AL JUDEŢULUI TIMIŞ CĂRPINIŞ Atlas al Judetului Timis... · 2011-04-07 · Verşinin, în Trei...

3
153 MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ CĂRPINIŞ Sediul consiliului local: Cărpiniş, str. a III-a nr. 42, telefon / fax 0256/365001; Coordonate: 45°47′19″ lat. N; 20°54′13″ long. E; Repere istorice: -1377 - prima atestare documentară a Căr- pinişului de azi, cu numele de Gyertyamus; -sec. al XVII -lea - în perimetrul actualei aşe- zări Cărpiniş a existat în timpul ocupaţiei otomane un cătun locuit de sârbi şi români „Mali Tovin“ („Micul Dovin”); -1767 - au fost colonizate mai multe familii aduse din vestul Germaniei (Westfalia); -1776 - autorităţile habsburge strămută lo- calnicii români şi sârbi în satul Bazoş; -1769 - consilierul imperial de la Timişoara, Neumann, sprijină aşezarea în satul Iecea Mică a 150 de familii de maistori şi agricultori aduşi din Alsacia şi Lorena; -1772 - se înfiinţează şcoala din Iecea Mică; -1783 -1784 - sunt aduşi la Cărpiniş germani din satele Iecea Mare şi Lenauheim, dar şi din Luxembourg şi Schwarzwald; -1865 - un incendiu de amploare a pustiit satul Iecea Mică; -1906 - comunitatea locală comandă picto- rului Ştefan Jäger din Cenei vestita lucrare „Colonizarea şvabilor”; -1936 - Cărpinişul avea 2 924 de locuitori şi 620 de case; -2 iulie 1969 - s-a născut la Cărpiniş Nico- lae Daniliuc (d. 5.01.1990), Erou Martir al Revoluţiei dn 1989; - 24 iunie 1971 - se naşte la Cărpiniş actorul Ion Rizea; -2002 - comuna Cărpiniş avea 4 950 de lo- cuitori; -apare publicaţia „Curierul de Cărpiniş”, director Ioan Sima, redactori-şefi Ioan Stă- nilă şi Ion Dancea; Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 - total: 5 178 de persoane, dintre care: - masculină = 2 519 de persoane - feminină = 2 659 de persoane Numărul locuinţelor la 1 ianuarie 2010: 1 437 Sate componente: Cărpiniş şi Iecea Mică (1467, Ewcze); Instituţii şcolare: Şcoli cu clasele I-VIII: Cărpiniş şi Iecea Mică; Grădiniţe cu program normal: Cărpiniş şi Iecea Mică; Instituţii sanitare: Cabinete medicale: Căr- piniş (patru) şi Iecea Mică; Farmacii umane: Cărpiniş (două) şi Iecea Mică; Cabinet sani- tar-veterinar: Cărpiniş; Farmacii sanitar- veterinare: Cărpiniş (două); Instituţii culturale: Cămine culturale: Cărpiniş şi Iecea Mică; Bibliotecă : Cărpiniş (fondată la anul 1962); Biblioteca şcolară: Iecea Mică; Baze sportive şi de agrement: Sala de sport Cărpiniş; Teren de fotbal Cărpiniş; Biserici şi alte lăcaşe de cult: - Biserici ortodoxe române: Cărpiniş (2005) şi Iecea Mică (1995); Biserici romano-catolice: Cărpiniş (1803) şi Iecea Mică (1795); Biserică baptistă: Cărpiniş (1993); Biserică penticostală: Cărpiniş (1992); Biserică adven- tistă de ziua a 7-a: Cărpiniş (2004); Ruga şi alte manifestări culturale: - Iecea Mică (20 iulie - Sfântul Ilie); Cărpiniş (26 octombrie - Sfântul Dumitru); Sărbă- torirea zilei comunei Cărpiniş (în prima du- minică a lunii octombrie); Cetăţeni de onoare: Ioan Barbu, Horia Ciocârlie, Dan Ioan Şipoş, Martin Methler şi Grosu Dumitru. Sima Ioan primar Hepp Matei Rudolf viceprimar Balaş Gheorghe, consilier PDL Bocioc Aurel, consilier PSD Chiţiboi Ioan, consilier PSD Cotuţiu Sandală Liana, consilier PSD Damian Pompiliu, consilier PDL Farcaş Vasile, consilier PDL Filip Gheorghe, consilier PSD Gavrin Mladen, consilier PSD Ghercu Ioan, consilier PSD Jurca Teodor, consilier PSD Jurcă Mirela-Simona, consilier PSD Manea Petru, consilier PSD Ruţă Constantin, consilier PSD Stoian Jenica, consilier PSD PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CĂRPINIŞ

Transcript of AL JUDEŢULUI TIMIŞ CĂRPINIŞ Atlas al Judetului Timis... · 2011-04-07 · Verşinin, în Trei...

Page 1: AL JUDEŢULUI TIMIŞ CĂRPINIŞ Atlas al Judetului Timis... · 2011-04-07 · Verşinin, în Trei surori de A.P. Cehov, Leon-tes, în Povestea de iarnă de W. Shakes-peare, regia

153MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CĂRPINIŞ

Sediul consiliului local: Cărpiniş, str. a III-a nr. 42, telefon / fax 0256/365001;Coordonate:45°47′19″ lat. N;20°54′13″ long. E;Repere istorice:-1377 - prima atestare documentară a Căr -pi nişului de azi, cu numele de Gyertyamus;-sec. al XVII -lea - în perimetrul actualei aşe -zări Cărpiniş a existat în timpul ocupaţieioto mane un cătun locuit de sârbi şi români„Mali Tovin“ („Micul Dovin”);-1767 - au fost colonizate mai multe familiiaduse din vestul Germaniei (Westfalia);-1776 - autorităţile habsburge strămută lo -cal nicii români şi sârbi în satul Bazoş;-1769 - consilierul imperial de la Timişoara,Neumann, sprijină aşezarea în satul IeceaMică a 150 de familii de maistori şiagricultori aduşi din Alsacia şi Lorena;-1772 - se înfiinţează şcoala din Iecea Mică; -1783 -1784 - sunt aduşi la Cărpiniş germanidin satele Iecea Mare şi Lenauheim, dar şidin Luxembourg şi Schwarzwald;-1865 - un incendiu de amploare a pustiitsatul Iecea Mică;-1906 - comunitatea locală comandă picto -rului Ştefan Jäger din Cenei vestita lucrare„Colonizarea şvabilor”; -1936 - Cărpinişul avea 2 924 de locuitori şi620 de case;-2 iulie 1969 - s-a născut la Cărpiniş Ni co -lae Daniliuc (d. 5.01.1990), Erou Martir alRevoluţiei dn 1989; - 24 iunie 1971 - se naşte la Cărpiniş actorulIon Rizea;-2002 - comuna Cărpiniş avea 4 950 de lo -cu itori;-apare publicaţia „Curierul de Cărpiniş”,di rec tor Ioan Sima, redactori-şefi Ioan Stă -ni lă şi Ion Dancea;Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010 - total:

5 178 de persoane, dintre care:- masculină = 2 519 de persoane- feminină = 2 659 de persoaneNumărul locuinţelor la 1 ianuarie 2010:1 437Sate componente: Cărpiniş şi Iecea Mică(1467, Ewcze);Instituţii şcolare: Şcoli cu clasele I-VIII:Căr piniş şi Iecea Mică; Grădiniţe cu programnormal: Cărpiniş şi Iecea Mică;Instituţii sanitare: Cabinete medicale: Căr -piniş (patru) şi Iecea Mică; Farmacii u mane:Cărpiniş (două) şi Iecea Mică; Ca binet sani -tar-veterinar: Cărpiniş; Farmacii sanitar-vete rinare: Cărpiniş (două); Instituţii culturale: Cămine culturale:Cărpiniş şi Iecea Mică; Bibliotecă : Cărpiniş(fondată la anul 1962); Biblioteca şcolară:Ie cea Mică;Baze sportive şi de agrement: Sala desport Cărpiniş; Teren de fotbal Cărpiniş;Biserici şi alte lăcaşe de cult:- Biserici ortodoxe române: Cărpiniş (2005) şiIecea Mică (1995); Biserici romano-catolice:Cărpiniş (1803) şi Iecea Mică (1795); Bisericăbaptistă: Cărpiniş (1993); Bisericăpenticostală: Cărpiniş (1992); Biserică ad ven -tistă de ziua a 7-a: Cărpiniş (2004);Ruga şi alte manifestări culturale:- Iecea Mică (20 iulie - Sfântul Ilie); Cărpiniş(26 octombrie - Sfântul Dumitru); Sărbă -torirea zilei comunei Cărpiniş (în pri ma du -mi nică a lunii octombrie);Cetăţeni de onoare: Ioan Barbu, Horia Ciocârlie, Dan Ioan Şipoş,Martin Methler şi Grosu Dumitru.

Sima Ioan primarHepp Matei Rudolf viceprimarBalaş Gheorghe, consilier PDLBocioc Aurel, consilier PSDChiţiboi Ioan, consilier PSDCotuţiu Sandală Liana, consilier PSDDamian Pompiliu, consilier PDLFarcaş Vasile, consilier PDL

Filip Gheorghe, consilier PSDGavrin Mladen, consilier PSD Ghercu Ioan, consilier PSDJurca Teodor, consilier PSDJurcă Mirela-Simona, consilier PSDManea Petru, consilier PSDRuţă Constantin, consilier PSDStoian Jenica, consilier PSD

PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI CĂRPINIŞ

Page 2: AL JUDEŢULUI TIMIŞ CĂRPINIŞ Atlas al Judetului Timis... · 2011-04-07 · Verşinin, în Trei surori de A.P. Cehov, Leon-tes, în Povestea de iarnă de W. Shakes-peare, regia

154MIC ATLAS

AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CĂRPINIŞ

Unul dintre câştigurile ultimilor 15 ani aiTea trului Naţional “Mihai Emi nes cu” din Ti mi -şoa ra este, fără îndoială, actorul Ion Rizea.Născut la 24 iunie 1971, în comuna Cărpi niş,a absolvit Fa cul tatea de Muzică, Sec ţia Ac -torie, Universitatea de Vest, Timi şoa ra,promoţia 2000, clasa profesor Lumi niţa Sto -ianovici. La Teatrul Na ţio nal joacă din aniistu den ţiei, aşa că palmaresul său ca actoreste impresionant, începând cu anul 1997,atunci când a interpretat rolurile Cititor, As -cultător, Amant, Aviator, în Cer şe to rul deR.J. Sorge, Garda Ducelui în Loren zac ciode A. de Musset, Irod în Irozii de Că tălinNaum. Prolifici pentru cariera sa au fost anii2000-2003: Soldat, în Pentru ce am murit -de Xie Min, Silvius, în Cum vă pla ce - de W.Sha kespeare, Lucky, în Aşteptându-l pe Go -dot - de S. Beckett, Spectrul, în Re voluţiaoarbă - de Leonid M. Arcade etc. Perioadaanilor 2004-2009 este la fel de bogată în ro -luri: Crainicul în Medeea de Euripide,Pugaciov în Sinu cigaşul de Nikolai Erdman,Ţurcanu în Cervus divinus de Ion Druţă,Muncitor, Omul în alb, Ciocîrlan în Scrinulnegru după G. Călinescu, Domnul Robin -son în Absolventul de Terry Johnson, Tra -vestitul în Destăinuirile lui Jacques Brel deIon Rizea, Prie tenul în Autobahn de Neil

LaBute, Tugati înKrum de Hanoch Le -vin, Thier ry în Athé -née Palace Hotel deA. Haus vater & R.Şer ban du pă R.G.Wal deck, Edward înEdward după Christo -pher Mar lowe, Agrip -pa, în Îngerul de focdupă Valeri Briusov, Obe ron, în Parcul deBo tho Strauss, Luigi, în Boala familiei M deFausto Paravidino, Alexandr IgnatieviciVer şinin, în Trei surori de A.P. Cehov, Le on -tes, în Povestea de iarnă de W. Shakes -peare, regia Alexander Hausvater 2009,Dom nul M, în Remember după Ma teiu I. Ca -ra giale, Aurora, în Piaţa Roose velt de DeaLoher.

A lucrat cu regizorii Vic tor Ioan Frunză, IonArdeal Ieremia, Ion Ieremia, Cezar Ghio ca,Mihaela Li chi ardopol, Cătălin Naum, HoriaIonescu, Ana Maria Colţeanu, Sabin Po pes -cu, Sanda Manu, Ada Lupu, Răzvan Mazilu,Alexander Hausvater, Gregory Hlady ş.a.

Ion Rizea este membru al Consiliului Ar tis -tic al Teatrului Naţional „Mihai Emi nes cu” dinTimişoara.

ACToRUL

NICoLAE DANILIUCS-a născut la 2 iulie 1969, la Cărpiniş. În decembrie 1989 era soldat în

termen la U.M. 01026 din Bucureşti. A fost rănit la Bucureşti, în timp ceapăra “Televiziunea Română Liberă”. A murit la spital în 5 ianuarie 1990.Declarat Erou Martir.

FIICA BĂRBIERULUIÎn autobiografie, Johnny Weissmüller -

ce le brul Tarzan - motiva sărăcia familiei saledin anii '20 ai secolului trecut prin faptul cătatăl său murise în jurul anului 1918, iar el atrebuit să lase şcoala pentru a avea grijă defa mi lie. Unii biografi ai lui Weissmüller credîn să că Tarzan „a înflorit” lu cru rile pentru aapă rea într-o lumină cât mai favorabilă înochii fanilor săi. Conform unor cercetători dinlumea filmului, tatăl lui Johnny, Peter Weis -smüller, ar fi murit la anul 1938, la 17 iulie, şi

nu în anul 1918. De fapt, Peter Weis smüllerşi-ar fi pă răsit fa milia şi s-ar fi re că sătorit fărăsă di vorţeze de prima sa ne vas tă, devenindastfel bigam. Cea cu care s-ar fi recă sătoritar fi fost tot o bănă ţeancă de başti nă, Anna,originară din Beregsău Mic, aco lo unde senăscuse în 1880, ca fiică a lui Michael Kra -mer, băr bierul din Cărpiniş, şi a Magda leneiFischer (din Iecea Mică). După naş tereaAnnei, fami lia Kra mer s-a stabilit în Iecea Mi -că, acolo unde soţii Kramer au avut alte treifete şi e posibil ca în jurul anului 1900 toa tăfamilia să fi emigrat în S.U.A.

Page 3: AL JUDEŢULUI TIMIŞ CĂRPINIŞ Atlas al Judetului Timis... · 2011-04-07 · Verşinin, în Trei surori de A.P. Cehov, Leon-tes, în Povestea de iarnă de W. Shakes-peare, regia

155MIC ATLAS AL JUDEŢULUI TIMIŞ

CĂRPINIŞ

Pe teritoriul satului aparţinător de comuna Cărpi -niş, Iecea Mică, arheologii Mu zeu lui Ba na tului din Ti -mi şoara au făcut des co periri arheo lo gice care atestăvechimea aşe zării. Astfel, la ieşirea din Iecea Mică,spre est, la o jumătate de kilometru distanţă, în apro -pi e rea sondei de extracţie 35, săpăturile au scos lalu mină o în tinsă aşezare daco-romană. Aici a fostdes cope rită o mo ne dă de bronz din vremea împăra -tu lui Constans, iar la aproximativ doi kilometri de a -cest punct a fost descope ri tă o altă monedă debronz, cu chi pul împăratului Valentinianus I (fo to). Totla Iecea Mică, în punctul nu mit Raspas, pe un promo-toriu cu un diametru de 250 de metri, au fost găsiteurme ale unor lo cuinţe da co-romane. Nu de par te deson da 30, spre nord, în apro piere de şo sea ua ceduce spre comuna Biled, au fost descoperite maimulte fragmen te ce ramice databile între se co leleVIII-XI după Christos. Dar teritoriul Căr pi ni ş ului deazi a fost lo cuit cu mul te milenii în urmă, dacă avemîn ve de re faptul că în lo cul numit Movila Trei Ho tare(Dreihotar hügel ), la in ter secţia ho tarelor cadastraleale sa telor Iecea Mică, Be reg său Mare şi Beciche -recu Mic, se a flă o mo vilă de pă mânt de la su pra faţacăreia a fost re coltat un mic ră zuitor din si lex cafeniu.

La vârsta de 16 ani, germanul FrankDüpree era deja con siderat un pianist virtuozal Eu ropei. La trei ani se familiarizează cuprimele instru men te muzicale, la şase aniîncepe studiul pia nului şi se perfecţioneazăcu profesoara uni versitară Sontraud Speidel;urmează din anul 2002 studii preuniversitarela Facultatea de Muzică din Karls ruhe (studiidestinate copiilor de o se bit de talentaţi),începe apoi stu diul instrumente lor depercuţie.

Par ticipă la nume roa se concerte (în Ger -ma nia, multe dintre ele, dar şi la Vie na,Praga, Ve neţia, Cagliari, Paris, în Belgia sauDanemar ca). Es te solist în anul 2002 al „Jo -hann Strauss Orchester” din Wies baden,este invitat solist al Orchestrei de Ca merădin aceeaşi localitate. Este prezent în noiem-brie 2003 la una din emisiunile de succes ale

postului de televiziune „România Interna -ţional”, iar în 9 noiembrie 2003, Frank Dü -pree a susţi nut un recital de pian în studioulde concerte al Societăţii Române de Ra dio -di fu ziu ne din Bu cureşti. Din anul 2000, FrankDüpree câştigă pes te 30 de premii la nume -roase concursuri naţionale şi internaţionaleîn calitate de so list - pian, pian - duo, muzicăde cameră şi ca solist la instrumente depercuţie. Sunt o serie de in formaţii pe ca rele-am aflat cu spri jinul poe tului Lu cianHeţco, di rectorul revistei „Agero” din Ger ma -nia.

Dar de ce ar interesa pe un bănăţean po -vestea lui Frank Düpree, cel născut laRastatt, în 6 decembrie 1991, în Ger ma nia?Măcar pentru faptul că părinţii virtuozului pia -nist sunt ori gi nari din satul Iecea Mică, comu -na Căr piniş, judeţul Timiş, Banat, România...

DEPoRTAŢI ÎN „RUSSLAND”

Trupele sovietice de ocupaţie au fă cut de -portări masive de po pulaţie, iar şva bii dinsatul Ie cea Mică (Klein-Jet scha) nu au fostnici ei ocoliţi. Cel pu ţin 26 de per soane deet nie germană, femei şi bărbaţi, cu vâr stecuprinse în tre 20 şi 25 de ani, au fostdeportate în la gă re le din Rusia, la Wolo dar -ka, Ne ku mor sau Dnije pro petrovsk. Cu do - uă ex cep ţii, au pierit în Ru sia între 1945-1948: Albert Franz, Katha rina Berg, Ka -tarina Chirst, Dreier Katha rina, An na Fuchs,Eva Lech, născută Rot sching, Ka tharinaLudwig, Eva Nau mann, Anna Rot sching,Maria Schuld, născu tă Bie gel steiber, AnnaUnterreiner, An na Un terstein, dar şi JosefPacki, Pe ter Packi, Josef Ga briel, Ma thiasGer res, Franz Kei ser, Josef Keller, Jo hannLudwig, Franz Ott, Ludwig Port scheller,Josef Ru ckert, Kaspar Schof fer, AnnaSchuld, născută Jordan, Kaspar Zim mer -mann. Exis tă, de altfel, o sta tistică exactă ade portărilor în Rusia în toc mi tă de ingi ne rultimi şorean Nor bert Nei den bach.

PIANIST VIRTUoZ, CU RĂDĂCINI ÎN BANAT

IECEA MICĂ CEA DACo-RoMANĂ