Alchimistul Paulo Coelho

download Alchimistul Paulo Coelho

of 73

  • date post

    01-May-2017
  • Category

    Documents

  • view

    249
  • download

    9

Embed Size (px)

Transcript of Alchimistul Paulo Coelho

  • PAULO COELHOAlchimistul(ALQUIMISTA, 1988)PREFATAEste important sa spunem cteva lucruri despre faptul ca Alchimistul este o cartesimbolica, diferita de Jurnalul unui magician, care n-a fost o lucrare de fictiune.Unsprezece ani de viata am dedicat Alchimiei. Simpla idee de a transforma metalele naur sau de a descoperi Elixirul tineretii fara batrnete era prea fascinanta ca sa treacaneobservata de orice novice n ale magiei. Marturisesc ca Elixirul tineretii fara batrnete maseducea cel mai tare: nainte de a ntelege si simti prezenta lui Dumnezeu, ideea ca totul se vasfrsi ntr-o buna zi ma aducea la disperare. Astfel, aflnd despre posibilitatea de a obtine unlichid n stare sa-mi prelungeasca pentru multi ani existenta, am hotart sa ma dedic trup sisuflet fabricarii lui.Era o perioada de mari transformari sociale 2 nceputul anilor '70 2 si nca nu existaupublicatii serioase cu privire la Alchimie. Am nceput, la fel ca unul dintre personajele cartii,sa cheltui putinii bani pe care i aveam pe cumpararea unor carti din strainatate, si-midedicam multe ore din zi studiului simbologiei lor complicate. Am cautat doua-trei persoaneserioase din Rio de Janeiro care se dedicasera n mod serios Marii Opere, dar acestea aurefuzat sa ma primeasca. I-am cunoscut si pe altii care si spuneau alchimisti, si aveaulaboratorul propriu si promiteau sa ma nvete tainele Artei n schimbul unei adevarate averi;azi nteleg ca acestia nu stiau nimic din ceea ce pretindeau sa ma nvete.Dar cu toata staruinta mea, rezultatele au fost zero absolut. Nu se ntmpla nimic dinceea ce manualele de Alchimie afirmau n limbajul lor complicat. Era un sir nesfrsit desimboluri, de dragoni, de lei, sori, luni si argint viu, iar eu aveam mereu impresia ca mergeampe un drum gresit, pentru ca limbajul simbolic permite o cantitate uriasa de erori. n 1973,disperat de absenta oricarui progres, am comis un act de o iresponsabilitate suprema. n aceltimp eram angajat la Secretariatul pentru Educatie din Mato Grosso, pentru a tine cursuri deteatru n acel stat, asa ca am hotart sa-mi folosesc studentii la niste ateliere de teatru careaveau ca tema Tabla de Smarald. Aceasta, mpreuna cu unele incursiuni ale mele n zonelemocirloase ale magiei, au facut ca n anul urmator sa pot simti pe propria piele adevarulproverbului: "Dupa fapta, si rasplata". Totul n jurul meu s-a prabusit complet.Mi-am petrecut urmatorii sase ani din viata ntr-o atitudine destul de sceptica n ceea cepriveste tot ce era legat de mistica. n acest exil spiritual am nvatat multe lucruri importante:ca acceptam un adevar numai dupa ce l-am negat din tot sufletul, ca nu trebuie sa fugim de

  • propriul nostru destin si ca mna lui Dumnezeu este infinit de generoasa, n pofida severitatiiei.n 1981, am facut cunostinta cu RAM, organizatia oculta unde mi-am gasit si unMaestru, care avea sa ma readuca pe drumul ce-mi era scris. Si n timp ce el ma pregatea nnvatatura mea, m-am apucat din nou sa studiez Alchimia pe cont propriu, ntr-o noapte,cnd stateam de vorba dupa o epuizanta sesiune de telepatie, am ntrebat de ce limbajulalchimistilor era att de vag si de complicat.2 Snt trei tipuri de alchimisti, spuse Maestrul meu. Aceia care snt imprecisi pentru canu stiu ce vorbesc; aceia care snt imprecisi pentru ca stiu ce vorbesc, dar stiu si ca limbajulAlchimiei este un limbaj adresat inimii si nu ratiunii.2 Si al treilea tip? am ntrebat.2 Aceia care nu au auzit niciodata vorbindu-se despre Alchimie, dar care au reusit, prinexperienta lor, sa descopere Piatra Filosofala.Asa s-a hotart Maestrul meu 2 care apartinea celui de-al doilea tip 2 sa-mi predea lectiide Alchimie. Am descoperit ca limbajul simbolic, care ma irita si ma descumpanea att, eraunicul mod de a atinge Sufletul Lumii, sau ceea ce Jung a denumit "inconstientul colectiv".Am descoperit Legenda personala si Semnele lui Dumnezeu, adevaruri pe care rationamentulmeu intelectual refuza sa le accepte din cauza simplitatii. Am descoperit ca a ajunge la MareaOpera nu este misiunea unor alesi, ci a tuturor fiintelor omenesti de pe fata Pamntului. Sigurca nu totdeauna vedem Marea Opera sub forma unui ou sau a unui flacon cu lichid, dar totiputem 2 fara umbra de ndoiala 2 sa ne cufundam n Sufletul Lumii.De aceea Alchimistul este si un text simbolic. De-a lungul paginilor sale, n afara defaptul ca am transmis tot ce am nvatat despre aceasta, am ncercat sa aduc un omagiumarilor scriitori care au reusit sa ajunga la Limbajul Universal: Hemingway, Blake, Borges(care a folosit si el istoria persana ntr-una din povestirile lui), Malba Tahan si altii.Pentru a completa aceasta lunga prefata si a ilustra ceea ce Maestrul meu voia sa spunacu al treilea tip de alchimisti, merita sa amintim o ntmplare pe care el nsusi mi-a povestit-on laboratorul lui.Sfnta Maria, cu pruncul Isus n brate, s-a hotart sa vina pe Pamnt ca sa viziteze omnastire. Mndri foarte, calugarii au facut un sir lung si fiecare s-a nfatisat n fata SfinteiFecioare pentru a I se nchina. Unul a declamat poeme frumoase, altul I-a aratat miniaturilesale pentru Biblie, al treilea I-a recitat numele tuturor sfintilor. Si asa unul dupa altul, fiecarecalugar si-a adus omagiul Maicii Domnului si Pruncului Isus.Dar ultimul din sir era cel mai umil calugar din mnastire, care niciodata nu nvatasenteleptele scrieri ale epocii. Parintii lui fusesera oameni simpli care lucrau la un vechi circ

  • din mprejurimi si tot ce-l putusera nvata era sa arunce mingi n sus si sa faca ctevajonglerii.Cnd a venit rndul acestuia, ceilalti calugari au vrut sa puna capat nchinaciunilor,pentru ca fostul scamator nu avea nimic important de spus si putea strica imagineamnastirii. Dar calugarul simtea, n adncul sufletului, o dorinta arzatoare sa daruiasca cevalui Isus si Sfintei Fecioare.Rusinat, simtind privirea mustratoare a fratilor lui, a scos cteva portocale din sutana sia nceput sa le arunce n sus si sa jongleze cu ele, asa cum stia el.Si doar n acel moment Pruncul Isus a zmbit si a nceput a bate din palme n brateleSfintei Marii. Si Maica Domnului numai lui i-a ntins bratele, lasndu-l sa-l atinga pe Prunc.AUTORULSi pe cnd mergeau ei, El a intrat ntr-un sat, iar o femeie, cu numele Marta, L-a primit n casa ei.Si ea avea o sora ce se numea Maria, care, asezndu-se la picioarele Domnului, asculta cuvntul Lui.Iar Marta se silea cu multa slujire si, apropiindu-se, a zis:Doamne! au nu socotesti ca sora mea m-a lasat singura sa slujesc? Spune-i deci sa-mi ajute.Si raspunznd, Domnul i-a zis:Marto, Marto, te ngrijesti si pentru multe te silesti.Dar un lucru trebuie: caci Maria partea cea buna a ales, care nu se va lua de la ca.LUCA, 10: 38-42PROLOGAlchimistul lua o carte pe care o adusese cineva din caravana. Tomul era fara coperta,dar reusi sa-i identifice autorul: Oscar Wilde. n timp ce-i rasfoia paginile, gasi o povestiredespre Narcis.Alchimistul cunostea legenda lui Narcis, frumosul baiat care-si contempla zilnic propriafrumusete ntr-un lac. Era att de fascinat de el nsusi ca ntr-o buna zi a cazut n lac si amurit necat. n locul acela, a aparut o floare care s-a numit narcisa.Dar nu asa si ncheia Oscar Wilde povestirea. El spunea ca atunci cnd a murit Narcis,au venit naiadele 2 zeitele izvoarelor si ale padurii 2 si au vazut lacul transformat dintr-unulcu apa dulce, ntr-un ulcior cu lacrimi sarate.2 De ce plngi? au ntrebat naiadele.2 Plng pentru Narcis, raspunse lacul.2 Ah, nu-i de mirare ca plngi pentru Narcis, continuara ele. La urma urmelor, desi noiam alergat mereu dupa el prin padure, tu erai singurul care puteai sa-i contempli de aproapefrumusetea.2 Dar Narcis era frumos? ntreba lacul.2 Cine altul poate sti mai bine dect tine? raspunsera, surprinse, naiadele. La urmaurmelor, doar pe marginile tale se apleca el n fiecare zi.Lacul ramase tacut o vreme. ntr-un trziu, zise:2 l plng pe Narcis, dar niciodata n-am stiut ca el era frumos. l plng pe Narcis pentruca de fiecare data cnd se apleca deasupra apelor mele, eu puteam sa vad reflectata, n fundulochilor lui, propria-mi frumusete.

  • "Ce povestire frumoasa", spuse Alchimistul.Partea ntiBaiatul se numea Santiago. Se ntuneca tocmai cnd ajunse cu turma lui n fata uneivechi biserici parasite. Acoperisul se prabusise de mult, si in locul unde pe vremuri se aflasacristia crestea acum un sicomor urias.Hotar sa petreaca noaptea aici. si mna toate oile prin ruinele portii si apoi puse nistescnduri pentru ca acestea sa nu fuga n timpul noptii. Nu erau lupi pe acolo, dar odata iscapase una n timpul noptii si a trebuit sa-si piarda toata ziua urmatoare pentru a gasi oaiaratacita.si ntinse haina pe jos si se aseza, folosind cartea pe care o terminase de citit dreptperna. si spuse, nainte de a adormi, ca ar trebui sa nceapa sa citeasca niste carti maigroase 2 durau mai mult pna se sfrseau si erau perne mai confortabile n timpul noptii.Era nca ntuneric cnd se trezi. Privi n sus si vazu stelele care straluceau prinacoperisul aproape naruit."Voiam sa mai dorm putin", se gndi el. Avusese acelasi vis ca si saptamna trecuta, siiarasi se trezise nainte de sfrsit.Se ridica si lua o nghititura de vin. Apoi si lua toiagul si ncepu sa-si trezeasca oile carenca mai dormeau. Observase ca imediat ce se trezea el, cea mai mare parte a animalelor sedesteptau si ele. Ca si cum ar fi existat o energie misterioasa care i unea viata de aceea aoilor cu care strabatuse pamntul de doi ani ncoace n cautare de hrana si apa.2 S-au obisnuit atta cu mine ca-mi cunosc obiceiurile, si spuse n soapta. Dar statu oclipa si se gndi ca ar fi putut sa fie si invers: s-o fi obisnuit el cu orarul oilor.Dar erau si unele oi care ntrziau sa se scoale. Baiatul le trezi pe rnd cu toiagul,strignd-o pe fiecare pe nume. Totdeauna crezuse ca oile snt n stare sa nteleaga ce vorbesteel. De aceea obisnuia uneori sa le citeasca parti din cartile care l impresionasera, sau savorbeasca despre singuratatea si bucuria unui cioban pe cmp, ori sa comenteze ultimelenoutati pe care le vedea prin orasele pe unde se ntmpla sa trea