Cele l0 secrete

ale celor mai bogatioameni din lume

, t'

'Alex BECKER

Traducere:

Eliza-Maria Bi!5

Gabriel-Tudor Sevan

NCUTES CU

:'{,Jlq;;

CUPRINS

lntroducere. Si clarificdm ceva. :". . . "-. . . . . . . . . ., . ., ... . . ., .9'

PRTMUL SECRET AL BOGATIEl

Cum si renunli la ideea de a teimbogili incet..........31

AL DOTLEA SECRET AL BOGATIEI

AL TREILEA SECRET AL BOGATIEI

Accepti ci trebuie si fii mai bun decit oricine

altcineva.....: ....68

AL PATRULEA SECRET AL BOGATIEI

Dacigtiitoatedetaliilgnuedecdtvinata ........88

AL CINCILEA SECRET AL BOGAIEI

Cum si adopli o mentalilatea abundenlei . .... 101

AL $ASELEA SECRET AL BOGATIEI

Uiti de,,si zicem ci" gi concentreaz5-te pe,,de fapt". . . . 117

AL $APTELEA SECRET AL BOGATIEI

Planificarea acliunilor pentru indeplinirea scopurilor. . . 139

AL OPTULEA SECRET AL BOGAT]EI

Concentrarea doar pe ceea ce ili aduce bani. . . . 154

AL NOUALEA SECRET AL BOGATIEI

Lumea di banicelor care angajeazi. ..... 168

AL ZECELEA SECRET AL BOGATEI

Cum sd gdsegti prieteni competitivi gi mentoripotrivili ... 184

SECRETUL ASCUNS

ladeciziisdteimbogele$ticuoricepre!.. ......201

BONUS

lncepe propria afacere cu,,metoda corecti" ....211

I NTRODUCERE

sA CLARIFICAM CEVA

Pornografia.

Nu gtiu ce e. Poate majoritatea celor cu care vorbesc au vizutprea multe fiIme de la Hollywood. Poate scrie pe fruntea mea

ci sunt dubios. Poate lumea iqi inchipuie pur gi simplu ci se fac

o grimadl de bani din nuditatea online. Orice-ar fi, de cite orispun cuiva c[ am o afacere online, presuPune aProaPe imediat

urmitoarea chestie: ,,Sigur e unul dintre gmecherii iia de moguli

ai pornografiei de pe internet".

Apoi, dupi ce confirm ci nu, nu vind online poze qi filme

cu oameni dezbrlca{i, presupune in sinea lui o listi intreagi de

alte chestii ca, de exemplu:

. escrocherii cu cirli de credit...

. minuni cu acliuni...

. hacker...

. un extraordinar geniu programator de-ai lui Mark Zucker-

berg.... vinz[tor de pastile pentru creqterea poten{ei...

... qi o listi mult mai mare de ,,treburi" scandaloase care

ori apar intr-un film hollywoodian, ori nu se fac decAt prin-

tr-un noroc chior. Desigur, nu mi ajuti cu nimic c[ unul dintre

sA cLARIFICAM CEVA

prietenii mei apropia{i este reprezentantul uneia dintre cele

mai mari agentii de publicitate pornografici online, dar astfel

de presupuneri mi calci pe nervi la maximum, fiindcl sunt

cauzate de faptul ci oamenii nu infeleg absolut deloc qi in nicioprivinfi ce inseamni averea (qi internetul). De-asta am fost

nevoit si scriu aceastl carte: cas[ stabilesc nigte lucruri legate

de afacerile online gi de cum se face avere in general.

Vedeli, exact conversafia asta reprezintd.motivul numlrul Ipentru care ati{ia oameni nu vor avea niciodati independenfifinanciari. $i pentru care mai pu{in de 17o dintre ei devin weo-dati miliardari. Ea reprezinti principalul motiv pentru care

lumea alege s[ hcreze de la 8 la 17, in posturi care le omoarisufletele.

Daci ignori toatl neghiobia din prima pagini a cirlii, po{isi elimini o concepfie foarte urit6, otrivitoare, pe care majori-tatea dintre noi am rumegat-o. O concepfie atit de nocivi incitte face practic incapabil s[ te imbogi{egti qi si ai succes weo-dati. De fapt, se spune ci primul pas spre a deveniweodati unom de succes este si recunoqti ci ai aceasti concepfie qi faci totposibilul si scapi de ea.

,,Bine, Alex. Taci odati. Despre ce conceplie vorbeqti?" Este

vorba despre ideea ci, pentru a te imbogi[i, trebuie sI !i se

intimple ceva extraordinar, rar sau si dea norocul peste tine.Trebuie si furi sistemul, si picd,leqti lumea si-!i dea bani, si fiiun super geniu cu o chichili, s[ ai ,,noroc"' sau si fii cea mai

mare jigodie de om ca si ai succes. Sau micar si devii mogul al

pornografiei!Aceasti idee falsi mai spune qi c[ trebuie si ai ceva deose-

bit sau sd fii o persoani deosebiti gi ci nu line de tine s[ ai

avere. Pur gi simplu nu existi o metodl obiEnuiti, directi, ca unom obignuit, muncitor, sd devini miliardar. Pare aEa de simplu

ro cELE 10 SECRETE ALE CELOR MAt BOGATT OAMENI sA CLARIFICAM CEVA 11

Pcntru alfi oameni de succes pe care-i admiri, dar ar fi mult

l',rea greu sau riscant pentru tine s[ fii ca ei. N-ai decdt si stai

irr fotoliul tiu confortabil gi si te uili mai mult noaptea la

televizor, fiindci n-ai, pur gi simplu, nicio Eansi de a deveni

vreodati cineva important.In esen16, ideea asta spune c[ nu pofi avea succes, din orice

rnotiv pe care-l glseEte creierul tiu. Nici mai mult, nici mai

pu{in.

Aceastd idee a anihilat orice qansl ca 99o/o dintre oameni siiribl succes inainte ca micar s[ le treaci prin minte s[ se apuce

tlc treabi. Daci nu egti deja faimos, precis suferi in vreun fel

tlin cauza asta. Poate habar n-ai ci suferi, dar sigur aga e. Pro-

babil crezi ci numai norocoqii pot reugi in via[l, ci nu {ine de

line sau, pur qi simplu, te sim(i bine aqa cum egti gi [i-e fricisir i1i asumi ceea ce consideri c[ e un risc. Scopul acestei c[r1i

cste si schimbe radical treaba asta.

Si nu mi in{elegi gregit; a face bani presupune o serie in-treagi de pagi gi necesiti multd voin!6, hotirAre gi transpira{ie.

li greu, dar nu pe cdtcrezi.

$tii, multora li se pare ci aface bani e ca gi cum ai juca la

plcinele in Las Vegas. E greu, daci nu chiar deloc posibil, sieigtigi. $i asta (ine de noroc sau de gansi, pe care nu le poli con-

lrola. insl nu despre astfel de dificult[1i vorbesc. Chiar e greu

si faci bani, aga cum e greu gi s[ joci un joc video.

Di-mi voie s[-[i explic. in primul qi in primul rind, fiind eu

insumi un avid amator de jocuri, iti pot spune ci am vizutcum unii dintre cei mai nevrednici oameni devin zei in unele

jocuri online. in via{a reali sunt nigte oameni nehotirili, lenegi,

tlemni de dispre!. Dar atunci cAnd le oferi controlul, pot deplqi

nrajoritatea copleqitoare a rasei umane.

De ce? Cum de e posibil ca nigte puturoqi buni de nimic s[

rcalizezeceva atit de competitiv? (Da, jocurile video pot fi com-

petitive. Daci ai weo lndoiall, inscrie-te in orice joc online 9i

fii sigur ci o si te gocheze numlrul exagerat de competenle

necesare pentru a trece la nivelul urmltor. Poate fi nevoie de

sute de ore qi de o concentrare extraordinard pentru a ajunge

la un anumit nivel.)E simplu. Ei chiar cred c[ pot deveni foarte buni. Pe urmi

joaci (lucreaz|la) acel joc de nenumirate ori pan[ ajung foarte

buni. Intr-adevir, e greu si fii expert in ceea ce joaci ei. Datfie ci excelezi la un joc video, fie ci faci bani, dacl investeqti

timpul gi efortul necesare in ceea ce-[i doregti, po]i gi vei deveni

bun la asta. .. chiar daci eqti un ,,ratat" care sti in beciul casei

plrinteqti.La fel de dificilfl este qi arta de a face bani. Nu e ca atunci

ctnd ai noroc la plcinele sau cu un bilet de loterie. Nici ca qi

cum ai ciqtiga un concurs la radio. Nu e ceva rar sau improba-

bil gi nu are de-a face cu a-!i invinge soarta. Nu e o situalie incare un singur om cAEtig6, iar asta inseamnl c[ milioane de allioameni trebuie si piardl. Este un lucru la care, daci-l repefi de

mai multe ori, daci te concentrezi asupra lui cu toati energia

ta qi daci adopfi fali de el o mentalitate de invingitor, vei

ajunge si te pricepi... exact ca qi in cazul jocurilor video.

Iat[ cu ce te vei alege dacd citeqti aceasti carte. fi se va dez-

volta gindirea qi vei fi obligat si crezi adevlrul: arta de aface

bani e ceva ce tu, da, chiar TU poli realiza. Chiar mai mult decit

atdt, aceastl carte va distruge toate concepfiile toxice din capul

tlu care nu !i-au permis s[ oblii independenli financiari intrecut gi le va inlocui cu aceleagi conceplii Pe care le au oamenii

de succes. Concep{iile astea reprezinti stilpii Pe care se spri-

jin6 in viafn qi coloana vertebrali a succesului lor.

12 CELE 10 SECRETE ALE CELOR MAI BOGATI OAMENI

$tii ci gandurile gi principiile ne conduc fiecare parte dinvia[6, da? Asta nu e doar o pirere; e o realitate dovediti in fie-

care zila 8 dimineafa, de luni pinl vineri.In fiecare diminea{i, peste tot in lume, oamenii se trezesc

atAt de devreme incit afari nu s-a luminat inc[. Se urci ln ber-

linele lor generice gi urite Ei conduc printr-un trafic atit de

enervant incit mai degrabl gi-ar scoate ochii din orbite cu lin-gurifa. Pe urmi stau la nigte birouri vopsite in culori neutre gi

fac ce li se spune timp de opt, zece ore pe zi. Ciqtigi exact citle trebuie ca si-qi pliteasci facturile, dar niciodatl destul cAt

sd-qi cumpere tot ce vor. Pe urmi se intorc prin traficul oribil,se uit[ la programe TV flri sens pini adorm gi repetl toate

astea in ziua urmltoare... numai dac[ nu e weekend, cind au

gi ei in sfArqit timp s[ facil ce le place.

Oamenii sacrific[ cinci zile pe slptimAnl ca s[ se poatlbucura de doui. Pierd din timpul care i se cuvine familiei frcand

ceva ce ar prefera si nu facl sau chiar disprefuiesc. Se streseazl

din cauza banilor gi a timpului, visdnd si dispuni veqnic de

ambele. Ba, mai mult, accepti c[ nu vor putea niciodati si-gischimbe viafa sau s[-qi tr[iasci visurile.

De ce si facem asta? Ce forfi poate si oblige milioane de

oameni s[ triiasci in acest fel?

Rlspunsul e ci milioane de oameni impirtiqesc pirerea

comuni caracteristici programului de la opt la cinci e cea mai

buni opliune posibili, sau chiar singura lor opfiune.

Pe scurt, doar plrerile pot transforma pe cineva intr-unsclav qi il pot forla s[ nu renunfe la un trai mediocru, fhcdndu-l

astfel si nu mai incerce s[ aibi viafa pe care qi-o doreqte cu

adevirat (qi pe care o poate avea). Dar pirerile mai pot permite

cuiva qi si r[mAni un om de succes, chiar atunci cind,,soartaii e potrivnic[".

SA cLARIFICAM CEVA 13

Imagineazi-fi ci unui om falit ii vine o idee qi ci se zbate siajungi la un ciqtig net de peste 10 milioane de dolari in maipufin de doi ani. Era foarte m6ndru de el gi intr-adevir mu\u-mit de viala pe care o ducea. Apoi, peste gase luni, e jefuit pe cale

electronici qi rimine doar cu 5 000 de dolari. (in viala reali, arputea probabil s[-gi recuperezebanii de la banci sau de la firmade asiguriri. Dar, in acest caz,si se prefaci pur gi simplu cd n-are

decAt 5 000 de dolari. OK? Perfect.)

Ce crezi cl, ar face? S-ar alitura pur gi simplu maselor de

oameni captivi, ar renunta la visul siu qi ar alege o slujbi de optore pe zi, intr-un post banal, pentru tot restul vie[ii? $i, maiimportant, credeli c[ s-ar purta ca togi ceilalli?

Evident ci nu! Tot ce a vizut gi a flcut in ultimii cAliva anidemonstrea zd cd are o opliune mult mai buni. Omul ista crede

qi qtie ci tot ce trebuie si faci e si munceascl pAni ii sar capa-

cele (in mod corect) gi c[ poate si faci avere (din nou). Chiardaci se angaleazd,pe termen scurt si-Ei pl[teasci facturile qi sipuni pAine pe mas[, aceast[ concep(ie va fi mereu in mintealui, iar el se va repezi, frri indoiali, la prima ocazie de a rede-veni un om de succes.

Acum imagineazi-fi cum ar fi dac[, intr-o secundi., am luaconcepfiile fostului milionar gi le-am pune in capul fieciruicaptiv (aga am denumit eu pe cineva carelucreazi opt ore pe ziintr-un post de duzini gi nu e foarte mulfumit ci face asta) dinlume. Ce s-ar intAmpla daci fiecare ar crede brusc c[ poatepune bazele unei afaceri gi poate produce oriciqi bani wea?

Ei bine, din picate, lumea s-ar transforma intr-un mare haos.

Toli gi-ar intoarce maginile, ar chiuli de la lucru qi s-ar apuca

si-gi facl propriile firme. Peste tot in lume s-ar desfiin{a firmemari, nimeni nu ar mai putea merge la Starbucks si-gi bea porfia

14 cELE 10 SECRETE ALE CELOR MAt BOGATT OAMENT \A CLARIFICAM CEVA 15

rrlrignuiti de latte cu spuml gi gheali sau orice altceva preferigi ar avea loc o explozie a forlei de munci.

Dar stai liniqtit, fiindci asta nu se va intdmpla niciodati.li doar ceva ce line de natura umani. Este imposibil ca fiecare

liinfi umand si devinl congtientl de sine, s5-gi dea demisia gi

sii devinl multimilionari. Mai mult decdt atdt, se intimpliirrcredibil de rar si dobindeqti acele conceplii de milionat silc pui pe primul loc in mintea ta gi chiar si le foloseEti pentrurr produce bogilie si succes. De fapt, de obicei (nu intotdeauna,

ci de obicei), e nevoie de o intAmplare fantastic[, de genul celor

tlin benzile desenate, pentru ca un om s[ fie obligat si ajungiin situalia de a cip[ta gi a pune in aplicare aceste idei.

Trei dintre cei mai realizalioameni pe care ii cunosc perso-

nal au dat faliment qi gi-au pierdut locuinfa la un moment dat.

Llnul dintre ei valoreazi acum aproape 600 de milioane de

tkrlari, iar ceilalli doi produc venituri personale de milioanede dolari pe lun[.

Cum a fost posibil in cazul lor? Ei bine,la un moment dat,

lc mergea atdt de prost Ei sufereau atit de mult incit au fostoliligali si giseasci o alternativl. Cazurile lor sunt exact opusulcclor captivi, afla[i in situa[ii jalnice, dar care ,,merg lnainte".()aptivii s-ar putea plinge de slujbele 1or, qi-ar putea dori unvcnit mai la indemAni, dar cei mai mulli nu trec printr-o sufe-

rinfi mentald,fizicit sau emo{ionali puternici. Tocmai aceasti

tlurere imensi provoaci o schimbare. Deci, din moment ce nutrec prin asta gi se simt bine (nu vreau si spun ci sunt fericifi,ci ci se simt bine gi nu sunt obligafi si faci altceva) acolo unde

sunt, e mult mai pu[in probabil si faci o schimbare. Unii se

nasc pur gi simplu cu dorinfa de a fi oameni de afaceri. Sunt

sigur ci i-ai vlzat la televizor gi in reviste pe cei care sunt

rnilionari la paisprezece ani. Nu am norocul de a mi numira

printre ei, iar daci nu eqti cumva un milionar de paisprezece

ani qi citegti cartea asta ca si poli adormi, nici tu nu faci parte

din aceasti categorie. in cazul nostru, al celorlalli, e nevoie de

un goc de propor{ii gigantice in structura noastri pentru a ne

distruge pirerile din caaza cdroranu ne putem imbogl{i. Dacinu ne confruntim cu o disperare, o durere, furie, spaim[, boalireale sau o alti imprejurare foarte grav6, vom rimine in gene-

ral in zona de confort pan[ la moarte. De aceea se complac

oamenii in situafii care nu le convin, iar cei din clasa de mijlocrimin de reguli in clasa de mijloc, dar existi qi cergetori care

ajung prinfi destul de des in zilele noastre.

lmagineazi-fi c[ egti in degert gi stai lingi o oazd, care ilid[ exact atita api cit s[ supravie]uiegti, dar niciodati destulipentru a te simfi cu adevirat situl. Desigux, oaza se alimen-

teazi din foarte multe stinci, dar ai prefera si nu mergi nicio-datl in clutarea altei oaze, dac[ asta ar insemna s[ rigti si fi-opierzi pe cea proprie, mici gi proasti, cum o fi ea, dar confor-

tabili. De fapt, singurul lucru care te-ar putea face vreodati s[glseqti ceva mai bun ar fi ca oaza ta si sece, sau s[ apari vreo

invazie de qerpi veninogi, ori ceva la fel de ingrozitor sau diu-nitor pentru slnitate. E o imagine tristi, dar singurul mod incare majoritatea oamenilor gisesc o adevirati motivalie de a-qi

imbuniti{i via{a (in mod considerabil) e cind oazalor devine

seacl gi le e atit de greu incAt trebuie sI faci o schimbare.

La drept vorbind, tot aga am atins qi eu succesul. Mi-a secat

oazaqinu mai aveam opfiunea de a rimine in zona de confort.

La dou[zeci gi trei de ani, tocmai pirisisem forlele aeriene

gi nu aveam nimic. Literalmente nimic.Pini s[ implinesc douizeci qi patru de ani, ciqtigam deja

sume de cinci cifre in fiecare lun[.

16 cELE 10 SECRETE ALE CELOR MAt BOGATT OAMENT 5A CLARIFICAM CEVA 17

P6ni la douizeci gi cinci, aveam o afacere in valoare de

t'iiteva milioane qi mi-am cumpirat primul Lamborghini.La douizeci gi gase, cAgtigam mai multe milioane pe an.

M[ mutasem in casa mea de vis din Uptown Dallas Ei condu-('cirm o afacere in care erau implicate citeva mii de persoane.

$i acum, la douizeci qi gapte, mai am pu[in gi-mi vdnd o

lirmd pe mai mult de 20 de milioane de dolari gi produc sute de

rrrii pe lun[, trlindu-mi intr-adevir viala exact aga cum vreau.

Nu infelegeti? Ve surprinde? M[ invidia]i? Si v[ explic.

La doutrzeci gi doi de ani, mi apropiam de sfirgitul celui

tlc-al patrulea contract al meu cu Forlele aeriene americane.

Militiria imi plicea. Sper sincer si intre gi copiii mei in armat6,

liindc[ fac pariu ci nu vor trli dup[ majorat din banii mei.

Avia[ia m-a fhcut si mi maturizez rapid gi m-a inv[lat cum siirrn griji de mine ca un adult.

Totugi, chiar daci armata era minunati, postul meu inirrmati nu era. Nu il critic defel, fiindcl prin el am oblinut cel

nrai grozav cadou pe care l-am primit vreodat[. Cadoul a con-

stat in faptul ci m-a enervat in cel mai mare hal, fbcindu-misir-mi doresc cu disperare s[-mi schimb via(a.

Am lucrat intr-un loc unde directorii nu erau cadre mili-lare, ci pur qi simplu civili motiva{i de dorinla de a fi promo-

vrrfi. Ca membru al forfelor armate, nu i1i poli da demisia gi nu

te poli plAnge de slujb[ in fafa qefilor. Din aceste motive, civiliiirrrpinEi de setea de promovare ne munceau la singe ca s[ igi

irnlrundtifeascl propriile imagini.

In cei patru ani cit am lucrat in forlele aeriene, am fost

lrornpier de aviafie. in majoritateabazelor militare, un pom-

picr de avia{ie se ocupl de instruclie gi de stingerea incendiilor,

r'onform titulaturii. Cu toate acestea, in99,9o/o din timp curi-

lnm qi spilam maqini de pompieri. Am invlfat mai mult despre