Alecsandri Vasile Poezii Populare Ale Romanilor

ISBN 9975-74-094-4 LITERA, 1998

Coperta: Isai Crmu

CZU 859.0-1A 36

Textele sunt reproduse dup[: Vasile Alecsandri, Opere, III.Poezii populare. Text stabilit de Georgeta R[dulescu-Dulgheru.Editura Academiei Rom`ne, Bucure=ti, 1978.

Au fost f[cute unele modific[ri ]n consens cu normeleortografice ]n vigoare.

TABEL CRONOLOGIC

1821 Iulie 21 S-a n[scut, conform opiniei majorit[\ii cercet[torilor, cel de-aldoilea copil, Vasile, al medelnicerului Vasile Alecsandri =i al Elenei,n[scut[ Cozoni, ]n ora=ul Bac[u. Curnd familia viitorului scriitor semut[ la Ia=i.(Conform altor surse, Alecsandri s-ar fi n[scut ]n 1819 sau chiar ]n1818.)

1827 Vasile Alecsandri ia primele lec\ii de la dasc[lul maramure=ean GhermanVida, profesor la Seminarul de la Socola.

1828-1834 Viitorul scriitor ]=i continu[ ]nv[\[tura ]n pensionul lui VictorCunim, deschis ]n 1828 la Ia=i. Verile =i le petrece la Mirce=ti, undetat[l s[u cump[rase mo=ia.

1834-1839 }mpreun[ cu al\i fii de boieri, Vasile Alecsandri ]=i face studiile laParis. Dup[ trecerea bacalaureatului literar se preg[te=te s[ intre lamedicin[, dar abandoneaz[. Urmeaz[ cursurile facult[\ii de drept, ]ns[dup[ cteva luni renun\[. Tat[l s[u l-ar fi vrut inginer, dar ]i lipseabacalaureatul ]n =tiin\e, pe care nu-l poate ob\ine. Se dedic[ literaturii,scriind primele versuri ]n limba francez[, ]ntre care poemul Zunarilla.

1839 }n drum spre Patrie Vasile Alecsandri ]ntreprinde o lung[ c[l[torie prinItalia. Viziteaz[ Floren\a, Roma, Padova, Vene\ia, Triest. Din aceast[c[l[torie culege impresii necesare scrierii primelor opere ]n limbaromn[ Buchetiera de la Floren\a =i Muntele de Foc.

1840 }n revista Dacia literar[ (nr. 3, maiiunie) este publicat[ nuvelaBuchetiera de la Floren\a. Este numit, ]mpreun[ cu C. Negruzzi =i M.Kog[lniceanu, director al teatrului din Ia=i. Pentru nevoile scenei scrievodevilul Farmazonul din Hrl[u, care se joac[ la 18 noiembrie.

1841 Pe scena teatrului ie=ean se joac[ piesa lui Vasile Alecsandri Modista =icinovnicul.

1842 V. Alecsandri c[l[tore=te prin mun\ii Moldovei, fapt care i-a prilejuitdescoperirea tezaurului poeziei populare. Sub influen\a acesteia VasileAlecsandri scrie primele sale poezii romne=ti Doinele.

4 VASILE ALECSANDRI1843-1844 Vasile Alecsandri ]ntreprinde lungi excursii prin mun\ii =i prin

satele Moldovei, culegnd folclor. Din aceast[ perioad[ dateaz[ nuvelaO primblare la mun\i.

1844 La 18 ianuarie are loc premiera piesei Iorgu de la Sadagura, primit[ depublic cu deosebit[ c[ldur[. }mpreun[ cu Mihail Kog[lniceanu =i IonGhica, scriitorul se afl[ ]n fruntea revistei Prop[=irea. Aici suntpublicate o parte a doinelor sale, nuvelele O primblare la mun\i =i Istoriaunui galben.Aflat pentru cur[ la Borsec, Vasile Alecsandri scrie nuvela Borsec. D[ laiveal[ fiziologia Ia=ii ]n 1844.

1845 Face cuno=tin\[ cu Nicolae B[lcescu =i cu al\i tineri munteni la mo=iaMnjina a lui Costache Negri. Tot acum viziteaz[ Bucure=tii. Este epoca]n care cre=te afec\iunea sa pentru Elena Negri, c[reia ]i dedic[ o seam[de poeme (8 Mart =.a.).

1846-1847 Vasile Alecsandri o ]nso\e=te pe Elena Negri ]n str[in[tate, pentru]ngrijirea s[n[t[\ii. Italia, Austria, Germania, Fran\a, apoi din nou Italia]i prilejuiesc impresii profunde. }ns[ boala Elenei se agraveaz[, iubitapoetului stingndu-se pe vapor la ]ntoarcere ]n Patrie. }n var[ se afl[la odihn[ la Balta Alb[. Impresiile din aceast[ localitate =i-au g[sitexpresia ]n nuvela Balta Alb[.

1847 Scrie piesa Piatra din cas[.1848 Martie }ncepe mi=carea revolu\ionar[ din capitala Moldovei. Alecsandri

scrie De=teptarea Romniei =i redacteaz[ ]mpreun[ cu al\i patrio\i peti\iacuprinznd revendic[rile ce trebuiau aduse la cuno=tin\a domnitoruluiMihail Sturza. Dup[ ]n[bu=irea mi=c[rii se refugiaz[ ]n mun\i, apoi trecela Bra=ov. Evocarea acestor ]ntmpl[ri o face ]n fragmentul de proz[Un episod din anul 1848.

1849 Vasile Alecsandri redacteaz[ studiul Romnii =i poezia lor, sub formaunei scrisori c[tre A. Hurmuzachi, studiul fiind publicat ]n revistaBucovina.

1850 Aprilie 9 Are loc reprezenta\ia piesei Chiri\a ]n Ia=i sau Dou[ fete =-oneneac[.

1851 La ]ntoarcerea din Paris =i Londra, cu vaporul pe Dun[re, vasul e pepunctul de a se scufunda. }ntmplarea e povestit[ ]n episodul }necareavaporului Seceni pe Dun[re, destinat s[ apar[ ]n primul num[r alproiectatei reviste Romnia literar[. Episodul este mai trziu ]ncadrat]n nara\iunea dramatizat[ Un salon din Ia=i.

5POEZII POPULARE ALE ROM~NILORAugust 5 Se reprezint[ cu mare succes Chiri\a ]n Ia=i.

1852 Aprilie Apare la Ia=i prima fascicul[ din colec\ia de opere folclorice:Poezii poporale. Balade (cntece b[trne=ti) adunate =i ]ndreptate de V.Alecsandri.Octombrie Vasile Alecsandri scoate prima culegere din teatrul s[u,Repertoriu dramatic. Se reprezint[ piesa Chiri\a ]n provincie.

1853 La Paris, unde se g[sea ]nc[ din toamna precedent[, Vasile Alecsandripublic[ primul volum de poezii originale, Doine =i l[crimioare, dispuse]n trei cicluri: Doine, L[crimioare, Suvenire.La Ia=i ]i apare cea de-a doua fascicul[ a Poeziilor poporale.Vasile Alecsandri ]ntreprinde o lung[ c[l[torie ]n sudul Fran\ei, ]n Spania=i ]n nordul Africii. Relatarea par\ial[ a acestei c[l[torii se cuprinde ]nziarul de c[l[torie C[l[torie ]n Africa. Scriitorul intercaleaz[ ]n cursulrelat[rii diverse episoade narative, ca Cel ]nti pas ]n lume (publicatini\ial ]n 1841 ]n Albina romneasc[ sub titlul Pierderea iluziilor) =iSuvenire din Italia. Monte di Fo, publicat tot acolo, ]n 1843.

1854 Moare tat[l scriitorului. Prelundu-=i mo=tenirea, Alecsandri elibereaz[\iganii robi de pe mo=iile sale.

1855 Apare, sub conducerea poetului, revista Romnia literar[, ]n care sepublic[ poezia Anul 1855. Tot aici apar fragmente din C[l[torie ]n Africa=i nuvela Balta Alb[.

1856 Are loc congresul de pace de la Paris, decisiv pentru viitorul politic alPrincipatelor, care aspirau la unire. Alecsandri se dedic[ integral cauzeiluptei pentru Unire.}n Steaua Dun[rii, ziar condus de Mihail Kog[lniceanu, apare la 9iunie Hora Unirii.

1857 Vede lumina tiparului culegerea de proz[ Salba literar[, con\inndpovestiri, impresii de c[l[torie =i cteva scrieri dramatice.}n ziarul Concordia din Bucure=ti apare poezia Moldova ]n 1857.

1859 Dup[ alegerea ca domnitor a lui Cuza, scriitorul pleac[ ]ntr-o lung[misiune diplomatic[ la Paris, Londra =i Torino, pentru a ob\ine recunoa=-terea dublei alegeri a lui Cuza. La Paris ]i viziteaz[ pe Lamartine =i peMrime =i caut[ s[ c=tige bun[voin\a ambasadorului Rusiei, conteleKisseleff, fostul guvernator al Principatelor ]ntre 1829 =i 1834.

1860 Abandoneaz[ activitatea politic[ =i se retrage la Mirce=ti, ]n mijloculfamiliei, unde se dedic[ scrisului, compunnd piese de teatru, printrecare Rusaliile =i cteva cntecle comice.

6 VASILE ALECSANDRI1861 }ndepline=te o nou[ misiune diplomatic[, ]ncredin\at[ de Cuza. }n

vederea recunoa=terii Unirii de c[tre puterile europene, Alecsandriviziteaz[ Parisul, Torino, Milano, iar un timp gireaz[ afacerile agen\ieidiplomatice de la Paris, ]n locul fratelui s[u.Re]ntors la Mirce=ti, scrie piese =i cntecle comice.

1863 La Ia=i apare edi\ia a doua a volumului Doine =i l[crimioare cu ciclulM[rg[rit[rele.Apare partea a doua a Repertoriului dramatic, cuprinznd ultimele pieseale scriitorului.

1866 Apare ]ntr-un volum ]ntreaga colec\ie a Poeziilor poporale.E numit membru al Societ[\ii literare romne pentru cultura limbii,care ]n 1879 avea s[ devin[ Academia Romn[.

1868 Public[, ]n Convorbiri literare, primele pasteluri: Sfr=it de toamn[,Iarna, Gerul etc.

1871 }=i d[ demisia din Societatea literar[ romn[, dup[ ce aceasta hot[rses[ adopte principiul etimologic ]n scriere =i s[ publice dic\ionarul luiLaurian =i Massim.

1872 Apare studiul Introducere la scrierile lui Constantin Negruzzi, mai ]nti]n "Convorbiri", apoi ca prefa\[ la volumul de scrieri ale lui Negruzziscos de Editura Socec.Scrie Dumbrava Ro=ie, pe care o cite=te la o =edin\[ a Junimii.

1874 Apare piesa Boieri =i ciocoi, fiind reprezentat[ pe scena teatrului ie=ean.1875 Apar la Socec primele patru volume din seria Operelor complete, cu o

prefa\[ a autorului. Ele cuprind crea\ia dramatic[.}n acela=i an apar urm[toarele trei volume, cuprinznd crea\ia poetic[.

1876 Apare volumul al optulea al Operelor complete: Proza.1877 Mai 9 Proclamarea independen\ei \[rii ]n parlament. La aflarea ve=tii

Alecsandri scrie poezia Balcanul =i Carpatul, cu care inaugureaz[ ciclulOsta=ii no=tri.

1878 Apare volumul Osta=ii no=tri.1878-1879 Se dedic[ lucrului la drama istoric[ Despot-Vod[. }n mai 1879

cite=te piesa la o =edin\[ a Junimii bucure=tene. Are loc reprezenta\iapiesei la Teatrul Na\ional din Bucure=ti. Este invitat s[-=i reia locul laAcademie =i s[ participe la lucr[rile anuale, fiind ales ]n comisia pentrumodificarea ortografiei.

1880 Apare cel de al nou[lea volum din seria Operelor complete, cuprinzndLegende nou[ =i Osta=ii no=tri.

7POEZII POPULARE ALE ROM~NILORApare nuvela Vasile Porojan, sub forma unei scrisori c[tre Ion Ghica.Scrie feeria Snziana =i Pepelea. }n Albumul macedoromn al lui V. A.Urechi[ apare istorioara de ]nceput de amor Marg[rita, scris[ cu zeceani mai ]nainte, dar relatnd un episod de tinere\e, localizat ]n timpprin 18501852.

1881 I se decerneaz[ Marele premiu N[sturel-Her[scu al Academiei Romnepentru drama Despot-Vod[ =i poeziile din ultimul volum de Opere complete.

1883 }ntr-o =edin\[ a Junimii =i la Academie Alecsandri cite=te noua sa pies[Fntna Blanduziei.

1884 Fntna Blanduziei este reprezentat[, cu mare succes, la TeatrulNa\ional. Scrie piesa Ovidiu.

1885 Este numit ministru plenipoten\iar al Romniei la Paris, post pe care ]lde\ine pn[ la moarte.

1886 Realizeaz[ o nou[ versiune a piesei Ovidiu.1888 Scrie Plugul blestemat. Se ivesc primele semne ale bolii care avea s[-l

r[pun[.1890 August 22 Vasile Alecsandri se stinge din via\[ la Mirce=ti. Este ]nmormntat

la 26 august ]n gr[dina casei, d[ruit[ ]n 1914 Academiei, de c[tre so\iapoetului. Deasupra mormntului a fost ridicat un mausoleu din ini\iativaAcademiei, ]n 1928. }ntreg ansamblul a devenit muzeu memorial.

C~NTECE B{TR~NE+TILegende Balade

9POEZII POPULARE ALE ROM~NILOR

POEZIA POPORAL{1

Rom`nul e n[scut poet!}nzestrat de natur[ cu o ]nchipuire str[lucit[ =i cu o inim[ sim\itoare, el ]=i

revars[ tainele sufletului ]n melodii armonioase =i ]n poezii improvizate.De-l munce=te dorul, de-l cuprinde veselia, de-l minuneaz[ vreo fapt[

m[rea\[, el ]=i c`nt[ durerile =i mul\umirile, ]=i c`nt[ eroii, ]=i c`nt[ istoria, =iastfel sufletul s[u e un izvor nesf`r=it de frumoas[ poezie.

Nimic dar nu poate fi mai interesant dec`t a studia caracterul acestui popor]n cuprinsul c`ntecelor sale, c[ci ele cuprind toate pornirile inimii =i toate razelegeniului s[u.

Comori nepre\uite de sim\iri duioase, de idei ]nalte, de noti\e istorice, decrez[ri supersti\ioase, de datini str[mo=e=ti =i mai cu seam[ de frumuse\i poeticepline de originalitate =i f[r[ seam[n ]n literaturile str[ine, poeziile noastrepoporale compun o avere na\ional[, demn[ de a fi scoas[ la lumin[ ca un titlude glorie pentru na\ia rom`n[. Aceste poezii se ]mpart ]n trei clase deosebite:

1. C`ntece b[tr`ne=ti sau Balade,2. Doine,3. Hore.Baladele sunt mici poeme asupra ]nt`mpl[rilor istorice =i asupra faptelor

m[re\e.Doinele cuprind toate c`ntecele de doruri, de iubire =i de jale.Horele sunt c`ntecele de veselie ale poporului.Pe l`ng[ aceste se mai afl[ unele c`ntece numite Colinde care au un caracter

religios, precum: Na=terea lui Hristos, Florile dalbe, Plugul etc. ce se c`nt[ ]n ajunurileCr[ciunului =i Anului Nou.

Toate aceste poezii, f[r[ dat[ sigur[ =i f[r[ nume de autori, sunt ascunse de

1 Aceast[ prefa\[ a fost tip[rit[ ]n bro=ura I a baladelor 1852

10 VASILE ALECSANDRI

secole ]ntregi, ca ni=te pietre scumpe, ]n s`nul poporului. Ele sunt expuse a sepierde; prin urmare, e o sf`nt[ datorie de a le c[uta =i a le feri de noianultimpului =i al uit[rii.

Datoria aceasta am cercat s[ o ]ndeplinesc. Ajutat de c`teva persoane, iarmai cu seam[ de dl A. Russo, am adunat, ]n deosebite c[l[torii prin mun\i =iprin c`mpiile ]nflorite ale \[rii noastre, o mare parte din poeziile poporale =iacum, s[v`r=ind coordonarea lor, le ]nchin patriei mele, ca cea mai dreapt[avere a ei.

Moldova, 1852


Pe-un picior de plai,Pe-o gur[ de rai,Iat[ vin ]n cale,Se cobor la valeTrei turme de mieiCu trei ciob[nei.Unu-i moldovean,Unu-i ungurean+i unu-i vr`ncean,1Iar cel ungurean+i cu cel vr`ncean,M[ri, se vorbir[,Ei se sf[tuir[Pe l-apus de soareCa s[ mi-l omoarePe cel moldovean

C[-i mai ortoman,+-are oi mai multeM`ndre =i cornute,+i cai ]nv[\a\i+i c`ini mai b[rba\i!Dar cea Miori\[Cu l`n[ pl[vi\[De trei zile-ncoaceGura nu-i mai tace,Iarba nu-i mai place.,, Miori\[ laie,Laie, buc[laie,De trei zile-ncoaceGura nu-\i mai tace!Ori iarba nu-\i place,Ori e=ti boln[vioar[,

1 Adic[: unu-i de pe valea Moldovei, unul din mun\ii Vrancei =i unul dinArdeal. Din ne=tiin\[, poporul nostru confund[ ades numele de ardelean cu celde ungurean, c[ci el ]nc[ nu a ajuns a cunoa=te ]ntinderea p[m`ntului locuit derom`ni. El nu =tie c[ dincolo de toate hotarele Moldovei =i a Valahiei, pesteCarpa\i =i p`n[ la Tisa, peste Dun[re =i p`n[ ]n centrul Macedoniei, peste p`raieleMilcovul =i Molna =i peste r`ul Prutului, se afl[ fra\i de ai lui, cu acela=i port,acelea=i obiceiuri, acelea=i credin\e, aceea=i limb[, acela=i trecut de glorie =i desuferin\e, precum =i acela=i viitor!

I

Miori\a


Dr[gu\[ Mioar[?,, Dr[gu\ule bace!D[-\i oile-ncoaceLa negru z[voi,C[-i iarb[ de noi+i umbr[ de voi.St[p`ne, st[p`ne,}\i cheam[ =-un cìne,Cel mai b[rb[tesc+i cel mai fr[\esc,C[ l-apus de soareVor s[ mi te-omoareBaciul ungurean+i cu cel vr`ncean!,, Oi\[ b`rsan[,1De e=ti n[zdravan[+i de-a fi s[ mor2}n c`mp de mohor,S[ spui lui vrancean+i lui ungureanCa s[ m[ ]ngroapeAice pe-aproape}n strunga de oi,

S[ fiu tot cu voi;}n dosul st`niiS[-mi aud cìnii.Aste s[ le spui,Iar la cap s[-mi puiFluiera= de fag,Mult zice cu drag!Fluiera= de os,Mult zice duios!Fluiera= de soc,Mult zice cu foc!V`ntul c`nd a batePrin ele-a r[zbate+-oile s-or str`nge,Pe mine m-or pl`ngeCu lacrimi de s`nge!Iar tu de omorS[ nu le spui lor,S[ le spui curatC[ m-am ]nsuratCu-o m`ndr[ cr[ias[,A lumii mireas[;3C[ la nunta mea

1 B`rsa, ]n Ardeal.2 Rom`nul are mare plecare a crede ]n soart[! El ]=i ]mparte via\a ]n zile

bune =i zile rele, ]n care se aduc cu ele fericire sau nenorocire. Astfel ]nt`mpl[rilelumii ]l g[sesc totdeauna preg[tit a primi lovirile lor, c[ci el se ]nt[re=te ]n credin\am`ngìetoare c[ a=a i-a fost scris! a=a i-a fost zodia! a=a i-a fost s[ fie! etc.

3 Moartea! Ea domne=te ca o regin[ asupra omenirii =i e totodat[ mireasalumii. Tot omul e logodit cu moartea din minutul ce el intr[ ]n via\[.


A c[zut o stea1;Soarele =i lunaMi-au \inut cununa.2Brazi =i paltina=iI-am avut nunta=i,Preo\i, mun\ii mari,P[s[ri, l[utari,P[s[rele mii,+i stele f[clii!Iar dac[-i z[riDac[-i ]nt`lniM[icu\[ b[tr`n[Cu brùl de l`n[,Din ochi l[crim`nd,Pe c`mpi alerg`nd,De to\i ]ntreb`nd+i la to\i zic`nd:Cine-au cunoscut,

Cine mi-au v[zutM`ndru ciob[nelTras printr-un inel?Fe\i=oara luiSpuma laptelui;Must[cioara luiSpicul grùlui;Peri=orul luiPana corbului;Ochi=orii luiMura c`mpului!...Tu, Mioara mea,S[ te-nduri de ea+i-i spune curatC[ m-am ]nsuratCu-o fat[ de craiPe-o gur[ de rai.Iar la cea m[icu\[

Rom`nul iube=te imaginile poetice, de pild[: Un om bun, e bun ca s`nulmamei, sau e bun de pus pe ran[; un voinic e P[una= de codru; un t`n[r cup[rul alb e nins ]n luna lui mai; femeia frumoas[ e rupt[ din soare... etc.

1 Stelele au mare ]nrùrire asupra ]nchipuirii rom`nului. El crede c[ totomul are c`te o stea ]n ceruri ce este tainic legat[ de soarta lui. A=a steauaomului se ]ntunec[ c`nd el este amenin\at de vreo curs[, =i cade ]n v[zduh c`ndel se apropie de finitul vie\ii. Pentru d`nsul un om ]nsemnat e n[scut cu stea ]nfrunte.

Sunt stele care, dup[ crederea poporului, se arat[ ca prevestiri de mari]nt`mpl[ri pe p[m`nt, precum unele stele ro=ii, ca de s`nge, ce apar ]naintear[zboaielor... etc.

2 Cununa de nunt[ care se pune pe fruntea mirilor ]n ceremonia cununiei.Soarele =i Luna \in aici locul nunilor mari.


S[ nu spui, dr[gu\[,C[ la nunta meaA c[zut o stea,C-am avut nunta=iBrazi =i p[ltina=i.

Preo\i, mun\ii mari,P[s[ri, l[utari,P[s[rele mii,+i stele f[clii!


Cu baltagul l-oi lovi,Cu p[m`nt l-oi ]nveli.Mergi ]n valea cu sulcin[,C[-i g[si o cof[ plin[Scoas[ chiar cu m`na mea,Descalec[ =i o bea,Bea-o toat[ dac[-i vrea,Da-\i f[ cruce mai ]nt[i+i sufl[ pe fa\a ei1S[ nu fie desc`ntat[De baba cea blestemat[,S[ nu aib[ vreo n[luc[,}n pustiu duc[-s-ar, duc[!Mircea-n vale se ducea,Dar el cruce nu-=i f[cea,

II

N[luca

1 Vezi nota ]n balada Codreanu.2 Rom`nul a p[strat multe obiceiuri =i crezuri din timpul p[g`nismului,

pierz`nd sim\ul mitologic acelor datini. A=a el, f[r[ a se g`ndi la liba\iile vechilorromani, crede c[ e de augur bun a sufla ]n fa\a apei sau a v`ntului dintr-un vas=i chiar a v[rsa o parte din b[utur[ p`n-a nu duce vasul la gur[. Acest soi deliba\ie el o face pentru ca s[ alunge n[lucile mor\ilor ce zbor prin lume =i seamestec[ ]n faptele oamenilor. Asemenea este ]n \ar[ o datin[ veche de a punec`te o mic[ moned[ ]n m`na fiec[rui mort, c`nd este a-l ]nmorm`nta, =i aceastapoporul o face f[r[ a se g`ndi la antica obol[ a lui Caron.

Frunz[ verde alunic[!1Mircea suie pe potic[+i-nt`lne=te o fetic[Ce purta cofi\[-n m`n[Cu ap[ de la f`nt`n[:Copili\[, st[i s[ beu,R[cori-te-ar Dumnezeu!Ba, b[di\[, ba, nu vreu,C[ m[ tem de dragul meu,El mi-a zis s[ m[ ferescDe str[ini ce-i ]nt`lnesc,C[ de ap[ nu le-i sete,Ci de s[rut[ri de fete.Nu te teme, fata mea,C[ el de s-a m`nia


Peste ap[ nu sufla,Ci la ea n[val[ da.}nghi\ea, bietul, o dat[+i-l lovea dorul de fat[.

}nghi\ea de dou[ ori+i-l apucau reci fiori.}nghi\ea iar de trei ori+i c[dea mort ]ntre flori!


Dar zic =i zic baPentru maica ta,C[-i b[nuitoare+i fermec[toare2Ea mi-a b[nuiDe te-oi prea iubi+i m-a fermecaDe te-oi dezmierda.

CUCUL

Drag[ turturic[,Pas[re d[lbic[,Nu-mi fi du=m[nic[,

III

Cucul =i turturica1

1 Turturica figureaz[ ades ]n c`ntecele poporale ca simbol de iubire =i decredin\[. Cucul, asemenea ]n crederea rom`nului, e o pas[re misterioas[ ce aretainice leg[turi cu soarta omului. Glasul s[u mene=te a bine c`nd r[sun[ de-adreapta auzului =i, dimpotriv[, mene=te a r[u c`nd r[sun[ ]n st`nga.

2 Poporul crede ]n puterea farmecelor =i atribuie babelor =tiin\a vr[jitoriilor,de unde vine =i vorba c[ baba-i calul dracului. }n ochii lui un om cu mintea distras[este un om fermecat, un t`n[r aprins de iubire e fermecat de vreo baba Cloan\[ce i-a f[cut cu ulcica. Acel nenorocit este expus a ]nc[leca pe o pr[jin[ =i a se duceprin v[zduh dup[ glasul fermec[toarei care, b[t`nd cu o v[rgu\[ de alun pesteo ulcic[ din vatr[, cheam[ necontenit pe iubitul ei.

CUCULDulce turturic[,Dalb[ p[s[ric[!Hai s[ ne iubim,S[ ne dr[gostimLa nouri, la soare,}n frunzi, la r[coare,La stele, la lun[C`nt`nd ]mpreun[.

TURTURICA

Pentru dumneataEu n-a= zice ba;


Vara c[ ne-ndeamn[,+i frunza ne cheam[

Sunt oameni care pretind c[ au v[zut asemenea c[l[re\i fantastici trec`nd cas[geata prin aer.

Nimica nu-i poate opri din c[l[toria lor, dec`t numai ]nfigerea unui cu\it ]n p[m`nt.Vr[jitoarele =tiu a face de dragoste cu oase de lilieci prin=i ]n ajunul

Cr[ciunului =i ]ngropa\i de vii ]ntr-un furnicar. Din scheletul liliacului nu r[m`nedec`t un c`rligel =i o lop[\ic[. Cel ]nt`i serv[ a atrage pe cine \i-e drag, iarlop[\ica a dep[rta pe cine \i-e ur`t.

Vr[jitoarele au putere a ]nchega apa, a lega ploile, a ghici soarta oamenilortr[g`nd ]n 41 bobi de porumb, a vindeca de feluri de boale prin desc`ntece =iprin ap[ ne-nceput[.

Desc`ntecele sunt foarte numeroase =i unele din ele prea originale, precumacela de mu=carea =erpilor, de deochi, de s[get[tur[, de iele, de ur`t etc. Iat[, caexemplu, acel de deochi =i acel de iele:

Fugi diochiDintre ochiC[ te-ajunge-o vac[ neagr[Cu coarnele s[ te sparg[,S[ te-azv`rle peste mare}n pustiu, ]n dep[rtare.Acolo s[ pieriCa ziua de ieri,Ca roua de floare,

Ca spuma la soare,Iar capul cel deocheatSa ram`ie luminat,Curat, de boal[ sc[pat,Ochii cei v[t[m[tori+i de foc s[get[tori}nveli\i s[ fie cu perdele albe,S[ nu mai priveasc[ la obraze dalbe.

De deochi

Voi, ielelor, m[iestrelor,Du=mane oamenilor,St[p`nele v`ntului,Doamnele p[m`ntului,Ce prin v[zduh zbura\i,Pe iarb[ luneca\i,+i pe valuri c[lca\i,V[ duce\i ]n locuri dep[rtate}n balt[, trestie, pustietate,

Desc`ntece de ieleUnde popa nu toac[,Unde fata nu joac[,V[ duce\i ]n gura v`ntuluiS[ va lovi\i de toarta p[m`ntului,Ie=i\i din m`n[, trup, picior,+i s[ pieri\i sus ]ntr-un nor,Da\i omului s[n[tateC[ sabie de foc v[ bate!

S[ ne dr[gostim+i s[ ne iubim.


TURTURICA

Ba, cucule, ba,Nu te-oi asculta.D[-mi tu bun[ pace,C[ z[u, m-oi prefaceAzimioar[-n vatr[Cu lacrimi udat[,+i de foc uscat[,De to\i lep[dat[.

CUCUL

Oricum te-i preface,Tot nu \i-oi da pace,C[ =i eu m-oi faceUn mic v[tr[rel,Frumos, sub\irel+i-n foc oi intraDe te-oi s[ruta+i te-oi coperi,De foc te-oi feri}nc`t chiar de sil[,Dac[ nu de mil[,Tu m[-i ]ndr[gi+i ne vom iubi.

TURTURICA

Eu n-a= zice baPentru dumneata,Dar cumplit mi-e team[

De cumplita-\i mam[C[-i b[nuitoare+i fermec[toare.Dec`t m-a mustraC[ te-oi dezmierda+i mi-a b[nuiC[ te-oi prea iubi,M-oi face mai bine,Ca s[ sc[p de tine,Trestioar[-n balt[Sub\ire =i-nalt[.

CUCUL

Oricum te-i preface,Tot nu \i-oi da pace,C[ =i eu m-oi faceUn mic ciob[na=Din fluier doina=,+-oi c[ta prin balt[O trestie nalt[,+i c`t te-oi vedeaPe loc te-oi t[ia+i-n tine-oi c`nta+i te-oi s[ruta.

TURTURICA

Ba, cucule, ba,Nu te-oi asculta,

Porumbacule,


Frumu=elule,Pestri=orule,Dr[gu=orule,

+tiu c[ mi-ar fi bineS[ fiu tot cu tine,Dar maic[-ta-i rea,+i dec`t cu ea,M-oi face mai bineCu g`ndul la tineIconi\[ mic[}ntr-o biseric[.

CUCUL

Oricum te-i preface,Tot nu \i-oi da pace.C[ =i eu m-oi faceUn mic d[sc[la=

La cel sf`nt loca=.+i pe la icoaneOi duce plocoane,+i m-oi ]nchina+i le-oi s[rutaDe luni care pic[P`n[ duminic[.Iar c`nd te-oi z[riAstfel \i-oi gr[i:Sf`nt[ iconic[,F[-te p[s[ric[,Ca s[ ne iubim,S[ ne dr[gostimLa nouri, la soare,}n frunzi, la r[coare,La stele, la lun[}n veci ]mpreun[!


La mijlocul drumului,La pu\ul porumbuluiV[zui floarea c`mpului,Dar nu-i floarea c`mpului,+i-i chiar ochiul =arpelui,+arpe lung cu solzii verzi,Nici s[-l vezi, nici s[-l visezi.Cel balaur din p[cate}nghi\ise jum[tateTrup cu arme ferecate,Trupu=or de voinicelCe striga mereu din el:Sai, b[di\[ ortomane,C[ m-ajunge la ciolane!

Sai, b[di\[, de m[ scoate,C[ m-apuc fiori de moarte!Iat[-n lungul drumuluiLa pu\ul porumbuluiC[ venea, m[ri, veneaPe balaur de-nt`lneaUn viteaz de ortomanPe-un cal negru dobrogean.M[i balaur! striga el,Las[ trupul tinerel,C[ te curm pe jum[tateS[-mi r[scump[r din p[cate.+arpele se zv`rcolea+i cu =apte limbi gr[ia:

IV

Balaurul 1

1 Rom`nii au multe crez[ri ]n privirea =erpilor, unele ]ntemeiate pe ispit[,altele n[scute din ]nchipuire. A=a g[sim ]n pove=tile =i ]n baladele lor ni=te fiin\efantastice sub nume de balauri care au trup de =arpe =i grai omenesc, =i care,c`nd se lupt[ cu vitejii fe\i-frumo=i, se lovesc cu ei ]n buzdugane, iar c`nd alungvreo prad[, o alung cu o falc[-n cer =i cu una ]n p[m`nt. }ns[ ei sunt totdeauna]nvin=i de c[tre fe\i-frumo=i =i t[ia\i ]n multe buc[\i care cearc[ a se ]mpreunap`n[ ce asfin\e=te soarele.

Acei balauri se rudesc cu dragonii popoarelor Apusului. Ca =i ace=ti, ei suntp[zitori de comori =i de fete m`ndre de ]mp[ra\i, r[pite de d`n=ii.

Rom`nii cred ]nc[ c[ pietrele scumpe se formeaz[ din spuma gurii =erpilor=i c[ cuiburile lor sunt adev[rate comori de briliante =i de rubine.


Ortomane,Ho\omane!Bate-\i negrulPe de-a-ntregul+i te du, =i fugi de mineC[ nu-i bine nici de tine.+erpuli\[,Din\i de cri\[,Am un palo= de o\el,Las[ trupul tinerel.Taie-m[, nu m[ t[ia,Nu m[ las de prada mea,Ist copil chiar din pruncieMaica sa mi l-a dat mie,C[ ades ]l blestema+i-i zicea c`nd ]l culca:Culc[-te, alin[-te

+arpele sug[-mi-te!Cel viteaz de ortomanIzbea negrul dobrogean+i cu pala lui cea nou[Pe balaur t[ia-n dou[,Apoi trupul ]nghi\it,Plin de rane, otr[vit,El ]n c`rc[-l ridica,Sus, la st`n[ se urca+i ]n lapte mi-l sc[lda,De venin ]l cur[\ea+i cu via\a-l d[ruia.Apoi, m[ri, c`t tr[ia,Fra\i de cruce se prindea1+i-mpreun[ voiniceaPe balauri de st`rpea!

Supersti\ia poporal[ pretinde c[ de fiecare =arpe ucis, Dumnezeu iart[ un p[cat.Sunt c`teva zile ]n an, ]ncep`nd de la Sf`ntul Petru, ]n care se zice c[ ies

=erpii la drum. Atunci se face mare ucidere de aceste reptile. Unii =erpi ]ns[ auprivilegii de a fi respecta\i, de pild[ acei de cas[. Ei, ca =i barzele de pe acoperi=ulcasei, =i ca r`ndunelele de sub strea=in[, sunt oaspe\i neatin=i, fiind ap[ra\i delegea sf`nt[ a ospe\iei ce domne=te din vechime la rom`ni.

1 A se prinde fra\i de cruce e o datin[ antic[ ce impune datorin\a de a-=i davia\a unul pentru altul. Leg[tura acestei fr[\ii se f[cea prin amestecarea s`ngelui.C`nd doi b[rba\i se decideau a se ]nfr[\i, trebuia s[-=i fac[ ei pe bra\ul dreptc`te o t[ietur[ ]n form[ de cruce =i s[ uneasc[ s`ngele lor.

Acest obicei mistic, care ]n epoca de ast[zi e mai de tot c[zut, se \ine negre=itde oarecare tradi\ii de pe timpul cruciadelor, sau poate chiar de taineleintroducerii hristianismului la rom`ni.

Romanii vechi ]nc[ aveau mare respect pentru =erpii de cas[, pe care ]i]mbl`nzeau =i-i primeau la mas[, de-i hr[neau cu lapte.


Plecat-au ]n zoriTrei surori la flori.Sora cea mai mareS-a dus ]nspre mare,Sora cea mezin[Pe mal, ]n gr[din[,Sora cea mai mic[+i mai s[lb[\ic[S-a dus, m[ri, dus

Pe Cerna ]n sus2Iar ]n urma lorMul\i voinici cu dorS-au luat c`nt`nd+-au venit pl`ng`nd.Iat[-un c[pitanC[pitan r`mlean,3C[ mi se ive=te,Pe mal se opre=te,

V

Erculean1

1 Aceast[ legend[ pare a cuprinde o alegorie ingenioas[ =i poetic[ asupradescoperirii apelor minerale de la Mihadia ]n Banat. Numele de Ercul Erculeanrepoart[ g`ndirea la timpurile domnirii romanilor ]n Dacia, pe c`nd b[ile ast[zicunoscute sub numele de Mihadia purtau numirea latin[ de: Pontes Herculi =i admedia acquae sacrae. Chiar acum ]nc[ unul din acele izvoare minerale se cheam[izvorul lui Ercul, zeul puterii, c[ci apa lui este ]nt[ritoare.

Sora cea mai mic[ =i mai s[lb[\ic[ ce st[ ascuns[ ]ntr-o st`nc[ =i pl`nge ]numbr[ ad`nc[ reprezint[ negre=it, sub o form[ alegoric[, un izvor limpede =id[t[tor de via\[. Temerea ei de a fi sorbit[ de razele soarelui, =i cuibul s[u defloricele a=ezat la r[coare, ]nf[\i=eaz[ imaginea unui p`rù de munte ce curge laumbra p[durilor.

2 Cerna este numele p`rùlui de munte ce curge prin Mihadia =i merge de searunc[ ]n Dun[re. Acest cuv`nt ]nsemneaz[ ]n limba slavon[ un lucru negru:prin urmare, se ]n\elege pentru ce Ercul Erculean zice p`rùlui: Ner[ limpezie.

3 }n letopise\ele noastre cele vechi se vede numele de r`mlean dat locuitorilordin Roma.


Cu Cerna gr[ie=te:Ner[ limpezie,Stai de-mi spune mieDespre trei suroriPlecate din zori.Sora cea mai mareS-a dus c[tre marePe Dun[re-n josLa un plai frumos.Sora cea mezin[S-a dus din gr[din[Peste nou[ mun\i,}n codri c[run\i.Sora cea mai mic[+i mai s[lb[\ic[Pl`nge colo-n st`nc[La umbr[ ad`nc[.Ercul Erculean,C[pitan r`mlean,}=i repede calulDe r[sun[ malul,+-ajunge-ntr-un zborLa st`nca cu dor.Ie=i, fat[, din piatr[S[ te v[d odat[!Cum s[ ies din piatr[,C[ sunt goal[ toat[+i m[ tem de soare...Nu m-a soarbe oare?S[ n-ai nici o fric[,

Fat[ s[lb[\ic[,C[ te-oi lua-n bra\[,S[ mai prind la via\[,+i te-oi coperi+i mi te-oi feriDe v`nt =i de soare,De-a lor s[rutare.B[di\[, b[di\[,De-\i sunt dr[guli\[,So\ie de vrei,De vrei s[ m[ iei,M[ scoate din st`nc[,Din umbr[ ad`nc[,S[-\i ies la lumin[Cu inima plin[.Ercul Erculean,C[pitan r`mlean,Calc[ peste piatr[+i iat[ c[-ndat[Lumii se arat[O dalb[ de fat[Alb[, goal[ toat[,Vie =i frumoas[,Dulce, r[coroas[Cu p[r aurit,Pe umeri leit.C`t o =i z[re=teSoarele s-opre=te,+i fa\a-i s-aprinde+i raza-i se-ntinde,


Ca un s[rutatLung =i ]nfocat.Iar cel Erculean,C[pitan r`mlean,Mi-o apuc[-n bra\[De prinde la via\[,

Mi-o str`nge la piept+-o leag[n[-ncet;+i-i face-n r[coareDeparte de soareCuib de floriceleIvite la stele.


Pe cel deal, pe cel colnicTrece-o prunc[ =-un voinic,Voinicelul h[ulind+i pe murgul netezind,Iar pruncu\a suspin`nd+i din guri\[ zic`nd:Ia-m[, b[di\[, c[lareC[ nu mai pot de picioare.Drumu-i greu =i grun\uros,Nu mai pot merge pe jos!Puiculi\[, chip frumos,Eu te-a= lua bucuros,Dar mi-e murgul sprintenel}n picioare sub\irel,Murgu-i mic =i drumu-i greu,Abia duce trupul meu,Trupul cu p[catele,Mijlocul cu armele.1

Nu \i-e mil[ =i p[cat!De la p[rin\i m-ai luat,+i-n r[i codri m-ai b[gat!Dare-ar Domnul DumnezeuS[ fie pe g`ndul meu!S[ te duci, b[di\[, duciPan-]i pica rob la turci,Cu picioarele-n butuci+i cu m`inile-n c[tu=i!S[ te-ajung[ dorul meu2Unde-a fi drumul mai greu!S[ te bat[ jalea meaUnde-a fi calea mai grea!Murgul s[ se poticneasc[,}n cre=tet s[ te tr`nteasc[,M`na dreapt[ s[-\i sclinteasc[,

M`na st`ng[S[ \i-o fr`ng[,

VI

Blestemul

1 Pistoalele, palo=ul sau iataganul se purtau ]nainte ]ntr-o ching[ lat[ decurea \intuit[ ce se numea seleaf (cuv`nt turcesc) =i care cuprindea mijlocultrupului.

2 Pentru cine ]n\elege puterea dorului, nu poate fi blestem mai amar dec`tacela exprimat cu at`ta poezie ]n strofa aceasta. Dorul ce alung[ pe c[l[tor =ijalea ce ]i bate sufletul reprezint[ o imagine de o rar[ frumuse\e.


S[ \ii d`rlogii cu din\ii,S[ mi te pl`ng[ p[rin\ii,S[ te-nsori de nou[ ori1Ca s[ faci nou[ feciori.S[ te mai ]nsori o dat[Ca s[ faci numai o fat[...

Ei s[ treac[ =uier`ndC`nd te-ar auzi pl`ng`nd,Ea ]n palme s[-\i tot car[Ap[ tulbure =-amar[.Tu s[ bei, s[ bei mereuG`ndind la blestemul meu!2

1 Mul\imea copiilor, averea omului, zice rom`nul.Partea aceasta a blestemului e cu at`t mai crunt[, c[ ea atinge una din

credin\ele cele mai scumpe rom`nului, menindu-i nou[ feciori nep[s[tori desuferin\ele p[rintelui lor.

Rom`nii au mult[ dragoste pentru copii. C`nd un copil e singur la casaomului, el este numit unicelul; c`nd sunt doi, ei sunt chema\i ochii capului; iar dac[moare vreunul, p[rin\ii zic pl`ng`nd c[ l-a ]ndr[git Dumnezeu.

2 }n locul acestui vers, unii c`nt[re\i zic: C`te lacrimi am pl`ns eu.


I

Fost-au, fost un cr[i=orTinerel, m`ndru feciorCum e bradul codrilorSus, pe v`rful mun\ilor.De so\ie =i-a luatO copil[ din cel sat,Copili\[ rom`ncu\[,To\i vecinilor dr[gu\[:Cu chip dulce luminos,Cu trup ginga= ml[diosCum e floarea c`mpului}n lumina soarelui.Iat[ lui c[ i-a sositCarte mare de pornitLa tab[r[ de ie=it.El ]n suflet s-a m`hnit+i din gur[ a gr[it:Draga mea, sufletul meu,|ine tu inelul meu,

Pune-l ]n degetul t[u.C`nd inelu-a ruginiS[ =tii, drag[, c-oi muri!1De m[ la=i pl`ng`nd acas[,Na-\i n[frama de matas[Pe margini cu aur tras[.Aurul c`nd s-a topi,S[ =tii, frate, c-oi muri!

IIEl pe cal a-nc[lecat+i pe drum a apucat.Mers-a el p`n la un loc+-a aprins un mare foc}n mijlocul codrului,La f`nt`na corbului.M`na-n s`n el =i-o b[ga,La n[fram[ se uita...Inima-i se despica!Dragii mei, osta=ii mei,Pui=ori viteji de zmei!

VII

Inelul =i n[frama

1 }n pove=tile, ]n legendele =i ]n baladele rom`ne=ti se g[sesc o mul\ime deidei poetice =i de imagini r[pitoare, precum inelul ce rugine=te =i aurul n[frameice se tope=te ]n ajunul mor\ii unui om. Pe l`ng[ minunile din pove=ti: palate de


Sta\i pe loc de osp[ta\i+i la umbr[ v[ culca\i.Eu sunt gata de plecat,Acas[ c[ mi-am uitatPalo=ul cel rotilatPe-o mas[ verde-aruncat.}nd[r[t el a pornit,C-un voinic s-a ]nt`lnit,C-un voinic cu calul mic:Noroc bun, t`n[r voinic!Ce veste, de unde vii?Dac[ vrei, Doamne, s-o =tii,De altul poate-ar fi bine,

Dar e r[u =-amar de tine!Tat[l t[u c[ s-a sculat,|ara-ntreag[ ne-a c[lcatP`n ce m`ndra \i-a aflat+i pe d`ns-a aruncat}ntr-un t[u ad`nc =i lat!Na, voinice, calul meuS[ mi-l duci la tat[l meu.De-a-ntreba unde sunt eu,Tu s[-i spui c[ eu m-am dusPe malul apei, ]n sus+i c[-n ap[ m-am zv`rlitLa copila ce-am iubit.

cristal zidite pe mun\i de o\el, copaci crescu\i p`n[ ]n nouri =i purt`nd ]n v`rfullor cuib de z`n[, herghelii de cai s[lbatici ce ies noaptea din s`nul m[rilor ca s[pasc[ poienele codrilor, p[s[ri m[iestre ce aduc ve=ti de pe ceea lume, pajuriuria=e ale c[ror cuiburi sunt ]n fundul p[m`ntului, zmei ce r[pesc fetele de]mp[ra\i, =erpi mari ce stau culca\i pe paturi de pietre scumpe, iarba-fieruluicare deschide z[voarele cet[\ilor, iarba-=arpelui ce ]nvie mor\ii vindec`ndu-ler[nile, poduri de argint, cu copaci de aur ]n care cresc mere de rubin =i c`nt[p[s[ri de briliant etc., etc. g[sim mere de aur care, aruncate jos, se prefac ]npalate ]mp[r[te=ti, furci de argint care torc singure, piatra de teac[ a sfinteiMiercuri, peria sfintei Joi =i =tergarul sfintei Vineri, date de tustrele t`n[ruluiF[t-Frumos ca s[-i fie de ajutor c`nd l-ar ajunge zmeii. Piatra de teac[ aruncat[]n calea zmeilor se schimb[ ]ntr-o st`nc[ nalt[ p`n[ la cer, peria ]ntr-un codrudes ]n care nici v`ntul nu r[zbate, =tergarul ]ntr-o mare lung[ =i lat[ ca fa\ap[m`ntului. Zmeii trebuie s[ macine st`nca, s[ doboare codrii =i s[ soarb[apele m[rii pentru ca s[ ajung[ pe F[t-Frumos.

}n num[rul semnelor considerate de rom`ni ca prevestiri de moarte, maisunt =i c[derea stelelor, c`ntecul cucuv[ii, urletul c`inilor, ar[t[ri de n[luce,pocnirea lemnului icoanelor din cas[, st[tutul cailor pe loc c`nd au a pleca ladrum etc.


IIITat[l s[u \ar-a sculat,T[u-ntreg de l-a secat+i copiii =i-a aflatAm`ndoi ]mbr[\i=a\i,Pe nisip galben culca\i,Am`ndoi senini la fa\[De p[reau c[ sunt ]n via\[.Atunci craiul s-a c[it,}n m[tase i-a-nvelit+i-n biseric[ i-a dus+i-n dou[ racle i-a pus,Racle m`ndre-mp[r[te=tiPurt`nd semne latine=ti.1+i pe d`nsul l-a zidit

}n altar, la r[s[rit,Pe ea-n tind[ l-asfin\it!Iar din el, frate,-a ie=itUn brad verde, c[tinat,Pe biseric[ plecat.+i din ea o vii=oar[}nflorit[, ml[dioar[Ce din zori =i p`n[-n sear[Pe biseric[ s-a-ntins+i cu bradul s-au cuprins!. . . . . . . . . . . . . . . .Tun[, Doamne, =i tr[sne=te,Tun[-n cine desp[r\e=teDulcea dragoste-nfocat[De-un fecior =i de o fat[.

1 Adic[ inscrip\ie cu litere latine, precum se obi=nuie=te pe sarcofaguri.O variant[ a legendei sun[ a=a:

Trecu toat[ prim[vara,Trecu pe urm[ =i vara,Inelul nu ruginea,Nici n[frama nu ro=ea,C-am`ndoi erau ]n via\[,Ea cu lacrime pe fa\[,El cu arma la r[zboi,+i se doreau am`ndoi.Iat[ c[-ntr-o diminea\[,}ntr-o zi cu neagr[ cea\[,M`ndruli\a se scula,Fa\a alb[ ]=i sp[la,La icoane se-nchina,+-apoi la inel c[ta.Dar inelu-i ruginit!Vai! dr[gu\ul mi-a murit

Vorba bine nu sf`r=ea+i de cale se g[tea,Pe-un cal ager s-arunca+i la tab[r[ pleca.Calul zboar[ ca =i v`ntulDe cutrier[ p[m`ntul.+i c`nd toaca-n cer toca,Ea prin tab[r[ umbla,Tot pe dragul ei c[ta,+i-l g[sea s[rmanul mort,}ntins ve=ted sub un cort.Ea n[frama =i-o lua,De trei ori o s[ruta,Capul, fa\a-=i ]nvelea+i pe loc moart[ c[dea.


I

Pe cel deal, pe cel colnicTrece-o prunc[ =-un voinic,Puiculi\[ b[l[ioar[Cu cosi\a g[lbioar[,Voinicel tras prin inel,Mult e m`ndru tinerel!+i-i tot zice voinicul:C`nt[-\i, m`ndro, c`nteculC[ mi-e drag ca sufletul.Eu, b[di\[, l-oi c`nta,Dar codrii s-or r[suna+i pe noi ne-a-nt`mpinaP[una=ul codrilor,Voinicul voinicilor!Auric[ dr[gulic[!

Nici ai grij[, nici ai fric[.S[ n-ai grij[ pentru tineC`t ]i fi tu l`ng[ mine.S[ n-ai fric[ pentru mineC`t oi fi eu l`ng[ tine!Puse prunca a c`nta,Codrii puser[-a suna.lat[ c[-i ]nt`mpinaP[una=ul codrilor,Voinicul voinicilor.Cale bun[, rom`na=!Mul\umim, m[i P[una=.M[i b[iete, b[ie\ele,M[i voinice, voinicele,D[-ne nou[ pe m`ndraCa s[ scapi cu via\a ta.Ba, eu m`ndra nu \i-oi da

VIII

P[una=ul codrilor 1

1 P[una= ]nsemneaz[ un voinic t`n[r, m`ndru =i misterios, m`ndru ca p[unul=i misterios ca Pan, zeul codrilor.

}n Rom`nia plin[ de urme romane, nu ar fi de mirare s[ se fi p[strat numelezeului Pan =i s[ se fi schimbat cu timpul ]n P[una=, precum s-au p[strat numelezeilor p[g`nismului, Joe, Mercur, Venere, ce se v[d figur`nd ]n pove=ti sub chi-puri de sfinte cre=tine; sf`nta Joe, sf`nta Miercure, sf`nta Vinere. Prin urmare, ede crezut c[ P[una=ul din aceast[ balad[ nu este altul dec`t chiar Pan, zeul codrilor.


P`n ce capul sus mi-a sta,C[ eu c`nd o am luat}n cosi\e i-am jurat1S[ n-o las de l`ng[ mine+i s-o ap[r de oricine.

II

Ei de brìe s-apucau+i la lupt[ se luau.2C`nd ]n loc mi se-nv`rteau,C`nd ]n sus se opinteau.Nici unul nu dovedea.Jos nici unul nu c[dea.Iar b[iatul cam sl[bea,Brùl i se descingea,+i P[unul mi-l str`ngeaTrupu=orul ]i fr`ngea.M`ndro, m`ndruli\a mea!Vin de-mi str`nge brùl meu!Ap[ra-te-ar Dumnezeu!

C[-mi sl[besc puterile,Mi se duc averile.3Ba, nu, nu, b[di\[ frate,C[ vei lupta pe dreptate,+i oricare-a birui,Eu cu d`nsul m-oi iubi...Voiniceii se izbeau,+i mai tare s-opinteau,+i mai tare se-nv`rteau,+i mai tare se tr`nteau.Din doi unul dovedea,Din doi unul jos c[dea;Cine c[ mi-= dovedea,+i cu m`ndra purcedea?P[una=ul codrilor,Voinicul voinicilor!Cine-n lupt[ jos c[dea+i-n urm[-le r[m`nea?Voinicel tras prin inel,Moare-n codru singurel!

1 Imagine gra\ioas[ =i expresie foarte poetic[. A jura credin\[ ]n cosi\elefetelor este un vechi obicei ce face parte din =ez[torile fl[c[ilor =i copilelor,noaptea, pe prispa casei p[rinte=ti.

2 Lupta era la vechii romani un exerci\iu zilnic =i o petrecere: lucta. Asemeneala rom`nii de ast[zi lupta e un obicei care domne=te pretutindeni la mun\i =i lac`mpii. Ea se urmeaz[ ]n deosebite chipuri, cu deosebite numiri: de pild[, luptavoiniceasc[, lupta ciob[neasc[, lupta urs[reasc[, lupta pe dreptate (adic[ f[r[punere de piedic[ =i f[r[ ajutor str[in). Cine asist[ la aceste lupte ale fl[c[ilorrom`ni de la Carpa\i =i de pe malul Dun[rii, recunoa=te bine ]n ele apuc[turile=i pauzele gladiatorilor din vechime.

3 Pentru sufletele viteze puterea e cea mai scump[ avere.


Umbla, frate, m`ndrul soare,Umbla, frate, s[ se-nsoare

Nou[ ai2Pe nou[ cai

Care noaptea pasc ]n rai.Umbla cerul =i p[m`ntulCa s[geata =i ca v`ntul,Dar to\i caii-=i obosea+i potriv[ nu-=i g[seaCa sora sa Ileana,Ileana Cos`nzeana,3Ce-i frumoas[ ca o floare}ntr-o iarn[ f[r[ soare.Surioar[ Ileano,Ileano Cos`nzeano!Haide\i s[ ne logodim,

C-am`ndoi ne potrivim+i la plete =i la fe\e+i la dable frumuse\e.Eu am plete str[lucite,Tu ai plete aurite,Eu am fa\a arz[toare,Tu, fa\a m`ng`ietoare.Alei, frate luminate,Trupu=or f[r de p[cate,Nu se afl[-adev[ratFra\i s[ se fi cununat.Cat[-\i tu de cerul t[u+i eu de p[m`ntul meu,C-a=a vrut-a Dumnezeu.Soarele se-ntuneca,Sus, la Domnul se urca,

IX

Soarele =i luna1

1 Printre r[m[=i\ele de mitologie antic[ ce mai exist[ la rom`ni, legenda soareluieste una din cele mai poetice. Soarele e un zeu frumos cu p[rul de aur, care, caApolon, cutreier[ cerul pe un car tras de cai. Asemenea rom`nii cred, c`nd tunetulvuie=te, c[ sf`ntul llie se primbl[ cu carul pe bolta de aram[ a cerului.

2 Adic[ nou[ ani, provincialism din Moldova.3 Ileana Cos`nzeana este ]nchipuirea cea mai poetic[ a geniului rom`nesc;

ea personific[ tinere\ea, frumuse\ea, nevinov[\ia virgin[, suflet ]ngeresc, ]ntr-un cuv`nt perfec\ia omenirii sub chipul de copil[ ginga=[ =i r[pitoare.


Domnului se ]nchina+i din gur[ cuv`nta:

Doamne sfinte,+i p[rinte!

Mie timpul mi-a sosit,Timpul de c[s[torit,+i potriv[ n-am g[sitCa sor[-mea Ileana,Ileana Cos`nzeana.Domnul sf`nt ]l asculta+i de m`n[ mi-l lua+i prin iaduri mi-l purta,Doar c[ l-ar ]nsp[im`nta,+i prin rai ]nc[-l purta,Doar[ c[ l-ar ]nc`nta,Apoi Domnul-Dumnezeu

Cuv`nta cu graiul s[u,Iar c`nd Domnul cuv`nta,Lumile se de=tepta+i cu drag ]l asculta.Cerurile str[lucea,Norii din senin pierea:Soare, soare luminate,Trupu=or f[r de p[cate,Raiul tu l-ai petrecut+i prin iad ]nc[-ai trecut,Ce mai zice g`ndul t[u?Zice c[ sufletul meu,Aleg iadul chiar de viuNumai singur s[ nu fiu,Ci s[ fiu cu Ileana,Ileana Cos`nzeana!

Mul\ime de pove=ti exist[ ]n care Ileana Cos`nzeana joac[ rolul cel maiademenitor. }n acele basme minunate prin originalitatea lor adeseori fantastic[,Ileana Cos`nzeana este reprezentat[ cu p[rul de aur =i cu farmec dulce la privire.Ea-i at`t de str[lucit[ c[ pe soare po\i c[ta, iar pe d`nsa ba; p[s[rile c`nt[ ]ncalea sa c`ntecele lor cele mai frumoase, florile se culc[ ]n c`mpie ca s[-i fac[covor, balaurii se ]mbl`nzesc =i vin de se ]ntind cu dragoste la picioarele ei, =ito\i fiii de ]mp[ra\i umbl[ s[ o ia de so\ie.

Averile ei sunt nesf`r=ite, ea are trei ]mbr[c[minte, una ca cerul cu luna =i custelele, una ca c`mpul cu florile =i una ca marea cu spumele aurite de razele soarelui.

Rom`nii din Moldova zic c[ Ileana Cos`nzeana personific[ Moldova cupodoabele =i avu\iile p[m`ntului s[u, cu farmecul r[pitor care flutur[ pec`mpiile sale.

A zice de o femeie c[ e frumoas[ ca Ileana Cos`nzeana este tot a=a ca =ic`nd se zice c[ e rupt[ din soare, adic[ e o fiin\[ din ceruri.

}ntre c[r\ile vechi =i noi ce s-au tip[rit p`n-acum ]n \[rile rom`ne=ti, cea maipopular[ este micul poem al lui Arghir =i al iubitei lui Ileana Cos`nzeana.


Soarele se cobora,La sora lui se oprea,M`ndr[ nunt[ preg[tea,Pe Ileana =i-o gateaCu peteal[ de mireas[,Cunun[ de-mp[rateas[,+i rochi\a ne\esut[,Din pietre scumpe b[tut[.Apoi m`ndri, el =i eaLa biseric[ mergea.Dar c`nd nunta se f[cea,Vai de el, amar de ea!Candelele se stingea,Clopotele se dogea,Sfin\ii fa\a-=i ascundea,Preo\i ]n genunchi c[dea.Iar mireasa, vai de ea!Frig de moarte-o cuprindeaC[ci o m`n[ se-ntindea+i pe sus o ridica+i-n mare mi-o arunca!Valurile bulbucea,Iar ea-n valuri cum treceaMrean[ de-aur se f[cea.Soarele se-n[l\a sus,Se l[sa tot spre apus+i-n mare se cufunda

La sor[-sa Ileana,Ileana Cos`nzeana.Iar[ Dumnezeu cel sf`nt,Sf`nt ]n cer =i pe p[m`nt,M`na-n valuri c[ b[gaMreana-n m`n[-o apuca+i-n ceruri o arunca+i-n lun[ plin[-o schimba, Apoi Domnul-DumnezeuCuv`nta cu graiul s[u;Iar c`nd Domnul cuv`nta,Lumile se sp[im`nta,M[rile se tupila,Mun\ii se cutremura,Cerul se ]ntuneca:Tu, Ilean[ Cos`nzean[,Sufle\el f[r[ prihan[,+i tu, soare luminate,Trupu=or f[r de pacate!Cu ochii s[ v[ z[ri\i,Dar s[ fi\i tot desp[r\i\i.Zi =i noapte plini de dor,Ar=i de foc nesting[tor,Ve=nic s[ v[ alunga\i,Cerul s[ cutreiera\i,Lumile s[ lumina\i!


Sus, ]n v`rf de br[dule\,S-a oprit un =oimule\,El se uit[ drept ]n soareTot mi=c`nd din aripioare.Jos la trunchiul braduluiCre=te floarea fragului.1Ea de soare se fere=te+i de umbr[ se lipe=te.Floricic[ de la munte,Eu sunt =oim, =oimu\ de frunte,Ie=i din umbr[, din tulpin[,S[-\i v[d fa\a la lumin[,C-au venit p`n[ la mineMiros dulce de la tine,C`t am pus ]n g`ndul meuPe-o arip[ s[ te ieu

+i s[ mi te port prin soareP`n te-i face roditoare+i de mine iubitoare.+oimule\ duios la grai,Fiecare cu-al s[u trai.Tu ai aripi zbur[toareCa s[ te ]nal\i la soare,Eu la umbr[, la r[coare,Am menire-nfloritoare.Tu te legeni sus, pe v`nt,Eu m[ leag[n pe p[m`nt.Du-te-n cale-\i, mergi cu bine,F[r-a te g`ndi la mine,C[ e lumea-nc[p[toarePentru-o pas[re =-o floare!2

X

+oimul =i floarea fragului

1 }n Carpa\i p[durile sunt pline de fragi ce cresc mai cu seam[ la r[d[cinabrazilor. Acel soi de fragi sunt lung[re\i, ro=ii =i foarte parfuma\i.

2 Cugetare poetic[ =i de o filozofie ad`nc[.


}ntr-o verde gr[dini\[+ade-o dalb[ copili\[Pe-a=ternut de calonfiri,La umbr[ de trandafiri.Trece-un voinicel cu grab[+i din fug[ o ]ntreab[:Spune-mi, dalb[ copili\[,Cu rumena ta guri\[,E=ti nevast[, ori e=ti fat[,1Ori z`n[ din cer picat[?Nici nevast[ sunt, nici fat[,

Nici z`n[ din cer picat[,Ci sunt floare garofi\[,R[s[rit[-n gr[dini\[;Dar tu, voinicele, spune,E=ti ]nsurat, ori e=ti june?Eu sunt, drag[, Brum[relul,}i r[spunse voinicelul.Eu viu seara, pe r[coare,De m[ culc pe s`n de floare,+i c`nd plec voios cu soare,2Dup[ mine floarea moare!

XI

Brum[relul

1 Dup[ datina antic[ fetele poart[ capul gol, p`n[ c`nd se m[rit[, iar de cumse cunun[, ele pun =tergare pe cap.

Cuv`ntul nevast[ trage etimologia sa de la numele z`nei Vesta, c[reia fecioareleerau ]nchinate ]n timpul romanilor. M[rit`ndu-se, fata iese din r`ndul vestalelor=i ]nceteaz[ de a fi supus[ cultului z`nei Vesta. Ea se face nevesta, nevast[.

2 Tablou poetic, alegorie ingenioas[ de pierirea florilor b[tute de brum[.Brum[rel este numele lunii lui octombrie, c`nd ]ncep a c[dea brume mici.Rom`nii dau lunilor numiri potrivite cu timpurile anului, de exemplu:

Ianuarie se nume=te C[rindari sau Gerari, adic[ ]nceputul colindelor anului =ial gerului.

Februarie, Faur sau F[urar, adic[ a faurilor de fier, care preg[tesc fierele aratului.Martie, M[r\i=or sau Germ[nar (]ncol\itor).April, Prier (deschiz[tor) sau Florari.Mai, Frunzar sau Pr[tar (a ierburilor).


Frunz[ verde salb[ moale,Adus-a un nor ]n poaleBoala cea mai rea din boale!Noru-n \ar[ s-a l[sat,Peste oameni a plouat,N-a plouat ploaie curat[,Dar cu cium[-amestecat[!Unde-ajunge pic[tura,Se ]nchid ochii =i gura,Ochii s[ nu mai priveasc[,Gura s[ nu mai gr[iasc[!Plin[-i \ara, mult e plin[De scaie\i de m[r[cin[;

Unde-s tufe prin poticiSunt morminte de voinici,Unde-s tufele mai dese,Morminte de jup`nese,Unde-s tufele mai rari,Morminte de fete mari,Unde-s tufele mai vii,Tot morminte de copii.

Frunz[ verde porumbic[St[ voinicul la potic[.Ciuma rea ]i iese-n cale,Voinicul zice cu jale:Na-\i calul cu armele

XII

Ciuma1

1 Ciuma a b`ntuit \ara ]n mai multe r`nduri, pe timpul c`nd hotarele eidinspre Dun[re =i dinspre Bugeac erau expuse c[lc[rii du=manilor. De la a=ezareacarantinelor ]ns[, ea a fost ferit[ de groz[viile acelei cumplite epidemii.

Iunie, Cire=el (a cire=elor).Iulie, Cuptor (a fierbin\elilor).August, M[s[lar (a seceri=ului).Septembrie, R[pciune sau Vinicer =i Vini\el (a vinului).Octombrie, Brum[rel.Noiembrie, Brumar sau Promorar (a brumei mari =i a promoroacei).Decembrie, Andrea sau Neios (a ninsoarei).


+i-mi las[ tu zilele.Ea-i r[spunde: Dragul meu!Cal =i arme nu voi eu,Dar pe tine chiar te vreu.

Frunz[ verde garofi\[,Trece-n c`mp o copili\[Cum e crinul ]nflorit,Cum e bun[ de iubit.Baba Ciuma cea p[g`n[Mi-o apuc[ str`ns de m`n[.Copili\a-i zice: Cium[!Nu-mi fii cium[ =i-mi fii mum[!1Na-\i salba cu florile+i-mi las[ tu zilele.Ea-i r[spunde: Dr[guli\[!Am o neagr[ s[lbuli\[2De cercat la g`tul t[u,Care nu te-a prinde r[u.

Frunz[ verde topora=,Iat-un dulce copila=Care-alung[-un flutura=.Unu-alearg[, unul zboar[:Ciuma-i prinde =i-i omoar[!

Frunz[ verde poam[ acr[,lat[-o bab[, iat[-o soacr[3.Cum o vede Ciuma-ndat[D[ la fug[ sp[im`ntat[,Culeg`nd ]n calea eiPruncu=orii mititei,Nev[stuice tinerele,Copili\e ging[=ele,Feciora=i cu mintea crud[+i b[rba\i voinici la trud[.Duc[-s-ar ]n pribegie!Duc[-s-ar ]n cea pustie,}nd[r[t s[ nu mai vie!

1 Spaima r[sp`ndit[ ]n \ar[ de r[utatea ciumei a n[scut mai multe legende =iproverbe. Cel mai caracteristic din toate este proverbul scos pe seama mamelorneomenoase =i care zice: Cutare e cium[, nu e mum[. Asemene se zice de un omr[u =i du=m[nos c[ l-a f[tat ciuma.

2 Aluzie la petele acele negre l[sate de boala ciumei pe trupurile victimelor sale.3 Un proverb poporal sun[ ]n urm[torul chip:

Soacr[, soacr[Poam[ acr[!

De te-ai coace c`t te-ai coace,Poam[ dulce nu te-ai face.

Ideea satiric[ cuprins[ ]n aceste versuri e destul de aspr[, ]ns[ imagineaciumei sp[im`nt`ndu-se la vederea unei soacre =i fugind din \ar[ numai c[ a]nt`lnit-o, face a presupune c[ autorul necunoscut al legendei a avut multedaune din partea mamei nevestei lui.


Jos, pe malul Prutului,La casele V`lcului,V`lcul bea, se vesele=te,Cu trei fete se-ndr[ge=te,De holer[ nici g`nde=te;Maic[-sa grija-i ducea+i cu lacrimi ]i zicea:Dragul mamei V`lcule,M`ndrule, voinicule!Tu tot bei =i vesele=ti,De holer[ nici g`nde=ti,Las[-mi-te de be\ie+i de dalba veselie,C[ holera-i chiar la Prut+i chiar dincoace-a trecut!V`lcul ei se supunea,Patru boi la car punea1

+i pe cal ]nc[leca,Drumul la vale-apuca,Apuca-n c[l[torieS[ fac[ negustorie.C`nd la cotul Prutului,Prin mijlocul c`mpului,El zarea, m[ri, vedeaO clon\at[ ce r`dea,O clon\at[-nveninat[,Cu pielea pe trup uscat[+i cu p[rul despletitTot cu =erpi ]mpleticit.2Ea din loc ]n loc s[rea,Spini ]n urm[-i r[s[rea,Iarba c`mpului ardea+i oamenii mor\i c[dea!Cale bun[, m[i drume\:

XIII

Holera

1 Carul a fost adus ]n Dacia de coloni=tii romani. Ei aveau deosebite tr[suri.Acea de care se serveau cet[\enii avu\i se numea biga. Tr[sura matroanelor sechema carpentium =i era cu dou[ ro\i, ]ns[ la serb[rile publice ele se suiau ]n altemai mari cu patru ro\i, numite pilentum. Afar[ de acestea, romanii aveau pentru\ar[ o tr[sur[ carruca. Vizitiul se numea carricarius, c[rucier.

2 Imagine antic[. Furiile iadului, dup[ mitologia roman[, poart[ plete de =erpi.


Unde mergi a=a sume\?Cale-ntoars[, cloan\[ fa,Unde-alergi cur`nd a=a?Merg la casa V`lculuiDe pe malul PrutuluiCa s[-i ridic zilele,S[ m[ duc cu d`nsele.Alei! iazm[ c[l[toare,Boal[ rea =-ucig[toare!Na-\i calul =i armele,De-mi lunge=te zilele,S[-mi mai v[d copileleC[-mi sunt dragi ca soarele.Na-\i =i carul, na-\i =i boi,Numai te du de la noi!Nu vreau arme omene=ti,C[ eu am arme dr[ce=ti.Am trei coase nev[zute,Cu ciocan de foc b[tute:1Una pentru cei voinici,

Una pentru copii mici,Una pentru fete mari+i neveste cu =tergari,Nu vreau nici carul cu boi,Ci v[ vreau pe to\i pe voi,S[ v[ umflu zilele,S[ m[ duc cu d`nsele.V`lcul biet se o\erea,Holera la el s[rea,Oasele =i le-ntindea+i pe V`lcu-l cuprindea.Gur[ pe gur[ punea,Buze pe buze lipea,Zilele i se sorbea.Apoi cloan\a iar r`dea,Cu zilele purcedea,+i voinicul mort c[deaJos la cotul Prutului,}n mijlocul c`mpului!

1 Adeseori se v[d ]n basmele rom`nilor figur`nd arme =i unelte de foc.}ngerii au ]n m`na dreapt[ sabie de foc: o calamitate public[ e numit[ bici defoc; v`nturile de la apus, ce sunt fierbin\i, sunt v`nturi de foc etc.


Frunzuli\[ de dud[u,La umbr[, la f[g[d[uBeau s[racul =i bogatul.1Beau st[p`nul =i argatul.Iar bogatul se m`ndrea+i-n glas mare poruncea:

M[i cr`=mar,M[i f[g[dar!

Ad[-mi mie vin de-un banCa s[ beau cu ist s[rman.Iar s[racul c[ r`dea+i din gur[ poruncea:


Ad[-mi mie vin de-un zlot2S[-l beau cu bogatul tot!

M[i s[race, s[r[cil[,De ce vrei s[-mi faci ]n sil[?Nu-\i pune punga cu mine,C[ n-ai c[ma=[ pe tine,Nici nu ai turme de oi,Nici co=ar cu p[pu=oi,Nici car mare-n patru boiCa s[ po\i cinsti cu noi.3Mai bogate, bog[\ele!Dac[ ai averi de-acele,Nu-mi scoate ochii cu ele.C[ averile de frunteSunt ca un izvor de munte,Ast[zi curge =i ]neac[+i m`ini scade s-apoi seac[!De ai turme mari de oi,

XIV

Bogatul =i s[racul

1 Carul \[r[nesc ce purta la romani numele de carrum se numea =i sarracum.Este dar de presupus f[r[ am[gire c[ cuv`ntul de s[rac, adic[ neavut, a denumitdin vechime pe oamenii ]ns[rcina\i cu ducerea carelor, oameni cu simbrie =ilipsi\i de avere.

2 Zlotul e o moned[ de conven\ie, precum leul, a c[rei valoare e de 30 parale.Obiceiul de a se num[ra ]n zloturi s-a pierdut mai cu totul ]n \[rile rom`ne=ti.

3 Cuv`ntul cinste, de origine slavon[, a fost r[u ]n\eles =i ]ntrebuin\at p`n[acum ca s[ exprime onorul. A se cinsti vrea sa zic[ a bea ]mpreun[ la cr`=m[ sau,cum zic francezii, se traiter.


Ai =i turme de nevoi,C[ pe unde-s turme bl`nziSunt =i lupi mereu fl[m`nzi.M[i s[race, s[r[cil[!Face-mi-a= de tine mil[De n-ai fi tu om pizma=+i la inim[ vr[jma=.M[i bogate, bog[\ele!Nu fi du=man gurii mele,C[ nu-\i vreau nici r[u, nici bine,N-am ce ]mp[r\i cu tine.Tu ai care cu opt boi,Ai co=ar cu p[pu=oi,Eu, un cal bun de nevoi!Tu ai bani de v`nturat,

Galbeni mul\i de sem[nat,Eu am numai un toporCare mi-e bun fr[\ior,Dar ce-aduni tu ]ntr-o var[,Eu adun numa-ntr-o sear[,C[ toporul mi-i vr[jit,Cu t[i=ul o\elit,+i c`nd el se-ntoarce-n v`nt,Cad boga\ii la p[m`nt.


Ad[-o vadr[ de Cotnar1+i de plat[ n-ai habar,C[ s[racul c`nd cinste=teVars[ s`nge =i pl[te=te!2

1 Moldova produce vinuri foarte bune, care sunt menite a deschide un izvorde mare comer\ \[rii. Unele podgorii mai ales, precum Agiudul, Crucea, Socola,Panicul, Odobe=tii etc., sunt vestite pentru calitatea productelor lor.

Cotnarul e ]ns[ vinul de frunte al Moldovei. }n acea podgorie se g[sesc viilelui +tefan-vod[.

Expresia vars[ s`nge nu ]nseamn[ aice c[ s[racul ar fi ucig[tor de oameni. Ea vreas[ zic[ c[ ar v[rsa sudori de s`nge, lucr`nd, pentru ca s[ dea dreptul cui se cuvine.

Nu e ]n firea rom`nului de a face moarte de om; el nu cunoa=te sim\irear[zbun[rii, vendetta italienilor. Crimele cu premeditare sunt foarte rari ]n \ar[:cele mai multe provin din furia m`niei sau din cauza b[uturii. Gelozia ]nc[produce din c`nd ]n c`nd acte criminale.

2 Finitul acestui c`ntec are o variant[ care pune ]n gura s[racului urm[toarele cuvinte:Tu ai galbeni la chimir,Eu am un seleaf cu fir,+i-n seleaf un iataganCe m[ scap[ de alean.

Tu ai cas[ =i ai mas[,Eu am lunca cea frumoas[,+i ce-aduni tu ]ntr-o var[,Eu adun numa-ntr-o sear[.


Frate, frate de stejar!Las[-m[ s[ tai un parS[-mi fac osie la car.Fr[\ioare rom`na=,Voios parul da-\i-l-a=Dac-ai face tu din elBuzdugan de voinicel,lGhioag[ mare nestrujit[,Cu piroane \intuit[,+i cu d`nsa de-ai luptaS[ aperi mo=ia ta.2Cornule, ce nu te-ndoi,De-o creang[ s[ te despoi,

S[-mi fac pr[jin[ de boi?Fr[\ioare rom`na=!Creanga lung[ da-\i-o-a=Ca s-o faci arc de r[zboiS-alungi le=ii de la noi.3Las[ boii, fr[\ioare,+i te d[ la v`n[toare,C[ nu-i timp de plug[rie,+i e timp de vitejie.Codri, codri, m[ jur euS[ ucid cu bra\ul meuDe tot cornul un du=man,De stejar un c[pitan.

XV

Stejarul =i cornul

1 Buzduganele sunt armele favorite ale vitejilor din balade, precum =i alezmeilor =i ale fe\ilor-frumo=i din pove=ti. Zmeii c`nd se ]ntorn la casele lor,arunc[ buzduganele din dep[rt[ri fabuloase, =i acestea dup[ ce lovesc ]n poart[,merg de se a=eaz[ ]n cuiele de la pere\i. Lupta ]ntre zmei =i fe\i-frumo=i ]ncepetotdeauna cu lovirea buzduganelor.

2 Mo=ia str[mo=easc[, patria! M`ndre timpuri erau acelea c`nd \ara reprezentap[m`ntul tuturor, averea r[mas[ de la mo=i-str[mo=i =i c`nd glasul codrilorchema pe rom`ni la vitejie!

3 Acest vers las[ a presupune c[ balada e de pe timpul n[v[lirilor lui Sobieski=i ale altor regi poloni.


Trece-un c[l[tor =i c`nt[,Trece pe-o c[rare fr`nt[Prin c`mpia ]nflorit[,Cu inima ve=tejit[.El se pl`nge c[-n cea lumeNime =tie de-al s[u nume,Nime nu se ]ngrije=teDe e mort ori de tr[ie=te.Surioara Magdalin[L-auzea dintr-o gr[din[,+i pe g`nduri ea c[dea+i de dor se aprindea:C[l[torule m`hnit,+i prin lume r[t[cit!Tu e=ti pas[re str[in[

Care c`nt[ prin gr[din[S-apoi zboar[ mai departeL[s`nd inimi ]nfocate.Surioar[ m`ng`ioas[!Mult e=ti dulce =i frumoas[!Ochii-\i ard =i-\i arde fa\aCa garoafa diminea\a,C`nd de rou[-i ]nc[rcat[+i-n lumin[ se arat[.C[l[torule m`hnit,Nu \i-e calul obosit?Nu, dr[gu\[, nicidecum,Dar e s[turat de drum.C[l[torul se oprea,Nici c[ mai c[l[torea!

XVI

C[l[torul1

1 Exist[ o legend[ a unei c[lug[ri\e ce a urmat ]n codri pe un om necunoscut=i care a fost g[sit[ moart[ sub poalele Ceahl[ului. Poate ca balada C[l[toruluis[ fie ]nceputul acelui drum misterios.


Fat[ de bir[u!F[ pe dorul meu.Ba, b[di\[, ba,Nu te-oi asculta,C[ m[-i ]n=ela+i nu m[-i lua.Jur pe m`ndrul soareCe sf`r=it nu are!C[ eu vreau s[-mi fiiMam[ la copii.

Fata-l asculta+i mi-l s[ruta;Iar a doua zi,C`nd ea se trezi,Prins[-a l[crima+-a se blestema.Ea se tot bocea,El ]i tot zicea:Fat[ la bir[u+i de \[ran r[u!

XVII

Fata de bir[u1

1 Bir[u: cioplitor de sare la ocn[. Tot acest subiect este c`ntat ]n Ardeal cuversurile urm[toare:

Pe cea zare de colnicMerge-un t`n[r de voinic.Pe cea vale ]nflorit[Merge-o fat[-mbobocit[.C`nd au fost de c[tre sear[Ei ]n drum s-]mpreunar[;C`nd au fost de c[tre zi,

Unul =-altul se trezi.El se scula =uier`nd,Clop de rou[ scutur`nd;M`ndra se scula pl`ng`nd,Tot pl`ng`nd =i blestem`nd.

etc., etc.


Ce pl`ngi la p`r[u?Rogi pe DumnezeuCa s[ te iau eu?Nu mai pl`nge, fa,C[ eu te-oi luaDe so\ia meaC`nd se va vedeaUrsul cu cercei

Umbl`nd dup[ miei,Lupul cu cimpoiUmbl`nd dup[ oi,Vulpea cu m[rgeleCuleg`nd surcele,+-un iepure schiop}ntr-un v`rf de plop.


Colo jos, pe l`ng[ Tis[,Merge m`ndra cam descins[Prin ierbu\a p`n[-n brù,+i \ine murgul de frù,Murg voinic =i pintenogCare pa=te busuioc.Ea se primbl[-n poieni\[+i tot zice din guri\[:Busuiocul l-a= privi1,M[ tem c[ m-oi z[bovi,Dar l-oi smulge =i m-oi duceP`n[ dincolo de cruce,La marginea codrului,La st[p`nul murgului,Tot pe culmea din Muncel,La haiducul voinicel.Cine-a vrea ca s[ m[ ieieMearg[-acas[ s[ m[ ceie,

Mearg[-acas[ la p[rin\iCu inima lui ]n din\i;Iar pe c`nd el m[ va cere,Tu, murgu\ule,-n putere,Du-m[ iute ca un zmeu,Du-m[ la st[p`nul t[u.M`ndra calu-nc[leca,Spre Muncel vesel pleca,Noapte-n drum o apuca.Ea mergea, calea-=i pierdea+i-ntr-un rù ad`nc c[dea,Vai de m`ndra! vai de ea!Sufletu-i zbur`nd zicea:S[rmanul copilul meu!Cum r[m`ne singurel,F[r[ pic de m`ngìere,F[r[ mam[ cu durere!

XVIII

M`ndra din Muncel

1 Fetele rom`nce au obicei de a-=i pune ]n p[r =i ]n s`n snopi de busuioc. Elecred c[ aceast[ plant[ are o putere fermec[toare ce atrage inimile b[rba\ilor.Un c`ntec poporal zice:

Floricea de busuiocSe opre=te m`ndru-n loc.

Busuiocul se ]ntrebuin\eaz[ la \ar[ ]n leacuri deosebite =i ]n desc`ntece dedragoste.


F[, b[di\[, piatra-n zeceLa ist mal cur`nd de-i trece,C[ suntem de soi rom`n.Nu suntem de neam p[g`n.Despic[ Dun[rea-n dou[,S[ facem dragoste nou[,Colea-n umbra istor nuciPe bra\e-mi s[ mi te culciS[ facem dragoste dulci.B[di\[, la chip frumos,F[-n p[durea cea din dosC[-i g[si un p[ltinelS[ durezi luntre din el,+i-i g[si dou[ nuieleS[ durezi v`sle din ele.

Face-oi, puic[, cum m[-nve\i,Face-oi luntre =i lope\iS[ despic Dun[rea-n dou[,C`nd a ie=i lun[ nou[.Iat[ soarele-a apus,Crai nou se ive=te sus.2M`ndrul trage din lopat[,Trece Dun[rea ]ndat[,Iese-n valea ]nflorit[,Vede puica adormit[,S-o de=tepte-i vine mil[,C[-i ginga=[; c[-i copil[.S[ o lase-i vine dor,C-are fa\a de bujor.Scoal[, puic[, s[ m[ vezi,

XIX

Rom`niide pe malurile Dun[rii1

1 Pe malul drept al Dun[rii sunt multe sate locuite de rom`ni pribegi\i dinMoldova =i din Valahia. Asemen ]n Epir, Macedonia, Tesalia, Albania =i Bosniase g[sesc multe politii =i sate ]n care locuiesc rom`ni cunoscu\i sub denumireade cu\o-vlahi. Mul\i din ei sunt negustori, iar cea mai mare parte p[stori.

Vezi ]n Rom`nia literar[ publicat[ ]n Ia=i ]n anul 1855 statistica poporimiirom`ne din Turcia Europei.

2 C`nd iese Crai-nou pe cer, fetele =i fl[c[ii rom`ni ]l salut[ cu strig[ri deveselie =i ]i adreseaz[ rug[min\i, zic`nd: Crai-nou, Crai-nou, s[n[tos m-ai g[sit,s[n[tos s[ m[ la=i; f[r[ b[rbat m-ai g[sit, cu b[rbat s[ m[ la=i... etc.


S[ m[ vezi =i s[ nu crezi.Ai venit, ursitul meu?Noroci-te-ar Dumnezeu!Vin[-n bra\e, vin, b[di\[,

S[-\i dau miere din guri\[,Miere de floare de tei,De-i gusta-o s[ tot cei.


Sub tufe de clocotelZace-un t`n[r voinicel,Cu m`ndru\a l`ng[ el.Scoal[, scoal[, m[i b[rbate,Nu mai tot zace pe spate,C[ mi-am ur`t zileleMut`nd c[p[t`iele,C`nd la cap, c`nd ]n picioare,C`nd la umbr[, c`nd la soare.Oh! drag[ muierea mea!Nu pot, nu pot, chiar d-a= vrea,Boala mea nici c[ s-a duceP`n ce tu nu mi-i aduceMur[-albastr[ =i amar[,

Sloi de ghea\[-n miez de var[.Oh! dr[gu\ b[rbatul meu,Ajuta-\i-ar Dumnezeu!Eu to\i mun\ii am c[lcat,Mur[-albastr[ n-am aflat,Sloi de ghea\[ n-am g[sit,C[ p[m`ntu-i ]nc[lzit.Muieru=c[ din Bra=[u!Mura-albastr[-i ochiul t[uCare m[ ucide r[u.Sloi de ghea\[ netopit[E chiar inima-\i r[cit[+i de mine dezlipit[!

XX

Muieru=c[ din Bra=[u


Pe c`mpul Tinechiei,Pe z[rile c`mpiei,R[s[rit-au florileOdat[ cu zorile?N-au r[s[rit florile,+-a dus Costea oileDe-a a=ezat st`nelePe toate movilele.Azi e luni =i m`ini e mar\i,Pleac[ Costea la Gala\i.

S[ ia sareLa mioare,+i bolovaniLa c`rlani,+i t[r`\e,La oi\e,+i glugi mariLa cei z[rari,+i opinciLa cei voinici.

Iar[ Costea cum mergeaCu Fulga se ]nt`lnea.Fulga cel cu barba neagr[+i cu mintea ne]ntreag[,Nec[jit =i obosit,De trei zile fl[m`nzit:Alei! Fulgo, dragul meu,S[ faci cum \i-oi zice eu:Mergi la st`na mea cu bineS[-\i iei un dar de la mine,1Trei mioare de frigare+-]nc[ una de c[ldareCa s[-\i fie de pr`nzare.Fulga cel cu barba neagr[,Dar cu mintea ne]ntreag[,Sus la st`n[ se ducea+-oile c`t le vedea,C`rduri, c`rduri le rupea,Cu bot`ul le m`na}n codru la Pandina.

XXI

Dolca

1 Generozitatea este una din calit[\ile rom`nului. Inima lui bl`nd[ =i darnic[]l ]ndeamn[ totdeauna a veni ]n ajutor celui nevoia=. Lui ]i place a ]mp[r\i buc[\icalui cu altul: de-acolo s-a n[scut datina ospe\iei.


Iar Costea c`nd se-ntorceaMare pagub[-=i vedeaC[ lui, m[ri, nu-i veneaNici laptele la mulsoare,Nici ca=ul la-ncheg[toare,Nici urda la-nvelitoare!Costea mult nu se-ng[ima,El dul[ii to\i chema,Un ca= dulce dezvelea,Optezeci de felii t[ia,Patruzeci la pui de c`ini,Patruzeci la c`ini b[tr`ni.To\i ]n grab[ le m`ncaDar seama nici c[ =i-o da.C`nd, la urma tuturor,lan c[ venea-nceti=or,Schiop[t`nd, schel[l[ind,Laturile cam \in`nd,Dolca, haita cea b[tr`n[Ce =tia r`ndul la st`n[.Ea venea, nu prea venea,Dolca fa, Costea-i zicea,Unde mi-e averea mea?Dolca-ncet schel[l[ia,La p[m`nt se ]ntindea.Dolca fa, tu e=ti b[tr`n[,Tu =tii r`ndul de la st`n[.Eu pe tine te-am grijit,Tot cu lapte te-am hr[nit.Dolc[ fa, cum de-ai l[sat,

Furii st`na de-au pr[dat?Gemea Dolca, se culca,Laba rupt[-=i ar[ta:Dolca mea, Dolcu\[ fa!Furii laba \i-au r[nitC`nd la d`n=ii ai s[rit?Dac[-mi e=ti tu priceput[+i nu te-ar[\i pref[cut[,}nainte s[ apuci+i la furi drept s[ m[ duciPe urmele oilorPrin paji=tea florilor.Dolca vesel se scula,C`mpul de-a lung apuca,Botul prin iarb[ v`r`nd,Urmele tot mirosind.Urma-i ici, urma-i colea,Dolca nici c-o pr[p[dea.Ziua-ntreag[ ea mergea+i-ndesear[ ajungea}n codru la PandinaCe de foc se lumina.C`nd ]n codru se-ndesea,Bietul Costea ce z[rea?Fulga mas[ c[-=i g[tea,Miei de piele c[-i jupea.Care prin frig[ri frigea,Care prin c[ld[ri fierbea!Mas[ bun[, veselie!Striga Costea cu m`nie.


+i Dolca se repezea.La Fulga mereu b[tea,Iar Fulga cum o z[reaCrunt de spaim[ tres[rea.Alei, Fulgo, barb[ neagr[,Dar cu mintea ne]ntreag[,C`nd la drum te-am ]nt`lnitEu, m[ri, \i-am d[ruitTrei mioare de frigare+-]nc[ una de c[ldareCa s[-\i fie de pr`nzare,+i tu,-n loc de mul\umit[,

Ca o fiar[ fl[m`nzit[,Toat[ st`na mi-ai r[pit+i pe Dolca mi-ai r[nit!Stai, m[i Fulgo, barb[ neagr[,S[ te fac cu mintea-ntreag[.+i cum sta =i-l judeca,Inima i-o despica,+i Dolc[i o arunca,Iar[ Dolca n-o m`nca,Inima de v`nz[tor1E venin otr[vitor!

1 Nerecuno=tin\a este ]n ochii rom`nului una din cele mai ur`te patimiomene=ti.

I-am m`ncat p`inea =i sarea, nu pot s[-i pl[tesc cu r[u, =i nemul\umitorului i se ia darulsunt zic[toare poporale care arat[ c`t de frumoase sim\[minte se afl[ ]n inimapoporului nostru.

Aceast[ balad[ a Dolc[i precum =i acea a Miori\ei le-am cules din gura unuibaci, anume Udrea, de la st`na de pe muntele Ceahl[u. Acel p[stor suna dinbucium cu o putere extraordinar[, ]nc`t mun\ii se r[sunau ]n mare dep[rtare.El c`nta =i din fluier mai multe c`ntece ciob[ne=ti, iar mai cu seam[ Doina cuo expresie de ]nduio=ire ce aducea lacrimi ]n ochii celor care ]l ascultau.

La anul 1842, ]ntr-o frumoas[ sear[ de var[ urc`ndu-m[ la st`na din Ceahl[uunde auzisem r[sun`nd buciumul lui Udrea, am asistat la unul din cele maisublime spectacole ale naturii, luminat de razele asfin\itului soarelui, iar dup[ce noaptea pres[r[ cerul cu stele, m[ a=ezai cu Udrea =i cu al\i p[stori ]mprejurulunui foc =i petrecui p`n[-n zori cu c`ntecele de la munte. Udrea ]mi spuse c[tat[l s[u =tia o mul\ime de balade, ]ntre care a iui Traian =i a lui Aurelian, dar dinnenorocire el le luase cu d`nsul ]n morm`nt.


Sus pe malul Dun[rei,La perdeaua cu c`ini r[i,A +alg[i a v[danei,Este-o turm[ de c`rlaniP[scut[ de opt ciobani,Turma +alg[i cea frumoas[

Ca =oimul de inimoas[.1La perdea-n miezul nop\iiNimerit-au haiducii,Nimerit-au, n[v[lit-au,Palo=ele z`ngnit-au,Pe ciobani legatu-mi-au,

XXII

+alga

1 +oimul e pas[re r[pitoare, mai mare dec`t uliul =i mai mic dec`t vulturul,]ns[ foarte ]ndr[zne\ =i rapid ]n zborul s[u. El tr[ie=te ]n mun\ii Carpa\i =i-=iface cuibul pe st`nci ]nalte.

+oimul v`neaz[ p[s[ri mari precum g`=te s[lbatice, cocoare, dropii etc.,care trec ]n c`rduri prin Moldova =i pribegesc din \ar[ la apropierea timpului deiarn[. C`nd el z[re=te un c`rd de acele p[s[ri c[l[toare, ]=i ia zborul de se ]nal\[mult deasupra lor, apoi se repede din senin ca o s[geat[ =i love=te p[s[rile cuosul pieptului, ]nc`t acestea cad ame\ite =i se ucid zdrobindu-se de st`nci.

}n timpurile de demult, str[mo=ii no=tri aveau obicei de a ]mbl`nzi =oimii =ia-i deprinde la v`nat precum se face =i ast[zi cu coroii, =i se vede c[ me=te=ugullor era foarte vestit, de vreme ce =oimii f[ceau parte din tributul ce se pl[teasultanilor dup[ ]nchinarea Moldovei. Acest tribut ce purta numele de dar spresemn de ]nchinare se compunea din 4000 galbeni, 40 iepe =i 24 =oimi.

+oimul se vede ades figur`nd ]n balade ca imagine de vitejie =i de repezime.Un voinic e C[pitan +oiman =i are ochi =oimule\i. Un cal sprinten zboar[ ca =oimul.}n balada lui Serb-S[rac descrierea alerg[rii cailor pe c`mpul de la Haidar-Pa=ae f[cut[ ]n chipul cel mai poetic:

Alalah! cai ar[pe=ti,Alalah! cai t[t[re=ti,

Cum mi=cau copiteleCa =oimii aripele.


Dul[ii-mpu=catu-i-au.Iar pe baciul cel mai mare}l fereca =i mai tareCu coatele la spinare,De striga c[ r[u ]l doare:C[pitan Caracatuci,V[t[jel peste haiduci!Peste cinci sute =i cinciTot haiduci de cei voinici.De-ai f[cut vrodat[ bine,F[-\i o mil[ =i cu mine+i-mi dezleag[ bra\ele,R[u m[ dor s[rmanele!C[pitanul se-mbl`nzea,Bra\ele-i le slobozea.Iar[ baciul cum sc[pa,M`na-n s`nu-=i o b[ga,Bucium de aur c[ta1+i de trei ori buciuma,V[ile se r[suna,Frunzele se cl[tina,+alga-n somnu-i l-auzea,Din somn +alga se trezea,La soacr[-sa se ducea+i din gur[ a=a-i zicea:

Maic[, m[iculi\a mea!N-auzi=i tu bucium`nd+i v[ile r[sun`nd?Nu =tiu, maic[, ciobaniiR[t[cit-au c`rlanii,Ori drumul au r[t[cit,Ori haiduci i-au n[v[lit?Baba soacra r[spundea:Mergi, te culc[, fata mea,De ciobani nu te-ngrija,C-a=a bucium ei cu dorC`nd le-i dor de casa lor.Soacra bine nu sf`r=ea,+alga iar c[ auzeaGlas de bucium r[sun`nd,P`n-]n suflet r[zb[t`nd.,,Hei! copii, copii arga\i!Somnul dulce voi l[sa\i,+-un cal iute-mi ]n=[ua\i,Pune\i =aua b[rb[te=te,S[ ]ncalec voinice=te.Ea pe cal se arunca+i spre Dun[re-alergaH[ulind =i chiuind,Buzduganul ]nv`rtind.

1 }n letopise\ele noastre se zice c[ semnalul de r[zboi se da prin buciume.Domnii porunceau a buciuma c`nd oastea rom`n[ era gata a se ]ncle=ta lalupt[ cu du=manul. Este dar de presupus c[ ]n secolele de ]nainte buciumul nuera numai o \evie de cire=, ca acela al ciobanilor de la munte, ci un instrumentde metal, un soi de tr`mbi\[ militar[.


C`t haiducii o z[reau,Loc de fug[ nu g[seau,Iar[ +alga-i urm[rea+i din gur[-a=a r[cnea:Ian a=teapt a=teapt asteapt[S[ lupt[m la lupt[ dreapt[,C[pitan Caracatuci,V[t[jel peste haiduci,Peste cinci sute =i cinciTot haiduci de cei voinici!Stai pe loc s[ ne-nt`lnim,Dou[ vorbe s[ gr[im+i-n arme s[ ne lovim,C[ m[ jur pe Dumnezeu!S[ te-nv[\ eu, f[tul meu,Cum se leag[ ciobanii,Cum se prad[ c`rlanii.C[pitan Caracatuci,

Ceta= mare de haiduci,1Se ducea, ducea, ducea,Nici capul nu-=i ]ntorcea.+alga-i ici, +alga-i colea,Capul din fug[-i t[ia!Capu-n urm[ r[m`nea,Trupu-nainte fugea,S`ngele p`r`u curgea,Drumul ro= c[ se f[cea!. . . . . . . . . . . . . . . . .Cic[, m[ri, de pe-atunci,C`nd vin cete de haiduci,Drumul lor nici c[ gre=esc,Nici c[, z[u, mai nimerescLa perdeaua cu c`ini r[iA +alg[i, a v[daneiA +alg[i, a v[daneiDe pe malul Dun[rei!

1 Adic[: c[pitan de ceat[.


I

La dealul B[rbat,Pe drumul s[pat,Merge h[ulind,Merge chiuindMihu copila=,M`ndru P[una=,P[una= de frunte,Copila= de munte.1Merge el c`nt`nd,Din cobuz sun`nd,2Codrii dezmierd`ndDin cobuz de osCe sun[ frumos.Merge cel voinic

Pe-un murgu=or micPrin mezul nop\ii,Prin codrul Her\ii.3Mult e frunza deas[,Noaptea-ntunecoas[,+i calea pietroas[!Dar c`nd se urca+i murgul c[lcaPiatra sc[p[ra,Noaptea lumina,Noaptea ca ziua.Merge, m[ri, merge,+-urma li se =tergePrintre frunzi c[zutePe c[r[ri pierdute.Merge tot mereu

XXIII

Mihu copilul

1 }n locul acestor dou[ versuri o variant[ zice:P[una= de codru,V[t[jel de lotru.

}n\elesul cuv`ntului lotru nu e bine cunoscut. Unii pretind c[ ]nsemneaz[band[ de ho\i.

2 Cobuzul e un instrument oriental.3 Acest codru se g[se=te ]n \ara de sus a Moldovei. El a fost mult timp

l[ca=ul ho\ilor celor mai vesti\i. Asemenea a fost =i Strunga, =i Teiu=ul ]n districtulRomanului, =i Bordea l`ng[ Ia=i, =i Lunca-Mare etc.


Voinicelul meu,Din frunze pocnind,Codrii vechi trezind+i mereu gr[ind:Hai, murgule, hai,Pe coast[ de plai,Ce la=i tu drumul+-apuci colnicul?Ori zaua te-apas[,1Ori =aua te-ndeas[,Ori fr`ul cu fluturi,Ori scumpele rafturi,Ori armele meleCe lucesc ca stele,De duci a=a greuTrupu=orul meu?Zaua nu m[-ndeas[,+aua nu m-apas[,Fr`ul nu m[ str`nge,Chinga nu m[ fr`nge,Dar ce m[ apas[

+i-n drum nu m[ las[,C[ s-a\in pe-aiciPatruzeci =i cinci,Cincizeci f[r[ cinciDe haiduci levin\i2Du=i de la p[rin\iDe c`nd erau miciLa codru-n potici.+-acum se g[sescDe benchetuiescLa valea ad`nc[,La muchie de st`nc[,La des p[ltini=,M[runt aluni=;La mas[ de piatr[,}n patru cr[pat[,Cu s`rm[ legat[,Cu slove s[pat[,Cu slove de carteCu aur suflate.Iar la mas[, =ade3

1 }n secolul de mijloc oamenii r[zboinici precum =i caii lor erau coperi\i cuc[m[=i de fier, numite zale; prin urmare, balada lui Mihu se poate presupune c[ar exista de pe epoca Cruciadelor. }nsu=i caracterul cavaleresc al eroului baladeine ]nt[re=te ]n aceast[ idee.

2 Levent ]nseamn[ viteaz de soi. Un voinic poate s[ fie de neam prost, iar unlevent trebuie s[ fie de neam bun.

3 +ade ]n loc de =ede, precum =apte ]n loc de =epte, provincialism din Moldova.Asemenea se zice ai ]n loc de ani, cei ]n loc de ceri etc. }n unele p[r\i ale Rom`nieipronun\area cuvintelor, de=i mai pu\in corect[, e mai dulce =i chiar maiarmonioas[.


Gata s[ te pradeIanu= Ungurean,Vechiul ho\oman,Cu barba zburlit[,De rele-nvechit[,P`n[-n br`u lungit[,Cu br`u-nvelit[.El are, m[i frate,S[bii lungi =i late,Durd[ ghintuit[,1Inim[-o\elit[.+i mai are ]nc[Pe-mprejur de st`nc[Voinicei levin\iCu armele-n din\i.Feciori buni de m`n[,C[li\i, tari de v`n[.Fl[c[i gro=i ]n ceaf[,Voinici f[r de leaf[!Cu chivere nalte,Cu cozile lateL[sate pe spate.Ei te-or auzi+i s-or repezi,

+i amar de tine+i amar de mine!Hai, murgule, haiPe coast[ de plai,Las[ colnicul+-apuc[ drumulC[ e=ti cu Mihul!Las[-n urm[-\i team[,C[ te iau pe seamaIstor bra\e groase,Groase =i v`noase,Istuia piept lat,Lat =-]nf[=urat,Istui p[lo=elCu buza de-otel.Unguru-i f[los,2Nu-i primejdios,Gura lui e mare,Dar nu mu=c[ tare.C`\i sunt ei? cincizeci?+asezeci, optzeci,O sut[ =-o mie?Ias[-n cale-mi, vieDac[ vor s[ =tie

1 Pu=ca are deosebite numiri. }n mun\ii dinspre Ardeal e numit[ flint[ =i-nalte localit[\i durd[.

2 Rom`nul e ]nzestrat de natur[ cu un spirit de observare ce l-a f[cut acaracteriza ]n pu\ine cuvinte neamurile str[ine cu care s-au g[sit ]n rela\ii. Trebuies[ ad[ug[m ]ns[ c[ spiritul s[u este totodat[ ]narmat de un ghimp satiric ce ]=iarat[ v`rful ]n multe din zicerile sale.


Cine e Mihul,Mihu Copilul!Murgul ca g`ndulLas[ colniculS-apuc[ drumul.Hai, murgule, hai,Pe coast[ de plaiLa poiana gras[,Dumbrava frumoas[Cu iarb[-nverzit[,Cu flori ]nflorit[!

II

Iat[-n codru, iat[,C[ Ianu= deodat[,Cum benchetuie=te+i se vesele=te,St[, ]ncremene=te,Pe g`nduri porne=teC[ din c`nd ]n c`ndAude sun`nd,Codrii r[zb[t`ndUn m`ndru c`ntic,C`ntec de voinic+-un glas de cobuzDulce la auz,De cobuz de osCe sun[ duios.

+i iat[, =i iat[C[ Ianu= deodat[Tresare =i sare+i zice-n glas mare:Voi, vitejilor,Haraminilor!1Ian sta\i =-asculta\i+-armele-apuca\i,C[ eu cam auzUn glas de cobuzPrintre frunzi sun`nd,Codrii dezmierd`nd.Deci voi v[ gr[bi\i,Cur`nd v[ porni\iS[-i ie=i\i ]n calePe deal =i pe vale,La pod, la h`rtop,La lunca de plop,La potica str`mt[,La c[rarea fr`nt[,La f`nt`na lin[Cu ap[ pu\in[.De-a fi vrun viteazCu flori pe obraz,S[ nu mi-l strica\i,Ci s[ mi-l lega\i.Iar vreun fermecat,De muieri stricat,

1}n\elesul cuv`ntului haramin este necunoscut.


O palm[ s[-i da\iDrumul s[-i l[sa\i!Ungurii pornesc+i calea-i opresc.Iar c`t ]i z[re=teMihu le gr[ie=te:Voi, voinicilor,Haraminilor,Cine v-a m`natCapul v-a m`ncat!+i nici c[ sf`r=e=te,La har\[ porne=te1+i se ]nv`rte=te,To\i ]i risipe=te.Apoi iar purcedePrin cel codru verde.Murgul se urca,+i c`nd el c[lca,

Piatra sc[p[ra,Noaptea lumina,Noaptea ca ziua.Ianu= cum ]l vede,Din loc se repede:Voi, vitejilor,Haraminilor!Da\i cu l[ncile,Da\i cu flintele.L[sa\i flintele,L[sa\i l[ncile,Voi, voinicilor,Haraminilor!C[ eu Mihu s`nt,+i vreau s[ v[ c`ntUn m`ndru c`ntc,C`ntec de voinicCum n-a\i auzitC`t veac a\i tr[it.

1 Dup[ letopise\ele vechi, har\a era ]n timpul r[zboaielor ]nceputul luptei,ceea ce numesc francezii escarmouches davant garde. O=tile aveau h[r[\i sau h[r\a=icare f[ceau atacul dint`i pentru ca s[-l sileasc[ pe du=man a-=i dezveli puterile.Oamenii ]ns[rcina\i cu har\a erau ale=i printre cei mai ]ndr[zne\i =i mai iubitoride lupt[, de-acolo vine cuv`ntul h[r\[gos pentru ca s[ exprime un om gata deceart[.

}n balada lui Mihnea-vod[ =i Radul Calomfirescu se vede c[ har\a era =i unjoc voinicesc ]n soiul acelor cunoscute sub numele francez de tournoi. Fra\iiBuze=ti =i C[ple=ti zic lui Radu Calomfirescu:

Noi ]n cale \i-am ie=itC-avem dor de har[\it.Hai la har\[ voiniceasc[

+i la joac[ r[zboiasc[.Etc., etc., etc.


III

Iat[, m[ri, iat[C[ Mihu deodat[}ncepe pe locA zice cu foc,}ncepe u=orA zice cu dorUn c`ntec duiosAt`t de frumos,Mun\ii c[ r[sun,1+oimii se adun,Codrii se trezesc,Frunzele =optesc,Stelele clipesc+i-n cale s-opresc!Iar ungurii multCu drag ]l ascult,+i Ianu= ]ndat[,Ca nealt[dat[,

Glasu-=i ]mbl`nze=teMihului gr[ie=te,La mas[-l pofte=te.Vin tu, Mihule,Vin, voinicule,S[ benchetuim+i s[ veselim,S-apoi am`ndoiNe-om lupta noi doi.Ei cu to\i s-adun,La mas[ se pun+i benchetuiesc+i se veselesc,Plo=tile ciocnesc,Vesel chiuiesc.2Dar c`nd au sf`r=itDe benchetuit,Mas[ de-osp[tat,Vinul de gustat,Ianu= ungurean,

1 Tablou sublim de adev[rat[ poezie. Una din cele mai ]nc`nt[toare crea\ii a]nchipuirii. Ar crede cineva c[ poetul ce a improvizat balada lui Mihu esteacela=i care a dat via\[ nemuritoare Miori\ei, acela=i care a pref[cut Universul]ntr-un templu pentru nunta p[storului moldovean cu moartea, zic`nd:Soarele =i lunaMi-au \inut cununa,Brazi =i p[ltina=iI-am avut nunta=i;

Preo\i, mun\ii mari,P[s[ri, l[utari,P[s[rele mii,+i stele, faclii!

2 Chiotul face parte din toate serb[rile =i veseliile rom`nului. Ia nun\i, lahore, la mese mari este obicei a chiui ]ntr-un ton puternic =i prelungit.


Mihul moldoveanDeoparte se ducLa lupt[ s-apuc!Crunt[-i lupta lor,C[ e pe omor.Cine c-a picaNu s-a mai scula!Iar ungurii to\i,Lui Ianu= nepo\i,Stau de mi-i privescCum mi se-nv`rtesc,Cum mi se smucesc,Cum mi se tr`ntescCa doi zmei, ca lei,Ca lei paralei1.Iat[, m[ri, iat[C[ Mihu deodat[}n loc se opre=te,Pe Ianu= suce=te,Sus ]l opinte=te,Jos ]nc[-l izbe=te+i-n genunchi ]l pune

+i capu-i r[pune.Iar ungurii to\i,Lui Ianu= nepo\i,Stau ]ncremeni\iDe moarte-ngrozi\i.Mihu mi-i treze=te+-astfel le gr[ie=te:Voi, copiilor,Haraminilor!Care s-a aflaDe va ridicaBuzduganul meuC`t este de greu,Durduli\a meaC`t este de grea+i zalele meleC`t ]mi sunt de grele,Acela s[ vieCu mine-n fr[\ieCa s[ vitejeasc[,Numele s[-i creasc[! 2Ungurii se-ntrec

1Fiin\e fantastice care figureaz[ ades ]n pove=tile poporale. }n locul acestordou[ versuri unii c`nt[re\i zic:

Ca doi voiniceiPui=ori de zmei.

Al\ii schimb[ compararea =i spun:Ca doi negri tauri+i ca doi balauri.

2 C`nt[re\ul care la ]nceputul baladei numea pe Mihu v[t[jel de lotru, c`nta ]nlocul versurilor de mai sus pe aceste urm[toare:


La p[m`nt se plec+i-n zadar se-ncerc!Nici unul nu poateS[ ridice-n spateArmele culcateCu-aur ]mbr[cate,Cu fier ferecate.Voi, mi=eilor,Haraminilor!Codrul mi-l l[sa\i,Jugul apuca\iC[ nu sunte\i voi,Nu sunte\i ca noiOameni de m`ndrie,Buni de vitejie,Ci oameni de gloat[,

Buni de sapa lat[.+i cum zice-ndat[Mihul cel voinicCu degetul micArmele-=i ridic[,Pleac[ pe potic[Cu murgul voiosPrin codrul frunzos.+i-n urm[-i vuie=te,Codrul clocote=teDe un m`ndru c`ntic,C`ntec de voinic,De-un glas de cobuzDulce la auz,De cobuz de osCe sun[ frumos!

Ca s[ vitejeasc[+i-n frunzi s[ ho\easc[!

Tot acela zice mai departe:C[ nu sunte\i voi,Nu sunte\i ca noiBuni de haiducie,Dup[ ideea mea, balada lui Mihu este de preferat a=a cum este aici prescris[

=i cum mi-a c`ntat-o un v`n[tor de la Bicaz, pe malul Bistri\ei, anume +tefanNour. Eroul baladei e despoiat de nuan\ele ho\iei, =i r[m`ne cu nobila figur[ aunui cavaler din secolele de mijloc.

Vrednici de ho\ie,Ci de sapa lat[+i de cea lopat[.


Departe, frate, departe,Departe =i nici prea foarte,Sus, pe =esul Nistrului,1Pe p[m`ntul turcului,Colo-n zarea celor culmi,La groapa cu cinci ulmiCe r[sar dintr-o tulpin[Ca cinci fra\i de la o mum[,+edea Toma Alimos,Boier din |ara-de-Jos;+edea Toma cel vestitL`ng[ murgu-i priponit,Cu \[ru=ul de argintB[tut ]n negru p[m`nt.2+i pe iarb[ cum =edea,

M`ndr[ mas[-=i ]ntindea+i tot bea =i veselea+i din gur[-a=a zicea:}nchinare-a= =i n-am cui!3}nchinare-a= murgului,Dar mi-e murgul cam nebun+i de fug[ numai bun,}nchinare-a= armelor,Armelor surorilor,Dar =i ele-s lemne seci,Lemne seci, o\ele reci!}nchina-voi ulmilor,Uria=ii culmilor,C[ sunt gata s[-mi r[spunz[Cu fream[t voios de frunz[,

XXIV

Toma Alimo=

1 }n partea Basarabiei de jos, ce purta numele de Bugeac.2 P[m`ntul din \[rile locuite de rom`ni e vestit pentru calitatea sa m[noas[.

E un soi de p[m`nt vegetal, negru =i gras, care d[ roade ]mbel=ugate. Deaceea rom`nii l-au sanctificat ]n g`ndul lor =i ]i zic sf`ntul p[m`nt! el te hr[ne=te,el te ad[poste=te, el te ]nvele=te! Vechii romani d[deau p[m`ntului numele demam[.

3 Una din mul\umirile rom`nului e de a ]nchina p`n-a nu bea. Cuvinteleobi=nuite la asemenea ]nchin[ri sunt Noroc s[ deie Dumnezeu! =i la anul cu bine!,voie bun[ cu bel=ug =i cu opt boi la plug etc.


+i-n v[zduh s-or cl[tina+i mie s-or ]nchina!Iat[, m[ri, cum gr[iaC[-n departe auzeaUn nechez ce nechezea+i se tot apropia.Toma-ncet mi se scula,Peste c`mpuri se uita+i z[rea un ho\omanPe-un cal negru dobrogean,1Un cal sprinten voinicesc...Pl[tea c`t un cal domnesc.Ho\omanul nalt, pletos2Cum e un stejar frunzos,Era Mane cel sp[tosCu cojoc mare, mi\o=,Cu cojoc ]ntors pe dos,3+i cu ghioaga nestrujit[,Numai din topor cioplit[.El la Toma-ncet venea

+i din gur[-a=a-i gr[ia:Alei! Toma Alimo=,Boier din |ara-de-Jos,Ce ne calci mo=iile+i ne strici f`ne\ele?Boier Toma Alimo=}i da plosca cu vin ro=:S[ tr[ie=ti, Mane f`rtate!4D[-\i m[nia dup[ spateCa s[ bem ]n jum[tate.5Mane cu st`nga lua,Cu dreapta se ]narma,Palo=ul din s`n scotea+-a=a bine-l ]nv`rtea,+-a=a bine mi-l chiteaC[ pe Toma mi-l t[iaPe la furca pieptuluiLa ]ncinsul br`uluiDeasupra buriculuiUnde-i greu voinicului.6

1 Caii din Dobrogea erau cunoscu\i pentru calitatea lor ca =i acei din Bugeac.Erau un soi de cai s[lbatici, crescu\i ]n c`mpiile pustii din Dobrogea, =i de soit[t[resc.

2 Pletele sunt un semn de b[rb[\ie ]n ochii rom`nilor. Ei le poart[ lungi =i sem`ndresc cu d`nsele. Una din cele mai ad[nci m`hniri ale fl[c[ilor ce sunt lua\i laoaste, este c[ disciplina militar[ ]i sile=te a se desp[r\i de podoaba fireasc[ a capului.

3 Se zice de un om aprins de m`nie c[ =i-a ]ntors cojocul pe dos.4 Cuv`ntul f[rtat e compus din cuvintele f[r[ =i tat[ =i ]nsemneaz[ bastard.5 Adic[ s[ de=arte plosca fiecare pe jum[tate. }nc[ o dovad[ de pl[cerea ce

are rom`nul a ]mp[r\i cu altul bunurile de care el se bucur[.6 Adic[, unde at`rn[ greutatea armelor purtate la piept, ]ncing[toare.


Toma crunt se o\erea...Manea-n sc[ri se-n\epenea,Dos la fug[ =i punea.Alelei! fecior de lele!C[ci r[pi=i zilele mele!De te-a= prinde-n m`na mea,Zile tu n-ai mai avea!+i cum sta de cuv`nta,Ma\ele =i le-aduna,}n co=uri =i le b[ga,Pe deasupra se-ncingea+i la murgu-i se ducea+i cu murgu-a=a gr[ia:Alelei! murgule\ mic!Alei! dragul meu voinic!De-ai putea la b[tr`ne\eCum puteai la tinere\e!Murgul ochii-=i aprindea,Nechezea =i r[spundea:Iat[ coama, sai pe mine,+i de-acum te \ine bine.S[-\i ar[t la b[tr`ne\eCe-am pl[tit la tinere\e!Toma iute-nc[leca,Dupe Mane se lua+i mereu, mereu striga:

Alelei! murgule\ mic,Alei! murgul meu voinic,A=terne-te drumuluiCa =i iarba c`mpuluiLa suflarea v`ntului!1Murgul mic se a=ternea,Mane-n l[turi se z[rea,Toma turba =i r[cnea:|[iatu-m-ai t`lh[re=te,Fugitu-mi-ai mi=ele=te.De te-a= prinde-n m`na mea,Zile tu n-ai mai avea.Stai pe loc s[ ne-nt`lnim,Dou[ vorbe s[ gr[im,Dou[ vorbe o\eliteCu palo=ele gr[ite!Mane-n l[turi tot fugea,Iar[ Toma-l ajungea+-a=a bine mi-l chiteaC[ din fug[ mi-i t[iaJum[tate-a trupuluiCu trei coaste-a negrului!Mane-n dou[ jos c[dea,Toma murgului zicea:Alelei! murgule\ mic.Alei! dragul meu voinic!

1 Icoan[ vie =i admirabil[ de fuga calului. }n toate baladele unde se pomene=tede alerg[ri de cai, poe\ii poporului se ]ntrec ]n imagini de o sublim[ frumuse\e.

2 }n pove=ti, caii fe\ilor-frumo=i ]i ]ntreab[ totdeauna cum s[-i duc[: ca v`ntulori ca g`ndul?


Ochii-mi se p[injenesc,Norii sus se ]nv`rtesc.Te gr[be=te-alearg[, fugi+i ca g`ndul s[ m[ duci2Colo-n zarea celor culmi,La gropana cu cinci ulmi,C[ eu, murgule,-oi muriPe tine n-oi mai s[ri!Iar c`nd sufletul mi-oi da,

C`nd nu te-oi mai dezmierda,Din copit[ s[-\i faci sap[,L`ng[ ulmi s[-mi faci o

groap[+i cu din\ii s[ m-apuci,}n taini\[ s[ m-arunci.Ulmii c[ s-or cl[tina.Frunza c[ s-a scutura,Trupul c[ mi-a astupa!1

1 Unii din c`nt[re\i numesc pe Toma Alimo=, Toma a lui Mo= =i adaug[urm[toarele versuri la finitul baladei:

+i s[ ca\i, murgule,-n zoriS[-mi g[se=ti vro dou[ flori+i la cap =i la picioareS[-mi s[de=ti c`te o floare:Una, floare de bujorCe pare c[ arde-n dor,+i alta de busuiocCe opre=te m`ndra-n loc.Apoi, drag[, s[-mi nechezi,Apoi s[ te dep[rtezi+i s[ mergi la c`mp, la noi,Unde-am n[scut am`ndoi.

Nime fr`ul s[ nu-\i puie,Nici pe tine s[ se suie,Iar de-i vedea tu pe josUn voinic t`n[r, frumos,Cu p[r lung =i g[lbior,S[ =tii c[ mi-e fr[\ior.Tu s[-l la=i ca s[ te suie,M`na-n coam[ s[ \i-o puie,+i s[-l por\i, murgule, bineCum m-ai purtat =i pe mine+i s[-l primbli aici pe culmiTot la umbra istor ulmi!


I

Sus, pe c`mpul Nistrului,Sub poalele cerului,La coada Ialp[ului1Unde fat zmeoaicele2+i s-adun z[rnoaicele,+i s-adap leoaicele,Multe-s, frate, =i mai multeCorturi mari, corturi m[runte!Iar ]n chiar mijlocul lorNal\[-se-un cort de covor,Un cort mare =i rotat,

Poleit =i nar[mzat,Cu \[ru=i de-argint legat,Parc[-i cort de ]mp[rat!3Dar ]nuntru cine =ede?Dar ]n el cine se vede?Ghirai hanul cel b[tr`n4Cu hamger bogat la s`n.Mul\i t[tari stau ]mprejurCu ochi mici, ca ochi de ciur,+i stau to\i ]ngenunche\iPe covor cu perii cre\i.Iar la u=a cortuluiSub stejarul mortului,5

XXV

Rom`n Grue Grozovanul

1 Ialp[u, rù din Basarabia, ce se vars[ ]n lacul numit Ialpug.2 Fiin\e fantastice care joac[ un mare rol ]n basmele poporului.3 }n bro=ura ]ntì a baladelor tip[rite la la=i ]n anul 1852, se zice:

Un cort mare =i rotatMult e m`ndru naramzat,De \[ru=i de-argint legat4 Hanul de t[tari purta denumirea de Ghirai, ca un titlu de suveranitate,

dup[ numele celui dintì =ef al t[tarilor care a luat Cr`mul.5 Tradi\ia poporal[ spune de un copac locuit de sufletul unui om ce fusese

sp`nzurat de crengile lui. Oricine adormea la umbra acelui arbore, f[cea visuri

Cu sferi albe de m[tas[...Parc[-i cort de-mp[r[teas[.


Este-un biet rom`n legat,Legat str`ns =i ferecatCa un mare vinovat.Rom`n Grue Grozovanul,Rom`n Grue moldovanulCare-a s[r[cit pe hanul.Doi t[tari \eapa-i g[tesc,Doi amar mi-l chinuiesc,Dar el c`nt[-n nep[sareParc[-ar fi la mas[ mare,+i d[ semn de veselieParc[-ar fi la cununie!..Iat[ m`rz[ci\ele1+i cu t[t[ri\eleC[ la hanul n[v[lesc+i cu toate a=a-i gr[iesc:Alei! Doamne han b[tr`nCu hamger bogat la s`n!F[ cu Grue ce vei faceSufletul s[ ni se-mpace,C[ de c`nd s-a ridicat+i-n Bugeac Grue-a intrat,Mul\i t[tari el \i-a stricat+i t[tarce-a v[duvit,

Fete mari a b[tr`nit,Bugeacul l-a pustiit,Bugeacul pe jum[tate+i Cr`mul a treia parte!Ghirai hanul cel b[tr`nTrage pala pe la s`n+i cu glas crunt de p[g`n2Zice lui Grue rom`n:Alei! Grue viteaz mare!De la mine n-ai iertare.Spune-ncalte-adev[ratMul\i t[tari tu mi-ai stricat?Alei! Doamne han b[tr`n,Las[ cel hamger la s`n,C[ eu sunt pui de rom`n+i nu-mi pas[ de-un p[g`n!De-i iertare sau de nu-i,Tot cu dreptul vreau s[-\i spuiC[ de c`nd m-am ridicat+i-n Bugeac eu am intratMul\i t[tari, z[u, \i-am stricat+i t[tarce-am v[duvit,Fete mari am b[tr`nit+i Bugeac am pustiit,

de moarte care se ]mplineau p`n[ ]n trei zile. Poate c[ stejarul mortului dinbalad[ s[ fie chiar acel din tradi\ie.

1 Adic[ nevestele m`rzacilor =i t[tarilor de gloat[. M`rzacii erau de s`ngeh[nesc =i formau o cast[ puternic[ ]ntre t[tari. Numele lor era Myrza.

2 Rom`nii dau numele de p[g`n la toate neamurile ce nu erau de religia lui =icu care se g[seau ]n lupte.


De bahme\i l-am s[r[cit,1Bugeacul pe jum[tate+i Cr`mul a treia parte.Iar Nistrul c`nd l-am trecut,Pod pe d`nsul am f[cutCa s[ duc, s[ car la noiAverile de la voi;S[ duc care moc[ne=tiCu copile m`rz[ce=ti+i cu roabe t[t[re=ti.Alei! Doamne han b[tr`n,Las[ cel hamger la s`n+i-mi d[ moarte de rom`n,

Nu-mi da moarte de p[g`n,Las s[ m[ m[rturisesc2+i de suflet s[-mi grijescLa un pop[ cre=tinescCare zice din psaltire}n cea sf`nt[ m[n[stire,C[ mult sunt eu vinovat,De p[cate ]nc[rcat;C-am curvit cu sora ta+-am r[pit pe fiica ta,+-am ucis pe frate-t[u,3Viteaz mare c`t un leu,Care-a fost du=manul meu!

1 Bahmet sau bahamet, cuv`nt de origine t[tar[, ce denume=te caii din Bugeac.O mare parte din Basarabia poart[ numele de Bugeac, de pe timpul n[v[lirii

t[tarilor ]n s`nul ei, ]n urma mor\ii lui +tefan-vod[. C`mpiile Bugeacului hr[neau]nainte un soi de cai s[lbatici ce

Alecsandri Vasile Poezii Populare Ale Romanilor

Documents

Transcript of Alecsandri Vasile Poezii Populare Ale Romanilor