontestabil faptul ca baiatul este

inteligent ~ica are 0 voce frumoasa; probabil ca acestea reprezinta multin ochii mamei, dar eu nu a~ vedea aici nici 0 fanfaronada.

"Deoarece toti profesorii sunt de acord ca baiatul este mincinos,neatent, puturos ~iprefacut" .

Caracterizarea este dura. Daca este sa admitem ca este exacta, ea

nu este mai putin 0 critica severa. Baiatul pare sa vada in toti profesoriisai ni~te du~mani. Particularitatile acestea reprezinta manifestari ostilecorespunzatoare unei lupte permanente.

"Dar ei toti au convingerea ca baiatul nu este prost ~i ca ar putea

raspunde exigentelor ~colii in cazul in care ar avea conditii mai bune;in prezent nu raspunde acestor exigente".

Atunci ciind baiatul acesta, care vrea sa se afle mereu in frunte, se

confrunta cu 0 situatie grea, nu poate face fata exigentelor ~colii. Gasimaici trasaturile de caracter ale luptatorului care se opune unei puteri

superioare."Numai la patru materii de studiu se arata insuficient pregatit:

matematica, istorie, geografie, religie".Este surprinzator ca el sa nu reu~easca in ceea ce prive~te religia,

dar poate di nu se inte1ege cu profesorul care 0 preda. Prezinta interesgradul in care a ramas in urma la invatatura. Cat prive~te matematica,veti constata, in genere, ca la aceasta materie au dificultati copiiirasfatati. E posibil, pe de alta parte, ca el sa fie pe picior de lupta cuprofesorul respectiv. Nu-mi pot explica dificultatile intampinate deacest copilla matematidi decat prin faptul ca, spre deosebire de altematerii, matematica face abstraqie de orice regula. Aceasta materielipsita de orice regula planeaza in spatiulliberl; trebuie sa ajungi la 0conc1uzie prin propria ta putere ~i prin combinatii. Adica un lucru decare sunt incapabili copiii rasfatati, pentru ca ei ar dori sa se sprijine peceva, sa aiM un suport. Acest suport l-ar putea eventual gasi in regulileunei limbi straine, dar nu in matematica, de unde ~i frecventele e~ecuriale acestor copii la materia respectiva.

Este probabil ca examinarea inteligentei, efectuata recent, saconfirme faptul.

106


"Examinarea inteligentei arata un coeficient in jurul a 100".In ceea ce ne prive~te, suntem convin~i ca baiatul este inteligent.

Se pune, in acest caz, intrebarea ce este de facut. Terapeutica decurgein mod automat din cele spuse mai sus. Trebuie apelat la cine va caresa-i ca~tige increderea. La cineva care, de asemenea, sa-l incurajeze ~isa-i amplifice interesul fata de colegii sai ~i fata de toate materiile deinvatamant. S-ar putea discuta deschis cu dansul, con~tientizand la elceea ce baiatul simte in mod obscur ca nu merge in comportamentulsau. Dupa un astfel de tratament baiatul i~i va reduce neindoielnic laminimum atitudinea sa eronata. S-ar putea, de asemenea, sa i se atragaatentia asupra faptului ca exista dificultati ~i ca trebuie sa te dovede~tiputernic in fata greutatilor pe care Ie intalne~ti. Nu va reu~i insa decatacel educator in care copilul are incredere. Probabil ca un prieten vareu~i mai bine in acest caz, deoarece bliiatulle va stima pe femei tot atatde putin ca pe propria-i mama; iar, pe de alta parte, ~tim ca el secomporta fata de tatal sau intr-un mod cu totul diferit, atitudinea sa fiind

agravata din momentul in care acesta din urma nu s-a mai putut ocupade copil. Fratele sau mai mare ar trebui sa-i ca~tige increderea, ar trebuisa-i inteleaga situatia in ansamblul ei, cu toate corelatiile. Ar trebui, faraa-I critica, sa-i propuna 0 noua viata, ~tergerea cu buretele a intreguluitrecut. Ar trebui sa-i faca explicita dorinta lui secreta de a devenicantaret. Ar trebui sa-l convinga ca ~i-a pierdut interesul pentru ~coalapentru ca a crezut ca nu va putea juca un rol in domeniul muzicii. Acestfrate mai mare ar trebui, de asemenea, sa Ie ceara profesorilor sa-iacorde baiatului un anumit ragaz; pentru ca, fie ~i daca el reu~e~te sa-lredreseze, rezultarul ar fi negativ in cazul in care baiatul ar primi 0 notaproasta. Slabul sau randament ~colar actual poate fi pus pe seamasentimentului de oprimare pe care 11traiqte in ~coala.

NOTE

1 Asertiune surprinzatoare, daca ne gandim ca Incepand cu cele patmoperatii fundamentale ale aritmeticii, cu "regula de trei compusa" ~icu "regulade trei simplli", matematica este guvemata de tot felul de reguli. Ce-i drept, insa,toate aceste reguli nu se sprijina pe procese vizibile In natura, nu au

"materialitatea" acestora, llisand impresia planarii in vid, in conventional. (Notatrad.)

107

VIII. DEBIL MINTAL SAD

COPIL- PROBLEMA?

Este extrem de important sa ne facem 0 idee prin noi in~ine asupraunui caz de copil greu educabil, mai inainte de a-I fi vazut pe copil sau

pe mama. Va voi expune istoricul unui caz ~iyeti vedea cum fac eforturisa trag conc1uzii pana ~idin cea mai insignifianta informatie:

"In toamna anului 1915, cand B. a venit la gradinita de cop ii, era

copilul cel mai neglijat ~i mai arierat ce s-ar putea imagina, atat dinpunct de vedere fizic, cat ~i intelectual".

Putem deduce de aici ca nimeni nu s-a ocupat de dansul. 0particularitate a dezvoltarii intelectuale este aceea ca trebuie ca un copilsa se gaseasca in chip necesar in relatie cu cineva care sa-i permitaexersarea spiritului.

"Este subalimentat, rau ingrijit, insuficient Imbracat, descult, cutoate ca suntem in toiul iernii".

Este yorba, pe cat se vede, de un copil provenit dintr-o familiefoarte saraca.

"A yea ~i 0 intarziere intelectuala foarte accentuata ~i abia dacaputea sa vorbeasca".

Dezvoltarea limbajului copilului nu poate avea loc decat inconditiile unui raport social. Daca Ii lipse~te acest raport, copilul nu-~ipoate dezvolta limbajul.

Se impune, de asemenea, sa ne punem intrebarea daca nu cumvacopilul este un deficient mintal. Nu este decat 0 ipoteza ~itrebuie sa necontinuam cercetarile cu prudenta, deoarece, emitand un astfel de

108


diagnostic, s-a terminat cu copilul. Este de neiertat sa nume~ti prostanacun copil care nu este a~a ceva.

"Cand s-a incercat sa se stea de yorba cu dansul, s-a ascuns ~i ainceput sa ude ~i sa se zvarcoleasca".

Daca cineva incearca sa se apropie de dansul, ia pozitie deaparare. Lasa impresia ca apartine celui de-al treilea tip de copii: ceinedoriti, nelegitimi sau infirmi. Se vede cat de colo ca W prive~tesemenii cu ostilitate.

"Este foarte la~..."o fiinta nu are curaj decat acolo unde se simte acasa.

"I-a atacat pe copii, luand seama ca sa nu fie ~i el atacat de catreace~tia ... La masa avea nevoie sa fie ajutat, a~teptand sa fie hranit" ...

Trebuie sa receptam cu rezerva aceste informatii. A~a sunt, ingeneral, copiii rasfatati, care prezinta dificultati in ceea ce prive~tehranirea. Dar este posibil ca ~i aici sa avem de-a face cu 0 atitudine de

ostilitate. Intr-adevar, este cu putinta ca cineva sa-~i dea osteneala sa-l

indoape pe un copil pe care nu-l iube~te, ca astfel sa termine mai repedecu el. A~a se face ca acesta nu invata sa manance.

"El insa adesea refuza hrana, cu toate ca era flamand" .

(:opilul acesta se poarta ca intr-o tara du~mana. Trebuie, Insa, sacercetam atent daca nu prezinta semne de deficienta mintala.

"De altfel, dupa 0 scena, de care cei dinjurul copilului nu au tinutnicicum seama, el s-a calmat ~i a infulecat cu lacomie mancarea" .

A~adar, nu statea chiar atat de rau cu mancatul.

"Este un copillegitim. A invatat foarte tarziu sa mearga ~i savorbeasca, dar pana acum nu a reu~it sa se exprime corect".

Ne explicam dificultatile in ceea ce prive~te limbajul. Cat despremers, este necesar sa ne gandim la dificultati organice. Poate ca ~iaparitia dintilor este In intarziere, ceea ce face parte din dispersareaparintilor, ~i fara indoiala ca exista in familie 0 persoana care se ocupade el. Poate 0 bunica, 0 matu~a, 0 sora mai mare, de care copilul puteadispune Intr-o anumita masura. In aceste conditii, am putea trageconc1uzia noastra, intelegand atitudinea sa la gradinita de copii. Dacaconceptia nu ni se confirma, 0 yom modifica cu draga inima.

" ... ~i se revolta impotriva lor la cea mai mica ocazie".Se pare ca membrii familiei nu I-au tratat cu prea mare duritate.

A se opune este un mijloc de lupta, iar in fata unui anturaj deosebit de

109

J

ALFRED ADLER

puternic un copil nu se revolta. Poate ca mai inainte se aflase intr-un

mediu in care era inconjurat de 0 anumita afeqiune, cum nu a fost cazul

ulterior. Trebuie sa avem unele puncte de plecare pentru a ne puteacontinua cercetarile.

"Lovea cu picioarele, se rostogolea pe jos, urla, apuca ~i trantea

tot ce ii ie~ea in cale".

Constatarea aceasta vine sa intareasca ipoteza unui anturaj

schimbat in defavoarea copilului. Probabil ca a avut loc 0 schimbare de

situatie. Cele presupuse de noi se confirma: mai intai razgaiat, dupa

aceea a fost neglijat, iar faptul acesta I-a adus in stare de salbaticie ~iostilitate.

J~i uda in mod constant a~ternutul".

Probabil ca vrea ca cineva sa se ocupe de persoana lui ~i ca are

tendinta sa se faca remarcat intr-un mod dezagreabil.

" ... ~i i~i roade unghiile"l.

Veti regasi acest obicei la copiii incapatiinati. Li se cere mereu sa

nu-~i roada unghiile, iar ei, continuand s-o faca, i~i arata prin aceastaopozitia.

"Lacomia lui era atat de mare incat la gustarea de dupa-amiaza

uneori se repezea ~i Ie lua copiilor ciite ceva din mana".

Nu are un sentiment de comuniune social a prea dezvoltat ~iacestfapt se manifesta ~iprin gesturile lui.

"A yea un rahitism foarte accentuat ~i0 mare ramanere in urma inceea ce prive~te dezvoltarea intelectuala".

Confirmare, deci, a presupunerilor noastre.

"Nici 0 urma de sociabilitate, a~a incat nu se intelegea cu nimeni".

Acest comportament corespunde atat tipului de copil rasfatat, cat

~i tipului de copil detestat."Chinuia animalele" .o astfel de manifestare este de asemenea comuna celor doua

tipuri de copii mentionate. Astfel de copii vor sa-~i demonstreze

puterea.

"Prindea mu~te ~i Ie strivea cu 0 bucurie aparte" .

II vedeti aici pe cel puternic in fa!a celui slab."V oia sa fie intotdeauna eel dintai" .

110


Opinia pe care am exprimat-o la inceput se adevere~te. Poate caanterior parintii sai s-au aflat intr-o situatie mai buna, ca apoi sa decada;din acel moment el a fost lipsit de dldura familiei, de afectiune.

"Preocuparea lui permanenta este sa comande, iar dad nu

reu~e~te, i~i pocne~te camarazii, rastoarna mesele ~i scaunele, setrante~te pe jos ~inu mai vrea sa ~tie de nimeni ~i de nimic" .

Trasaturi de caracter ale unui copil razgaiat, Care nu concepe sanu se afle mereu in centrul atentiei.

"In prezent frecventeaza cu placere griidinita de copii ~i i~i dasilinta sa aiba intotdeauna asupra sa batista pe cil[e i-am facut-o cadou".

Da semne de adaptare, cum ne-o ~iarata relatia amiabila stabilita

cu educatoarea de la griidinita. Constatam ca aceasta a ~tiut sa-i cii~tigeincrederea ~i sa reconstituie situatia agreabila in care copilul a fostrasfa!at. In mintea lui aceasta se traduce earn in felul urmator: "Iata-tein pliicuta situatie catre care tu tinzi dintotdeauna" . De acum incolotrebuie sa-i fie trezit interesul pentru alte lucruri, care I-au lasat recepana in prezent.

,,11 intereseaza tot ceea ce vede aieL Este fericit daca i se dau

ocupatii cat de multe; de pilda sa hraneasca 0 pasare, sa ude florile, samature, sa-i ajute pe cei mai mici deciit el sa se incalte ~i a~a maideparte".

Supozitia noastra, potrivit careia ne-am fi putut afla in fata unuicaz de deficienta mentalii incepe sa se c1atine. Copilul este adaptabil,s-a imprietenit cu educatoarea ~ise comporta cu bun-simt. Diagnosticulde deficienta mentala mi se pare insuficient motivat ~i nu merita sa fieretinut.

"Situatia lui familiala este cat se poate de trista. Tatal sau a murit

de tuberculoza; mama, muncitoare, nu se preocupa de educa!ia lui".Cine 1-0 fi rasfatat? Poate tatal sau, inainte de a muri?

"Mama baiatului a vandut lucrurile pe care i Ie diidusem paltona~ul de iarna, incal!arile etc. - ~ini I-a trimis din nou in zdrente".

Imaginati-va situatia acestui copil detestat, crescut intr-o

atmosfera lipsita de dragoste ~ide caldura (in intelesul aproape propriual cuvantului, dat fiind faptul ca i-a vandut paltona~ul de iarna).

"Este mezinul; ceilalti copii sunt in viirsta de 10, 15 ~i 19 ani".lata ceea ce ne permite sa presupunem ca poate unul dintre ace~ti

copii s-a ocupat in mod special de mezin. Pentru ca, in ceea ce prive~te

111

j

ALFRED ADLER

dezvoltarea copilului, suntem obligati sa tinem seama de faptul ca eleste cel mai mic. Daca avem in vedere faptul ca a fost rasfatat, este certca, in calitatea lui de mezin, dispunea de 0 anumita putere. Are treiinainta~i ~i vrea sa-i imite. Dar nu vrea ca ei sa dispuna de mai multaputere decat dansul, ci el sa fie acela care se afla in frunte, mai cevadecat oricare din fratii sai.

"Adesea plange, dar numai cand i~i manifesta opozitia sau cand11 apuca furia".

Plansul este 0 arma deosebit de eficace. Atunci cand copiiiobserva di prin plans nu ne impresioneaza, se opresc. Baiatul nostru sesluje~te de plans pentru a se pune In valoare. Un cuplu de surdomutiavea un baiat care auzea ~i vorbea bine. Cand se lovea, plangea fara ascoate nici cel mai mic zgomot. Lacrimile ii curgeau pe obraji, darintr-omutenie totala. Intelegem foarte bine lucrul acesta, intrudit copilul ~tiaca zgomotul nu avea nici un efort asupra parintilor sai. Identificam ~iaici amprenta lasata de anturajul in care se dezvolta copilul.

"Jocurile lui preferate sunt gimnastica ~iconstructiile".Este probabil ca acest copil sa nu fie nici atat de neindemanatic ~i

nici inapoiat mintal."Basmele lui preferate sunt «Spiridu~u1» ~i «Frumoasa din

padurea adormita».A incerca sa tragi invataminte din basmele de acest fel este a-ti

pune serios mintea la contributie. In cel dintai este vorba de un vicle~ugdejucat printr-un alt vicle~ug. Cat despre preferinta fata de "Frumoasadin padurea adormita", ea ni se pare semnificativa. Fara indoiala cabaiatului ii place basmul acesta intrucat exprima intrucatva speranta dea-~i asigura succesul printr-un act de exp-aordinar curaj. Cred ca materiaacestor basme trebuie profund explorata, spre a se stabili ce elemente iiimpresioneaza in mod deosebit pe copii. Cunoscandu-l mai bine pebaiatul nostru, am putea intelege mai exact de ce ii plac lui indeosebiaceste doua basme.

"Ziua in amiaza mare el viseaza".Daca prin aceasta trebuie sa inteleg ca el se lasa prada reveriilor,

faptul ne aminte~te de "Frumoasa din padurea adormita" care, ~i ea,doarme. Cum sa gasim noi un fir conducator, care sa ne ajute sa-lintelegem mai In profunzime pe acest copil?

"Cu catva timp in urma el adormea din cauza sUibiciunii fizice,ceea ce ne facea sa ne temem ca intr -0 zi nu se va mai trezi" .

112


Poate ca acea slabiciune era in legatura cu ideea din "Frumoasadin padurea adormita". Am motive sa cred ca un astfel de copil este Tllai

interesat decat altii de somn, dat fiind ca 11 pasioneaza basmulla carene-am referit.

"Pe cat se pare, copilul acesta a fost martirizat".Pesemne ca mama copilului nu fusese zgarcita cu bataile."Peste tot se simte respins ~icauta sa atraga atentia celorlalti" .Aceasta trasatura nu este proprie copilului martirizat care fuge de

ceilalti ~i cauta totdeauna sa se eschiveze. In cazul de fata avem de-aface cu un copil rasfatat, care vrea sa capteze mereu atentia anturajului.

"Laudele sunt pentru el totul. Cand i se spune: «Ei bine, B., tu e~tiun baiat comsecade!», ochii Ii stralucesc ~i,pentru moment, totul mergebine".

Caracter de copil rasfatat. Intr-o asemenea situatie, el este inelementullui: este scopul vietii sale, al stradaniilor lui.

"Daca incepe un lucru, 11 duce pana la capllt, iar daca e laudat, efericit sa faca inca pe atat".

lata calea pe care 11 puteti mobiliza pe baiatul acesta. Dacalucreaza, este in primul rand pentru ca in felul acesta este pus in situatiade a fi laudat ~i iubit. Trebuie de folosit aceasta situatie ~i sa continuamsa-l facem sa inteleaga ca este bine sa se faca util, dar abtinandu-ne dea-i adresa imediat laude. Este suficient sa-i spunem: daca procedezi a~a,~inu altfel, va fi cat se poate de bine.

"Se comporta ca un pu~tiulica de doi ani, ba chiar 0 face pebebelu~ul ~ipe prostul, numai ca sa fie mangaiat ~i rasfatat".

Veti vedea nu rareori copii razgaiati ~i chiar ~i adulti care secomporta ca ni~te copila~i, mimand pelticia copiilor mici. Ei regretaacea stare din trecut ~i ar dori sa revina la ea, simtindu-se atunci la felde bine ca in paradis. Probabil ca rasfatul baiatului dateaza din perioadain care el a fost bolnav. In cursul unei boli survin stari grave cand nu sepoate sa nu-l dezmierzi pe copil. De aici se trage nevoia lui de a fimangaiat, de a se face laudat ~i iubit. Se comporta in consecinta, darfara a fi con~tient de aceasta. A~adar, explicandu-i cum stau lucrurile,am putea obtine totul de la dansul.

"V orbe~te foarte prost. Este bine conformat, dar din cand in candsufera de urechi".

Probabil ca este yorba de 0 otita a urechii medii, nevindecata

complet. Dadi nu a fost atins in profunzime de aceasta boala, s-ar putea

113

j

ALFRED ADLER

ca el sa prezinte 0 mare sensibilitate in ceea ce prive~te auditia ~imuzica, dat fiind faptul ca auzul sau este probabil mai fin dedit lamajoritatea oamenilor. Avem 0 confirmare in legatura cu aceastamaladie serioasa din prima sa copilarie. Nu toti copiii fac otita laurechea mijlocie. In acest caz am putea sa-i revelam un nou domeniude formare. L-am putea integra in societate prin intermediul unui cor,in general prin intermediul muzicii.

"Este intarziat din punct de vedere intelectual, prezentandu-se caun copilin varsta de trei ani".

Baiatul, care 0 face mereu pe copila~ul in varsta de trei ani ~i lasaimpresia ca-i lipse~te inteligenta, pe cand, in realitate, are cinci ani,ne-ar putea lasa impresia ca este un deficient mental; trebuie, insa,inainte a trage 0 concluzie, sa-l supunem unar testari temeinice.

In general, nu reactioneaza decat fata de persoanele cu care esteobi~nuit".

Trasatura de caracter proprie copilului rasfatat."Randamentele sale ~colare pozitive nu sunt notabile decat in

domeniul exercitiilor fizice, gimnastica obi~nuita sau ritmica fiindocupatia sa favorita, in care ajunge la rezultatele stralucite".

Inca nu-mi permit sa conchid. Rareori auzim vorbindu-se de copiideficienti mental care sa obtina rezultate remarcabile la gimnasticanormala sau ritmica. A izbuti insa 0 mi~care sistematica in gimnastica,a ajunge la reu~ite stralucite ne arata un dar al combinatiei de care nudispune un deficient mental.

NOTE

1 Manifestare impuisiva descrisa in psihopatologie ~i psihiatrie subdenumirea de onicofagie. Are Ioc Ia copiii cu tulbudri de afectivitate (emotivi,timizi etc.), care traiesc intr-un mediu ostil, amenintator.Unii psihanali~tisocotonicofagia un act care se inscrie in manifestarile sadicorale ale anumitor copii(autosadism). Daca nu se intervine Ia timp cu remedii psihopedagogicepotrivite, obiceiul poate persista toata viata. (Nota trad.)

114

IX. 0 AMBITIE CARE DUCE LARATAcIREA DRUMULUI IN VIATA,

Institutoarea ne expune urmatorul caz:"M. este in varsta de noua ani ~ieste in clasa a patra. Este cea mai

mica dintre cinci copii, ciiti sunt in familie. Fratii ~i surorile ei au 25,

23, 15 ~i 14 ani. Fata cea mare, maritatade-acum, are un copil in varstade ciiteva saptamani. In situatia ei de mezina, frumu~ica ~iplacuta, M.a fost deosebit de rasfatata de catre parinti, frati ~i surori. Educatia ~i

supravegherea ei au cazut indeosebi in sarcina fratilor ~i surorilor,deoarece parintii lucrau toata ziua. Tatal este slujba~ la 0 casa de comert

~i lipse~te de acasa intre ora 7 dimineata ~i ora 6 seara. Mama ecorsetiera ~i este de asemenea ocupata toata ziua. La intrarea in ~coala

fetita s-a facut remarcata in clasa intr-un mod dit se poate de neplacut,prin flecareli, prin neastampar, printr-o atitudine exagerat de aroganta,prin lipsa sensibilitatii, prin tendinta la ga1ceava ~i salbaticia cu care i~itrata colegele. Institutoarea de la clasa intai 0 mentioneaza adesea ca pe,,0 copila teribila", insa foarte inteligenta ~i, dupa chef, caud extrem demuncitoare, ciind de 0 lene exasperanta. Dat fiind ca 0 cunosc din elasaa doua, nu 0 pot acuza de trandavie. Dimpotriva, este foarte harnica,este foarte buna la compunere, imaginatia ii este vie, se exprima bine,recita la fel de bine, scrie caligrafic ~i insista asupra curateniei, carezultat al cochetariei, trebuie sa 0 recunoa~tem. Ii place mult sa se facaadmirata. Cand 0 temaii reu~ea in mod deosebit, venea in fata elasei cucaietul, ca sa mi-l arate: "Eu am facut asta!". Se bucura ciind 0 lauzi.

Abordeaza temele intr-un mod plin de dexteritate ~i indrazneala. La

115

ALFRED ADLER

gimnastica este foarte buna ~i curajoasa. A invatat singura sa meargape bicicleta ~i sa inoate; acum dore~te sa aiM 0 pereche de patine, sprea invata anul acesta sa patineze. Tendinta ei de a se pune in valoare este,insa, foarte puternica, impingand-o fara incetare la a se face remarcata,lucru imposibil intr-o colectivitate de treizeci de copii. Atunci eatulbura procesul de invatamant, luandu-Ie yorba din gura celorlalti, faraa se putea stapani, de~i in mai multe randuri a fost dojenita pentrupurtarea ei. Inca ~i mai putin i~i poate stapani curiozitatea. Cand iisemnalez unei eleve vreo gre~ealii in caiet, ea i~i parase~te locul dinbanca, spre a lua ~iea cuno~tinta de gre~eala colegei. 0 atrage indeosebiceea ce este interzis. Anul trecut directoarea s-a opus oricarei deghizariinainte de lasata secului, ca sa nu se sperie copiii din clasa intai, care eravecina. A doua zi,in recreatie,M. s-a dus la W.C. ~idupacatevaminutes-a napustit in clasa, deghizata in diavol, fluturand in aer 0 nuia,bruscandu-i pe copii ~iurland. Am certat-o ~iam intrebat-o daca nu erala curent cu interdiqia de a se deghiza; n-am obtinut de la dansa'niciun raspuns. Ori de cate ori 0 iei la intreMri, se comporta la fel. De notateste ca niciodata nu te poate privi drept in ochi. Manifesta semne demare nelini~te daca, in timpul orei, 0 privesc catava vreme. In cazulacesta intoarce ochii cu jena, aruncandu-mi din cand in cand cate 0privire timida, ca sa vada daca 0 mai privesc sau nu. Sa spunem, intreacat, di nu este necinstiHL Mama fetei sustine ca fata nu minteniciodatii.

Nevoia ei de a se pune in valoare s-a manifestat in mod izbitor in

urmatoarele imprejurari: Anul trecut am avut 0 inspeqie la ora demuzica. De mai multe ori pana atunci, ca masura disciplinara, M. fusese

data afara de la acest curs, pentru palavrageala ~i alte feluri de aintrerupe mereu activitatea didactica. Cu prilejul inspectiei a fost ~i eaprezenta. Neavand, din cauza absentelor, acela~i antrenament ca restulclasei, evident ca nu s-a putut distinge. Dar sa stea pur ~i simplu in randcu ceilaIti ~i sa fadi ce faceau ei, fiira a se face remarcata, nu era lucru

suportabil pentru dansa. In timpul recreatiei ea s-a apropiat deinspectoarea care conversa cu cineva ~i a fiicut 0 pirueta, gimnasticafiind domeniul in care exceleazii. Ii place sa faca farse. Mi-a povestit,bunaoara, ca intr-o zi a lasat sa scape pasarea dintr-o coli vie pe careproprietarul 0 pusese in curte, bucurandu-se ca acesta nu-l gase~te peautorul farsei. Pretinde ca i se facuse mila de acea pasare care piuia. Petimpul vacan!ei, ca sa se amuze, a lasat sa cada cu totul oblonul din fier

116


al unei maceliirii de vizavi de casa in care locuia. Cand maceHlreasa a

ie~it ~i i-a aplicat 0 coreqie fetei, mama acesteia a ie~it la randu-i dinmagazinul ei ~i a palmuit-o pe macelareasa, ceea ce i-a adus un proccs~i0 amenda de 10 coroane. Mama m-a rugat sa fiu cat se poate de severacu fata, care, acasa, 0 exaspereaza. Este incapatanata ~i ori de cate orimama ii spune sa faca ceva ii raspunde cu "nu vreau, ~i gatal", fara aceda, in general, decat cu forta. Daca femeia aceasta ar dispune demijloacele necesare, ar incredinta unor copilul striiini, ca sa-i dea 0educatie corespunzatoare ,deoarece parintii, cu comertullor, nu se potocupa suficient de copila. Cat despre frati ~i surori, ei 0 resping, cu toateca 0 iubesc mult ~i sunt blanzi cu dansa. La ~coala ea se comporta la fel.Nu trece zi in care sa n-o vezi batand 0 colega sau trantind-o la pamant

fara nid un motiv. Doua fetite au ~i fost serios ranite, din cauza ca ea

le-a izbit de perete sau de colturile bancilor. Pe drumulla ~coala Ie tragede par pe colege sau Ie ameninta cu "sapuneala" la ie~irea de la ~coala.Din toate aceste pricini colegele nu 0 viid cu ochi buni ~i se tern de ea.Daca, in timpul orei, vreo vecina ii cere sa stea lini~tita, ea ii da ghionti,o pi~ca sau 0 love~te cu picioarele, pe sub banca. Convocarea la ~coaliia parintilor nu a dat rezultate pana in prezent. S-a prezentat intotdeaunamama, iar aceasta arunca vina pe tatal fetei, care 0 rasfata din cale-afara

pe copila. Nu am avut niciodata prilejul sa discut cu tatal, insa mamafetei a promis sa-l aduca azi la ~coala".

Dr. A: In expunerea detaliata cu privire la aceasta fetita a fostsubliniat cu multa precizie punctul central al dezvoltarii ei. Fetitamanifesta 0 tendinta deosebit de marcata catre 0 punere in valoare rauorientata. Ni s-a facut cunoscut ca avem de-a face cu 0 mezina ~i ca

aceasta a fost riisfiitata; rasfatul pare a ne explica de ce este atat de maretendinta ei de a se pune in valoare. Ca mezina, ar dori sa-i depa~easca

pe toti. Dar in afara de randamentul ei ~colar bun, se constata un atatde mare numar de lipsuri, incat e~ti uluit. Intelegem prea bine de ce

comportamentul fetitei merge din rau in mai rau. Fetita se comporta caintr-o cursa de prins ~oareci, neputand scapa de propria-i soarta; ea arvrea sa fie punctul de atractie, dar, dat fiind faptul ca a actionat atat de

gre~it, pretutindeni se love~te de rezistenta ~i este incitata sa continue.A~ dori ca, in cateva cuvinte, sa arat ceea ce m-a frapat in aceastaexcelenta expunere, referitor la linia dinamica a copilului. Este foartevadita la ea tendinta de a vrea sa Ie depa~easca pe colegele ei de ~coala.

117

j

ALFRED ADLER

Nu a obtinut decat un succes partial ~iinceardi sa recupereze ceea ce apierdut datorita absentelor de la ~coala, in urma exmatricularilor,precum ~ia dificultatilor pe care Ie are in raporturiIe cu mama sa. Putememite ideea ca, daca ar fi prima din clasa, comportamentul ei s-arschimba radical. Nu ea insa~i s-ar schimba, dit situatia ei ar fi mai buna;tendinta ei de a se pune in valoare nu suporta viata de acasa, pe dind la~coala, cu colegele ei, se afla pe picior de lupta. Aici ar vrea ea sa iasabiruitoare. Este cu neputinta sa-I detumezi pe acest copil din drumul sauprin bataie sau alte pedepse. Pentru ca in acest caz, neindraznind saactioneze deschis in dauna colegelor sale, 0 face pe ascuns. Ar fi, deasemenea, sa-i determinam pe copil sa minta. Cred ca adevaratul motivpentru care a dat drumul pasarii din coli vie nu a fost, cum a declarat ea,

mila, ci mai degraba 0 anumita bucurie de a ataca bunul altuia. Impinsade acela~i motiv prive~te in caietele colegelor ei. In aceasta bucuriemaligna pe care i-o provoaca gre~elile altora, ea i~i afla superioritatea,crezand ca se situeaza deasupra lor. Daca ar reu~i sa triumfe mereu,aceasta nu ar prejudicia cu nimic viata sa viitoare. Cu siguranta ca nuva gasi pe nimeni care sa-i of ere mereu aceasta posibilitate. Trebuieintervenit spre a smulge raul din radacina. Este necesar ca fetita aceastasa inteleaga eroarea in care traie~te. Trebuie sa i se arate ca are tendintade a se situa mereu in frunte ~i ca, nereu~ind sa 0 faca pe planulactiunilor utile, incearca atunci sa se puna in valoare pe planul actiunilorvatamatoare (molestandu-i sau tiranizandu-i pe ceilalti). AceastaexpIicatie, insa, nu trebuie sa ia forma unui repro~, pentru ca atunci eava reincepe lupta. Un copil de felul acestuia prezinta, in caz de repro~,o stare de spirit care l-ar determina sa gandeasca: "De acum incolo 0voi face ~i mai ~i!" Copiii vor, totu~i, sa demonstreze di ei sunt cei mai

puternici. Nu cred ca am putea elimina metehnele lor printr-oconversatie. a persoana pe care nu 0 cunoa~te ~i care nu tine deloc decercui relatiilor fetitei va trebui sa-i dea intr-o zi, prietene~te, unelepovete, aratandu-i ce se petrece in psihicul ei. Fetita ~tie ca mama ii iaapararea ~i nu ia in serios amenintarile ei. Fiind inteligenta, cunoa~telimitele pe care un institutor nu Ie poate depa~i ~i~tie ca lucrurile nu vorfi duse pana la capat. Am auzit afirmandu-se ca parintii, ca ~i fratii ~isurorile, 0 iubesc, dar, cu toate acestea, ea ii tortureaza, fiind prea putinamabila cu dan~ii. Fetita incearca sa-i subjuge pe ceilalti, dar nuizbute~te sa faca in intregime acest lucm cu fratii ~i surorile; de unde

118


nevoia de a-i ataca. Mereu ~ipretutindeni gasim acela~i ritm ~iaccea~i

structura. Amenintarile mamei sunt complet inutile ~ibmtaIizand l'etilanu se va ajunge la nici un rezultat. Ea ~tie ca tatal sau, oricarc ar fisituatia, va fi de partea sa. De altfel, probabil ca el nu poarta intreaga

responsabilitate pentm educarea eronata a copilului, ~i se ~tie ca membrii familiei arunca unul asupra altuia aceasta responsabilitate. Este

necesar ca pmntii sa fie consiliati, sa fie facuti sa inteleaga ca, in fond,fetita nu este raspunzatoare, intrucat, pana atunci, nu tacuse decat sa seconformeze unui stil de viata stabilit in prima sa copilarie. Nu ne-am

putea a~tepta la 0 schimbare atat timp cat ea i~i va mentine scopuleronat, adica acela de a fi mereu cea dintai ~i de a se situa totdeauna in

centrul atentiei.Cel mai bun mijloc de a lilmuri copilul, precum ~ipe mama, ar fi

sa 0 facem pe aceasta din urma sa inteleaga ca foarte adesea se constatala mezini tendinta de a voi sa se situeze pe primul plan.

Dr. A (adresiindu-se pmntilor): Cu copilul nu trebuie sa luptam,

pentru ca adesea putem sa pierdem; totdeauna cei mai puternici suntcopiii. Fetitei trebuie sa i se vorbeasca cu bunavointa ~isa-i spunem cadaca reincepe sa vrea sa-i domine pe ceilalti, ceea ce se intampla adeseala mezini, nu este mare scofala. Ar trebui sa 0 facem pe fetWi sa

inteleaga de unde provine la dansa aceasta trebuinta, pe care ea insa~in-o intelege, de a se gasi mereu in centrul atentiei.

Stat pentru institutoare: Sa priveasca eventualele recidive alecopiIului cu un suras comprehensiv ~i sa-i atraga copilului atentia,spunandu-i: "Cred ca iara~i ai vrea sa te afli in centrul atentiei" .

Dr. A (adresandu-se fetitei, care plange intr-una):Ai vrea tu sa fiicea mai bun a eleva ~i sa reu~e~ti 'multe alte lucruri? E~ti 0 fetita

inteligenta. Trebuie numai sa te debarasezi de obi~nuinta de a-i sili peceilal!i sa se ocupe mereu de tine. Tu e~ti cea mai mica ~i vrei sademonstrezi totdeauna ca tu e~ti stapana. Nu-i vina'ta, 0 recunoa~tem,fiindca asta li se intampla des mezinilor. Dite, tu scrii bine, e~ti buna la

gimnastica; oare trebuie sa Ie sacai ve~nic pe celelalte fetite? Ai un tatabun, 0 mama buna; ai putea fi multumita; ai tu intr-adevar nevoie sa fiimereu in fata? Te asigur ca lacrimile tale sunt cu totul de prisos, pentmca nu te afli aici ca sa fii pedepsita, ci pentru a ti se explica unde ai

grqit. Vrei sa demonstrezi di. acasa tu e~ti stapiina; ce nevoie ai de asta?Tu ~tii tot atatea cate ~tiu altii. Ar trebui, de asemenea, sa-i prive~ti pe

119

j

ALFRED ADLER

oameni in ochi ~i sa Ie demonstrezi ca nu ai nimic rau pe con~tiinta.Sa-ti spui: "Nu vreau sa domin, nu vreau sa ma fac dezagreabila, nuvreau sa-i dau de furca mamei, ca ea sa fie obligata sa se ocupe demine". Incearca sa-i faci placere; vei reu~i, iar atunci iti vei spune: "Suntpoate 0 mezina, insa toata lumea ma iube~te". Ce crezi, vei reu~i, orivrei sa te comporti ca unul care spune dit traie~te: "Ia uite cine sunteu!"?

Dupa 0 luna voi reveni.

X.COPILUL DETESTAT

"H. este un copil nascut inainte de termen (la opt luni)".

Trebuie sa fim precauti in ceea ce prive~te ace~sta pnma

informatie. Un copil nascut prematur, ~i inca la opt luni, nu este lesne

de deosebit de un copilnascut la termen ~i nici macar nu este sigur ca

a~a stau lucrurile. A~ evita sa-l informez pe copil referitor la faptul ca

s-a nascut ori nu la termen. De fapt, lucrul acesta nu are nici 0importanta.

"La varsta de noua luni el a ~i inceput sa mearga, iar la un an a

inceput sa vorbeasca. Primul dinte i-a aparut tot la un an".

Acest prim dinte ar fi trebuit sa apara la varsta de ~ase luni.

"Dintii ceilalti au venit unul dupa altul, cu regularitate. Intre timp

a avut rujeola. Mama nu poate da alte informatii asupra altor eventuale

boli, deoarece copilul a fost incredintat unei doici. Pe atunci tatal

copilului era baiat de pravalie la 0 cafenea, pentru ca in prezent sa

traiasca departe de casa ~i sa plateasca 0 pensie alimentara. Mama nu

cunoa~te exact situatia lui materiala. Era bactaran, brutal ~i a1coolic.

Mama nu a suferit dedit de 0 singura boala: 0 pneumonie. Din celeaflate de la doidi, in familie nu exista nici 0 boaHi ereditara".

In ceea ce ne prive~te, nu luam in serios conditiile ereditare cand

este yorba de calitatile intelectuale.

"Mama copilului este maritata cu un muncitor. Viata lor defamilie ar fi satisfacatoare. Din aceasta casatorie s-au nascut doi copii,

121

ALFRED ADLER

din care unul a murit la vacsta de un an; ceHHalt, care traie~te, are treiani".

H. a fost plasat la doidi in localitatea K. Sotul doicii este montator

intr-o uzina de gaz; alcoolic, el este de 0 brutalitate excesiva. Doica ~ibarbatul ei au un fiu in vacsta de 17 ani ~i 0 fetita in varsta de doi ani.Baiatul eel mare nu-l prea inghite pe H., ii cauta nod in papura, ilprovoaca, i~i riide de diinsul, il imbriince~te ~iil bate din te miri ceoCel

mic are un foarte rau exemplu in blirbatii din casa, indeosebi cand sotuldoicii se imbata; se petree atunci scene ingrozitoare. Betivul i~i batefemeia, ii bate pe copii ~i,pe cat se spune, l-ar fi aruncat intr-o zi pe eelmic cum arunci 0 minge".

Vedeti, a~adar, ce inseamna sa fii un "copil detestat" ."M-am putut convinge personal de urmele adanci pe care Ie-au

lasat asupra copilului aceste impresii. Unui bliietel, care se juca in nisip,i-am facut intr-o zi observatia sa fie atent sa nu-~i murdareascapantalonii, pentru ca altfel mama sa 0 sa-l certe. H. al nostru a adaugat:«Tatal meu adoptiv totdeauna ne-a certat, pe mama ~i pe mine, ~ichiarne-a batut cateodata cu 0 curea; atunci mama plangea». Cand tatal erain stare de ebrietate, toate intimitatile vietii familiale se desfa~urau subochii lui H. Putem asocia aceasta cu faptul, decIarat de mama, ca baiatulavea obiceiul sa se joace cu sexul sau".

Sunt manifestari foarte des intalnite la copii."Mama relateaza 0 seen a in care ea I-a gasit in pat, impreuna cu

fratele lui, in vacsta de trei ani, H. jucandu-se cu sexul sau ~icu acela alfratelui ~igafaind din pricina excitatiei. Expresiile copilului in legaturacu aceasta sunt inspaimantatoare. Am remarcat ca H. avea 0 oarecare

tendinta sa chinuiasca animalele: cauta pe la ferestre mu~te ~i libarci,ca sa Ie striveasca. 0 data I-am gasit infa~urandu-~i ceva pe un deget.Apropiindu-ma, am vazut ca era yorba de 0 rama, pe care aproape ca 0omorise ~i de care nu voia sa se desparta".

Torturarea animalelor semnifica la dansul 0 atitudine ostila fatade fiintele slabe. Socoate ca lumea ~i este du~manoasa.

"Din luna aprilie el se afla la propria-i mama, intr-un alt anturaj.Mama gasindu-se internata in spital pentru patru saptamani, H. a fostdat la 0 casa de copii in localitatea G., iar timp de doua zile intr-ofamilie. La 25 septembrie a intrat la grlidinita de copii. Din punct devedere fizic este firav, dar nu prezinta anomalii organice; corpul ii este

122


acoperit de eruptii, capul naplidit de paraziti. Grlidinita de copii I-al' l'itrimis pe baiat la spital, in scopul de a-i indica mamei un tratament dc

administrat copilului, dar ea nu a urmat indicatiile medicilor ~ibaiatul

nu s-a insanato~it. Mama nu face 0 taina din faptul ca nu-~i iube~te

copilul".Un copil detestat; poate unul nelegitim?"La cea dintai intrevedere pe care am avut-o cu mama, aceasta

mi-a spus sa fiu severa cu copilul, pentru ca ~iea il pedepse~te ~iii tragecate 0 bataie. Zicea ca trebuie sa-i vorbe~ti cu asprime, pentru ca de

yorba bun a nu intelege; aplicandu-i-se pana in prezent asemenea

tratament, copilului i-a intrat in obi~nuinta; este, de altfel, un copil

nelegitim, crescut de 0 doica".Avem impresia ca mama i~i face raspunzator copilul de faptul ca

este nelegitim.

"Pe mine ma respecta, dar pesotul meu il iube~te mai mult decat

pe mine. Indata ce ma apropii de dansul, izbucne~te in plans. Imi damereu de lucru. Este nestatornic ~ineastamplirat ~inici cand ai de lucru

nu te lasa in pace. Mai presus de orice il enerveaza tacerea atunci candai de lucru sau in timpul meselor. Scoate mici strigate, tropaie,

deplaseaza scaunele cu mare taraboi sau da cu pumnii in masa ca saatraga atentia asupra-i" .

E aproape neverosimil. Nu ne putem imagina aces tea decat incazul in care pedepsele corporale sau anxietatea i-ar provoca 0 excitatie

sexuala. Astfel de copii procedeaza in mod voluntar la provocari, pentru

a fi batuti. ~tim ell.baiatul este sexualice~te excitabil ~i s-ar putea sa

apartina acestui tip."Cand ii cer sa stea cuminte, rade de mine ~i ii da mai departe cu

dezordinea. Daca nu-i dau atentie, se enerveaza ~i 0 face ~i mai ~i.

Uneori flira motiv, se trante~te pe jos ~iplange".Se vede cat de colo ca vrea sa-i provoace pe cei din jur. ~tie el

bine ce va pati apoi."Atitudinea lui de opozant ofera intregii grupe de copii un

exemplu rau. Intr-adevar, daca Ie ordon tuturor copiilor sa faca ceva

precis, H. striga: «Nu, eu nu vreau»".Este un comportament care talmace~te atitudinea lui de ostilitate,

de copil care nu ~tie ca exista pe lume ~i fiinte care ii vor binele.

123

iiI

j

ALFRED ADLER

"Tratez revolta lui altfel decat pe a altora, dar am in grupa copiicare 11imita, crezand ca pot ajunge la acela~i rezultat".

°astfel de conduita este adesea contagioasain cazul copiilor careau un puternic sentiment de inferioritate ~i care cauta sa se puna invaloare. Copiilor Ie este draga egalitatea. Poate ca observat ca la ~coala,atunci cand un copille~ina, alti doi sau trei le~ina la randu-le.

"Nu are sentimentul comuniunii sociale. Ii atata pe ceilalti copii,Ie ia jucariile sau materialul de constructie, cu toate ca ~i el dispune detot ce au ~i ceilalti. Ii imbrance~te, ii zgfuie ~i ii love~te fara motiv peceilalti" .

Se comporta du~mane~te."Notiunea de al meu ~i al tau nu ii este prea clara".Notiunile acestea nu pot fi clare dnd e~ti lipsit de interes fata de

semeni.

"Un exemplu:H. ii ia lui R. fluierul; R. vine la mine sa se planga.Incerc sa aplanez lucrurile ~i11povatuiesc pe R. sa- i imprumute lui H.fluierul sau pentru catva timp. R. insista, insa, ~i-~irevendica drepturile.Ii fac un semn lui H., dar acesta se refugiaza cu fluierul in eel mai

indepartat cotlon al gradinitei. Iar cand, in cele din urma, se apropie demine, se trante~te pe jos. Ii spun cu calm: «Ridica-te ~i da-i acumfluierullui R., pentru ca ~i el vrea sa fluiere putin ~i dupa aceea ti-limprumuta din nou». Singurul rezultat al vorbelor mele este ca el incepesa tipe, sa bata din picioare ~i sa incerce sa ma loveasca. Vazand ce sepetrece, injurul nostru se aduna 0 multime de copii, unii din ei dintr-oalta grupa. Deoarece insistentele mele au dat gre~, I-am luat intr-un locretras din clactire. Cand s-a potolit, am incercat sa-l fac sa inteleaga canici lui nu i-ar placea ca un altul sa-i ia un lucru. A avut 0 reactieimprevizibila. Dintii au inceput sa-i clantane de parca ar fi fost scuturatde friguri ~i tot restul zilei a ramas ll1ngamine, de mai multe ori luandumi mana ~i sarutand-o cu dragala~enie. Mai tarziu, discutand cu mamacopilului, am aflat ca familia care 11crescuse ii luase toate cadourile,fara sa-i mai dea nimic inapoi".

Scena aceasta, in cursul careia el se compocta cu atata supunere~i recuno~tinta, este foarte dubioasa. I s-a luat, totu~i, fluierul ~i estegreu sa intelegi de ce este recunoscator. Poate ca ~i in acel caz eraexcitat din punct de vedere sexual, sau poate era recunoscator ca nu afostbatut?

124


"Orele de odihna au fost tulburate de H. in a~a fel incat uvt:uu cc

patimi micii sai colegi. EI scotea in calmul ambiant strigate fara noi 11111 ,

sarea din pat ~i facea zgomot, vorbind de unul singur. Nimeni nu puteaadormi sau dormi".

Se compocta ca un du~man plin de rautate."Mama ne da urmatoarea informatie: H. nu ~i-a udat niciodata

a~ternutul ~i mai ca nu sforaie. Doarme in acela~i pat cu tatal sau ~i ii

place sa doarma cu dansul" .Faptul acesta pare sa confirme supozitia ca este excitabil pe plan

sexual.

"Familia merge la cu1care la ora 8. Copilul are un somn agitat,

gafaie, iar uneori pare ca se inabu~a. Se treze~te cu regularitate la 0anumita ora dimineata ~inu mai vrea sa doarma. Parintii folosesc toate

mijloacele, pana ~ibataia, ca el sa-~i continue somnul. Daca e acasa laamiaza, este pus sa doarma cu fratele sau, fiecare intr-un alt colt al

patului ~i, dupa ce eel mai adesea prime~te ditiva dupaci, adoarme.Aceasta arata 0 data mai mult cat de inaccesibil este acest copil

martirizat. Incerc sa-l influentez laudandu-i pana ~i cele mai mici

reu~ite. Pe moment reactioneaza pozitiv, dar nu se simte indemnat sa-~iimbunatateasca randamentul. In primele zile de la venirea lui lagractinita am constatat ca, de~i se afla la 0 oarecare distanta, i~iintrerupea jocul daca 11dezmierdam pe vreun alt copil".

Trebuie sa ne amintim ca in acest caz se gase~te intr-o situatie in

care el s-a impus de mai multe ori ~i care ii aminte~te situatia frateluisau, care este mai bine tratat decat dansul.

"Sta ca impietrit, fixandu-ma cu privirea. A doua zi am reluat in

mod intentionat manevra, in imediata lui apropiere; din nou H. a ramas

ca paralizat, fixandu-ne cu ochii; constat cat de mult 11impresioneazascena. Poate ca are legatura cu lipsa lui de antrenament in ceea ce

prive~te concentrarea atentiei. Aceasta Jipsa se manifesta in tot ce face".Puteti din nou sa constatati ca functiile lui sunt insuficient de

dezvoltate, din cauza ca nu cauta sa comunice cu ceilalti.

"Vorbe~te dezlanat, fara a-~i orandui ideile. Daca se apuca dematurat, dupa cateva secunde abandoneaza ~i incepe sa arunce afara

papu~ile de la teatrul de marionete. Chiar ~iin timpul pranzului, la masa,se face remarcat intr-un mod care ~ocheaza; nu exista pentru dansul sa

stea lini~tit la masa. La imbracat, ca ~ila dezbracat, are nevoie de ajutor.

125

J

ALFRED ADLER

In ultimele zile am putut observa la el ca invata sa faca deosebire intreceea ce este drept ~i nedrept, inver~unandu-se intr-un fel sau altulimpotriva copiilor care comit gre~eli.

Cauta sa-i intre in voie educatoarei, sa fie aproape de dansa."Nu sunt sigura ca, prin denunturile pe care Ie face, nu cauta sa

obtina pedepsirea celui care a gre~it... Lui H. ii place sa frecventezegradinita de copii. Mama spune ca ar vrea samearga la gradinita pana~i duminica. In primele zile a refuzat chiar sa se mai intoarca acasaseara" .

Se vede limpede ca are 0 preferinta aparte pentru gradinita decopii ~i nu ma indoiesc de faptul ca va face aici progrese in directiastructurarii sentimentului de comuniune sociala.

"Plangea mereu ~i se arunca pe jos la vestiar. Numai asigurareanoastra ca maine va putea sa vina I-a determinat sa se ridice ~isa meargaacasa, in compania unei fetite din vecinatatea sa, al carui fratefrecventeaza ~i el gradinita. Frica lui de "acasa" nu se mai manifesta

atat de izbitor, dar cand vine momentul plecarii de la gractinita, senelini~te~te, pare tulburat".

"H. face impresia unui copil de~tept. Are 0 buna perceptie alucrurilor, in felul sau, animandu-l 0 mare dorinta de a fi activo Estegeneros ~i ii place sa faca daruri; mi-a dat, de exemplu, 0 pruna dingustarea sa; la putin timp a venit sa-mi mai dea una, spunandu-mi: «Uiteinca una, ca sa ai doua». In genere, nu este zgarcit".

Sunt fapte care dovedesc ca el incepe sa dobiindeasca un anumit

sentiment de comuniune sociala. Trece catva timp pana cand un copilde felul acesta sa inceapa sa simta ce inseamna caldura omeneasca. A~aceva nu se poate realiza cat ai bate din palme; trebuie rabdare ~i numaicu rabdarea poti depa~i ~i alte dificultati pedagogice. Tare a~ vrea sa 0

intreb pe mama daca nu cumva el este eel care provoaca loviturile pecare Ie prime~te. A~ incerca, prietene~te, sa 0 fac sa inteleaga ca trebuiesa genereze in sufletul copilului sentimentul ca el are tot atata valoareca toti ceilalti.

126

XI. COPILUL UNIC CARE VREA

sA COMANDE

Institutorul S. relateaza cazul unui baiat in varsta de 11 ani, care

nu se intelege cu nimeni ~i care deranjeaza sistematic procesul de

invatamaut. A furat de la mama sa 50 de creitari. Principala plangere serefera la faptul ca nu poate fi in compania altor copii fara a se certa cuei, dorind ca el sa-i comande. Este copil unic la parinti.

Randamentul sau ~colar este mediocru, cu toate ca pare inteligent.Nici 0 informatie asupra situatiei familiei copilului.

Copil unic ~i rasfatat din cauza ca toti din familie se ocupa dedansul, nu poate avea contacte cu ceilalti copii, fapt care a impiedicatdezvoltarea sentimentului sau de comuniune sociala. Imi exprim

dorinta de a sta de yorba cu mama copilului.Mama sustine ca baiatul are parti bune, dar ca se lasa prea mult

influentat de catre ceilalti. Sunt zile cand nu vrea sa ~tie de nimeni ~idenimic. Ni~te baieti i-au raportat mamei ca elle-ar fi spus ca "n-are chefsa faca ceea ce ii comanda mama lui". Adesea il prinde cu minciuna ~i

11pedepse~te. Uneori il "plesne~te", alteori 11priveaza de lucrurile carefac bucuria lui. 0 anumita perioada s-a aflat sub ingrijirea unei doici,unde a fost bine tratat. Acasa este inca ~i mai bine tratat,.nelipsindu-inimic. Mai inainte, cand era pedepsit, i~i cerea iertare; acum face mutre

~i raspunde rautacios. Ii place sa 0 faca pe stapanul casei ~i are 0tendinta spre fanfaronada. Actualul sot al mamei nu este tatal copilului,dar se poarta foarte binevoitor cu dansul; de altfel baiatul nu ~tie ca nueste tatal sau adevarat. Ciind acesta e acasa, baiatul chiar ca i~i face de

127

J

ALFRED ADLER

cap, profitand de bunatatea ie~ita din comun a barbatului. InstitutoriiI-au consiliat sa fie sever. Copilul, pe de alta parte, nu are prieteni,

pentru ca nu s-ar putea intelege cu diin~ii. Este autoritar ~i ceilalti nu-liubesc. I~i face lectiile singur.

In saptamana din urma a constatat ca ii lipseau 50 de creitari dinportmoneu. L-a facut pe copil raspunzator de furt. Acesta a negat ca arfi luat banii, dar mama i-a gasit la dansul. NU-~i da seama de ce i-a furatel acei bani.

Copilului ii place sa schimbe ~i sa colectioneze diferite obiecte,cum ar fi chitante, poze, creioane etc. Mama i-a cerut sa inceteze cu

aceste schimburi, promitandu-i, drept compensatie, ceva bani debuzunar saptamanal. Asta i-a facut mare placere. Incolo el este dri'igut,o ajuta cu placere, fara a-i pretinde ca ~iea sa-l ajute.

Cat prive~te visele, mama spune ca intr-o zi, pe cand faceau 0calatorie cu vaporul, pe Dunare, baiatul a avut un co~mar. Visul avea in

capullui 0 atat de puternica impresie de realitate, incat I-au gasit pepuntea navei, catarat pe co~ ~i mort de frica sa nu cada de acolo, exact

ca in visul de groaza pe care 11avusese. Cu acel prilej ~i-a exprimatdorinta de a se face capitan sau pilot de nava, iar altadata a spus ca i-arface placere sa comande pe tot vaporul.

Este econom. Mama baiatului se plange de obiceiul copilului dea minti ~i de nesociabilitatea sa. Drept pedeapsa, adesea 11bate.

Discutie cu mama: Ca a furat cei 50 de creitari, nu-i un capat detara; nu ar trebui sa-i mai pomeniti de aceasta. Ati procedat foarte binedandu-i bani de buzunar. ~tiind ca poate conta pe ace~ti bani, se valini~ti. In locul dumneavoastra, nu i-a~ mai aplica nici 0 pedeapsacorporala. Baiatul crede ca prin minciunile ~ifanfaronadele lui va izbutisa atraga atentia celorlalti ~i ca va deveni astfel punctullor de atractie.Indicat ar fi sa atenuati ~i chiar sa desfiintati orice pedeapsa,reducandu-le treptat. Ar trebui, de asemenea, sa-l faceti sa se giindeasca

la viitorullui, explicandu-i ca profesiunea de capitan de vapor, pe careel ~i-a ales-o din vanitate, nu este 0 ocupatie potrivita pentru dansul.Daca m-a~ gasi in locul dumneavoastri'i, nu l-a~ mai cople~i atat cu grijamaterna. S-a obi~nuit sa va aiba mereu in spatele lui. Daca ii placegimnastica, lasati-l sa 0 practice, ca sa se poata intalni in felul acesta cualti copii. Eu l-a~ face sa simta di nu mai e copil, ceea ce i-ar da maimuM incredere in sine. Are impresia ca este stingherit, ca i se pun bete

128


in roate; de aici se trage ultimul incident. Copilul ar dori sa aibiisentimentul ca este cineva, sa se convinga ca are rostullui in viata.

Dr. A (adresandu-se auditoriului,dupa ce mama a plecat): Avemde-a face cu un baiat care vrea sa se afirme, dar care este stanjenit de

comportamentul mamai sale.Dr.A (adresandu-se copilului, care tocmai a intrat): E~ti un bun

matematician! Ce ai dori sa te faci mai tarziu?

Copilul: Capitan de transatlantic. A~ vrea sa calatoresc laHamburg.

Dr. A: Ai putea-o face la varsta de 15 sau 16 ani. Aceasta inainte

de a deveni capitan. Piina atunci trebuie sa inveti 0 multime de lucruri.

De ce iti place profesiunea de capitan de vapor? Ai fost pe vreun vapor?

Ce iti place acolo atat de mult?Copilul: Ca acolo poti sa comanzi.Dr. A: Dar in momentul de fata ce faci? De ce nu faci ceva care

sa-i pladi mamei tale ~i care ~i la ~coala sa te fadi pretuit?Copilul: Ii comand pe ceilalti.Dr. A: Daca vrei sa fii capitan, trebuie sa comanzi cu intelepciune,

pentru ca fiecare sa spuna ca este bine ce faci. Dar intre copii, la ~coala,nu e~ti capitan ~i nu-i bine sa-i comanzi. Nu inteleg de ce vrei tu sacomanzi la ~coala. E sigur ca din cauza aceasta nu vei avea prieteni.

Copiii au dreptate, ei nu se afla acolo ca sa Ie dai tu ordine. Asta 0 veiface mai tarziu; acum trebuie sa fii amabil, sa incerci sa-ti faci prieteni.

Capitanul este amabil cu pasagerii ~i, de asemenea, trebuie sa ~tie safaca ~ialte lucruri, in afara de a comanda. Trebuie ca el sa aiM prieteni.Daca ceilalti nu-l au la inima, daca 11 detesta, nu-i vor ascultacomenzile. Trebuie sa inveti sa te comporti cat mai amabil cu ceilalti

copii. A comanda este a 0 face pe Hiudarosul. Iti place sa faci schimburide obiecte ~i sa cumperi. Iti place sa fii cineva, ai vrea ca toata lumea sase uite la tine ca la un capitan. Ce-ti aminte~ti tu, grozav, de pe vremeaciind erai mic de tot?

Copilul: Amvazut 0 data cum ni~te oameni ridicau un clopot sus

in clopotnita. Aveam trei, ori patru ani.Dr. A: Te-a interesat?

Copilul: Mi-a placut sa vad cum Iaceau oamenii aceia ca clopotul

sa ajunga in varful turnului.

129

-,

j

ALFRED ADLER

Dr. A: Ti-a pHicut sa prive~te cum se ridica ceva? Eu a~ dori ca tusa ai prieteni. Nu ai vrea sa frecventezi 0 asociatie de asistenta? Mama

ta te va lasa, poate, sa inveti sa faci gimnastica. Totul poate fi invatat.La asociatia de asistenta iti vei putea face temele; ar fi cat se po ate deamuzant. Ce vrei sa faci cu banii pe care ii economise~ti?

Copilul: Sa-i am acolo, in caz de nevoie.

Dr. A: Iti este teama ca ai sa te gase~ti la ananghie? Ca ai sa pierzitotul ~iai sa decazi? Daca e~ti muncitor, este mijlocul eel mai bun ca sanu cazi in mizerie. Sa ~tii ca a avea bani nu inseamna cea mai mare

~iguranta. Iti place sa 0 faci pe grozavul.topilul: Da.

Dr. A: Ar trebui sa te la~i de acest obicei. Daca vrei sa ajungicapitan, nu ai voie sa minti. Mama ta ~iinstitutorul te iubesc mult; daca

te pui pe treaba cum trebuie ~idevii un om cinstit, poti sa speri totul. 1ar

ca sa devii capitan, iti trebuie 0 buna baza de plecare. Voi reveni dupao luna de zile ~i sa-mi poveste~ti atunci daca ti-ai ~i facut prieteni, dacamai tulburi orele de lectii ~i daca inca mai comanzi.

XII. PRIMUL-NA.SCUT DETRONAT

"Am doi copii, in varsta de ~apte ~i, respectiv, nona ani. Inca nu

pot sa emit 0 judecata asnpra felului in care invata eel de-al doilea copil,dat fiind faptul ca el abia frecventeaza c1asa intai" .

A~adar, avem aici doi baieti, primul-nascut ~i secundul. Dupaconstatarile noastre, intr-o familie data, fiecare copil cre~te in conditii

diferite. Este imposibil sa presupunem ca toti copiii din una ~i aceea~ifamilie se dezvolta intr-o situatie identica. Primul-nascut ramane singur

timp de doi ani; fiind in aceasta perioada copil unic la parinti, probabilca sta in centrul atentiei ~i este foarte rasfatat. Intreaga casa se afla la

dispozitia lui. Apoi, deodata, apare un al doilea copil ~i situatia seschimba total. Primul-nascut era obi~nuit sa poata dispune de totul, ca

un monarh. Bruse, atentia mamei se concentreaza asupra celui de al

doilea copil, ea neputand sa-i mai cons acre primului-nascut tot atilt timpcat ii consacra in trecut. Cum nu este prea u~or sa-l pregate~ti pe acesta

de venirea pe lume a unui al doilea copil, constatam di, in mod efectiv,aceasta pregi'itire i-a lipsit. Primul-nascut se afla in fata unui examendificil. Multi copii aflati in aceasta situatie se macina de gelozie, incepo lupta salbatica pentru a-~i asigura atentia parintilor ~i a restabilisituatia favorabila pe care 0 ocupau anterior.

Secundul cunoa~te 0 cu totul alta situatie; niciodata nn a fost

singurul copil. Are in fata lui unul pe care il poate urma, pe care vreasa-l urmeze, ba chiar pe care vrea sa-l ajunga din urma. Un copil imimarturisea: "Daca sunt atat de millmit, este pentru ca niciodata nu voi

131

j

ALFRED ADLER

avea aceea~i varsHi ca fratele meu" (a se vedea povestea lui Essau ~i alui Iacob) 1.

Primul-nascut traie~te 0 adevarata tragedie din momentul na~teriisecundului. Daca auzim spunandu-se ca primrtl-nascut traie~te subteroarea urmaririi de catre secund, ba chiar sub teroarea ideii de a se

vedea depa~it de catre acesta ~i di, in aceste conditii, i~i pierde totcurajul, intelegem ca aceasta atitudine este consecinta unui automatism.Un semn avertizator apare in psihismul sau, spunandu-i: "Acest nouvenit va acapara totul".

Atitudinea va varia de la copilla copil. Aceasta depinde, in primulrand, de gradul de dezvoltare pe care I-a atins, pana in momentulschimbarii de situatie, stilul de viata al copilului, de u~urinta mai maresau mai mica de a-I modifica; in al doilea rand, depinde decomportamentul secundului; in al treilea rand, de comportamentulparintilor ~i, in sfar~it, de felulin care a fost pregatit primul-nascut ~idenivelul sentimentului sau de comuniune sociala,de interesul manifestat

de el fata de semeni. Toate acestea sunt fapte semnificative, de caretrebuie tinut seama.

Sa vedem acum cum se dezvolta primul-nascut de care ne ocupamaici: "Dimpotriva, primul-nascut este, dupa parerea mea, un trfindav".

Trandavia denunta 0 atitudine ezitanta; putem deduce ca el credeca nu mai poate progresa, pierzandu-~i curajul. I~i inchipuie ca pe laturafolositoare a vietii nu va mai obtine nimic. Astfel, tendinta sa de a sepune in valoare se va manifesta pe latura stearpa. Trandavia luisemnifica: "Materia asta ma enerveaza pentru ca trebuie sa muncesc ~isa ma ocup de ea" .Lucrul poate sa para curios, dar poate ca el a pus aicidegetul pe rana, aratand care-i este aspiratia: sa atraga cat mai multatentia asupra persoanei sale, sa-i ocupe cat mai mult pe ceilalti cupropria-i persoana. Trandavia reprezinta repulsia pe care 0 simte fatade rezolvarea problemelor sale, fiind 0 atitudine ~ovaielnica. Daca

priviti mai indeaproape stilul de viata automatic al copiilor lene~i, yeticonstata ca comportamentullor difera de acela al unui copil care areincredere in elinsu~i. Adesea astfel de copii va vor dec1ara: "Nu masocot mai dobitoc decat ceilalti, ci aceasta nu ma intereseaza". Daca els-ar a~tepta la 0 reu~ita, baiatul nu ar fi un trandav. Lenea este semnulunei scazute pretuiri de sine. Prin lene se manifesta tendinta lui de a se

pune in valoare. In general, copiii trandavi se afla in centrul atentiei ~i

132


interesului celor care ii inconjoara. Ei ~i-au propus 0 mundi supli

mentara: sa determine anturajul sa se ocupe mai mult de persoana lor.

Nu ne-ar mira ca, dialogand cu un astfel de copil despre lenea lui, el sa

ne raspunda: "Vedeti dumneavoastra, eu sunt eel mai trandav Miat dinc1asa, insa toata lumea se ocupa de mine ~i este mereu draguta ~iamabila cu mine. Vecinul meu este foarte harnic ~inimeni nu se ocupa

de dansul". Trage profit de pe urma puturo~eniei lui.Cea mai mica izbanda este imediat laudata; daca nu reu~e~te, el

spune in sinea sa: "Ehei, daca nu ai fi lene~, ai putea fi eel mai bun".Este uimitor de vazut in ce masura un copil trandav se poate multumi

, cu sentimentul ca ar putea fi mai bun. Dar nici prin cap nu-i trece saincerce. Intalnim aici, 0 data in plus, tendinta de a se pune in valoare pe

latura sterila a vietii."Nici un fel de predica, fie binevoitoare, fie aspra, nu a dat, pana

in prezent, rezultatul scontat".Baiatul ignora ceea ce se petrece in el ~i actioneaza potrivit

propriului stil de viata. Este ca ~i cum s-ar gasi intr-o capcana. Faptulca se lasa atatat arata ca intr-adevar vrea sa se gaseasca in centrul

atentiei. Unor copii Ie place cu tot dinadinsul sa primeasca lovituri,traind triumful de a-~i fi enervat tatal. Unii gasesc chiarin aceste lovituri

placere, 0 bucurie care uneori poate implica ~iun continut sexual."El ragaduie~te sa-~i dea silinta sa lucreze mai mult" ."

Dupa cum vedeti, el ~tie sa spuna ca vrea!..."dar nu intreprinde nimic spre a-~i tine promisiunea. In timpul

redactarii unei compuneri ~colare se lasa deturnat de la lucrul sau de

cine ~tie ce fleac" .Socoate ca nu se poate face apreciat prin munca sa ~i atunci

urmeaza 0 alta cale.

,,11 intereseaza toate cele, in afara de temele lui ~colare. Spre a-Imobiliza la munca, i-am cerut sa-mi raporteze ce a invatat ella ~coala

in timpul zilei" .II vedem, prin urmare, din nou in primul plan. In fiecare seara sta

de yorba cu tatal sau, cu bunul Dumnezeu!

"Cand ma intorc seara acasa, nu-l vad venind spre a-~i tine

ragaduinta" .Trebuie ca tatalinsu~i sa-~i aminteasca de datoria baiatului.

133

J

ALFRED ADLER

"Numai cand I-am intrebat de-a dreptul, mi-a dispuns: «Habarn-am!»".

Am vazut mai sus ca el este incredintat ca-i va fi peste putinta sase faca apreciat pe calea cea buna. Trebuie incurajat ~i sa i sedemonstreze ca poate, chiar ~i in ceea ce prive~te temele ~colare, sa sesitueze pe primulloc; numai sa-~i dea osteneala.

"Materiile cele mai grele pentru dansul sunt gramatica, aritmetica

~icompunerea, pe care nu Ie poate suferi. Un element suplimentar careii agraveaza sentimentul de inferioritate este poate faptul ca este

stangaci. Ar fi important sa se verifice daea a~a stau lucrurile. A~ dorisa-i atrag atentia asupra faptului ea printre eopiii care prezinta dificultatila matematica se gasesc copii rasfatati, in cautarea unui sprijin. Nuexista materie de studiu care sa nu aiba 0 eheie care sa-i faeiliteze

asimilarea. In ceea ce privqte aritmetica, insa, nu exista eheie. La

aeeasta materie trebuie lucrat in mod independent ~i con~tient. Copiiirasfatati se dovedese foarte prost pregl:ititi in materie de aritmetica" .

"Dezgustul eu care se apuca el de lucru dovede~te aversiunea fatade.aceste materii. Pare sa arate mai mult elan pentru ~tiintele naturale.I-ar plaeea ~idesenul, dar nu produce decat caricaturi oribile, lipsindu-i,fara indoiala, talentul".

Este yorba, probabil, de un copil stangaei!

"Poate sta ore intregi a~ezat sau cu1cat, cu privirile atintite in vid".Cel mai mare du~man al acestor copii, care au 0 atat de slaba

pretuire de sine, este timpul. Baiatul a gasit un mijloe de a face sa treacatimpul: el prive~te in gal.

"Cu toate ca are la dispozitie carti ~i pe unele a inceput sa Ieeiteasea, nu a terminat de citit nici una".

Nici rabdare, nici perseverenta! Nimeni nu se ocupa de dansul; nua~teapta nimic de la semenii sai.

"Cautajucarii, pe care in scurt timp Ie parase~te,fara sa-i fi facutplacere".

Situatia sociala a acestui copil, sau mai degraba a acestor copii,nu este stralueita, cu toate ca ei nu sufera de foame.

"Ceea ce este mai trist in viata lor este, probabil, faptul ca intimpul zilei se afla la 0 casa de copii".

Avem aici 0 supozitie riscata, caci noi speram di tocmai in

asemenea a~ezaminte baiatul va fi mai bine inteles ~i incurajat.

134


"Directoarea aeestei case are 0 animozitate marcata fata de primulmeu nascut, deoarece ea este eatolica infocata, pe caud noi suntem fara

eonfesiune.Imi spunea ca baiatul minte, ea este perfid ~i la~, iar toateacestea s-ar datora faptului ca n-a primit 0 edueatie religioasa".

Nu ne indoim ea toate aceste partieularitati provin din lipsa sa de

curaj. Trebuie sa mmurisese ca acest baiat fara confesiune nu se vaputea indrepta intr-o casa de copii c1ericala decat daca acolo i se vacultiva eurajul. Daca directoarea sustine ea prezinta acele defeete pentruca a fost creseut in afara spiritului religios, probabil ea ea nu areneeesara competenta de a identifiea punctul slab al aeestui copil.

Tatal adauga:

"La drept vorbind, eu insumi am eonstatat toate aceste trasaturide earaeter injositoare. Pe cfmd eel mie nu are defeete ~inu se vorbe~tede dansul decat in termeni pozitivi, la adresa primului meu nascut nu seformuleaza deeat eritici".

Toate aeestea demonstreaza ca primul-nascut a fost impins pe al

doilea plan, de catre secund.Oare in mod intamplator baiatul cel mare s-a dezvoltat intr-un

sens negativ, iar seeundul intr-un sens pozitiv? Cu siguranta ca nu.Primul-naseut erede ca a fost izgonit de catre secund din situatia sa de

mai inainte, care era placuta, ~i eu cat pierde din prietenie ~i dragoste,cu atat este mai descurajat. Secundul, care aeum este invingatorul, sesimte intr-o situatie exeelenta ~i nu are nevoie sa se faca remareatintr-un mod penibil.

NOTE

1 Esau, fiullui Isaac ~i al Rebecai, a vandut pe un blid de linte - dupacum citim in Biblie - dreptul sau de prim-nascut fratelui sau Iacob, un aprig

competitor. (Nota trad.)

135

J

II

Ililll

XIII. MINCIUNA CA MIJLOC

DE A-TI DA IMPORTANTA, ,

Am prilejul de a va prezenta povestea unui copil-problema a carui

mama este de mai mult timp la curent cu concePtia noastra. Veti vedeacare este pozitia ei in fata acestei probleme, dupa cum yeti vedea in cemasura intelegerea ei ne ajuta, cum colaboreaza ea cu noi, cu toate camodul nostru de a proceda nu i se pare prea lesnicios.

"Fiul meu, Filip, in varstade noua ani,este ceeace se nume~te uncopil-problema" .

Aceasta inseamna ca el ii face griji, ca ii da multa bataie de cap,ca are un comportament in dezacord cu sentimentul de comuniune

sociala. Nu ar avea nici 0 ratiune sa ne mai chinuim mintea ~isa cautamsa-i educam pe copii daca sentimentul de comuniune sociala existent

nu s-ar revolta impotriva metehnelor unor astfel de copii.

Ciind mama copilului ne spune ca acesta "este nervos" , informatiaaceasta nu este suficienta. In general, atunci cand oamenii folosesc acest

termen ei vor sa spuna ca este yorba de un copil instabil, pe care nu ~tiicum sa-l iei.

A~ dori sa subliniez faptul ca in nevroza factorul cel maiimportant este sensibilitatea. Aceasta nu se manifesta intotdeauna ca

atare, ci se poate manifesta prin consecintele ei. Vom vedea, in cazul

copilului despre care discutam, ca efectul sensibilitatii se traduce la elprin tentativa de a-~i scoate in relief propria-i persoana. Este ceea ce in

America, sub influenta psihologiei individuale, se nume~te "superioritycomplex"!. Avem insa aici de-a face cu 0 a doua faza, cu rezultatul unui

136


"inferiority complex"2, adica al unui sentiment de inferioritate. Estc dela sine inteles diintre aceste doua complexe intra injoc 0 hipersensibilitatca copilului, datorita careia el i~i traie~te situatia ca pe un e~ec. Drepturmare, va cauta 0 ie~ire din respectiva situatie, va diuta 0 compensatie,al clirei rezultat va fi sentimentul de grandoare.

"Este ingrozitor de nestatornic".lata confirmat faptul ca, in situatia in care se gase~te, copilul nu

mai reu~e~te sa-~i afle lini~tea."Nu mai invata deloc".Informatiile despre copii sunt haotice; remarca de mai sus este

interpretativa intr-un alt sens: nesimtindu-se la inaltimea exigentelor~colii, el nu mai face nici un efort la invatatura.

"Cu toate acestea nu este prost ~iuneori te surprinde prin judecatalui".

Putem intelege foarte bine lucrul acesta. Am ~ipresupus ca acestcopil pur ~i simplu se crede slab fata de exigentele ~colii. Poate ca seintereseaza de alte probleme. Dupa dite cunoa~tem despre dansul, nu-l

putem numara printre copiii curajo~i. Asemenea copii manifesta preaputin interes pentru semenii lor, concentrandu-~i interesul asuprapropriei persoane.

"Nimic nu-i scapa din cele ce se intampla pe strada".Cred ca multi psihologi moderni ar trece lini~titi pe langa acest

fapt, flira a-llua in seama. Suntem indreptatiti sa presupunem ca avemde-a face cu un baiat interesat de tot ceea ce e vizibil. Se explica in felul

acesta 0 multime de lucruri. Daca e interesat de ceea ce tine de sferavizualului, faptul este in avantajul invatamantului practic, copilul avandmai putin tendinta de a asculta explicatiile teoretice. Lucrul acesta areimportanta lui pentru ~coala, multe e~ecuri la invatatura avandu-~itemeiul in acest mecanism. Din acest fapt este de retinut di exista copii

care tind sa-~i satisfaca in primul rand interesele lorin sfera vizualului.Daca reflectati asupra intrebarii ce putem face daca ne multumim saprivim lucrurile, yeti ajunge la conc1uzia ca nu putem face mare lucruin planul utilului ~ica, in orice caz, nu putem face mare lucru acolo undes-ar putea manifesta sentimentul de comuniune sociala. Va yeti giindi ladesen, la pictura, poate la 0 mai buna intelegere a spectacolului lumii.Problema nu este deloc simpla, indeosebi daca se accentueaza sub acest

aspect 0 latura a vietii. In aceste conditii, de fapt, nu mai ramane

137

J

.. -------- ~

ALFRED ADLER

suficient interes pentm celelalte necesitati ale existentei ~i individul nuse mai poate dezvolta In acest sens. Baiatul nostm nu este pregatit cumse cuvine pentm ~coala, iar gre~eala nu este a sa; dar el arata un mare

interes pentm latura vizuala a lumii, pentm ceea ce este aparentaexterioara. Daca ne gasim pe calea cea buna, chiar ~i Intr-o schitaimperfecta a vietii lui putem spera sa gasim confirmariale supozitiilornoastre.

"EI tine minte tot.ce spun adultii".

Sa retinem aceasta circumstanta, care ne arata interesul sau pentrumarile dimensiuni. Deslu~im aici cu claritate tendinta sa de a-~i daimportanta, dorinta lui de a fi mare.

"lar cele auzite ~tie sa Ie repete In mod corect, la momentulpotrivit" .

Incepem sa ne lamurim, Intr-o oarecare masura, asupra stilului deviata al acestui biiiat In varsta de noua ani. Ne mai lipsesc confirmarile~i indiciile privitoare la varianta specifica acestui tip.

"Dar este la~".

Acest defect nu ne surprinde.

,Ji este frica pana ~i de umbra lui ~i se fere~te de orice situatiepericuloasa" .

Nu are nici 0 Incredere In eIInsu~i. Este de presupus ca mama saare un rolinsemnat In dezvoltarea copilului. Nu este independent, nuse striiduie~te sa-~i rezolve singur problemele. De altfel nu are

nicidecum intentia de a se confmnta cu ele, dat fiind faptul ca, pana Inprezent, a fost obi~nuit sa 0 vada pe mama sa rezolvandu-i-Ie. Mai bine

deeM orice alta ~coala psihologica, noi yom putea constata ca avem de

a face cu un copil rasfatat. Asemenea copii ne fac mari necazuri ~i eiIngroa~a numaml copiilor-problema, al nevroticilor, al candidatilor lasinucidere, al betivilor, criminalilor, perver~ilor din punct de vedere

sexual. Este un fapt atat de important Incat vreau sa adaug, totu~i, catevaelemente ~i sa definim notiunea de copil rasfatat, a~a cum 0 Intelegemnoi. (Mamele spun adesea ca Ii se "Intampla chiar sa-i ~ibata" pe copiiilor, imaginandu-~i astfel ca nu pot fi suspectate de a-i fi rasfiitat.) Estede precizat imediat ca noi nu Intelegem prin aeest termen un "raportsexual" In sensul freudian. In realitate avem de-a face cu un copil cares-a debarasat de existenta independenta ~iautonoma. Un altul vorbe~teIn locul lui, sesizeaza situatiile primejdioase ~i Ie Indeparteaza de

138


dansul,Intr-un cuvant, copilul se lasa remorcat de acela. EI dispune deo a doua persoana ~i I~i constmie~te viata In simbioza cu aceasta. Unastfel de copil pune In evidenta un caracter parazitar, Incercand saobtina totul prin intermediul mamei sale.

"EI ~tie prea bine ca la~itatea este ceva urat ~i acum vine cuminciuni din eele mai gogonate".

Ghicim ce fel de minciuni Indruga el, dat fiind faptul ca este tentatsa se scoata In relief, sa se faca remareat. Cum ~tim ca trage cu urecheala cei mari, fara Indoiala ca In minciunile lui va aparea comportandu-seca unerou.

"Spre exemplu, poveste~te: «Gasindu-ma In Anglia ~iprivind deunde stateam, de dincolo de coltul unui zid, am vazut un tigru»".

Daca 0 privim In sine, este 0 minciuna cat toate zilele. Dar ceeace ma intereseaza In mod deosebit aici este faptul ca el nu numai caprive~te, ci vede "de dincolo de coltul unui zid". Aceasta daperformanta! Nu toata lumea poate face a~a ceva. Analizand maiIndeaproape afirmatia copilului, Intelegem ca pe elll intereseaza In moddeosebit sa ne apara drept unul care Invinge dificultati, dificultati pecare ni Ie prezinta ca insurmontabile. Sa mentioniim cu aeeasta ocazieca In asemenea eazuri avem de-a face, In general, cu copii care prezintao inferioritate (Minderwertigkeit) a aparatului vizual. Daca acum facpreeizarea ca biiiatul este la~, yeti Intelege de unde se trage interesul saupentru tot ceea ce tine de vaz, de ce a devenit el ceea ce, eu un termennou, numim eidetic3. In expresia sa, prin care ne spune ca a privit "dedincolo de coltul unui zid", vedem tendinta acestui biiiat de a savar~itururi de forta In domeniul vazului.

,,0 data m-am Intors acasa, u~a era deschisa, nimeni nu Indrazneasa intre, langa sipet vfid un hot, - iau toporul ~i-l omor".

~i In aeest caz el "vede" ceva ~i savar~e~te un act de eroism. Pedrept cuvant, mama conchide:

"Mereu vrea sa 0 faca pe eroul, sa fie totdeauna cel admirat, celcare poate totul. Cand Imi poveste~te ca «azi la ~coala nimeni n-a ~tiutnimic, In afara de mine», sunt sigura ca nu a fiicut acolo mare branza ~i,de regula, faptul se confirma".

Avem prilejul de a examina modul sau de compensare, cu to ateca el este destul de straveziu. Dupa cum vedem, compensatii1e sale auloc pe planul imaginatiei, iar aici totul se pierde In neant. De regula el

139,

j

ALFRED ADLER

nu este activ in compensatiile sale, pentm dl, a~a cum am ~inotat, e la~,avand obi~nuinta ca mama sa sa faca totul in locullui.

11inteleg, ~tiu ca el ar vrea din tot sufletul sa fie un elev bun ~iunbaiat curajos; din minciunile lui am inteles ca acestea ii servesc spre a-~iexalta sentimentul personalitatii".

Fara indoiala ca recunoa~teti aici felul de a vedea lucrurile propriupsihologiei individuale. Este vocea bunului-simt.

"Nu-l pedepsesc".Suntem intru totul de acord cu mama copilului. Oricum, baiatul

acesta, dezamagit de cuno~tintele ~ide posibilitatile lui, baiat care, oride cate ori are ceva de facut, se gase~te c.ape marginea unei prapastii ~ise retrage, pe buna dreptate, nu merita sa fie pedepsit. Ar fi 0 flagrantainjustitie.

Ce este de facut? Ar trebui sa-l determinam sa progresezeindestul, incat sa-~i recapete curajul ~i sa invete ca problemele pot firezolvate. Daca ar progresa, s-ar putea dezvolta frumos. Lucrul acestanu se va realiza atat timp cat scopul sau va fi acela de a capata unsentiment de punere in valoare pe latura sterila a vietH, in alti termeniatat timp cat el va evita solutionarea problemei pe latura utila a vietii.Este de inteles de ce nu trebuie sa-l pedepsim pe un astfel de copil; inpedeapsa el nu ar gasi decat confirmarea incapacitatii sale ~i ar cautaalte cai laturalnice ca sa poata scapa de pedeapsa ~isa se dea indarat dinfata prapastiei.

,,11iubesc pe baietel".lata 0 confirmare care ne lip sea ~i care ne dovede~te ca mama 11

rasfata pe copil.Jl iubesc din adancul inimii mele. Dar el minte, minte din ce in

ce mai mult ~i se teme sa nu se descopere ca minte" .Apare aici 0 zare de speranta, posibilitatea de a vedea ca intr-o zi

elo va termina cu minciuna din teama de a nu fi demascat ca mincinos,

posibilitatea de a inddlgi adevlirul. Unde ramane atunci scopul sau dea-~i dovedi superioritatea? Este singura concluzie pe care 0 poate trageun copil ca dansul? Este cu putinta ~i 0 a doua: sa ticluiasca atat de abil~ide rafinat minciunile, incat sa poata spera ca niciodata nu va fi dat degal. Acesta este drumul care i se deschide in fata, nu altul, pentm ca elnu-~i poate pierde cu totul simtul personalitatii. El a devenit mincinosca sa reprezinte ceva ~ide aceea intelegem ca nu ~i-ar putea abandona

140


obiceiul de a minti, caci ar risca sa ni se prezinte ca un "zero", ca ()

cantitate neglijabila. Intr-adevar, el va fi recurs ~i la minciuni maisubtile.

"Sotul meu spune ca 11rasfat".

Este 0 particularitate de care va yeti izbi intotdeauna. Daca yeti fi

descoperit, in urma unui efort propriu, stilul de viata al individului pecare 11studiati, yeti gasi mereu in anturajul acestuia pe cineva care sa fi

sustinut aceasta. Va amintiti de felul de a reactiona al adversarilor no~triin materie de psihologie, care insisili asupra faptului ca ~iei spun acela~i

lucm ~icare i~i imagineaza ca pentru ca I-au spus au ~iobtinut rezultatul

scontat? A~a este, copilul e rasfatat. Dar inteleg ei raporturile deansamblu? Chiar daca ar ~tica fiecare copil manifesta 0 tendinta de a-~i

da importanta, ar trebui sa fie capabili sa analizeze procesul de aparitiea acestei tendinte. Nu s-a facut inca nimic prin afirmatia ca este yorba

de un copil rasfatat. Ce sa faci cu un cuvaut? Mamele au dreptate cand

pun intrebarea: "Cum sa procedez eu ca sa nu-l rasfap" Aceastaintrebare prezinta interes atat timp cat mama nu a sesizat inca

raporturile la care facea referire mai sus, cum constatam ~iin cazul defata.

" ... El pretinde ca de aceea este copilul atat de nestatornic ~i de

mincinos ~ica are «gargauni» la cap, din cauza ca tatal meu s-a casatorit

cu 0 veri~oara" .La bunici s-a descoperit 0 consangvinitate. Oare nu am avut

dreptate sustinand ca nu s-a fkut mare lucru daca, cum spunea tatalcopilului, baiatul a fost calificat ca rasfatat? Nici el nu crede ca estesuficient ~icauta un al doilea factor, care pare mai convingator. El pune

instabilitatea copilului pe seama unor antecedente de consangvinitate.lata cat de mult a inlesnit ~tiinta modul de a proceda al tatalui, carearunca in carca mamei copilului responsabilitatea e~ecurilor acestuia,de care el se scutura in mod stralucit.

"Acest mariaj intre rubedenii este 0 calami tate , - el mi-a fkut

capul calendar pe aceasta tema. De altfel, se intampla ca un copil sa fiemai bucluca~ decat un altul, dar sotul meu nu ostene~te sa dea vina peaceasta casatorie intre consangvini. Trebuie sa-i dovedesc contrariul,

trebuie safac ceva pentru baiatul meu. Nu este rautacios, ci, dimpotriva,bun la inima" .

141,

J

ALFRED ADLER

Este cu putinta ca bunatatea sa nu fie decat un aspect alla~itatiilui. Dupa cum vedeti, avem intru totul dreptate cand sustinem ell.nu se

poate sa izolam un element oarecare al stilului de viata ~i ca fiecare

element poate fi interpretat in mod diferit. Bunatatea, de pilda, poate fi~i negativa, "frumusetea devine uratenie, uratenia frumusete". Tocmai

aceasta diversitate face ca nimeni sa nu izbuteasca sa inteleaga psihiculunui om daca nu a sesizat in prealabil stilul sau de viata.

"El face cadou altor copii din lucrurile pe care Ie are el, numai casa Ie ca~tige bunavointa".

Deci aceasta bunatate prezinta 0 latura de egoism; el incearca sa-i

corupa pe copii, ca sa se faca rasfatat de dan~ii.

"Daruie~te copiilor lucruri la care tine ~i-~i iube~te tatal, chiardaca acesta nud rasfata".

A~ dori sa subliniez aid ell.,intr-o anumita masura, baiatul acesta

s-a ~i angajat pe calea pe care'ar voi s-o ca~tige nu numai pe mama sa,

d ~ipe altii. A~a cum am constatat -0 anterior, el cauta sa se faca protejat~i ar dori sa fie admirat ~i remarcat, acest din urma scop vizandu-lminciunile sale.

"A~a, de exemplu, este pentru dansul 0 mare sarbatoare sa meargala plimbare cu tatal sau. V-a~ cere sfatul: trebuie sa procedez cu

severitate? Nu cred ca aceasta ar fi eficient! Plange, promite marea cusarea, iar dupa zece minute 0 ia de la inceput" .

Mama sa a incercat 0 educatie severa, dar, evident, fara rezultat,

singura metoda benefica fiind trezirea intelegerii copilului pentrudefectele structurii stilului sau de viata. Ce inseamna aceasta in planul

practicii? Sa fie facut independent ~i autonom, sa i se trezeasca ~i sa ise cultive increderea in el insu~i. Atata vreme cat nu se realizeaza

aceasta, atat severitatea, cat ~i bunatatea par inoportune, de~i noipreferam bunatatea. Baiatul nu are pregatirea necesara ~i este inuman

sa-i ceri ceva pentru care nu a fost pregatit. Suntem totdeauna dispu~isa masuram cu exactitate ceea ce ne pot da animalele ~i sa nu Ie ceremnimic mai multo Cat despre fiintele umane, nici yorba de 0 astfel de

preocupare. Reflectati la importanta pentru ~coala a acestei observatii,pentru ca la ~coala copiii intra avand 0 pregatire diferita. A folosi un

sistem de notare care, in fond, judeca pregatirea copiilor ~inuaptitudinile lor, este "a-i pune pe toti intr-o singura oala".

142


"Astfel, el este obligat sa minta, pentru ca se infunda tot mai multin propriile-i minciuni".

Fara a se exprima prea limpede, mama vrea sa spuna ca baiatul nugase~te alta cale pentru a se face apreciat. Ea a cerut un sfat ~i iI-am dat,in sensul celor ce v-am expus aid pe scurt .. In continuarea referatuluiei yom gasi, poate, ~ialte pasaje importante.

"Cand, nu de mult, a reinceput sa-mi toame gogo~i, am reactionatca ~i cum ar fi fost yorba de 0 gluma ~i, razand, i-am explicat de cemintea".

In acest "de ce" recunoa~teti, desigur, indicatiile pe care i Ie-amdatmamei.

"Filip, recunoscand minciuna, a incercat un sentiment de jena ~ia inceput ~iel sa rada".

Baiatul este profund con~tient de minciuna sa, care, prin urmare,se afla in sfera con~tiintei sale. Trebuie sa revizuim conceptiile acelorautori care pretind ca pot stabili 0 deosebire intre con~tient ~iincon~tient ~icred ell.instinctele rele i~i au sediul in incon~tient ~ica nupatrund in con~tiinta decat pacalind cenzura, dupa ce s-au deghizat.

Ce este minciuna? Daca scrutam con~tiinta ~inu ne multumim pur~i simplu sa admitem minciuna in ceea ce are ea aparent, atunci aflamca este un mijloc de a te face remarcat, de a-ti da importanta. Daca 11examinam pe bliiat din unghiul incon~tientului sau, yom vedea ell.aidse ascunde un impovarator sentiment de inferioritate care cauta sa seelibereze. Tocmai acest sentiment de inferioritate genereaza tendintade a-ti da importanta. Lucrul acesta 11constatam, de altfel, ~i in sferacon~tiintei.

"Bineinteles, comite gre~eli. Recent, Filip I-a rugat pe tatal sausa-l insoteasca la cimitir, pentru ca avea de facut 0 compunere ceruta la~coala. Sotul meu a refuzat ~i el a mers acolo cu bona. Compunerea afost foarte reu~ita, dar nici un cuvant nu era adevlirat4".

A~ dori sa remarc, in treacat, ca nu este necesar ca 0 compuneresa fie neaparat adevarata; dar mama copilului are dreptate candregase~te in compunere aceea~i linie de conduita ca in cazul minciunilorlui.

"El povestea in amanunt cum s-a dus la cimitir cu tatal sau ~icumacesta ar fi plans. In final scria: cat despre mine, nu am plans; un blirbatniciodata nu plange".

143

ALFRED ADLER

El ~i-a depa~it tatal, dar numai in imaginatie. Mama copiluluiintelege foarte bine lucrul acesta.

"Oeci ~i-a injosit tatal ~i, mintind, ~i-a dat lui insu~i importanta".Care dintre contemporanii no~tri nu-~i aminte~te de a~a-numitul

complex allui Oedip? Oare din cauza aceasta i~i injose~te el tatallacimitir, ori mai de graM aspiratiile proprii il indeamna 'sa 0 faca peimportantul ~i sa-~i depa~easca tatal, cu care se afla in lupta? Nu s-arputea ca aici sa se dezvolte nu idei sexuale premature privitoare lacomplexullui Oedip, ci idei ale unui complex situat in con~tient? Seimpune sa reflectam asupra acestei probleme. In ceea ce ne prive~te,adepti ai psihologiei individuale, nu avem nici 0 ezitare: noi constatamca linia dinamica a psihicului tinde pe parcursul intregii vieti de la un"jos" la un "sus" , iar aceasta linie include ~i dezvoltarea sexualiHitii.

"Oar compunerea este buna, institutorull-a felicitat pe Miat ~i,infinalul orei, I-a pus sa 0 citeasca. Nu am avut curajul sa pomenesc deminciuna. Am tacut, cu aerul di nu am dat nici 0 atentie faptului".

Aici se termina expunerea cu privire la Miat. Putem afirma, pebuna dreptate, ca el face parte din categoria aHit de raspandita amincino~ilor care vor sa-~i dea importanta. Este tendinta de care se lasaantrenati atat de adesea copiii, din cauza lipsei lor de insemnatate.Meditati la punctul de plecare al acestui Miat, rasfatat de mama,reprimat de tata. Ceea ce a dobandit el Hinga mama sa nu are valoare inafara cercului familial. Putem admite ca acei copii care sufera destrabism5 nu sunt prea iubiti; ei prind de veste repede ca nu sunt agreati~i, drept consecinta, nu vorintelege lumea a~a cum este ea in realitate.Nu este de mirare ca acest Miat, de la primii sai pa~i in viata, a perceput

o rezistenta ~iun aspect particular al existentei. Raspunsul sau este fuga.Oat fiind faptul ca nimeni nu poate scapa propriei sale tendinteascendente, el trebuie sa gaseasca linia pe care va opera: aeeasta va fifanfaronada, minciuna. Exista ~i alte forme, dar in toate yeti gasi

tendinta de a ie~i dintr-o pozitie inferioara (falsificand, de exemplu,faptele, atunci cand e~ti amenintat eu pedeapsa), de a capata importantacu ajutorul subterfugiilor ~i de a se lasa inaltat. In cazul altor minciunisau fanfaronade putem eonstata ca este yorba de lucruri in fata caroracopilul apare prea slab ~i de care el incearca sa scape eu ajutorulimaginatiei. Este ca ~icum ar vrea sa se ridice in varrul picioarelor. Vetiintelege, fara indoiala, cat de gre~it este sa pedepse~ti cu stra~nicie

144


aceasta incercare, care este rezultatul unei veritabile trebuinte. Nurnui

explicatia fenomenului poate duce la rezultatul unei veritabile trebuinte.Numai explicatia fenomenului poate duce la rezultatul scontat.

Dr. A (adresandu-se copilului): "E nefolositor sa te eschivezi, sa

tragi 0 minciuna, sa 0 faci pe grozavul. Oaca ai privi lucrurile cu maimulta seriozitate, daca ai face un efort, ti-ai putea satisface tendintele

de ate pune in valoare prin ocupatii utile ~inu ar fi obligat sa recurgi lanerozii" .

NOTE

1 In limba engIeza, in original = "complexul de superioritate" (Nota trad.)

2 In limba engIeza, in textul original = "complexul de inferioritate" (Nota

trad.)3 Introdus de E. Jaensch, termenul semnifica imagini cu caracter de

halucinatie, deosebit de vii. Mintea omului primitiv ~i mintea copilului sunt,

potrivit conceptiei lui Jaensch, "minti eidetice", care confunda imaginile dincon~tiinta cu cele din realitate. Copilului ii este frica de intuneric pentru ca ilpopuIeaza cu tot felul de fiinte fantasmagorice. A se vedea, Erick R. Jaensch,Uber den Aufbau der Wahrnehmungswelt und ihre Struktur im Jugendalter

(1920) ~i Die Eidetik und die typologische Forschungsmethode (1925). (Notatrad.)

4 Din plicate asemenea indivizi ajung deseori ziari~ti ~i, in acest caz,

intelegem u~or cat adevar cuprind reportajele sau ~tirile pe care Ie redacteaza.(Nota trad.)

5 Infirmitate oculara, care consta in dereglarea paralelismului axelor

vizuaIe, astfel incat subiectul nu poate privi unul ~i acela~i obiect cu ambii ochi.

(Nota trad.)

145

XIV. EROISMUL PE PLAN

IMAGINAR INLOCUIESTE,REALIZARILE UTILE IN

REALITATE

Institutorul ne relateaza ca I-a urmarit pe copilul de care ne yomocupa aici incepand cu c1asa a doua. Baiatul, in vMsta de noua ani, dadovada de brutalitate in comportamentul sau.

Din informatiile de care dispunem nu reiese daca avea varsta de

noua ani cand era in c1asa a doua; speram ca in prezent urmeazacursurile c1asei a treia.

"La venirea sa in ~coa1ael inca mazgalea; numai incetul cu incetula invatat sa scrie".

Ne amintim ca comportamentul lui este grosolan; are, fiira

indoiala, un temperament de luptator. Apartine probabil acelei categoriide oameni care jura pe un ideal de erou, pe "codul onoarei".

De ce a invatat atat de tarziu sa scrie? Credem ca este stangaci,insa faptul nu este verificat.

"Punctullui slab este indeosebi aritmetica".

Nici aici nu ne gasim pe un teren ferm. Poate ca avem de-a face

cu unul dintre acei copii rasfiitati care numai cu mare greutate invataaritmetica, materia aceasta neoferind nici un punct de sprijin concreto

In alte materii de studiu exista reguli1, se poate invata cate ceva pederost; in ceea ce prive~te aritmetica, e inutil sa te apuci sa inveti cevape derost, in afara de tabla inmultirii. Dat fiind faptul ca copiii rasfatatinu vor niciodata sa faca ceva din proprie initiativa, nu ne mira faptul cain randurile lor se gasesc elevi slabi la aritmetica. Daca am putea sa 0dovedim statistic, superstitia "dotarii" ar fi zdruncinata.

146


"La aceasta materie de studiu el prime~te ore de meditatie" .

Astfel, copilul reu~e~te sa obtina ceea ce a vrut: persoana lui sa fie

o preocupare pentru ceilalti, ceea ce, intr-un fel, se reduce la a fi rasfiitat."Frecventeaza cu placere aceste ore suplimentare".

Nu ~tim de ceoPoate ca institutorul este amabil, ori poate di elevul

gase~te aici realizate conditiile pe care elle cere invatamantului, adica

prilej de a fi rasfatat.Ji place sa te ocupi in mod special de dansul".Avem aici cea dintai confirmare: este yorba, intr-aclevar, de un

copil care dore~te sa fie rasfatat. Urmeaza alte confirmari:"Cere ajutor la imbracat; este dus ~i adus de la ~coala, indlt nu

face niciodata drumul singur. Cu to ate aces tea, este inalt ~i bine

dezvoltat pentru vMsta sa. Are parul ro~cat."

Cat prive~te parul ro~cat, se ~tie ca aceasta particularitate ii

expune pe copii la zeflemele care ii fac sa sufere. Baietii, mai mult decatfetele; la acestea parul ro~cat adesea este gasit frumos. Dimpotriva,

biiietii cu par ro~cat nu prea sunt iubiti. Avem de-a face cu superstitiiarhaice, cu ni~te grosolane gre~eli; de fapt printre copiii-problema

gasim adesea ro~covani. Este 0 constatare care mi s-a confirmat in

multe privinte, dar nu este yorba de defecte care prezinta un caracterdefinitiv. Avem impresia ca, in cele din urma, oricum, izbutesc sa-~i

depa~easca dificultatile. Chiar daca nu este prea pliicut sa fii in afarafamiliei obiect de luare in ras, in sanul familiei lucrurile stau altfel, iar

sentimentul de inferioritate cantare~te aici destul de putin.

"Daca face rau 0 lucrare ~imama lui 11critica, se infurie".

Ceea ce inseamna ca a putut stabili intre dansul ~i mama sa un

raport de dependenta care este in favoarea lui. A reu~it aceasta cuajutorul furiei, uneori poate prin loviturile pe care Ie prime~te de ladansa. Intalnim adesea astfel de situatii, pentru ca in cazul copiilor

rasfiitati se ajunge la un punct in care nu-i mai putem rasfata in acela~ifel. De exemplu, ei sunt amenintati sa-~i agraveze situatia prin simplul

fapt ca cresco"Daca illauzi, el se incurajeaza pe sine, spunandu-~i ca lucrurile

se vor rezolva".

Avem aici dovada ca baiatul nu este cu totul descurajat.

"A invatat in mod normal sa vorbeasca, sa citeasca ~i sa scrie".

147

ALFRED ADLER

Putem deduce de aici ca nu a intampinat dificultati in dezvoltareasa organicii.

jncepand cu viirsta de un an ~ijumatate la el se manifesta semnede furie".

Daca aceasta observatie este judicioasa, ar trebui sa 0 retinem.Personal am putut constata asemenea semne chiar ~ila un copilin viirstade ~ase luni: era yorba de un copil alimentat cu biberonul, in mod

regulat, copil care se dezvolta foarte bine ~inu punea nici 0 problema.La viirsta de.~ase luni s-a constatat urmatoarea particularitate: de indatace se trezea, incepea sa geama incet; daca te apropiai de el cu biberonul~i i-I puneai in gura, se comporta intr-un mod irepro~abil; dar dacii teprezentai Hira biberon, incepea sa ude, manifestand in mod vizibil

semne de furie. Devenise obicei in familie sa te apropii de copiladucandu-i totdeauna biberonul.

"La ~coala, la inceput avea 0 conduita ~tearsa".Nu ne este greu sa-lintelegem: este in cautarea situatiei in care ar

putea fi rasfatat. Vrea sa se situeze in centrul atentiei, sa conducii.

Negasind la ~coala 0 situatie potrivita din acest punct de vedere, copiiide felul acesta au 0 atitudine ~tearsa; este semnul dupa care putemrecunoa~te copilul rasfatat. Apeland la ajutorul psihologiei individuale,

institutorii pot obtine foarte u~or portretul moral al copilului. Ei pot apoisa opereze pe aceasta baza, evident ca nu fiira sa caute confirmari ~inufara a proceda la eventuale corectiiri.

"Are 0 imaginatie bogata".

Putem deduce de aici ca nu este in termeni prea buni cu realitatea,realitate care 11 jeneaza. I~i construie~te 0 lume imaginara, in care

traie~te dupa placul inimii. Acolo el gase~te lini~te, este putemic, poatecomanda cum dore~te. Sunt imaginate cuceriri, lupte victorioase,dobiindirea unei averi imense cu ajutorul careia ii recompenseaza ~i iisalveaza pe ceilalti. Uneori astfel de copii se socot ~i salvatori ai unorinalte personalitati. In imaginatia lor ei calaresc cai foco~i, 11 scot dinsituatii grele pe rege sau pe fiica acestuia, se arunca in valuri spre a salvaprintese, care, se intelege, se arata foarte recunosciitoare. Cand revin peterenul realitatii, ei se arata foarte ~teqi.

"Gandurile lui sunt pline de istorii cu pieile ro~ii ~icu tiilhari".Este un erou pe planul imaginatiei. Puteti fi sigur ca baiatul este

la~; avem in acest caz 0 incercare de compensatie din parte-i.

148


"Are mereu tendinta de a se lupta cu un inamic imaginar" .

Imaginatia lui am putea-o utiliza, iar baiatul ~i-ar putea educa

psihicul in a~a felincat sa termine cu la~itatea. Oricum ar fi, prin acestmijloc copiii ace~tia izbutesc in mod cert sa se elibereze, eel putin inparte, de defectullor.

"Imaginatia lui 0 ia uneori razna ~i el ii poveste~te mamei saleevenimente inchipuite petrecute la ~coala, terminand cu cuvintele:

«~tii, mama, din toate cele spuse nimic nu e adevarat, sunt inchipuiride-ale mele»".

Identificam aici "un ciipetel" de sentiment de comuniune sociala.El nu ar vrea sa treacii drept mincinos, rezerviindu-~i controlul asupra

realitatii. Daca nu l-ar avea, ar fi yorba de 0 minciuna nevrotica. Chiardaca copiii se incalzesc injoaca lor, ei ~tiu ceea ce datoreaza realitatii.Istorisirile imaginare ale acestui copil ne arata ca el vrea sa se inalte pe

varful picioarelor, spre a piirea mai mare decat este. Putem trageconc1uzia ca este macinat de un putemic sentiment al inferioritatii, ceeace se coreleaza cu calificativul de copil rasfatat, pe care iI-am dat.

"Mama sa relateaza ca a fost foarte bolnav in prima copilarie:colici intestinali la varsta de patru luni, iar mai tarziu scrofuloza ~i

pneumopatie" .Nu ne putem permite sa judecam cele afirmate mai sus ~i sa

spunem in ce masura are dreptate mama copilului cand il considera"foarte bolnav". Ceea ce ne intereseaza mai mult este faptul cii,socotindu-l bolnavicios, ea trebuie sa-l fi crescut cu 0 grija ~i0 dragoste

deosebite. II va fi facut pe copil exagerat de dependent de dansa."Daca un copil e bolnav, trebuie sa-l menajezi", spune ea, ca apoi

sa exprime prin alte cuvinte ceea ce noi am aratat ceva mai sus: ji estefrica de intuneric" .

Sunt semne ale copilului rasfatat. Frica de intuneric inseamna:"Trebuie ca cineva sa ramana langa mine".

"Este extrem de neindemanatic" .

Ipoteza noastra, potrivit ciireia ne-am putea afla in fata unui copilriisfatat, este astfel intiirita.

In ceea ce prive~te neindemanarea, el este influentat de sora sa,mai in varsta deeM dansul cu opt ani".

Auzind vorbindu-se despre 0 sora cu opt ani mai in viirsta, putem

presupune ca ea nu se comporta fata de el ca 0 sora, ci ca 0 mama sau

149

j

ALFRED· ADLER

ca 0 matu~a. Fiindu-i aproape imposibil sa 0 considere ca pe 0 rivala,biiiatul cre~te ca ~icum ar fi copil unic.

"Ea intervine in striidaniile lui, criticandu-l ~icertandu-l".

Este ca 0 mama pisaloaga, ba chiar ca 0 soacra, am putea spune."Baiatul este foarte agresiv ..."

EI ~tie ca in spatele lui se afla mama, ca sa-l apere. Mai ~tie ca sora

sa nu va putea depa~i 0 anumita masura, dacii ar fi ca el sa 0 provoacelalupta.

" ... mai ales fata de cei mai putemici decat el".

Aceasta informatie pare indoielnicii. Nu sunt dispus sa cred ca arfi in intregime exacta. Dar daca macar in parte este a~a, inseamna cii

baiatul nu este cu totul descurajat, ca se mai crede capabil de ceva. Darnu este inca eroism aici, pentru ca mai putemici decat sora sa suntceilalti membri ai familiei. Poate ca ~ipe institutor il ataca, dat fiind cii

este unul dintre cei puternici; s-ar putea, insa, ca baiatul sa nu-l

priveascii din acela~i unghi de vedere. Este cu putinta ca el sa aibiisentimentul ca institutorul nu exista decat pentru diinsul.

"E luat adesea in batjocura din cauza culorii parului sau, ceea ceil infurie".

Este, cum am spus-o, un copil rasfatat care, atat din pricina suroriilui, cat ~idin pricina culorii parului sau, se gase~te sistematic intr-o stare

de iritare. Putem infuria un animal daca il ziidiirim; la acela~i rezultatajungem in cazul acestui baiat, dacii procedam la fel.

"Are un somn agitat, rostind cu voce tare replici din visele lui" .

Am remarcat mereu aceste semne la copiii rasfatati.

"Cand i~i face temele este intr-o stare de extrema agitatie".

Dacii este sa interpretam aceasta nervozitate, yom spune ciitemele ii provoaca 0 stare de tensiune ~icii aceasta tensiune se traduceprin agitatie.

"E salbatic ~icu greu ajunge sa se inteleaga cu ceilalti".Este un fapt u~or de inteles, deoarece se afla intr-o stare de

nervozitate cronica.

"Este, insa, milos".

Nu este aici 0 contradictie. Nu vad de ce, intransigent in fatainamicului, nu ar da dovada de caritate in fata unui suferind. Vede aici

o contradictie doar acela care crede in teoria ambivalentei. In ceea ce

150


ne prive~te, sustinem ca unul ~i acela~i stil de viata se exteriorizeazadiferit in situatii diferite.

,,~i-a manifestat mila intr-o zi cand sora sa s-a ranit la cap".Ea se gasea atunci in situatia de du~man invins. Am spune ca el

a pastrat 0 doza de sentiment de comuniune sociala ~ica este capabil sase arate uman intr-o situatie care ii este favorabila.

"EI respecta cu scrupulozitate ora ciind trebuie sa fie la ~coala" .Nu ma incumet sa interpretez acest fapt cu toata rigurozitatea.

Dacii il raportez la cele pe care Ie-am ~i spus, a~ adauga ca el tinde saprogreseze, cii vrea sa demonstreze importanta ~colii, ceea cecorespunde ~i zelului cu care frecventeaza orele de meditatie. Nu esteprea descurajat ~i ar vrea ca intr-o zi sa iasa biruitor.

"Chiar ~i mama copilului este foarte nervoasa ~i i~i pierde u~orcumpatul".

lata 0 alta dificultate pentru un baiat care se afla intr-o stare denervozitate cronica; acum intelegem mai bine de ce adesea devinefurios.

"In timpul zilei tatal se afla la teatrul unde este electrician. Familiaeste sub diriguirea mamei" .

$i in acest caz el se inver~uneaza impotriva celui mai puternic."Mama este 0 femeie zdravana, scandalagioaica, dandu-~i mare

. importanta, ca ~i sora mai mare a baiatului. Copilul este crescut intr-oatmosfera de criticii continua" .

Mama, cu felul ei de a fi, accentueaza ~i mai mult nervozitateabaiatului.

"Bun, pentru copil, este tatal".Ni s-ar parea firesc ca baiatul sa se ata~eze mai mult de tatal sau;

aceasta ar fi 0 a doua faza. In prima parte a vietii el a fost cu siguranta

mai apropiat de mama sa, data fiind starea sanatatii lui. Ea trebuie sa sefi ocupat mult de dansul, rasfatandu-l. Probabil ca mai tarziu nu a maiputut mentine acest raport intre ea ~iel.

"Dacii baiatul dore~te ceva ~inu obtine, plange pana cand dorintaii este indeplinita".

Este incapatanat ~i ~tie cii lacrimile pe care Ie varsa fac impresie.

Regasim aceasta trasatura nu numai la multi copii, ci ~ila destui adulti.Ei cred di lacrimile lor constituie 0 arma de nebiruit. Adaugati la

aceasta faptul cii exista oameni care nu suporta sa vada pe cineva

151

ALFRED ADLER

pHingand. Ei sunt atunci obligati sa-i implineasdi dorinta sau risca samanifeste semnele unei agitatii extreme. Si una ~i alta il satisfac pe eelcare plange.

Mama: "Eu sunt severa cu dansul, dar sotul meu ii cedeaza intoate privintele".

Stim di acest mod de a proceda nu este bun, dat fiind faptul caMiatul, ata~at de tatal sau, va avea ~imai mult tendinta de a 0 excludepe mama. Ar fi mai bine cil parintii sa se inteleaga spre a gasi 0 cale demijloc, care sa-i satisfaca pe amandoi. Este necesar ca ei sa se ajutereciproc in educarea copilului.

"Eu nu cedez totdeauna".

Este confirmarea a ceea ce deja cunoa~tem."Frate ~i sora se cearta adesea. Sora are ~iea defectele ei: ea este

mereu aceea care il atata. Dar el vrea sa aiM totdeauna dreptate ~i tinefoarte mult la autoritatea lui".

In plus, el este mezinul ~i, ca atare, cheltuie~te mult efort ~iperseverenta ca sa-i depa~easca pe ceilalti. Daca apar obstacole, cautasa Ie ocoleasca pe 0 cale mai lesnicioasa. Mezinii sfiir~esc totdeaunaprin a gasi calea care Ie asigura dominatia asupra altora, fie in bine, fiein rau.

"Baiatul ar vrea sa fie electrician, ca tatal sau".

Tatal reprezinta 0 etapa in tendinta sa de a obtine superioritatea .ideala. Faptul ca vrea sa devina ce este tatal sau arata admiratia Miatuluipentm dansul. El crede ca profesiunea tatalui reprezinta pur ~i simpluo putere divina.

"Ar dori, insa, sa se faca ~i vanator".

Dorinta aceasta este de inteles daca nu uitam tendinta sa de a 0face pe eroul; dar acest rol el nu-l joaca pana la capat: ar vrea sa vanezeanimale lipsite de aparare, ceea ce nu i se prea potrive~te unui erou.

"Jucariile lui preferate sunt armele. Nu are nici un prieten".

Reiese de aici trasatura de caracter a copilului rasfatat, care nureu~e~te sa se apropie de ceilalti copii. Prin tendinta sa de a domina elstrica totul.

"Nu se intelege cu nimeni. Strica buna-dispozitie a oricui".Nu are incredere in el insu~i nici macar cand are ocazia sa aiM

rolul principal in jocuri; prefera sa Ie strice tuturor cheful.

"Puseurile imaginatiei lui i~i au punctul de pomire in realitate".

152


Informatie obscura, pentm ca 0 atare afirmatie poate fi facuta cnprivire la imaginatia oricui. Este cu neputinta sa admitem ca ne-amputea imagina ceva fara nici 0 tangenta cu realitatea.

In ultimul timp dorinta lui de fiecare zi era sa poata piitmnde injungla".

In inchipuirea lui, este, probabil, stapanul junglei, inarmat panain dinti (fiarele nu au arme).

"El i~i joaca rolul de erou in fata oglinzii" .Aceasta ne sugereaza ideea ca ar putea, eventual, sa imbrati~eze

o cariera de actor. Poate ca tocmai aceasta este calea obi~nuita; probabilca orice actor, la inceputul carierei sale, a jucat la teatm un rol de erou.Niciodata nu ne-am vazut, in imaginatia noastra, judind rolul vreuneibatranici, ci mai degraba pe al Fecioarei de la Orleans.

Jnvarte~te sabia de lemn in fata oglinzii ~i, in cele din urma,striga triumfiitor: «Te-am doborat!»".

Regasim aici trasatura pe care am putut-o observa la multi copii:i~i antreneaza 0 aptitudine aparte ~i se identifica cu 0 situatie. Secomporta ca ~i cum intr-adevilr ar juca un rol de erou. In interiomllorsunt cople~iti de ceea ce ar vrea sa fie. Orice om are 0 astfel deposibilitate. Ea se manifesta ori de cate ori realitatea este preastanjenitoare sau cand ne izbim de dificultati in tendinta noastra deascensiune. Rezistenta intampinata de Miat este clara: el este molestatde catre sora sa, critic at de catre mama, in afara familiei este luat in riis

din cauza pamlui ro~cat, iar la ~coala nu straluce~te. Daca cineva ne-arintreba: admiteti ca aveti noua ani, ca nimeni nu va pretuie~te, nici acasa~inici in afara ei ~ica, pe deasupra, sunteti mezin, - ei bine, ce ati face?Nu ne-ar ramane decat 0 posibilitate: sa ne refugiem in imaginatie, saextragem de acolo ceea ce realitatea ne refuza.

Va rog sa retineti: a actiona in acest fel nu este, desigur, logic. Unadult inteligent ~i mai cu seama un educator inteligent ne-ar puteaobiecta: ar fi necesar ca baiatul sa-~i dea mai multa silinta la ~coala. Nu~tim daca nu cumva va fi facut eforturi in acest sens. Poate ca a facut,dar filra rezultat. Noi intelegem prea bine ca situatia nu este deloc u~oarapentru baiat. Poate ca el este stangaci filra sa 0 ~tie, ceea ce inseamna caa avut de luptat cu dificultati reale. Stiind ca a abordat existenta prinprisma stilului de viata al unui copil rasfatat ~i ca asimileaza totulpotrivit cu schema acestui stil, trebuie sa recunoa~tem ca baiatulactioneaza intr-un mod absolut inteligent; ceea ce face este fara cusur

153

ALFRED ADLER

in ceea ce prive~te inteligenta. 0 spunem, pentru di ne putem identificacu el. Oadi m-a~ gasi in locul acestui baiat ~idaca a~intfunpina acelea~idificultati, probabil ca a~ proceda la fel. E 0 dovada ca baiatul nu este

nici prost ~inici vinovat. El se ana intr-o situatie dificila, fara ie~ire. Incazul acesta tratamentul poate reu~i, in anumite conditii, de pilda, dadibaiatul ar progresa la invatatura, rezultat posibil cu ajutorul unor cursurisuplimentare. Fara indoiala ca ar fi 0 ameliorare a situatiei lui daca, celputin pentru ditva timp, mama ~i sora ar inceta sa-l mai dasealeasea ~imai ales daea am putea sa Ie facem sa inteleaga dit de mult i-au daunatcopilului. Este necesar sa inceream sa-l ajutam. Va trebui sa-i explicamtotul cu bunavointa, altfel riseam sa vedem ea ambele caractere

agresive, mama ~isora, se intorc impotriva consilierului. Faptul eel maiimportant este sa-l facem pe baiat independent ~i sa-i dam curaj. Ca sa-lincurajezi pe cineva, nu este necesar sa fii expert in materie de educatiesau de psihologie. Oar nu este 0 sarcina u~oara. Baiatul s-a inpotmolitin convingerea ea nu va putea juca un rol eroic dedit in imaginatia sa.Ar fi foarte nimerit sa i se gaseasdi un camarad capabil sa- i pretuiascalaturile bune. Singura cale sigura este tratamentul prin prismapsihologiei individuale. Trebuie sa i se atraga baiatului atentia asupracelor petrecute. Ar trebui sa i se demonstreze ca acela care cauta fara

incetare sa se afle in centrul atentiei celorlalti va fi totdeauna expusofenselor. Satisfactia trebuie cautata pe latura utila a vietii. Ar trebui,de pilda, ca el sa ia parte la jocurile copiilor, in loc sa fie unul care Iestriea tuturor buna dispozitie. Ar trebui sa i se dezvaluie ea exista un

intreg cortegiu de nedreptati pe lume ~i ca adesea oamenii gasesc cucale sa-i oprime pe semenii lor. Lucrul acesta are loc pretutindeni inace1a~i fel. Un popor vrea sa-l doboare pe altul, 0 familie se crede maisus-pusa dedit alta etc., cazuri in care se pune accentul pe anumitelaturi, spre a se gasi un punct de atac. Oar atacul nu are loc dedit daca

~ipartenerul se preteaza la aceasta. Baiatul nostru trebuie sa inteleagaea el nu a venit pe lume spre a Ie servi altora de tinta, ingaduindu-le sa-lsadiie. Tot astfel, in viata, daca cineva se arata enervat, atacatorul

persista. El ar trebui sa considere atacurile pe tema parului lui ro~cat cape un semn de neghiobie din partea ce10r care Ie lanseaza.

Am avut ocazia sa discut cu numero~i oameni apartinand unarrase oprimate, - evrei ~i negri; Ie-am atras atentia asupra mariiraspandiri a tendintei de a-ti oprima semenul. Fiecare e in eautareamijlocului care sa-i permita sa se ridice cu cat mai putina osteneala. Nu

154


se poate nega ea francezul 11 socoate pe german inferior, pe dind acestadin urma se socoate pe sine ca apaqiniind unei natiuni alese. Chinezulil dispretuie~te pe japonez. Cei care obi~nuiesc sa voiajeze au constatat,desigur, ca oamenii sunt peste tot aproape la fel ~i mereu inclinati sagaseasea dite ceva prin care sa-i injoseasea pe altii. Acela~i lucru 11

vedem intre burghez ~i proletar. Exista oare vreo fiinta umana care sanu fi simtit jindul ~i invidia altora fata de diinsa? De ce sa fim obligatisa luam in serios criticile ~ijignirile care ni s-ar putea aduce pe tema deapartenenta nationala, confesiune sau chiar culoarea parului? Nu avemaici de-a face dedit cu cristalizarea unei tendinte comune, cu 0 nevrozaobsesionala generalizata.

Pana in momentul in care umanitatea va consimti sa faea un pasinainte, spre 0 noua treapta de civilizatie, nu avem incotro ~i trebuie saconsideram asemenea tendinte ostile ca fiind manifestari specifice, dar~i ca 0 expresie a unei atitudini umane generale eronate.

Ar trebui sa-l determinam pe acest baiat sa inteleaga ea oameniite ataea chiar ~i din cauza culorii parului! Oaca el ar reu~i sa sesizezeceea ce poate sa constituie un punct de atac permanent, ~icare, de altfel,se poate raporta la alte caracteristici, el ar rade, ceea ce ar avea dreptefect ca i-ar taia oricui pofta de a-I mai ataca. Vom izbuti sa-i dambaiatului curaj, apropiindu-ne de dansul cu mijloacele fumizate depsihologia individuala. Vom putea sa-i demonstram pana ~i ca estecapabil sa devina un elev bun la matematica. Exemplele nu lipsesc. Euinsumi am trecut prin aceasta suferinta, fiind considerat cu totul inaptin materie de aritmetica. Oaca tatal meu ar fi urmat sfaturile care i se

diideau atunci, el m-ar fi retras de la ~coala ~i m-ar fi facut sa invat 0meserie manuala; poate ca a~ fi devenit un bun liicatu~, dar a~ fi ramascu convingerea ea exista oameni dotati pentru aritmetica ~i altiinedotati. Cum eu insumi am avut de-a face cu un necaz similar, pot, prinurmare, in cuno~tinta de cauza, sa spun ca nu mai cred ea existaasemenea dotari.

NOTE

1 A se vedea nota noastra de la capitolul VII. Este opinia unui autor care

a fost obligat sa repete 0 clasa din cauza aritmeticii, profesorul reeomandandu-itataJui lui Adler sl:H;ifaea fiul croitor.(Nota trad.)

155

xv. STRIC.ATORUL

DE BUN.A-DISPOZITIE,

La consultatie se prezinta elevii G. ~i S. Nu sunt cazuri ie~ite dincomun, ci tipuri curente de strieiitori de buna-dispozitie a semenilor lor,

care vor sa se faca remarcati cu oriee pret, enervandu-l inutil peinstitutor, care duee impotriva lor 0 lupta infructuoasa.

Unul, cel pe care il voi prezenta primul, este in var-sta de opt ani,iar celalalt de ~apte ani. Amandoi frecventeaza c1asa a doua, eel mai

mare fiind repetent. Cu un an in urma ei se aflau in aceea~i c1asa, dar au

fost despartiti, pentru ca impreuna faceau cu neputinta desfii~urareaprocesului de invatamant. lzolati, ei sunt mai suportabili, pe cand totala

lor absenta este binefaeatoare atat pentru personalul didactic, cat ~ipentm c1ase1e de elevi respective. Cauza deficientei de caracter la ceidoi baieti este diferita.

G., potrivit informatiilor furnizate de mama, este copil dea1coolic. Tatal este birjar, cum este ~i un frate, in v3.rsta de 17 ani. Un

alt frate, care are 16 ani, face cu motocic1eta curse pentru un brutar, iar

un alt frate, 14 ani, este ucenie la brutiirie. In afara de ace~tia, mai exista

in familie un mezin in varsta de cinci ani. Baiatul de care ne ocupamfrecventeaza dimineata ~coala, iar dupa-amiaza 0 institutiedebinefacere. Timpulliber ~i-l petrece la grajd sau se plimbii cu birjelecelor pe care ii cunoa~te bine. Mama lucreaza ~i ea la brutarul undelucreaza ~i fiii ei. Ea nu-l vede pe baiat cat e ziua de mare, nici macar

pentru un mic schimb de cuvinte, probabil pentru ea patronul are oroare

de farsele lui de prost gust. Casa parinteasca fierbe de dispute ~icerturi.

156


Mama recunoa~te, cel putin in parte, neajunsurile copilului, dar nupoateface nimie pentru el. Intr-adevar, biiiatul este preferatul tatalui,iar acesta ii ia apararea impotriva tuturor. Promisiunile ~irecompenselebiine~ti sunt utilizate in casa drept principal mijloc de educatie. In zilelede sarbiitoare aici se bea nu gluma, iar de la un fonograf pot fi auzitecuplete din cele mai vulgare pe care, fire~te, biiiatul Ie soarbe cumaximum de interes, ca pe un bun spiritual. Se pare ca biiiatul ajunge~i la han, unde i se servesc bauturi a1coolice, dar este greu ca acest lucrusa fie verificat, din moment ce copilul da dovada, in tot ceea cepoveste~te, de multa imaginatie, pe cand, pe de altii parte, parintii neagaasemenea fapte. In timp ce piirintii merg la cinematograf, biiiatului i sedau bani ca sa-~i cumpere car-nati de la han; cel putin a~a explica elexistenta in buzunarul sau a unei piese de 50 de creitari.

Aptitudinile copilului sunt submediocre, ~inici muncitor nu este.Rareori i~i face temele, uita caietele acasa ~inu manifesta nici 0 pHkerepentru invatatura. La ~coala nu se intereseaza decat de desen ~i, candnu se poate altfel, de scris. Nu pare sa aibii un real interes dedit pentrucai. Nici in timpul anului ~colar, nici dupa aceea nu a suferit de nici 0maladie mai grava. Atentia ii este deturnata pana ~i de cea mai micafrivolitate. Nu poti fi sigur ca minte sau nu face decat sa debitezeprodusele imaginatiei luL Poveste~te, de exemplu, ca a fost cu tatal sauin cutare sau cutare lor, ca I-a insotit la han, ca a petrecut noaptea lamiitu~a sa, pe cand, in realitate, dupa cum s-a putut stabili, in acele zilenu-~i piirasise domiciliul. Sau mai sustine ca a vazut, la tara, cum se scoteartofii din pamant cu plugul, pur ~i simplu pentru ca a auzit acesteapovestite de un alt baiat. Este complet lipsit de spirit critic. Lucriirile lui~colare sunt totdeauna dezordonate. In ceea ce prive~te vointa, estelesne influentabil ~i ia decizii rapide.

La ~coala se da ~i peste cap ca sa atraga atentia asupra persoaneisale; scoate strigiite ~i se cearta in timpul recreatiei, ca de altfel ~i intimpul orelor de invatamant. I~i bate colegii ~i miirturise~te ca a cautatsa-i faca sa sufere. Nu tine seama de mustrarile ce i se fac. Insiircinarilecare i se dau sunt folosite pentm a isca certuri ~i a face nerozii; adeseapateaza cu buna ~tiinta hainele colegilor saL Cat despre ale lui, chiardaca sunt noi, nu Ie cruta deloc. Intr-o vreme voia sa Ie spele la ~coala.Canta in timpul orelor de c1asa. Tot ce spun ceilalti este pentru el motivde critica cu voce tare ~i astfel deranjeaza desfii~urarea lectiilor. Vrea

157

J

ALFRED ADl;ER

sa corecteze chiar ~i raspunsurile exacte ale colegilor sai ~i ii bate peelevii care nu recunosc ca dreptatea este de partea lui. I~i bate joc deinstitutor, i1 maimutare~te pe strada, se poarta brutal cu oamenii ~i cuanimalele.

Nu fura, insa pastreaza pentru el obiectele gasite. Nu a fost cuputinta sa fie lasat in aceea~i c1asa cu prietenul sau S. Daca ii luam cumine la 0 alta c1asa, unde aveam de suplinit vreun coleg, ei secomportau frumos, pentru ca Ie era strain climatul de acolo, elementelecare 0 compuneau. Oricum, izolati, baietii se comportau altfel deditcfind erau impreuna ~i se stimulau reciproc. Propun, prin urmare, sa-iobservam, pe de 0 parte, cand sunt laolalta, iar, pe de alta parte, candsunt izolati.

De patru saptamani cei doi prieteni au fost despiirtiti, fiecare inaM c1asa, unde impovareaza pe al!i institutori. In timp ce c1asa de elevidezbate un subiect oarecare, G. deseneaza sau da drumul unor remarci

care se potrivesc ca nuca-n perete, facand ca intreaga c1asa sa rada;vocabularul lui este de 0 vulgaritate nemaiintalnita.Deindata ce

institutorul se afla cu spatele la el, G. i~i parase~te locul din banca ~iincepe sa se agate de colegii sai. In timpul recreatiilor trebuie strunit,pentru ca altfel sare la bataie ~iajunge chiar piina la a-~i calca in picioarecolegii. In sala de gimnastica se catara ca 0 maimuta pe aparate, scotandurlete. Aseadi, evident, fara ca cineva sa i-o fi cerut, a inceput sa segrozaveasca, in argou: "Ce, parca nu ~tiu io ca directoarele 0 sa-ntrebe

daca-s baiat de comitet, ori vreo pramatie? 0 sa-i spun ca-s un ingera~.Ma doare-n cot! 0 sa ma fac nevazut, - ~tiu io unde, a~a ca nimeni n-osa ma gaseasca .0 sa trag aghioase, ca maica-mea e la munca pan'pela orele noua seara" .

Cazul S. are aWiexplicatie. Mama sa sufera de 0 nefrita grava ~i,inainte de na~terea copilului, a facut 0 multime de injectii. La viirsta decinci ani baiatul ~i-a dat drumul ca pe un tobogan pe rampa scarii, de laetajul al doilea pana la etajul intai, unde a cazut. A fost dus, filracuno~tinta, la spital, unde a stat ciitva timp sub observatie fara a se fiputut constata nimic deosebit. Pana cand a intrat la ~coala - ne spunemama copilului -tatal acestuia era ata~at de el; baiatul era de 0 rautateie~ita din comun, se intorcea acasa spre miezul noptii, mama fiind cutotul neputincioasa. Ba inca baiatul 0 intreba adesea, cu un sentiment

dracesc: "Inca nu e~ti la spital? Ciind 0 sa crapi?" Dupa primele plangeri

158

PSIHOLOGIA ~COLARULUI GREU EDUCABII,

venite din partea ~colii, tatal a "intors foaia", tratandu-r;;i fiul ell ()severitate deosebita, dar filra rezultat. De notat ca tatal baiatului a fosl

agent de politie ~ica in prezent sta acasa. Cu un an in urma, in familics-a nascut 0 fetita, iar aparitia acesteia a starnit gelozia baiatului. Inacela~i an a suportat 0 indepartare a amigdalelor pe cale chirurgicaH1 r;;ia fost foarte bolnav. La un moment dat a intrebat: "De ce sunt vaccinat

~ioperat eu, ~inu surioara asta a mea?" Daca mama sa i1ameninta ca ilva da la un pension, el spune ca va fi mai bine pentru dansul decat sa fienevoit s-o vada pe dansa. Raporturile pe care Ie are cu un unchi ~i 0matu~a, pe care 0 iube~te mai mult decat pe mama lui, nu sunt preaclare. Baiatul nu-~i ascunde preferinta pentru unchiul ~imiitu~a sa. Nueste exc1us ca aversiunea fata de mama sa sa-~i aiba radacinile in acesteraporturi. Pe timpul verii to ate c1asele i~i petreceau recreatiile ingradina; acolo el s-a apropiat de 0 fetita foarte ingrijita ~i i-a spus cavrea s-o sarute. L-am luat de-o parte ~i I-am intrebat prietene~te de cevrea sa faca lucrul acesta ~i daca, in general, ii place sa-i sarute peceilalti. In final I-am sfatuit sa 0 sarute pe mama sa, ceea ce el a refuzatcu vehementa. Cat prive~te povestea aceasta cu sarutul, banala in eainsa~i, cred ca m-a facut sa inteleg ca baiatului ii lipse~te acasa

. afectiunea. Am chemat-o pe mama la ~coala ~i i-am sugerat sa incercesa redreseze situatia, sarutandu-~i pur ~isimplu copilul ~iaratiindu-i maimuM afectiune, in locul batailor pe care i Ie administra. M-am lovit,insa, de 0 rezistenta salbatica: "La noi nu exista a~a ceva!"

In rest, baiatul este bine ingrijit din punct de veder~ fizic ~iacordatot atata atentie vestimentatiei sale precum rechizitelor ~colare. Parintiiyegheaza cu stra~nicie ca el sa-~i faca temele. Aptitudinile ii sunt maimult decat mediocre, atentia u~or de distras. De altfel este muncitor ~iar dori sa faca totul singur. Vointa, in genere, este lesne de influentat ~iia hotariiri pripite. In timpul orelor de clasa i1intrerupe pe institutor, nuda nici 0 importanta mustrarilor, ii love~te fara motiv chiar ~ipe eleviicare nu se gasesc in imediata lui vecinatate, aruncand in ei cu servieta,ori ii rane~te la fata cu sandalele de gimnastica. Cand i se nazare, secu1ca in banca, arunca cu castane prin clasa, fluiera ~i fredoneaza,comenteaza spusele institutorului ~iale colegilor, substituie creioanelecolorate ~i apoi sustine ca sunt ale lui. Placerea lui este ca daramejocurile de constructii. Arunca pe jos uneltele de lucru manual, iar candIe aduna, face disparute daltile.

159I

j

ALFRED ADLER

Functiile onorifice care i se dau, in scopuri educative, nu suntpentru el dedit prilej de a face nazbatii sau de a isca ga1ceava. Strope~teperetii ~i tablourile cu buretele de ~ters tabla. Crede ca se comporta caun erou. 0 face pe grozavul, povestind cum a scapat el, la spital, deinjectii. Prietenul sau G. 11asculta cu gura cascata. Daca e acuzat devreo fapta nelalocul ei, 0 neaga din toate puterile sau da vina pe G.Disputele ~i denunturile reciproce sunt procedee obi~nuite la cei doibaieti. S. ii acuza pe unii dintre colegii sai de defecte imaginare.Hotararea parintilor sai de a-I aduce azi la consultatie I-au scos lainceput din fire, mai cu seama cand ~i-a dat seama ca nu este yorba deo formalitate.

La ~coala s-a incercat in fel ~ichip reeducarea acestor doi baieti,rezultatele fiind inegale. Orice mijloc educativ s-a dovedit infructuos.Predici binevoitoare, promisiuni, sarcini onorifice, apelulla sentimentulonoarei, invocarea viitorului, incercarea de a Ie trezi comprehensiunea,explicatiile menite sa Ie demonstreze dit de neplacut ar fi pentru dan~iica altii sa procedeze la fel, excluderea de la orele de curs care ii

intereseaza, munca pedagogic a individuala la directiunea ~colii etc.,nimic nu a ajutat. S. poate fi adus din cand in dindlaratiune, insaG. nuare decat un suras sarcastic pentru toate aceste stradanii. Mijlocul celmai eficace pana in prezent s-a dovedit "privirea de autenticimbHinzitor" , insa, evident, cu anumite limite.

Dr. A: Fara indoiala ca nu este greu sa ajungem la 0 concluzie deansamblu in ceea ce prive~te descrierea celor doi baieti, luati impreuna,pe care trebuie sa-i examinam nu doar din punctul de vedere alpsihologiei individuale, ci ~i din punctul de vedere al psihologieisociale. Ei par diferiti atunci dind sunt separati, insa sunt mereu la fel.Amandoi ar trebui sco~i din mediullor familial ~i plasati la pensionpentru 0 luna sau doua. Aceasta mi se pare a fi 0 datorie fata de viitorulacestor doi copii. Cazurile deosebit de dificile trebuie ~i ele tratate ininstitutii asemanatoare, pe care Ie-am putea denumi case deconvalescenta; aici copiii trebuie bine tratati, studiindu-se, in acela~itimp, in profunzime, cauzele care stau in spatele metehnelor lor. Estede datoria noastra sa clarificalll fenomenele ~i,in acest scop, voi incercasa va prezint intr-o varianta simplificata tipul caruia ii apartin cei doibaieti.

Primul caz este reprezentat de ace! baiat in varsta de opt ani,caracterizat indeosebi de faptul ca a repetat clasa, ca se afla sub medie

160


in ceea ce prive~te aptitudinile ~i de faptul ca se intereseaza mai alesde cai.

Baiatul acesta nu colaboreaza cu ~coala. Daca lasam la 0 parteunele fapte ~i examinam modul in care se comporta baiatul, ce liniedinamica are el ~i ce atitudine ia fata de exigentele ~colii, am puteaspune ca este pe cale de a exclude ~ide a refuza toate exigentele. Cauzaeste parerea lui ca nu poate obtine nici 0 reu~ita la ~coaIa. Este 0 cauzacare mi se pare suficienta, deoarece, daca ma identific cu acest baiat ~iimi inchipui ca nu a~ putea obtine nici 0 reu~ita, in cazul in care a~ fifost obligat sa frecventez ~coala, a~reactiona intocmai ca dansul. Daca,insa, am putea sa trezim brusc con~tiintal baiatului ~i sa-i explicam caar putea foarte bine sa reu~easca, pentru ca nu are dreptate cand credeca nu este dotat decal pentru grajd ~inicidecum pentru ~coala, atunci arfi posibil sa-i cultivam interesul pentru invatatura. Evident, se impunesa-i acordam un ajutor individual ~i, intr-o perioada de timp data, sa-iinlesnim reu~ita la una dintre materiile de studiu.

~tim ca, in conditiile in care traie~te baiatul, in mediul sau,interesele lui nu se concentreaza decal asupra cailor, hanurilor ~iexpresiilor picante. Nu trebuie sa contam pe faptul ca un asemeneamediu va trezi interesul baiatului pentru ~coala. Un astfel de rol ~i-arputea asuma 0 casa ca aceea la care m-am referit anterior. Cum nudispunem pentru dansul de 0 astfel de casa, I-am putea ajuta daca cinevas-ar ocupa in mod special de el, in sensul aratat. Ma gandesc la unuldintre fratii lui mai mari, care, cu bunavointa, i-ar putea ca~tigaincrederea ~i simpatia, condudindu-l pe calea curajului social. Tot ceeace face el acum la ~coala este expresia la~itatii sale, iar eu mi-a~ dasilinta sa-i explic cum stau lucrurile in aceasta privinti:L A~ vrea, deasemenea, sa-l fac sa inteleaga ca acesta este motivul care 11determinasa se gaseasca nu pe latura folositoare a vietii, ci pe latura einefolositoare. A~tept mult de la aceasta explicatie. Dat fiind faptul cabaiatul prezinta mari lacune in educatie, nu va fi u~or sa-i facdemonstratia necesara. Ne lipse~te temelia pe care sa cHidim. Trebuietinut seama de faptul d'i este preferatul tatalui. Familia aceasta pare saprezinte, pe de alta parte, unele paTtibune, cum ar fi, de exemplu, faptulca aici copiii nu sunt maltratati, ceea ce nu s-ar putea spune cu

certitudine despre familia celui de al doilea Miat. Din medii prea blande Iprovin copii care, atunci cand se izbesc de dificultati, imediat Ie ocolesc. I

Ei nu suporta sa se gaseascaintr-o situatie dezavantajoasa. Eijoaca, din J'161 .

ALFRED ADLER

rasputeri, rolul celui care pare mai mult dedit este. Veti constata la acestbaiat tendinta de a-~i da importanta, trebuinta de a-~i face loc in primulplan, dar fiind incredintat ca drumul ii este barat in partea utila a vietii.

Avem datoria sa argumentam cele afirmate mai sus. Mama ne-arputea arata daca I-a rasfatat pe copil, precum ~iconditiile in care acestaa crescut. A~ dori sa subliniez ca baiatului ii lipse~te curajul ~i seimpune sa vedem daca aceasta carenta nu se manifesta ~i in alteimprejurari. S-ar putea ca noaptea sa ceara ca mama sa stea langa el,dupa cum s-ar putea sa scoata tipete in timpul somnului. Daca la ~coalase comporta arogant fata de institutor, asta nu inseamna curaj; elcunoa~te limitele ce-i sunt impuse institutorului ~i 0 face pe eroul.

Al doilea cazeste un tip complex, mai disfatat de catre tata decatde catre mama, raporturile lui cu mama fiind tensionate, deoarece nu a~tiut sa-i ca~tige simpatia. Dupa raspunsul in legiltura cu sugestiainstitutorului, care i-a cerut sa-~i trateze baiatul de preferinta cudragoste, sarutiindu-l din cand in ciind in loc sa-l bata, putem presupuneca aceasta femeie este dura ~i rece. Ne amintim ce a raspuns ea: "A~aceva nu se obi~nuie~te la noi". Trebuie sa se fi petrecut lucruri mai gravepentru ca mama sa se poarte in felul acesta.

Baiatul are 0 sora mai mica. Daca auziti spunandu-se ca un copileste mai ata~at de tatal sau decat de mama, puteti presupune ca el se aflain a doua faza de evolutie. Daca mama, intr-un fel sau altul, nu mentinekgatura cu copilul, atunci pe primul plan trece tatal. Ar trebui, deasemenea, sa incercam sa ~tim daca nu cumva, inaintea acestui baiat,mama nu a avut un alt copil care sa-i fi monopolizat tandretea. Poate catatal, 0 matu~a, un unchi s-au ocupat mai mult de diinsul, pe cand mamaera in imposibilitate sa 0 faca, din cauza bolii. Nu cunoa~tem daca boalamamei a reprezentat un motiv suficient ca sa-l detumeze pe copil de ladansa.

S-ar putea ca el sa aiba unele deficiente organice. Dotarea sadepa~e~te media. Coeficientul de inteligenta al acestui copil, stabilitprin administrarea unui test, este superior fata de medie, probabil pentruca are 0 foarte marcata aptitudine de a stabili raporturi intre fapte.Atitudinea lui fata de ~coala are 0 cu totul alta explicatie deciit in cazulprietenului sau. El are nevoie de caldura afectiva, de a fi rasfiitat. Timpde ~ase ani a fost copil unic ~ia trait in centrul atentiei celorlalti, alintatde toti, ca intotdeauna ci'mde~ti copil unic. Matu~a ~iunchiul ~i-au adus

~iei contributia. La ~coala a ~ntrat cu trebuinta ca cineva sa se ocupe de

162


el in mod special. Ceea ce nu este cu putinta aici, in pofida OI'idln'ibunavointe.

Ace~ti copii, care vor sa atraga in permanenta atentia asupdl-Ic,prefera sa se faca remarcati intr-un mod neplacut, pe laturanefolositoare, deciit pe latura placuta ~ifolositoare a vietii. Rasfatati, Ingenere ei sunt lipsiti de curaj, preferand sa iasa in relief in situatii maifacile. Baiatul nostru se simte frustrat in comparatie cu situatia lui

anterioara, atat la ~coala, cat ~i acasa. Ce face un copil cand se simtefrustrat? Incearca sa se imbogateasca, iar aceasta tendinta ~i-o manifestain incercarea de a 0 face pe superiorul, pe eroul. Aceea~i trasatura 0

gasim in imaginatia sa confabulatorie ~i nu ne mira ca asemenea copiifura. La copilul de care ne ocupam 0 asemenea atitudine s-a ~imanifestat, caci fleacurile pe care Ie subtilizeaza de la colegi reprezinta

dorinta lui de a se imbogati cat mai u~or cu putinta. Se comporta ca unulcare dispune de dinamismul, de nevoia de a poseda ~ide a fi mai multdecat ceilalti.

Primul baiat trebuie incurajat sa progreseze la invatatura; pe aldoilea trebuie sa-l convingem ca nu este totdeauna necesar sa se afle incentrul atentiei ~i ca nu trebuie sa se considere frustrat ori de cate orianturajul se ocupa de alt copil. Daca vrea sa ocupe centrul scenei, atuncitrebuie sa colaboreze in sens pozitiv la aceasta. Daca 0 persoana pe careel nu 0 cunoa~te ii va spune aceste lucruri, el va reflecta asupra lor.Astfel el se va imbogati cu 0 notiune noua, care ar putea fi aprofundatadaca institutoarea ii va adresa un suras comprehensiv, ca ~i cum i-ar

spune: "Nu e~ti inca destul de mare ca sa faci sa traiasca in tine ceea ceam discutat noi in treacat" ..

Confirmarea tezei noastre trebuie sa 0 obtinem in cursul

dialogului pe care 11purtam. Cautam sa stabilim daca ne gasim pedrumul cel bun sau daca yom fi obligati sa renuntam la eforturilenoastre. Este extrem de important pentru noi sa-i indicam 0 cale deurmat acestui baiat, cale care probabil va avea asupra sa 0 influenta mai

importanta ~i va stabili un raport social mai bun decat am putea noi safacem. Daca, prin pedepse, ii yom face ~i mai neplacuta ~coala, esteposibil ca el sa refuze definitiv sa mai mearga la ~coala.

Dr. A (adresandu-se mamei lui G.): Chestiunea cea mai importanta este sa-l facem pe copil sa progreseze la invatatudi. El ~i-a pierdutcu totul curajul ~i crede cii niciodata nu va putea fi un elev bun. Areprieteni?

163

ALFRED ADLER

Mama: Nu are. La ~coaHlii place sa scrie frumos, dar nu-i placesa citeasca. Mai degraba frecventeaza asociatia de ocrotire.

Dr. A: Acolo nu se dau nici examene, nu se pun note. Trebuie sai se permita sa avanseze, sa obtina un succes. Mi-ar place a sa-l ajutati,spre a-lincuraja. Spuneti-i: "Tu e~ti un baiat inteligent, e pacat saabandonezi". In rest, este un baiat amabil?

Mama: Da, insa e zburdalnic.

Dr. A: Ceilalti copii il iubesc?Mama: Se cearta cu ei.

Dr. A: Cum sta cu tataI sau, cu fratii? Este iubit in familie?Mama: Adesea se iau la sfada, ca toti copiii.Dr. A: Tatal manifesta afectiune fata de el?Mama: Sotul meu il iube~te mult ~i copilul se lipe~te de el; pe

mine nu ma asculta decat daca ii vorbesc cu dragala~enie.Dr. A: A fost bolnav cand era mic de tot?

Mama: A fost bolnav de plamani.Dr. A: Trebuie examinat de un medic care, desigur, va va da

sfaturile necesare. Doarme bine, ori e agitat? Ii este frica, noaptea, defantome?

Mama: Nu-i este frica de nimic.

Dr. A: Trimiteti-ni-l ca sa vedem daca este timid sau nu, insa farasa-i spuneti despre ce este yorba. (Auditoriului, dupa plecarea mamei):Un copili~i poate compensa timiditatea prin aroganta. (Adresandu-secopilului): Ce vrei sa te faci cand vei fi mare?

G. (nu raspunde).Dr. A: Ce ti-ar placea cel mai mult? Ai vrea sa devii un baiat

inteligent, in stare de ceva, ori crezi ca nu vei reu~i niciodata a~a ceva?(Se constata ca este un copil stangaci.)Faptul acesta trebuie sa fi impiedicat mult progresele copilului.Dr. A: Iti lipse~te curajul; crezi ca ceilalti pot totul, iar tu nimic.

Crezi d nimic nu-ti va ie~i cum trebuie ~i de aceea ii stinghere~ti peceilalti. Eu sunt incredintat ca e~ti un baiat curajos. Va fi bine daca teapuci curajos de treaba, concentrandu-ti atentia in aceasta directie. Maibine nu va fi nici maine, nici poimaine, dar in vreo doua saptamani veiputea deveni un elev bun. Totul va merge mai bine. Ce crezi? Vrei saincerci? Chiar daca nu prime~ti nota cea mai buna, nu trebuie sa te daibatut. Daca deranjezi lectiile, ia stai putin ~i gande~te-te daca n-o facipentru ca nu crezi ca poti ~itu sa reu~e~ti sa inveti.

164


Baiatul sta cu ochii in pamant ~iuneori i~i furi~eaza privirea intr-o

parte.Dr. A: Tare a~ vrea sa ~tiu, cand vei reveni aici, peste 0 luna de

zile, daca vei avea mai mult curaj, ori daca ai sa ramai acela~i fricos ~i

la~.(Baiatul, care, in tot acest timp, nu a scos un cuvant, iese.)Dr. A (auditoriului): A~ vrea sa adaug 0 observatie. Trebuie sa ai

o anumita experienta ca sa Ie vorbe~ti parintilor ~icopiilor, dar cine altulsa 0 poata avea, daca nu chiar institutorul? Nu este yorba pur ~i simplude 0 explicatie verbala a starilor de lucruri. In fiecare caz de copilproblema ne confruntam cu 0 situatie dramatica. In calitate depsihopedagog, ne asumam un anumit rol, pe care suntem obligati sa-lindeplinim cum se cuvine, in modjudicios, in vederea atingerii unuiscop clar definit. Activitatea no astra nu 0 putem compara cu nimicaltceva. Trebuie sa ne fie limpede ca nu 0 putem asemui decat cu arta.o arta de 0 mare eficienta, atat pentru copii, cat ~ipentru adulti

(Mamei lui S.): Sunteti multumita de fiul dumneavoastra?Mama: E tare rau. Se ia de cei mici.

Dr. A: Timp de ~ase ani a fost singurul dumneavoastra copil. Atrait 0 tragedie in momentulin care s-a nascut surioara lui, pentru ca,dintr-o data, el nu a mai fost unicul copilla parinti. Ce parere aveti? latace trebuie noi sa intelegem. Nu trebuie sa gandim intotdeauna intr-olumina atat de cruda, dar in astfel de situatii totul se petrece ca ~i cum

ar trebui sa parase~ti brutal caldura ~i sa ie~i in ger. Este mai ata~at dealte persoane?

Mama: Nu, dar eu sunt, poate, prea aspra.Dr. A: Totdeauna este insuportabil pentru un copil sa constate ca

parintii fac deosebiri in tratamentul pe care il aplica fratilor ~isurorilor.Ar fi de folos daca ati putea sta de yorba cu sotul, spre a va pune deacord cum sa procedati fata de copii.

Mama: Sunt bolnava. Tocmai am stat patru luni in spital. Sunt

nervoasa. Copilul nu a tinut niciodata la mine; numai pe taid-su iliube~te.

Dr. A: Copilul unde sta cand sunteti internata in spital?Mama: Anul trecut am stat ~ase luni in spital ~i alte ~ase intr-o

statiune balneara. In tot acest timp baiatul a stat la bunica lui.Dr. A: Bunicii Ii rasfata intotdeauna pe copii. Acum el simte

deosebirea. Noaptea scoate tipete? Uda a~ternutul?

165

j

ALFRED ADLER

~ 1PSIHOLOGIA $COLARULUI GREU EDUCABIL

Mama: Doar di este putin agitat. De la varsta de doi ani nu-~i maiuda a~ternutul.

Dr. A: I~i face u~or prieteni?Mama: Este foarte autoritar.

Dr. A: Are impresia ca nu mai este primul, ca odinioara, la bunicalui, unde a avut aceasta impresie. Ascultarea inseamna pentru diinsulinjosire. Se crede victima unei nedreptati cand cineva nu se ocupa dediinsul.

Mama: Trebuie sa discut mereu cu el, dar nu ma asculta niciodata.

Este neglijent, darii place sa-~i faca toaleta. Se spala singur.Dr. A: Asta e foarte bine, e dragut din partea lui. Se pare ca nu

devine rautacios deciit cand nu se ocupa cineva de diinsul.Mama: Ma plictise~te intr-una. Saptamiina trecuta a plecat de

acasa la ora 10, mi-a promis di se intoarce la ora amiezii, insa nu s-aintors deciit la ora 6 seara.

Dr. A: Ii place sa fie cautat ~i sa manifeste cineva grija fata de el.Ecurajos?

Mama: Nu se teme de nimic.

Dr. A: A~ dori sa stau de yorba cu el ~i sa-i spun sa n-o mai facamereu pe eroul. Pentru ca daca se va purta in acest fella ~coaIa va sfiir~iprin a 0 apuca pe un drum rau in viata. Incercati sa fiti mai prietenoasacu diinsul ~i spuneti-i cu bliindete: "Tu vrei ca mereu sa se ocupe cinevade tine, dar acum e~ti baiat mare!"

(Mama iese.)

Dr. A (auditoriului): Femeia aceasta nu mi se pare chiar atiit debolnava! (Adresiindu-se copilului, care a intrat): Cum 0 duci cu ~coala?

S. : Foarte bine!

Dr. A: Ti-ar placea sa fii primul? Ce frumos ar fi daca ai fi mai

bun la aritmetica, la compunere ~i daca te-ai mentine printre frunta~i!Dar pentru asta ar trebui sa colaborezi, pe ciind tu, eel mai adesea, faciopozitie. Nu vrei sa colaborezi cu c1asa, cu institutorul? Ar fi mult maibine!

(Se constata ca copilul este st&ngaci.)

Nici un copil stiingaci nu ~tie lucrul acesta, dar trage consecintele.Dr. A: Cum merge cu scrisul?S. : Nu merge bine.

Dr. A: Daca ai fi mai silitor, in loc sa te tii de nazbiitii, daca ai faceceva efort, ai putea sa ai un scris frumos. (Adresiindu-se auditoriului):

166

lata doua materii (scrisul ~i cititul) care prezinta dificultati deoscbite

pentru copilul stangaci. Daca yeti fi cat se poate de atenti la modul incare citesc ace~ti copii, yeti vedea ca ei silabisesc de la dreapta la stanga.Acestfel de citire suna fals ~i ai impresia di ei nu ~tiu sa citeasca.(Adresandu-se lui S.): E cazul ca institutorul sa se ocupe de tine. Darnu este drept sa-l stiinjene~ti ciind i~i tine lectiile. Ce ai tu de cii~tigat dinasta?

S. : Nimic.

Dr. A: Ai putea fi un elev bun, ~i, fire~te, asta nu se poate face deazi pe maine. Dar daca exersezi, vei scrie frumos. Peste 0 luna ai sa-miarati cat de frumos ~tii sa scriL Sa-mi mai spui dadi e~ti destul decurajos ca sa colaborezi cum se cuvine la lectii. Fii atent fata de surioarata ~i ai grija ca hainele tale sa fie in ordine. Mama ta e bolnava, dar seva insanato~i, daca 0 ajuti ~i tu un pic.

A~ dori sa mai adaug cateva cuvinte cu privire la frecventa marea copiilor stangaci. Nu exista copii dotati ~inedotati; exista doua tipuride copii: primul tip, total delasator, care nu face nici un efort; iar aldoilea tip, copii care merg orbe~te inainte. Unii se triideazii pe parcursulintregii lor vieti printr-o anumitii neindemiinare; ei ignora faptul ca suntcopii rasfatati, dar sufera consecintele acestei dispozitii. Se intiimplafoarte adesea ca ei sa se subestimeze, in timp ce ii spupraestimeaza pe

altii. Veti gasi un mare numar de stiingaci printre copiii-problema,nevrotici, criminali, candidati la sinucidere, perver~i sexual, dar ~i

printre marile personalitati: arti~tii, de exemplu, cuprind un mareprocent de stiingaci.

Extrem de importantii in educarea unui stangaci se dovede~teincurajarea. Chiar daca va limitati doar sa-l incurajati pe un ~colarstiingaci, ~i tot yeti avea totdeauna succes.

NOTE

1 "die Auimerksamkeit", in textul original. (Nota trad.)

167

XVI. LUPTA PENTRU RECUCERIREA

PARADISULUI PIERDUT

Este yorba de un pre~colar in viirsta de cinci ani, al carui caz neva permite ca, analizandu-i viata de pana acum, sa tragem 0 concluziecu privire la modul in care se va comporta la ~coala. Vreau sa va arlit,in stil telegrafic, calea pe care putem reu~i sa intelegem structura unuicaz ~iconfirmarea acestei structuri.

"A vem de-a face cu un copil-problema".Acest copil se afla in mod cert angajat intr-o lupta ~i traie~te in

aceasta stare, intr-un anturaj bland, care cu siguranta I-a razgaiat. Sepune, a~adar, intrebarea: in ce scop se afla el in lupta in prezent? De ceare el impresia ca acum nu mai este rlisfatat ca inainte? Actualmentepozitia sa nu mai este atat de favorabila pe cat i-a fost. Toate acestea potfi prezise.

"Este hiperactiv".

Este pentru noi 0 noutate? Ne putem, oare, reprezenta un luptatorcare sa nu fie hiperactiv? Daca nu ar fi ~i activ, I-am socoti deficientmintal. Caci este neindoielnic faptul ca "luptator" ~i "activ" suntatribute de nedespartit ~i fac parte din stilul de viata al unui copilmodern.

"Ii place sa strice lucruri, sa Ie sparga".Este un mod de a lupta."Din cand in cand are crize de furie".

Toate acestea sunt de la sine intelese ~itrebuie sa avem de-a facecu un copil inteligent. Se pune, insa, problema de a stabili daca faceparte din categoria copiilor deficienti mintal, care trebuie crescuti

168


intr-un mod cu totul diferit. Astfel de copii nu dispun de un stH de viap,pe cand al nostru, dimpotriva, are un scop: sa lupte ~i sa invinga, satraiasca bucuria invingatorului.

"Mama relateaza ca starea de sanatate a copilului este buna, ca eleste plin de viata... ~i ca vrea ca intotdeauna cineva sa se ocupe depersoana lui".

Este 0 lupta ca aceea care se poate desfa~ura intr-o familie, undeneaparat trebuie sa faci ceva ca sa-i scoti din sarite pe ceilalti.

"Se catara incaltat cu bocanceii murdari pe masa. Incearca ceamai mare satisfactie sa se joace cu lampa, in timp ce mama sa esteocupata ~i are nevoie de lumina".

~tie exact in ce punct sa atace."Daca mama lui canta la pian sau cite~te, tocmai aceste momente

Ie alege el ca sa se joace cu lumina. Nu sta 0 clipa locului, nici in timpulmeselor, ceriind 0 permanenta supraveghere".

Vrea sa iasa invinglitor ~i sa se situeze in centrul atentiei. Ajun~iaici, ni se impune urmatoarea idee: dad! el are 0 atiit de mare nevoie dea se afla in centrul atentiei, este de crezut ca s-a ~iaflat in aceasta situatieanterior ~i ca acum dore~te s-o restabileasca. Ce eveniment a putut,a~adar, sa agraveze atat de tare situatia sa? Evenimentul este na~tereaunui fratior.

"Cauta mereu prilejul sa boxeze cu tatal lui, sa se joace cudiinsul".

Dupa cum vedem, gase~te ceea ce cauta, ceea ce ii este detrebuinta ca sa lupte ~i sa tulbure lini~tea.

"Are obiceiul sa-~i infunde mana in prajitura ~isa-~i umple gura".Ar putea lupta ~i prin refuzul hranei."Daca mama sa are invitati, el ii impinge, ii scoala de pe scaunul

lor ~i se a~aza in locullor" .Este un act care ne dovede~te ca nu-~i iube~te semenii, constatam

un deficit de sentiment al comuniunii sociale, ceea ce explica ~ipornirea lui impotriva fratelui mai mic.

"Daca tata ~i mama canta la pian, copilul striga fara incetare,spuniind ca nu-i place cantatulla pian".

Ar vrea ca parintii sa se ocupe exclusiv de persoana lui. Dar oricemeteahna, orice neajuns am constata la copil, nu trebuie sa-l pedepsim,pentru ca pedeapsa nu ajum. ~tim deja cum trebuie sa-l tratam. Bliietelulacesta se simte ofens at, rlinit, impins pe planul al doilea.

169

ALFRED ADLER

"Tata! este cantaret ~i canta la concerte. Mama copilului 11

acompaniaza. Baiatul a strigat 0 data: «Tata, vino-ncoace!».

Deci toate eforturile lui au drept tel ca parintii sa se ocupe mereu~inumai de dansul.

"Are crize de furie daca dore~te ceva ~inu obtine imediat" .Atitudine de luptator."Distruge tot ce-i cade in mana, cu 0 ~urubelnita, cu care desface

~i ~uruburile de la patullui".

Aici apare din nou atitudinea lui asociala. Face tot ce poate sprea Ie aduce prejudicii parintilor ~i pentru a-~i arata proasta dispozitie.

"Uneori face remarci cinice, mai ales cand a facut vreo pozna ~i~tie ca asemenea remarci il vor ajuta sa iasa din impas. Lumea 11

considera baiat inteligent pentru ca face observatii caustice. Esteinstabil, neputandu-se ocupa mult timp de unul ~i acela~i lucru. Mamaface incercari de a-I dezbara de acest prost obicei" (evident, fara sareu~easca).

"Mama ii da 0 palma; rade, ~ivreo doua minute sta lini~tit. Mamaeste de parere ca baiatul a fost in mod excesiv rasfatat de catre tata ~ibunica. In prezent, la drept vorbind, nu mai este rasfatat".

Sentimentul de comuniune sociala nu s-a putut dezvolta la copil,care a ramas legat in exc1usivitate de tatal ~i mama sa; de undemodelarea eronata a copilului.

,,~i tatal, ca ~i mama, este mereu epuizat, pe cand copilul are 0energie neistovita".

Fire~te ca acest joc, care ii place, nu-l obose~te. Munca deeducatie nu place nici tatalui, nici mamei, extenuandu-i. Constrangereanu serve~te la nimic, pentru ca, daca este constrans, baiatul se razbuna.

"Nu are memorie ~inu se poate concentra".Asta pentru ca nu dispune de cele necesare ~i nu are pregatirea

ceruta spre a actiona in mod independent. De aici ~i lipsa sa dememorie, ca ~i imposibilitatea de a se concentra.

"Nu a frecventat niciodata gradinita de copii" .Deci mama pare sa-l fi crescut pur ~i simplu pentru ea insa~i.Este extrem de important sa ne dam seama de modul in care

intelegem aceste raporturi. Putem vorbi de comprehensiune atunci dnd~tim ca este yorba aici de un element de ansamblu, nu de un procesfiziologic. A intelege este a sesiza raportul existent intre lucruri, intrefapte.

170

XVII. PIERDEREA AFECTIUNII,CAuzA A HOTIEI,

"Copil nascut intr-un ora~ meridional din Ungaria. Implinea doiani ~ijumatate, dnd tatal sau a dat faliment".

Faptul acesta ne face sa ne gandim ca pana la varsta de trei aniprobabil ca baiatul a crescut intr-o situatie materiala favorabila, situatiecare apoi trebuie sa se fi schimbat. Ca urmare a falimentului tatalui sau,baiatul s-a gasit intr-o situatie mizerabila, cople~itoare. Nu este u~or sate adaptezi la 0 astfel de situatie cand ai trait intr-una total diferita.Copiii care au cunoscut la inceput 0 buna stare materiala sunt putemicimpresionati de 0 schimbare in rau survenita ulterior.

"S-a mutat cu sotia ~i cu unicul sau fiu la Viena, ca sa caute aicide lucru".

Retinem, deci, ca in acel timp copilul era unic, rasfatat ~iobi~nuitsa se gaseasca in centrul atentiei. Putem prezice ca din acel moment 0noua situatie defavorabila trebuie sa fi exercitat 0 impresie zguduitoareasupra acestui copil.

"In urmatorii ~apte ani tatal ~i-a ca~tigat existenta ca voiajorcomercial... "

Aceasta circumstanta este de notat, intrucat noi adesea amconstatat ca, atunci cand tatal este voiajor comercial, mama -date fiindfrecventele absente ale tatalui - nu-~i po ate indeplini cea de-a doua

functie a sa, anume largirea interesului social al copilului fata de altepersoane ~i in primul rand fata de tata. Acest element are, in general,importanta sa atunci cand tatal este constrans sa absenteze adesea de

171

ALFRED ADLER

acasa. Acela~i factor actioneaza ~i atunci dind intre soti exista graveneintelegeri. In acest caz este imposibil sa treze~ti interesul copiluluipentru semenii sai. Adesea in casniciile nefericite se intaInesc cop iiproblema. Crizele de furie ale tatalui sau folosirea de mijloace deeducatie autoritare sunt obstacole in calea dezvoltarii sentimentuluisocial.

" ... ~i s-a zb1ltut in procesul care a urmat falimentului sau".Daca ne imaginam situatia in care traia acest copil, yom putea

intelege tristetea de moarte cu care acel proces impregnase atmosferafamiliaIa.

"Copilul nu-~i aminte~te ca acea atmosfera sa-l fi zdruncinat".Daca acea atmosfera nu a lasat urme in memoria sa, in schimb va

fi influentat stilul sau de viata."Oricum, inainte de faliment copilul era ascultator, lini~tit ~i

dragastos ..."Aceasta inseamna ca era foarte ata~at de mama sa." ... ~i 0 mare tandrete 11lega de mama sa foarte tanara, dar nu

intotdeauna ~i foarte dreapta, ~i inca ~i mai mult de tatal sau, bland ~ibun".

Daca aceasta observatie este exacta, trebuie sa subliniemindeosebi expresia "nu intotdeauna ~i foarte dreapta". Mama nefiindpoate in stare sa-~i indeplineasca in mod corect prima sa functie, copiluls-a indreptat spre 0 alta persoana. In pofida frecventelor sale absente deacasa, tataI a putut ca~tiga afectiunea copilului care, intr-o a doua fazaa dezvoltarii, s-a ata~at mai mult de dansul.

In primavara familia ~i-a schimbat domiciliul ~i tatal a fondat 0casa de comert pentru sotia sa ~ipentru unul dintre fratii acesteia" .

Faptul il interpretam in felul urmator: intrucat mama a fostimplicata intr-o noua ocupatie, situatia s-a agravat pentru copil, pentruca ea nu mai dispunea, ca inainte, de timp spre a se ocupa de dansul ~ia-I rasfata.

"Probabil ca baiatul a intrat in carda~ie cu indivizi de 0 conditiedubioasa".

Informatia aceasta confirma ipoteza noastra, potrivit careia mamanu prea mai avea timp de consacrat copilului, care dorea sa aiba pecineva langa el.

"EI a furat cravate din magazinul parintilor sai..."

172


Probabil ca acest copil are sentimentul de a fi fost deposedat.Tatal este pe drumuri, mama la magazin, iar el este privat de ingrijireace i se cuvine, situatie care ii da sentimentul frustrarii. Trebuie vazut cea facut el cu cravatele. Poate ca le-a diiruit unor copii, spre a Ie ca~tigacaldura afectiunii, acele sentimente pe care nu Ie mai gasea la propria-imama.

" ... Spre a Ie face cadou ucenicilor mindirigii din acea casa decornerf'.

Faptul confirma pe deplin conceptia noastra."A furat trandafiri dintr-un pare de prin imprejurimi, fie spre a-i

oferi unei matu~i foarte frumoase ~icare 11iubea mult, fie spre a-i aduceacasa".

Ca multi copii care se simt deposedati, elincepe sa-i corupa pealtii, pentru a Ie ca~tiga dragostea, tandretea. Avem aici unul dintremotivele cele mai frecvente care ii determina pe copii sa fure. Este unmotiv complet necunoscut la tribunalele pentru minori, de exemplu,unde nimeni nu-~i bate capul cu acest punct de vedere.

Jntr-o zi, baiatul, care in acel timp avea opt ani, ie~ea de la ~coalaimpreuna cu colegii lui; pe cand ace~tia I-au salutat politicos pe abateleintalnit in drum, el i-a aruncat acestuia 0 necuviinta nemaipomenita".

A~adar, iata-l un liber-cugetator! Ba chiar trebuie sa ducem ~imaideparte deduqiile noastre: baiatul acesta, care dore~te atat de mult sase afle in centrul atentiei, prezinta probabil 0 neinfranta tendinta de a seface remarcat. Cum pe 0 cale normala nu are nici 0 ~ansa de succes,incearca alte cai.

"De ce?" se intreaba acela care a redactat referatul din care

extragem citatele. "EI nu a avut niciodata de-a face cu acel abate". Careera deci motivul acelei conduite incalificabile? ... Dupa 0 ora el a fostadus la ~coala, pentru a saruta mana abatelui ~i a-i cere iertare, dar arefuzat".

Ayeti aici, iara~i, 0 imagine a intregului sau caracter: el, careintotdeauna a vrut sajoace un rol dominant, nu concepe sa se pIece infata nimanui, nid prin cap nu-i trece sa recunoasca faptul di nu aredreptate. Personal nu indin sa Ie cer copiilor sa-~i ceara iertare ~i sarecunoasca a nu avea dreptate. A~ prefera sa se procedeze in modulincare s-a procedat 0 data cu mine. Aveam varsta de ~ase ani cand Ie-amjucat un renghi parintilor mei. Mama mea, vanata de manie, mi-a cerut

173

ALFRED ADLER

socoteaHi, pe cand eu eram foarte jenat, fiind cat se poate de con~tientde vinovatia mea. Tatal meu, care statea langa diinsa, tacut, a sfiir~itprina ma lua de mana, zicandu-i: "Las a-I" . Scena aceasta m-a impresionatprofund ~i imi amintesc mereu de ea. Ii sunt recunoscator tatiHui meu

pentru atitudinea lui de atunci. M-a influentat mai mult decat daca mi-arfi cerut sa-mi pun cenu~a in cap sau daca mama mi-ar fi tras 0 palma.

Nu vlid de ce ar fi buna metoda care consta in a-I sili pe copil sa-~i cearaiertare. Este in afara de orice indoiala faptul ca bliiatul despre carediscutam ~tie ca a gre~it. De ce sa-i cerem 0 marturisire publica? Pentruce sa-l umilim in mod public, demonstriindu-i ca a trebuit sa se supuna?

"A primit 0 nota proasta la purtare ~itot restul anului ~colar a fostobligat sa ocupe banca din fundul c1asei".

Putem face prezicerea ca masma aceasta nu va putea sa exerciteo influenta pozitiva asupra lui, deoarece prin aceasta el va ramane in

centrul atentiei c1asei. Se va face remarcat intr-un mod neplacut ~i0 vaface pe eroul ~ipe martirul.

"Institutorul nu 11trata cu rautate".

lata, in mod cert, 0 circumstanta atenuanta, aducatoare de roadebune. Daca institutorul ar fi aratat 0 atitudine du~manoasa, baiatul s-arfi razvratit in continuare, inca ~i mai vartos.

"Un eveniment banal din acea perioada s-a fixat pentru totdeaunain memoria lui. Copilul, umbland prin curte, i-a dat unui lucrator caredulgherea acolo 0 bucatica de azima din care ciugulea el. Lucratorul apus bucatica aceea pe bancul sau ~i, cu ciocanul, a facut-o mici ffuame,spunand: «A~a ar trebui sa-i zdrobim pe toti jidanii!».

Dupa cum vedem, era yorba de un baiat evreu. Este firesc ca 0astfel de replica sa fi zguduit profund pe acest copil avid de blandete,de afeqiune ~i bunavointa. Nici pe noi acea replica nu ne-ar face sazambim, vazand in ea expresia unei tendinte generale; iar dadi ar fi sao examinam mai in profunzime, am cauta in primul rand rlidacinileacestui sentiment. Sa vedem ce alte urmari a avut asupra copiluluiaceasta intamplare.

"Nu ne-a stat in putinta sa stabilim daca aceasta intamplare s-apetrecut inainte sau dupa incidentul cu abatele. Nu ar fi fost lipsita deinteres ~i de importanta stabilirea acestui fapt. Se poate ca respectivaintamplare sa fi dec1an~at la el 0 atitudine de du~manie ~i ca ofens aadusa abatelui sa fi fost rezultatul unei astfel de atitudini.

174


... In primavara anului urmator, tatal a lichidat cas a de comert ~is-a mutat din nou in arondismentul IX. Ceva mai tarziu tatal a inceput

sa-~i ispa~easca pedeapsa cu inchisoarea, la care fusese condamnat caurmare a falimentului sau".

Din nou 0 zdruncinare a sufletului acestui copil insetat de

afectiune ~i atat de ata~at de tatal sau. A trebuit, deci, sa-~i vada

sarmanul tata bagat la inchisoare. Nu m-a~ mira ca acest copil sa fi

manifestat 0 puternica opozitie fata de legislatia no astra ~i sa fi sfidatintreaga societate. Se poate ca acea zguduire emotionala sa fi impiedicat

cu totul manifestarea interesului crescand fata de semenii sai ~i sa fi

ruinat orice rudiment al unui atare interes. Copilul va afi~a tendinta de

a se asocia cu indivizi care pun in pericol ordinea sociala;probabil ca 0va apuca ~ipe calea crimei.

"Nimeni ~i niciodata nu a putut discuta despre acest fapt cucopilul".

Este extrem de greu sa-i ascunzi un fapt ca rec1uziunea tatalui.

Evident, mai bine ar fi fost ca niciodata sa nu fi ~tiut nimic despre

aceasta. Dar ne indoim ca, in cazul dat, ar fi fost posibila 0 tainuire aade vlirului.

"Mai tarziu, ca adolescent ~i ca adult, a evitat sa abordeze 0discutie pe aceasta tema. EI a trait faptul ca pe 0 umilire ~i0 vexatiune

profunda. Se preface a intotdeauna ca ignora acel fapt, des pre care nule-a vorbit niciodata nici macar prietenilor lui intimi".

Ne aflam in fata unui fapt extrem de interesant, pentru ca, daca

baiatul era revoltat, daca ar fi simtit ca pe 0 injustitie ceea ce s-a petrecut

cu tatal sau, pe buna dreptate ar fi trebuit sa insiste asupra ipotezei catatal sau fusese inchis pe nedrept. Dar, pesemne, era puternic influentat

de traditie ~i de conceptiile burgheze ~i nu a putut domina aceste

conceptii, spre a discuta lucrurileintr-un mod deschis ~i liber. Nu se

poate sa vorbe~ti despre to ate cele; exista lucruri despre care ar finesabuit sa vorbe~ti. La baiatul acesta, care incepe sa iasa din cadrul

societatii, inscriindu-se intr-o mi~care de revolta, putem decela limpedeo anumita ezitare in atitudinea sa. Evenimentele exterioare au 0

importanta capitala in structurarea atitudinilor. Probabil ca el ar fi pa~itpe calea cea buna daca tatal sau nu ar fi fost bagat la inchisoare ~idaca

nu s-at fi simtit oprimat din cauza religiei sale.

175

lI1

i

j

ALFRED ADLER

"Reca1citranta sa din ultimii doi ani a disparut bruse, copilul

cople~ind-o cu 0 tandrete fara seaman pe mamica lui, atat de tanara ~i

de frumoasa, fata de care se arata ascuItator ~ipotolit".

Vedem aici manifestarea trebuintei de a se ata~a de cineva, nu de

un cere de oameni mai larg, ci de 0 persoana unica. Structura sa este de

a~a natura incat nu se poate ata~a decat de 0 singura persoaniL Daca i seia pentru un anumit timp tatal, eli~i cauta altul. Daca mama lui era

ocupaHi, incerca sa di~tige simpatia ucenicului; are mereu nevoie de

cineva fata de care sa se ata~eze.

Dupa ce tatal a fost eliberat, printr-o munca neincetata a putut

depa~i greutatile materiale generate de absenta sa. Dar acea indelungataopresiune care planase asupra familiei disparuse ea, oare?

Dificultatile materiale prin care trecuse 11facusera pe Miat sa

simta iara~i povara circumstantelor exterioare.

"Copilul s-a reanimat".

Inca nu suntem cu totul satisfacuti, deoarece nu ~tim ce semnificaaceasta reanimare, nu cunoa~tem de ce ea s-a produs. Copilulinca nu

~tie ce atitudine sa adopte, intrucat in memoria sa tataI sau traie~te ca

acea fiinta care I-a rasfatat.

"In primii ani de ~coala era printre cei mai buni elevi; ulterior, s-a

situat printre submediocri, pentru ca acum sa-l vedem inviorat ~ivesel".Aceasta coincide cu perioada intoarcerii acasa a tatalui sau.

"Fiind ascultator ~i sarguincios, curand s-a numarat printre

frunta~ii c1asei" .Este cu putinta sa fi avut ~iun institutor pe care 11simpatiza.

"A fost laudat in repetate randuri, pentru rezultatele bune, de catre

institutorul pe care elil stima mult, iar aceste laude I-au stimulat".

lara a gasit 0 persoana care sa se ocupe de dausul. Pare sa fi fost

salvat de dragostea ~i afeqiunea ce is-au aratat.In toamna, la liceu, a avut un start bun".

Singurele noastre temeri se refera la evolutia lui pe mai departe:

ce se va intampla daca nu reu~e~te sa ocupe la ~coala 0 pozitie in caresa fie stimat? S-ar putea sa aiM un diriginte care sa nu-i fie pe plac sau

sa aiM greutati legate de religia sa ~iastfel sa se simta dezavantajat. S-ar

putea sa dea peste uneleobstacole sau sa nu giiseasca metoda potrivitiipentru munca sa ~colara. Mai tarziu, in viata, de asemenea va putea

176


cunoa~te situatii in care caldura afectiva sa-i lipseasca. Sunt rezervelenoastre cu privire la viitorul evolutiei baiatului.

"In luna noiembrie, tatal sau a cazut gray bolnav".

Experienta pe care am acumulat-o ne vine in ajutor, arataudu-neca in cazulin care un asemenea copil pierde contactul cu cei care Iiasigura caldura afectiva, pierdere cauzata de boala tatalui, ca ~ide faptulca mama trebuie sa se ocupe in primul rand de bolnav, nemaiputandu-~i

disfata copilul, acesta poate trece printr-o situatie noua, adesea foartegrea pentru dansul. Tocmai in astfel de conjuncturi au loc e~ecurile.Pentru noi faptul este de inteles: tatal e bolnav grav, mama trebuie sa seocupe de dansul, iar copilul este din nou izolat. Daca ar avea ~ansa cain aceasta perioada sa aiM la ~coala un diriginte care sa se poata ocupade dansul, dificultatea ar fi u~or de depa~it; dar, pentru moment, nucunoa~tem nimic in aceasta privinta.

In timpul unei caIatorii, tatal, in varsta acum de 40 de ani, a facutun ictus ~i a ramas hemiplegic".

Intelegem prea bine ce inseamna, intr-un camin, imbolnavireacapului familiei, a sustinatorului acesteia, mai ales cand este yorba deo familie unita. Intelegem, de asemenea, consecintele acestui eveniment.

"La faliment I-au dus marile sacrificii materiale pe care a trebuitsa Ie faca pentru numero~ii sai frati ~i surori, mai nevarstnici, precum~ipentru parintii sai".

lata explicatia care ar fi trebuit data copilului, ceea ce i-ar fiinfati~at in propriul sau tata un barbat drept ~i cinstit.

"Nervii incordati din cauza procesului, care a durat mai multi ani,vexatiunile, regretul de a nu-~i mai putea ajuta parintii, fratii ~i surorile,surmenajul ~i acea particularitate nefericita de a nu se fi putut confesaaltuia, nici chiar sotiei sale, pe care, de altfel, 0 alinta mult, grijile careilimpovarau, toti ace~ti factori au pricinuit desigur prabu~irea fizica aacestui barbat, pana atunci perfect sanatos".

Aici se termina referatul din care am extras citatele pe care vi

Ie-am expus, iar de aici incolo trebuie sa recurgem la supozitii. Dacabaiatul se simte in apele lui la ~coala, el va depa~i situatia dificilii in carese gase~te. Daca va abandona ~coala, va fi nevoit sa se supuna destinuluisau ~i sa se multumeasca cu 0 funqie de subaltern, situatie in care vasuferi nespus.

177

ALFRED ADLER

~tim di are un stil de viata automatic, care se manifesHi prinnevoia de a gasi 0 persoana de care sa se ata~eze. Nu yom fi surprin~isa constatam di din nou reinvie in el acea revolta pe care am maiintiilnit-o la dansul, in cazul in care se va simti iara~i dezavantajat saudaca il incearca un puternic sentiment de inferioritate. Dadi, insa, areparte de 0 situatie favorabila, cineva ocupandu-se de el, este posibil cabaiatul sa-~i urmeze drumul in viata in a~a fel incat nimeni sa nu aibaa-i repro~a nimic.

Mai tarziu poate ca va progresa intr-un mod satisfaditor. Daca seva gasi intr-o situatie care sa-i convina, nu va intampina dificultatideosebite in exercitarea profesiunii sale. Mai grea pentru dansul va fisolutionarea problemei afectiunii, dat fiind faptul ca va cauta mereu sase faca rasfatat. Va fi mereu in cautarea unei femei care sa se poarte cuel intruditva ca mama sa, la care, cum am vazut, gasea implinireatuturor dorintelor lui de copil. Dar 0 astfel de situatie nu s-ar putea ividecat printr-o fericita coincidenta.

Nu ne supara faptul di a trebuit sa exersam pe marginea unuifragment de referat, etalandu-ne paleta de cuno~tinte in materie depsihologie individuala. A$ dori sa profit de prilej ca sa subliniez ca estemai putin important de a ~ti dadi am ghicit tot ceea ce ar putea avea loculterior. Ne satisface fie ~inumai faptul de a fi putut scoate in evidentadetaliile cazului respectiv cu mai multa precizie ca de obicei. La felprocedam ~i in viata, intiilnind fiinte omene~ti din a caror existenta nusesizam decat un fragment ~i in leg1ltura cu care restul suntem nevoitisa-l ghicim. Niciodata nu ne este dat sa gasim un portret perfect, iarconcluziile trebuie sa Ie tragem noi in~ine, cu osteneala de rigoare.

XVIII. ENURETICUL (PI~ORCOSUL)

"Emil are 12 ani ~i sufera de enurezie"l.Cand auzim vorbinduse de enurezie, putem presupune, bazan

du-ne pe propria-ne experienta, di avem de-a face cu 0 dinamica psihicaal direi scop este stabilirea unui contact cu mama, de~i pe 0 cale maiputin obi~nuita. Baiatul despre care discumm aici ne vorbe~te prin intermediul enureziei lui. Este ca ~i cum el ne-ar vorbi in "jargonul veziciiurinare". Putem considera ca toate formele de exprimare ale unuisubiect sunt varietati de limbaj. In cazul pe care il avem in vedere,

respectivullimbaj semnifidi: "Nu sunt destul de mare, trebuie inca safiu supravegheat!" In general, mama este obligata sa se trezeasca dedoua sau trei ori pe noapte, sa supraveghere copilul ~i, la nevoie, sa-ltrezeasca. Copilul i~i incarca mama cu 0 treaba suplimentara.

Enurezia nu este 0 maladie organica ~i~tim di enureticul i~i poatefoarte bine controla vezica in timpul zilei. Problema care se pune estede a ~ti de ce nu poate face acela~i lucru in timpul noptii. Motivul constain faptul di se afla intr-o tensiune psihica, tensiune care ii faceimposibila retinerea de la actul de a urina.

De unde provine aceasta tensiune? ~tim cu ce constanta persistacopiii in enurezia lor. Prin aceasta ei cauta un contact uman, doresc

ata~area de cineva, doresc sa-l incarce pe acel cineva cu 0 activitatesuplimentara (remarca unui bolnav: "ei vor sa-~i creeze un fel desucursala la unul din semenii lor"). Din nou avem de-a face cu tipul

copilului rasfatat. Daca descoperim un asemenea efort spre a se face ~i

179

ALFRED ADLER

mai rasfatat, ~tim ca este yorba de un copil care intampina oarecaredificultate in mentinerea ata~amentului in care este interesat. Suntem

destul de stapani pe domeniul nostru de investigatie ca sa putem spuneca enurezia reprezinta probabil un atac care rezulta dintr-o atitudine

adoptata de un copil in scopul monopolizarii cuiva. Aceluia~i tip iiapaqin ~icopiii care nu au astampar noaptea, care scot tipete in timpulsomnului (pavor nocturnus) ~i care, prin zgomotul facut, incearca sa

stabileasca legatura cu ceilalti. Este un limbaj exercitat de un alt organ.Semnificativ este modul in care reu~e~te copilul sa faca aceasta. Exista

aici un raport cu 0 inferioritate a vezicii urinare ~icu centrii nervo~i careo comanda. Am fost cel dintai care (in 1907) a aratat ca la enureticgasim 0 slabiciune a coloanei lombare. Am subliniat, de asemenea, ca

enurezia se gase~te in raport cu spina bifida2 sau cu un neg congenitalal acestei zone anatomice (profesorul Fuchs imparta~e~te aceasta

parere). Pe de alta parte, trebuie sa intelegem cum reu~e~te copilul savorbeascii in acest "jargon al vezicii urinare". Constatam acest faptindeosebi la copiii carora Ii s-a atras atentia asupra importantei functiei,ca ~i atunci cand mama ~i-a dat osteneala sa-l tina pe copil curatnoaptea, ea supraestimand importanta suprimarii enureziei. In felulacesta copilul ajunge in mod automat la ideea: aici e ceva de facut in

favoarea mea, este un punct in care a~putea ataca. Se intelege ca la totiace~ti copii sunt totdeauna de descoperit semnele rasfatatului.

Sa nu ramanem la dogme ~i sa vedem cum stau in continuarelucrurile, care este realitatea.

Deci Miatul are 12 ani. Nu trebuie sa pierdem din vedere ca avem

de-a face cu un copil rasfatat care, de cand este enuretic, are impresiaca nu este suficient de iubit. Se pot deduce de aici cateva elemente.Baiatul are, probabil, un frate sau 0 sora mai mici decat dansul. Sunt

motive care 11determina pe un copil rasfatat sainceapalupta, ori el i~iacuza parintii in mod manifest, prin deficienta sa, ca il rasfata maiputin. a acuzatie este identica cu un atac; deosebirea este nula. Copilulse socoate expulzat din pozitia pe care 0 detinea. Poate ca are un tata

vitreg sau 0 mama vitrega. Nu avem 0 regula fixa; important pentru noieste sa ~tim ce se petrece; trebuie sa descoperim de ce copilul esteactualmente mai putin rasfatat. Baiatul are un scop ideal fictiv (idealulsau se identifica cu intentionalitatea sa); idealul este acela de a fi

rasfatat, de a avea pe cineva care sa-i stea la dispozitie. Se impune sa-i

180


schimblim acest scop, sa-i indicam un alt scop, a~a incat sa se poata facefolositor semenilor.

"Niciodata noaptea, ci exc1usiv ziua".Este 0 informatie care influenteaza puternic maniera noastra de a

gandi. Ziua copilul traie~te 0 mare tensiune, pe cand noaptea paremultumit. Ne putem face tot felul de idei ~i sa presupunem ca adesea,noaptea, copilul doarme cu mama sa, pe cand ziua dore~te sa se facaremarcat intr-un mod dezagreabil, ca ~i cum ar voi sa spuna: "Ocupati-va mai mult de persoana meal" Ziua lupta lui este mai intensiL

"Adesea enurezia se insote~te cu emisia de materii fecale" .Din acelea~i motive el se face, de asemenea, remarcat prin

murdarirea cu materii fecale. Lupta 0 duce intr-o stare de completadescurajare. Stabilirea, in acest caz, a diagnosticului de imbecilitate

depinde de ideea pe care ne-o facem despre tulburarile lui. Ne intrebam:de ce n-o face noaptea? Nu de putine ori vedem ca, absorbiti cu totul dejoe, copiii i~i pierd orice control asupra functiilor fiziologice. Pornindde la aceste detalii, putem constata ca avem aici de-a face cu ofunctiesociala. Or, trebuie sa consideram ca fiind anormaIa 0 functie care i~ida curs in afara oricarei conduite legitimate din punct de vedere social.

"Baiatul este ilegitim".S-ar putea ca acest copil sa fi crescut fara dragoste, fara caldura

afectiunii, fara acea atmosfera de tandrete creata in mod normal in jurulcopiilor in primii lor ani de existenta. Dar ~iprintre ilegitimi gasim copiirasfatati. Va trebui, prin urmare, sa obtinem c1arificari in aceastaprivinta.

"Tatal sau a cazut pe campul de onoare, in razboi, iar mama sa s-arecasatorit" .

Ipoteza se confirma: copilul are un tata vitreg."Din aceasta a doua casatorie s-au nascut doi copii: un Miat, care

are vflrsta de opt ani, ~i0 fetita, care are ~ase ani".Amintindu-va ca am pomenit mai inainte de 0 acuzare, va yeti

convinge ~imai mult ell modul nostru de a interpreta cazul de fata estejudicios. Probabil ca baiatul are motive pentru acuzatia sa, motive pecare elle resimte. Imi amintesc de cazul unui biliat care i~i pierdusemama pe cand avea numai doua saptamani. Tatal se recasatoriseimediat ~i nimeni nu ~tia ca baiatul are mama vitrega. Nici lui nu i s-aspus, niciodata, cum stau lucrurile. Mai tarziu s-a nascut un al do ilea

181

ALFRED ADLER

copil. Cu prilejul unei consultatii, baiatul mi-a spus ca pana la varsta de14 ani a trait cu ideea ca acea femeie nu era mama lui buna, ci 0 mama

vitrega ~i ca aceasta impresie se confirmase. Acest fapt va arata j'n ce

masura copiii deslu~esc realitatea, chiar daca sunt bine tratati. Ei percepdistinct nuantele unui comportament; daca au frati vitregi, simt caace~tia se bucura de mai multa atentie ~ij'ngrijire din partea mamei carepentru ei, cei mai putin cocoliti, este mama vitrega.

"Copilul se comporta fata de fratii ~i surorile sale j'ntr-un modabsolut satisfiicator".

Deci nu constatam 0 lupta j'ntre ace~ti copii. Adesea am remarcatca un copil poate fi invidios ~ica, j'n pofida acestui fapt, j'~iiube~te fratii~isurorile. Se poate simti dezavantajat, pentru ca, pe de alta parte, sa sej'nteleaga cu dan~ii. Un astfel de sentiment poate avea consecintediferite. 0 fetita j'nvarsta de cinci ani, copil unie la j'nceput, avea 0 sora.Mai tarziu s-a aflat ca acea fetita a uds trei fetite nou-nascute, ca ~icumar fi vrut sa spuna: "Toate fetele trebuie sa dispara". Fata de sora ei,dimpotriva, s-a comportat impecabil. Omorurile le-a savar~it cu 0abilitate deosebita, nefiind descoperita decat j'n timp ce comitea cea dea treia crim~i3.

"Tatal vitreg era, la j'nceput, foarte sever fata· de dansul".Baiatul a trait 0 perioada trista; situatia lui s-a agravat din·

momentul j'n care a avut un tata vitreg, moment din care a j'nceput ~iacuzarea sa.

"Insa, datorita interventiei mamei, situatia lui s-a imbunatatit".Dupa cum ne putem j'nchipui, aceasta j'mbunatatire nu era de 0

asemenea natura incat biiiatul sa beneficieze de ea j'n mod permanent.In general, copilul a trait departe de casa, fie la 0 matu~a..."La inceputul existentei sale el trebuie sa se fi simtit bine. La

matu~i sau la bunici copiii sunt, j'n general, bine tratati." ... fie la orfelinat" .

Nu a~ putea afirma ca lucrurile au stat la fel j'n orfelinat. Nu am

cele mai bune piireri despre aceste institutii. Domne~te aici 0 anumitadisciplina, care interzice ca vreun copil sa-~i ude a~ternutul sau sa semurdareasca. Disciplina aceasta era prea severa pentru copilul desprecare discutam. Probabil ca ~imatu~a sa a acordat prea mare importantaacestor lucruri. Am putut observaca in cazul j'n care se incearca sa i se

demonstreze unui copil importanta alimentiirii, copilul va manifesta

182


dificultati in aceasta privinta. Cei care vor sa fie stapani pe functiile lororganice sau pe miidularele lor, vor refuza sa primeasca ordinereferitoare la acestea. Vom putea vedea cum, noaptea, se scoala j'ntr-ostare de semisomn, a~ezandu-se pe olita lor, fara a avea nevoie de

asisterita. Dar cand este trezit ~i pus pe olita, intervine refuzul, insotitde crize de furie.

Nu ne este indeajuns de c1ar unde s-au comis erori in educareaacestui copil. Probabil ca, de la 0 situatie pliicuta, el a trebuit sa treacala una prea putin agreabila pentru dansul.

"Copilul frecventeaza j'n prezent prima c1asa de liceu".Cred ca este earn tarziu pentro varsta lui. Clasa aceasta el ar fi

trebuit s-o urmeze la varsta de zece sau unsprezece ani. Putem admite

ca sigur faptul ca, din moment ce a ajuns sa frecventeze liceul, nu estenici idiot, nici imbecil ~inici macar debil mintal. Este verosimil faptulca ar fi fost un elev mai bun in cazul j'n care nu ar fi avut de suferit j'n

permanenta acea tensiune psihiea pe care 0 cunoa~tem."A trebuit sa repete prima ~i a treia c1asa la ~coala primara".Aceasta se coreleaza cu ipoteza noastra, potrivit ciireia el a suferit

de pe urma unei anumite tensiuni ~ica nu s-a putut consacra indeajunsactivitatii la ~coalii; mai ales daca a avut de-a face ~i cu un institutorsever. Ceea ce I-a descurajat ~imai mult. Desigur ca aceste circumstantenu i-au adus nimic bun nici acasa.

In prezent face progrese multumitoare la invatatura."Probabil ca dirigintele este un om cumsecade."Are prieteni".Incepe sa-~i recapete speranta ~i sa priveasca viata cu mai mult

curaj."Adesea, la ~coala sau pe strada, face grimase".~i grimasele prezinta 0 forma dinamica pe care 0 putem considera

un limbaj. Ce vor sa spuna strambaturile lui decatdi baiatul cere sa fieprivit, sa sara j'n ochii celorlalti? Eljoaca un rol, un rol de comedie, sprea atrage atentia semenilor. Fenomenul este analog cu acela al enureziei~icu murdiirirea cu excremente. EI ar dori sa se situeze cat mai j'n primplan. Are impresia ca nu este luat in seama ~i lupta spre a se faceremarcat.

"Din informatiile ce ne stau la dispozitie, ar fi j'nceput sa meargala varsta de 11luni ~ia j'nceput sa vorbeasca destul de tarziu".

183

ALFRED ADLER

Exista copii a dum dezvoltare a limbajului este reglaHi de

imprejurarile exterioare (mutism). Am fi avut intelegere chiar ~ipentrucel care ar fi sustinut ca acest baiat este imbedl, cu toate eli nu estecazul.

"Are, pe deasupra, un defect de pronuntare a cuvintelor. Cand

vorbe~te, limba i se impiedica de dinti".

Este ceea ce numim "a fi peltic". Nu inteleg de ce nu s-a trecut laremedierea unui asemenea defect de vorbire; ar fi trebuit sa i se arate

copilului, cu blandete, cum trebuie sa-~i tina limba cand vorbe~te sausa fie pus sa se foloseasca dispozitivele destinate remedierii acestei

metehne. Este lesne de inlaturat acest defect care, in cazul pe care 11discutam, trebuie sa fi accentuat sentimentul de inferioritate. Fara

indoiala ca pelticia a fost tinta unor reflemeli ~ica aceste zeflemeli i-aumacinat curajul.

"Tatal sau ar fi prezentat acela~i defect de pronuntie".Nu defectul de pronuntie s-a transmis pe cale ereditara, ci forma

limbii sau conformatia maxilarului. Orice defect de pronuntie estefavorizat de 0 dispozitie organica speciala. La gangavi constatam foarte

adesea fie 0 conformatie anormala a boltii maxilarului sau a laringelui,fie anomalii dentare. Toate acestea contribuie la stanjenirea meca

nismului pronuntiei normale ~i deschid calea unui defect de vorbire.

"Boli ale copilariei: rujeola, varicela, precum ~i pneumonie.Ablatia unor vegetatii adenoide ~i amigdalectomie, acum trei ani".

Asemenea informatii nu trebuie trecute cu vederea.

"Copilul este plapand, astenic ~i lasa impresia ca este timid ~ianxios".

Nici nu ne a~teptam sa ne dea impresia unui copil curajos. Daca

in ultimul timp starea lui psihica s-a imbunatatit pe acest plan, esteprobabil pentru ca este in progres la invatatura.

"Din cauza ca maxilarullui superior este mai proeminent decat

cel inferior ~ica tine gura aproape in permanenta deschisa, lasa impresiade prostanac".

Vedeti, a~adar, ca prezinta anomalii ale osaturii fetei. Aspectulde nerod trebuie sa fi contribuit la insingurarea copilului.

"Examen organic general: nimic de semnalat, reflexe normale;

inca nu s-a efectuat 0 examinare din punct de vedere neurologic; nici 0

184


examinare rinolaringologica. Un frate al mamei copilului a suferit denefrita".

Este extrem de interesant, din punctul de vedere al psihologieiindividuale, faptul ca la enuretici gasim 0 inferioritate a intreguluisistem urogenital (de exemplu, inferioritatea unui rinichi), fapt asupracaruia am ~i insistat in studiul meu asupra "inferioritatii organelor"4.Aceste inferioritati sunt uneori cauza unor maladii, ceea ce nu inseamnaca enurezia este ea insa~i consecinta unei maladii organice. Exista 0inferioritate embrionara care favorizeaza aparitia enureziei. La enureticise mai constata ~i0 debilitate a tractului digestiv, precum ~ia aparatuluigenital. Slabiciunea aparatului genital este prezenta aproape intotalitatea cazurilor.

Sa vedem acum in ce mod putem discuta cu mama copilului ~i sastabilim daca acest copil este un caz cu adevarat disperat. Vom incerca,

pe de alta parte, sa ne dam seama daca situatia baiatului s-a imbunatatitin ultima perioada, dat fiind faptul ca avem semne pozitive in acestsens, cum ar fi acela ca ~i-a facut prieteni ~ica randamentul sau ~colareste mai bun. Se pune ~i problema de a 0 determina pe mama sa-l faca

pe copil sa inteleaga ca el are valoarea sa ~isa-i demonstreze ca nu esteneglijat. Ar trebui, de asemenea, sa 0 facem pe mama sa obtina de lasotul ei 0 conduita mai benefica fata de copil, sa-i faca acestuia uneoriplacerea, de exemplu, de a-llua cu ella plimbare, duminica. In acesteconditii copilul va renunta la atitudinea lui acuzatoare ~inu va mai stricabuna dispozitie din familie.

Va trebui sa-l incurajam pe baiat sa obtina succese, sa-i propunemun scop de care sa fim siguri ca poate fi atins. Vom incerca sa-iconturam cu precizie acest scop ~i il yom intreba daca este capabil sastabileasca raporturi amiabile cu parintii. Daca yom reu~i sa-l facem

mai prietenos, el insu~i va face eforturi de a evita sa Ie faca altoranecazuri. Putem presupune ca nu-~i va pata cinstea in fata dirigintelui;el nu se terfele~te decat in cazurile in care este complet descurajat.

Vedeti, prin urmare, care sunt punctele cele mai importante aledemersului nostru: sa obtinem din partea parintilor 0 atitudine mai

favorabila fata de copil ~i sa-l incurajam pe acesta, facandu-l sainteleaga importanta pregatirii pentru 0 profesie.

Dr. A. (adresandu-se mamei): Am dori sa discutam referitor la

baiat. Cum merge el cu ~coala?

1SS

ALFRED ADLER

Mama: In ultimul timp ~i-a dat silinta sa mearga mai bine.

Dr. A: ~i-a exprimat pana aeum vreo dorinta cu privire la ceea eear vrea sa faca in viata?

Mama: Ar vrea sa se faca electrician.

Dr. A: Inseamna ca are ambitie. Pricepe cate ceva din meseriaaceasta?

Mama: Da, dovede~te ceva interes pentru aeeasta meserie.

Dr. A: Acasa, pune el mana sa va ajute?Mama:Da.

Dr. A: Este bucuros cand i se reeunosc meritele ~i este laudat?

Mi-ar placea sa fie laudat mai des copilul acesta. E insetat dupa laude,

ar vrea sa fie tratat cu tandrete ~i sensibilitate. Cum va intelegetiimpreuna?

Mama: E ascultator. Te poti bizui pe dansuI.

Dr. A: Are grija de ceilalti copii? Se intelege eu ei? Nu este preaizolat?

Mama: Cel de al doilea baiat a1nostru nu se uita la ee spune el, illasarece.

Dr. A: Secunzii sunt mult mai indrazneti, mai iuti, mai rapizi inactiune. Cum doarme?

Mama: Sforme de zangane ferestrele. A avut vegetatii adenoide.Dr. A: Unde doarme?

Mama: In aeeea~i incapere cu mine. Cred ca Ii este teama de tatal

sau vitreg; de altfel e foarte fricos. Inainte a stat la rude ~i matu~a lui afost foarte buna cu diinsuI. Pe urma a intrat la orfelinat.

Dr. A (punctul de cotitura al situatiei copilului a fost orfelinatu1):Nu I-am putea face pe sotul dumneavoastra sa priceapa ea trebuie sa secomporte in a~a fel ineat eopilului sa nu-i mai fie teama de el? E unbaiat de treaba, care are nevoie de un tratament tandru, de amabilitate.

In aeest sens se poate face cate ceva. Daca sotu1 dumneavoastra ar

consimti sa-l ia intr-o duminica la plimbare, facandu-i 0 pIaeere, ar fi

cat se poate de bine. Baiatul nu trebuie batut, ~inici sa se strige la eI. A

pomit-o pe calea cea buna ~i se va dezvolta bine. Ce pozitie ia canddoarme?

Mama: Doarme culcat pe burta.

Dr. A: lntoarce vietH dosul; se ascunde.

186


Mama: I~i trage ~icuvertura pe cap. Este temator de cand a fost laorfelinat.

Dr. A: Incereati sa nu-i mai faceti morala, sa nu-l mai mustrati

pentru orice fleae. Cat despre mine, i-a~ spune: "E~ti un baiat capabil!"L-a~ lauda ~i i-a~ dovedi ca tin la eI. Un astfel de copil are nevoie de 0dovada de afectiune. Daca ar avea-o, totul ar merge mai bine in ceea cei1prive~te. Nu are tendinta de a va abandona?

Mama: Cand ii spun ca i1 voi duce din nou la orfelinat seingroze~te.

Dr. A: Eu nu l-a~ ameninta cu a~a ceva. Are acela~i comportamentla ~coala ca acasa?

Mama: La ~eoaIa ii este fricapentru ca nu poate ie~i din c1asaoricand. ~i nu indrazne~te sa ceara voie de la profesor.

Dr. A: Poate ca ar fi bine ca profesorii sa fie avertizati din partea

spitalului ca este yorba de un enuretic. (Mama pleaca.)Dr. A (adresandu-se lui Emil): Buna ziua! E~ti sUitor la

invatatura? Ce-ai vrea sa te faci?Emil: Mecanic.

Dr. A: Bravo! E~ti in stare? Cum merge cu scrisul?Emil: Nu prea bine!Dr. A: Dar cu desenul?Ami1: Destul de bine.

Dr. A: Poti sa te faci mecanic, dar pentru asta trebuie curaj, cufrica nu faci nimic. Nimeni nu-ti vrea rauI. Ai putea sa inveti sa nu-timai fie frica? Nu trebuie s-o faci pe pu~tiul in fata profesorilor! E~tide-acum baiat mare, nu mm e~ti un sugaci. Chiar daca mai iei ~i noterele, gata cu frica! ~i eu luam uneori note rele, dar majnver~unam sainvat mai bine ~idupa aceea luam note bune. Niciodata nu trebuie sa-tifie frica! Cand te apuca frica, te commporti ea un pu~tiulica. Cat timpmai ai de freeventat ~eoala?

Emil: Inda doi ani, apoi intru ucenic.Dr. A: La gimnastica cum merge?Emil: Am luat nota 2!

Dr. A: Ai multi prieteni?Emil: Am ~iprieteni rautaeio~i, care ma bat.Dr. A.: Te certi eu dan~ii?Emil: Cateodata.

187

ALFRED ADLER

Dr. A: Nu trebuie sa Ie faci altora rau. Poti sa te certi flira sa riine~tipe cinevaDisputele sunt, Intr-un fel, exercitii de gimnastica. Te certi ~icu fratele tau?

Emil: Are opt ani.

Dr. A.: Atunci Inseamna ca tu e~ti eel mare. E frumos sa te certicu dansul?

Emil: ~i el e rautacios. El se cearta cu mine!Dr.A: Se pare ca nu e atat de fricos ca tine. Trebuie sa Incerci sa

faci progrese la Invatatura. Daca el, la cei opt ani ai lui, se poate purtaca un om mare, cu atat mai mult ai putea sa 0 faci tu. Sa revii aici pesteo luna ~i sa-mi spui cum merg lucrurile, daca ai prins curaj ~i daca teporti ea un blirbat In toata firea ~inu ca un mucos. Incearca, apoi Imi veipovesti cum ai reu~it. (Baiatul iese.)

Deocamdata ne aflam In faza Ineurajlirii. Daca i-am vorbi dedefectele lui, am fi departe de a-I Ineuraja. Daca revine dupa 0 luna ~iconstatam ca a facut progrese, atunci yom putea sa abordam ~iproblema defeetelor lui.

NOTE

1 Urinare involuntara, in timpul somnului,care in cazul unor copii poatecapatacaracter sistematicoUnii autoriutilizeazatermenulenurezis. Se int1ilnesc~icazuri de enurezie diuma. (Nota trad.)

2 Malformatie congenitalaa canalului spinal,constand in absenta sudariiarcurilor vertebrale la una sau mai muIte vertebre; malformatia se intalne~teinspecial in zona lombosacrala. (Nota trad.)

3 Cazul respectiv este pe larg infati~at in Alfred Adler, Cunoa$terea

omului, capitolul "Trasaturi de caracter de natura agresiva", paragrafulconsacrat geloziei. (Nota trad.)

4 Studiu dat publicitatii in 1907. (Nota tTad.)

188

XIX. ENUREZIA - MIJLOC

DE COMUNICARE

"F., In varsta de 12 ani, s-a prezentat la eonsultatie pe motiv deenurezie".

Este, pesemne, un eopil bataios, desigur rasfatat mai Inainte ~ipecare anumite evenimente I-au faeut sa piarda privilegiul aeestuitratament. De atunei nu se mai simte In apele lui ~i Incepe sa-~i ataeemama In a~a felincat sa 0 oblige sa se oeupe de dansul chiar ~iIn timpul

noptii. Este neeesar sa identificam semnele care sa ne permita sasustinem ea avem de-a face cu un copil rasfatat, anume: deseurajarea,invidia din partea unui eopil mai mic, mofturile In eeea ee prive~tealimentatia, Ineercarea de a se situa In eentrul atentiei, cautareasimpatiei altora.

" ... enurezie pe care adesea 0 manifesta ~iIn timpul zilei ..."Cand descoperiti di un copil manifesta enurezie diuma, este semn

al unei lupte de 0 extrema violenta. Nu se multume~te sa-i deranjeze pecei din juru-i noaptea, ci 0 face ~i In timpul zilei.Trebuie neaplirat sastabilim daca nu cumva prezinta deficiente psihice. Bolile organice care

provoaca asemenea enurezii sunt foarte rare." ... din cand In dnd ~i noaptea".Lupta violenta 0 duce ziua, probabil pentru ca In timpul noptii se

gase~te Intr-o situatie mai favorabilii, calmandu-se. Nu ne-ar mira saauzim ea lupta aceasta 0 duce Intr-un mod con~tient ~i ca trasaturadominanta a caracterului sau este arogall!a. Pentru ca aroganta este 0forma de lupta evasicon~tienta.

189

ALFRED ADLER

"Daca la'lga dansul se gase~te mama, ori cand baiatul este la~coala, niciodata nu urineaza pe el".

Este semnul ca enurezia lui este motivata de elemente psihice.

Daca mama copilului se afla in preajma-i, nu are nevoie sa caute sa ~i-oapropie. Jar la ~coala probabil ca se simte bine. Poate ca e un elev bunsau poate ca vrea sa evite 0 exmatriculare.

"Mama este divoqata".Neintelegerile din farnilie au 0 influenta cat se poate de rea asupra

copiilor. Sotii care se eearta se ocupa, in general, putin de copiii lor ~ii~i manifesta indispozitia fata de ei. Este de subliniat faptul ca printrecopiii-problema, delineventi, nevrotici, perver~i sexual, betivi se gaseseadesea copii din casniciile nefericite, dezorganizate. Vom cauta savedem daca nu cumva baiatul de care ne ocupam a fost supraincarcat,supraincarcarea fiind totdeauna motiv de agravare a starii copiilor.

"Ellocuie~te la bunici" .Se cuvine sa ne amintim ca bunicii se poarta adesea foarte

afectuos eu nepotii. Nu intotdeauna, pentru ca in cazul in care mamarasfata copilul, bunica ii face fiicei sale repro~uri pe aceasta tema, iardaca mama nu rasfata pe copil, atunci bunica este aceea care face lucrulacesta.

"Mai inainte copilul dormea in aceea~i incapere cu parintii".Aceasta dovede~te ca baiatul este rasfatat, fie pentru ca, datorita

propriilor eforturi, s-a putut ata~a de mama, fie pentru ca parintii tineauca baiatul sa Ie stea aproape.

"Acum copilul doarme singur".Circumstanta aceasta nu ne este indiferenta ~ijoaca un anumit rol

in etiologia enureziei. Daca copilul ar dormi in patul mamei sale, el nuar uda a~temutul.

"Copilul este puternic ata~at de mama sa".Se confirma ideea ca baiatul este puternic legat de mama sa. El

incearca sa-~i reca~tige mama ~i s-o foloseasca spre binele sau."Este foarte rasfatat de catre bunici".Supozitiile noastre ~i-au gasit, deci, confirmarea."In urma cu patru ani, a zacut pe un pat de spital timp de ~apte

luni, din cauza unei osteomielite la ~old ~i femur".Este yorba de 0 maladie cronica, caz in care eopiii sunt nespus de

rasfatati. Astfel de imprejurari provoaca, de obieei, dupa insanato~irea

190


acestor copii, 0 teribila senzatie de carenta afectiva in comparatie cumodul in care erau tratati pe parcursul bolii. Niciodata un copil nu va fiatat de rasfatat ca in cazul spitalizarii pentru 0 maladie de felulosteomielitei.

"Intr-un timp se propusese 0 amputare, dar copilul s-a vindecat,ramanand totu~i cu 0 anchiloza importanta" .

Are, prin urmare, ~i 0 deficienta organica. Aceasta contribuie latrezirea ~i la mentinerea la ace~ti copii a unui putemic sentiment deinferioritate. Copiii rasfatati au din start un asemenea sentiment,indoindu-se de propriile lor aptitudini. Cum baiatul prezinta 0anchiloza, sentimentul sau de inferioritate se amplifica, el incercand sa

se sprijine ~i mai mult pe altii. Din cauza bolii, a intrerupt ~colarizareatimp de trei ani, intre varsta de 7 ~i 10 ani. Evident, anii ace~tia i-apetrecut langa mama sa.

Clasele auxiliare au accentuat ~i mai mult sentimentul deinferioritate, ceea ce se intampla de regula, eu excePtia cazurilor deimbecilitate sau de debilitate mintala. In asemenea cazuri copilul nu-~ida seama ca se afla printre copiii arierati. La Viena, de exemplu, sevorbe~te in mod curent de "clase de imbecili" in aceste cazuri. Un copilnormal are impresia unei degradari daca, din nefericire, nimere~te intr-oclasa auxiliara. Copilul nostru are, deci, destule motive sa se simtainferior ~idezavantajat.

"Activitatea lui la ~coala este buna".Nu ne mira sa aflam ca face progrese la invatatura, din moment

ce este normal din punct de vedere psihic. Nu-i mare lucru sa fii chiorprintre orbi 1•

"Intiimpina greutati la aritmetica" .Daca intr-o buna zi va descoperi metoda potrivita lucrului cu

numerele, va face progrese ~i la aritmetica, situandu-se la inaltimeacelorlalti.

"Cand Ii se pun intrebari altor elevi, tocmai el se gase~te saintervina cu voce tare, anticipand raspunsurile".

De aici putem deduce ca avem de-a face cu un copil inteligent.Acest copil rasfatat ar voi sa le-o ia inainte celorlalti. Enurezia lui esteun mijloc de atingere a acestui scop. La ~coala ocupa 0 pozitiesatisfacatoare; poate fi multumit de el insu~i; dar ~i aici ar vrea sa-iintreaea pe altii ~i tocmai de aceea raspunde mereu neintrebat.

191

ALFRED ADLER

"Chiar dind este yorba de amuzamente, i~i impune sa joace

primul rol".Are propriu-i stil, ceea ce nu yeti gasi la prostanaci ~iputem face

afirmatia ca locul sau nu este la ~coala ajutatoare. ~tim ca, din cauzabolii sale, nu a putut fi suficient de pregatit pentru 0 c1asa normala ~ica

i-ar fi greu sa urmeze 0 astfel de c1asa. Ar fi necesar sa se deschida 0

~coala pregatitoare speciala pentru astfel de elevi."Are un frate, cu patru ani ~i jumatate mai mare dedit el, care

altadata fusese foarte rasfatat de catre tatal sau".

Tragem conc1uzia ca nu are nici un frate sau 0 sora care sa-iurmeze. Probabil ca el traie~te cu ideea ca fratele mai mare 11intrece.Cel mare este rasfatat de ditre tatal sau ~i nu frecventeaza 0 ~coala

ajutatoare."Fratele mai mare este tare chipe~. A fost nevoit sa repete c1asa

intai primara, dar acum e frunta~ la invatatura, fiind foarte serios ~icumpatat in ce face".

Ori de cate ori auzim vorbindu-se de doi frati, din care eel mare

se dezvolta bine ~i este imbatabil, secundul, in general, este un copil

problema. Daca secundul este acela care progreseaza, ca1ca pe urmelecelui mare ~i chiar il intrece, atunci primul-nascut va deveni un copil

problema. Aceasta conceptie se confirma, 0 data in plus, in cazul defata. Probabil ca primul-nascut nu se jeneaza sa sublinieze faptul cafratele sau urmeaza ~coala ajutatoare.

"Copilului nostru ii place mult sa 0 faca pe mascariciul".Manifestare frecventa la copiii care au un putemic sentiment de

inferioritate, care nu se prea ostenesc, dar vor sa se situeze in centrul

atentiei. Adesea la ace~ti copii gasim trei manifestan paralele: enurezie,nevoia de a-i intrerupe pe altii ~ibufonerie. Toate acestea sunt forme deexteriorizare a unei fiinte slabe ~i ambitioase. Acela care are increderein sine nu se va manifesta in acest fel.

"Noaptea, adesea, scoate tipete".Cauta ~i in cazul acesta un contact. Sa strigi, sa 0 faci pe

mascariciul sunt dovezi ale inteligentei lui; el procedeazajudicios, face

ceea ce, fara indoiala, ~i noi am fi facut daca -fie-mi permis sa ma

exprim a~a - ne-am fi gasit in aceea~i situatie ~i daca am fi intelesgre~it aceasta situatie, care cere curaj.

"La mas a nu face greutati, nu este mofturos la mancare".

192


Semn ca in aceasta familie nu s-au facut erori de educatie pe acestplan, nepunandu-se un prea mare accent pe importanta hranei. Darcopilul a facut in aceasta privinta 0 eroare: trebuia ~i aici sa creezedificultati. Nu trebuie sa ne mire daca, in structura unui stil de viata,constatam absenta anumitor simptome care, data fiind experientanoastra, ar fi trebuit sa se manifeste.

"I~i face toaleta ~i se imbraca singur" .In aceasta privinta s-a procedat, probabil, in mod satisfacator."Parintii ~ibunicii dinspre tata sunt consangvini" .Nu are, in fond, importanta, deoarece acela~i fapt se semnaleaza

la multi copii. Meteahna copilului nu poate fi imputata factorilorereditari. A~ dori, insa, sa subliniez ca descopar intotdeauna casatoriiintre consangvini incazul unor oameni lipsiti de curaj. Ei cauta un felde securitate in alegerea partenerului de viata. ~i 0 gasesc mai curandla persoanele pe care Ie cunosc din copilarie. Este indiciul unui slabsentiment de comuniune sociala, familia lor reprezentand pentru dan~iiintreaga societate. Nu vreau sa neg ca aceste casatorii intre consangvinidau copii care prezinta inferioritati organice (inferioritatea vazului sauauzului). Dar, dupa cum am putut constata pana in prezent, aceasta seintampla numai in cazul in care la ambii parteneri se gasesc inferioritatiidentice. lar, pe de aHa parte, gasim copii perfect sanato~i acolo undenu exista astfel de inferioritati paralele. Ne opunem mariajului intreconsangvini pur ~i simplu pentru ca sentimentul de comuniune socialacere un vast amestec de sange. Indivizii care fac 0 deosebire atat demare intre persoanele din propria lor familie ~i alte familii nu au unsentiment de comuniune sociala prea dezvoltat.

"Copilul a suferit de varicela ~i de tuse convulsiva".Parintii ii rasfata mult pe copii atunci dind ace~tia sunt bolnavi.

Veti observa ca exista 0 serie de boli ale copilariei care ii fac in modautomat pe parinti sa-~i rasfete copiii. Astfel sunt, de exemplu,scarlatina, tusea magareasca, urmate adesea de unele dificultaticaracteriale, pe care tindem sa Ie imputam bolii. Invers, veti puteaconstata uneori ca un copil-problema i~i imbunatate~te comportamentuldupa ce a trecut printr-o boala grava. Nu yom merge totu~i pana la asustine ca scarlatina ar putea sa exercite 0 influenta favorabila asupracaracterului copilului.

"A invatat sa mearga la varsta de 16 luni".

193

ALFRED ADLER

Dadi mama nu se in~aHi, atunci poate ca baiatul a fost rahitic.Evident ca, in asemenea imprejurari, copilul a beneficiat de 0supraveghere speciala din partea mamei, supraveghere de care acestanu ar fi avut parte in imprejurari normale.

"Abia la varsta de trei ani a invatat sa pronunte corect unelecuvinte".

Aceasta dovede~te ca nu a avut in mod deosebit nevoie de limbaj,deoarece daca limbajul i s-ar fi parut necesar, ar fi invatat sa vorbeascamai repede. Trebuie sa i se fi satisfiicut toate dorintele fara ca el sa fiavut nevoie sa vorbeasca. La fel se intampla cu mutii care au auzulintact. Astfel de copii sunt, in general, foarte rasfatati ~inu au nevoie sa

vorbeasca. Adesea vedem marne care se mandresc cu faptul ca elepreviid intotdeauna dorintele copiilor lor; ace~tia vor sa fie intele~i faraa se obosi sa scoata vreo yorba, dupa cum vor ca cineva sa Ie stea mereu

la dispozitie. Dat fiind insa faptul ca ace~ti copii nu vorbesc ~ica, pe dealta parte, persoana aleasa executa totdeauna munca sup limen tara cucare ei 0 insarcineaza, devine inteligibil modul in care se constituie

structura psihica a acestor muti care aud ~i inteleg. Mai ~tim ca ei potsa-~i structureze ~i sa-~i regleze funqiile potrivit cu anturajul.

Cunosc cazul unui copil nascut intr-un menaj de surdomuti, elfiind insa perfect normal; el auzea ~i vorbea ca toti copiii. Dar daca selovea, pHingea fara sa scoata nici un sunet; lacrimile ii curgeau peobraji, fata ii era trista, dar de auzit nu se auzea nimic, el ~tiind cazgomotul era inutil. A~adar, functiile se dezvolta intr-un mod diferit.Puteti apela in cazul acestor consideratii la psihologia instinctelor,deoarece instinctele se dezvolta exc1usiv in conformitate cu anturajul.Acest copil a fost scutit de necesitatea de a vorbi ~i astfellimbajul saunu s-a putut dezvolta la timpul potrivit.

"In prezent el vorbe~te earn pe nas. S-a procedat la ablatiaamigdalelor ~i a vegetatiilor adenoide, cu patm ani in urma, dar poateca in scurt timp interventia la cavitatea nazala va trebui repetata. Tipu~or mongoloid" .

Suntem intrucatva surprin~i sa aflam ca este yorba de un tipmongoloid. Este cazul sa ne temem ca nu cumva, in cele din urma,

copilul sa nu apartina grupului debililor mintal. Eu nu l-a~ c1asa cu atatacertitudine in categoria copiilor de tip mongoloid. Pana acum nu s-agasit nici un copil de acest tip care sa nu fi fost debil mintal; sa nu uitam,

194


insa, ca unii copii seamana cu mongoloizii, fara ca din cauza aceasta safie debili mintal.

"Are 0 riidacina a nasului lata, urechi c1apauge, buza inferioaraproeminenta. Examenul sistemului nervos nu prezinta nimic aparte, iarinteligenta este normala. Piciorul drept este rigid. Baiatului ii place safaca gimnastica ~ia putut obtine autorizatia de a lua parte la exercitii inmasura in care piciorul i-a permite, pe dnd la inceput orice gimnasticaii era interzisa".

Am constatat deseori ca acei copii care prezinta deficiente alemembrelor superioare sau inferioare se consacra cu mult zel gimnasticii. Astfel se confirma, 0 data mai mult, una din tezele fundamentale

ale psihologiei individuale, potrivit careia cele mai bune randamente seobtin atunci cand se manifesta un interes special, provocat de existentala individ a unui organ care prezinta 0 anumita inferioritate anatomofunctionala2. Acum cativa ani, in ora~ul nostru3, dansa in fata publiculuiun individ care nu avea decat un singur picior.

Dupa cum va puteti inchipui, in putinul timp care ne sta ladispozitie, nu putem pune in valoare toate potentele copilului desprecare discutam. Daca cineva s-ar oferi sa-i ajute pe mama ~i pe copil,atunci munca noastra psihopedagogica ar fi mult inlesnita. Trebuie saincercam sa facem copilul mai independent ~imai curajos ~i,prin lectiisuplimentare, sa-l facem in stare sa frecventeze ~coala destinata celornormali. S-ar impune sa-i propunem un scop, spre a-i deschide ochiiasupra modalitatilor de a ajunge la realizan mai stdilucite pe latura utilaa vietii. In masura in care el va inregistra succese, obi~nuintele salenegative nu vor mai avea ratiunea de a exista; ultimul sau refugiu esteenurezia. Daca, insa, ii propunem un scop util, fara a 0 avea de parteanoastra pe mama, copilul nu va ie~i din impasul dificultatilor sale.Vreau sa-i demonstrez mamei care este adevarata structura a

personalitatii copilului ~i sa incerc sa 0 influentez.Dr. A (adresandu-se mamei): Spuneti-mi, copilul dumneavoastra

este unul dintre cei mai buni elevi ai c1asei?

Mama: Nu a~ putea-o spune.Dr. A: Este el unul dintre cei mai buni elevi din c1asa ajutiitoare?Mama: Aici merge destul de bine, in afara de aritmetica. Sunt in

clasa copii mai buni decat el. Institutoarea spune ca daca nu s-ar grabila citit ar fi bine ...

195

ALFRED ADLER

Dr. A: Ce meserie ar vrea sa imbrati~eze?Mama: Tamplar.Dr. A: Tatal sau ce este?

Mama (cu mandrie): Tehnician dentar. Bunicul sau tine unmagazin de mobila. Tatal meu spunea ca ar dori ca baiatul sa se facatamplar, ca sa poata confeqiona mobile.

Dr. A: Deci vrea sa se faca tamplar. Are prieteni?Mama: Desigur, dar mereu copii mai mici decat dansul.

Dr. A: Are tendinta de a se afla impreuna cu alti copii?Mama: Nu vrea sa se joace deciit cu copii mai mici ca el.Dr. A: Frecventeaza vreo institutie de binefacere?

Mama: A frecventat "Amicii copiilor". Acolo, intr-o zi, copiiis-au luat la cearta, iar institutoarea i-a tras de urechi ~i i-a pus la colt.

Dr. A: Spune el totdeauna adevarul?

Mama: Uneori mai in~ira verzi ~iuscate, dar de mintit nu minte.Dr. A: ~tie sa-~i chibzuiasca banii?

Mama: Da, e foarte serios. Poate sa lucreze in comer! - are capulpe umeri. Raspunde la telefon ~ii se pot incredinta mici sarcini. Dar estefoarte naiv.

Dr. A: Cum se simte la ~coala?Mama: Se simte foarte bine la ~coala. Mai inainte a frecventat un

curs privat. Credeam ca acolo va progresa cu adevarat, dar nu s-a ocupatnimeni serios de dansul. Un neurolog a stabilit ca Miatul e normal ~ine-a sfatuit sa-l dam la ~coala ajutatoare.

Dr. A: Cum ii gasiti pe copiii de la ~coala ajutatoare?Mama: Sunt inspaimantatori, dar nu preocupa pe nimeni. Am

vazut acolo copii foarte intiirziati la invatatura. Daca a~ fi fost sigura cabaiatul este capabil sa se descurce singur ...

Dr. A: V-ati indoit uneori?Mama: Institutorii m-au asigurat intotdeauna ca el va deveni un

bun comerciant. Se intereseaza de toate, ~tie sa discute despre 0multime de lucruri ~i lasa impresia ca este independent. Dar e ciit sepoate de naiv.

Dr. A: Urineaza des pe el?

Mama: Da. Am fost la institutoare ~i m-am interesat cum se

comporta la ~coala. Ea s-a plans doar de faptul ca vorbe~te cu voce tarein timpullectiilor, fara a fi intrebat, ca ar trebui sa se dezbare de acest

196


obicei. ~i la ~coala urineaza pe el. Institutoarea spune ca ar fi yorba deo slabiciune (organic a) .In ultima vreme acest defect s-a agravat.

Dr. A: Situatia ~colara i s-a inrautatit?

Mama: Face progrese. Mai inainte nu-~i facea singur temele, pe

cand acum ~iIe face.

Dr. A: Nu a fost depreciat pe nedrept in ceea ce prive~tearitmetica?

Mama: La aritmetica sunt altii mai buni ca dausul.

Dr. A: Ar fi bine daca ar putea sa progreseze la aceasta materie.

Nu ati vrea sa va trimiteti copilulla un camin de zi? (dr. Ada adresa).

Poate ajunge acolo singur?

Mama: Da, ~tie sa ia tramvaiul. La ~coala merge singur, nu-lconduce nimeni.

Dr. A: In acel camin de zi vor reu~i sa-l convinga ca poate face

mult mai mult ~i ca are putinta sa freeventeze ~coala pentru copiiinormali.

Mama: ~i la "Amicii copiilor" a obtinut rezultate frumoase. Aeonfectionat seena unui frumos teatru. Are ceva ce lipse~te multor

copii, cum spune institutoarea: con~tiinciozitatea.

Dr. A: Ar fi mult mai profitabil pentru copil sa frecventeze ~eoala

pentru copii normali. Celalalt baiat cum este?Mama: E nemaipomenit.

Dr. A: Cum se poarta cu fratele mai mie?

Mama: In prezent tin unulla altul. Nu se vad deciit rareori. Eu

locuiesc la parintii mei. Baiatul eel mare sta la bunica-sa. Fratii nu se

vad prea des.

Dr. A: Fratele mai mare il taehineaza pe eel mie?

Mama: Se arata interesat de el, chiar tremura pentru el, sa nu ise-ntample ceva rau.

Dr. A: Se comporta ea un tata. Aceasta trasatura de caraeter se

intalne~te adesea la primii-naseuti care ies invingiitori din lupta cuseeunzii lor.

Mama: Cel mare e bine dezvoltat.

Dr. A: Pare sa fie ~ifoarte popular.Mama: Mai popular e eel mie. Baiatul eel mare este orgolios.

Dr. A: Nu-l tachineaza pe eel mie pe tema ~eolii ajutiitoare?

197

ALFRED ADLER

Mama: Pe tema asta nu, dar i~i rade de dansulin ceea ce prive~tepiciorul, iar asta e ingrozitor!

Dr. A: Asta se va rezolva ~i, de asemenea, faptul ca urineaza peel. V-a~ sfatui sa-i dati curaj copilului, sa nu-l supuneti criticilor, sa nu-lraniti ~i sa-l exersati sa faca totul prin elinsu~i.

Mama: Familia mea este aceea care il sadie, 11critica, 11rane~tein permanenta in amorul sau propriu.

Dr. A: Transmiteti-le celor din familie bunele mele sentimente ~ispuneti-le ca ar trebui sa-~i mai franeze pornirea spre critica, repro~uri~ijigniri. In ceea ce ne prive~te, yom incerca, cu metoda noastra, sa-iamelioram comportamentul.

(Mama i~i ia ramas bun, multumind.)Dr. A: Este foarte important sa se ~tie dacii un copil este, in

familie, tinta permanenta a atacurilor. Nu ~tiu daca ati vazut, la gradinazoologica, vreun tapir. Acest animal are particularitatea ca, atunci dndcineva 11sadie, sa-i intoarca saditorului dosul ~i sa urineze. Esteuneori foarte jenant sa-l mu~truluie~ti pe cineva cand nu este vinovat.

Dr. A: (adresandu-se copilului): Cum 0 duci cu ~coala?Copilul: Bine.Dr. A: Tu e~ti un baiat bun ~i ai putea sa fii ~i un elev bun. Cred

ca nu prea ai incredere in tine, ti-a intrat in cap ca nu poti reu~i laaritmetica. Este un fleac. 0 sa vezi ca vei reu~i cu u~urinta. Te voi ajutaeu sa devii bun la aritmetica! Atunci yom reu~i sa urmezi aHa ~coala,unde iar a~ vrea sa te ajut. Vom porni-o cum se cuvine, te vei bucura ~i,deodata; vei vedea, 0 sa se spuna despre tine: "Ia uite ce progrese face!"A~ dori sa frecventezi caminul de zi pentru copii, pe care 11conduc eu;te potijuca acolo,iti poti face temele, vei fi fericit intre copiii din camino~i eu 0 duceam rau cu aritmetica, cineva mi-a aratat cum sa procedez ~ia~a am ajuns eel mai bun la aceasta materie. Ce-ar spune institutoareasa vada ca ai ajuns eel mai bun la aritmetica?

Copilul: Ar fi fericita.Dr. A: Vrei sa-i faci placerea aceasta?Copilul: Da.Dr. A: Revin-o in dteva zile ~inu te mai mahni daca vreun baiat

iti spune ceva rautacios, pentru ca 0 face din prostie. Daca acasa e~ticriticat, nu trebuie sa te superi ~i sa faci pipi pe tine. Trebuie sa-mi daio mana de ajutor. Se poate conta pe tine?

(Baiatul iese.)

198


NOTE

1 "Printre orbi, chiorul este imparat", sunao cunoscuta zicala. (Nota

trad.)

2 Ceea ce Adler nume~te "Minderwertigkeit van Organen", adicii

inierioritatea organelor. (Nota trad.)

3 Referire la ora~ul Viena. (Nota trad.)

xx. IN UMBRA FRATILOR SI, ,SURORILOR CU 0 DOTARE

SUPERIOARA

Sa continuam seria de explicatii prin care a~dori sa va demonstrez

cum procedez in tratarea unor cazuri de copii greu educabili. Am sub

ochi 0 serie de referate asupra unor copii-problema, referate pe care nu

Ie-am examinat de mai multa vreme. A~ dori sa supun analizei,

impreuna cu dumneavoastra, un anumit subiect, spre a va arata cum,beneficiind de experienta pe care am acumulat-o, luam in considerare

amanuntit fiecare aspect, spre a descoperi relatiile ~i a ingloba toate

manifestarile intr-un ansamblu arrnonios. Veti vedea ce intelegem noi

prin "a explora", ca ~iprin "a interpreta", notiuni despre care au discutatmulti autori, insa care - sustin eu - nu au fost suficient de bine

intelese. Daca, eventual, citim expuneri privitoare la psihologia

individuala, constatam ca unii cred ca au inteles aceasm psihologie daca

vorbesc despre "tendinta de a se pune in valoare" sau folosesc expresiica "sentimentul de inferioritate" ~i "tendinta de dominare". Nu se uita

deloc ca aceste notiuni au fost folosite de Nietzsche. Toti cred ca suntstapani pe psihologia individuala. In ultimii ani s-a afirmat un curent

psihologic numit curentul caracterologic, curent care practica intr-unmod dezmatat caracterologia. ~i in cazul acesta este invocat, fara

exceptie, Nietzsche. Nu trebuie sa ne lasam pacaliti, deoarece nusuntem obligati sa atribuim finete psihologica acelora care ii citeaza

numele. Oricine citeaza din vanitate numele lui Nietzsche, imediat esteetichetat drept suspect.

200


"Copilul despre care discutam a suferit de multe boli alecopilariei" .

Inainte de a face mentiunea ca un copil care a suferit de multe boliale copilariei inseamna ca a fost rasfatat, a~ dori sa subliniez faptul capsihologia individuala ~i-a trasat ca sarcina principala explorarea ~iinterpretarea felului in care un individ se comporta fata de semenii sai,dat fiind ca nici nu exista pentru dansul alt mijloc de exteriorizare. ~timnumai ca este necesar ca el sa stabileasca raporturi cu semenii sai ~itrebuie sa vedem cum 0 face. Pornind de la aceasta regula, suntem instare sa identificam date perceptibile. Cfuld spun ca cutare copil a suferitmult de pe urma bolilor copilariei, vad conturandu-se tabloul uneicorelatii sociale. In ce mod a intrat acest copil in relatie cu anturajulsau?

"A avut difterie ~i is-au facut injectii".Daca referatul din care citam a fost redactat de catre padnti, atunci

putem spune eli injectiile i-au impresionat puternic, ei vazand in acesttratament medical ceva inspaimantator. Fara indoiala ca nu este un ileacsa ai difterie ~i sa ti se faca injectii, dar avand in vedere felul in care esteredactat referatul, tragem conc1uzia dl autorii sunt parintii copilului,care vor sa ne inculce impresia ca odrasla lor a suferit nespus de mult.

In perioada de convalescenta au survenit tulburari nervoase:copilul i~i scutura umerii, i~i freca coapsele ~ivorbea foarte precipitat".

Putem considera aceste manifestari drept tulburari nervoase, darcomplicatiile nervoase pe care Ie identifica medicul, ca urmari aledifteriei, sunt altele. Acestea constau in paralizii ale valului palatin, aleanumitor grupuri musculare, in unele leziuni cerebrale, despre care incazul pe care il prezentam nu se spune nimie. Credem ca aici este yorbafie de un tic, fie de 0 mi~care voluntara care urmare~te un anumit scop.Scopul acesta il putem intrevedea ~i in cazul unui tic, insa nu la fel deevident. In cazul in care vedem eli un copil i~i freaca cu mainilecoapsele avem confirmarea conceptiei noastre, potrivit careia nu avemde-a face cu un substrat organic. Comportamentul copilului este suspect~i trebuie sa ne amintim ca astfel de manifestari apar in faza de debut adementei precoce1• Oar din referat se pare ca aceste manifestari ~i-aufacut aparitia la 0 varsta la care ne este imposibil sa admitem aparitiaunei asemenea maladii psihice. Trebuie sa ne gandim la altceva, lufuldin considerare tema noastra principala: ce efect are asupra celor dinjurul copilului manifestarea respectiva. Avem de-a face cu 0 modalitate

201

ALFRED ADLER

de exteriorizare, dadntr-un mod nesatisfacator. Frecarea coapselor,scuturarea umerilor, - iata gesturi care, in mod sigur, au atras atentiaparintilor ~i, in general, a anturajului copilului. Este de presupus caexista 0 stare conflictuaIa intre copil ~iparinti, intrudit in mod obi~nuitnimeni nu se comporta astfel. ~tim, din propria experienta - ~ioricine,de altfel, nu se poate sa nu ajunga la aceea~i concluzie - ca asemeneacomportamente sunt menite sa atraga atentia. Dupa ce am stabilit ca

acest copil trebuie sa fi fost rasfatat, yom presupune ca, ulterior, el ~i-aamplificat eforturile de a-~i asigura afectiunea din partea anturajului.Modalitatea de a se situa in centrul atentiei nu este din cele maicurajoase, copilul pare a nu fi sigur pe dansul, pentru ca altfel ar firecurs la mijloace mai curente: ar fi invatat cu mai multa seriozitate, s-ar

fi purtat politicos, s-ar fi prezentat sub un aspect amiabil, pIkuL Ar fiprogresat pe latura utila a vietii. Se pare ca 0 asemenea idee nu i-a venit,

probabil pentru ca nu are incredere in el insu~i. Daca baiatul vorbe~teprecipitat, el de asemenea incearca sa atraga atentia anturajului printr-omaniera speciala de a se exprima, a~a cum se intampla atunci cand esteyorba de un accentuat sentiment de inferioritate. Ni se cere sa intelegemde ce copilul a recurs la modalitati atat de spectaculare. Dat fiind faptulca s-a gasit intr -0 situatie psihica foarte agreabila - a fost bolnav, is-au

facut injectii ~i,din aceasta cauza, afost peste masura de rasfatat - estede a~teptat ca el sa nu renunte la privilegiile de care se bucura. Dardesfa~urarea vietii ~i destinul acestor copii fac ca la un moment dat

situatia lor sa se schimbe, caz in care au impresia ca au fost detronati.Data fiind tendinta de a se pune in valoare, tendinta care anima toatalumea, este firesc ca ei sa incerce prin toate mijloacele sa reintre incentrul atentiei anturajului. In prezent, de~i Insanato~it, subiectul nostru

incearca mereu calea care ar putea sa-l dudi din nou la tandretea cu carea fost inconjurat in perioada in care a fost bolnav . Inca nu am temeiuri

sa afirm ca aceasta ar constitui singurul motiv care il imbolde~te pecopil sa rein vie situatia agreabila de altadata. Poate ca exista ~i altecauze. Sa nu ne lasam indu~i in eroare constatiind ca alti copii prezintaacelea~i manifestari fara sa fi suferit de boli grave, deoarece aproapetoti copiii traverseaza 0 faza in care doresc sa fie rasfatati. In primii doisau trei ani orice copil va putea contracta obinuinta de a se lasa rasfatat,daca parintii nu adopta metoda care consta in orientarea interesului

copilului asupra altor lucruri ~i asupra altor persoane. Tocmai de aceea

202


este necesar sa cautam alte motive care ar fi putut sa intareasca acestsentiment de inferioritate.

"Medicul care a fost consultat afirma ca aceste manifestari vor

disparea in perioada pubertatii".Din aceasta informatie cred ca putem deduce in mod sigur ca

baiatul nu ajunsese inca la viirsta pubertatii. De altfel, aceasta explicatiea medicului nu este mai exacta, in general, decat to ate acele conceptii

fantastice, a~ spune nelini~titoare, pe care unii psihologi Ie formuleazacu privire la importanta pubertatii. Credinta lor este ca pubertateareprezinta 0 faza inspaimantatoare, ca sexualitatea ii degradeaza pecopii ~i ca in aceasta faza de dezvoltare se produce in organism 0transformare fundamentala. In realitate nu avem de-a face decat cu

faptul ca puberul obtine mai multa libertate, mai muIta energie, maimuIte posibilitati, in aceasta perioada in cugetul sau rasunand un fel deapel de a se comporta ca ~i cum nu ar mai fi copil. Acestui apel copilulii da un raspuns intotdeauna excesiv. In epoca noastra se face puternic

simtita tendinta de a intelege actele individului prin prisma dezvoltariiglandelor sale genitale. In curand nu ne va mai fi ingaduit sa ne indoimde faptul ca sediul inteligentei noastre se afla in glandele genitale.Pubertatea este prezentata potrivit cu scopul urmarit: daca se constata

o agravare in conduita copilului, vina este a pubertatii ~i, tot a~a, dacase constata 0 ameliorare pe plan comportamental, cauza este pubertatea.Actualmente pubertatea este mai degraba un Asylum ignorantiae2 decatun teren de cercetare.

"Tatal baiatului a suferit ~iel de timiditate in copilarie, dar intr-omasura mai mica".

Intelegem, printre randuri, ca ~i copilul sufera de timiditate. Nu

~tiu ce inteles dau timiditatii caracterologii care fac referiri la Nietzsche.Daca aplicam aici modul nostru social de a vedea lucrurile, timiditateadovede~te 0 subestimare a propriei persoane sau, ceea ce inseamnaacela~i lucru, 0 supraestimare a celorlalti; altfel spus, baiatul se simteslab. SIabiciunea lui se exprima prin gesturi frapante,prin aroganta fata

de parinti. Nu suntem uimiti constatand ca, dat fiind sentimentul sau deinferioritate, atunci cand se love~te de forte mai puternice, la indivizistraini de anturajul sau, apare cu claritate adevaratul continut almentalitatii sale. Timiditatea semnifica "tine-te deoparte" , lipsa vointeide ate asocia cu semenii. Avand in vedere gesturile lui, putem stabili

203

ALFRED ADLER

despre ce este yorba: copilul nu se crede in stare de nimic. Dadi

timiditatea este fapt sigur, nimic nu ne va putea surprinde, totul se vadesfa~ura cum este de a~teptat sa se desfa~oare. Avem posibilitatea sastabilim cum se va comporta in cutare sau cutare fenomen social; in

ceea ce prive~te prietenia, de exemplu."Ceilalti copii nu sufera de timiditate".

A~adar, in familie sunt ~i alti copii. Daca auzim ca ceilalti copiinu sunt timizi, putem stabili ca ei nu au un atilt de marc at sentiment de

inferioritate. Impovaratorul sentiment de inferioritate poate proveni dinfaptul ca baiatul a fost extrem de razgaiat ~ica timp prea indelungat s-abazat pe alte persoane, situatie care la un momenfdat a incetat. Afland

de existenta altor copii in familie, suntem indreptatiti sa gandim cabaiatul acesta a putut trai ~i un alt moment tragic pentru dansul. Poateca pentru un anumit timp a detinut situatia de mezin. Nu indraznesc sa

spun ca a fost copil unic. Mezinul se afla mai mult decat toti in centrulatentiei, iar daca, mai tarziu, un altul ii ia locul, se intelege ca traie~te 0agravare a intregii lui situatii. Daca ni se certifica faptul ca exista un

Praslea care se afla acum in favorurile anturajului, yom pricepenumaidecat de ce acest baiat este inclinat sa se faca remarcat.

"Primul-nascut este aproape de incheierea studiilor universitare".

Daca, intr-o familie, unul termina studiile universitare ~ialtul nu,aceasta deosebire dec1an~eaza intotdeauna 1a"muritorii de rand" 0 furieturbata. Altminteri, poate ca nu fara motiv, intrucat secundul ar fi

indreptatit sa spuna: "De ce nu m-ati stimulat sa devin un omremarcabil?" Vom cerceta, in cele ce urmeaza, daca aceasta nu

semnifica indoiala ca baiatul ar putea sa ajunga ~i el atat de departe.Daca, intr-adevar, acestea sunt simtamintele baiatului, yom dispuneatunci de materialele necesare stabilirii, in final, a cauzei sentimentuluisau de inferioritate.

"Mezinul era un copil deosebit de dotat".

Este 0 observatie care intare~te foarte mult supozitiile noastre."Acum doi ani el a murit, pe nea~teptate, la varsta de 15 ani, din

cauza unei meningite" .

Acum suntem informati asupra varstei pacientului nostru: el arepeste 17 ani. Putem, a~adar, sa elucidam chestiunea studiilor

universitare. Am vazut ca mezinul era un copil foarte dotat. Imaginati-va situatia in care baiatul nostru ar fi trebuit sa obtina succese:

204


primul-nascut era student, mezinul era dotat, iar el se afla la mijloc. Nu~tim nimic despre aptitudinile lui; ~tim numai ca el recurge la mijloacede 0 mica valoare. Este limpede ca baiatul nu s-a dovedit capabil sa facastudii universitare, caci in caz contrar nu ar fi scuturat din umeri, nu

~i-ar fi frecat coapsele cu palmele ~inu ar fi fost timid. Nu vrem ca prinaceasta sa sustinem ca timizii nu ar fi apti sa urmeze studii universitare,dar pe acest plan referatul urmare~te sa ne faca sa intelegem ca baiatulse afla in intarziere, ca nu poate suporta comparatia cu ceilalti.Dispunem de elemente cu adevarat minime in motivarea simptomeloraratate, dar daca I-am avea pe baiat in fata noastra am gasi altele 0 suta.

"Baiatul nu se prea omora cu invatatura la ~coala".Pot spune de pe acum ca nu yom afla nimic nou despre acest baiat.

Experienta pe care 0 avem ne permite sa spunem ca nu avem de-a facecu un debil rnintal. Totul se desIa~oara in functie de stilullui de viata,cum am ~iprevazut; nu este lipsit de inteligenta ~ide motivatie rationalain ceea ce intreprinde.

"A ramas repetent de doua ori".E~ec care nu a fost de natura sa-l incurajeze. Exista copii care

daca repeta c1asa se pun pe treaba, ajung elevi buni ~i fac progreserapide la invatatura. In general, insa, un astfel de e~ec apasa timpindelungat asupra copilului. Cred ca trebuie sa chibzuim bine inaintede a Iasa repetent un copil ~i sa ne intrebam daca nu am putea folosi altemijloace.

"Obtinandu-se 0 autorizatie speciala, el a putut frecventa ~coalapana la varsta de 16 ani, ceea ce i-a permis sa absolve gimnaziul".

Vedem, prin urmare, in ce masura este el ramas in urma fata defratele sau mai mare. Trebuie sa subliniez ca avem de-a face cu un

secund, adica cu unul care prin toate mijloacele cauta sa dobandeascadrepturi de prim-nascut (a se vedea istoria lui Iacob ~iEssau). Nu existapentru dansul decat 0 singura cale de a-I detrona pe un frate mai mareatat de capabil: sa se ata~eze mai strans de parinti, incercand sa-i atragade parte-i prin mijloace, in fond, lipsite de valoare. A~a se manifestacele aratate de noi ~i ramase fara explicatie din partea altor autori, inpofida cercetarilor lor. In cazul in care secundul reu~e~te sa tina pasulcu primul-nascut ~i nu-~i pierde speranta ca intr-o buna zi il va egala,dezvoltarea are loc lara conflict ~i secundul va avea particularitatile salecaracteristice. Se va afla mereu sub presiune, va avea un dinamismarzator, va alerga. Daca va izbuti sa-~i mentina intacte speranta ~i

205

ALFRED ADLER

curajul, dezvoltarea ii va fi asiguratlL Daea nu reu~e~te, dadi i~i pierde

speranta, devine un "copil-problema". Trebuie sa retinem faptul easecundul prezinta trasatura de caracter de a avansa ca intr-o competitie

perpetua. Pe parcursul cercetarilor mele am constatat mereu acestaspect in cazul unei prabu~iri totale.

Putem identifica, in cazul pe care 11 studiem, semnele unei

asemenea competitii? Copilul vorbe~te extrem de precipitat. Cel putin

in acest simptom puteti sa constatati un dinamism care ne dezvaluie 0stare de certa presiune; vrea sa-i depa~easca pe ceilalti prin ritmulvorbirii.

"Dupa terminarea ~colii, a intrat ucenic la 0 patiserie".

Dupa cum vedeti, 0 noua deosebire de situatie. Trebuie sa pricepice inseamna sa ai un frate student, iar tu sa fii ucenic la 0 patiserie. Nu

este 0 situatie u~or de suportat ~i trebuie muM maretie sufleteasea spre

a 0 face, de a auzi ca e~ti "mediocru" ~itotu~i sa-ti pastrezi calmul. Dardaea nu am avea sa-i oferim decat aceasta consolare, mai degraba am

renunta la munca noastra.lar el ar avea tot dreptul sa abandoneze totul.

"Potrivit informatiilor date de patronul sau, baiatul trece printeribile stari de anxietate atunci cand este confruntat cu problemedificile" .

Vedeti cat de accentuat este sentimentul sau de inferioritate, catde mare Ii este descurajarea; ce mare distanta 11desparte de problema

sociaIa a muncii. Nu-l yom descifra decat daea il yom aborda pe

dimensiunea sociala. Daea credeti cumva ca aceste fapte sunt in raport

cu secretiile sale endocrine, atunci putem dezarma; va trebui sa apelam

din nou la injectii.

"Incepe sa tremure ~ite vezi obligat sa-lla~i in plata Domnului".Ce inseamna aceasta decat ea intreaga lui viata sociala ~i-a

c1adit-o pe ideea ea altul trebuie sa lucreze pentru dansul. Este stilul de

viata al copilului rasfatat, care nu concepe sa faea nimic singur ~i careeste mereu in cautarea cuiva care sa-l ajute.

"S-a aratat foarte dotat la aritmetica".

Nu ~tiu ce vor sa spuna cu aceasta parintii, dar deoarece putem

stabili ca acest billat a urmat ~coala cu mult zel, putem presupune ea are

suficiente cuno~tinte de aritmetiea, eel putin cele cerute de nivelul ~coliiprimare.

206


"I se puteau incredinta sume mari de bani, nu a pierdut niciodatanici un creitar ~i niciodata n-a dat prilej de critici".

Aceasta inseamna ea niciodaHi nu a furat, nu a tri~at, nu a ratacit

nici un banut. Ii lipse~te doar increderea in sine, spre a realiza ceva prinel insu~i. Traie~te ca un parazit. Este, trebuie sa 0 recunoa~tem, 0 critic anecrutatoare; felul sau de a fi nu este decat 0 tragiea eroare. Pentru cain felul acesta este imposibil sa stabile~ti un raport social.

"Baiatul are 0 inima de aur" .Freudienii ar aduce aici urmatoarea obiectie: fara indoiala ca

subcon~tientul sau este plin de ura, ura pe care a refulat-o; iata, prinurmare, mecanismul bunatatii lui. Daca ar fi fost plin de ura impotrivasemenilor - resentiment care se pare ea este negat in caz de

descurajare -, atunci ar fi c1ar ca ura ar proveni din subcon~tient(complexullui Oedip) ~i ea nu ar fi posibil sa-l ajutam; va ramane unbaiat inearcat de pofte criminale, de dorinta de a ucide. In ceea ce ne

prive~te, credem ea avem de-a face cu un baiat docil, cu siguranta uncopil bun, earuia i-ar fi fost pIacut sa se ata~eze de semenii sai. Printimiditatea lui, prin slabiciunea lui ostentativa el a incercat saextorcheze un sentiment de bunavointa fata de propria-i persoana. A!i

auzit ca 11apuea tremuratul in a~a hal incat trebuie sa-l scute~ti de 0treaba in care l-ai angajat. Noi credem ea trasatura sa de caracterdominanta, atat in con~tientul, cat ~iin incon~tientullui, este docilitatea.

"Este bun de tot in ceea ce prive~te socotitul in minte ~iinvatarea

pe de rost".Aceasta ultima observatie ne da de gandit. Ii place sa citeasca, sa

viziteze muzeele ~i, totodata, aflam despre el ea asista la conferinte, pe

care Ie poate relata in mod corect, ceea ce inseamna ca el incearea sa-~iimite fratele, despre care ~tie ca cite~te mult ~i ca asista la conferinte.Vedem ca nu se lasa invins ~i ea, chiar daca este numai ucenic la 0

patiserie, nu se da batut ~iprezinta 0 mi~care ascendenta; este punctulcare ne-ar permite sa intram in actiune ~i sa-l aducem la un nivel maiinalt. Intelegem ca tremurul sau anxios exprima tendinta de a eauta 0ocupatie intr-un alt domeniu, nefiind multumit cu meseria de patiser.Nu are decat 0 singura dorinta, - altul sa 0 faca pentru dansul; el

prefera ocupatiile intelectuale. La muzeu nu tremura, ci se arata capabil.Probabil ca aceasta cale i se pare barata, dat fiind ca nimeni nu-l intelege

~i poate pentru ea a trebuit sa repete de doua ori c1asa.

207

ALFRED ADLER

"vorbe~te atilt de precipitat ca te sperii de el".Am mai discutat despre acest lucru; ar vrea sa fie primul."Are privirea fugara ~i ochii lui cauta in jos".Este cautatura care ne dezvaluie timiditatea, repulsia de a stabili

un raport cu ajutorul privirii. Parra ~iorganele noastre de sim! - cu atiltmai rau pentru psihologii de alte orientari - au functii sociale; ele cautao relatie, ca ~i organele limbajului.Limbajul reprezinta tentativa de astabili un contact cu vecinul nostru. In al sau "jargon al privirii", baiatul

i~i exprima sentimentul slabiciunii sale, cum ar face-o prin tehnicalimbajului propriu-zis. Slabiciunea ~i-o arata ~i prin vorbireaprecipitata, ca ~i cum s-ar teme sa nu-l atace cineva daca nu vorbe~teatilt de repede.

"Sportul nu-l intereseaza".Evident.

"A fost scutit de gimnastica in perioada ~colarizarii, din cauzaunei adenopatii inghinale" .

In aceasta se reflecta, 0 data in plus, tandretea deosebita cu care a

fost inconjurat in copilarie. Pentru ca mi se pare exagerat ca din cauzaunei adenopatii cineva sa fie definitiv scutit de exercitiile de gimnastica.Acea adenopatie s-a datorat pesemne unei mici plagi pe care 0 va ficontractat intre degetele de la picioare. Asemenea accidente se vindeca,in general, foarte repede.

"Cu ocazia unui examen general, la care se supun toti elevii

~colilor profesionale, medicii au constatat 0 boala nervoasa ~ibaiatul atrebuit sa fie supus unui tratament special. Tratamentul nu a putut avealoc, deoarece patronul nu se putea lipsi de el din cauza lipsei de personal~idin cauza cre~terii momentane a comenzilor".

Trebuie, a~adar, sa presupunem ca, in pofida tuturor aparentelor,el a reu~it sa se faca util.

"Actualmente baiatul ~i-a trecut cu mult succes examenul deucenic; totu~i, parintii privesc cu nelini~te viitorul sau. Ei sunt convin~ica baiatul nu este la inaltimea cerintelor meseriei, a muncii pe careaceasta 0 cere".

Aceasta in pofida reu~itei la examenul de ucenic, reu~ita insotitade 0 mentiunc! Desigur, nu se vor gasi multi parinti care sa-~i faca griji

in asemenea cazuri. Copilul pare sa fi fost dintotdeauna obiectul solicitudinii parintilor. Probabil ca ~i aceasta atitudine a contribuit la

208


descurajarea baiatului. Niciodata nu a fost crezut capabil de ceva;viitorul sau a fost mereu privit cu nelini~te; atitudine care nu mi se parejustificata. Baiatului i-a lipsit incurajarea. Cel mai important mijloc deremediere a acestei erori pedagogice este sa-llamurim pe copil cuprivire la aceasta gre~eala. Nu ~tiu daca putem numi aceasta 0 teorie,deoarece nu poate fi pusa pe acela~i plan cu alte teorii psihologice. Nuam fi deloc stingheriti daca un profan care s-ar ocupa de acest copil arajunge la acelea~i concluzii ca acelea la care am ajuns noi. Pe de altaparte, nu ar trebui sa ni se repro~eze daca descoperim mai bine dedtaltii, datorita experientei noastre, asemenea fenomene. Se cuvine saaratam ca 0 aprofundare a psihologiei ~i filosofiei i-a facut pe vecimiopi pe toti cei care ~i-au facut din psihologie ~i filosofie meseria lor.Este un fapt cu totul regretabil, dar gre~eala nu este a noastra. Ultimelenoastre consideratii ne vor arata in ce masura este supraestimatasexualitatea in zilele noastre.

"Trebuie notat ca nu s-a observat nici cea mai mica tendintasexuala la acest baiat" .

Are varsta de 17sau 18 ani. S-ar putea obiecta ca parintii, poate,nu ~tiu nimic in legatura cu viata sexuala a baiatului lor. Daca avemdreptate, am putea sustine ca parintii ~i-au caracterizat bine copilul.Daca, intr -adevar, era curajos in raporturile sale sociale - iar tendintasexuala reprezinta ~iea un raport social -, atunci ne-am gasi pe terenulunei inexplicabile contradictii. Organizarea vietii lui instinctiveprezinta, insa, acelea~i modificari ca intreaga lui viata. S-ar putea caacest baiat sa fi mo~tenit un instinct care sa depa~easca toateinchipuirile, s-ar putea ca in mod congenital sa aiba instinctele cele maiperverse, instincte de 0 putere ie~ita din comun, sau, dimpotriva,instinctele cele mai slabe. Dar acest fascicul de instincte va trebui sa

asculte de scopul major al acestui copil, adica tinerea la distanta ~ieschivarea de la solutionarea problemelor sale, determinilnd pe altii saactioneze pentru dilnsul. Arundnd 0 privire in viitor, nu suntemindreptatiti sa nu Ie dam dreptate parintilor, caci dificultatile se voraccentua ~icopilul nu-~i va schimba stilul de viata. Putem prevedea carevor fi dinamica ~i distanta care ii vor interzice mereu solu!ionareaproblemelor sale. Cand va gasi sprijin, la ~coala, nu se va face remarcat,iar dnd va trebui sa se comporte ca un barbat, cum bine ne dam seama,nu-~i va lua in serios propriul sau rol de barbat.

209

ALFRED ADLER

Atitudinea educatorului fata de acest baiat se deduce din celespuse mai sus. Modul de educare decurge in chip automat dinexplorarea stilului de viata al copilului ~i din erorile pe care Ie-amidentificat in acesta. Baiatul trebuie incurajat. Nu putem face lucrulacesta dedit atragandu-i atentia ca trebuie sa-~i inteleaga bine puncteleslabe. Trebuie sa priceapa ca, deoarece a fost rasfatat, nu face progresein viata. Aceasta lasa sa se subinteleaga ca va infrunta toateevenimentele cu intrebarea: ce profit voi avea din aceasta? Pentru ca elcauta caldura afectiva ~i aprecierea semenilor, precum ~i ajutorullor;nu exista, de altfel, lucru mai dificil decat sa izbute~ti sa faci pe cinevasa inteleaga astfel de notiuni. Daca abordam problema cu tactpsihologic ~i 0 sesizam cu intuitia proprie arti~tilor, yom izbuti. Vatrebui sa renuntam la ideea ca baiatul are mai putin talent decat fratelesau. Este necesar sa-i ariitam ca totul ii poate reu~i, cu conditia de a semobiliza in suficienta masura. De asemenea, se impune sa-i netezimdrumul. Tatal ~i mama baiatului nu trebuie sa-i mai spuna acestuia canu se va alege nimic de capullui. Folositor ar fi ca baiatul sa nu creadao iota din asemenea aseqiuni ~i ca, de~i a cunoscut e~ecuri, sa priceapaca acestea au fost posibile numai pentru ca a abordat viata pe 0 calegre~ita, cu ideea nefericita ca altcineva ar putea face totul pentru el.Toate acestea trebuie sa i Ie facem inteligibile ~i sa-llamurim asuprafaptului ca inca nu a atins limita posibilitatilor pe care Ie are. Trebuiesa-i spunem ca se intereseaza de conferinte ~iIe audiaza pentru ca a fostun elev bun, avand avantajul ca ~i-a exersat creierul in sensul acesta.Putem reu~i sa-l incurajam in a~a masura incat el sa ajunga sa-~i "bata"fratele. Sub acest drapel trebuie sa inaintam: superioritatea apartineaceluia care triumfa.

Tactul pedagogic ~i interpretarea printr-o intuitie de tip artistic,cu care trebuie sa cuprindem problemele, sunt functii sociale. Tactulpedagogic se aplica atitudinii unei fiinte umane fata de semenul sau.Tactul este determinat de dorinta de a ameli ora starea psihica asemenului nostru prin prisma. bunavointei. Cum se explica 0 atareatitudine? Nu este greu de aratat: trebuie sa producem in noi in~ine aceastare psihica ~is-o punem in raport cu semenul. Trebuie sa putem vedeacu ochii altuia, sa auzim cu urechile sale, sa simtim cu inima sa, intr-uncuvant, sa ne identificam cu dansul. Este un cu totul alt proces decatacela care corespunde conceptiei lui Freud. Este yorba mai degraba de

210


acela desemnat in psihologie cu termenul de identificare. Nu poate fiinvatat deeM in societate, atunci ciind ne-am dezvoltat intr-un mod utilraportul Eului cu anturajul ~icand am urmiirit idealul unei dezvoltiiri insensul fiintei sociale. Integrarea nu se realizeaza in vid, ci pe terenulraporturilor Eului nostru cu semenii. Trebuie sa gustam din toateformele de raporturi sociale, din camaraderie, din interesul fata deceilalti. Ar trebui sa ne cultivam tendinta de a deveni ceea ce dorim safie copiii no~tri; nici mai mult, nici mai putin.

Stau pe un vulcan cand abordez problema artistului ~i a munciiartistice. Multi psihologi de mana a doua i~i fac iluzia ca sunt foarteavansati, estimand cu atata orgoliu arta ca arta ~i sustinand ca noi "nuam intelege nimic din aceasta". In ceea ce ne prive~te, am putut observaca ori de cate ori ne-am apropiat de un artist cu modul nostru deintelegere, i-am ridicat demnitatea. Ori de cate ori supunem observatieipe arti~ti, nu-i consideram fiinte incomprehensibile, imposibil decunoscut, ci Ie atribuim cea mai mare demnitate: aceea de a fi prietenii~icalauzele umanitatii! Ei sunt aceia care ne-au invatat cum sa vedem,cum sa gandim ~i sa simtim. Lor Ie datoram bunurile cele mai de pretale umanitatii. Subliniem, inca 0 data, ca, daca recurgem ladimensiunea sociala, luam aminte ca artistul indepline~te in cea mailarga masura 0 functie sociala. Altadata oamenii ~i-au dat seama delucrul acesta, pe cand azi I-au uitat. Imi vin in minte cuvinteleintroductive adresate de Lessing lui Schiller, cu prilejul deschideriiteatrului din Hamburg: "Scena socotita ca 0 institutie morala". Artistulnu ar trebui sa tinda la altceva decat la imbogatirea umanitatii, ladeschiderea de drumuri noi, pentru 0 mai bun a intelegere ~i 0sensibilitate mai profunda. lar acolo ne yom gasi din nou pe un terenferm, pe temelia insa~i a psihologiei individuale.

NOTE

1 Termen dat initial schizofreniei de catre Morel. (Nota trad.)

2 In limba latina, in original = "loc de scapare al nei?tiintei". (Nota trad.)

211

XXI. CUM SA DIALOGAMv

CU PARINTII,

Cred di este important sa Ie vorbe~ti in mod corect parin!ilorelevilor. Dar nu-i lucru u~or sa explicitezi tehnica dialogului cu parin!ii.Ar fi util ca to!i consilierii de psihopedagogie sa dezbata intre ei, dintimp in timp, aceasta chestiune.

In primul rand pe parin!i trebuie sa-ica~tigi de partea ta; sa nu-ibruschezi. Daca parin!ii vin la noi pentru consultari, 0 fac dintr-un

anumit sentiment de incompletitudine. Ei se a~teapta sa critic am slabullor sim! de responsabilitate. De aceea trebuie, inainte de toate, sa-i

eliberam de aceasta povara a culpabilita!iL Intotdeauna Ie spun: "Dupacum constat, sunte!i pe calea cea buna". Le spunaceasta chiar ~i atuncicand sunt convins de contrariul. Daca doresc sa aqionez eficient,trebuie sa ~tiu sa aleg metoda potrivita. Intr-o veche biografie a luiBenjamin Franklin, am vazut ca el proceda in acela~i mod, dispensandu-se de orice dogma. Ca un aspect de detaliu, am observat ca nu

este bine sa transformam convorbirea cu mama intr-un interogatoriu.In ceea ce prive~te problemele ~colare, am apelat la institutori, care auin!eles importan!a unor asemenea consulta!ii psihopedagogice. Noi,

psihologii, .ne aflam intr-o situa!ie relativ privilegiata, pe candinstitutorul ~i mama traiesc restul zilei laolalta cu copilul: ei sunt ceicare duc greul.

Este foarte important sa sesizezi punctul-cheie al cazului, dar lafel de important este sa nu arunci pe capul mamei imediat tot ceea ce ai

in!eles. Trebuie sa pastrezi pentru tine anumite informa!ii ~i sa faci

212


aluzie la ele cand se ive~te cea mai buna ocazie. Adoptarea acesteiatitudini ~iurmarirea acestui proces sunt absolut necesare. Sim!ul critical psihologilor ~ipedagogilor are radacini putemice. Este recomandabilsa folosim termenii expletivi "po ate" sau "cred ca aceasta ar fi eficace".Nu suntem in situa!ia de a-i trata ~ipe pann!i; lor Ie putem da, eventual,ideL Este imposibil sa modifici prin cateva cuvinte un sistem bineinradacinat. De altfel este de prisos, din moment ce ne putem asiguraincrederea copiilor, sa Ie aratam ca nu trebuie sa ia dificulta!ile in tragic,ca mai important este sa aiM curaj. Un consilier dispune de mijloace dea incuraja intr-o jumatate de ora un copil care se simte aproape deprabu~ire.

Pe de alta parte, situa!ia noastra este avantajoasa: avem de-a facecu copii care au fost critica!i. Ei intra deodata intr-o atmosfera noua,unde i~i pot da seama ca nu sunt considera!i cazuri disperate.

Ar fi bine sa ne aflam timp mai indelungat in contact cu ace~ticopii ~i sa putem dispune de un numar suficient de educatori. Dinnefericire, nu putem publica statistici, dar institutorii ne raporteazarezultate incurajatoare.

Deci, mai intai trebuie sa-i ca~tigam pe parin!i. Grice consilierpoate dezvolta la gradul cel mai inalt 0 metoda in acest scop. In primulrand suntem obliga!i sa ne comportam cu multa blande!e. Anumi!i

pedagogi au atins 0 adevarata maiestrie in practicarea tratamentelorcaracterizate prin blande!e. Aceasta maniera este necesara mai alesatunci cand ave!i in vedere defecte cum este furia. Dar sa nu uitamniciodata ca bIande!ea nu este decat aspectul exterior al problemei ~icaimportant pentru noi este sa clarificam punctul esen!ial, sa scoatem lalumina stilul de via!a al subiectului in chestiune. Acesta este mareleavantaj care ne deosebe~te de al!ii. Aceasta tehnica trebuie sa 0practicam fiind con~tien!i de misiunea noastra ~i, mai ales, sa 0practicam cu inteligen!a. Nu dorim sa ob!inem ameliorarea comportamentului copilului prin rasfa!area lui, ci vizam problema centrala carese refera la lipsa de curaj, la defectele copilului, la faptul ca el s-acondamnat singur pe sine. Aici este cheia problemei, restul nefiinddecat introducerea. lata de ce metoda contactului trebuie sa preceadarestuI. Acela care, insa, se va margini la stabilirea acestui contact sein~ala. I~i imagineaza ca prin aceasta va ob!ine 0 vindecare, dar daca 0ob!ine, faptul se va datora hazardului ~i nu terapeuticii administrate.

213

ALFRED ADLER

ExisHi conjuncturi in care copilul intelege ceea ce pedagogului i-adimas neinteles. Nu este indeajuns sa fii un prieten al genului uman, unconsilier binevoitor; toti procedeaza in acela~i fel. Asemenea educatoriIe fac copiilor viata agreabila, nu contenesc cu laudele, inchipuindu-~ica vor ajunge la rezultate prin farmecul personalitatii lor.

Este inutil sa evocam controversa asupra chestiunii daca trebuiesa folosim bHindetea sau severitatea. Numai prin modestie yom reu~i saavem acces la sufletul omenesc. Tine de arta sa-l ca~tigi pe cineva departea ta, sa treze~ti in el anumite sentimente, sa-l faci sa asculte ~i sainteleaga ceea ce i se explica, iar aceasta arta este indispensabila aceloracare lucreaza cu copiii. Amauzit spunandu-se: "La consultatie copiluleste adesea bland ca mielul, dar acasa este mai rau decat diavolul".

Daca i-am deschis ochii, este primul pas catre intelegere. Nu putemmentine in permanenta un copil in imprejurari care sa-i fie favorabile.Rasfatandu-l, nu putem obtine eliminarea defectelor lui; trebuie insa saizbutim sa-l facem sa inteleaga ceea ce are gre~it in dezvoltarea lui, iaraici ne conducem dupa legile de fier ale psihologiei individuale. Uneoriii sunt suficiente zece minute unui consilier pentru ca el sa fie completedificat asupra unui caz. Arta consta in a-I face pe cineva sa inteleagaceea ce am inteles noi. Exista oameni toba de carte, dar incapabili sa-~icomunice didactic ~tiinta. Cei care beneficiaza de un anumit contact cu

oamenii vor avea 0 sarcina mai u~oara, dat fiind faptul ca in relatiilecotidiene cu oamenii ei au invatat sa se explice. Aceasta este sarcinaprimordiala a consilierului de psihologie individuala.

XXII. MISIUNEA GRADINITEI,DE COPII

Consideratii finale

" Un lucrueste cert, anume ca nu este nevoie sa va atrag atentiaasupra marii importante pe care 0 are educarea unui copil aflat la varsta

~colarizarii. Noua psihologie pe care 0 reprezint - psihologiaindividuala - a insistat asupra faptului di educatia primita la ~coalaeste cea mai'importanta ~i marcheaza intreaga viata a copilului. Estesigur ca, dupa al patrulea sau al cincilea an de existenta, stilul de viataal copilului este de-acum atat de bine definit incat influentele exterioarenu-l mai pot schimba. S-a crezut mai inainte ca, potrivit cu situatiile ~icu varsta, comportamentul unui copil este diferit. Un fruct verde parediferit de unul copt. Cu to ate acestea, un cunoscator va putea prezicecele ce se vor intampla cu fructul verde, necopt. A~ adauga, chiar, cafructul care se coace este mai mult decat 0 gramada celulara care sedezvolta. Este yorba de un lucru viu, care tinde spre ceva, este yorba deun dinamism al psihicului care tinde catre 0 forma ideala care dore~te~i care trebuie, in configurarea sa definitiva, sa se explice cu datoriile

vietii. Fiecare mi~care este mecanizata la copil inca din primii ani deviata. Aceste mi~cari nu mai sunt succint meditate sau analizate, ci,

dimpotriva, sunt raspunsuri vii la toate problemele existentei, in funqiede stilul de viata structurat.

Ii putem diferentia pe copii in functie de comportamentullorpsihic. Adevaratul cunoscator se va in~ela rareori stabilind ca un copileste timid sau inchis in sine, sau ca cutare copil pus in fata unei sarciniova aborda din primul moment sau se va indep1irta cat mai mult posibil,

215

ALFRED ADLER

va ezita sau va incerca sa se eschiveze. Acestea nu sunt decat mici

detalii, dar din care putem extrage 0 multime de invataminte. Nu ne esteingaduit sa-l consideram pe copilin afara societatii omene~ti. In alpatrulea sau al cincilea an de viata, bazele individualitatii ~ipersonalitatii sunt de-acum 0 realitate. Daca ceva este de la inceputdefectuos instituit, nu mai putem schimba nimic aici cu ajutorul unorinfluente exterioare.

Viata no astra interioara nu este facuta dedit din forme de relatie.In fiziologie ~iin biologie este extrem de interesant sa cercet~m, avandin vedere anumite componente, ce sunt mi~carile, ce sunt instinctele. Inpsihologie, insa, ne gasim pururea in domeniul relatiilor. De la un copil,de exemplu, nu yom obtine un raspuns coerent daca nu-i punemintrebiiri. Nu ~tim cum va reactiona decat daca 11yom pune in fata uneisarcini. Aflat intr-o situatie pW.cuta, copilul nu va fi tradat de diavolulpe care 11ascunde intr-insul. Dar de indata ce copilul este confruntat cuo situatie dificila, acel diavol11 va trada. Starea de spirit a unui copil nuni se va dezvalui decat intr-o atare confruntare. Suflet ~i psihisminseamna pentru noi relatie ~i mi~care sociala. Sa vedem de undeprovine aceasta relatie sociala ~i de ce este ea atat de variata.

Toate facultatile pe care Ie yom putea observa la copil exista incadin momentul na~terii. Nu putem examina viitorul capacitatilorcopilului ne~tiind in ce masura se vor putea ele dezvolta. Aplicand 0metoda adecvata, este po sibil sa facem sa genereze ceva prodigios,pornind de la forte foarte limitate. Helen Keller, de exemplu, surda ~ioarba, a ajuns 0 personalitate eminental. Deseori am constatat ca uniicopii prea putin dotati s-au dezvoltat intr-o masura incredibiHi, pur ~isimplu pentru ca s-a gasit metoda de educatie potrivita. Dezvoltareafacultatilor unui copil este in funqie de antrenament, mult mai multdecat de forrele pe care Ie poseda. Sa apeliim la 0 comparatie: cinevaeste proprietarul unei mari averi, 0 risipe~te ~i se afla la ananghie; unaltul, care nu dispune decat de resurse limitate, nu cunoa~te nici unnecaz.

Datoria educatorilor consta in indepartarea obstacolelor, indeschiderea ciiii in a~a felincat personalitatea dobandita de copillapatru sau la cinci ani sa se dezvolte de 0 a~a maniera incat sa-i permitamai tarziu sa-~i duca la indeplinire toate indatoririle ce-i revin. Inaintede toate trebuie structurat un ideal, nu pentru ca el sa fie atins, ci pentru

216

,

"


a-i arata copilului calea de urmat. Educatia in vederea formarii de fiinte

sociabile nu este doar 0 idee teoretica. Trebuie sa-l facem pe copil sa

inteleaga ca lipsa de sociabilitate este cea mai mare eroare in conditiile

vietii pe care 0 va duce in mijlocul adultilor. '

Cum se pun bazele acestei relatii primordiale? Cu ajutorul

nemijlocit al mamei copilul realizeaza cea dintai experienta a uneirelatii sociale. Interesul copilului este monopolizat mai intai de catre

mama; este eel dintai pas al lui spre interesul pe care 11va arata

semenilor. Aceasta prima experienta are 0 semnificatie esentiala pentru

copil. Modul in care traie~te aceasta prima experienta este de 0importanta oapitalii.

La griidinita de copii educatoarele 0 inlocuiesc pe mama ~itrebuiesa exercite rolul acesteia. Daca este cazul, trebuie sa corecteze erorile

pedagogice ale mamei, calauzindu-i in a~a fel pe copii incat sa Ie dea

acestora posibilitatea structurarii de relatii cu semenii lor. Raportul

"tu - eu" indepline~te un rol capital in functionarea tuturor facultatilor

importante ale individului. Limbajul, bunaoara, este un raport "tu - eu".Voce a este liantul unui individ cu alt individ. Daca legatura interindividuala nu este bine dezvoltata, nici limbajul nu se va dezvolta cum

se cuvine. Grice copil al dirui limbaj se dezvolta eu greutate ~icare, pe

de alta parte, nu are deficiente organice care sa explice acest fapt,inseamna ca nu a fost suficient de pregatit, in majoritatea cazurilor, in

vederea relatiilor "tu - eu". Veti putea trage concluzii in acest sens

pornind de la saracia sau bogatia vocabularului unui om, care nu poate

fi achizitionat ~iexersat dedit intr-un mediu soeialin care a contractat

relatii cu semenii ~iin care el accepta aceste relatii.

Comprehensiunea nu este 0 afacere privata. A-lintelege pe altul

inseamna a gandi, ajudeca, a trage conc1uzii etc., a~a cumpresupun cafiece om rezonabil gande~te intr-un mod absolut identic in imprejurari

similare. Valoarea ratiunii este universalii. Imi este imposibil sa 0modelez dupa un punet de vedere personal.

Este de remarcat faptul ca copiii-problema au idei personale deordinul acelora pe care nu Ie consideram rezonabile. Aceste idei nu

eorespund simtului comun (common sense)2; la fel stau lucrurile cu

notiunile de frumos ~i urat. Ceea ce noi numim frumos reprezinta deasemenea 0 valoare generala.

217

ALFRED ADLER

Cea dintai datorie a mamei consHi in a trezi la copil simtul vietiisociale, cultivandu-i ideea existentei semenilor sai. Yeti intalni destuicopii care, neprimind de la mamele lor aceasta idee, ignorii faptul ca ausemeni. Printre ace~tia se numara indeosebi orfanii ~i copiii ilegitimi.Regula nu este absoluta, deoarece printre astfel de copii yeti identifica~idin cei care dovedesc simt social.

Copiii lipsiti, de obicei, de simtul vietii sociale cresc fara a seorienta in societate. Absenta simtului socialii caracterizeaza ~ipe copiiisluti, pe cei nedoriti ~i pe cei infirmi. Trebuie sa intelegem efectulprodus asupra lor de aceste particularitati nefericite: ei sunt inpermanenta respin~i ~i niciodata nu aud 0 yorba buna la adresa lor.Cresc ca ~i cum s-ar afla intr-o tara du~mana. Educatoarele trebuie saIe cultive ideea ca sunt semenii altora ca ei. Ele au 0 misiune de 0 inalta

frumusete morala. Daca admiteti acest punct de vedere, nu yeti comiteprea multe erori.

Rolul mamei este legat ~i de 0 altii functie esentiala.ln perioada

primilor ani de educare a copilului, ea trebuie sa stimuleze interesulnascand al acestuia pentru semenii sm, ferindu-se sa fixeze acest interesasupra ei. Copiii rasfatati, de exemplu, nu manifesta interes decat fatade mama lor sau fata de persoana care ii ingrije~te, excluzandu-le dinsfera lor de interes pe toate celelalte persoane. Cand observati aceasta

tendinta, puteti conchide ca va aflati in prezenta unui copil riisfatat, carepretinde ca totul sa-i fie adus pe tava.

Institutoarele trebuie ~iele sa stimuleze simtul social al copilului~i sa 0 avertizeze pe mama sa dirijeze acest simt ~i asupra tatalui,piirintii fixand impreuna modul de viata al copilului. In afara de aceasta,copilul trebuie pregatit in ceea ce prive~te posibila aparitie in familie aunor fratiori sau surioare. Este un lucru adesea neglijat ~i care are 0mare influenta in structurarea stilului de viata al copilului.

Griidinita de copii este 0 prelungire a familiei. Ea trebuie sa faca~i sa corecteze ceea ce in familie, ca urmare a unei comprehensiunideficiente ~i a unor traditii imbiitranite, nu a fost facut. Educatoarele iauin primire copii pe care nu-i putem compara cu 0 tabula rasa3. Laaceasta varsta copiii au deja 0 individualitate pe care experientadobandita ulterior nu 0 vor schimba. Datorita superioritatii lor intelectuale, educatoarele izbutesc poate sa-l determine pe copil sa renunte lacutare sau cutare proiect; stilul de viata al acestuia va ie~i la lumina,

218


totu~i, cu to ate ascunzi~urile care sunt de strabatut. Daca se dore~tecorectarea sau eliminarea defectelor copilului, se impune exercitarea

celor doua functii definitorii ale mamei. Copilul care va con~tientizapropriile sale defecte se poate corija elinsu~i. Unii copii, carora li s-aatras atentia asupra metehnelor lor, i~i depreciaza in consecinta stilulde viata ~i trag, in felullor, concluzia ca acesta nu corespunde simtuluicomun (common sense), ratiunii. Un copil riisfatat se va striidui fie sadevina un punct de atractie pentru anturajul sau, fie sa se eschiveze.Intalnind dificultiiti in calea sa, un astfel de copil nu va reu~i sa Ie

depa~easca, iar daca ii luati ceva, va trage invariabil concluzia: "Nu suntla locul meu, era mai bine la mama acasa!" Asemenea copii i~i vordezvalui totdeauna angoasa existentiala ~ine vor arata ca nu se simt in

apele lor. Daca, inlocuind-o pe mama, yeti exercita cele doua funqii debaza ale ei ~i yeti fi stabilit contactul social necesar, yeti inregistrareu~ite remarcabile in educatia copilului. Copilul va infruntadificultatile fara tulburari ~i va face eforturi sa Ie depa~easca pe laturautilii a vietii. Yeti constata aparitia curajului la copil.

Curajul este 0 functie sociala. Nu poate fi curajos decat acela carese considera parte integranta a unui tot. Optimismul, activitatea, curajul,sociabilitatea sunt functii ale unei educatii desfa~urate in cadrulsocietatii. Dezvoltarea individului nu poate fi garantata decat dacasimtul sau social este suficient de mare. Daca ma intereseazaprosperitatea celorlalti, daca ma pot face util altora, atunci ~iindividualitatea mea este asigurata. Daca nu ma gandesc decat la mine,atunci sunt absolut incapabil de a rezolva problemele acestei lumi.

A~ dori sa va atrag atentia asupra unui fapt care nu este incasuficient inteles. Rezolvarea oricarei probleme cere un simt socialdezvoltat. Sociabilitatea unui copil se manifesta in felul in care el

intampina na~terea unui fratior sau a unei surori. Misiunea griidinitei decopii este una de socializare. $coala, camaraderia, dragostea, casatoria,pozitia politica, realizarile artistice sunt, toate, sarcini sociale. Arta,~tiinta, sunt pentru noi realizari utile societatii. In absenta sociabilitatii,nimeni nu poate sa-~i defineasca drumul pe care trebuie sa se angajeze;iata de ce se impune sa dezvoltam sociabilitatea copiilor.

Cum se explica faptul ca atatia copii ~i atatia adulti prezintalacune ale simtului social? Psihologia individuala a descoperitobstacolele care stau in calea dezvoltarii corecte a sentimentului social.

Am putut stabili ca copiii rasfatati sau detestati triiiesc ca striviti de 0

219

ALFRED ADLER

povariL In cazul copiilor detestati aceasta afectiune este de inteles. Cumsa ne-o explicam, insa, in cazul copiilor rasfatati? Intreaga noastra viatasociala vizeaza sa-i impiedice pe copii, pe cei care au fost atat de multrasfatati in primii lor ani de viata, de a mai fi rasfatati in continuare.Incetul cu incetul chiar mama inceteaza de a mai fi atat de tandra ~imaitarziu socoate ca pretentiile copilului sunt exagerate. Copilul traie~teexperienta unor contestari permanente, incercand in acela~i timp sa-~ipastreze atat de placuta pozitie initiala. Cre~te intr -un climat ostil. Primareactie a unui asemenea copil este sa se intereseze mai mult de el insu~idecat de ceilalti.

Yeti putea constata, de exemplu, ca la gradinita de copii 0asemenea reactie poate sa degenereze uneori in panica. Copiiirespectivi au varsaturi, nu mai mananca ~i manifesta semnele vizibileale unei tensiuni interioare vecine cu starea morbida. Simt ca pozitia Ieeste amenintata. Ace~tia sunt egoi~tii. Este 0 stare bolnavicioasa. Candvor avea de rezolvat vreo problema sociala, ei nu vor dispune deantrenamentul necesar spre a-~i face prieteni sau spre a se ata~a deinstitutor. Sunt incapabili sa se concentreze, pentru ca ii macina frica.Daca luati vreo masura punitiva impotriva unui astfel de copil, el se vasimti inca ~i mai oprimat ~iamenintat. Daca ace~ti copii sunt aroganti,inseamna ca se simt mici ~i slabi. Actioneaza ca ~i cum s-ar inalta invarful picioarelor, ca sa para mai mari decat sunt.

Un al treilea tip de copii ii include pe cei care, in majoritatea lor,sunt incapabili sa dezvolte vreun interes fata desemeni. Sunt cei nascutislabanogi, firavi sau care au din na~tere 0 inferioritate organica4. Ei i~iprivesc sIabiciunea, suferinta ca pe 0 povara ~i de aceea sunt la fel demarcati ca ~icopiii care apaqin celorlalte tipuri, lncercand sa cucereascao pozitie mai lesnicioasa. Ca urmare a debilitatii organismului lor,curajulle este deficitar ~i nu au nici 0 incredere in ei in~i~i. Arata uninteres exagerat pentru infirmitatile lor corporale. Unii incearca sa-~idepa~easca aceasta slabiciune, pe cand altii se cufunda in disperare.Copiii a caror vedere este slaM, de exemplu, sunt in majoritatea lor maibine antrenati in perceperea lucrurilor vizibile decat cei al caror vaz estebun. Ei manifesta un interes aparte pentru a putea recunoa~te lucruriledin campul vizualului, observa cu mai multa atentie culorile, umbrele,perspectivele. Din aceasta slabiciune a vazului ia na~tere 0 mare forta.Asemenea fapte sunt la fel de valabile ~i in cazul altor infirmitati careprivesc urechile, respiratia, aparatul digestiv etc.

220


GrMinitele de copii cuprind pre~colari al caror grad de curaj estefoarte variabil. In unele cazuri, orice gand, orice sentiment devine, unsemn care ne permite sa intelegem ceea ce se petrece in sufletulcopilului. Este extrem de important sa stabilim daca un copil este saunu debil mintal. In caz de idiotie sau imbecilitate dezvoltarea nu poateatinge un nivel normal. Ace~ti copii trebuie educati intr-un mod foartediferit, ei neatingand niciodata nivelul copiilor normali. Nu este delocu~or sa se determine daca un copil este debil mintal. Diagnosticul poatefi pus numai prin colaborarea dintre institutori, psihologi ~i medici.Anumite defecte vor fi de imputat debilitatii mintale. Cazurile cele maibenigne cer 0 mare experienta din partea medicului.

Un mare numar de anomalii nu afecteaza in nici un fel inteligenta.

Ca sa tragem concluzia ca un copil este debil mintal nu este suficient sastabilim ca este hidrocefal sau microcefal5. In primul rand este necesarsa se stabileasca daca un copil a suferit sau nu de pe urma unor eroripedagogice. Poate ca mai intai ar trebui sa Ii se administreze copiilorteste. Debilii mintal nu au 0 personalitate definita.

Veti putea prevedea comportamentul unui debil mintal in fatacutarei sau cutarei sarcini, precum ~i dupa ce l-ati antrenat in scopulindeplinirii acesteia. EI este incapabil sa tinda la un stil de viata coerent,lipsindu-i acea unitate a vietii psihice omene~ti pe care 0 recunoa~temla ceilalti copii in maniera lor de a fi. Este necesar inainte de toate de astabili daca un copil este sau nu debil mintal, intrucat, dupa caz, vatrebui sa procedati diferit. Se impune sa fie explorata in profunzimeviata psihica a copilului ~i numai dupa intelegerea coordonateloracesteia se va stabili ca de la sine forma de educatie adecvata.

Educatoarele au de-a face in grildinite ~i cu stangaci, particularitate pe care toata lumea 0 trece cu vederea. Sunt copii neindemanatici,care scriu sau citesc cu greutate. Trebuie sa-i examinati din acest punctde vedere. Declaratiile parintilor nu au relevanta. Un copil stangaci i~ipierde u~or curajul, simte slabiciunea mainii sale drepte ~i se crededetestat. De asemenea, copilul se descurajeaza daca este luat in ras, dacaeste mereu necajit. Pierzandu-~i curajul, devine un timid. Trebuie sa~tim ca 0 educatie severa pricinuie~te mari neajunsuri. Ar fi cu neputintaca 0 astfel de fiinta omeneasca slaM sau neglijata sa indrazneasca sa seintegreze in randul celorlalti daca ~i-a pierdut in intregime curajulexistential. Veti intalni copii pentru care totdeauna a vorbit mama. Seconstata ca mama I-a ferit pe copil de orice dificultate, acesta devenind

221

ALFRED ADLER

total dependent de altii. Se mai poate ca astfel de copii sa aiM defectede pronuntie sau sa nu se poata concentra pentru ca nu Ii s-a dezvoItatgandirea a~a cum se cuvine. Exista ~i copii care se opresc la mijloculfrazei; pe ace~tia mama ii intrerupe mereu, fara a Ie ingadui sa spuna ceau de spus, ceea ce ii va marc a uneori pe toata viata. Trebuie saintelegeti toate aceste forme de expresie, spre a putea determina gradulde curaj ~i de optimism al copilului.

Un rol extrem de important in dezvoItarea copiilor 11 arerivalitatea dintre frati ~i surori. Este I1ecesara cunoa~terea varstei fratilor~i surorilor unui copil dat. Nu poate fi negIijat faptul ca un copil esteprim-nascut, secund, mezin sau copil unic, dupa cum nu poate fi trecutcu vederea faptul d 0 fata cre~te singura in mijlocul Mietilor, un Miatin mijlocul fetelor etc.

Fiece copil poate fi comparat cu un arbust care face parte dintr-opadurice: toti cauta sa iasa la lumina.

Situatia unui prim-nascut este cu totul diferita de aceea a

secundului. Catva timp el a fost in situatia de copil unic, pentru ca apoi,deodata, spatiul sau vital sa fie redus prin na~terea unui aIt copil. Esteo tragedie pentru dansul. Ulterior asemenea copii se comporta ca ~icums-ar teme ca un altul sa nu Ie ia locul. Vor sta mereu la panda ca sa vadadaca nu cumva aItul este preferatul. Se vor mghesui totdeauna pe primulplan. Secundul, in schimb, niciodata nu a fost singur, deci niciodata nus-a situat in centrul atentiei. Situatia sa este mai buna, dispunand de un"pathmaker"6 care, in muIte privinte, ii faciliteaza rezolvarea problemeloL A~a cum se intampla intr-o competitie, secundul se comporta ca~icum ar voi sa-l intreaca pe cel care 11 preceda, chiar dad nimeni nu-limpiedica s-o faca. Mezinul cre~te intr-o cu totul alta situatie; nimeninu-i urmeaza, ci, dimpotriva, mai multi 11 preceda. Desigur, el este eelmai avantajat,joaca la scena deschisajocul aspiratiilor sale ~ivrea, maipresus de toate, sa demonstreze ca el este acela care trebuie sa fie in

frunte (Iosif biblicul era mezin). Stradaniile lui sunt recompensate,deoarece un astfel de copil este deosebit de bine inarmat in lupta cudificultatile.

Ca~tiga acela care lupta. A~adar, trebuie sa avem grija sa Ie damcopiilor "materialul" care sa Ie permita sa invinga. Este necesar sa Iedam curaj, dreptul eel mai important pe care Ii-I da educatia.Descurajarea unui copil este extrem de periculoasa. Multe probleme ale

222


vietii copilului sunt dificile, rezolvarea lor cere curaj ~ide aceea acestanu trebuie sa-~i piarda curajul.

In concluzie: niciodata sa nu combatem un copil, dat fiind faptulca el este eel mai puternic. Copilul nu are nici 0 responsabilitate. Acelacare i~i asuma 0 responsabilitate nu este niciodata eel mai puternic.

Adevarata noastra opera 0 constituie practica. Nici un fel deeducatie nu poate construi in vid. Aveti de luptat cu dificultatile carerezuIta din diferitele interpretari ale cercetarii ~tiintifice. Suntem pentrutolerarea comparatiei. Trebuie sa luati cuno~tinta ~i de aIte teorii ~ipuncte de vedere. Comparati-Ie cu grija ~i sa nu credeti pe nimeni pecuvant: nici pe altii, nici pe mine.

NOTE

1 Helen Adams Keller, nascuta in 1880 in statuI american Alabama, adevenit la vlirstade un an ~i~apteluni surdomuta ~ioarba, pentru ca la vlirstade ~apteani sa fie incredintata unei educatoare foarte pricepute, care a invatat-onu numai limbajul mimicogesticular, ci ~isa citeasca ~isa scrie. Pana la urma,Helen a frecventat ~icursuri universitare, s-a specializat in pedagogie ~ia scrisinstructive carti autobiografice, printre care Lumea in care triiiesc (1908).

Arthur Penn a turnat ~iun film a carui eroina este Helen Keller: Miracol inAlabama (1962). (Nota trad.)

2 In limba engleza, in original. (Nota trad.)3 "Unbeschriebenes Blatt", in textul original. (Nota trad.)

4 Faimoasa "Minderwertigkeit von Organen", concept-cheie al psihologiei individuale profesate de Adler. (Nota trad.)

5 Hidrocefalia este rezultatul acumularilor de lichid cefalorahidian inventriculii cerebrali, ori in spatiile subarahnoidiene, avand drept consecintacomprimarea ~iatrofierea tesutului cerebral, insotite de tulburari neuropsihice~ideficiente mintale carepot ajunge pana la idiotie, adidi paua la cea mai gravaforma de arieratie pe planul inteligentei. Sunt indicate interventii neufOchirurgicale reparatorii.Cat prive~temicrocefaIia, aceasta reprezinta redueereadrastica a dezvoltarii eraniului, implicit a ereierului, din cauza unei rigidizarieu mult inainte de termen a suturilor oaselor craniene, eaz in care au mult desuferit dezvoltarea psihomotorie, avand loc manifeste modifieari de comportament, eonvulsii ete. Rareori microcefalii pot fi recuperabili Iiinumai in micamasura. (Nota trad.)

6 In limba engleza = taietor de partie. (Nota trad.)

223

ALFRED ADLER - UN

"CURRICULUM VITAE"

Alfred Adler s-a nascut acum 125 de ani, in ziua de 7 februarie

1870, intr-o familie evreiasca de mic-burghezi, stabilita la periferia

Vienei. Tatal sau se ocupa cu comertul de cereale, avand de crescut

patru biiieti ~i doua fete. Intre copii, Alfred era cel de-al doilea nascut

("secundul", cum avea el sa-l numeasca pe cel venit pe lume dupa

primul- nascut), un baiat foarte plapand, rahitic. De rnic I-au impresionat

puternic boala ~imoartea. Nu avea mai mult de patru ani cand unul din

fratii sai a murit langa dansul, in patul pe care 11imparteau. Acest fapt

cutremurator, ca ~i sanatatea mereu ~ubreda a mamei sale, pe care el

dorea din toata fiinta sa 0 poata insanato~i, i-au trezit de timpuriu un

interes statornic pentru medici ~imedicina. De altfelchiar el precizeaza

ca inca de pe atunci luase decizia de a deveni medic, deciziecare aramas definitiva. In anull895 absolvea cu succes facultatea de medicina

din ora~ul natal, specializandu-se in oftalmologie.

Inca din anii studentiei a venit in contact cu mi~carea socialista

austriaca, fiind insa influentat mai mult de ideile lui Friedrich Nietzsche

decat de ale lui Karl Marx. In 1898, ca urmare a preocuparilor sale

socioeconomice, a scris ~ipublicat 0 bro~ura de sfaturi medicale pentru

croitori (Gesundheitsbuch filr das Schneidergewebe), in care sunt

semnificative relatia pe care 0 descopera intr~ starea de sanatate ~i

224

I

ALFRED ADLER - UN "CURRICULUM VITAE"

"starea economicii" a populatiei, dar mai ales concePtia sa despre om

ca "produs social" ("als Gesellschaftsprodukt").

Un rol cu totul aparte in evolutia pe plan profesional a tanarului

oftalmolog vienez I-a avut insa Sigmund Freud, caruia intre anii 1902

1908 i-a fost un discipol mai mult sau mai putin credincios ~ide care in

1911 s-a separat cu mare valva, impreuna cu adeptii sai, respingand

viziunea exagerat sexualista a freudienilor "ortodoqi" ~itrasand treptat

coordonatele a~a-numitei "psihologii individuale comparate", pe care

Adler a propagat-o cu 0 rara ravna parra la sfar~itul vietii.

Din anu11912, Alfred Adler a inceput sa organizeze, in zeci de

~coli vieneze, centre de consultatii psihopedagogice, bazate pe propria

sa conceptie asupra naturii ~i devenirii umane, asupra educabilitatii

copiilor.

Dupa ce, ca reactie imediata la ruptura cu psihanaliza de orientare

freudiana, constituise de urgenta 0 Asociatie pentru Psihanaliza Libera

(Verein fur freie Psychoanalyse), ulterior a creat Societatea de

Psihologie Individuala (1912), iar doi ani mai tarziu (1914)

IntemazionaIe Zeitschrift filr Individualpsychologie, publicatie care a

contribuit asiduu la cristalizarea ideilor noii ~coli psihanalitice,ad1eriene.

Trecand la punerea in practica a planului "cuceririi Americii" ,

unde Freud calcase victorios inca in anul1909 ,inceparrd din anul19l5

Alfred Adler a intreprins tot mai frecvente calatorii peste Atlantic,

tin and conferinte in mai multe ora~e din State1e Unite ale Americii,

unde in cele din urma s-a ~i stabi1it. Din 1917 i s-a oferit posibilitatea

de a tine un curs de psihologie medicala la Columbia University ~i la

New York Medical Center, pentru ca in anul1932 sa ocupe un post de

"visiting professor"la Long Island College for Medicine. Trei ani mai

tarziu, cand a devenit cetatean american cu drepturi depline, a fondat

Joumal otIndividual Psychology.

S-a stins din viata la 28 mai 1937, la Aberdeen, in Scotia, unde

venise sa conferentieze pe teme de psihologie individual a aplicativa. A

decedat in plina strada, nu departe de hotelul unde trasese, rapus de un

fulgerator atac de apoplexie.

225

LEONARD GA VRILIU

Principalele sale scrieri sunt: Studiu asupra infenoritiitii organelor

(1907), A vindeca $i a educa (1914,in colaborare cu Carl Furtmiiller),

Practica $i teona psihologiei individuaIe (1920), Cunoa$terea omului

(1927), Psihologia individualii in $coalii (1929), Psihologia $colarului

greu educabil (1930) ~i Sensul vietii (1933). Mai este de amintit ~i

volumul Religie $i psihologie individualii (1933), scris in colaborarecu Ernst Jabn.

Dr. LEONARD GA VRILlU

INDICE DE NUME

ADLER, Alfred: 7, 8,9,10,15,27, 37, 38, 71, 155, 188,224-226

EMERSON, Ralph Waldo: 22ESSAU: 132,205FRAISSE, Paul: 53

FREUD, Sigmund: 7,8,9,207,210,225

FUCHS,K.: 180

FURTMOLLER, Carl: 15,225GARCIA, Calixto: 24,27

GA VRILIU, Leonard: 10,38HERODOT:71

IACOB: 132,135,205IOSIF: 83

ISAAC: 135

JAENSCH, Erick: 145

JAHN, Ernst: 226JUNG, Carl Gustav: 7

KAUS, Otto: 37,38KELLER, Helen: 216, 223

227

LESSING, Gotthold Ephraim:211

dr. LEVY: 64

MARX, Karl: 224

NIETZCHE, Friedrich: 200, 203,224

NOICA, Constantin: 226REBECA: 135

SOCRATE:1O

SCHILLER, Friedrich: 211

WEXBERG,Ermin: 15

Tiparul executat la Regia Autonoma "Monitorul Oficial"

Alfred Adler - Psihologia Scolarului Greu Educabil

Documents

Transcript of Alfred Adler - Psihologia Scolarului Greu Educabil