ALBERT EINSTEIN

A

lbert Einstein s-a născut în Ulm, Germania, pe data de 14 martie 1879.

Părinţii se numeau Pauline şi Hermann Einstein. Interesant este faptul că

aceştia nu au avut niciodată vreo legătură cu domeniul matematicii sau cu

ştiinţa în general. Chiar şi micul Albert nu a dovedit că ar avea vreo

aptitudine pentru aşa ceva, fiind suspectat la un moment dat că ar fi chiar

retardat. Vorbea lent, cu pauze îndelungate pentru a gândi temeinic ceea

ce avea să spună.

“Un lucru am învăţat într-o viaţă de om: acela că toată ştiinţa noastră, comparată cu realitatea, este primitivă şi copilărească. Şi totuşi este cel de preţ lucru pe care îl avem.”

,,,,TE NAŞTI ÎNTR-O CIREADĂ DE VITE ŞI TREBUIE SĂ TE BUCURITE NAŞTI ÎNTR-O CIREADĂ DE VITE ŞI TREBUIE SĂ TE BUCURI CĂ NU EŞTI CĂLCAT ÎN CĂ NU EŞTI CĂLCAT ÎN

PICIOARE ÎNAINTE DE VREMEPICIOARE ÎNAINTE DE VREME.”

Î

ncă de mic, Einstein obişnuia să analizeze detaliat

orice idee, informaţie sau fenomen pe care le

întâlnea în lecturile sale. Această capacitate

împreună cu talentul său de autodidact i-au

permis să înveţe o mulţime de lucruri despre

legile lumii în care traieşte. Se consideră că

pasiunea lui pentru fizică s-a născut când tatal

sau i-a daruit o busolă. Micul Albert a devenit

curios de forţa care ghideaza acul busolei.

,,NU E VORBA DE CÂT DE DEȘTEPT SUNT EU, CI DE FAPTUL CĂ AM MAI MULTĂ RĂBDARE ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR.”

Î

n 1895 dă examen de admitere la Institutul Federal Elveţian de Tehnologie,

însă nu reuşeşte să intre. Este sfătuit să se înscrie la şcoală elveţiană din

Aarau; aici profesorii sunt deschişi ideilor sale. După finalizarea acestor

studii, Einstein intra la Institutul de Tehnologie din Zurich. În această

perioadă îşi dă seama că fizica este ceea ce îl interesează în special, “cea

care găseşte căile de a ne îndruma către esenţă”.

Î

n această perioadă Einstein se indragoteşte pentru prima

data de Mari, fiica unui profesororului său de istorie.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL AR TREBUI ASTFEL CONCEPUT, ÎNCÂT CEEA CE OFERĂ SĂ FIE ÎNVĂȚĂMÂNTUL AR TREBUI ASTFEL CONCEPUT, ÎNCÂT CEEA CE OFERĂ SĂ FIE

PERCEPUT CA UN DAR NEPREȚUIT, IAR NU CA O DATORIE APĂSĂTOAREPERCEPUT CA UN DAR NEPREȚUIT, IAR NU CA O DATORIE APĂSĂTOARE.

Î

n Elveţia, Einstein a început pentru prima data să socializeze. Deja

din aceasta perioadă, Einstein îşi pune pentru prima dată întrebarea

care va constitui esenţa cercetărilor sale de mai târziu: ,,Ce s-ar Ce s-ar

întâmpla dacă am putea călători cu viteza luminii?’’întâmpla dacă am putea călători cu viteza luminii?’’

D

upă absolvire, Albert Einstein face eforturi pentru a rămâne să lucreze în cadrul

unei universităţi, dar încercările sale eşuează. Nu găseşte decât posturi

temporare, la periferia vieţii academice. Ajunge în cele din urmă să deţină o

funcţie la Oficiul Elveţian de Patente din Berna. Acest lucru a avut o importanţă

covârşitoare pentru el, pe de o parte material, având un venit stabil, iar pe de altă

parte munca antrenantă la care lua parte. Pe lângă toate acestea, acum va avea

timp să se dedice şi studiului, ceea ce se va concretiza în începerea publicării

diverselor articole ştiinţifice.

Nu înțelegi un lucru pe deplin decât dacă poți să i-l Nu înțelegi un lucru pe deplin decât dacă poți să i-l explici bunicii.explici bunicii.

În vreme ce studia la Universitatea din Zurich, între tânărul şi chipeşul Albert şi o

tânără sârbă, Mileva Maric, singura femeie din clasa de fizică a lui Albert, a apărut o

pasiune. Familia lui s-a opus temeinic ideii de căsătorie, chiar şi după ce Mileva a dat

naştere unei fetiţe. Această fetiţă se pare că a fost dată spre adopţie.

D

upă ce Einstein a obţinut postul la Oficiul de Patente, el şi iubita sa au reuşit să se

căsătorească, în 1904 şi 1910 soţia sa dăruindu-i câte un fiu. Cei doi soţi obişnuiau să

discute despre fizică, însă nu sunt dovezi că Mileva ar fi adus contribuţii majore la

realizările lui Albert Einstein.

DACĂ CINEVA NU A GREȘIT NICIODATĂ, ÎNSEAMNĂ CĂ NU A ÎNCERCAT SĂ FACĂ DACĂ CINEVA NU A GREȘIT NICIODATĂ, ÎNSEAMNĂ CĂ NU A ÎNCERCAT SĂ FACĂ NIMIC NOU.NIMIC NOU.

În luna martie a anului 1905, Einstein trimite celei mai de seamă reviste

de ştiinţă germane, Analele fizicii, un articol despre un alt mod de

înţelegere a structurii luminii. Şi anume structura corpusculară, ce

presupune existenţa unor particule independente de energie. Max Planck

sugerase că energia ar fi discretă cu câţiva ani în urmă, însă Einstein

merge mult mai departe, contrazicând teoria general acceptată a luminii

formate din unde electromagnetice.

LUCRUL CEL MAI IMPORTANT ESTE SĂ NU ÎNCETEZI SĂ PUI ÎNTREBĂRI. LUCRUL CEL MAI IMPORTANT ESTE SĂ NU ÎNCETEZI SĂ PUI ÎNTREBĂRI.

CURIOZITATEA ARE PROPRIA RAȚIUNE DECURIOZITATEA ARE PROPRIA RAȚIUNE DE A EXISTAA EXISTA.

Î

n mai, revista amintită primeşte un alt articol, în care teoria

energiei cinetice explica temperatura ca un efect al agitaţiei

continue a atomilor. Astfel, mişcarea Browniană, bine-cunoscută,

căpăta o rezolvare. Se crea astfel un puternic instrument de studiere

a mişcării atomice.

DOAR DOUĂ LUCRURI SUNT INFINITE: UNIVERSUL ȘI PROSTIA DOAR DOUĂ LUCRURI SUNT INFINITE: UNIVERSUL ȘI PROSTIA UMANĂ, ÎNSĂ NU SUNT SIGUR DESPRE PRIMUL.UMANĂ, ÎNSĂ NU SUNT SIGUR DESPRE PRIMUL.

L

a aceeaşi revistă, Einstein trimite în luna iunie a aceluiaşi an un

articol despre magnetism şi mişcare, în care explica principiul

relativităţii: un obiect se comportă în acelaşi fel indiferent că este

în repaus sau într-o incintă cu mişcare uniformă. Însă în acord cu

teoria electromagnetismului lui Maxwell, lumina n-ar trebui să se

comporte în acest fel. Viteza luminii nu variază. Einstein găsise că

principiul relativităţii era compatibil cu teoria electromagnetică. A

trebuit “doar” o nouă şi mai atentă reconsiderare a timpului.

DUMNEZEU NU JOACĂ ZARURI CU UNIVERSUL.

LUCRUL CEL MAI IMPORTANT ESTE SĂ NU ÎNCETEZI SĂ PUI ÎNTREBĂRI. CURIOZITATEA ARE PROPRIA RAȚIUNE DE A EXISTA

E

instein nu a fost cel care a avut primele idei despre relativitate. Teoriile sale au

fost construite pe o bază pregătită de zeci de experimente şi câteva încercări de

teoretizare. După cum a spus chiar el, fără Maxwell şi Lorentz n-ar fi reuşit să

descopere relativitatea.

B

ineînţeles, acest mare om de ştiinţă a reuşit să înţeleagă, să gândească mai departe,

să lege faptele şi să construiască o teorie ce ne-a adus mult mai aproape de

înţelegerea Universului în care trăim.

MARILE SPIRITE ÎNTOTDEAUNA AU ÎNTÂLNIT OPOZIȚII VIOLENTE DE LA

MINȚILE MEDIOCRE.

Î

n august 1939, fizicienii nucleari, ce descoperiseră deja fisiunea nucleului

de uraniu, au venit la el, însă nu pentru un ajutor ştiinţific, ci politic. Ei

realizaseră potenţialul distructiv al acestei descoperiri şi se temeau că

naziştii experimentează deja acest lucru. Einstein îi scrie lui Roosevelt,

atenţionându-l de pericol. Guvernul Statelor Unite începe să pregătească

războiul nuclear. În tot acest proiect al bombei nucleare, a fost singurul rol

jucat de Einstein.

EXISTĂ DOUĂ MODURI DE A-ȚI TRĂI VIAȚA: CA ȘI CUM NU AR EXISTA MIRACOLE SAU CA ȘI CUM TOTUL AR FI UN MIRACOL.

D

upă terminarea celui de-al doilea război mondial, savantul a făcut apel

pentru dezarmarea nucleară, având influenţă atât asupra oamenilor de

ştiinţă, cât şi asupra publicului larg. De asemenea, s-a opus reînarmării

Germaniei şi a criticat Războiul Rece dus de Statele Unite. Susţinător

fervent al Naţiunilor Unite, a crezut întotdeauna că soluţia conflictelor

internaţionale este legea mondială, guvernul mondial.

MUNCA E SINGURUL LUCRU CARE DĂ SUBSTANȚĂ VIEȚII.

E

instein a crezut că dacă poate găsi o teorie unificată, aceasta va putea explica

structura materiei. Din această cauză a respins teoria cuantică, ce descria

realitatea în termeni de probabilităţi. De-a lungul timpului, el a propus diverse

teorii unificate, cărora însă le-au fost găsite diverse lacune, în special chiar de

către el personal. Nu s-a descurajat însă niciodată, încercând iar şi iar. “Este de

ajuns ca unul singur să încerce să înţeleagă câte o părticică de mister în fiecare

zi.” Cu acest crez Einstein a dat umanităţii o nouă viziune a Universului fizic, ca

şi un model despre ceea ce o persoană poate deveni.

ÎNCEARCĂ SĂ NU DEVII UN OM DE SUCCES, CI MAI

DEGRABĂ UN OM DE VALOARE.

Î

n 1952 i se oferă postul de Preşedinte al Israelului, un titlu onorific.

Bătrân şi bolnav însă, trăind liniştit la Princeton, el respinge

această onoare. Însă interesul pentru acţiuni publice continuă.

DIFERENȚA DINTRE GENIU ȘI STUPIDITATE STĂ ÎN FAPTUL CĂ GENIUL ESTE LIMITAT

D

in cauza unei boli netratate de o lungă perioadă de timp și refuzului de a i se efectua o

intervenție chirurgicală asupra arterelor cardiace, Einstein se stinge din viață în 1955 în

urma unui atac de cord. Conform dorinței sale, marele savant a fost incinerat, iar cenușa

a fost aruncată într-un râu necunoscut din New Jersey.

Î

naintea incinerării, patologul Spitalului Princeton, Thomas Stoltz Harvey i-a scos

creierul, pentru a fi păstrat, fără permisiunea familiei, în speranța că în viitor se va

descoperi ce l-a făcut pe Einstein atât de inteligent.

VIAȚA ESTE CA MERSUL PE BICICLETĂ. CA SĂ-ȚI PĂSTREZI ECHILIBRUL TREBUIE SĂ RĂMÂI ÎN MIȘCARE.

A

lbert Einstein a fost una din cele mai

strălucite minţi din istoria civilizaţiei umane.

Contribuţia sa ştiinţifică pare să nu fie egalată

de nimeni altcineva. Teoriile sale privind

relativitatea ne ajută astăzi să înţelegem

timpul, spaţiul, energia şi gravitaţia.

B

ibliografie:

1

00 Personalitati, care au schimbat destinul omenirii nr. 1

h

t

t

p

:

/

/

en.wikipedia.org/wiki/Albert_Einstein

h

ttp://www.scientia.ro/blog-gabriela-costache/2576-albert-einstein-o-

biografie.html