Alan Turing

14
Alan Turing Alan Mathison Turing, OBE, FRS (ˈtjʊ(ə)rɪŋ) (n. 23 iunie 1912, Londra, Regatul Unit – d. 7 iunie 1954, Wilmslow, Cheshire, Regatul Unit) a fost un informatician, matematician, logician, criptanalist, filosof și maratonist britanic. A fost o personalitate deosebit de influentă în dezvoltarea informaticii, aducând o formali- zare a conceptelor de „algoritm” și „computație (en) ” cu mașina Turing, care poate fi considerată un model de cal- culator generic. [1][2][3] Turing este considerat a fi părinte- le informaticii și inteligenței artificiale teoretice. [4] În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Turing a lucrat pentru Government Code and Cypher School (GC&CS) (en) la Bletchley Park, centrul de criptanaliză al Regatului Unit. O vreme, a condus Hut 8 (en) , sec- țiunea responsabilă de criptanaliza mesajelor codificate ale Marinei Germane. A pus la punct mai multe tehnici de spargere a cifrurilor germane, între care îmbunătățiri aduse metodei polonezei interbelice bombe (en) , o mașină electromecanică ce putea găsi setări ale mașinii Enigma. Rolul-cheie jucat de Turing în spargerea mesajelor codi- ficate interceptate le-a permis Aliaților să-i învingă pe na- ziști în mai multe lupte cruciale, inclusiv în Bătălia Atlan- ticului; se estimează că activitatea echipei de la Bletchley Park a scurtat războiul în Europa cu doi până la patru ani. [5] După război, a lucrat la National Physical Laboratory (en) , unde a proiectat ACE (en) , unul dintre primele proiecte de calculator cu program stocat. În 1948, Turing a mers să lucreze cu Max Newman (en) la Laboratorul de Compu- ting de la Universitatea din Manchester (en) , unde a con- tribuit la dezvoltarea calculatoarelor Manchester (en) [6] și a devenit interesat de biologia matematică (en) . A scris un articol despre bazele chimice ale morfogenezei (en) și a anticipat descoperirea reacțiilor chimice oscilatoare (en) cum ar fi reacția Belousov-Jabotinski (en) , observată pen- tru prima oară în anii 1960. În 1952, Turing a fost judecat pentru homosexualitate, pe când acest comportament sexual era încă criminalizat în Regatul Unit. A acceptat un tratament cu injecții de estrogen (castrare chimică (en) ) drept alternativă la închi- soare. Turing a murit în 1954, cu 16 zile înainte de a împlini 42 de ani, în urma otrăvirii cu cianură. O anche- tă a determinat drept cauză a morții sinuciderea; mama sa și alții cred că a fost un accident. [7] În 2009, în urma unei campanii desfășurate pe Internet (en) , primul minis- tru britanic (en) Gordon Brown a prezentat scuze publice în numele guvernului britanic pentru „modul îngrozitor în care a fost tratat”. Regina Elisabeta a II-a l-a grațiat postum în 2013. [8][9][10] 1 Copilăria și tinerețea Turing s-a născut în Paddington, Londra, în timp ce ta- tăl său, Julius Mathison Turing (1873–1947), era în per- misie din postul său de la Indian Civil Service (en) (ICS) de la Chhatrapur (en) , Provincia Bihar și Orissa (en) , din India Britanică. [11][12] Tatăl lui Turing era fiul unui cle- ric dintr-o familie scoțiană de negustori care operau în Țările de Jos și aveau printre ei și un baronet. Mama lui Turing, soția lui Julius, era Ethel Sara (născută Stoney; 1881–1976), fiica lui Edward Waller Stoney, inginer-șef al Căilor Ferate din Madras (en) . Familia Stoney era o fa- milie de vază în rândul protestanților anglo-irlandezi din comitatele Tipperary și Longford, iar Ethel însăși își pe- trecuse copilăria mai mult în comitatul Clare. [13] Lucrul în ICS a adus familia în India Britanică, unde bu- nicul său fusese general în Armata Bengalului (en) . Atât Julius cât și Ethel doreau însă să-și crească copiii în An- glia, așa că s-au mutat în Maida Vale (en) , [14] Londra, un- de s-a născut Turing la 23 iunie 1912, așa cum înregis- trează o plachetă comemorativă pusă pe peretele exterior al casei natale, [15][16] care ulterior a devenit Hotelul Co- lonnade (en) . [11][17] A avut un frate mai mare, John (tatăl lui Sir John Dermot Turing, al 12-lea baronet Turing). Serviciul civil al tatălui său era încă în desfășurare în pri- mii ani de viață ai lui Alan și, în copilăria sa, părinții lui Turing au călătorit între Hastings în Anglia [18] și India, lăsând cei doi copii în grija familiei unui pensionar mili- tar. La Hastings, Turing a trăit la Baston Lodge, Upper Maze Hill, St Leonards-on-Sea, astăzi și ea marcată cu o plachetă comemorativă. [19] Încă din fragedă copilărie, Turing a dat semne ale geniului care avea mai târziu să se manifeste ulterior. [20] Părinții săi au cumpărat în 1927 o casă în Guildford, iar Turing venea acolo în vacanțele școlare. Și această clădire are o placă comemorativă. [21] 2 Educația La șase ani, părinții l-au înscris pe Turing la St Micha- el’s, o școală de zi cu sediul la numărul 20 pe Charles Road, St Leonards-on-Sea. Învățătoarea i-a recunoscut talentul de timpuriu, talent pe care îl vor remarca și alți profesori ai săi. În 1926, la 13 ani, a trecut la Sherborne 1

description

wikipedia

Transcript of Alan Turing

  • Alan Turing

    Alan Mathison Turing, OBE, FRS (tj()r) (n.23 iunie 1912, Londra, Regatul Unit d. 7 iunie1954, Wilmslow, Cheshire, Regatul Unit) a fost uninformatician, matematician, logician, criptanalist, losofi maratonist britanic. A fost o personalitate deosebit deinuent n dezvoltarea informaticii, aducnd o formali-zare a conceptelor de algoritm i computaie (en) cumaina Turing, care poate considerat un model de cal-culator generic.[1][2][3] Turing este considerat a printe-le informaticii i inteligenei articiale teoretice.[4]

    n timpul celui de al Doilea Rzboi Mondial, Turinga lucrat pentru Government Code and Cypher School(GC&CS) (en) la Bletchley Park, centrul de criptanalizal Regatului Unit. O vreme, a condus Hut 8 (en), sec-iunea responsabil de criptanaliza mesajelor codicateale Marinei Germane. A pus la punct mai multe tehnicide spargere a cifrurilor germane, ntre care mbuntiriaduse metodei polonezei interbelice bombe (en), o mainelectromecanic ce putea gsi setri ale mainii Enigma.Rolul-cheie jucat de Turing n spargerea mesajelor codi-cate interceptate le-a permis Aliailor s-i nving pe na-ziti n mai multe lupte cruciale, inclusiv n Btlia Atlan-ticului; se estimeaz c activitatea echipei de la BletchleyPark a scurtat rzboiul n Europa cu doi pn la patruani.[5]

    Dup rzboi, a lucrat la National Physical Laboratory (en),unde a proiectat ACE (en), unul dintre primele proiecte decalculator cu program stocat. n 1948, Turing a mers slucreze cu Max Newman (en) la Laboratorul de Compu-ting de la Universitatea din Manchester (en), unde a con-tribuit la dezvoltarea calculatoarelor Manchester (en)[6] ia devenit interesat de biologia matematic (en). A scrisun articol despre bazele chimice ale morfogenezei (en) ia anticipat descoperirea reaciilor chimice oscilatoare (en)cum ar reacia Belousov-Jabotinski (en), observat pen-tru prima oar n anii 1960.n 1952, Turing a fost judecat pentru homosexualitate,pe cnd acest comportament sexual era nc criminalizatn Regatul Unit. A acceptat un tratament cu injecii deestrogen (castrare chimic (en)) drept alternativ la nchi-soare. Turing a murit n 1954, cu 16 zile nainte de amplini 42 de ani, n urma otrvirii cu cianur. O anche-t a determinat drept cauz a morii sinuciderea; mamasa i alii cred c a fost un accident.[7] n 2009, n urmaunei campanii desfurate pe Internet (en), primul minis-tru britanic (en) Gordon Brown a prezentat scuze publicen numele guvernului britanic pentru modul ngrozitorn care a fost tratat. Regina Elisabeta a II-a l-a graiat

    postum n 2013.[8][9][10]

    1 Copilria i tinereeaTuring s-a nscut n Paddington, Londra, n timp ce ta-tl su, Julius Mathison Turing (18731947), era n per-misie din postul su de la Indian Civil Service (en) (ICS)de la Chhatrapur (en), Provincia Bihar i Orissa (en), dinIndia Britanic.[11][12] Tatl lui Turing era ul unui cle-ric dintr-o familie scoian de negustori care operau nrile de Jos i aveau printre ei i un baronet. Mama luiTuring, soia lui Julius, era Ethel Sara (nscut Stoney;18811976), ica lui Edward Waller Stoney, inginer-efal Cilor Ferate din Madras (en). Familia Stoney era o fa-milie de vaz n rndul protestanilor anglo-irlandezi dincomitatele Tipperary i Longford, iar Ethel nsi i pe-trecuse copilria mai mult n comitatul Clare.[13]

    Lucrul n ICS a adus familia n India Britanic, unde bu-nicul su fusese general n Armata Bengalului (en). AttJulius ct i Ethel doreau ns s-i creasc copiii n An-glia, aa c s-au mutat n Maida Vale (en),[14] Londra, un-de s-a nscut Turing la 23 iunie 1912, aa cum nregis-treaz o plachet comemorativ pus pe peretele exterioral casei natale,[15][16] care ulterior a devenit Hotelul Co-lonnade (en).[11][17] A avut un frate mai mare, John (tatllui Sir John Dermot Turing, al 12-lea baronet Turing).Serviciul civil al tatlui su era nc n desfurare n pri-mii ani de via ai lui Alan i, n copilria sa, prinii luiTuring au cltorit ntre Hastings n Anglia[18] i India,lsnd cei doi copii n grija familiei unui pensionar mili-tar. La Hastings, Turing a trit la Baston Lodge, UpperMaze Hill, St Leonards-on-Sea, astzi i ea marcat cu oplachet comemorativ.[19]

    nc din fraged copilrie, Turing a dat semne ale geniuluicare avea mai trziu s se manifeste ulterior.[20] Priniisi au cumprat n 1927 o cas n Guildford, iar Turingvenea acolo n vacanele colare. i aceast cldire are oplac comemorativ.[21]

    2 EducaiaLa ase ani, prinii l-au nscris pe Turing la St Micha-els, o coal de zi cu sediul la numrul 20 pe CharlesRoad, St Leonards-on-Sea. nvtoarea i-a recunoscuttalentul de timpuriu, talent pe care l vor remarca i aliprofesori ai si. n 1926, la 13 ani, a trecut la Sherborne

    1

  • 2 2 EDUCAIA

    School (en), o coal independent bine cunoscut din tr-guorul Sherborne din Dorset. Prima zi a sa de coal acoincis cu greva general din 1926 (en) din Regatul Unit,dar el era aa de hotrt s mearg nct a plecat nensoitcu bicicleta, parcurgnd tot drumul de peste 100 km dela Southampton la Sherborne, oprind peste noapte la unhan.[22]

    nclinaia natural a lui Turing ctre matematic i ti-ine nu i-a adus respectul unora dintre profesorii si dela Sherborne, a cror deniie a educaiei punea accentmai mult pe umanioare. Directorul su a scris prinilor:sper s nu cad ntre dou luntre. Dac trebuie s rm-n ntr-o coal public, atunci trebuie s-i propun sdevin educat. Dac trebuie s e doar un specialist ntiine, atunci i pierde timpul ntr-o coal public.[23]Cu toate acestea, Turing a continuat s dea dovad deabiliti remarcabile n domeniile are i plceau, rezol-vnd probleme avansate n 1927 fr a studiat nici m-car elemente de analiz matematic. n 1928, la 16 ani,Turing a ntlnit operele lui Albert Einstein; nu doar cle-a neles, ci a i extrapolat faptul c Einstein pune ndiscuie legile de micare ale lui Newton dintr-un text ncare nu se exprima aceast idee explicit.[24]

    La Sherborne, Turing a format o important prietenie cucolegul su Christopher Morcom, care a fost descris caprima iubire a lui Turing. Relaia lor a inspirat viitoa-rele relaii ale lui Turing, dar a fost scurtat de moartea luiMorcom n februarie 1930 n urma unor complicaii de lao tuberculoz bovin (en) contractat dup ce buse laptede vac infectat cu civa ani n urm.[25][26][27] Acest eve-niment a distrus credina religioas a lui Turing. A deve-nit ateu, considernd c toate fenomenele, inclusiv func-ionarea creierului uman, sunt de natur materialist.[28]

    2.1 Universitatea i lucrrile n domeniulcalculabilitii

    Dup Sherborne, Turing a studiat la Kings College,Cambridge (en), de unde a dobndit mari onoruri n ma-tematic. n 1935, la frageda vrst de 22 de ani, a fostales fellow (en) la Kings n urma unei disertaii n carea demonstrat teorema limit central (en),[29] dei nu tiac ea fusese demonstrat deja n 1922 de Jarl WaldemarLindeberg (en).[30]

    n 1928, matematicianul german David Hilbert atrseseatenia asupra Entscheidungsproblem (en) (problemei de-ciziei). n lucrarea sa de referin Despre numere cal-culabile, cu aplicaii la problema deciziei (On Com-putable Numbers, with an Application to the Entschei-dungsproblem; depus la 28 mai 1936 i susinut la 12noiembrie),[31] Turing a reformulat rezultatele lui KurtGdel din 1931 asupra limitelor demonstraiei i com-putaiei, nlocuit limbajul formal universal al lui Gdel,pe baze aritmetice, cu instrumentele ipotetice formale isimple ce aveau s e denumite maini Turing. El a de-

    monstrat c o astfel de main va capabil s efectuezeorice calcul matematic posibil dac acesta este reprezen-tabil sub forma unui algoritm. El a demonstrat mai depar-te i c nu exist o soluie la problema deciziei, artndmai nti c problema opririi (en) pentru maini Turing es-te nedecidabil: n general, nu se poate decide algoritmicdac o main Turing se va opri sau nu vreodat.

    Kings College, Cambridge (en), unde sala computerelor este nu-mit dup Turing, care a devenit student aici n 1931 i fellown 1935

    Dei demonstraia lui Turing a fost publicat la scurttimp dup o demonstraie echivalent a lui Alonzo Chur-ch (en)[32] care a dezvoltat i a folosit calculul lambda (en),Turing nu cunotea lucrarea lui Church.[33] Abordarea luiTuring este considerabil una mai accessibil i mai intu-itiv dect a lui Church. Ea era i una inovatoare prinnoiunea de main universal (acum denumit mainTuring universal), cu ideea c o astfel de main poateefectua ce poate efectua orice alt main de calcul sau,cu alte cuvinte, ea este demonstrabil capabil de a calcu-la orice este calculabil. Von Neumann a recunoscut cconceptul central al calculatorului modern se datoreazacestei lucrri.[34] Mainile Turing sunt i n ziua de aziobiect central de studiu n teoria computaiei.Din septembrie 1936 pn n 1938, Turing i-a petrecutmare parte din timp studiind cu Church la UniversitateaPrinceton. Pe lng activitatea sa pur matematic, el astudiat i criptologia i a construit trei din patru niveluriale unui multiplicator binar electromecanic.[35] n iunie1938, i-a obinut doctoratul de la Princeton;[36] diserta-ia sa, Sisteme de logic pe baz de ordinali (en),[37][38] aintrodus conceptul de logic ordinal (en) i noiunea decalcul relativ (en), n care mainile Turing sunt dotate icu aa-numite oracole, permind studiul unor proble-me ce nu pot rezolvate cu o main Turing.La ntoarcerea la Cambridge, a participat la cursu-rile inute n 1939 de Ludwig Wittgenstein desprefundamentele matematicii (en).[39] Cursurile au fost re-constituite complet, cu tot cu interveniile lui Turingi ale altor studeni, din notiele studenilor.[40] Turingi Wittgenstein a polemizat, Turing aprnd formalis-mul, iar Wittgenstein promovnd ideea sa c matema-

  • 3tica nu descoper adevruri absolute, ci mai degra-b le inventeaz.[41] A nceput s lucreze i part-timela Government Code and Cypher School (GC&CS) (en)(coala Guvernamental de Coduri i Cifruri).

    3 Criptanalizan timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, Turinga fost un important participant la eforturile depuse laBletchley Park pentru a sparge cifrurile germane. Istori-cul i criptanalistul din timpul rzboiului Asa Briggs (en)spunea: era nevoie de talent excepional, era nevoie degeniu la Bletchley i Turing a fost acel geniu.Din septembrie 1938, Turing lucra part-time laGC&CS (en), organizaia britanic de criptanaliz. El s-aconcentrat pe criptanaliza mainii Enigma, mpreun cuDilly Knox (en), un criptanalist senior de la GC&CS.[42]Curnd dup ntlnirea de la Varovia din iulie 1939 ncare Biroul Polonez de Cifruri (en) a pus la dispoziiebritanicilor i francezilor detaliile cablajelor rotoarelormainii Enigma i metoda lor de decriptare a mesajelorEnigma, Turing i Knox au nceput s lucreze la o abor-dare mai puin fragil a problemei.[43] Metoda polonezse baza pe procedura nesigur de schimb de chei prinintermediul aa-numitelor indicatoare, folosit de ger-mani. Aceast procedur era susceptibil de schimbare,ceea ce s-a i ntmplat n mai 1940. Abordarea luiTuring era mai general, folosind atacuri cu text clarcunoscut (texte denumite de ei crib-uri) pentru care aprodus specicaia funcional a mainii bombe (en) (ombuntire a mainii poloneze Bomba (en)).[44]

    Dou csue n curtea grajdurilor de la Bletchley Park. Turing alucrat aici n 1939 i 1940, nainte de a se muta la Hut 8 (en).

    La 4 septembrie 1939, a doua zi dup ce Regatul Unit adeclarat rzboi Germaniei, Turing s-a prezentat la Bletch-ley Park, postul pe timp de rzboi al GC&CS.[45] Speci-caia mainii bombe a fost prima dintre cele cinci maridezvoltri de criptanaliz realizate de Turing n timpulrzboiului. Celelalte au fost: deducerea procedurii de in-dicator utilizat de marina german pentru schimbul de

    chei; dezvoltarea unui procedeu statistic de ecientizare autilizrii mainii bombe, denumit Banburismus; dezvol-tarea unui procedeu de determinare a setrilor rotielormainii Lorenz SZ 40/42 (en) (Tunny), procedeu denu-mit Turingery (en) i, spre sfritul rzboiului, dezvoltareaunui dispozitiv portabil de bruiaj pentru transmisii secu-rizate de voce la Hanslope Park (en), denumit Delilah.Utiliznd tehnici statistice de optimizare a testrii diferi-telor posibiliti n procesul de criptanaliz, Turing a aduso contribuie inovativ n domeniu. El a scris dou arti-cole tiinice n care discuta abordri matematice, cu ti-tlurile Raport asupra aplicaiilor probabilitilor n cripto-grae (n englez Report on the applications of probabilityto cryptography)[46] i Lucrare pe tema statisticii repetiii-lor (n englez Paper on statistics of repetitions),[47] care aufost att de valoroase pentru GC&CS i pentru succesoa-rea sa GCHQ (en), nct nu au fost publicate n ArhiveleNaionale (en) dect n aprilie 2012, cu puin timp na-inte de centenarul naterii sale. Un matematician de laGCHQ a armat la acea vreme c faptul c coninutul afost restricionat timp de circa 70 de ani este o dovad aimportanei lor.[48]

    Turing avea o oarecare reputaie de excentric la BletchleyPark. Era cunoscut colegilor cu porecla Prof i trata-tul su despre Enigma era denumit Cartea Profului.[49]Jack Good (en), criptanalist care a lucrat cu el, este citatde Ronald Lewin (en) ca armnd despre Turing:n prima sptmn din luna iunie a ecrui an, fceaun atac grav de febra fnului, i venea pe biciclet laserviciu cu o masc de gaz pe fa ca s in polenuldeparte. Bicicleta lui avea un defect: i srea lanulla intervale regulate. n loc s o repare, el numra decte ori fceau pedalele cte o tur i se ddea jos depe biciclet s aranjeze manual lanul nainte ca acestas sar. O alt excentricitate a lui a fost aceea c i-alegat cana cu lanul de eava de la calorifer ca s nu-i efurat.[50]

    Ct a lucrat la Bletchley, Turing, care era un talentat aler-gtor de curs lung, alerga ocazional 64 km pn la Lon-dra cnd era chemat acolo la ntlniri de nivel nalt,[51] iera capabil s obin timpi comparabili cu maratonitii declas mondial.[52][53] Turing a dat probe pentru echipaolimpic britanic din 1948, dar nu a putut participa dincauza unei accidentri. Timpul obinut la probele pentruechipa de maraton a fost cu doar 11 minute mai mare de-ct cel obinut n cursa olimpic de medaliatul cu argintbritanic Thomas Richards, de 2 ore i 35 de minute. Tu-ring era cel mai bun alergtor de la Walton Athletic Club,fapt remarcat dup ce a depit, alergnd de unul singur,plutonul alergtorilor clubului.[54][55][56]

    n 1945, Turing a fost decorat cu Order of the BritishEmpire de ctre regele George al VI-lea pentru serviciuldin timpul rzboiului, dar detaliile activitii sale au rmasmuli ani secrete.[57]

  • 4 3 CRIPTANALIZA

    3.1 Maina Bombe

    La cteva sptmni dup ce a ajuns la Bletchley Park,[45]Turing specicase deja o main electromecanic ce ar putut sparge codurile mainii Enigma mai ecient cabomba kryptologiczna (en) polonez, de la care i tragenumele. Cu o mbuntire sugerat de matematicianulGordon Welchman (en), Bombe a devenit una dintre unel-tele principale, i singura automat, de folosit pentru aataca mesajele cifrate cu Enigma.Jack Good opina:Cea mai important contribuie a lui Turing, cred eu, afost partea lui din designul bombei, maina de criptanali-z. El a avut ideea c poi s foloseti, practic, o teoremdin logic ce sun oarecum absurd pentru cineva fr pre-gtire; anume aceea c dintr-o contradicie poi s deducitotul.[58]Bombe cuta setri posibil corecte de utilizat pentru un

    Replic complet i funcional a mainii bombe (en) la CentrulNaional pentru Coduri de la Bletchley Park

    mesaj Enigma (de exemplu, ordinea rotoarelor, setrilerotoarelor i cablajele tabloului de prize), folosind un ataccu text clar cunoscut, domeniu n care Turing a inventattermenul de crib, folosit i astzi pentru textul clar uti-lizat n atac. Pentru ecare setare posibil a rotoarelor(care era una dintr-un numr de ordinul a 1019 stri, sauchiar 1022 pentru varianta mainii cu patru rotoare de pesubmarine),[59] bombe efectua un lan de deducii logiceimplementate electric, pe baza cribului. Bombe detectac are loc o contradicie i elimina acea setare, trecndla urmtoarea. Majoritatea setrilor posibile produceaucontradicii i se nlturau, lsnd doar cteva s e in-vestigate n detaliu. Prima bombe a fost instalat la 18martie 1940.[60]

    Pn la sfritul lui 1941, Turing i colegii si criptanalitiGordon Welchman, Hugh Alexander (en) i Stuart Milner-Barry (en) erau frustrai. Pe baza muncii strlucite a po-lonezilor (en), ei puseser la punct un sistem funcionalde decriptare a semnalelor mainii Enigma, dar aveau ladispoziie doar civa oameni i cteva maini, neavndtimp s traduc toate semnalele. n var, obinuser suc-

    cese considerabile, iar pierderile marinei comerciale sc-zuser sub 100.000 de tone pe lun, dar erau nc pe mu-chie de cuit. Aveau mare nevoie de resurse suplimentarepentru a face fa mbuntirilor aduse de germani. n-cercaser s obin mai muli oameni i s naneze maimulte maini bombe prin canalele obinuite, dar acesteanu i duceau nicieri. n cele din urm, nclcnd toa-te regulile, la 28 octombrie i-au scris direct lui Churchillexplicndu-i dicultile lor, Turing ind primul semna-tar. Ei au artat ct de mici sunt nevoile lor comparativ cuvastele cheltuieli de capital uman i nanciar pentru for-ele armate, i comparativ cu nivelul de asisten pe carel poate aduce acea mic investiie efortului de rzboi nansamblul su.[61]

    Cum avea s scrie i Andrew Hodges (en), biograful luiTuring, aceast scrisoare a avut un efect electric.[62]Churchill a scris o not ctre generalul Ismay (en) n ca-re scria: ACIONAI CHIAR ASTZI. Asigurai-vc au tot ce le trebuie, cu prioritate extrem i raportai-mi c s-a fcut. La 18 noiembrie, eful serviciului secretraporta c toate msurile posibile au fost luate.[62] Cripto-grai de la Bletchley Park nu tiau de rspunsul primuluiministru, dar Milner-Barry i amitea c tot ce am obser-vat a fost c aproape din chiar acea zi, toate obstacolele aunceput ca prin minune s dispar din calea noastr.[63]La sfritul rzboiului, erau n funciune peste dou sutede maini bombe.[64]

    3.2 Hut 8 i Maina Enigma naval

    Turing s-a hotrt s abordeze deosebit de dicila proble-m a mainii Enigma navale pentru c nimeni altcinevanu fcea nimic n privina ei i puteam s o am numaipentru mine.[65] n decembrie 1939, Turing a rezolvatpartea esenial a sistemului de indicatori ai mainii crip-tograce a Marinei Germane, care era mai complex dectcele utilizate de alte servicii.[65][66] Tot atunci, a conce-put ideea de Banburismus, o tehnic statistic secvenial(denumit ulterior de Abraham Wald analiz secvenia-l (en)) pentru a-l asista la spargerea Enigmei navale, deinu eram sigur c va funciona n practic, i de fapt nicin-am fost sigur pn cnd nu a nceput s funcionezen unele zile.[65] Pentru aceasta, el a inventat o msura ponderii unui indiciu, msur denumit de el ban (en).Banburismus putea elimina anumite secvene de rotoareEnigma, reducnd substanial timpul necesar testrii lorpe maini bombe.n 1941, Turing a cerut-o n cstorie pe colega lui de laHut 8 (en), matematiciana i criptanalista Joan Clarke (en),dar logodna lor a fost de scurt durat. Dup ce i-a recu-noscut homosexualitatea n faa logodnicei, care ar fostnesurprins de dezvluire, Turing a hotrt s nu se maicstoreasc.[67][68][69] Turing a cltorit n Statele Uniten noiembrie 1942[70] i a lucrat cu criptanalitii MarineiSUA la Enigma naval i la construcia de maini bombela Washington. A vizitat Laboratorul de Maini de Cal-

  • 3.4 Delilah 5

    cul al Marinei Americane de la Dayton, Ohio. Reacia sala vederea proiectelor americane pentru maini bombe afost departe de a unul entuziast: Mare pcat c s-au chinuit atta s construiasco main care s fac toate aceste opriri dac nu enevoie. Acum am devenit convins c, lund de la captdesignului unei Bombe, metoda asta e cam la fel de bunca a noastr. Programul americanilor era s produc336 de Bombe, cte una pentru ecare ordine a roilor.mi rdeam gndindu-m c un test (de comutatoare) nniciun caz nu poate considerat concludent ct vremeei nu testeaz s gseasc saltul cu dispozitive electronicede gsire a opririi.[71]

    n aceast cltorie, a ajutat i la Bell Labs la dezvoltareade dispozitive de securizare a comunicaiilor de voce.[72]S-a ntors la Bletchley Park n martie 1943. n absena sa,Hugh Alexander (en) preluase ocial poziia de ef al Hut8, dei Alexander avea de facto aceste atribuii de maimult timpntruct Turing nu era interesat de activiti-le cotidiene de administrare a seciunii. Turing a devenitconsultant general pe teme de criptanaliz la BletchleyPark.Alexander scria astfel despre contribuia lui Turing:Nu trebuie sa existe nicio urm de ndoial pentrunimeni c activitatea lui Turing a fost cel mai marefactor al succesului Hut 8. n primele zile, el a fostsingurul criptograf care considera c problema meritabordat i nu doar c a fost principalul responsabil pen-tru munca teoretic principal din Hut dar a i mpritcu Welchman (en) i cu Keen (en) meritele principalepentru inventarea [mainii] Bombe. Este ntotdeaunagreu de spus despre cineva c este absolut indispensabil,dar dac exista cineva indispensabil la Hut 8, acela eraTuring. Munca de pionierat ntotdeauna tinde s euitat cnd experiena i rutina fac ulterior s par totuluor i muli dintre noi, cei de la Hut 8, simeam cmagnitudinea contribuiei lui Turing nu a fost niciodatneleas pe deplin de lumea din afar.[73]

    3.3 Turingery

    n iulie 1942, Turing a pus la punct o tehnic denumi-t Turingery (en) (sau, n glum Turingismus)[74] de folo-sit mpotriva mesajelor criptate cu cifrul Lorenz (en) pro-duse de noua main german Geheimschreiber. Aceastaera o teleimprimant (en) cu o main cu rotoare, denu-mit codicat la Bletchley Park Tunny, ataat. Turin-gery era o metod de spargerea roilor, adic de iden-ticare a setrilor roilor dinate ale mainii Tunny.[75]El a pus i echipa de decriptare a lui Tunny n legtu-r cu Tommy Flowers (en) care, sub ndrumarea lui MaxNewman (en), avea s construiasc calculatorul Colossus,unul dintre primele calculatoare electronice digitale pro-

    gramabile, care a nlocuit o main anterioar mai simpl(Heath Robinson (en)), i a crei vitez superioar a per-mis aplicarea util tehnicilor statistice de decriptare.[76]S-a armat n mod greit c Turing ar fost o contribuie-cheie la designul calculatorului Colossus. Turingery iabordarea statistic a procedeului Banburismus au contri-buit, fr ndoial, ca factori externi la gndirea criptana-lizei cifrului Lorenz,[77][78] dar el nu a fost direct implicatn dezvoltarea lui Colossus.[79]

    3.4 Delilah

    n urma muncii depuse la Bell Labs n SUA,[80] Turing acontinuat s urmreasc ideea cifrrii electronice a vociin sistemul de telefonie, i n ultima parte a rzboiului,a lucrat pentru Serviciul de Securitate Radio al Serviciu-lui Secret (Radio Security Service, ulterior HMGCC (en))de la Hanslope Park (en). Acolo, i-a dezvoltat i mai multcunotinele de electronic cu ajutorul inginerului DonaldBayley. mpreun, ei au proiectat i au construit o mai-n de securizare a comunicaiilor prin voce, cu numelede cod Delilah.[81] Ea nu avea ns capacitatea de a efec-tua transmisiuni radio pe distane lungi i, n orice caz,Delilah a fost terminat prea trziu pentru a utilizat nrzboi. Dei sistemul era funciona perfect, Turing chiarfcnd ocialilor o demonstraie criptnd i decriptnd onregistrare a unui discurs al lui Winston Churchill, De-lilah nu a trecut n utilizarea pe scar larg.[82]

    4 Primele calculatoare i TestulTuring

    Placheta de la 78 High Street, Hampton

    ntre 1945 i 1947, Turing a trit n Hampton, Londra[83]n timp ce a lucrat la proiectul ACE (en) (Automatic Com-

  • 6 6 CONDAMNAREA PENTRU INDECEN

    puting Engine) de la Laboratorul Naional de Fizic dinRegatul Unit (en) (National Physical Laboratory, NPL).La 19 februarie 1946, a prezentat o lucrare n care d-dea primul design detaliat al unui calculator cu programstocat (en).[84] Textul First Draft of a Report on the ED-VAC (en) al lui Von Neumann era anterior lucrrii luiTuring, dar era mult mai puin detaliat i, dup cum spu-ne John R. Womersley (en), superintendent al Diviziei deMatematic de la NPL, conine mai multe idei care apar-in dr. Turing.[85] Dei ACE era un proiect fezabil, se-cretul din jurul activitii din timpul rzboiului de la Blet-chley Park a condus la ntrzieri ale demarrii lui, iar Tu-ring a devenit deziluzionat. La sfritul lui 1947 s-a n-tors la Cambridge pentru un an sabatic n care a produs ooper deschiztoare de drumuri despre Maini inteligen-te, lucrare ce nu a fost publicat n timpul vieii sale.[86]n timp ce se aa la Cambridge, Pilot ACE (en) era con-struit n absena sa i a executat primul su program la 10mai 1950. Dei versiunea complet a calculatorului ACEal lui Turing nu a fost niciodat implementat, mai mul-te calculatoare din toat lumea i datoreaz multe, cumar English Electric DEUCE (en) i Bendix G-15 (en) dinSUA.Conform memoriilor pionierului german al calculatoare-lor Heinz Billing (en) de la Institutul Max Planck pentruFizic (en), publicat de Genscher, Dsseldorf (1997), aexistat o ntlnire ntre Alan Turing i Konrad Zuse.[87]Ea ar avut loc la Gttingen n 1947, sub forma unui co-locviu, cu participarea lui Womersley (en), Turing, Porterdin Anglia i a unor cercettori germani, ntre care Zuse,Walther i Billing.[88]

    n 1948, Turing a fost numit reader (en) n cadrulDepartamentului de Matematic (en) al Universitii dinManchester (en). n 1949, a devenit director adjunctal Laboratorului de Calcul de acolo, lucrnd la softwa-re pentru unul dintre primele calculatoare cu programstocat Manchester Mark 1 (en). n aceast perioa-d, el a continuat s efectueze studii mai abstracte dematematic,[89] i n Computing machinery and intel-ligence (en) (Mind, octombrie 1950), Turing a abordatproblema inteligenei articiale i a propus un experimentnumit de el jocul imitaiei i astzi denumit testul Tu-ring, o ncercare de a deni un standard de ndeplinit de omain pentru a putea considerat inteligent. Ideealui era c un calculator va putea considerat c gnde-te dac poate purta o conversaie coerent cu un om ca-re, numai din conversaie, nu i va putea da seama dacvorbete cu un om sau cu o main.[90] n lucrarea sa, Tu-ring sugera c, n loc s construiasc un program care ssimuleze mintea unui om adult, ar mai bine s se con-struiasc unul mai simplu, care s simuleze mintea unuicopil, i care s e apoi nvat. O form invers de testTuring este folosit pe scar larg sub forma CAPTCHA un test prin care o persoan poate uor demonstra unuicalculator c este om i nu un alt calculator.n 1948, lucrnd cu fostul su coleg de facultate D. G.

    Champernowne (en), Turing a nceput s scrie un programde jucat ah pentru un calculator. Pn n 1950, progra-mul fusese terminat i poreclit Turbochamp.[91] n 1952,el a ncercat s-l implementeze pe un Ferranti Mark 1 (en)dar, din cauza alimentrii slabe cu energie, calculatorulnu a reuit s-l execute. Turing a jucat ns un joc n ca-re a simulat calculatorul, efectund circa o mutare la ojumtate de or. Jocul a fost nregistrat.[92] Programula pierdut n faa colegului lui Turing, Alick Glennie (en),dei s-a spus ca ar ctigat un joc mpotriva soiei luiChampernowne.Testul Turing a fost o contribuie semnicativ, carac-teristic provocatoare i de durat la dezbaterea pe temainteligenei articiale, ce continu de peste o jumtate desecol.[93]

    Turing a inventat i factorizarea LU (en) n 1948,[89] me-tod astzi utilizat la rezolvarea de ecuaii matriceale.[94]

    5 Formarea de abloane i biologiamatematic

    Turing a lucrat ncepnd cu 1952 i pn la moartea san 1954 n domeniul biologiei matematice (en), anume ncel al morfogenezei (en). n acest domeniu, el a publi-cat n 1952 o lucrare intitulat The Chemical Basis ofMorphogenesis (en) (Bazele chimice ale morfogenezei),avansnd ipoteza Turing de formare a abloanelor[95][96](teoria a fost conrmat experimental la 60 de ani dupmoartea sa[97]). Interesul su central n domeniu era n-elegerea lotaxiei Fibonacci, existena numerelor Fibo-nacci n structurile plantelor.[98] S-a folosit de ecuaiilereaciedifuzie (en), elemente centrale n domeniul for-mrii abloanelor. Alte lucrri anterioare au rmas ne-publicate pn n 1992 cnd a aprut colecia CollectedWorks of A.M. Turing. Contribuia sa este consideratoper de referin n acest domeniu.[99] Removal of Hoxgenes causes an increased number of digits (up to 14) inmice, demonstrating a Turing-type mechanism in the de-velopment of the hand.[100]

    6 Condamnarea pentru indecen

    n ianuarie 1952, Turing, care atunci avea 39 de ani, anceput o relaie cu Arnold Murray, un omer de 19 ani.Turing l cunoscuse pe Murray puin nainte de Crciun,lng Cinematograful Regal cnd se plimba pe OxfordRoad (en) din Manchester i l-a invitat la mas. La 23 ia-nuarie, a avut loc o spargere n casa lui Turing. Murrayi-a spus lui Turing c houl este o cunotin de a sa, iarTuring a depus plngere la poliie. n cursul investigaiei,el a recunoscut relaia cu Murray. Homosexualitatea eraconsiderat infraciune la acea vreme n Regatul Unit,[101]ambii ind urmrii penal pentru fapte indecente con-

  • 7form seciunii 11 din Legea de Amendare a Codului Pe-nal din 1885 (en).[102]

    Convins de sfatul fratelui i avocatului su, Turing a ple-dat vinovat.[103] Cazul, Regina v. Turing i Murray, afost judecat la 31 martie 1952,[104] cnd Turing a fostcondamnat i a avut de ales ntre ncarcerare i suspen-darea pedepsei, condiionat de aplicarea unui tratamenthormonal pentru reducerea libidoului. El a acceptat tra-tamentul cu injecii de stilbestrol (en), un estrogen sinte-tic; tratamentul a fost continuat timp de un an i l-a f-cut pe Turing impotent i i-a cauzat ginecomastie (en),[105]ndeplinind literalmente predicia lui Turing c voi ieidin aceasta fr ndoial un alt om, dar nu tiu nccine.[106][107] Murray a fost eliberat condiionat.[108]

    Condamnarea lui Turing a dus la revocarea permisiunilorsale de securitate i l-au oprit din a continua activitatea deconsultan criptograc pentru Government Communi-cations Headquarters (GCHQ) (en), serviciul de informa-i britanic evoluat din GC&CS n 1946 (dei i-a pstratpostul academic). Nu i s-a mai permis s intre n Sta-tele Unite dup condamnarea din 1952, dar i s-a permiss viziteze alte ri europene, dei n unele era consideratfactor de risc la adresa securitii. La acea vreme, existan opinia public o acut anxietate cauzat de zvonuri-le de racolri homosexuale ale spionilor de ctre agenisovietici,[109] din cauza recentei scoateri la iveal a pri-milor doi membri ai grupului Cambridge Five (en), GuyBurgess (en) i Donald Maclean (en), ca ageni dubli pen-tru KGB. Turing nu a fost niciodat acuzat de spionaj, darmpreun cu toi cei care lucraser la Bletchley Park, i seinterzicea prin Legea Secretelor Ociale (en) s discuteactivitatea din timpul rzboiului.[110]

    7 MoarteaLa 8 iunie 1954, menajera l-a gsit mort. O autopsie astabilit cauza decesului drept otrvire cu cianur. Cnda fost descoperit, lng patul su se aa un mr mncatpe jumtate, i dei acesta nu a fost testat pentru prezenacianurii,[111] s-a speculat c acesta a fost modul prin carea fost consumat doza fatal. O anchet poliieneasc astabilit c el s-a sinucis, i a fost incinerat la CrematoriulWoking (en) la 12 iunie 1954.[112] Cenua lui Turing a fostmprtiat acolo, la fel ca i a tatlui su.Profesorul de losoe Jack Copeland (en) a pus n discu-ie diferite aspecte ale verdictului istoric al legistului, su-gernd ca explicaie alternativ inhalarea accidental devapori de cianuri de la un aparat de placare cu aur a lingu-rilor, care folosea cianur de potasiu pentru dizolvarea au-rului, aparat cu care Turing lucra ntr-o camer mic. Co-peland puncteaz c rezultatele autopsiei sunt mai degra-b consistente cu inhalarea otrvii dect cu ingerarea ei.Turing mnca de obicei un mr nainte de culcare, i nuera ceva neobinuit s-l lase mncat doar pe jumtate.[113]Pe lng asta, se tie c Turing i suportase destul de bine

    problemele legale i tratamentul cu hormoni (care fusesei ntrerupt de un an) i nu dduse semne c ar cumvadeprimat; el chiar i alctuise o list de lucruri de fcutla ntoarcerea la lucru dup weekend.[113] La acea vreme,mama lui Turing credea c ingerarea fusese accidental icauzat de stocarea neatent a substanelor chimice de la-borator de ctre ul ei.[114] Biograful Andrew Hodges (en)sugereaz c Turing ar aranjat n mod deliberat expe-rimentul cu cianuri, pentru a da mamei sale posibilitateade a nega.[115]

    Biograi Andrew Hodges (en) i David Leavitt (en) au su-gerat c Turing ar jucat o scen din lmul din 1937 deWalt Disney Alb ca Zpada, povestea sa preferat, Lea-vitt spunnd c i plcea n mod deosebit scena n careVrjitoarea cea Rea cufunda mrul n otrav.[116]

    8 Recunoaterea postum

    ncepnd din 1966, Premiul Turing este decernat anual dectre Association for Computing Machinery pentru con-tribuii tehnice n domeniul informaticii. Acest premiueste cea mai prestigioas distincie acordat n domeni-ul informaticii, ind considerat un Premiu Nobel pentruInformatic.[117]

    n Manchester, oraul n care a lucrat spre sfritul vieiisale, i s-a adus omagiu n mai multe moduri. n 1994, oparte din oseaua A6010 (al doilea inel al oraului Man-chester) a primit numele Calea Alan Turing (n englezAlan Turing Way). Un pod peste care trece acest drum afost lrgit i poart numele de Podul Alan Turing.n Manchester, s-a dezvelit o statuie a lui Turing la 23iunie 2001. Ea se a n Parcul Sackville, ntre cldireaUniversitii Manchester de pe Whitworth Street i carti-erul homosexual din Canal Street. O comemorare a vie-ii i realizrilor lui Turing, organizat de British LogicColloquium i de British Society for the History of Ma-thematics a avut loc la 5 iunie 2004 la Universitatea dinManchester; n acea var, n cadrul universitii, a fostninat Institutul Alan Turing. Cldirea care este sediulcolii de Matematic, Institutului de tiina Fotonilor ial Centrului de Astrozic Jodrell Bank poart numele deCldirea Alan Turing i a fost deschis n iulie 2007.La 23 iunie 1998, n ziua n care Turing ar mplinit 86de ani, Andrew Hodges, autorul biograei lui, a dezvelit oplac albastr ocial a organizaiei English Heritage pecasa n care a copilrit Alan Turing n Warrington Cres-cent, Londra, astzi Hotelul Colonnade.[118][119] Pentru acomemora 50 de ani de la moartea sa, a fost dezvelit oalt plac memorial la fosta sa locuin, Hollymeade, dinWilmslow, la 7 iunie 2004.Multe universiti din Regatul Unit i de peste hotare i-auadus omagiul pentru realizrile sale din informatic. La28 octombrie 2004, o statuie de bronz a lui Alan Turingsculptat de John W Mills a fost dezvelit la Universitatea

  • 8 9 BIBLIOGRAFIE RECOMANDAT

    Statuia lui Alan Turing din Parcul Sackville

    Placa de la casa lui Turing

    Surrey din Guildford.[120] Statuia comemoreaz 50 de anide la moartea lui Turing i l reprezint pe acesta crndu-i crile prin campus.Universitatea Politehnic Puerto Rico i UniversitateaLos Andes din Bogot, Columbia, au ambele laboratoarede informatic ce poart numele lui Turing. UniversitateaPaul Sabatier din Toulouse, Frana are un amteatru ca-re i poart numele. University Texas din Austin areun program de titluri onorice n informatic denumitTuring Scholars. Universitatea Istanbul Bilgi organizeea-z o conferin anual de teoria calculabilitii intitulatZilele Turing.[121] Sala calculatoarelor de la Kings Col-

    lege, Cambridge se numete Sala Turing. UniversitateaCarnegie Mellon are o banc din piatr, situat n Horn-bostel Mall, cu numele A. M. Turing sculptat pe parteade sus, Read pe piciorul stng, i Write pe cellalt.Organizaia LGBT din Boston l-a numit pe Turing Ho-norary Grand Marshal n 2006.[122]

    n 1999, revista Time l-a numit pe Turing unul dintre ceimai importani 100 de oameni din secolul XX pentru ro-lul su n crearea calculatorului modern, armnd:[123]

    Rmne faptul c oricine tasteaz la uncalculator, oricine deschide o foaie de calculsau un program de procesare a textului lucrea-z pe o form de main Turing.

    La 13 martie 2000, St Vincent & The Grenadines a emiso serie de timbre pentru a celebra cele mai mari realizriale secolului al XX-lea, din care unul din timbre are unportret al lui Turing pe un fundal de cifre 0 i 1 repetate,i care poart inscripia 1937: Alan Turings theory ofdigital computing (1937: Alan Turing teoria calculu-lui digital)O statuie n mrime natural, de 1,5 tone, a fost dezvelitla 19 iunie 2007 la Bletchley Park. Construit din apro-ximativ o jumtate de milion de buci de ardezie galez,a fost sculptat de Stephen Kettle, la comanda miliarda-rului american Sidney Frank.[124]

    tafeta Turing[125] este o curs de tafet n ase etapentre Ely i Cambridge i retur, pe potecile de pe malulrului. Pe aceste poteci alerga Turing cnd se aa la Cam-bridge; recordul su personal la maraton era de 2 ore i46 minute.n august 2009, John Graham-Cumming a iniiat o peti-ie prin care cerea guvernului britanic s-i cear scuzepentru persecutarea lui Alan Turing din cauza orient-rii sale sexuale.[126][127] Primul Ministru Gordon Browna primit petiia, dnd apoi o declaraie public prin carea armat c tratamentul la care a fost Turing supus a fostgroaznic:[128][129]

    La data de 23 iunie 2012, cu ocazia srbtoririi a 100 deani de la naterea lui Alan Turing, Google i-a modicatlogo-ul pentru a-l omagia pe matematicianul britanic.

    9 Bibliograe recomandat Agar, Jon (2002). The Government Machine.

    Cambridge, Massachusetts: The MIT Press. ISBN0-262-01202-2

    Beniger, James (1986). The Control Revolution: Te-chnological and Economic Origins of the Informa-tion Society. Cambridge, Massachusetts: HarvardUniversity Press. ISBN 0-674-16986-7

    Bodanis, David (2005). Electric Universe: HowElectricity Switched on the Modern World. New

  • 9York: Three Rivers Press. ISBN 0-307-33598-4.OCLC 61684223

    Campbell-Kelly, Martin (ed.) (1994). Passages inthe Life of a Philosopher. London: William Picke-ring. ISBN 0-8135-2066-5

    Campbell-Kelly, Martin, and Aspray, William(1996). Computer: A History of the InformationMachine. New York: Basic Books. ISBN 0-465-02989-2

    Ceruzzi, Paul (1998). A History of Modern Compu-ting. Cambridge, Massachusetts, and London: MITPress. ISBN 0-262-53169-0

    Chandler, Alfred (1977). The Visible Hand:The Managerial Revolution in American Business.Cambridge, Massachusetts: Belknap Press. ISBN0-674-94052-0

    Copeland, B. Jack (2004). Colossus: ItsOrigins and Originators. IEEE Annals ofthe History of Computing 26 (4): 38 45.doi:10.1109/MAHC.2004.26.

    Copeland, B. Jack (ed.) (2004). The EssentialTuring. Oxford: Oxford University Press. ISBN0-19-825079-7. OCLC 156728127 22417332948931664 57434580 57530137 59399569

    Copeland (ed.), B. Jack (2005). Alan Turings Auto-matic Computing Engine. Oxford: Oxford Universi-ty Press. ISBN 0-19-856593-3. OCLC 22464097956539230

    B. Jack Copeland and others ; edited by B. JackCopeland. (2006). Copeland, B. Jack. ed. Colo-ssus: The Secrets of Bletchley Parks CodebreakingComputers. Oxford: Oxford University Press. ISBN978-0-19-284055-4. OCLC 238755360 5131536462179172.

    Edwards, Paul N (1996). The Closed World.Cambridge, Massachusetts: MIT Press. ISBN 0-262-55028-8

    Hodges, Andrew (1983). Alan Turing: The Enigmaof Intelligence. London: Burnett Books. ISBN 0-04-510060-8

    Hochhuth, Rolf. Alan Turing Leavitt, David (2006) The Man Who Knew Too

    Much - Alan Turing and the invention of the com-puter Orion Books ltd ISBN 978-0-7538-2200-5

    Lubar, Steven (1993) Infoculture. Boston and NewYork: Houghton Miin. ISBN 039557045

    O'Connor, John J; Edmund F. Robertson. AlanMathison Turing. MacTutor History of Mathema-tics archive. http://www-history.mcs.st-andrews.ac.uk/Biographies/Turing.html.

    Petzold, Charles (2008). The Annotated Tu-ring: A Guided Tour through Alan Turings His-toric Paper on Computability and the Turing Ma-chine. Indianapolis: Wiley Publishing. ISBN97804702290257

    Singh, Simon (2007). Marea teorem a lui Fer-mat. Humanitas ISBN 978-973-50-1601-2

    Smith, Roger (1997). Fontana History of the Hu-man Sciences. London: Fontana.

    Weizenbaum, Joseph (1976). Computer Power andHuman Reason. London: W.H. Freeman. ISBN 0-7167-0463-3

    Williams, Michael R. (1985). A History of Com-puting Technology. Englewood Clis, New Jersey:Prentice-Hall. ISBN 0-8186-7739-2

    Yates, David M. (1997). Turings Legacy: A his-tory of computing at the National Physical Labora-tory 1945 1995. London: London Science Mu-seum. ISBN 0-901805-94-7. OCLC 12379461940624091

    Mama lui Alan, Sara Turing, care a trit muli anidup moartea luim a scris o biograe a ului ei, ncare i gloric viaa. Publicat n 1959, nu a pututconine informaii despre munca sa din timpul rz-boiului; doar 300 de copii s-au vndut.[130] Cuvntulnainte de ase pagini, scris de Lyn Irvine este maiadesea citat.

    Breaking the Code este o pies din 1986 scris deHugh Whitemore, care spune povestea vieii i mor-ii lui Turing. n reprezentaiile originale de la WestEnd i Broadway, Derek Jacobi a jucat rolul lui Tu-ring i a recreat acest rol ntr-un lm de televiziunedin 1997 bazat pe aceast pies i produs de BBC iWGBH, Boston. Piesa este publicat de Amber La-ne Press, Oxford. ASIN: B000B7TM0Q

    Herry Henderson, Alan Turing, computing geni-us and wartime code breaker, Chelsea House Pu-blisher, New York, 2011

    10 Note[1] doi:10.1098/rsbm.1955.0019

    Aceast referin va completat automat n urmtoareleminute. Putei sri peste perioada de ateptare sau puteiextinde citarea manual

    [2]

    [3] Sipser 2006, p. 137

    [4] Beavers 2013, p. 481

  • 10 10 NOTE

    [5] See Copeland, Jack (18 iunie 2012). AlanTuring: The codebreaker who saved 'mi-llions of lives. BBC News Technology.http://www.bbc.com/news/technology-18419691.Accesat la 26 octombrie 2014. Mai multe surse armc Winston Churchill a spus c Turing a adus de departecea mai mare contribuie personal a cuiva la victoriaAliailor n rzboiul mpotriva Germaniei Naziste, deinici The Churchill Centre (en) i nici biograful lui TuringAndrew Hodges (en) nu au gsit dovezi documentare cares susin aceast armaie i nici informaii despre datasau contextul n care Churchill ar spus acest lucru.Vezi Schilling, Jonathan. Churchill Said that TuringMade the Single Biggest Contribution to Allied Vic-tory. The Churchill Centre: Leading Churchill Myths.http://www.winstonchurchill.org/learn/myths/myths/2722-churchill-said-that-alan-turing-made-the-single-biggest-contribution-to-allied-victory-in-the-war-against-nazi-germany.Accesat la 9 ianuarie 2015. i Hodges, An-drew. Part 4: The Relay Race. Upda-te to ' in the'Alan Turing: the Enigma.http://www.turing.org.uk/book/update/part4.html.Accesat la 9 ianuarie 2015.

    [6] Leavitt 2007, pp. 231233

    [7] Pease, Roland (26 iunie 2012). Alan Turing: Inquestssuicide verdict 'not supportable'. BBC News. http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-18561092.Accesat la 25 decembrie 2013.

    [8]

    [9] (Archived copy of) Royal Pardon for Alan Turing. http://cryptome.org/2013/12/turing-pardon.pdf.

    [10] Wright, Oliver (23 decembrie 2013). Alan Tu-ring gets his royal pardon for 'gross indecency' 61 years after he poisoned himself [Alan Tu-ring i primete graierea regal la 61 de anidup ce s-a otrvit]. The Independent (Londra).http://www.independent.co.uk/news/uk/home-news/alan-turing-gets-his-royal-pardon-for-gross-indecency-$-$61-years-after-he-poisoned-himself-9023116.html.

    [11] Hodges 1983, p. 5

    [12] The Alan Turing Internet Scrapbook. Turing.org.uk.http://www.turing.org.uk/turing/scrapbook/early.html.Accesat la 2 ianuarie 2012.

    [13] Phil Maguire, An Irishmans Diary, pagina 5. The IrishTimes (en), 23 June 2012.

    [14] London Blue Plaques. English Heritage. Arhivat dinoriginal la 13 septembrie 2009. http://www.webcitation.org/5jkyjSdgY. Accesat la 10 februarie 2007.

    [15] The Scientic Tourist In London: #17 Alan Turings BirthPlace, Nature.com London Blog

    [16] Format:Openplaque

    [17] The Alan Turing Internet Scrapbook. http://www.turing.org.uk/turing/scrapbook/memorial.html. Accesatla 26 septembrie 2006.

    [18] Hodges 1983, p. 6

    [19] Baston Lodge. http://www.primelocation.com/for-sale/details/33060901.

    [20] Jones, G. James (11 decembrie 2001). Alan Tu-ring Towards a Digital Mind: Part 1. SystemToolbox. Arhivat din original la 3 august 2007.http://web.archive.org/web/20070803163318/http://www.systemtoolbox.com/article.php?history_id=3.Accesat la 27 iulie 2007.

    [21] Name * (29 noiembrie 2012). GuildfordDragon NEWS. The Guildford Dragon.http://www.guildford-dragon.com/2012/11/29/founder-of-computer-science-alan-turings-guildford-stargazing/.Accesat la 31 octombrie 2013.

    [22] Hofstadter, Douglas R. (1985). Metamagical Themas:Questing for the Essence of Mind and Pattern. Basic Boo-ks. ISBN 0-465-04566-9. OCLC 230812136

    [23] Hodges 1983, p. 26

    [24] Hodges 1983, p. 34

    [25]

    [26] Rachel Hassall, 'The Sherborne Formula: The Making ofAlan Turing' 'Vivat!' 2012/13

    [27] Teuscher, Christof (ed.) (2004). Alan Turing: Life andLegacy of a Great Thinker [Alan Turing: viaa i moteni-rea unui mare gnditor]. Springer-Verlag. ISBN 3-540-20020-7. OCLC 53434737 62339998

    [28] Paul Gray, Alan Turing Time Magazines Most ImportantPeople of the Century, p.2

    [29] Vezi seciunea 3 din John Aldrich, England and Conti-nental Probability in the Inter-War Years, Journal Elec-tronique d'Histoire des Probabilits et de la Statistique,vol. 5/2 Decembre 2009 Journal Electronique d'Histoiredes Probabilits et de la Statistique

    [30] Hodges 1983, pp. 88,94

    [31] Turing 1937

    [32] Church 1936

    [33] Hodges 1983, p. 111

    [34] von Neumann ... rmly emphasised to me, and to othersI am sure, that the fundamental conception is owing toTuringinsofar as not anticipated by Babbage, Lovela-ce and others. Scrisoare a lui Stanley Frankel (en) ctreBrian Randell (en), 1972, citat n Jack Copeland (2004)The Essential Turing, p22.

    [35] Hodges 1983, p. 138

    [36] doi:10.1112/plms/s2-45.1.161Aceast referin va completat automat n urmtoareleminute. Putei sri peste perioada de ateptare sau puteiextinde citarea manual

    [37] Format:TuringPhD

  • 11

    [38] Turing, A. M. (1938). Systems of Logic Based on Or-dinals. https://webspace.princeton.edu/users/jedwards/Turing%20Centennial%202012/Mudd%20Archive%20files/12285_AC100_Turing_1938.pdf.

    [39] Hodges 1983, p. 152

    [40] ed. Cora Diamond: Wittgensteins Lectures on the Founda-tions of Mathematics, University of Chicago Press, 1976

    [41] Hodges 1983, pp. 153154

    [42] Copeland, Jack (en), Colossus and the Dawning of theComputer Age, p. 352 n Action This Day, 2001.

    [43] Copeland 2004a, p. 217

    [44] Clark, Liat (18 iunie 2012). Turings achievements: co-debreaking, AI and the birth of computer science (Wi-red UK). Wired.co.uk. http://www.wired.co.uk/news/archive/2012-06/18/turing-contributions?page=all. Ac-cesat la 31 octombrie 2013.

    [45] Copeland, 2006 p. 378.

    [46] Turing, Alan (9 martie 2015). Report on the appli-cations of probability to cryptography. http://www.nationalarchives.gov.uk/news/705.htm.

    [47] Turing, Alan (9 martie 2015). Paper on statistics of repe-titions. http://www.nationalarchives.gov.uk/news/705.htm.

    [48] Vallance, Chris (19 aprilie 2012). Alan Turing paperson code breaking released by GCHQ. BBC News. http://www.bbc.co.uk/news/technology-17771962. Accesat la20 aprilie 2012.

    [49] Hodges 1983, p. 208

    [50] Lewin 1978, p. 57

    [51] Brown, Anthony Cave (1975). Bodyguard of Lies: TheExtraordinary True Story Behind D-Day. The LyonsPress. ISBN 978-1-59921-383-5

    [52] Graham-Cumming, John (10 martie 2010). An Olym-pic honour for Alan Turing. London: The Guar-dian. http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2010/mar/10/alan-turing-2012-olympics.

    [53] Butcher, Pat (14 septembrie 2009). In Praise of Gre-at Men. Globe Runner. http://www.globerunner.org/index.php/09/in-praise-of-great-men/.

    [54] Hodges, Andrew. Alan Turing: a short biogra-phy. http://www.turing.org.uk/. http://www.turing.org.uk/bio/part6.html. Accesat la 12 iunie 2014.

    [55] Graham-Cumming, John (10 martie 2010). Alan Tu-ring: a short biography. http://www.theguardian.com/.http://www.theguardian.com/commentisfree/2010/mar/10/alan-turing-2012-olympics. Accesat la 12 iunie 2014.

    [56] Butcher, Pat (1 decembrie 1999). Turing as a ru-nner. The MacTutor History of Mathematics ar-chive. http://www-groups.dcs.st-and.ac.uk/~{}history/Extras/Turing_running.html. Accesat la 12 iunie 2014.

    [57] Alan Turing: Colleagues share their memories. BBCNews. 23 iunie 2012. http://www.bbc.co.uk/news/technology-18541715.

    [58] The Men Who Cracked Enigma, Episodul 4 dindocumentarul-serial UKTV History Channel Heroes ofWorld War II

    [59] Profesorul Jack Good n The Men Who Cracked Enig-ma, 2003: cu comentariul: dac-mi amintesc eu bine.

    [60] Oakley 2006, p. 40/03B

    [61] Hodges 1983, p. 218

    [62] Hodges 1983, p. 221

    [63] Copeland, The Essential Turing, pp. 336337.

    [64] Copeland, Jack; Proudfoot, Diane (1 mai 2004). AlanTuring, Codebreaker and Computer Pioneer [AlanTuring, sprgtor de coduri i pionier al calculatoare-lor]. alanturing.net. http://www.alanturing.net/turing_archive/pages/Reference%20Articles/codebreaker.html.Accesat la 27 iulie 2007.

    [65] Mahon 1945, p. 14

    [66] Leavitt 2007, pp. 184186

    [67] Leavitt 2007, pp. 176178

    [68] Leavitt, David (2007). The man who knew too much: AlanTuring and the invention of the computer. Phoenix. pp.176178. ISBN 978-0-7538-2200-5

    [69] Grime, James (24 iulie 2014). An Alan Turingexpert watches the The Imitation Game trailer.The Aperiodical. http://aperiodical.com/2014/07/an-alan-turing-expert-watches-the-the-imitation-game-trailer/.Accesat la 28 iulie 2014.

    [70] Hodges 1983, pp. 242245

    [71] BOMBE PROJECT HISTORY, MAY 44. http://www.daytoncodebreakers.org/depth/bombe_history2/. Acce-sat la 2 mai 2012.

    [72] Hodges 1983, pp. 245253

    [73] Alexander circa 1945, p. 42

    [74] Copeland 2006, p. 380

    [75] Copeland 2006, p. 381

    [76] Copeland 2006, p. 72

    [77] Gannon 2007, p. 230

    [78] Hilton 2006, pp. 197199

    [79] Copeland 2006, pp. 382, 383

    [80] Hodges 1983, pp. 245250

    [81] Hodges 1983, p. 273

    [82] Hodges 1983, p. 346

    [83] Format:Openplaque

  • 12 10 NOTE

    [84] Copeland 2006, p. 108

    [85] Randell, B (1980). A History of Computing in theTwentieth Century: Colossus. http://www.cs.ncl.ac.uk/research/pubs/books/papers/133.pdf. Accesat la 27 ianu-arie 2012. citing Womersley, J. R. (13 februarie 1946).'ACE' Machine Project. Executive Committee, NationalPhysical Laboratory, Teddington, Middlesex.

    [86] See Copeland 2004b, pp. 410432

    [87] Bruderer, Herbert. Did Alan Turing interrogate Kon-rad Zuse in Gttingen in 1947?. http://www.mathcomp.leeds.ac.uk/turing2012/Images/Turing_Zuse.pdf. Acce-sat la 7 februarie 2013.

    [88] Pentru mai multe detalii, vezi Herbert Bruderer, KonradZuse und die Schweiz

    [89] doi:10.1093/qjmam/1.1.287Aceast referin va completat automat n urmtoareleminute. Putei sri peste perioada de ateptare sau puteiextinde citarea manual

    [90] Harnad, Stevan (2008) The Annotation Game: On Turing(1950) on Computing, Machinery and Intelligence. n:Epstein, Robert & Peters, Grace (Eds.) Parsing the TuringTest: Philosophical and Methodological Issues in the Questfor the Thinking Computer. Springer

    [91] Clark, Liat. Turings achievements: codebrea-king, AI and the birth of computer science. Wi-red. http://www.wired.co.uk/news/archive/2012-06/18/turing-contributions?page=all. Accesat la 11 noiembrie2013.

    [92] Alan Turing vs Alick Glennie (1952) Turing Test Ches-sgames.com

    [93] doi:10.1023/A:1011288000451Aceast referin va completat automat n urmtoareleminute. Putei sri peste perioada de ateptare sau puteiextinde citarea manual

    [94] SPICE 1 2 3 and beyond ... Intusoft Newslet-ter, August 2003. Intusoft.com. 16 august2001. Arhivat din original la 11 iunie 2011.http://web.archive.org/web/20110611202939/http://www.intusoft.com/nlhtm/nl71.htm. Accesat la 29 mai2011.

    [95] doi:10.1098/rstb.1952.0012Aceast referin va completat automat n urmtoareleminute. Putei sri peste perioada de ateptare sau puteiextinde citarea manual

    [96] Control Mechanism For Biological Pattern FormationDecoded ScienceDaily, 30 November 2006

    [97] Tompkins, Li, et al (10 martie 2014). Testing Tu-rings theory of morphogenesis in chemical cells.Proceedings of the National Academy of Sciences.doi:10.1073/pnas.1322005111. http://www.pnas.org/content/early/2014/03/05/1322005111.abstract?sid=44d2b445-66f5-4dd1-b1c0-d6c25e88accb. Accesat la18 martie 2014.

    [98] Clark, Liat (18 iunie 2012). Turings achievements:codebreaking, AI and the birth of computer scien-ce. wired.co.uk. http://www.wired.co.uk/news/archive/2012-06/18/turing-contributions?page=all. Accesat la12 februarie 2013.

    [99] Turings Last, Lost work la Wayback Machine (arhivat la23 august 2003).

    [100] doi:10.1126/science.1226804Aceast referin va completat automat n urmtoareleminute. Putei sri peste perioada de ateptare sau puteiextinde citarea manual

    [101] Hodges 1983, p. 458

    [102] Leavitt 2007, p. 268

    [103] Hodges, Andrew (27 mai 2012). Alan Turing:The Enigma. p. 463. ISBN 0-691-15564-X.http://books.google.com/?id=HyMcH_9eTtoC&pg=PA463&dq=%2227+february%22+%22alan+turing%22#v=onepage&q=%2227%20february%22%20%22alan%20turing%22&f=false

    [104] Hodges, Andrew (27 mai 2012). Alan Turing:The Enigma. p. 471. ISBN 0-691-15564-X.http://books.google.com/?id=HyMcH_9eTtoC&pg=PA471&dq=%22alan+turing%22++Fraser+Harrison#v=onepage&q=%22alan%20turing%22%20%20Fraser%20Harrison&f=false

    [105] Hodges, Andrew (2012). Alan Turing: The Enigma TheCentenary Edition. Princeton University

    [106] Turing, Alan (1952). Letters of Note: Yours in distress,Alan. Arhivat din original la 16 decembrie 2012. http://www.webcitation.org/6CxLiSeL9.

    [107] Hodges, Andrew (27 mai 2012). Alan Turing:The Enigma. p. xxviii. ISBN 0-691-15564-X. http://books.google.com/?id=CGmyLDrbQtQC&pg=PT21&dq=alan+turing+%22lies+with+men%22

    [108] Hodges 1983, p. 473

    [109] Leavitt 2007, p. 269

    [110] Copeland 2006, p. 143

    [111] Hodges 1983, p. 488

    [112] Hodges 1983, p. 529

    [113] Pease, Roland (23 iunie 2012). Alan Tu-ring: Inquests suicide verdict 'not supportable'.BBC News Online. http://www.bbc.co.uk/news/science-environment-18561092. Accesat la 23 iunie2012. We have ... been recreating the narrative ofTurings life, and we have recreated him as an unhappyyoung man who committed suicide. But the evidence is notthere

    [114] Letter to Robin Gandy, 28 July 1954, http://www.christies.com/lotfinder/books-manuscripts/turing-ethel-sara-series-of-11-5685694-details.aspx

    [115] Hodges 1983, pp. 488, 489

  • 13

    [116] Leavitt 2007, p. 140 and Hodges 1983, pp. 149, 489

    [117] Steven Geringer (27 iulie 2007). ACM'S TuringAward Prize Raised To $250,000 (n englez). Co-municat de pres ACM. http://www.acm.org/press-room/news-releases-2007/turingaward/. Accesat la 16 octom-brie 2008.

    [118] Unveiling the ocial Blue Plaque on Alan Turings Birth-place. http://www.turing.org.uk/bio/oration.html. Ac-cesat la 26 septembrie 2006.

    [119] About this Plaque - Alan Turing. http://www.blueplaque.com/detail.php?plaque_id=348. Accesat la25 septembrie 2006.

    [120] The Earl of Wessex unveils statue of Alan Turing. http://portal.surrey.ac.uk/press/oct2004/281004a/. Accesat la10 februarie 2007.

    [121] Turing Days @ stanbul Bilgi University. http://cs.bilgi.edu.tr/pages/turing_days/. Accesat la 10 februarie 2007.

    [122] Honorary Grand Marshal. http://www.bostonpride.org/honorarymarshal.php. Accesat la 10 februarie 2007.

    [123] RomaniaLibera.ro, Alan Turiung i moartea sa suspect"

    [124] Bletchley Park Unveils Statue Commemorating Alan Tu-ring. Comunicat de pres Bletchley Park. 20 iunie2007. http://www.bletchleypark.org.uk/news/docview.rhtm/454075/article.html.

    [125] Turing Trail Relay. http://www.turingrelay.co.uk/.

    [126] Thousands call for Turing apology, BBC News, 31 august2009, http://news.bbc.co.uk/1/hi/technology/8226509.stm, accesat la 31 august 2009

    [127] Petition seeks apology for Enigma code-breaker Turing,CNN, 01 September 2009, http://www.cnn.com/2009/WORLD/europe/09/01/alan.turing.petition/index.html,accesat la 1 septembrie 2009

    [128] Treatment of Alan Turing was appalling , Nu-mber10.gov.uk, 10 septembrie 2009, http://www.number10.gov.uk/Page20571

    [129] PM apology after Turing petition. BBC News. 11septembrie 2009. http://news.bbc.co.uk/2/hi/technology/8249792.stm. Accesat la 11 septembrie 2009.

    [130] Sara Turing to Lyn Newman, 1967, Library of St JohnsCollege, Cambridge.

    11 Legturi externe Geniu pustiu. Alan Turing: eroul de rzboi, mrul

    otrvit i computerul uman, 23 iunie 2012, Eveni-mentul zilei

    ALAN TURING si moartea sa suspecta, 23 iunie2012, Razvan Voiculescu, Romnia liber

    Alan Turing, un geniu ngenuncheat de prejudeci,14 aprilie 2012, Alina Ionescu, Jurnalul Naional

  • 14 12 TEXT AND IMAGE SOURCES, CONTRIBUTORS, AND LICENSES

    12 Text and image sources, contributors, and licenses12.1 Text

    Alan Turing Surs: http://ro.wikipedia.org/wiki/Alan%20Turing?oldid=9122767 Contribuitori: Ronline, Hashar, Suisui, Laurap, Qu-istnix, MihaitzaBot, Rebel, Wars, YurikBot, Palica, Arado, Zwobot, RobotQuistnix, Orioane, Groaznic, Strainu, RebelRobot, AndreiStroe, Strainubot, Victor Blacus, Escarbot, Thijs!bot, JAnDbot, Al, Mycomp, DorganBot, TXiKiBoT, SieBot, Synthebot, Sorinborodi,AlleborgoBot, RadufanBot, Gik, DragonBot, Nicolae Coman, Ark25, Alexander Tendler, OKBot, Alexbot, BodhisattvaBot, Carsrac-Bot, Numbo3-bot, Luckas-bot, Ptbotgourou, Jotterbot, Rubinbot, ArthurBot, Xqbot, GhalyBot, Dinamik-bot, TjBot, EmausBot, ZroBot,JackieBot, WikitanvirBot, Mjbmrbot, MerlIwBot, GT, Addbot, BreakBot, XXN-bot i Anonim: 10

    12.2 Images Fiier:20130808_Kings_College_Front_Court_Fountain_Crop_03.jpg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/

    46/20130808_Kings_College_Front_Court_Fountain_Crop_03.jpg Licen: CC BY-SA 3.0 Contribuitori: Oper proprie Artist original:Dmitry Tonkonog

    Fiier:Alan_Turing_78_High_Street_Hampton_blue_plaque.jpg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/2b/Alan_Turing_78_High_Street_Hampton_blue_plaque.jpg Licen: CC BY-SA 4.0 Contribuitori: Oper proprie Artist original: Edwardx

    Fiier:Alan_Turing_Memorial_Closer.jpg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b8/Alan_Turing_Memorial_Closer.jpg Licen: CC-BY-SA-3.0 Contribuitori: ? Artist original: ?

    Fiier:Alan_Turing_cropped.jpg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/2/22/Alan_Turing_cropped.jpg Licen: CCBY 2.0 Contribuitori:

    Alan_Turing.jpg Artist original: Alan_Turing.jpg: Jon Callas from San Jose, USA Fiier:Bombe-rebuild.jpg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/5c/Bombe-rebuild.jpg Licen: CC-BY-SA-3.0

    Contribuitori: ? Artist original: ? Fiier:Commons-logo.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4a/Commons-logo.svg Licen: Public domain

    Contribuitori: This version created by Pumbaa, using a proper partial circle and SVG geometry features. (Former versions used to beslightly warped.) Artist original: SVG version was created by User:Grunt and cleaned up by 3247, based on the earlier PNG version,created by Reidab.

    Fiier:Flag_of_the_United_Kingdom.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/a/ae/Flag_of_the_United_Kingdom.svg Licen: Public domain Contribuitori: Oper proprie per data at http://flagspot.net/flags/gb.html Artist original: Original agby Acts of Union 1800

    Fiier:Gtk-dialog-info.svg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/b4/Gtk-dialog-info.svg Licen: LGPL Contribu-itori: http://ftp.gnome.org/pub/GNOME/sources/gnome-themes-extras/0.9/gnome-themes-extras-0.9.0.tar.gz Artist original: David Vig-noni

    Fiier:Turing_Plaque.jpg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/19/Turing_Plaque.jpg Licen: CC-BY-SA-3.0Contribuitori: en.wikipedia Artist original: Joseph Birr-Pixton from en.wikipedia

    Fiier:Turing_flat.jpg Surs: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/c/cd/Turing_flat.jpg Licen: Public domain Contribui-tori: ? Artist original: ?

    12.3 Content license Creative Commons Attribution-Share Alike 3.0

    Copilria i tinereea EducaiaUniversitatea i lucrrile n domeniul calculabilitii

    Criptanaliza Maina Bombe Hut 8 i Maina Enigma naval Turingery Delilah

    Primele calculatoare i Testul Turing Formarea de abloane i biologia matematic Condamnarea pentru indecenMoarteaRecunoaterea postum Bibliografie recomandat Note Legturi externe Text and image sources, contributors, and licensesTextImagesContent license