Alexandru Paleologu Despre Postcomunism

29
Cu sănătatea şubrezită, dar bucuros, elegant, amuzat, sclipitor ca de obicei şi radiind dezinvoltură, Maestrul Alexandru Paleologu a acceptat să purtăm prima parte a acestei discuţii, în prezenţa discipolului său Aurelian Titu Dumitrescu şi a fotoreporterului Constantin Ciocan, în toamna anului 2004. Fragmentul de interviu a apărut imediat, dar parţial, în revista „Eurolider”. Cea de-a doua parte a convorbirii s-a purtat în Ajunul de Crăciun al aceluiaşi an şi în aceeaşi companie. Este ultimul interviu amplu acordat unei publicaţii, înainte de dispariţia sa pământească, în toamna anului următor. Varianta integrală a textului a apărut între coperte în anul 2006. Îl vom relua pe acest blog găzduit de site-ul ziarului „Adevărul”, în patru episoade succesive. - Mi-aduc aminte: în plin comunism, dădeai de câte un om într-o funcţie de decizie, undeva. Câteodată, un om competent, spiritual, inteligent – nu o arăta prea tare, că era periculos – dar era astfel şi nici nu-i plăcea să nu fie. Acum se urăşte inteligenţa. Uită-te puţin în viaţa publică! Uite cine se manifestă! Cât de imbecili pot să fie românii cei mai glorioşi! Nu vreau să dau nume, sunt pe buzele tuturor. Abia acum a devenit viaţa insuportabilă în ţara asta, abia acum! Sub comunişti am dus-o cum am dus-o: puşcărie, porcării, confiscări, ticăloşii cumplite. Dar ticăloşii, nu imbecilităţi! Între ticăloşie şi imbecilitate e o diferenţă mare de calitate. Ticăloşia este abjectă, ignobilă, deliberată, ea vine dintr-un suflet negru sau întunecat, ori din prostia specifică locului, omului sau grupului. Acuma, prostia este universală, e peste tot. Este unanimă! Pentru că ei, proştii, sunt ignoraţi statistic. Obscen e că proştii sunt ignoraţi statistic: nu se ţine seama cât sunt de mulţi, nici cât sunt de puternici, de ridiculi şi de odioşi. Nimeni nu-l vorbeşte de rău pe-un prost. Pe deştepţi, da:” periculoşi de inteligenţi!”. Pe mine mă revoltă aşa de cumplit aceste idioţii ajunse la putere! Idioţia a ajuns abia acum la putere! Înainte era răutatea, hrăpăroşenia, setea de putere, dorinţa de răzbunare, invidia. Sentimentele

Transcript of Alexandru Paleologu Despre Postcomunism

Cu sntatea ubrezit, dar bucuros, elegant, amuzat, sclipitor ca de obicei i radiind dezinvoltur, Maestrul Alexandru Paleologu a acceptat s purtm prima parte a acestei discuii, n prezena discipolului su Aurelian Titu Dumitrescu i a fotoreporterului Constantin Ciocan, n toamna anului 2004. Fragmentul de interviu a aprut imediat, dar parial, n revista Eurolider.

Cea de-a doua parte a convorbirii s-a purtat n Ajunul de Crciun al aceluiai an i n aceeai companie. Este ultimul interviu amplu acordat unei publicaii, nainte de dispariia sa pmnteasc, n toamna anului urmtor. Varianta integral a textului a aprut ntre coperte n anul 2006. l vom relua pe acest blog gzduit de site-ul ziarului Adevrul, n patru episoade succesive. - Mi-aduc aminte: n plin comunism, ddeai de cte un om ntr-o funcie de decizie, undeva. Cteodat, un om competent, spiritual, inteligent nu o arta prea tare, c era periculos dar era astfel i nici nu-i plcea s nu fie. Acum se urte inteligena. Uit-te puin n viaa public! Uite cine se manifest! Ct de imbecili pot s fie romnii cei mai glorioi! Nu vreau s dau nume, sunt pe buzele tuturor. Abia acum a devenit viaa insuportabil n ara asta, abia acum! Sub comuniti am dus-o cum am dus-o: pucrie, porcrii, confiscri, ticloii cumplite. Dar ticloii, nu imbeciliti! ntre ticloie i imbecilitate e o diferen mare de calitate. Ticloia este abject, ignobil, deliberat, ea vine dintr-un suflet negru sau ntunecat, ori din prostia specific locului, omului sau grupului. Acuma, prostia este universal, e peste tot. Este unanim! Pentru c ei, protii, sunt ignorai statistic. Obscen e c protii sunt ignorai statistic: nu se ine seama ct sunt de muli, nici ct sunt de puternici, de ridiculi i de odioi. Nimeni nu-l vorbete de ru pe-un prost. Pe detepi, da: periculoi de inteligeni!. Pe mine m revolt aa de cumplit aceste idioii ajunse la putere! Idioia a ajuns abia acum la putere! nainte era rutatea, hrproenia, setea de putere, dorina de rzbunare, invidia. Sentimentele cele mai sinistre de invidie au generat comunismul. Comunismul nu a fost altceva dect invidie. Adic: De ce la s aib iar eu s n-am?! De ce la s fie detept i frumos iar eu urt i tmpit?- chiar dac eti astfel! Inteligena apare ca monstruoas tocmai montrilor care triesc i care domin societatea Putem ncepe? Da, am nceput deja. Domnule Alexandru Paleologu, pn la dumneavoastr nu am ntlnit un nelept plin de farmec. E greu s fie omul, n acelai timp, i nelept, i fermector? Nu tiu cum e aia, fiindc nu tiu nici dac sunt una, nici dac sunt alta. Nu c n-a fi n stare s m laud. Spuneam adineauri: avem dreptate s ne ludm cnd avem dreptate, dar nu cnd nu avem. Nu c nu sunt eu sigur c sunt detept sau nelept. Mai degrab nclin s cred c da. Am fost nvat s fiu frumos. Ei, asta poate s fie o eroare. Depinde: e frumos sau urt dup felul cum o formulezi. Sunt unii care se laud cu graie, cu talent, i place s-i auzi ludndu-se. Sunt alii care se autocritic, aa, cu rutate, cu violen, cu pocitanie, i e o porcrie s-i auzi. Chiar dac, n concluzie, eti de acord cu ei despre ei nii. ns problema asta cu neleptul i farmecul nu tiu dac se poate generaliza. Eu cred n farmecul omenesc, cred c exist foarte mult farmec pe lume. n unele societi, nu n toate. in minte foarte bine, eram un om n toat firea, aproape spre btrnee: n Romnia, de pild, n plin regim comunist, ddeai de cte unul cu care puteai s stai de vorb ntr-un mod inteligent, care avea competen, i politee, i spirit. Nu arta prea pe fa, fiindc era periculos a dovedi c eti detept. Dar nici nu o ascundea fa de omul pe care l bnuia c e ca el. Ori, actualmente, nimeni nu mai bnuiete c cineva poate fi detept, fiindc e prea sinistr bnuiala. Ura fa de inteligen strnete suspiciuni i este att de mare nct simpla reprezentare a ideii acesteia arat un monstru care ine un cuit ntre dini. n mod popular, reprezentarea inteligenei este cea a monstrului. Am ajuns epoca n care inteligena apare ca monstruoas tocmai montrilor care triesc i care domin societatea. De pild, n-am mai auzit de nici un om simpatic, agreabil, spiritual, capabil s spun limpede, amuzant i frumos ceva real. N-am auzit pe cineva fcnd aa ceva. Am auzit doar c se spun vorbe umflate. Se laud aa-zisul su curaj, care nu exist, aa-zisa iubire de adevr, care nu exist (categoric, iubirea de adevr este o vorb absolut goal). Nimeni nu iubeste adevrul, dar nimeni! Nici noi nu-l iubim i ru facem. Ni se pare c e periculos s se afle adevrul despre noi. N-ar trebui s fie periculos, dar este. Toate aceste lucruri arat o viciere profund i grav a comportamentului social. Mai nti, e fr leac. Pi, uitai-v prin istoria lumii! La cum s-au ndobitocit nite mari naiuni ale Europei. Ce a fost Frana pn la Revoluie? O acumulare de inteligen, de generozitate, de curaj, de frumusee i de spirit. Iar cei care au provocat Revoluia erau, asta-i culmea culmilor!, cei mai spirituali, cei mai vrednici i cei mai omenoi. Ei au pregtit Revoluia tocmai din cauza asta! Dar cei care au adoptat Revoluia, din ticloenie i din tmpenie au adoptat-o! Continu i acum, tot din cauza asta.

Ce anse mai avem? Omenirea evolueaz, n mod clar, ctre - s-i spunem aa - aristofobie. Se detest ceea ce este nobil, ceea ce este inteligent, ceea ce este frumos. Se place numai ceea ce este tmpit, grotesc i abject. Asta place! Ah, ce place: un om tare, un o serios, se zice! Adic un cretin ticlos i setos de putere. Pentru c setea de putere e cea mai uor de mplinit. Setea de butur, de beie, nu totdeauna poi s-o mplineti. Nu ai mereu atia bani s bei atta vin, sau atta vodc, sau atta whisky ct ai poft. n materie de putere, ct vrei atta capei. Nelimitat! i poi bate joc de omenire n mod nelimitat. Cum se i petrece n ziua de azi. Repet, nu numai la noi. Noi admirm cteva ri mari, le zicem mari n raport cu noi: au o putere economic destul de mare, au impus anumite modele sau cel puin au cptat faima asta. Dar uitai-v, de pild, la modelul american. Uitai-v ateni la ce este acesta! Nu la americanul adevrat. Nu ncetez a repeta c cel mai mare om de stat al epocii noastre a fost Ronald Reagen. Dispreuit n ara lui, n multe altele - ntre care i la noi - fiindc era un om de o cultur relativ mijlocie, nu prea harnic. Spunea foarte bine fiu-meu ntr-un articol: avea dou trsturi aristocratice - incultura i lenea. Ei bine, avem modelul american. De ce? Pentru c n America nu mai exist elite americane. De fapt, ele exist dar nu mai conteaz. Elita e format din cei nvini n Rzboiul de Secesiune, suditii. Proprietarii de sclavi. Poi fi proprietar de sclavi, dar s te pori omenete, dup cum poate constata oricine cunoate detul de bine marea literatur american. Exist o mare cultur, mult inteligen, imens talent n lumea american. Dar modelul american e unul tmpit, abject, antipatic i grosolan. i e preluat de toi. Acum civa ani, cnd s-a bombardat Kosovo o porcrie fr margini! i a venit madama aia, cum o cheam?, Madeleine Albright, o stupid, s ne nvee, atunci s-a putut vedea ce e asta. Un prieten mi spunea: Trebuie s-i salutm pe americani, c sunt cei mai tari!. Pe de o parte, nu sunt cei mai tari. i-au dorit asta dup aceea, cnd nu erau. Cnd au vzut c sunt vulnerabili pe teritoriul lor i s-a ruinat definitiv mitul American way of life. i nu se mai poate repara. Apoi, n Irak, au lsat s se distrug, e adevrat de ctre nite derbedei de-acolo, muzeul poate cel mai important din istoria omenirii. Mie mi-e antipatic muzeul la pentru c am o antipatie pentru lumea arcadian, asirobabilonian i am simpatie doar pentru lumea cretin, european, asta e lumea omeneasc! Dar, totui, era de mare pre acel muzeu. A fost lsat s fie furat, s intre n posesiune privat i n incompetent aproape toat istoriografia de-acolo. Aa scria n pres, n-am verificat. Deci o alt binefacere american : aducerea democraiei unde nu are ce cuta.

Alt prejudecat, alt cuvnt: democraie. Domle, e democraie, e democratic sau nu e democratic! Democraia poate s fie bun sau rea, vorba aceea, dup cum se face. Democraia e mai puin bun n principiu pentru c pleac de la ideea numrului de voturi. Cum poate numrul de voturi decide ce e bine? Nu decide niciodat ce e bine ci ceea ce e statistic. Ei bine, acest amic al meu mi sugera s in cu americanii fiindc sunt cei mai tari. Unde sunt tari? Au luat btaie n Irak numrul unu! Acuma fug de fric. Dar au i ndrzneala fricosului prost: provoac i mai tare. Prostul care nu are nici un fel de ingeniozitate, nici ndrzneal, pozeaz cu prostia lui i pare tare. Nu e tare, e tmpit. Dar nu e vorba doar de americani. Uitai-v ce se ntmpl cu Frana. n principal, eu am o formaie francez. i, n primul rnd, o neascuns admiraie pentru marea reuit european care este Frana. i Europa, nu numai Frana. Cnd zic Europa, zic cretintatea. Fiindc bine spunea De Gaulle :Europa ine de la Atlantic pn la Urali. Nu-i altfel! Europa e pn Urali. Central europenii sunt nite proti. Millan Kundera, de pild. Un scriitor remarcabil. Dar dintr-o ciud, poate explicabil, zice c Europa are ca linie de est arcul carpatic sau grania convenional cu Bielorusia. Pi, de unde Bielorusia? Europa ine pn la Urali! Asta ce poate fi? Dar noi refuzm modelul rusesc, ca fiind bolevic. L-am putea refuza atunci i pe cel francez, ca fiind iacobin! Fiindc tia stric i trecutul! Toi revoluionarii tia imbecili deterioreaz i deformeaz trecutul. l fac dup modelul lor imbecil, i ticlos, i incult. Asta le place lor. Or, remarcai ce superb este Frana cu toate catedralele ei din timpul Evului Mediu! Evul Mediu, epoca cea mai glorioas a Europei. Numai protii vorbesc despre ntunecatul Ev Mediu. Auzi, ntunecat. Pi, ntunecat eti tu, idiotule, care zici asta! Din pcate, acest ntunecat Ev Mediu nu mai exist. Sunt ntunecate luminile modernitii! ntunecata modernitate! Chiar ntunecat i tmpit! n secolul al XIX-lea, francezii au avut nostalgia instaurrii unei ordini normale. i ncercarea cu bourbonii, apoi cu orleansii, apoi cu Napoleon al III-lea, apoi, dup ce a fost nfrnt de nemi, cu majoriti electorale zdrobitor de mari n favoarea dreptei. Numai c dreapta n-a fost n stare s instaureze monarhia din cauza tmpeniei ei! Pentru c oamenii tia de dreapta, din nefericire, nu sunt detepi! Ei voiau steagul alb. Domle, nu se mai putea asta. Dup ce Napoleon umpluse Europa cu steagul tricolor francez, nu puteai s renuni la el. A veni cu steagul alb i cu crinul francez era o sfidare prosteasc. Dar toi reacionarii, care erau mai puin detepi dect a fi vrut eu s-i vd, voiau steagul alb. Acesta nu s-a mai pus, dup gloria tricolorului. De-acuma nu mai exist Frana. Pentru c nu se poate spune c exist o ar n care, n secolul XX simplific i rezum a avut doar doi oameni mari: Valery i Marlaux. E cam puin i nu de talie suficient cum a fost odinioar: o sum imens de genialiti, de spirit, de splendoare, secol dup secol n cultura francez. Pe de alt parte, nu a rsrit nimic n ara noastr. Eu am apucat, declar asta sus i tare, pot s-o i zbier, sunt n stare s i sparg pahare pe tema asta, s arunc pe fereastr obiecte: am vzut n Romnia oameni extraordinar de inteligeni, de subiri, de fini, de admirabili i de civilizai. Ei bine, acum nu doar c dispar, da nu sunt iubii! Remarcai ct de tare este detestat inteligena! Am auzit de mii de ori expresia: E periculos de inteligent. Cum s fie periculos? Numai prostia este periculoas. Dar de ea nu se teme nimenea. n fiecare zi, se poate vedea pericolul imens pe care-l degaj prostia i incultura. ns nou ni se par omenoase, generoase, frumoase, agreabile, mai cu seam cnd te simi ca i acas n prostie i n incultur. Eu am fcut un copil destul de trziu, la 54 de ani. Credeam c n-o reuesc s-l mai am. A fi trit degeaba. Dar, de cnd l-am avut, mi s-a iscat alt groaz: tiu precis n ce lume stupid i grosolan va tri. Nu poate fi dubiu: o lume abject i cretin n ultima expresie. N-am nici un fel de optimism n ceea ce privete ansele inteligenei pentru viitorul apropiat. Despre cel ndeprtat, ce s mai vorbim? Suntem nconjurai de o degenerescen dus pn la animalitatea cea mai cras.

- Lumea se schimb fundamental. n tmpit se schimb, nu n altceva! - Se terg graniele, se vorbete despre statul mondial. O dobitocie asta cu statul mondial. Statul este o creaie juridic, necesar pentru organizarea unei societi care are elemente comune: limb, istorie. Dar nu acesta este idealul. Actualmente, a aprut o chestie care ar fi trebuit s-mi plac: ideea de Uniune European. Suntem invitai, cu destule reticene, s aderm i noi. Cum s aderm la ceea ce suntem? Ce s schimbi, cnd ai fost n istorie pe un anumit loc al planetei? Eti european pentru c te-ai nscut n Europa! Nu poi fi altceva! Ali imbecili de la noi i din alte pri cred c european e numai elveianul. Modelul elveian. Care model elveian? Ce geniu au elveienii? S nu fim balcanici? S nu-i mai avem drept modele nici pe Socrate, nici pe Platon, nici pe Aristotel, nici geometria euclidian, nici sistemul social grec? Socrate, Platon i Aristotel erau eminamente balcanici! Nu ne mai place, domnule! Vom avea ceea ce ne place: o lume stupid i evident ticloas. Nu am reuesc s gsesc nici o consolare n ideea c n-o s fie aa. Ba o s fie, n-are cum altfel. Grav este c se iau modele stupide. Uniunea European cu care ne mndrim astzi a dat un test formidabil: iat, acele declaraii moderate, normale i de bun sim ale lui Buttiglione au strnit o revolt grozav n rndul unor oameni cu mutre normale. Dar care nu mai voiau s fie normali, c nu mai era la mod. Au nceput s mnnce ccat n mod zgomotos, la Uniunea European. Pi ce s atepi de la aa ceva? Cum s fiu pe de o parte cetean al unei ri, apoi al unui continent? Exist un parlament european i unul naional. Ce s faci cu dou parlamente? i sta, unul, e de prisos. Vorbesc ca parlamentar. Eu tiu ce era parlamentul pe vremuri, mai puin acum: ocazie pentru oamenii de talent in cuvntri memorabile i ocazie pentru a vota prostete lucruri stupide. Altceva nimic. Uniunea Europen este o catastrof. Pare a fi un element ponderator contra influenei excesive a americanilor. Dar ce, a fost inventat de europeni? Nu, domnule, tot de americani! Uniunea Europen este anti-Europa nsi! N-avem ce face. Probabil c n-avem ncotro, c ni se pune sula-n coaste ca s fim i n Uniunea European. Nu era suficient Europa, trebuia i o Uniune European! Uniune cu cine? Uniunea asta este negarea unei vizuni globaliste. Dac trebuie s ne unim, nseamn c suntem diferii. i atunci Europa nu poate fi un lucru reductibil la o arhitectur. Dar se d, o dat n plus, prilejul de a se ine discursuri stupide. C, de la Churchil ncoace, nu s-au mai inut discursuri detepte. Nu tiu ce anume ar putea s ne dea o oarecare indiferen necesar. Dar eu nu reuesc s fiu indiferent. Nici un om care este ct de ct atent nu poate reui asta. Vrem nu vrem, o s ajungem tot acolo. Dar cultura romn contemporan are valori suficient de viabile ca s semnifice n noul spaiu? Sunt Caragiale i Eminescu suficient de europeni? Colosal de europeni! Nimeni nu e mai european ca ei! Dar romnii l detest pe Caragiale, zicnd c el ne-a fcut s fim neserioi. Cum s afirmi aa ceva?! El, cel care a rs de caraghioi?! Problema noastr e c nu mai tim s rdem. Ni se pare c rsul ar fi o atitudine necuvincioas, ireverenioas, nerespectuoas fa de valori. S nu rzi! S nu se mai rd! O atitudine care vine din comunism. Atunci, dac rdeai, te ddeai de gol c nu eti tmpit. Era foarte periculos.

Suntem inculi, dar avem o mare cultur - n Romnia, cine face cultura? Talentele autentice, aa zisele grupuri de prestigiu, care genereaz centre de putere, sau doar culturnicii care-i gestioneaz srcia? - n nici un caz culturnicii, care sunt nite parazitari. Ei vorbesc despre cultur, dar nu tiu ce-i aia. Trag doar foloase din cultur, au salarii pe baza asta. Iar ceilali, care vorbesc despre cultur i se cred culi, pot s fie justificai sau nu. Cci nu orice prestigiu este justificat. Unele pot fi. Cum se face deosebirea dintre ele? Aici e o mare ceart i nu se ajunge niciodat la nelegere. Mai ales c fiecare are i excese. Uneori ne ambalm i exagerm. ns noi avem o mare cultur. Suntem inculi, dar o mare cultur avem! Suntem inculi acum, dar n-am fost totdeauna. Cultura se poate discerne n anumite situaii din viaa cotidian. n felul cum reacionezi ntr-o anumit mprejurare, n felul cum te pori ntr-o circumstan. n felul de a fi civilizat st semnul c ai cultur. Poate c nu una foarte evident i foarte discursiv. Dar o ai sigur dac tii s respeci cuviina, spiritul, graia, frumuseea. Dar noi mai iubim cumva frumuseea? Astzi s-ar putea s mai fie vreo cteva sute de ini n stare de asta. Nu-i mult! Nu-i destul! - De ce nu se poate tri din performan cultural n ara asta? Cine i mpinge pe romnii profunzi peste grani? Ce s-ar fi fcut Eliade, Cioran, Ionesco, Brncui fr marile biblioteci ale lumii, fr emulaia cultural a Occidentului? Strlucim numai n exil, domnule Paleologu? - Aici e o chestie: destinul individual nu este obligatoriu legat de un anumit loc. Un om poate s ajung ilustru n cu totul alt societate i n alt mediu dect cel naional. Orice om inteligent i glorios merit s fie glorios fiindc este inteligent. Dar n materia asta nu cred c e bine s optm pentru o anumit formul pentru c riscm s devenim exclusiviti. E o nenorocire faptul c azi, la noi n ar, nu tiu dac poi s-i aduni pe toi inteligenii ntr-o ncpere ca asta. Poate mai mare, dar nu cu mult. Evident, n-au disprut oamenii inteligeni, nici cei cultivai, nici cei cuvincioi. N-au disprut. Dovad c ne vedem ntre noi. Dar ei nu mai conteaz. Nimeni nu le acord nici cea mai mic atenie, nici cel mai mic respect, nici o preuire. Azi, la noi, cu anumite excepii, te uii cum oamenii care prezint interes, despre care se pomenete mereu, au o dubl calitate indisociabil: sunt i cretini i miliardari. A fi miliardar fr a fi cretin nu spune nimic. A fi cretin far a fi miliardar, nici att. Dar cretinul miliardar are un prestigiu formidabil. Nota bene: nu toi care sunt considerai cretini sunt chiar cretini. De pild, am avut o reacie, manifestat n pres, mpotriva domnului Gigi Becali. l vzusem la televizor vorbind foarte violent cu un jurnalist. Mi s-a prut revolttor i i-am spus-o. Apoi, mi-a dat el un telefon. N-am reuit s ne ntlnim, aa e viaa. Dar am fost nevoit s constat ce-i cu omul sta. E un om poate naiv, dar n orice caz un suflet curat. Ceea ce nu-i puin lucru: e un lucru stimabil s ai sufletul curat. Chiar m gndeam s votez cu el. Totui nu se va ntmpla, fiindc i chestiunea votului e legat de fel de fel de relaii, de obligaii, de reprezentri Dar mrturisesc c a vota cu el. nti c e foarte bine mbrcat. Asta nu trebuie dispreuit, dup cum o fac foarte muli proti. A nvat n Italia cum s asorteze cravata cu costumul, care trebuie s aib manetele bine croite. Le poart i cu elegan! Nu-l fac pe Gigi Becali unul din exponenii a ceea ce se prefer. Cnd spun despre cretini i miliardari m refer la miliardarii sincer cretini. Cndva aveam o idee: omul detept se mbogete. Da de unde! Prostul se mbogete i numai la asta se gndete. Deteptul are lucruri mult mai interesante n cap, alte conversaii, alte bancuri, alte combinaii productive. Nu se mbogesc dect protii. Sigur c se ntmpl ca unii s se mbogeasc pentru c au un talent special pentru afaceri, o intuiie mai exact. Nu o etic, nici o filosofie a avuiei. Ci o estetic a avuiei. tia sunt oamenii bogai i inteligeni. Unii dintre ei. Nu toi au aceast calitate. Dar pe cei inteligeni nu-i prea vezi mereu n actualitate. Nu pot fi omii, dar nici nu sunt foarte agreai. Romnul admir bogia, dar nu pe bogatul inteligent. Bogia se admir pentru prostia ei, nu pentru inteligena ei. Am remarcat c prostia place, are simpatizani, are partizani. Prostia este un lucru unanim apreciat i aductor de glorie. Eu nu sunt unul dintre aceia care contribuie la sporirea acestor glorii. - Exist o carism bolnav a prostiei. - Categoric. Vom avea dreptul la ceva, dac ni-l vom impune - Cnd credei c se va desprinde cultura romn de visteria statului? Oare creatorii or s aib vreodat dreptul la tihn, la o via decent? Vor putea s se exprime fr s fac mereu compromisuri? n Jurnalul de la Pltini, se relateaz cum Noica s-a dus la prim secretara de Timi i a rugat-o, plngnd, s ncerce s investeasc n cultur, nu n fotbal. Pentru c valorile culturale sunt cele care rmn i ne reprezint cu adevrat. - Noica a fcut cum fcea de obicei. Era un mare gnditor, un mare filosof, un om fermector. tiu precis, fiindc am fost foarte apropiat de el. Dar uneori avea nite excese copilreti absolut indiscutabile. S te duci plngnd la o secretar de partid!! De ce plngnd? De ce nu rstindu-te? Apoi, noi vom avea vreodat dreptul la ceva? l vom avea dac ni-l vom declara i ni-l vom impune! Dac nu, nu! - Credei c va reui cultura romn s-i produc propriile resurse? De ce nu e sprijinit nici acum de banul privat? Exist soluii politice care s-i dea o gur de oxigen? - Ceea ce este politic este suficient de viciat din insuficient cultur. n ara noastr, au fost civa oameni politici care erau i oameni de cultur. Secolul trecut, au fost cu duiumul! Astzi cred c mai exist, dar nu i mai vedem. Dac ne-am ntlni unul cu altul, ne-am putea da seama c suntem oameni cultivai i detepi.

Abia acum trim cu poft nebun n comunism - Ct de liberi putem s fim ntr-un sistem democratic? - ntr-un sistem democratic nu putem fi liberi. Acum civa ani, mi-aduc aminte, citeam un articol al unui om pe care eu l preuiesc foarte mult. Avea titlul Mai presus de orice, democraia. Am ntrebat-o pe o doamn din conducerea revistei de ce titlul sta. Nu e mai presus de orice! Mai presus de orice e inteligena. A, zice, deci suntei antidemocratic fiinc suntei aristocrat!. Da, i spun, dar, dac citii istoria, vei vedea c cei mai nebuni oameni au fost aristocraii care au impus democraia n lume. Au impus-o cu o patim dement. Secolul trecut a fost o epoc n care s-a impus o bun democraie. Funcional. Totui cuvntul democraieera un fel de abureal mental. Democraia se bazeaz pe o idee: cte voturi ai. Dac ai mai multe voturi dect altul, poi s susii o dobitocie. N-am avut niciodat stim pentru omul care are multe voturi. Ci doar pentru cel care are idei bune. Dar fr voturi multe, ideile bune rmn de pripas. O lume n care deciziile se iau pe baz de numrrtoare de voturi, i aia imperfect, nu tiu la ce duce ori la ce servete. - Oare nu am rmas de pe vremea comunismului cu deprinderea de a fi liberi n interiorul unei norme, care ne d i senzaia c suntem protejai? N-am rmas cu complexul ttucului sau cu cel al fratelui mai mare? - S-ar putea. n aparen, n-ar fi obligatoriu ca lucrurile s stea astfel. Dar, la 14 ani dup aa numita revoluie, eu constat c abia acum trim de bunvoie i cu plcere, cu poft nebun, n plin comunism! Atunci ne mai iritam, ne mai agasa ceea ce vedeam, aveam nite reacii destul de inteligente, chiar dac inoperante. Dar acum asta ne place! Fr nici un fel de ttuc! Avem, ce-i drept, i nostalgia ttucului: facem ttuci din te miri cine. Oricine e capabil s devin ttuc. Poate fi votat ca ttuc cu un mare numr de voturi. Dar ci voteaz pe ttucul sta i ci pe cellalt? Se pot ncurca socotelile! Acum trim cu voluptate, cu decizie, cu voin ferm n plin comunism! Acum suntem cu adevrat comuniti. D-aia suntem i aa tmpii! Poate c noua generaie va aduce o via mai puin idioat - Din istoria noastr am cptat toate metehnele: mecheria, lenea, distracia fr bucurie, cultul basileului i, mai ales, predispoziia luntric s ratm lucrurile mari. Trim la ciupeal, ne descurcm doar printre nimicuri. Nu avem idealuri i, de obicei, negociem n genunchi. Cum vom scpa de anatemele acestea, domnule Paleologu? - Nu scpm. Azi nu mai avem nici o ans de scpare. Dac ns, nu este exclus!, momentul de stupiditate ngrozitoare pe care l trim acum la nivel planetar nu este dect o manie, o boal, o marot a unei generaii ( s-ar putea ca generaiile viitoare s nu mai gndeasc la fel!). Ar fi o speran i s-ar putea s scpm de prostia asta care ne amenin la fiecare col de drum. Dar e greu de prevzut. Eu, personal, recunosc un lucru: statistic nu tiu n ce msur m pot ncnta cu impresiile mele, dar cunosc muli oameni foarte tineri, care erau prea tineri n timpul comunismului, ca s fi fost influenai de acesta ntr-un fel sau altul, oameni tineri care gndesc bine, care sunt detepi, sunt informai, au citit, au aflat. Probabil, cu vremea, fiind mai realiti, se vor mai da pe brazd, vor mai renuna la principii. Dar de tmpit nu cred c se vor tmpi. Sperana mea e c aceast generaie poate s aduc un aer mai respirabil i o via mai puin idioat. Acum mi dau seama ce enorm nseamn asta: mai puin idioat! Cnd afirmm c ducem o via idioat, spunem o banalitate, nu un lucru excesiv. Viaa noastr e idioat, clar! Ei, mai puin idioat e formidabil! - Muli ne arat cu degetul i spun c suntem necivilizai. Romnia e socotit o ar de risc. - Aia sunt nite barbari! - Spun c se simt n nesiguran aici. - Ne trimit comisari europeni sau cum le zice. Vin pe-aici, au nite mutre bizare toi. Unul are o mutr pogort din filmele de groaz, domnule : Verheugen. Aa numita baroneas Emma Nicholson m-a enervat la nceput. Dup aceea, am fost mai atent i am constatat c e o femeie nu lipsit de bun sim, nu lipsit de anumite modele acceptabile i nu att de ruvoitoare. Dar nu pricep de ce trebuie s facem mereu uniuni: uniunea forelor de dreapta, uniunea forelor prostiei, uniunea boilor, uniunea detepilor, prea multe uniuni, domnule! Nu cred c astfel se pot pstra caracterele formative. Cred c trim ntr-o epoc n care nu se poate grei nici mcar o singur sugestie valabil pentru o societate normal! Oamenii au prea multe idei. Foarte simple i foarte puternic intrate n cap. Dac sunt simple, ideile intr foarte uor n cap i tot aa ies de acolo. Cel mai subtile, mai complexe i mai nuanate nici nu intr, nici nu ies. Noi am mncat toate rahaturile din lume! - Spuneai c paradoxul Uniunii Europene const tocmai n faptul c demonstreaz c suntem diferii - n copilria i n adolescena mea am apucat o alt aberaie dar mai puin dement: aa numita Lig a Naiunilor. Ocazie ca Titulescu s in discursuri strlucite; era un foarte bun vorbitor de limb francez. Dar liga Naiunilor a devenit un lucru ridicol ntreinut cu o imens cheltuial zadarnic. Dar ce, se mai compar?! Pi, Liga Naiunilor nu-i dect o copilrie fa de Uniunea European!! Care nu-i nici uniune, nici european. Ce nseamn european? Un cetean care s-a nscut, triete n Europa i aparine unei naii europene. Sunt n aceste naii i oameni care au dobndit cetenia respectiv, fr s fie originar europeni. Dar s-au format dup nite exemple europene. A aprut i cuvntul european, care a fost ncrcat de fel de fel de semnificaii pe care nu le are. Uniunea European. Ce-i aia? Nu se poate afla ce este Uniunea European! Poate fi ceva foarte bun, cteodat, dac urmeaz anumite sensuri care au o nelegere posibil. Dar azi cine mai poate nelege ce e aceea Europa? Azi, cnd s-a degradat orice tradiie european! - Se devine european? - Se poate deveni, dar nu fiindc i propui i nu aa repede. Iar, ca s devii european, mai nti trebuie s existe Europa. Acuma nu exist. O Europ care are o Constituie fr trimitere la cretinism nu exist. Timp de secole, cnd ntr-adevr a avut prestan, influen i putere asupra planetei, Europa era cretintate. i era bipolar. Nu apruser nici protestanii, nici neoprotestanii - oameni oneti i ingenioi n a gsi argumente teologico-politice, fr o exigen ntr-adevr real n constituirea unui ideal uman. Care sunt acum europenii, nu se mai tie chiar deloc. Noi ns am mncat toate rahaturile din lume, ne-am acomodat la toate mrviile i neruinrile, cu un oportunism formidabil. nainte vreme, boierii romni umblau n oribile caftane orientale, cu nite potcapuri infernale, erau groaznici! Cu mai bine de un an n urm, domnul George W. Bush a propus lumii ca, n cazul n care vreun militar american ar putea fi ncriminat de crime de rzboi, s nu fie dat n justiie. Cine au srit primii cu pentru i au semnat? Noi! Ministrul nostru de externe, domnul Geoan! Mi se pare memorabil. Suntem totdeauna primii la mncat rahat. Cuvntul munc nseamn tortur. Nu munc, ci lucru - Credei c , dup ce li s-a dat napoi pmntul, ranii romni l mai simt sub tlpi ca nainte de a le fi fost luat? Dup ce, ntre cele dou rzboaie mondiale au inut Europa pe pine, i va primi acum Europa fcnd agricultur de subzisten? Cine nu ne las, domnule Paleologu, s ne producem tihna pinii?

- Uite, eu nu tiu cine. Dar tiu c aa e. Am impresia c ranilor nu le mai place pmntul sau nu mai doresc ce doreau nainte. Acum vor s conteze pe lefuri i pe chiul. Ei triau dac nu chiuleau. Dar s-au nvat cu chiulul. i aici e o chestie: de ce chiulul este uneori recomandabil, alteori nu? De ce exist atta nedreptate: unora le este ngduit s fie chiulangii iar altora nu? Cine ngduie? Poate c Dumnezeu. Dar nu e de ateptat de la un Dumnezeu drept s aib asemenea criterii. ns e clar c unii pot chiuli cu folos. Adic pentru sporul bunei dispoziii, pentru sporul spiritual al unei societi, pentru sporul agrementului, pentru facerea vieii frumoase i plcute n bun gust, prin arta de a tri, prin arta de a nfrumusea interioarele, oraele. Iar alii nu pot chiuli, pentru c trebuie s se ocupe temeinic i sezonier de asigurarea pinii. Nu e drept, dar aa e! ranilor nu le mai place s fie rani. Pot eu s le spun: ducei-v s fii astfel? Ar veni i m-ar lua la goan. Chiar mie mi-ar fi ruine s vin cu asemenea pretenii. Dar aa gndesc c e bine: ranilor trebuie s le plac pmntul, nu s le fie impus cu cnutul. Mai e i chestia cu munca. Cultul muncii m revolt la culme. Cuvntul munc nseamn tortur. Cum s ai cultul torturii? Cum s aprobi un sistem n care tortura e o metod acceptat? Nu! Nu munc! Ci lucru! Oamenilor ar trebui s le plac s lucreze ceea ce tiu s fac. Celui care tie bine ceva i place s lucreze n domeniul n care tie s lucreze. Dar acum nu se mai pricepe nimeni la nimic. Mai cu seam ranii nu se mai pricep la rnie. - Sistemul politic trecut a dinamitat relaia dintre ran i pmnt. A inventat o struocmil: navetistul. ranul care merge cu rata la ora ca s munceasc opt ore n fabric, apoi s se ntoarce n sat , ca s are sau s-i mulg vaca. Nu era nici ran, nici muncitor. Era navetist. - Este o aberaie sinistr i ngrozitoare. O sfidare neruinat a ceea ce este natural! Degeaba eti ran dac vii la ora, ca s munceti n fabric. Exist anumite valori ale vieii rurale, nu le tiu agrementul dar le tiu frumuseea. Nu pot s o proclam fiindc mi se reproeaz: A, pi i convine, nu ai fost ran, ai fost moier!. Da, ntr-adevr, mi convine. Am fost moier i mi-a convenit. Dar acum nu-mi permit s recomand asta. Mi-ar fi ruine i, n ultim instan, ar fi o prostie. Dar ce se ntmpl cu soarta ranului este o ticloie nemaipomenit provocat de comuniti. Comunitii i urau pe rani. Au desfiinat rnimea prin toate mijloacele. Simpliste, grosolane. Existau marile lichele, din care multe nu erau deloc proaste. Repet, au fost mari mnctori de rahat care totui erau detepi. ntrebarea: unde era plusul? La deteptciune sau la mncare de rahat? Dac eti mai tare la mncare de rahat, degeaba. Dac exist totui o diferen pentru deteptciune, asta ar putea pune oarecum n umbr mncarea de rahat. Sigur c nu e ceva plcut ca idee i nu e recomandabil ctui de puin. Nu se poate face din asta o reet despre cum s fie oamenii. Dar s nu proclamm, s nu preconizm mncatul de rahat dac eti detept. Pn la urm, e o prostie. N-ai cum s fii detept dac mnnci rahat. Dar compatibilitatea de mai sus putea s funcioneze social. La unii, nu la toi. Chiar marii notri intelectuali au mncat rahat numrul unu: Clinescu, Sadoveanu-ct de mult mi place mie, nu pot s spun c a fost curat- i muli alii. Unii mai mncau rahat cu o oarecare pudoare care se vedea. Dar alii aveau mai puin ruine dect s-ar fi cuvenit. Nici asta nu e bine. Dac e s-i fie ruine, s-i fie destul ruine! Nu mai mult dect se cuvine. A te ruina mai mult dect se cuvine nseamn s distrugi raportul corect ntre valori. Dar sigur c nu putem s facem o moral a mncrii de rahat, o moral a lichelismului. N-are cum s fie. Dar parc este puin altfel cnd insul este genial. Clinescu a mncat mult rahat. Dar era i genial. Comunismul se poate ntoarce - Nu mai speram s ieim de sub comunism i, iat , astzi pentru muli a devenit o tehnic de supravieuire. Dac tot se repet, ct de previzibil e istoria? - Cred c n istorie totul e previzibil. Pentru c sunt foarte puine modele, care alterneaz. Cnd crezi c sunt rsuflate i uitate, apar ca nouti. - E posibil ntoarcerea unui sistem autoritar? - Nu vd de ce n-ar fi. E o tentaie prea mare. Mai mult, s-a dovedit c e uor s aplici comunismul cu mult trie. N-ai dect s fii zbiercios, complet idiot i canalie. i merge perfect! - Mulumesc, Maestre! - Vreau s v mai spun ceva care poate s v foloseasc. Dac n-ai fcut o mare risip de iubire n via, eti nimeni n drum. Este foarte important s i gseti la tineree pe cei care te ajut s trieti. Dar la fel de important, dac nu mai important, este s-i gseti la btrnee pe cei care te ajut s mori. Eugen Ionesco vorbete despre asta n Regele moare. Regele avea dou neveste. Una mai tnr i una mai smucit, mai n vrst. A fost ajutat s moar regele. Este foarte important s-i apropii oamenii care te ajut s mori.

24 decembrie 2004. Cu cteva zile nainte, publicasem n revista Eurolider forma ciuntit a interviului cu Domnia Sa. l intitulasem Un mare boier al culturii romne nu crede n integrare: Alexandru Paleologu: . Fusese socotit reacionar i periculos. Nu se ncadra n linia editorial a publicaiei. Mi se ceruse s cspesc cea de-a doua parte. De acelasi autor Romi frumoi Un cataclism cultural: Dogaru. Doamna Dogaru Adeverul despre Ferdinand ntregitorul (I) Pusesem ntr-un plic varianta cenzurat i publicat, dar i pe cea integral, tras la imprimant. Chiar dac Aurelian Titu Dumitrescu, cel care mi-a deschis casa i inima Maestrului, mi-a dat asigurri c Domnia Sa nu se va supra, c va privi cu detaare i umor incidentul, mi-era o ruine crunt s-i explic ce s-a ntmplat. Aa c am strecurat plicul n cutia potal, fr s mai sun la u. n preajma Crciunului, Titu a hotrt abrupt c trebuie s mergem la domnul Paleologu, ca s-l colindm. Eu, el i Constantin Ciocan, fotoreporterul care-l imortalizase pe Maestru n timpul interviului. Costel voia s-i cear s compun o tablet despre arta fotografiilor sale. Mi-era groaz, de la interviu ieisem transpirat i tremurnd de emoie. Acum voi fi nevoit i s-mi cer iertare! Deci, chiar n Ajun, cu cte o floare alb n mini, am tropit n faa intrrii. Doamna Sa ne-a poftit cu dragoste mare. Maestrul ne atepta n fotoliul din living, mbrcat impecabil, ca de obicei. Dar, din cauza bolii, aristocratul Alexandru Paleologu i atepta amicii cu haina luat doar pe o mn. Titu s-a apropiat, ca un copil de suflet i ca ultim discipol, a luat mna Maestrului, l-a mbrcat, i-a nchis nasturii i i-a zmbit. Domnul Paleologu a exclamat: Dar te pricepi, drag, s mbraci oamenii btrni!. Titu a rspuns:Cnd iubeti, mna i gsete uor drumul. Conu Alecu era bucuros s ne revad, dornic de taclale, pus pe otii, luminat de veselie. Am ncercat s m scuz, dar m-a concediat cu un gest tandru. Apoi a nceput s vorbeasc, privindu-ne pe rnd n ochi, ca i cum tocmai i-am fi ntrerupt discursul luntric cel nentrerupt sau ca i cum ar fi continuat s-mi rspund la nite vechi ntrebri. Titu mi-a fcut din priviri un semn scurt i am nceput s nregistrez. Sunt civilizat, tocmai fiindc vin de pe vremea lui Pazvante! De aproape dou milenii, s-a ivit cretintatea. Era bipolar. Dar nu exista o polemic ntre catolici i cretinii din Rsrit. Ci doar ambiia cu Papa. Au venit dup aceea protestanii, fel de fel de hahalere, fel de fel de nordici cu idei. i s-a stricat. Dar ideea c eti membru al unei ri i ceri s fii admis prin vot n aceeai zon unde te afli este o tmpenie colosal. Asta e Europa! Asta ne propune nou Europa! Adic tot ce e mai antieuropean! Am ajuns s trim asemenea gogomnii enorme, c aa zic nite parlamentari europeni, cu mutre de altfel stimabile. Aaaa, eti contra mariajului ntre persoane de acelai sex?! Pi ce s fac dou femei sau doi brbai cu un copil?! E ceva fabulos! i nu poi s strigi asta fiindc eti imediat taxat drept nvechit, depit, de pe vremea lui Pazvante. Pi da, de pe vremea lui Pazvante! C d-aia sunt civilizat! - n sfrit, discriminarea pozitiv a ajuns i n Europa. - E ceva de groaz chestia asta. Cum adic s aderm la Europa? Suntem de-aici! Aa cum am mai spus, Europa ine de la Atlantic pn la Urali. Nu se poate altfel! Acuma vin gugumani de-tia. Cum e un scriitor ceh, altminteri remarcabil, care susine c Europa are ca margine de est arcul carpatic sau grania cu Bielorusia. E pn la Urali, domnule! Cnd spun asta, ei au o justificare sufleteasc: ciuda pe rui! Ciud pe rui avem i noi. Dar att de mult m enerveaz dobitocia asta: un rusnac! Domnule, ruii sunt un popor formidabil i o mare civilizaie. C au fcut acolo experimentul bolevic, e cu totul altceva. S-a viciat complet gndirea despre lume! Dac spui lucruri care sunt verificabile prin sute de ani de cunoatere eti taxat drept retrograd. Domnule fotorepoter Ciocan, mi-ai trimis un set de zece fotografii. Sunt vreo dou minunate acolo. Prima, aceea cu o femeie frumoas, iganc probabil, cu o feti mic lng ea, n picioare, siluet. O frumusee princiar. Uite ce atitudine nobil! Ce distins! Eu nu-i ursc pe igani, cum face lumea. Am o simpatie mare pentru aceast etnie. Sigur, nu entuziasm, m enerveaz n multe mprejurri. Frumuseea femeiasc a cam disprut. nainte erau femei superbe igncile. Acuma, nu tiu din ce motive, au ajuns s aib feele tombate, buzele vinete i ochii tulburi. Nu mai sunt aa frumoase ca odinioar. n copilria i tinereea mea, am apucat nite ignci superbe. Superbe femei! Pe strad, ale noastre umbl toate-n pantaloni, ca nite putori, ca nite idioate. Femei n pantaloni! Singura graie pe care a oferit-o Dumnezeu lumii a fost femeia cu fust. i ele umbl-n pantaloni! Ei, igncile poart fuste frumoase. Nu ca ale noastre, nite idioate, n pantaloni! Mai este o fotografie cu o maic i-un mgar, care mi-a plcut imens. Mai este una cu dou maici i dou ne-maici, patru femei. Asta cu mgarul e o ncntare. i mai sunt nc vreo dou. Dumneata ai darul s despoceti lumea. O scoi din pocitura n care a czut. i redai chipul arhetipal, de mare elegan i distincie. Iat, mai ai o reuit aici. E un fel de tipologie degenerescent. E cineva cunoscut? Aaa, i asta e o chestie frumoas. Bieelul n pielea goal pe strad, la o cimea! Aici e mama cu fiica? Pare o femeie gospodin, serioas. Poza asta e amuzant i graioas. Un copil n pielea goal care st la o cimea e o imagine superb. Simt c nu mai sunt suspect! Domnule, te felicit. Ai un talent grozav. Acesta este unul dintre argumentele c, n mod sigur, fotografia e o art. Trebuie s prinzi secunda care trece i nu mai revine. Este colosal inspiraia de a apsa la timp pe declanator. Asta e de la victoria lui Bsescu, ha, ha, ha! Cu cravata dezordonat, aa! i asta-i nostim! Asta n care se pup cu Triceanu i cu Vosganian! Dup ce i-a aruncat plria! Colosal. De unde o fi avut sta, Bsescu, o canadian oranj? - E culoarea lor electoral. O poart toi. - n consens cu ucrainienii sau aa s-a nimerit? Bun sim nu mai are nici ranul, dar nici nimeni altul - Aici sunt nite poze de la mitinguri. - i asta cu patriarhul. Ai vzut la televizor depunerea jurmntului? Patriarhul a fost foarte elegant. Ce lume cretin, domle la noi! Bolevicii cretinai! Pe bune sau pe nu! - Bsescu a tiut ce face. A speculat prezena patriarhului. i atrage electoratul de la sate. - Foarte bine, foarte bine. E limpede c satele habar n-au ce voteaz. Aa cum apare la Marin Preda, pare c ranii au ajuns s fie destul de istei n materie de politic. Habar n-au! Era o bab care zicea c-l voteaz pe Adrian Tnase. Habar n-au! - Oare de ce nu ptrunde cultura politic la sate, domnule Paleologu? - Eu cred c nu ptrunde nici un fel de cultur. Noi am fcut mare caz cu folclorul, cu etnografia, cu bunul sim al ranului romn. O fi fost sta poate adevrul, nu tiu. Actualmente nu mai exist. Bun sim nu mai are nici ranul, dar nici nimeni altul. Deloc! Mie mi place sta, Bsescu, pentru c tie s se exprime pe leau. A fost la televizor fa n fa cu stlat, Adrian Nstase. Ei bine, Nstase avea nite discursuri gata fcute, chibzuite i complet neconvingtoare. Bsescu rspundea, o secund mai trziu, dar abrupt i perfect. La obiect i colorat. Aa cum arat el, caraghios - numai a preedinte nu arat! - are un talent oarecare: tie s formuleze foarte scurt i foarte percutant. Iat ns la Iliescu, aa cum apare n pozele acestea din urm: a nceput s fie elegant. Nu tiu cine-l sftuiete, dar poart nite costume impecabile. Dar nu s-a putut dezbra de ale lui. S-a artat acum, cu scandalul sta formidabil, o ruine!, cu revocarea graierii lui Cozma. Domle, eu neleg c l-a graiat pe Cozma fiindc-i era ndatorat. Acele brutaliti, acel atentat criminal la adresa societii l-au sprijinit muli ani Iliescu n autoritate. i era obligat. A ajuns la pucrie pentru 18 ani, deci era obligat s fac demersul de a-l graia. Nul apr pe Cozma! S-i fi dat mii de ani n mii de temnie! Despre altceva este vorba. Iliescu trebuia s-l graieze. Era o chestiune de onoare. Exist un cod de onoare i la criminali. Dar nici chiar codul de onoare al criminalilor nu se ncalc n aceeai zi! Este o ruine fr margini i fr precedent. - Portretele dumneavoastr au ieit excelent. - Da, formidabil de variate i de multe. Nu m credeam att de plural i de expresiv. De unde mi-ai gsit domnule attea mutre? Unde o fi Romnia aia cu detepi, pe care am apucat-o? - Salutri de la domnul Neagu Djuvara. - Am s-i dau un telefon. Nu tiam cnd s-a ntors din concediu. A fost n Frana. Am vzut la televizor c a revenit. Nu i-am telefonat, c-l tiu foarte ocupat. - A fost bolnav de grip o vreme. - Eu am 86 de ani nemplinii, el e cu trei ani mai mare. Deci o s aib curnd 89 de ani! Nu-i jucrie asta! - V salut i domnul ora. - ora are 86 acuma. i poart foarte bine, domnule! Nu pare mai tnr, dar pare un brbat viguros. Sunt nc unii care se in bine. Eu nu mai sunt, c am ajuns s depind de porcria asta de cadru, care este umilitoare, i urt, i incomod. mi d un aspect absolut de dispreuit. Cnd stau n fotoliu, am impresia c m pot scula i c pot merge. M-am sturat de porcria asta aa de umilitoare, care aa i distruge vanitile i orgoliul!!! Poate c nu este mai bun educaie cretineasc despre rele dect cadrul. - V este ns folositor. - Faci paii ceva mai uor dect atunci cnd te sprijini de mobile. La o vreme, mergeam cu bastonul. N-a mai ajuns. M sprijineam de mobile. Foarte periculos! Poi s cazi. i pe-sta poi s-l mpingi n fa. Cazi cu capul drept nainte i te-a vzut Dumnezeu! Pn acuma n-am pit-o. - Interviul pe care vi l-am luat a avut succes. Cred c ai reuit s le explicai romnilor ce nseamn integrarea, globalizarea. - Cum s le explici ceea ce este inexplicabil? Globalizarea este un fenomen la care, cnd aveam 13-14 ani, m gndeam ca la un ideal. Nu-i ziceam globalizare, dar tot despre asta era vorba. Globalizarea este o nenorocire care survine din cauz c planeta e mic. i c orice invenie tehnic sau orice inovaie n ordinea economic se produce la fel n toate prile. Mainile sunt la fel, aparatele radio sunt la fel, televizoarele sunt la fel. i oamenii sunt aproape tot la fel. - Exist vreo diferen ntre globalizare i comunism? - Este noua form de comunism. Noi abia acum trim n plin comunism. Romnului i place comunismul pentru c permite chiulul, permite hoia pn la anumite limite - acum s-a ridicat mult limita asta i permite iresponsabilitatea. Comunismul le confer mult confort moral romnilor. Asear, la televizor, am urmrit un interviu dat de Patapievici pare-mi-se lui Turcescu. Dei era mbrcat ca dracu, cu un pulover alb care nu-i sttea bine pe umeri, Patapievici spus c nu-i place Romnia. i am neles ceva ce nu pricepusem pn atunci. El vorbete mereu de modernitate. Ce e aia modernitate, domnule? Pi, se referea la momentul cnd a venit Carol I. Dup domnia lui Cuza , care nou ne era foarte simpatic; aa ne fusese prezentat i la coal, i n pres, i chiar aa arta: un tnr distins, elegant, frumuel, imoral, care a agravat ..... sistemul acela pungesc, cum i zice?.... corupia, cu cinismul lui spiritual. El a fost capul rutilor. El a fost domnul care a introdus cinismul i neruinarea n viaa public, ca necesiti de guvernmnt. Cnd a venit Carol I, a neles c a lupta cu succes mpotriva corupiei nseamn s creezi instituii care prin ele nile lucreaz i i oblig pe oameni s fie piese din mecanismul care face s funcioneze statul. Toate acestea s-au petrecut pn la Carol al II-lea, pe care eu l-am admirat foarte mult i care mi-era simpatic, dar care a readus corupia n ar. ns ce corupie a redus Carol al II-lea? Favoriza prin corupie pe cei mai detepi. Tatl meu a pit o chestie. Nu i-a dat seama dect mai trziu. El a fost liberal nainte. Pn a murit Ionel Brtianu. n acel timp, rnitii aveau ns o elit intelectual extraordinar. Care erau oamenii lui Stere. Stere i adusese pe aceti intelectuali la rniti. Dar Carol al II i-a momit i i-a pus la locurile potrivite. Iar rnitii au rmas cu tmpiii pe care i are i acum. Or tata a crezut c va tri ntr-un partid cu elit intelectual. Nu erau, domnule. Erau tot att de tmpii cum i-a vzut i Coposu, n perioada 1996-2000. O cohort de tmpii. Or cu tmpiii tia nu se mai poate continua! Prea sunt tmpii! Patapievici zicea asear la televizor: Iubesc acea Romnie pe care am apucat-o n copilrie. i eu am apucat-o pe cea de demult. Avea o societate de oameni subiri, cultivai, cu care puteai purta o conversaie plcut, puteai schimba bancuri amuzante. Femei politicoase, brbai elegani...Era o lume remarcabil. Nu au distrus-o comunitii ci lichelele. Chiar n plin comunism, pe vremea lui Ceauescu, am putut ntlni n vreo dou-trei locuri anumii factori de decizie care aveau nite mutre prezentabile, care erau evident detepi, puteai discuta cu ei. Nu o artau prea mult, pentru c era periculos s fii detept. Cu ei puteai avea relaii convenabile, omeneti i civilizate. Asta nu mai exist. Numai tmpii acuma sunt. Unde o fi Romnia aia cu detepi pe care am apucat-o? Or mai fi, dar toi i dispreuiesc. Idiotul la de Mitic Dragomir avea criteriul sta: Pi la e mai detept dect mine, m, c e mai bogat!. n capul lui de tmpit, a fi detept nseamn a fi bogat. Or, oamenii detepi, dac nu cumva nu sunt bogai de la natere i nu-i risipesc avutul, sunt bogai. Dar nu se ocup de chestia asta! Un om detept nu este preocupat de cum s se mbogeasc. Numai protii se gndesc doar la bogie i la nimic altceva. Triam foarte prost, dar ne distram foarte bine! - Ne-am pierdut i simul umorului din cauza prostiei! - Complet! Ai mai auzit vreun banc bun? Nu. - Era o tehnic de supravieuire, pe vremea lui Ceauescu. - Era i de supravieuire, dar chiar i de vieuire, domnule! Nu poi tri ca lumea dac n-ai umor i nu te-alini. Iar cnd vine vreo nenorocire, trebuie s i-l aperi cu dinii. Te ajut s treci peste. Am traversat toat perioada comunist mulumit acestei tehnici. Erau nite bancuri grozave pe vremea lui Ceauescu. Ne amuzam tare. Triam foarte prost, dar ne distram foarte bine. Nu plecai! Soia mea ne va aduce s gustm ceva. - Noi, atia nu foarte tineri, ne-am pierdut de tot sperana. Nu mai avem nici perspective, nici repere. - Da, nu mai avei nici un reper. Ce reper? - i m ngrozesc gndindu-m la ce vor tri copiii notri. - La asta m gndesc i eu. Pn la 54 de ani, eu n-am avut copii i nici o femeie nu mi-a spus c a rmas nsrcinat cu mine. Cum s mor linitit cnd tiu ce lume idioat las n urm?! Problema e c lumea n care am intrat nu e numai ticloas - sta n-ar fi mare lucru dar e tmpit. i ce poate fi mai greu pe lume dect prostia? Bag de seam, chestia asta m nnebunete: romnilor (dar cred c i altor naii; vd c i englezilor) nu le plac detepii. Omul inteligent ce hram poart? Ce urmrete cu deteptciunea lui? Asta i macin. E periculos de inteligent! Asta se zice. Dar numai prostul e periculos! Ideea c trebuie s te fereti de detept fiindc e periculos este cheia catastrofei n care intrm. Alt prostie care se mai spune: E diabolic de inteligent. Pi, diabolic e numai prostia! Ura mpotriva inteligenei e un fenomen quasigeneral.

n ultimul episod al interviului, Maestrul Alexandru Paleologu vorbete despre imbecilitatea electoral, despre cultura i civilizaia occidental, despre ideologi i teroriti De acelasi autor Romi frumoi Un cataclism cultural: Dogaru. Doamna Dogaru Adeverul despre Ferdinand ntregitorul (I) Dac ar fi mai puini imbecili, n-ar mai fi electorat - M frmnt de mult o ntrebare: dup 1989, cine a dinamitat tot ce era bun n sistemul de nvmnt i n cel de sntate? De ce sunt cele dou domenii inute pe loc, cu un cinism ngrozitor? - Nu cred c democraia e de vin. Nevoia de propagand. S dai drumul la lozinci dup fiecare cuvnt, dup fiecare dou cuvinte... De ce?! A ieit o nou prostie. Au introdus-o nemii, adic protestanii: cultul muncii. Foarte ru. E o plictiseal de moarte. n limba romn veche, cultul muncii nsemna tortur. Altceva e lucrul. Eu nu am muncit n via. Dar am lucrat. Cnd am fost la pucrie, cnd m puneau la munc silnic (tot cu mijloacele adecvate, care sunt aceleai, simple, de mii de ani), m prefceam c muncesc. Nu munceam fiindc mi era imposibil. Era un fel de respingere fizic a ceea ce se cheam munc. mi place s lucrez doar dac ceva m intereseaz. Omul care muncete nu lucreaz, cci pe el nu-l intereseaz nimic. i cultul muncii, care s-a extins pe ntreaga planet, a distrus respectul pentru sfinenia lucrurilor importante. Au distrus cultul femeii, farmecul care este femeia n lume: Deh, o main de f...t!. A aprut aceast tmpenie ngrozitoare, din care s-au topit toate reperele. i, mai ales, bnuiala de ticloie adus celui inteligent. S te fereti de cel inteligent, fiindc cine tie ce-i coace. Prostul coace, domnule, nu deteptul! - Dac a fost premeditat, distrugerea nvmntului aduce a genocid. A fost amorsat o bomb cu efect ntrziat. - Cred c a fost premeditat. C prea funcioneaz! Arat a fi numai o simpl idioie. Dar idioia e multipl, nu majoritar. Dac idioia ar fi prezent n majoritatea cazurilor, ar fi un dezastru fr leac. Deci nu e asta. Dar prostia este generalizat. Se respect foarte mult prostia! Omul prost imprim respect. E prost? Da, ns muncete. Dar cum s nu munceasc dac-i prost? Remarc dumneata cu ct antipatie este privit omul care tie carte! Perfid! Ticlos! Aha! Are el un plan diabolic! nainte vreme, omul prost era chiar simpatic. Nu i se dduse atta nas, nu i se cntase att n strun, nu fusese invocat n discursurile electorale. Dar nu exist azi alt cale de a aduce la putere o formaiune politic dect cerndu-i prostului votul. Adic prerea celor mai muli, deci a celor mai proti. ia s hotrasc! Electoratul! Pi cine-i electoratul? O grmad de imbecili! Dac ar fi mai puini imbecili n electorat, n-ar mai fi electorat. Muli oameni voteaz dup cum le vine. Dup poft. Cred c ei n-ar vota de preferin cu imbecilii. Dar omul prost cruia i se d dreptul de vot i prefer matematic pe imbecili. Ma-te-ma-tic! - Iar omul detept i spune: votul meu face ct votul prostului. - Da. Aa e. Voi mplini 86 de ani. - Muli nainte! - Eh, m rog. Nu vreau s mor aa repede, ca s nu m despart de ai mei. Dar asta tot o s aib loc curnd. Nu asta e important. Ci s ai sentimentul c ai trit cu folos. Nu cu un folos calculabil i evaluabil. Cu folos pentru bucuria ta! Pe noi ne-au nvat protii i o proast nelegere a cretinismului. Ca fiind neprins de plceri. S suferim, ca s ne mntuim. Pi singurul lucru bun este plcerea absolut! Dispreuim plcerea i iubim virtutea? Care virtute? Ipocrizia i falsitile! De pild, pucria a fost o experien ce i-a tmpit pe muli care s-au crezut eroi. Aia a fost doar o chestie neplcut. Dac aveai destul mine, o fentai cu ce puteai: cu umor, cu bancuri, cu gsirea unor imagini frumoase chiar n mizeria n care te aflai. Mi-aduc aminte, eram la penitenciarul Salcea, din Balta Brilei. i se fcea numrul. Adic numrtoarea, s se constate dac n-a fugit cineva. O fceau greu, fiindc erau necolii. Adeseori nu le ieea. O luau de la capt. Numrau la infinit. n timpul sta, eu m uitam prin lumina dimineii, care uneori se schimba, la nite peisaje superbe. Domnule, era n acea mizerie ngrozitoare imaginea splendorii posibile! Dac aveai perspicacitatea s-o descoperi... - n pucrie v-ai sprijinit de limba romn, de Dumnezeu. Cum s-a ntmplat i cu Steinhard. - Sigur c da. Numai aa poi rmne nemutilat sufletete. Doar dac eti capabil de aceste replici interioare. Vorbeai despre limba romn. Uite azi n ce hal a ajuns! M uit prin gazete la anglofonia romneasc prompt, indecent i incorect n care gargarisesc gazetarii. Topul cutare! Ce top?! Suntei n top! Eu sunt n top, ntr-adevr, dar acesta n-are top! Domnilor, s ciocnim! V mulumesc foarte mult c mi-ai dat atta atenie! Mai mult ncredere am ntr-un terorist dect ntr-un ideolog! - Noi v mulumim c ne-ai fcut onoarea s ne primii cu colindul. - V-am cunoscut din felul n care ai administrat interviul acela. mi place c e obraznic. mi place c fac pe vehementul, pe furiosul. Puin mi pas! Cnd faci pe vehementul, poi s spui i adevruri sfidtoare. Ct mai vehement! Sunt foarte mndru c eu (nu tiu dac mai e cineva, poate c da, trebuie s mai fie i alii!) am constatat c aceast Uniune European e o porcrie, un rahat! Cum s intrm noi n Europa, cnd suntem acolo de mii de ani? i cnd Romnia se chema Cumania, tot noi eram! - Nimeni nu ne-a spus rspicat i care-s costurile integrrii. - Am ncredere n civilizaia i n cultura occidental. Eu i toi ai mei eram, vorba aia, bonjuriti. Franuzii. Pe vremea aia, limba francez a reprezentat i pentru rui nc o limb, lng cea matern, de la care au aflat ce nseamn miracolul limbilor. Frumuseea asta n care se exprim gndul. Aa ne-am putut pstra. Acum nu se mai iubete chestia asta. Limba romn este batjocorit de cei care nu au vrut s o nvee ca lumea, care chiuleau de la coal, cei care nu-l citeau nici pe Odobescu, nici pe Caragiale, nu citeau nimic. Fiindc lectura e considerat o preocupare neruinat: Da ce tu stai s citeti, n loc s munceti?!. Aa am ajuns s fim condui de mincinoii tia care se declar oameni muncitori! Nite mincinoi! Tot chiulangii au rmas. Acum, la btrnee, am un nepoel de 11 ani. i tiu att de precis c o s triasc ntr-o lume unde domin prostia, deci rutatea, deci dorina de a face rul, deci ciuda mpotriva celui detept, oroarea de cei buni. Uite ce-i acuma! De pild, imbecilul sta de George W. Bush s-a dus n Afganistan ca s sancioneze atentatul contra celor dou turnuri World Trade Center. i s-a ntmplat ce s-a ntmplat cu modelul american, the american way of life, dup care se entuziasmeaz toi imbecilii din Europa. America nu-i asta! America e profund, plin de oameni detepi, cultivai i talentai. Mari scriitori! Mari poei! Extraordinari artiti! Acetia nu triesc dup modelul de via american! Doar yankeii o fac. Pulamalele de felul lui Clinton i madam...gsca aia btrn...cum o cheam.....Madeleine Albright. Care vine s-i nvee pe europeni cum sunt. Iar noi credem n acest ideal american, care n-are nimic comun cu adevrata Americ. i idiotul de Bush s-a dus n Afganistan cu american way of life s-i pedepseasc pe cei care au atentat. Iat o fotografie. Uitai-v cum arat Bush n Congresul american, cnd a declarat rzboiul mpotriva terorismului! Iat i fotografia lui Ben Laden. Pi, se vede ct colo c Ben Laden e un om de o mare finee, de o mare disticie, de o mare elegan! Bush e un idiot bocciu, cu anumite mutre de pulama simpatic btrn. sta reprezint astzi Occidentul mpotriva terorismului rsritean! Alt prostie: terorismul. Ce este un terorist? Un terorist este un patriot care nu are mijoacele de a se opune opresiunii i cruia i se refuz drepturile rzboiului. Dac este prins c poart o arm, este mpucat pe loc. Celui ocupat de un strin nu i se recunoate dreptul la rzboi. i i se spune terorist. n Frana, n timpul Revoluiei, a fost la fel. n timpul ocupaiei germane din Rusia, partizanii erau teroriti. Teroristul este un patriot care-i pune viaa n saramur pentru c nu mai poate suporta minciuna i opresiunea. Razboiul contra terorismului. Asta este ideea domnului Bush i a altor cretini. Vd c prinde i la noi. Mai mult ncredere am ntr-un terorist dect ntr-un ideolog! Ideologul umbl cu gargara i cu cioara vopsit, teroristul suduie fiindc nu mai suport minciunile. - Periculoas e i ideea loviturilor preventive. - sta e terorismul! Ce chestie! O neruinare i o dobitocie! Ce minunat lucru s dai de-un om detept, cu care poi s plvrgeti! - La muli ani, domnule Paleologu i, totui, s nu ne piar sperana! (ciocnim) - La muli ani! Eu tiu c nu mai apuc. Am totui o speran. Cunosc, prin fiul meu, foarte muli tineri. Tineri care n-au apucat epoca de nspimntare. Adic generaia lailor. Crora nu le fac nici un proces. Trebuiau s fie lai, pentru a supravieui. Au trit cu frica-n sn, au rspndit frica jur-mprejur, ssssst, s nu discui cutare, s nu asculi Europa Liber..... S-a creat o mentalitate nspimntat i la. Iar copiii au crescut cu morbul laitii. tia mici, venii mai trziu, n-au apucat asta. Sunt o serie de biei buni, de 21, 23, 30 de ani, foarte detepi, foarte informai, foarte citii. Ei reprezint o speran enorm pentru mine. Nu tiu dac sunt destui. Asta e problema. - O generaie dezinvolt... - Este, nu-i aa? Ceauescu a favorizat i a atras pe toi cretinii care au vzut n el o cale s se pricopseasc, c oricum nu aveau alt ans. Cu toate acestea, n timpul lui era posibil s creti undeva un ins responsabil, care s nu fie un prost. N-am avut bani atunci, nici averi. Mi se luaser. Acuma mi s-a dat napoi o bun parte, ns foarte puin. Totui vedeai oameni cu mutre omeneti, gseai o societate cu doamne politicoase, brbai elegani, care tiau s converseze interesant. Acuma toi par tmpii! Chiar i cei care nu sunt! N-au cum s fie altfel dac n-au avut parteneri de dialog. Dar poate c nu-i un neam tmpit ireparabil. Ne-om recupera, cine tie? Eu nu mai apuc asta, n nici un caz. Poate alii, mai tineri. Ce minunat lucru s dai de-un om detept cu care poi s plvrgeti! i ce pedeaps s dai de-un dobitoc care te-ntristeaz cu lucruri serioase. - M uit la feele oamenilor de pe strad. Sunt posace, prbuite n ele nsele. Nu mai surde nimeni n ara asta. - Chiar ei parc sunt czui nuntrul lor. Au nite trupuri cu sufletele czute la nivelul burii. Dac s-ar ntmpla doar la noi, ar fi foarte grav. Dar n raport cu Universul ar fi un simplu necaz. Dar e peste tot aa. N-am fost n America dect o dat. i atunci n America Latin, cred c n Cuba. Nu tiu cum e viaa american n realitate. Fiu-meu a fost i-mi mai povestea. ns tiu c imaginea americanului n vestul Europei este o figur de imbecil i de mitocan. Asta e modelul. N-o fi numai sta, dar sta e dominant. Omului contemporan i place mitocanul i dobitocul. Este idealul. Uite ce model perfect! Utilizabil n serie, l poi fabrica la stand! - i cu un suflet de plastic, care se spal uor. - Ha, ha, absolut! Cnd spui dumneata c scoi cartea? - Negreit anul ce vine. - Unde o dai la citit? - Cu ajutorul lui Titu, sper s gsesc o editur bun. Deci, tii s te brbiereti - Iertai-m c nu v mai conduc. Pe dumneata cine te-a tuns Titule? - Soia mea. Ea m tunde, ea m brbierete. - Nu te brbiereti singur?! - Nu. Ea vrea s m brbiereasc. - A, dar te brbiereai singur nainte. Deci tii s te brbiereti! - tiu. - i de ce o lai s te brbiereasc, domnule? - Pi, dac ea vrea aa... - Trebuie s iubim femeile noastre cu tandree, dar s nu le facem toate capriciile. La muli ani!