Al cincilea-munte-paulo-coelho

of 81/81
Al cincilea munte Paolo Coelho PROLOG La începutul anului 870 î.H., Fenicia — o ţară pe care israeliţii o numeau Liban — sărbătorea aproape trei secole de pace. Fenicienii erau mîndri de aceasta. Nefiind o mare putere politică, ei s-au văzut nevoiţi să-şi dezvolte intens capacitatea de a negocia, unicul mod de a-şi asigura supravieţuirea într-o lume ruinată de veşnice războaie, în urma alianţei încheiate în jurul anului 1000 î.H. cu regele Solomon, au trecut la mo dernizarea flotei comerciale, ceea ce a avut ca rezultat expansiunea comerţului. De atunci, Fenicia a înflorit încontinuu. Navigatorii ei au ajuns în locuri îndepărtate ca Spania şi Oceanul Atlantic şi există păreri — încă neconfirmate — că s-ar găsi inscripţii feniciene în nord-estul şi sudul Braziliei. Vindeau sticlă, lemn de cedru, arme, fier şi fildeş. Locuitorii marilor oraşe ca Sidon, Tir sau Byblos cunoşteau numerele, citeau în stele, fabricau vin şi foloseau, de aproape două sute de ani, un sistem de scriere numit de greci alfabet. La începutul anului 870 î.H., într-un oraş îndepărtat, numit Ninive, s-a reunit consiliul de război. Cîteva căpetenii asiriene hotărîseră să-şi trimită trupele pentru a cuceri ţările situate de-a lungul coastei medite raneene. Fenicia era prima ţară care urma să fie in vadată. La începutul anului 870 î.H., ascunşi într-un grajd din Galaad, în Israel, doi bărbaţi îşi aşteptau sfîrşitul apropiat. PARTEA I — L-am slujit pe Domnul si acum iată, mă lasă în mîna vrăjmaşului, spuse Ilie. — Domnul este Unul, îi răspunse levitul. El nu i-a spus lui Moise că e bun sau rău, i-a spus doar atît: Eu sînt. Deci El se află în tot ce există sub soare, în trăsnetul care distruge casa şi în mîna omului care o ridică la loc. Stăteau de vorbă pentru a-şi alunga spaima; dintr-o clipă în alta soldaţii puteau intra în grajd şi, des- coperindu-i, pentru ei n-ar mai fi existat decît o alegere: ori se închinau lui Baal, zeul fenician, ori erau executaţi. Răscoleau fiecare casă în căutarea prorocilor, pe care fie îi converteau, fie îi executau. Poate că levitul s-ar fi convertit pentru a scăpa de moarte, dar el, Ilie, nu avea de ales: totul se petrecuse din vina lui si Izabela îi vroia capul cu orice preţ. — Îngerul Domnului mi-a poruncit să merg să vorbesc cu regele Ahab si să-1 previn că nu va ploua, cîtă vreme zeul Baal va fi slăvit în Israel, spuse, cerîn- du-şi parcă iertare pentru că ascultase vorbele înge rului. Dar Dumnezeu nu se grăbeşte. Pînă să vină seceta, Izabela îi va fi ucis pe toţi închinătorii Domnului. Levitul rămase pe gînduri. Se întreba dacă trebuia să se lase convertit la Baal, sau să moară în numele Domnului. — Cine este Dumnezeu? se întrebă Ilie. El e acela care ţine sabia soldatului cînd îi ucide pe cei care nu-si părăsesc credinţa strămoşească? El e cel ce a aşezat pe tronul ţării o prinţesă străină, aducînd neamului nos tru toate aceste nenoriciri? Dumnezeu îi omoară pe credincioşi, pe nevinovaţi, pe cei ce trăiesc în legea lui Moise? Levitul se hotărî: era mai bine să moară. Izbucni în rîs, căci ideea morţii nu-1 mai îngrozea. Se întoarse către tînărul proroc şi încercă să-1 liniştească: — Dacă te îndoieşti, întreabă-L chiar pe Domnul despre poruncile Sale, îi spuse. Eu unul mi-am acceptat destinul. — Dumnezeu nu poate să vrea să fim omorîţi fără milă, stărui Ilie.

Embed Size (px)

Transcript of Al cincilea-munte-paulo-coelho

  1. 1. Al cincilea munte Paolo Coelho PROLOG La nceputul anului 870 .H., Fenicia o ar pe care israeliii o numeau Liban srbtorea aproape trei secole de pace. Fenicienii erau mndri de aceasta. Nefiind o mare putere politic, ei s-au vzut nevoii s-i dezvolte intens capacitatea de a negocia, unicul mod de a-i asigura supravieuirea ntr-o lume ruinat de venice rzboaie, n urma alianei ncheiate n jurul anului 1000 .H. cu regele Solomon, au trecut la mo dernizarea flotei comerciale, ceea ce a avut ca rezultat expansiunea comerului. De atunci, Fenicia a nflorit ncontinuu. Navigatorii ei au ajuns n locuri ndeprtate ca Spania i Oceanul Atlantic i exist preri nc neconfirmate c s-ar gsi inscripii feniciene n nord-estul i sudul Braziliei. Vindeau sticl, lemn de cedru, arme, fier i filde. Locuitorii marilor orae ca Sidon, Tir sau Byblos cunoteau numerele, citeau n stele, fabricau vin i foloseau, de aproape dou sute de ani, un sistemde scriere numit de greci alfabet. La nceputul anului 870 .H., ntr-un ora ndeprtat, numit Ninive, s-a reunit consiliul de rzboi. Cteva cpetenii asiriene hotrser s-i trimit trupele pentru a cuceri rile situate de-a lungul coastei medite raneene. Fenicia era prima ar care urma s fie in vadat. La nceputul anului 870 .H., ascuni ntr-un grajd din Galaad, n Israel, doi brbai i ateptau sfritul apropiat. PARTEA I L-am slujit pe Domnul si acum iat, m las n mna vrjmaului, spuse Ilie. Domnul este Unul, i rspunse levitul. El nu i-a spus lui Moise c e bun sau ru, i-a spus doar att: Eu snt. Deci El se afl n tot ce exist sub soare, n trsnetul care distruge casa i n mna omului care o ridic la loc. Stteau de vorb pentru a-i alunga spaima; dintr-o clip n alta soldaii puteau intra n grajd i, des- coperindu-i, pentru ei n-ar mai fi existat dect o alegere: ori se nchinau lui Baal, zeul fenician, ori erau executai. Rscoleau fiecare cas n cutarea prorocilor, pe care fie i converteau, fie i executau. Poate c levitul s-ar fi convertit pentru a scpa de moarte, dar el, Ilie, nu avea de ales: totul se petrecuse din vina lui si Izabela i vroia capul cu orice pre. ngerul Domnului mi-a poruncit s merg s vorbesc cu regele Ahab si s-1 previn c nu va ploua, ct vreme zeul Baal va fi slvit n Israel, spuse, cern- du-i parc iertare pentru c ascultase vorbele nge rului. Dar Dumnezeu nu se grbete. Pn s vin seceta, Izabela i va fi ucis pe toi nchintorii Domnului. Levitul rmase pe gnduri. Se ntreba dac trebuia s se lase convertit la Baal, sau s moar n numele Domnului. Cine este Dumnezeu? se ntreb Ilie. El e acela care ine sabia soldatului cnd i ucide pe cei care nu-si prsesc credina strmoeasc? El e cel ce a aezat pe tronul rii o prines strin, aducnd neamului nos tru toate aceste nenoriciri? Dumnezeu i omoar pe credincioi, pe nevinovai, pe cei ce triesc n legea lui Moise? Levitul se hotr: era mai bine s moar. Izbucni n rs, cci ideea morii nu-1 mai ngrozea. Se ntoarse ctre tnrul proroc i ncerc s-1 liniteasc: Dac te ndoieti, ntreab-L chiar pe Domnul despre poruncile Sale, i spuse. Eu unul mi-amacceptat destinul. Dumnezeu nu poate s vrea s fim omori fr mil, strui Ilie.
  2. 2. Dumnezeu poate orice. Dac n-ar face dect ceea ce noi numim Binele, nu 1-am mai socoti Atotputernic. Ar stpni numai o parte din Univers i altcineva, mai puternic dect El, i- ar controla i judeca lucrrile. Atunci 1-a slvi pe acel cineva mai puternic. Dac totul st n puterea Lui, de ce nu-i apr de suferin pe cei care l iubesc? De ce nu ne salveaz, n loc s le dea putere i glorie dumanilor Si? Nu tiu, rspunse levitul. ns exist un motiv i sper s-1 aflu curnd. Nu cunoti rspunsul la aceast ntrebare. Aa este. Tcur amndoi. Pe Ilie l trecur fiorii. Tu eti nspimntat, dar eu m-am mpcat cu soarta, spuse levitul. Voi iei afar i voi pune capt acestei agonii. De cte ori aud un ipt, m nfior la gndul c-mi va veni i mie rndul. De cnd stm as cuni aici, am murit de o sut de ori si nu avem dect o moarte. Dac e s mi se taie capul, s se ntmple ct mai curnd. Avea dreptate. Si el tresrise la fiecare ipt i su ferise peste puterile sale. Merg i eu cu tine. Am ostenit s m lupt pentru cte va ceasuri de via n plus. Se ridic i deschise ua grajdului, lsnd soarele s ptrund n ascunziul lor. Levitul l apuc de bra si pornir la drum. De n-ar fi fost ipetele, ar fi putut prea o zi obinuit i un ora ca oricare altul un soare blnd si adierea care venea de departe dinspre ocean, mngindu-i faa, strzile colbuite, casele din chirpici amestecat cu paie. Sufletele noastre snt cuprinse de spaima morii, ntr-o zi splendid ca aceasta, zise levitul... Altdat, cnd m simeam mpcat cu Dumnezeu si cu oamenii, era o cldur oribil, iar vntul desertului strnea nisipul, care mi intra n ochi, de nu mai vedeam la un pas n faa mea. Nu ntotdeauna voina Lui se potri vete cu ceea ce sntem sau simim; te asigur ns c exist o raiune n tot ce face El. Te admir pentru credina ta. Levitul i ridic ochii spre cer, meditnd o clip, i apoi se ntoarse spre Ilie: S nu admiri i s nu crezi totul: e vorba de un pariu pe care 1-am fcut cu mine nsumi. Am pariat c Dumnezeu exist. Eti un proroc, i rspunse Ilie. i tu auzi glasuri i tii c exist o alt lume dincolo de noi. Poate c nu e dect nchipuirea mea. Dumnezeu i-a trimis semnele Lui, insist Ilie, nelinitit de comentariile tovarului su. Poate c nu e dect nchipuirea mea, repet el. De fapt, singura mea certitudine este pariul pe care 1-am fcut: snt ncredinat c totul se petrece din voia Celui de Sus. Strada era pustie. Oamenii stteau nchii n cas, ateptnd s soseasc soldaii lui Ahab, s ndeplineasc porunca primit de la prinesa strin: s-i omoare pe prorocii din Israel. Ilie mergea alturi de levit, simind parc n spatele fiecrei ferestre sau ui prezena cuiva care-1 privea cu repro, nvinuindu-1 pentru toat nenorocirea. Nu eu am vrut s fiu proroc. Poate c totul nu e dect rodul imaginaiei mele, i spunea Ilie. Dup cele petrecute la tmplrie ns, tia c nu e aa. Din copilrie auzea voci si vorbea cu ngerii. Dar totul a nceput cnd prinii l ndemnaser s se duc la un preot din Israel, care dup ce i pusese mai multe ntrebri hotrse c este un nabi, un profet, un om druit cu duh", din cei ce pot auzi glasul Dom - nului". Dup ce a stat de vorb cu el cteva ore, preotul le-a spus prinilor ca, pe viitor, s ia bine aminte la tot ce va spune copilul. Pe drum, prinii i poruncir lui Ilie s nu mai povesteasc nimnui ce va vedea ori va auzi, cci a fi proroc presupunea legturi cu stpnirea i aa ceva nu poate aduce dect necazuri. Oricum, lui Ilie nu i se mai art nimic care i-ar fi putut interesa pe preoi i pe regi. Vorbea doar cu n gerul lui pzitor, care-1 povuia ce s fac; din cnd n cnd avea viziuni, pe care nu reuea s le neleag oceane ndeprtate, muni bntuii de fiine stranii, roi cu
  3. 3. aripi i ochi. Dup ce dispreau viziunile, i aducea aminte de vorbele prinilor i fcea tot posibilul s i le tearg din minte. De aceea, vocile i viziunile aprur tot mai rar. Prinii lui erau mulumii i nu mai pomeneau nimic despre cele ntmplate. Cnd se fcu destul de mare ca s-i poarte singur de grij, prinii mprumutar nite bani i i ncropir un mic atelier de tmplrie. Din cnd n cnd, i privea cu respect pe ceilali pro roci, care strbteau strzile Galaadului, nvemntai n mantii de blan si brie de piele i spunnd c Dom nul i alesese pentru a ndruma poporul ales. El nu era fcut pentru asta; nu era n stare s-i induc starea de trans prin dansuri si autoflagelare, o practic obinuit printre cei ce pot auzi glasul Domnului", pentru c se temea de durere, n nici un caz n-ar colinda strzile Galaadului, expunndu-i mndru cicatricile cptate n timpul strii de extaz. Era prea timid pentru asta. Ilie se considera i chiar era un om obinuit, care se mbrca ca toat lumea, un biet muritor cu sufletul chinuit de spaime i ispite. Pe msur ce se druia cu nsufleire muncii de tmplar, vocile disprur complet, cci oamenii maturi i muncitori nu aveau timp pentru aa ceva. Prinii erau mulumii de fiul lor, iar viaa mergea nainte n armonie i pace. Discuia pe care o avusese cu preotul n copilrie devenea o amintire tot mai tears. Ilie nu putea con cepe c Dumnezeul cel Atotputernic avea nevoie de mijlocirea oamenilor pentru a-si vedea ndeplinite poruncile; pania din copilrie nu fusese dect rodul fanteziei lui de biat lipsit de preocupri, n Galaad, oraul lui natal, triau civa astfel de oameni, pe care ceilali i considerau nebuni. Spuneau vorbe fr ir si nu erau n stare s deosebeasc vocea Domnului de delirul minii lor bolnave, i petreceau vremea pe strzi, prezicnd sfrsitul lumii i trind din mila celor lali. Cu toate acestea, nici un preot nu-i socotea printre cei ce aud glasul Domnului". Ilie ajunsese la concluzia c preoii nu snt siguri niciodat de ceea ce spun. Cei ce aud glasul Dom nului" erau rodul unei societi bezmetice, n care fra ii se rzboiau ntre ei i crmuitorii se schimbau peste noapte. Prorocii si nebunii erau toi o ap i-un pmnt. Cnd a aflat vestea cstoriei dintre regele lui si Izabela, prinesa din Tir, Ilie n-a fost foarte impresionat. i ali regi ai Israelului fcuser acelai lucru i rezul tatul fusese o pace trainic si un comer nfloritor cu Libanul. Ce-i psa lui c locuitorii rii vecine se n chinau unor zei inexisteni sau practicau ritualuri ciudate, venernd animale sau muni; erau negutori cinstii, asta conta cel mai mult. Ilie cumpra de la ei lemnul de cedru i le vindea produsele muncii lui de tmplar. Dei se ineau cam mndri i le plcea s-i spun fenicieni" din cauza culorii pielii, nici un negustor din Liban n-ar fi profitat vreodat de situaia confuz care domnea n Israel. Plteau mrfurile la preul corect si nu se plngeau niciodat de venicele conflicte interne si de rs - turnrile politice cu care se confruntau israeliii. Dup ce s-a urcat pe tron, Izabela 1-a convins pe Ahab s nlocuiasc cultul Domnului cu cel al zeilor Libanului. Se mai ntmplase si nainte. Indignat de slbiciunea lui Ahab, Ilie continu s se nchine Dumnezeului lui Israel i s respecte legile lui Moise. Trece i asta", se gndea el. Izabela 1-a sedus pe Ahab, dar n-are destul putere s conving poporul." Dar Izabela nu era o femeie oarecare; era convins c Baal o hrzise cu darul de a converti popoarele si neamurile. Cu dibcie i rbdare, ncepu chiar s-i rsplteasc pe toi aceia care-si prseau credina i acceptau noile zeiti. Ahab porunci s se ridice o ca pel zeului Baal n Samaria i aez nuntru un altar. Peregrinrile ncepur i cultul zeilor din Liban se rspndi ca o molim. Trece i asta. Poate va dura o generaie, dar va tre ce", i spunea mereu Ilie.
  4. 4. i-atunci se ntmpl ceva neateptat, ntr-o du-p-amiaz, tocmai terminase de meterit o mas n atelierul su, cnd totul se ntunec brusc i mii de puncte luminoase ncepur a scnteia n jurul Iui. l apuc o durere de cap nucitoare; vru s se aeze, dar constat c muchii nu-i mai dau ascultare. Nu era doar o nchipuire. Am murit", l fulger un gnd. Acum voi afla unde ne duce Dumnezeu dup moarte: printre stele." Una dintre luminie scnteie mai tare i deodat, parc venind din toate prile, auzi glasul Domnului, grind: Spune-i lui Ahab c, precum este de adevrat Domnul, Dumnezeul lui Israel, n faa cruia te afli acum, tot astfel v spun vou c nici o pictur de rou si nici de ploaie nu vei avea n toi aceti ani." n clipa urmtoare, totul reveni la normal: atelierul, umbrele nserrii, vocile copiilor care se jucau pe strad. Ilie nu nchise ochii n acea noapte. Dup atia ani, retria clipele din copilrie; dar, de data aceasta, nufu sese ngerul lui pzitor cel care-i vorbise, ci altcineva mult mai puternic. Se gndi cu team c, dac nu va duce la ndeplinire porunca, se va alege praful de toa t munca sa. n dimineaa urmtoare se hotr s fac ce i se ceru se. La urma urmei, era numai un mesager; o dat n deplinit porunca, nu va mai auzi vocile. Nu-i fu greu s fie primit la regele Ahab. Cu multe generaii n urm, o dat cu urcarea pe tron a regelui Samuel, prorocii aveau mare trecere att printre negus tori, ct si la ocrmuire. Se puteau cstori, puteau s aib copii, dar trebuia s fie tot timpul la dispoziia Domnului, pentru a-i putea ajuta pe crmuitori s mear g pe drumul cel drept. Se spunea c, datorit acestor alei ai Domnului", multe btlii fuseser cstigate, iar Israel supravieuia pentru c exista ntotdeauna un proroc care s le arate calea Domnului, ori de cte ori conductorii se abteau de la ea. Sosind la curtea regelui, l anun pe acesta c o se cet cumplit i va devasta tara, atta vreme ct vor mai exista nchintori la zeii fenicieni. Suveranul nu ddu mare nsemntate spuselor lui, dar Izabela, care era de fa i asculta cu atenie vorbele lui Ilie, ncepu s-i pun acestuia tot felul de ntrebri n privina mesajului. Ilie povesti despre viziune, cum 1-a npdit durerea de cap i senzaia c timpul se opri se n loc din clipa n care ngerul ncepuse s-i vor beasc, n timp ce descria cele ntmplate, nu-si putea lua ochii de la prinesa despre care auzise attea. Era una dintre cele mai frumoase femei pe care le vzuse n via si avea un pr lung si negru care-i cobora pn la mijlocul subire de viespe. Ochii verzi care strluceau pe chipul smead se uitau fix n ochii lui Ilie; el nu putuse citi ce spuneau acele priviri si nici nu avea cum s tie ce efect produseser spusele lui. Plec spre cas convins c-i ndeplinise misiunea si se putea ntoarce linitit la munca lui de tmplar. Pe drum, i ddu seama c o dorete pe Izabela cu toat nflcrarea celor douzeci si trei de ani pe care i avea. Se rug la Dumnezeu s-i scoat i lui n cale o femeie din Liban, cci erau tare frumoase cu pielea lor smead i ochii verzi plini de mister.
  5. 5. Munci tot restul zilei si adormi mpcat. A doua zi fu sculat n zori de levit; Izabela l convinsese pe rege c prorocii reprezentau o ameninare pentru creterea si nflorirea Israelului. Soldaii lui Ahab primiser ordin s-i ucid pe toi cei ce refuz s abandoneze misiunea sfnt ncredinat de Dumnezeu. Ct despre Ilie, pentru el nu exista alternativ: trebuia omort. El i levitul petrecur dou zile ascuni ntr-un grajd din sudul Galaadului, rstimp n care patru sute cincizeci de nabi fur ucii pe loc. Totui, majoritatea prorocilor care umblau pe strzi, autoflagelndu-se i prezicnd sfrsitul lumii ca pedeaps pentru corupie si necredin, acceptase s se converteasc la noua religie. Un zgomot sec, urmat de un ipt ntrerupse firul gndurilor lui Ilie. Alarmat, se ntoarse spre tovarul su: Ce s-a ntmplat? Nu primi ns nici un rspuns; trupul levitului se prvli la pmnt, strpuns n piept de o sgeat. n faa lui, un soldat tocmai potrivea o nou sgeat n arc. Ilie privi n jur la strada cu porile i ferestrele ferecate, la soarele care strlucea pe cer si simi adiind briza dinspre oceanul de care auzise mereu vorbin- du-se, dar pe care nu apucase s-1 vad. Se gndi s-o rup la fug, dar i ddu seama c sgeata 1-ar fi ni merit nainte s apuce s dea colul. Dac trebuie s mor, fie, dar nu m voi lsa ucis pe la spate", i spuse. Soldatul i potrivi din nou arcul. Surprinztor, dar nu simea nici team, nici dorina de a supravieui, nimic, i prea c totul fusese hotrt cu mult timp n urm, si att el ct si soldatul erau personaje dintr-o dram scris de altcineva, i aminti de copilrie, de dimineile i serile petrecute n Galaad, se gndi cte lucruri va lsa neterminate acolo n atelier. Se gndi la mama si la tatl su, care nu-i doriser ca fiul lor s fie proroc. i rsrir n minte privirea Izabelei i zmbetul regelui Ahab. Reflect ce stupid este s mori la numai douzeci i trei de ani, fr s fi cunoscut dragostea unei femei. Coarda se destinse, sgeata fichiui vzduhul, i trecu, zbrnind, pe lng urechea dreapt si se nfipse n colbul drumului, chiar n spatele lui. Soldatul pregti din nou arcul i inti. Numai c, n loc s dea drumul sgeii, privea fix n ochii lui Ilie. Snt cel mai bun arca din ostile lui Ahab. De apte ani n-am greit nici o int, spuse el. Ilie se ntoarse spre trupul levitului. Acea sgeat era pentru tine. Soldatul inea arcul ntins, dar minile i tremurau. Ilie era singurul proroc care trebuia s moar; ceilali puteau s aleag convertirea la Baal. Atunci, termin-i treaba. Se mir ct de linitit se simea. Se gndise de attea ori la moarte, cnd sttuse treaz acolo, n grajd, suferind fr rost. n cteva clipe totul se va termina. Nu pot, spuse soldatul, ncercnd zadarnic s inteasc cu minile tremurnde. Pleac, dispari odat, cred c Dumnezeu mi-a abtut sgeile i m-ar fi pedepsit dac te omoram. Pe msur ce-si ddea seama c ar avea ansa s triasc, teama de moarte cretea la loc. Ar putea s vad i el oceanul, s ntlneasc o femeie cu care s aib copii, s nu lase lucrul neisprvit la tmplrie. F-o odat, i spuse. Acum snt linitit, dar dac te mai codeti mult, m vor npdi iar regretele dup toate cte voi pierde. Soldatul privi n jur, s se asigure c nu exista nici un martor, bg sgeata napoi n tolb i dispru dup col. Ilie simi cum ncep s-i tremure genunchii; spaima l cuprinse din nou. Trebuia s fug, s dispar imediat din Galaad, s nu se mai afle niciodat fa-n fa cu un arca intind spre
  6. 6. inima lui. Nu-i alesese el destinul i nu se dusese la regele Ahab pentru a se putea luda la vecini cu relaiile lui nalte. Nu era rspunztor de masacrarea prorocilor i nu era el de vin pentru c, ntr-o sear, i fusese dat s vad cum timpul se oprete n loc, iar atelierul lui se transform ntr-o gaur neagr plin de luminie. Fcu i el precum soldatul, cercet locul cu privirea; strada era pustie. Ilie se gndi c ar putea s ncerce s-1 salveze pe levit, dar l apuc din nou frica i o lu la goan. Merse astfel multe ceasuri, furisndu-se pe crri neumblate, pn ajunse pe malul torentului Cherit. I se fcu ruine de laitatea lui, dar se bucur c este nc viu. Bu puin ap, se aez si abia atunci se putu gndi la situaia lui: ar trebui s mnnce ceva, dar cum avea s gseasc hran n desert? i aminti de atelier, de munca lui de atia ani pe care fusese obligat s-o prseasc. Avea civa prieteni prin vecini, dar nu se putea bizui pe ei; povestea fugii lui se rspndise, probabil, prin tot oraul i toat lumea l ura pentru c scpase, n timp ce pe adevraii credincioi chiar el i trimisese la moarte. Tot ce nfptuise se dusese de rp, numai pentru c se hotrse s duc la ndeplinire porunca Domnului. A doua zi i n toate zilele, sptmnile i lunile ce vor urma, negustorii din Liban vor veni s-i bat la poart si vor afla cum fugise, lsnd n urm cadavrele attor proroci nevinovai. Unii vor spune chiar c a ncercat s-i distrug pe zeii ce protejau cerul si pmntul; povestea avea s treac graniele Israelului i el trebuia s-i ia adio de la cstoria cu vreo frumoas libanez. Dar exist corbiile." Da, corbiile. Criminalii, prizonierii de rzboi, fugarii erau primii, n general, ca marinari - fiind o munc mai periculoas dect cea din armat, n rzboi, soldatul avea ansa s scape cu via, pe cnd marea era un trm necunoscut, populat de montri i, dac avea loc vreo tragedie, nu scpa nimeni ca s poat povesti ce s-a ntmplat. Existau, ntr-adevr, corbiile, dar se aflau sub con trolul negustorilor fenicieni, iar el, Ilie, nu era nici criminal, nici prizonier i nici fugar, ci un individ care crtise mpotriva zeului Baal. Aflnd aceasta, 1-ar fi omo rt si 1-ar fi aruncat n mare, cci marinarii credeau c Baal si ceilali zei erau stpnii furtunilor. Nu trebuia s se ndrepte spre ocean. Nu putea merge nici spre nord, cci acolo se afla Libanul, nici spre rsrit, unde cteva triburi de israelii se rzboiau ntre ele de dou generaii. si aminti ce linite se pogorse asupra lui, cnd se trezise fa n fa cu acel soldat; la urma urmei, ce nsemna moartea? Nimic mai mult dect o clip. Chiar dac era dureroas, dura puin i apoi, Atotputernicul 1-ar fi primit n mpria Sa. Se ntinse pe pmnt si rmase aa un timp, privind cerul, ncerc, precum fcuse levitul, s pun un pariu cu el nsui. Nu asupra existenei lui Dumnezeu, cci de aceasta nu se ndoia, ci asupra rostului lui n lume. Privi munii, apoi pmntul care va fi sectuit de o secet grea aa cum spusese ngerul Domnului dar care mai pstra puin din rcoarea ploilor bogate care-1 udaser ani n ir. Privi torentul Cherit, care n curnd avea s sece i el. i lu rmas bun de la lume cu ardoare si respect si se rug Domnului s-1 ia cnd i va veni ceasul. ncerc s ghiceasc care este raiunea lui de a fi, dar nu afl rspunsul. Se gndi ncotro ar trebui s-o porneasc si se simi captiv ca ntr-un asediu. A doua zi va face cale ntoars si se va preda, dei frica de moarte pusese din nou stpnire pe el. ncerc s se nveseleasc la gndul c maiputea s se bucure de via cteva ceasuri, n zadar, i ddu seama c omul nu are aproape niciodat puterea de a lua o hotrre.
  7. 7. Ilie se trezi a doua zi i privi din nou spre apa Che ritului. Mine, sau peste un an, va rmne doar o fsie de nisip fin i pietre de ru. Cei mai btrni ar continua s-1 numeasc Cherit i poate ar explica cltorului rtcit c locul cutat se afl pe malul rului care trece prin apropiere". Cltorii ar ajunge la locul cu pricina, ar privi pietrele rotunde i nisipul fin i i-ar spune: Ia te uit, pe-aici chiar a trecut cndva o ap." Dar, sin gurul lucru important la un ru, uvoiul de ap, nu mai era acolo pentru a stinge setea trectorului. i sufletul omului, ntocmai ca praiele si plantele, avea nevoie de un soi de ploaie: speran, credin, raiune de a fi. Cnd acestea lipsesc, sufletul moare, dei trupul continu s triasc. Oamenii ar putea atunci spune: Ia te uit, n acest trup chiar a trit cineva." Nu era momentul potrivit pentru asemenea gnduri. i aduse din nou aminte de ce spusese levitul nainte de a prsi grajdul: ce rost avea s mori de attea ori, cnd puteai s mori numai o dat? Nu trebuia dect s atepte apariia grzilor Izabelei. Si vor veni, fr ndoial, cci nu prea avea unde fugi din Galaad; ru fctorii se duceau, ntotdeauna, spre desert, unde erau gsii mori n cteva zile, sau spre Cherit, unde, n cele din urm, erau capturai. Deci, n curnd, grzile i vor face apariia. Iar el se va bucura s le vad. Bu cteva nghiituri din apa cristalin care-i curgea la picioare, i spl faa i cut un loc umbros, unde s se aeze n ateptarea urmritorilor. Un om nu poate lupta mpotriva destinului. El, unul, ncercase i pierduse. Dei preoii considerau c s-a nscut proroc, el se hotrse s lucreze ntr-un atelier de tmplrie. Dum nezeu ns l readusese pe drumul Lui. Nu era singurul care ncercase s nesocoteasc viaa pe care Dumnezeu le-o hrzete oamenilor pe Pmnt. Avusese un prieten, cu o voce splendid, pe care prinii nu- 1 lsaser s devin cntre, socotind c era o profesiune dezonorant pentru familie. Una dintre prietenele lui din copilrie dansa minunat, dar prinii n-au lsat-o s-i urmeze talentul, cci ar fi putut fi chemat la curte si cine tie ct ar fi rmas la putere acelai suveran. Si-apoi, atmosfera de la palat era considerat otrvit de pcate i dumnie, ne- lsndu-i fetei nici o ans de a se mrita bine. Omul se nate pentru a-i trda destinul." Dum nezeu ne picur n suflete doar visuri imposibile. Dece?" Poate pentru c tradiiile trebuie pstrate. Dar acesta nu era rspunsul potrivit. Locuitorii Libanului snt mai avansai ca noi, tocmai pentru c au nesocotit tradiia navigatorilor. Arunci cnd toat lumea folosea acelai tip de vase, ei s-au hotrt s construiasc ceva nou. Muli si-au pierdut viaa pe mare, dar si-au perfecionat corbiile si acum snt stpnii comerului pe mare. Au pltit un pre con - siderabil pentru a se adapta, dar a meritat." Poate c omul i trdeaz destinul pentru c Dumnezeu nu-i mai st prin preajm. Ne-a sdit n suflete visuri dintr-o vreme n care totul era cu putin i a plecat s se ngrijeasc de alte treburi. Lumea s-a schimbat, viaa a devenit mai grea, dar Domnul nu s-a mai ntors s schimbe visurile oamenilor. Dumnezeu era departe. Dar, dac i trimitea nc ngerii s vorbeasc cu prorocii, nseamn c mai avea cteceva de fcut pe-aici. i-atunci, care s fie rspun sul? Poate c prinii notri au greit si se tem s nu comitemi noi aceleai greeli. Sau, poate n-au greit niciodat i atunci nu tiu cums ne sftuiasc la ne voie." Simea c se apropie. Prul curgea alturi, civa corbi se roteau pe cer, iar plantele se ncpnaus creasc nterenul nisipos i sterp. Dac ar fi stat s asculte ce le spuneau str bunii, ce-ar fi auzit? Prule, caut alt loc n care soarele s se poat oglindi n apele tale cristaline, cci, pn la urm, de sertul te va nghii", ar gri un zeu al apelor, dac ar exista aa ceva.
  8. 8. Corbilor, vei gsi mai mult hran n pduri, dect ntre stnci i nisipuri", ar fi spus un zeu al psrilor. Voi, plantelor, aruncafi-v smna departe de acest loc, pentru c lumea este plin de pmnturi fertile i umede, unde vei creste mai fru moase", ar fi spus zeul florilor. Dar, att Cheritul ct i plantele sau corbii iat, unul a poposit n apropiere aveau curajul s fptuiascceeacealteruri, psri sauflori ar considera c e cu neputin. Ilie se uit n ochii corbului. nv, i spuse el psrii. Dei ucenicia nu-mi e de nici un folos, cci snt condamnat la moarte. Ai vzut ct e desimplutotul, prus-i rspund corbul. Nu trebuie dect s ai curaj. Ilie rse la gndul c pusese acele vorbe pe seama corbului. Era un joc distractiv pe care-1 nvase de la o brutari a si se hotr s continue. El punea ntrebrile i tot el i rspundea, ca un veritabil nelept. ntre timp, corbul i lu zborul, iar Ilie rmase s-i atepte pe soldaii Izabelei, pentru c era de ajuns s mori o singur dat. Ziua trecu fr alte ntmplri. Oare uitaser c principalul duman al zeului Baal era nc n viaa? De ce nu veneau dup el de vreme ce Izabela tia unde se afl? Pentru c i-am vzut ochii i tiu c este o femeie deteapt. Dac as muri, a deveni un martir al Domnului. Dac rmn un biet fugar, toi m vor con sidera un las care nu crede nici el n ce spune." Da, aceasta era strategia prinesei. Puin nainte de cderea nopii, un corb oare era acelai? poposi pe creanga pe care-1 zrise de dimi nea. Adusese ncioc o bucic decarne pe care o ls s cad. O adevrat minune pentru Ilie. Alerg sub copac, apuc carnea i o mnc. Nu tia de unde o adusese si nici nu-1interesa; important era s-i astmpere foamea. Micarea lui repezit nu puse corbul pe fug. Pasrea aceasta tie c voi muri de foame aici", i spuse Ilie. i hrnete prada pentru a se bucura de un vnat mai gras." i Izabela ntrea credina oamenilor n Baal, povestind despre fuga lui Ilie. Un timp rmaser, omul i pasrea, privindu-se n tcere. Ilie i aminti iar de jocul de diminea. Mi-ar plcea s vorbesc cu tine, corbule. Azi diminea m-am gndit c sufletul are nevoie de hran. Dac al meu n-a murit nc de foame, nseamn c mai are ceva de spus. Pasrea rmase nemicat. Si dac are ceva de spus, eu trebuie s-1 ascult. Pentru c nu mai am pe nimeni altcineva cu care s vorbesc. Lsndu-si imaginaia s zburde n voie, Ilie i nchipui c el este corbul. Ce vrea Dumnezeu de la tine? se ntreb pe sine n locul corbului. Vrea ca eu s fiu proroc. Aa i-au spus preoii. Dar, poate c Dumnezeu nu dorete acest lucru. Ba da, este voia Lui. La mine n atelier mi s-a artat un nger i mi-a spus s merg s vorbesc cu Ahab. Glasurile pe care le auzeam cnd eram copil... ... toi copiii aud glasuri, l ntrerupse corbul. Dar nu oricine vede un nger, spuse Ilie. De data aceasta, corbul nu mai rspunse. Dup un timp, pasrea, sau mai bine zis propriul su suflet care delira din pricina soarelui fierbinte si a pustietii, rupse tcerea. i aminteti de brutri? se ntreb singur. Ilie i amintea, l rugase s-i fac nite tvi. n timp ce el i ndeplinea rugmintea, o auzi spunnd c munca lui este un mod de a exprima prezena Iui Dumnezeu.
  9. 9. Dup felul n care lucrezi la tvile mele, cred c i tu simi acelai lucru. Pentru c zmbeti n timp ce lucrezi. Femeia mprea fiinele omeneti n dou categorii. Unii se bucurau, iar alii se plngeau de ceea ce aveau de fcut. Acetia din urm susineau c blestemul aruncat de Dumnezeu asupra lui Adam era singurul adevr: blestemat va fi pmntul pentru tine. Cu mare osteneal te vei hrni din el, n toate zilele vieii tale. Nu lucrau cu bucurie si nu se bucurau de zilele de srbtoare n care le era dat s se odihneasc. Foloseau spusele Domnului drept scuz pentru vieile lor ser-bde i uitau c tot El i spusese lui Moise: Domnul Dumnezeul tu i va drui toate roadele pmntului, pe care i-l d ie n stpnire, ca s fie al tu. Da, mi amintesc de femeia aceea. Avea dreptate, mi plcea s lucrez n atelier. Fiecare mas i fiecare scaun care ieeau din mna mea m fceau s neleg i s iubesc viaa. Abia acum mi dau seama. Femeia mi-a spus s vorbesc cu lucrurile pe care le fac i c voi vedea cu uimire c mesele i scaunele snt n stare s-mi rspund, pentru c mi puneam tot sufletul n lucrarea mea i primeam n schimb nelepciunea. Dac n-ai fi lucrat ca tmplar, n-ai fi putut s pui suflet n lucrrile tale, s te prefaci ntr- un corb care vorbete i s nelegi c eti mai bun i mai nelept dect credeai, veni rspunsul. Pentruc acolo, n atelier, ai descoperit sfinenia care se afl n toate cte exist. ntotdeauna mi-a plcut s m prefac c stau de vorb cu mesele i scaunele mele. Asta n-a fost de ajuns? Femeia avea dreptate. Cnd vorbeam cu ele mi veneau idei care nainte nu-mi trecuser niciodat prin cap. Dar, tocmai cnd am nceput s neleg c puteam s-1 slujesc pe Dumnezeu si n acest fel, mi s-a artat ngerul i cunoti restul povetii. ngerul i s-a artat pentru c erai pregtit, i rspunse corbul. Eram un tmplar priceput. Aceasta nu era dect o parte din ucenicia ta. Cnd omul i urmeaz destinul, e nevoit uneori s apuce pe alt drum. Alteori, mprejurrile snt mai puternice i e silit s se resemneze i s cedeze. Toate astea fac parte din ucenicie. Ilie asculta atent ce-i spunea sufletul. Dar nimeni nu trebuie s nesocoteasc ceea ce-si dorete. Chiar dac n unele clipe crede c lumea si ceilali snt mai puternici. Acesta e secretul: s nu re nuni. Nu m-am gndit niciodat s fiu proroc, spuse Ilie. Ba da. Dar ai fost convins c nu e posibil. Sau c e periculos. Sau c nu e nelept. Ilie se ridic n picioare. Decemi spunlucruri pecarenuvreausleaud? strig el. Speriat, pasrea i lu zborul. Corbul se ntoarse n dimineaa urmtoare. In loc s reia discuia, Ilie ncepu s-1 studieze. Pasrea reuea mereu s se hrneasc si s-i aduc i lui cteva resturi. O misterioas prietenie se leg ntre cei doi si Ilie ncepu s nvee tot felul de lucruri de la corb. Astfel, i ddu seama c dac pasrea reuea s gseasc de mncare n desert, i el ar mai putea supravieui cteva zile dac va face acelai lucru. Cnd corbul se rotea n cerc, Ilie tia c prada se afl n apropiere, alerga la locul respectiv i ncerca s-o prind. La nceput, multe dintre micile animale care triau n mprejurimi izbuteau s scape, dar cu timpul cpt experien i prinse me teugul de a le captura. Folosea ca lance cte o ramur de copac, spa capcane pe care le acoperea cu un strat subire de crengue si nisip. Cnd prindea prada, Ilie o mprea cu corbul si pstra o bucat ca momeal. Singurtatea n care tria i prea ns foarte greu de suportat, aa c se hotr s se prefac din nou c vorbete cu pasrea. Cine eti tu? l ntreb corbul.
  10. 10. Snt un om care i-a gsit linitea, i rspunse Ilie. Pot tri n deert, am grij de mine i m minunez de negrita frumusee a creaiei divine. Am descoperit c am un suflet mai bun dect credeam. Cei doi continuar s vneze mpreun si astfel mai trecu o lun. ntr-o noapte cnd i simea sufletul greu de tristee, hotr s se ntrebe din nou: Cine eti tu? Nu tiu. Se mai scurse un ptrar de lun. Ilie i simea tru pul mai puternic i mintea mai limpede, n noaptea aceea se ntoarse spre corbul care se odihnea pe creanga lui dintotdeauna i rspunse la ntrebarea pe care si-o pusese cu ctva timp n urm: Snt un proroc. Am vzut un nger n timp ce lucram si nu m pot ndoi de ce snt n stare, chiar dac toi oamenii din lume ar susine contrariul. Am pro vocat un masacru n ara mea, pentru c am sfidat-o pe iubita regelui meu. Triesc n deert la fel de bine cum triam nainte n atelierul meu pentru c inima m-a nvat c un om trebuie s treac prin mai multe etape pentru a-si putea mplini destinul. Da, acumtii cine eti, gri corbul. Seara, cnd Ilie se ntoarse de la vntoare, vru s bea puin ap, ns descoperi c prul Cherit secase. Era att de obosit nct se duse la culcare. ngerul pzitor, care nu-1 mai vizitase de mult, i se art n vis i i spuse: ngerul Domnului i-a vorbit sufletului tu i i-a poruncit: Pleac din locurile acestea, ndreapt-te spre rsrit i te ascunde pe malul torentului Cherit, care este n faa Iordanului. Ap vei bea din acclpmu, iar mmcare am poruncit corbilor s-i aduc acolo. Sufletul meu 1-a ascultat, zise Ilie n somn. Atunci trezeste-te, pentru c ngerul Domnului mi spune s m ndeprtez, cci vrea s-i vorbeasc. Ilie sri ca ars, plin de spaim. Ce se ntmplase? Dei era noapte, locul se umplu de lumin si ngerul Domnului i fcu apariia. Ce te-a adus pe aceste meleaguri? l ntreb ngerul. Tu m-ai adus. Nu e adevrat. Izabela i soldaii ei te-au gonit. S nu uii asta, cci misiunea ta este s-1 rzbuni pe Domnu] Dumnezeul tu. Snt proroc, cci te vd i-i aud glasul, spuse Ilie. De mai multe ori m-am rzgndit, toi oamenii fac asta. Dar snt gata s m duc la Samaria i s-o distrug pe Izabela. i-ai aflat drumul, dar nu poi distruge nainte s nvei s reconstruieti. Iat care-i porunca: Scoal si du-te la Sarepta Bidonului i ezi acolo, cci iat am poruncit unei femei vduve s te hrneasc. In dimineaa urmtoare, Ilie vru s-si ia rmas bun de la corb. Dar pasrea, pentru prima dat de cnd tria pe malul Cheritului, nu se art. Ilie merse cteva zile pn ajunse n valea unde se afla oraul Sarepta, pe care locuitorii l numeau Akbar. Ajuns la captul puterilor, iat c i se arat o femeie n straie negre, care aduna vreascuri. Pe jos creteau doar plante trtoare, aa c femeia trebuia s se mulumeasc cu cteva vrejuri uscate. Cine eti tu? o ntreb el. Femeia l privi pe strin, fr s neleag prea bine ce spune.
  11. 11. Adu-mi o can cu ap ca s beau, i spuse Ilie. Adu-mi si o bucat de pine. Femeia puse vreascurile jos, dar nu spuse nimic. Nu-i fie team, insist Ilie. Snt singur, mort de foame si de sete i n-am putere s fac ru nimnui. Nu eti de-aici, deschise ea gura n sfrit. Dup vorb, trebuie s fii din regatul lui Israel. N-ai de unde s tii c n-amde nici unele. Eti vduv, aa mi-a spus Domnul. Eu am i mai puin ca tine. Dac nu-mi dai de ndat s mnnc i s beau, ams mor. Femeia se sperie. De unde tia strinul acesta care e viaa ei? E ruinos pentru un brbat s cear de mncare unei femei, zise ea, venindu-si n fire. F ce te-am rugat, i spuse Ilie cu ultimele puteri. De ndat ce m voi nzdrveni, voi munci pentru tine. Femeia rse. Acum cteva clipe ai grit un adevr: snt o femeie vduv care si-a pierdut brbatul plecat pe o corabie din ara sa. N-am vzut n viaa mea oceanul, dar tiu c este ca un deert care-i ucide pe cei care-1 sfideaz... i continu: Acum, ns, spui un neadevr. Viu este Baal pe Al Cincilea Munte, n-am nimic de mncare, n afar de o mn de fin ntr-un vas i puin untdelemn ntr-un ulcior. Ilie vzu linia orizontului cltinndu-se i nelese c avea s leine. Adunndu-si ultimele fore, o implor din nou: Nu tiu dac crezi n vise, cum nu tiu nici eu dac s cred. Dar Domnul mi-a spus c voi ajunge aici i te voi ntlni. De mai multe ori m-a fcut s m n doiesc de judecata Sa, dar, niciodat de existena Sa. Dumnezeul lui Israel mi-a poruncit s-i spun femeii pe care o voi intlni la Sarepta: fina din vasul tu nu va scdea i untdelemnul din ulcior nu se va mpuina, pn n ziua n care va da Domnul iarploaie pe pmnt. nainte s explice cum s-ar putea nfptui o ase menea minune, Ilie lein. Femeia privi Ia brbatul prbuit la picioarele ei. tia c Dumnezeul lui Israel nu era dect o superstiie; zeii fenicieni erau mai puternici si fcuser din poporul ei unul din neamurile cele mai respectate din lume. Se simea ns mulumit. De atta amar de vreme tria din mila altora si, iat, acum, pentru prima dat un brbat avea nevoie de ea. Asta o fcea s se simt mai puternic. Iat c exist alii mai amri. Dac m roag si pe mine cineva, nseamn c totui nu snt fiina cea mai nensemnat de pe pmnt, se gndi ea. Am s fac ce m-ai rugat ca s-i alin suferina. Am rbdat si eu de foame i tiu ct e de umilitor. Se duse acas si se ntoarse cu o bucat de pine i o can cu ap. Se ls n genunchi, sprijini capul strinului pe piept i ncepu s-i nmoaie buzele n ap. n cteva minute, el i veni n fire. i ntinse bucata de pine si Ilie o mnc n tcere, contemplnd valea, trectorile i munii cu piscurile profilndu-se mree pe cer. Ilie putea s vad zidurile roii ale cetii Sarepta dominnd valea. Primete-m n casa ta, cci snt urmrit n ara mea, i spuse Ilie. Ce crim ai comis? l ntreb ea. Snt un proroc al Domnului. Izabela a poruncit s fie omori toi cei care refuz s se nchine zeilor fenicieni. Ce vrst ai? Douzeci i trei de ani, i rspunse Ilie.
  12. 12. Ea l privi cu mil pe tnrul din faa sa. Avea prul lung i murdar i i lsase barba rar s creasc, de parc ar fi vrut s par mai n vrst. Cum ar fi putut un amrt ca acesta s se msoare cu cea mai puternic prines din lume? Dac eti dumanul Izabelei, eti i dumanul meu. Ea este prinesa din Sidon a crei misiune a fost s se cstoreasc cu regele tu pentru a v converti neamul la adevrata credin. Aa spun cei care au cunoscut-o. Art, apoi, spre unul dintre piscurile ce dominau valea: Zeii notri i au lcaul, de multe generaii, n vrful celui de-Al Cincilea Munte i ei ne-au adus pa cea n ar, n vreme ce Israelul triete n rzboaie i suferin. Cum mai putei s credei n Dumnezeu Unul? Lsai-o pe Izabela s sfreasc ce are de fcut i vei vedea c va domni pacea i n cetile voastre. Eu am auzit glasul Domnului, rspunse Ilie. Voi ns n-ai urcat niciodat pe Al Cincilea Munte, s vedei ce se afl acolo. Cine suie pe munte e ucis de focul pogort din ceruri. Zeilor nu le plac intruii. Se opri din vorb si aduse aminte c n noaptea dinainte i apruse n vis o lumin foarte intens i c din mijlocul ei se auzise un glas spunnd: Primete-1 la tine pe strinul ce te va cuta." Ia-m la tine acas, n-am unde s dorm, insist Ilie. i-am mai spus c snt srac, abia mi duc zilele mpreun cu fiul meu. Domnul te-a ales ca s m primeti, El nu-i p rsete pe cei ce l iubesc, ndeplinete- mi ruga i voi munci n casa ta. Snt tmplar, tiu s lucrez lemnul de cedru i-mi voi gsi de lucru. Astfel, Dumnezeu prin minile mele i va ine promisiunea: fina din vasul tu nu va scdea i untdelemnul din ulcior nu se va mpuina, pn n ziua n care va da Domnul ploaie din nou pe pmnt. - Chiar s vreau, n-am cum s te pltesc. Nu e nevoie. Dumnezeu va avea grij de noi. Tulburat de visul de peste noapte, i cu toate c tia c strinul era dumanul prinesei din Sidon, fe meia se hotr s-1 primeasc. Vecinii observar imediat prezenta lui Ilie. ncepur s-o vorbeasc de ru pe vduva care primise n cas un strin, nesocotind memoria soului un erou care-si dduse viata pe mare, pentru a face s prospere cilecomerciale ale fenicienilor. Aflnd toate astea, vduva ncerc s le explice c era vorba de un proroc din Israel, epuizat de foame si de sete. Si aa se duse vestea c un proroc israelit, cutat de Lzabela, se ascundea ncetate. Ocomisie se nfi la preot. Aducei-1 pe strin n faa mea, porunci el. Aa fcur. Dup-amiaz, Ilie fu adus n faa omului care mpreun cu guvernatorul si cu eful militar conducea toate treburile din Akbar. Ce caui aici? Nu tii c eti dumanul nostru? l ntreb preotul. Timp de muli ani am fcut nego cu Libanul, v respect poporul i obiceiurile. M aflu aici pentru c n Israel snt urmrit. Cunoscmotivul, spuse preotul. Ai fugit dincau za unei femei? Osocotesc cea mai frumoas femeie pe care amvzut-o n viaa mea, dei n-amzrit- o dect cteva cli pe. Dar are o inim de piatr si, n spatele ochilor ei verzi, se ascunde cel mai mare duman al rii mele. N-am fugit, ci atept momentul potrivit pentru a m ntoarce. Preotul izbucni n rs. Dac atepi un astfel de moment, pregtete-te s-i petreci tot restul zilelor n Akbar. Nu sntem n rzboi cu ara ta; tot ce dorim este s rspndim ade vrata credin, prin
  13. 13. mijloace panice, n toat lumea. Nu vrem s repetm atrocitile pe care le-ai comis cnd v- ai stabilit n Canaan. Asasinarea prorocilor este un mijloc panic? Doar tindu-i capul, ucizi monstrul. Poate c mor nite oameni, dar rzboaiele religioase vor nceta pentru totdeauna. i dup cte mi-au povestit negus torii, un proroc pe nume Ilie a provocat toate astea, iar apoi a fugit. Preotul l inti cu privirea i continu: Seamn cu tine. Eu snt acela, i rspunse Ilie. Foarte bine i bun venit n cetatea Akbar. Cnd va trebui s-i cerem ceva Izabelei, i vom da n schimb capul tu, cea mai preioas moned pe care o avem. Pn atunci, caut-i de lucru i nva s trieti din munca ta, cci aici n-avem loc pentru proroci. Tocmai se pregtea s plece, cnd preotul adug: Se pare c o tnr din Sidon are mai mult pu tere dect Dumnezeul Unic, pe care-1 slujeti tu. I-a zidit lui Baal un altar, iar btrnii preoi ngenuncheaz acum n faa lui. Totul se ntmpl din voia Domnului, gri pro- rocul. n viaa noastr apar necazuri de care nu ne putem feri. ns totul are un motiv. Care e acest motiv? E o ntrebare la care n-avem rspuns nainte sau ct timp sntem supui ncercrilor. Doar dup ce le-am nvins, le nelegem rostul. Dup plecarea lui Ilie, preotul trimise dup comisia care l vizitase de diminea. N-avei de ce v teme, le spuse preotul. Obiceiu rile noastre ne oblig s le oferim adpost strinilor, n plus, aici se afl sub supraveghere, l putem urmri pas cu pas. Cel mai bun mod de a cunoate i nimici un duman este s te prefaci c-i eti prieten. La mo mentul potrivit l vom preda Izabelei si oraul nostru va primi aur i daruri. Pn atunci, s nvm cum s-i ucidem ideile, cci deocamdat nu tim dect s-i ucidem trupul. Cu toate c Ilie era slujitorul Dumnezeului Unic i un potenial duman al prinesei Izabela, preotul po runci s i se respecte dreptul la azil. Cunoteau cu toii tradiia strmoilor: dac un cetean refuza s-i dea adpost unui cltor, la fel aveau s peasc i fiii ce tii. Si cum cea mai mare parte a locuitorilor Akba rului aveau urmai pe care flota comercial a rii i rspndise pretutindeni, nimeni nu ndrznea s neso coteasc legea ospitalitii. Pe lng asta, merita s atepte cu rbdare ziua cnd capul prorocului evreu va aduce o grmad de aur. n seara aceea, Ilie lu cina mpreun cu vduva i fiul acesteia. i cum prorocul israelit se transformase ntr-o marf de valoare pentru viitor, civa negustori trimiser familiei vduvei mncare suficient pentru o sptmn ntreag. Se pare c Dumnezeul lui Israel se ine de cuvnt, spuse vduva. De cnd a murit soul meu, masa noastr n-a mai cunoscut atta belug. ncetul cu ncetul, Ilie se obinuia cu viaa din Sa- repta. Ca toi oamenii locului, i el i spunea acum Akbar. i cunoscu mai bine pe guvernator, pe coman dantul garnizoanei, pe preot si pe meterii sticlari, renumii n toat regiunea. Cnd era ntrebat ce cuta acolo, nu se ferea s spun adevrul: n Israel, Izabela i omora pe toi prorocii. Eti un trdtor de ar i un duman al Feniciei, i se spunea. Dar noi sntem neam de negustori si tim c un om, cu ct este mai periculos, cu att va fi mai ma re preul pus pe capul lui. Aa trecur cteva luni.
  14. 14. La intrarea n vale, cteva patrule asiriene i ae zaser corturile, dnd impresia c vor s rmn un timp mai ndelungat. Era un grup mic de soldai care nu reprezentau o ameninare, dar comandantul i ceru guvernatorului s ia msuri. Nu ne-au fcut nimic, spuse guvernatorul. Snt probabil n vreo misiune comercial, n cutarea unor ci mai bune pentru produsele lor. Dac vor dori s ne foloseasc drumurile, ne vor plti impozite care ne vor face i mai bogai. De ce s-i provocm? Parc pentru a nruti i mai mult situaia, fiul vduvei se mbolnvi din senin. Vecinii ddur vina pe prezena strinului n cas si femeia l rug pe Ilie s plece. Dar el nu plec, cci Domnul nc nu-1 chema se. Au nceput s circule zvonuri, cum c acel strin strnise mnia zeilor de pe Al Cincilea Munte. Nu era greu s ii sub control armata i s liniteti populaia n privina patrulelor strine, n schimb, boala neateptat a fiului vduvei i aduse necazuri guvernatorului n privina lui Ilie. O comisie format din localnici veni s stea de vor b cu guvernatorul. I-am putea construi o cas israelitului dincolo de zidurile cetii, spuser ei. n acest fel nu nclcmlegea ospitalitii, dar ne pzim de mnia divin. Zeii nu snt mulumii de prezena acestui om. Lsai-1 n pace, le rspunse guvernatorul. N-am nevoie de conflicte politice cu Israelul. Cum adic? ntrebar localnicii. Izabela i vneaz pe toi prorocii Dumnezeului Unic si vrea s-i omoare. Prinesa noastr este o femeie curajoas si loial zeilor de pe Al Cincilea Munte, ns, orict putere ar cpta, nu va fi niciodat evreic. Mine poate s cad n dizgraie si atunci ar trebui s nfruntm mnia vecinilor notri. Dac ne purtm bine cu un proroc de-al lor, ne vor trata cu bunvoin. Localnicii plecar nemulumii, pentru c preotul le spusese c, ntr-o bun zi, Ilie va fi schimbat pe aur si daruri. Deocamdat ns, chiar dac guvernatorul nu avea dreptate, n-aveau ce face. Obiceiul cerea ca familia guvernatorului s fie respectat. n deprtare, la gura vii, corturile rzboinicilor asirieni ncepur s se nmuleasc. Comandantul era nelinitit, dar nu se bucura de sprijinul preotului si guvernatorului, ncerca s-i fin soldaii n form, dei tia c nici unul dintre ei, nici mcar bunicii lor, n- avuseser ocazia s ia parte la vreo lupt, n Akbar, rzboaiele ineau de trecut, iar stra tegiile cunoscute fuseser depite de tehnici i arme noi, pe care alte ri deja le posedau. Akbarul si-a negociat ntotdeauna pacea, spunea guvernatorul. Nu ne vor invada nici de data asta. La-s-i pe ceilali s se lupte ntre ei, noi venim cu arme mult mai puternice banii. Cnd celelalte ri se vor fi distrus ntre ele, vom intra n oraele lor si ne vom vinde produsele. Guvernatorul reui s liniteasc populaia n pri vina asirienilor, dar circulau zvonuri c israelitul atrsese mnia zeilor asupra cetii Akbar. Ilie devenea o problem din ce n ce mai serioas. ntr-o dup-amiaz starea copilului se nruti brusc. Nu se mai putea ine pe picioare i nu mai recu notea nici mcar pe cei care veneau s-1 vad. nainte de apusul soarelui, Ilie si femeia ngenunchear lng patul copilului.
  15. 15. Dumnezeule Atotputernic, care ai abtut sgeile soldatului i m-ai adus pn aici, salveaz-1 pe acest copil. El n-a fcut nici un ru i nu e vinovat de pca tele mele si nici de celealeprinilor si. Salveaz-1, Doamne. Copilulstteanemicat, buzele-i eraualbesi ochii i pierduserorice strlucire. Roag-telaDumnezeultuUnic,implorafemeia. Snt mam si simt c fiul meu e pe moarte. Ilie simi nevoia s-o ia de mn si s-i spun c nu este singur si c Dumnezeu Cel Atotputernic l va auzi. Era proroc, acceptase acest lucru atunci, pe malul Cheritului, si acum, ngerii snt alturi deel. Nu mai amlacrimi s plng. Dac e nendurtor si trebuie s ia un suflet, s m ia peminesi s-1lase pefiulmeusalergepevaleasi pestrziledinAkbar. Ilie fcuunefort supremsa seconcentrezeasupra rugciunii,dardisperareamamei era attdemare,nct cuprinsesetotulnjursi trecusedincolodeperei side ui. Atinse trupul copilului. Nu mai avea febr mare, ca n zilele precedente, ceea ce era semnru. Preotul trecusepelacasalorndimineaaaceeai, aa cumfceade dousptmni, i pusese copilului cataplasme cu plante pe fa si pe piept, nainte de aceasta, femeile din Akbar aduseser tot felul de reete de leacuri folosite de generaii ntregi i a cror putere de vindecare fusese dovedit nu o dat. n fiecare sea r ele se strngeau la poalele celui de Al CincileaMun te i aduceau jertfe, pentru ca sufletul copilului s nu-i prseasctrupul. Micat de cele vzute, un negustor egiptean n tre cere prin ora le oferi, fr nici un ban, o pudr roie foarte preioas, care trebuia amestecat n mncarea copilului. Se spunea cmedicii egipteniaflaserchiar delazei secretul obinerii acelei pulberi. ntot acest timpIlieserugfrncetare. Dartotuleranzadar. tiudecenute-augonit, spusefemeiacuovoce din ce n ce mai rguit de attea nopi de nesomn. tiu c au pus un premiu pe capul tu i c ntr-o bun zi vei fi trimis n Israel n schimbul unei cantiti de aur. Dac-mi salvezi copilul, jur pe Baal si pe toi zeii de pe Al Cincilea Munte c nu vei fi prins niciodat. Cunosc crri ascunse, de mult uitate i i voi arta cum s pleci din Akbar, fr s fii vzut. Ilie tcea. Roag-te la Dumnezeul Unic, l implor din nou femeia. Dac-mi salveaz copilul, jur s-1 reneg pe Baal i s m nchin Lui. Aminteste-i c te-am adpostit la nevoie i am ndeplinit ntocmai porunca Lui. Ilie i relu ruga fierbinte. Deodat, copilul fcu o micare. Vreau s plec de-aici, rosti biatul cu glas pierit. Ochii mamei prinser a strluci de fericire si lacrimile i se rostogoleau pe obraji. Hai, copile. Mergem unde vrei tu, f tot ce do reti s faci. Ilie ddu s-1 ia n brae, dar biatul i ndeprt mna. Vreau s merg singur, zise. Se ridic ncet si o porni spre u. Dup civa pai ns, czu fulgerat. Ilie i femeia se apropiar. Biatul era mort. O clip, rmaser amndoi mui, apoi femeia ncepu s ipe din toate puterile. Blestemai fie zeii i cel ce mi-a luat copilul! Blestemat fie omul care a adus nenorocire casei mele! Singurul meu copil a murit! striga ea. Asta mi-e rs plata, pentru c am ascultat porunca divin, pentru c am fost generoas cu un strin! Vecinii auzir strigtele vduvei si-1 vzur pe biat ntins pe jos. Femeia continua s ipe i s-1 loveasc pe proroc, care sttea nemicat n picioare, fr s schieze nici cel mai mic gest de aprare. In timp ce femeile ncercau s-o liniteasc pe vduv, brbaii l apucar pe Ilie de brae i-1 duser pe sus la guvernator.
  16. 16. Omul acesta a pltit cu ru binele ce i s-a fcut. A fcut vrji n casa vduvei i i-a omort copilul. Zeii 1-au blestemat i noi l adpostim. Israelitul plngea si se ntreba: De ce, Doamne, ai pedepsit pe aceast vduv care a fost bun cu mine? Dac i-ai luat biatul, nseamn c nu mi-am ndeplinit misiunea ncredinat si merit s mor." n dup-amiaza aceea se reuni consiliul cetii Akbar sub conducerea preotului si guvernatorului. Ilie fu adus la judecat. Ai rspltit iubirea cu ur. Pentru aceasta, te condamn la moarte, spuse guvernatorul. Chiar dac valoreaz un sac de aur capul tu, nu putemnesocoti mnia zeilor de pe Al Cincilea Munte, vorbi preotul. Altfel, nici cu tot aurul din lume nu vom putea readuce pacea n aceast cetate. Ilie i plec capul n pmnt. Merita cele mai cum plite suferine, pentru c Domnul l prsise. Ai s urci pe Al Cincilea Munte, zise preotul. Ai s ceri ndurare zeilor mnioi, iar ei i vor trimite focul din ceruri s te mistuie. Dac n-o vor face, nseamn c doresc s facem dreptatea cu minile noastre. Te a teptm la coborre si vei fi executat mine dup ritualul nostru. Ilie cunotea bine execuiile rituale: se smulgea inima din pieptul condamnatului i i setiacapul. Cre dina popular spunea c un om fr inim nu poate intra n rai. De ce m-ai ales pe mine, Doamne? striga el, dei tia c cei din jur nu nelegeau despre ce alegere vor bete. Nu vezi c nu pot mplini tot ce mi-ai poruncit? Nu primi nici un rspuns. Brbaii i femeile din Akbar mergeau n urma grupului de soldai, care-1 conduceau pe israelit spre Al Cincilea Munte. Strigau vorbe de ocar si aruncau cu pietre. Cu mare greutate reuir soldaii s in n fru mulimea furioas. Dup o jumtate de or de drum, sosir la poalele muntelui sfnt. Grupul se opri n faa altarelor, unde poporul obi nuia s aeze ofrandele si jertfele si s- i spun do rinele i rugciunile. Cu toii tiau povesti despre uriaii care ar fi trit n aceste locuri i i aminteau de cei care, pentru c sfidaser porunca, fuseser mistuii de focul trimis din ceruri. Cltorii care traversau valea n timpul nopii se jurau c auziser rsetele zei lor si zeielor care benchetuiau sus pe culmi. Chiar dac nu se tia exact dac tot ce se spunea era adevrat, nimeni nu ndrznea s-i sfideze pe zei. Mic, spuse un soldat, mpungndu-1 pe Ilie cu vrful lancei. Cel ce omoar un copil, merit cea mai grea dintre pedepse. Ilie pi pe pmntul interzis si ncepu s urce coasta. Dup ce ajunse destul de departe pentru a nu mai auzi strigtele celor din Akbar, se aez pe o pia tr i ncepu s plng: din seara aceea petrecut n atelier, cnd fusese nconjurat de bezna strbtut de luminie strlucitoare, le adusese numai nenorociri celor din jur.
  17. 17. Domnul i pierduse prorocii din Israel si cultul zeilor fenicieni devenise, probabil, si mai puternic. In prima noapte petrecut pe malul fluviului Cherit, Ilie crezuse c Dumnezeu l alesese pentru a face din el un martir, aa cum fcuse cu atia alii. Cnd colo, Domnul i trimisese un corb, pasre con siderat piaz rea, care l hrnise pn ce apele Che- ritului secaser. De ce un corb i nu un porumbel, sau un nger? Oare totul nu era dect halucinaia unui om care dorea s-i alunge teama sau care sttuse prea mult cu capul n soare? Ilie nu mai era sigur de nimic: poate c Rul i gsise unealta i aceasta era chiar el. De ce l trimisese Dumnezeu n Akbar, n loc s-1 lase s se ntoarc s-o omoare pe prinesa care fcuse atta ru neamului su? Se simise ca un la, dar urmase porunca primit. Se strduise s se obinuiasc cu acel popor ciudat, binevoitor, dar care avea cu totul alte obiceiuri. Tocmai cnd credea c e pe cale s-i mplineasc destinul, fiul vduvei murise. De ce eu?" Se ridic n picioare si fcu civa pai, pn ce se pomeni nvluit de ceaa care plutea pe vrful muntelui. Putea s profite de cea i s fug de urmritori, dar ce rost avea? Se sturase s fug i tia c nu-si va gsi niciodat locul. Chiar dac acum ar fi scpat, ar fi dus blestemul cu el n alt ora, provocnd mereu alte nenorociri. Peste tot unde s-ar fi dus, 1-ar fi urmrit umbra celor mori. Mai bine i lsa s-i smulg inima i s-i taie capul. Mai fcu un popas n mijlocul cetii. Avea de gnd s mai ntrzie puin, pentru ca oamenii s cread c a urcat pn n vrful muntelui si apoi s coboare si s se predea urmritorilor. Focul din cer". Pe muli i omorse, dar Ilie se ndoia c Domnul fusese cel care 1-a trimis, n nopile fr lun, strfulgera bolta, aprnd si disprnd ntr-o clip. Poate mistuia. Poate omora instantaneu, fr durere. Se ls ntunericul i ceaa se risipi. Putea zri valea i luminile din Akbar si focurile din tabra asirie nilor. Auzi ltratul dinilor i cntecul de lupt al rzboinicilor. Snt pregtit", i spuse. Am neles c snt pro roc i am fcut ce am putut. Dar am greit, si acum Dumnezeu are nevoie de altcineva." Atunci asupra lui se pogor o lumin. Focul din ceruri!" Lumina se opri n faa lui i o voce spuse: Snt ngerul Domnului. Ilie ngenunche i-i lipi fruntea de pmnt. Ne-am mai vzut i ntotdeauna i-am ascultat porunca, i rspunse Ilie, fr a-i ridica privirile. Am semnat numai durere pe unde am trecut. ngerul spuse: Cnd te vei ntoarce n cetate, roag-te de trei ori ca biatul s se ntoarc printre cei vii. Domnul i va asculta a treia rug. De ce s fac acest lucru? ntru slava Domnului. Chiar dac acest lucru se va nfptui, m-am ndoit deja de mine i nu mai snt demn de misiunea ncredinat, spuse Ilie. Orice om are dreptul de a se ndoi de misiunea lui i de a o prsi din cnd n cnd; nu trebuie ns s-o uite. Cine nu se ndoiete de sine este demn de dispre, cci are ncredere oarb n puterile sale i pctuiete prin trufie. Dar binecuvntat este cel ce trece prin momente de ndoial. Chiar adineauri, ai vzut, m-am ndoit c ai fi trimisul Domnului. Du-te i f ce-i spun. Trecu ceva timp, pn ce Ilie ajunse jos. Grzile l ateptau la locul jertfelor, ns mulimea deja se n torsese n Akbar.
  18. 18. Snt pregtit s mor, zise el. Amcerut ndurare zeilor de pe Al Cincilea Munte si ei mi-au dat porunc ca, nainte s-mi dau duhul, s trec pe la casa vduvei care m-a gzduit i s-orogsaibmildesufletul meu. Soldaii l nsoir pn la intrarea n cetate i apoi se nfiar la preot, pentru a-i transmite ce ceruse israelitul. i voi ndeplini dorina, i se adres preotul prizonierului. Dac ai cerut iertare zeilor, trebuie s-i ceri iertarei femeii. Casnufugi, vei fi nsoit depatru soldai narmai. S nu-i nchipui ns c vei putea s-o convingi s ne roage s-i crum viaa. La revrsatul zorilor, tevomexecuta nmijlocul pieei. Preotul ar fi vrut s tie ce vzuse pe culme, dar rspunsul s-ar fi putut s-1 surprind i nu voia s se dea de gol n faa soldailor. Tcu deci, dar i se pru bunideea ca Ilie s cear public iertare; astfel, nimeni nu s-ar mai fi ndoit de puterea zeilor de pe AI Cincilea Munte. Ilie mpreun cu soldaii ajunser pe strdua srccioas, unde i gsise adpost timp de cteva luni. Casa vduvei avea ferestrele i poarta deschise, pentru ca, aa cum spunea credina popular, sufletul copilului s poat iei, pentru a se duce s locuiasc mpreun cuzeii. Trupul lui seaflanmijlocul camerei de zi, vegheat de toi vecinii. Cnd l zrir pe israelit, brbaii i femeile se nfuriar. Scoatei-1 de-aici! strigar ctre grzi. Nu i-e de ajuns ct ru ai fcut? Eti att de ticlos nct zeii de peAl CincileaMunten-auvrut s-i mnjeascminile cu sngele tu! Ne-a lsat nou sarcina de a-1 omor! ip un altul. Si o vomface imediat, nu mai ateptmexecuia ritual! nghiontit i plmuit, Ilie se eliber din minile care-1 nfcaser i se apropie de vduvacare plngea ntr-un col. Pot s-1 readuc la via. Las-m cu fiul tu doar o clip, spuse Ilie. Vduva nici nu-i ridic privirea. Te rog, insist el. Chiar dac ar fi ultimul lucru pe care 1-ai face pentru mine pe lumea asta, d-mi voie s te rspltesc pentru generozitatea ta. Civa brbai l nfcar din nou pentru a-1 scoate afar. Dar Ilie se zbtea i se lupta din toate puterile, implornd s fie lsat s ating copilul mort. Cu toat mpotrivirea lui, l trr pn la poart. Tu, nger al Domnului, unde eti? strig el privind spre cer. n acest moment, toat lumea amui. Vduva se ridi case si venea spre el. Lundu-1 de mn, l conduse la copil i ddu la o parte cearaful cu care fusese acoperit. Iat, zise ea, este snge din sngele meu. Fie ca el s curg peste capetele neamurilor tale dac nu se vor mplini cele spuse de tine. Ilie se apropie de copil. Stai! l opri vduva. Mai nti, roag-I pe Dum nezeul tu s mi se ndeplineasc blestemul. Ilie i simi sufletul cuprins de ndoial, dar avea ncredere n vorbele ngerului. Fie ca sngele acestui copil s curg peste prinii i fraii mei i peste fiii i fiicele frailor mei, de nu voi ndeplini cele spuse de mine. Apoi, n ciuda ndoielilor, a pcatelor i a spaimei ce-1 cuprinsese, lu copilul din braele mamei sale i-l duse n camer. Apoi strig spre cer: O, Doamne, de ce ai pedepsit pe vduva aceasta ce m-a primit n casa ei si i-ai luat fiul? Apoi, aplecndu-se de trei ori asupra copilului, strig: Doamne, Dumnezeul meu, f s se ntoarc sufletul acestui copil n el. Timp de cteva clipe nu se ntmpl nimic. Ilie se vzu din nou n Galaad, n faa soldatului cu arcul aintit spre inima lui. tia prea bine c de multe ori destinul omului n-are nici o legtur cu ceea ce crede sau simte. La fel ca n dup-amiaza aceea, se simea linitit i
  19. 19. ncreztor, tiind c, indiferent de rezultat, exista o raiune pentru care se ntmpl toate. Pe vrful celui de Al Cincilea Munte, ngerul numise aceast raiune Slava Domnului". Spera s neleag ntr-o bun zi de ce Creatorul avea nevoie de fpturile sale pentru a-i arta slava. n clipa aceea, copilul deschise ochii. Unde e mama? ntreb el. E jos, te ateapt, i rspunse Ilie, zmbind. Am visat ceva ciudat. Alunecam printr-un tunel ntunecat, cu o vitez mai mare dect galopul celui mai rapid cal de curse din Akbar. Am zrit un brbat despre care tiam c e tatl meu, dei nu 1-am cunoscut niciodat. Am ajuns ntr-un loc minunat, unde tare mi-ar fi plcut s rmn, dar un alt brbat, pe care nu-1 cunosc, dar care prea bun i puternic, m-a ndemnat cu blndee s plec de acolo. Eu ns voiams merg mai departe, i-atunci m-ai trezit. Copilul prea trist. Probabil c locul acela, unde aproape c ajunsese, era ntr-adevr frumos. Cel puin nu m lsa singur, dac tot m-ai mpiedicat s rmn acolo, unde m simeam ocrotit. S mergem jos, i zise Ilie. Mama ta vrea s te vad. Biatul ncerc s se ridice, dar era prea slbit ca s poat merge. Ilie l lu n brae i coborr. n ncperea de jos, toat lumea era nspimntat de moarte. De ce s-au adunat cu toii aici? ntreb biatul, nainte ca Ilie s-i poat rspunde, vduva i-1 smulse din brae i ncepu s-1 srute, plngnd. Ce-i cu tine, mam? De ce eti trist? Nu snt trist, fiule, rspunse ea tergndu-i lacrimile. N-am fost niciodat att de fericit. i spunnd acestea, vduva czu n genunchi i strig: Acum cunosc i eu c tu eti omul lui Dumnezeu! Cu-adevrat cuvntul Domnului vorbete prin gura ta! Ilie o lu de umeri i-i spuse s se ridice. Eliberai-1 pe omul acesta! le spuse ea soldailor. El a alungat rul care se abtuse asupra casei mele! Celor de fa nu le venea s-i cread ochilor. O fat de douzeci de ani ngenunche lng vduv, ncet-ncet, toi ceilali fcur la fel, chiar i soldaii care trebuiau s-1 duc la nchisoare. Ridicai-v, le spuse tuturor, nchinai-v Dom nului. Eu snt numai un slujitor al Lui, poate cel mai nensemnat dintre ei. Dar ei rmaser cu toii n genunchi i cu capetele plecate. Ai vorbit cu zeii de pe Al Cincilea Munte si acum, iat, poi face minuni, se auzi o voce. Nu exist nici un zeu acolo. Am vzut un nger al Domnului care mi-a poruncit s fac asta. Te-ai ntlnit cu Baal i cu fraii si, se auzi alt voce. Ilie i croi drum printre cei ngenuncheai i ajunse n strad. Iar i simea inima grea. I se prea c nu-i ndeplinise pn la capt sarcina pe care i-o ncredinase ngerul. Ce folos s nvii un mort, dac nimeni nu vede de unde vine aceast putere?" ngerul i spusese s rosteasc de trei ori numele Domnului, dar nu-1 n vase cum s explice mulimii minunea petrecut n casa femeii. Oare, asemenea vechilor proroci, n-am vrut dect s m flesc?" se ntreba el. Auzi, atunci, vocea ngerului pzitor, care-i vorbea de cnd era copil: Te-ai ntlnit azi cu un nger al Domnului. Aa este, i rspunse Ilie. Dar ngerii Domnului nu vorbesc cu oamenii, ci doar transmit poruncile lui Dumnezeu. Folosete-te de puterea ta, i spuse ngerul. Ilie nu nelese ce vrea s spun.
  20. 20. Nu am dect puterea pe care mi-o d Domnul. Nimeni nu are. Toat lumea si-a primit puterea de la Domnul i nimeni nu se folosete de ea. i ngerul adug: De acum nainte, pn te vei ntoarce n ara pe care ai prsit-o, nu-i mai este ngduit s mai faci vreo minune. i cnd m voi ntoarce? Domnul are nevoie de tine ca s reconstruieti Israelul, spuse ngerul. Vei clca din nou pe pmntul tu, atunci cnd vei nva s reconstruieti. Apoi tcu. PARTEA a Il-a Preotul i rosti rugciunile privind rsritul i ceru zeului Furtunii i zeiei animalelor s aib mil de cei lipsii de judecat. Cineva i povestise n acea diminea c Ilie l readusese pe fiul vduvei din mpria mor ilor. Oamenii din cetate erau nspimntai i aai n acelai timp. Credeau cu toii c israelitul i cptase puterea de la zeii de pe Al Cincilea Munte i acum nu mai era att de uor s-1 ucid. Dar clipa aceea va sosi", i spuse el. Zeii aveau s hotrasc momentul prielnic pentru uciderea lui. Mnia zeilor avea o alt cauz, iar prezena asirienilor la gura vii era un semn. Oare de ce trebuia s ia sfrsit o pace care durase sute de ani? Cunotea rspunsul: invenia din Byblos. ara sa descoperise o form de scriere accesibil tuturor, chiar si celor ce nu tiau s-o foloseasc. Oricine putea s-o nvee ntr-un timp scurt i aceasta nsemna sfritul civilizaiei. Preotul tia c, dintre toate armele de distrugere pe care le-a putut inventa omul, cea mai teribil i mai puternic era cuvntul. Pumnalele i lncile lsau n urma lor snge, sgeile puteau fi vzute de la distan, otrvurile erau descoperite si, n cele din urm, ani - hilate. Cuvntul ns distruge fr s lase urme. Dac ri tualurile sacre ar fi cunoscute, muli le- ar putea folosi, ncercnd s schimbe universul, ceea ce i-ar supra pe zei. Pn atunci, doar casta preoeasc cunotea istoria strmoilor, care era transmis prin viu grai, sub ju- rmntul c secretul va fi pstrat. Sau era nevoie de muli ani de studiu pentru a descifra scrierea pe care egiptenii o rspndiser n toat lumea; astfel numai cei foarte nvai, scribii si preoii, puteau s schimbe informaii ntre ei. Alte culturi aveau formele lor rudimentare de a-si nregistra istoria, dar erau att de complicate, nct ni meni din afar nu se ncumeta s ncerce s le imite. Invenia din Byblos ns avea o component ex ploziv: putea fi folosit de orice popor, indiferent de limba pe care o vorbea. Pn si grecii, care respingeau orice venea din afar, adoptaser scrierea din Byblos si o practicau curent n tranzaciile comerciale. Spe - cialiti cum erau n a-si atribui tot ce aprea nou, bote zaser invenia din Byblos cu un nume grecesc: alfabet. Secretele pstrate timp de veacuri de civilizaie erau n pericol de a fi dezvluite, n comparaie cu acest pericol, sacrilegiul comis de Ilie, care adusese napoi un suflet de dincolo de rul morii, nu nsemna mare lucru. Sntem pedepsii pentru c nu mai sntem n stare s pstrm lucrurile sfinte. Asirienii se afl la porile noastre, vor strbate valea si vor distruge civilizaia strmoilor notri. Scrierea va fi lovitura de graie. Preotul tia c pre zena dumanului nu era ntmpltoare. Era preul care trebuia pltit. Zeii plnuiser totul foarte bine, astfel nct s nu-i dea nimeni seama c ei erau rspunztori; puseser mai mare peste toi un guvernator care se
  21. 21. ocupa mai mult de afaceri dect de otire, aaser lcomia asirienilor, rriser ploile si aduseser un necredincios s nvrjbeasc cetatea, n curnd se va da btlia final. Akbarul va continua s existe si dup aceea, dar pericolul reprezentat de scrierea din Byblos va fi eli minat definitiv. Preotul terse cu grij piatra care marca terenul unde, cu multe generaii n urm, pelerinul strin gsise locul ales de ceruri si ntemeiase oraul. Ce frumoas e", gndi el. Pietrele erau o imagine a zei lor: dure, rezistente, supravieuind n orice condiii i neavnd nevoie s dea socoteal de existena lor. Tra diia oral spunea c centrul lumii era nsemnat cu o piatr si n copilrie visase s mearg s-o caute. Nici acum nu renunase la idee. Dar cnd asirienii i fcu ser apariia la gura vii, nelesese c visul lui nu se va mplini niciodat. Nu-i nimic. Aa ne-a fost scris, s plteasc gene raia mea pentru c i-am mniat pe zei. Exist sacrificii inevitabile n istoria omenirii si trebuie acceptate." Se jur n gnd c va face voia zeilor: nu va ncerca s mpiedice rzboiul. Poate c acesta este sfritul lumii. Crizele se n mulesc si nu le mai putem face fa." Preotul i lu toiagul i iei din templu. Stabilise s se ntlneasc cu comandantul garnizoanei din Akbar. Ajunsese aproape de zidul de la miazzi, cnd se pomeni fa n fa cu Ilie. Domnul a nviat un copil din mori. Oamenii cred n puterea mea, zise israelitul. Probabil c biatul nu era mort, i rspunse preo tul. S-a mai ntmplat ca o inim s se opreasc si apoi s nceap s bat din nou. Astzi toat lumea numai despre asta vorbete, dar mine i vor aminti c zeii snt pe aproape i s-ar putea s aud ce vorbesc. Atunci gurile lor vor amui la loc. Trebuie s m grbesc, cci asirienii se pregtesc de lupt. Ascult ce am de spus: dup minunea petrecut ieri sear, m-am dus s m odihnesc dincolo de ziduri, cci simeam nevoia de puin linite. Si-atunci mi s-a artat din nou ngerul de pe vrful muntelui, care mi-a spus: Oraul Akbar va fi distrus n rzboi. Oraele nu pot fi distruse, spuse preotul. Ele vor fi refcute de aptezeci de ori cte apte, pentru c zeii tiu unde le-au aezat i trebuie s le gseasc la locul lor. Guvernatorul se apropie mpreun cu grupul de curteni cu care venise i ntreb: Ce-ai spus? ncercai s pstrai pacea, spuse din nou Ilie. Dac te temi, ntoarce-te de unde ai venit, i rs punse sec preotul. Izabela i regele tu abia ateapt s pun mna pe prorocii fugari ca tine, zise guvernatorul. As vrea s tiu ns cum ai reuit s urci pe Al Cincilea Munte, fr s fii transformat n cenu de focul din ceruri. Preotul trebuia s pun capt discuiei. Guverna torul avea de gnd s negocieze cu asirienii i ar fi putut s-1 foloseasc pe Ilie pentru asta. Nu-1 asculta, spuse el. Ieri, cnd a fost adus la mi ne pentru a fi judecat, plngea de fric. Erau lacrimi de prere de ru pentru rul prici nuit. M tem numai de dou lucruri pe lume: de Dum nezeu i de mine nsumi. Nu am fugit, ci am plecat din Israel i snt gata s m ntorc atunci cnd va hotr Domnul. O voi ucide pe frumoasa ta prines i cre dina lui Israel va iei nvingtoare i din aceast ncer care. Trebuie s fii mai tare ca piatra, ca s reziti far mecelor Izabelei, l lu peste picior guvernatorul. Chiar de s-ar ntmpla ce spui, vom trimite alt prines, i mai frumoas, aa cum am mai fcut i nainte de Izabela. Preotul avea dreptate. Cu dou sute de ani n urm, o prines din Sidon l sedusese pe cel mai nelept dintre crmuitorii Israelului, regele Solomon. Ea l pusese s construiasc un templu ntru slava zeiei Astarte i Solomon i fcuse voia. Pentru acest sacri legiu, Domnul a ridicat otirile vecine i Solomon a fost detronat. Tot astfel se va ntmpla i cu Ahab, soul Izabelei, gndi Ilie. Domnul va avea grij ca el s-i ndeplineasc misiunea la momentul potrivit. Ce rost avea s ncerce s-i conving pe
  22. 22. aceti oameni? Erau la fel ca cei pe care-i vzuse asear, ngenuncheai pe podeaua casei vduvei, aducnd laude zeilor de pe Al Cincilea Munte. Credina strmoeasc nu-i va lsa niciodat s gn- deasc altfel. Pcat c trebuie s respectm legea ospitalitii, spuse guvernatorul, care prea s fi uitat ce spusese Ilie despre pace. Altfel, am fi ajutat-o pe Izabela s is prveasc mai repede cu toi aceti proroci. Nu din acest motiv mi cruai viaa. tii c repre zint o marf de pre si vrei s^i oferii Izabelei plcerea de a m ucide cu minile ei. n plus, de ieri, poporul mi atribuie puteri miraculoase. El crede c m-am ntlnit cu zeii de pe Al Cincilea Munte. Iar voi, nu c v-ar psa de mnia zeilor, dar nu vrei s mniai popu laia. Guvernatorul i preotul l lsar pe Ilie s vorbeasc singur si se ndreptar spre zidul cetii, n acel mo ment, preotul i jur c-1 va omor pe prorocul israelit cu prima ocazie. Nu mai era o simpl marf de schimb, devenise o ameninare. Privindu-i cum se ndeprteaz, pe Ilie l apuc disperarea. Oare ce s fac pentru a ndeplini voia Domnului? ncepu s strige n mijlocul pieei: Locuitori ai Akbarului! Ieri sear am urcat pe Al Cincilea Munte i am vorbit cu zeii ce slluiesc acolo. Cnd m-am ntors, am avut puterea s readuc un copil din mpria morii! Oamenii se strnser n jurul lui. Toi cunoteau povestea. Guvernatorul i preotul se oprir din drum si se ntoarser s vad ce se ntmpla. Prorocul israelit zicea c-i vzuse pe zeii de pe Al Cincilea Munte n- chinndu-se unui Dumnezeu mai puternic dect ei. Voi pune s fie omort, spuse preotul. Iar populaia se va rzvrti mpotriva noastr, i-o ntoarse guvernatorul, atent la ce spunea strinul. Mai bine ateptm s fac vreo greeal. nainte de a cobor muntele, zeii m-au nsrcinat s-1 sftuiesc pe guvernator s nu rspund la provoca rea asirienilor! continu Ilie. tiu c el este un brbat cinstit si m-ar asculta, dar exist oameni care prefer rzboiul i nu m las s m apropii de el. Israelitul este un om sfnt, i spuse un btrn gu vernatorului. Nimeni n-ar cuteza s urce pe Al Cincilea Munte, cci ar fi mistuit de focul din ceruri. Dar acest om a fcut-o, iar acum nvie morii. Tirul, Sidonul si toate cetile feniciene triesc n tradiia pcii, spuse alt btrn. Am mai trecut noi prin ncercri i mai grele i am reuit s le nvingem. Mai muli bolnavi si infirmi i croir drum prin mulime si, ajuni lng Ilie, ncercar s-i ating hainele, rugndu-1 s-i vindece de boli. nainte de a da sfaturi guvernatorului, poftim de vindec bolnavii, zise preotul. Numai atunci vom crede c zeii de pe Al Cincilea Munte snt de partea ta. Ilie i aminti ce-i spusese ngerul cu o sear nainte: nu i snt ngduite alte puteri, dect cele omeneti. Bolnavii te roag s-i ajui, insist preotul. S te vedem. Mai bine ncercm s evitm rzboiul. Vor fi mult mai muli bolnavi si infirmi, dac nu vom reui. Guvernatorul ntrerupse discuia: Ilie va veni cu noi. A fost atins de graia divin. Dei nu credea n existena zeilor de pe Al Cincilea Munte, guvernatorul vorbi astfel, cci avea nevoie de un aliat n ncercarea de a convinge poporul c pacea cu asirienii era singura ieire. n timp ce se ndreptau spre locul de ntlnire cu cpetenia otirii, preotul i se adres lui Ilie: Nu crezi nimic din ceea ce spui. Cred c pacea este unica ieire. Nu cred ns c pe vrful acelui munte s-ar afla slaul vreunui zeu. Am fost acolo. i ce-ai vzut?
  23. 23. Un nger al Domnului. Mi s-a mai artat si n alte locuri pe unde am umblat, i rspunse Ilie. i exist un singur Dumnezeu. Preotul rse. Vrei s spui c, dup prerea ta, acelai dum nezeu care strneste furtunile face si grul s creasc. Snt dou lucruri care n-au nimic n comun. Vezi acest Al Cincilea Munte? ntreb Ilie. Dac-1 priveti din locuri diferite, ti se va nfia altfel, dei este acelai munte. Tot aa se ntmpl cu ntreaga crea ie: snt mai multe ntruchipri ale aceluiai Dum nezeu. De sus, de pe parapet, se zrea n deprtare tabra duman, n valea pustie, corturile albe se deslueau limpede. Cu ctva timp n urm, cnd paznicii observaser corturile asirienilor ntr-o margine a vii, iscoadele au spus c era vorba de o misiune de recunoatere; co mandantul a fost de prere s fie prini si vndui ca sclavi. Guvernatorul ns alesese alt strategie: s nu fac nimic. Se baza pe faptul c, dac va pstra relaii bune, va dobndi o nou pia de desfacere pentru sticlria fabricat n Akbar. n afar de asta, asirienii tiau c, n rzboi, oraele mici snt ntotdeauna de partea nvingtorilor. Deci cpeteniile nu doreau dect s fie lsai s treac mai departe fr s ntmpine rezisten. Tir si Sidon, acestea da, erau orae mari, unde se pstrau tezaurul i documentele. Patrula se aezase la gura vii i cu timpul ncepur s soseasc ntriri. Preotul spunea c e lesne de neles ce se ntmpl: oraul avea un pu cu ap, singurul cale de cteva zile prin deert. Dac asirienii doreau s cu cereasc oraele Tir si Sidon, aveau nevoie de ap pen tru a- si aproviziona otirea. Dup o lun, puteau s-i alunge, dup dou, i pu teau nvinge fr greutate si ar fi negociat o retragere onorabil a soldailor asirieni. Atacul se lsa ateptat. Trecuser cinci luni i nc ar mai fi putut cstiga btlia. Trebuie s atace, snt mori de sete", i spunea guvernatorul. Ddu ordin comandantului s alctuiasc strategii de aprare i s-i instruiasc permanent oamenii, pentru a face fa unui atac prin surprindere. n gndul lui ns se concentra asupra pcii. O jumtate de an se scursese i oastea asirian nu se mica. Dac n primele sptmni atmosfera n Ak bar era ncordat, acum se linitise complet; oamenii i vedeau de viaa lor, ranii se duceau din nou la cmp, fabricanii de vin, de sticl i spun i vedeau de meteugul lor, iar negustorii vindeau si cumprau mrfuri. Toat lumea era convins c Akbarul nu-1 ata case pe vrjma, deoarece, n curnd, criza avea s fie rezolvat prin negocieri. De altfel, toat lumea tia c guvernatorul fusese ales de zei i, prin urmare, avea s ia cea mai bun hotrre. Cnd apru Ilie n cetate, guvernatorul mprtie zvonul c strinul aduce cu el un blestem; astfel, dac pericolul de rzboi devenea iminent, avea s pun dezastrul pe seama strinului. Locuitorii din Akbar s-ar fi lsat convini c moartea israelitului le-ar aduce linitea napoi. Guvernatorul le-ar fi spus c oricum era prea trziu s-i alunge pe asirieni, ar fi dat ordin ca Ilie s fie executat i le-ar fi explicat c pacea este cea mai bun soluie. Dup prerea lui, negutorii, care doreau i ei s fie pace, i-ar fi fcut i pe ceilali s gndeasc la fel.
  24. 24. Toate lunile din urm, luptase cu preotul i cu co mandantul, care susineau ideea atacului imediat. Zeii de pe Al Cincilea Munte nu-1 uitaser, totui, nici de data aceasta. Dup miracolul nvierii, nfptuit cu o noapte nainte, viaa lui Ilie devenise mai preioas dect uciderea lui. Ce va face strinul? ntreb comandantul. Zeii 1-au luminat i ne va ajuta s gsim cea mai bun ieire, i rspunse guvernatorul i schimb rapid vorba. Se pare c peste noapte numrul corturilor a crescut. Iar mine va crete i mai mult, rbufni coman dantul. Dac am fi atacat atunci, cnd nu era dect o patrul, probabil c nus-ar mai fi ntors. Teneli. Unularfi putut sscapei s-arfi ntors cualii ca s se rzbune. Cnd ntrzii culesul, fructele putrezesc, nu se ls comandantul. Iar cnd amni rezolvarea problemelor, ele devintot mai mari. Guvernatorul i aduse aminte c pacea domnea printre fenicieni de aproape trei secole i c erau foarte mndri de asta. Ce vor spune generaiile viitoare, dac el va pune capt epocii de prosperitate? Trimite un emisar s negocieze cu ei, spuse Ilie. Cel mai priceput rzboinic e cel careties-si facdin duman prieten. Nu tim precis ce vor. Nici nu tim dac au in tenia s cucereasc oraul. Cum s negociem? Snt semne de ameninare. O otire nu-i pierde timpul n zadar cu exerciii militare, departe de ar. Zilnic soseau noi soldai i guvernatorul ncerca s-i nchipuie de ct ap vor avea nevoie toi aceti oameni, n scurt timp, cetatea va fi lipsit de aprare n faa otirii inamice. Putematacaacum?l ntrebpreotul pecoman dant. Da, putem. Ampierdemuli oameni, daramsal va oraul. Trebuie ns s ne hotrm imediat. Nu, spuse Ilie, adresndu-se guvernatorului. Zeii mi-au spus c nc mai putemgsi osoluie panic. Dei auzise discuia dintre preot si israelit, guver natorul se prefcu a crede. Lui i era totuna dac Si- don si Tir erau conduse de fenicieni, canaaneni sau asirieni. Important era ca oraul s poat continua a facecomer. Satacm, insistpreotul. Doar o zi, i rug guvernatorul. Poate c lucrurile se rezolv. Trebuia s gseasc cea mai bun formul. Cobor de pe parapet i se ndrept spre palat, mpreun cu israelitul, pe care-1 rugase s-1 nsoeasc. Pe drum, se gndea la oamenii pe lng care trecea: pstori care-i mnau oile pe munte, rani care se du ceau s munceasc pmntul uscat, pentru a-i smulge puinul cu care s-i hrneasc familiile. Soldaii fceau exerciii cu lancea i civa negustori sosii de curnd i expuneau marfa n pia. Orict de straniu ar prea, asirienii nu nchiseser drumul ce strbtea valea de-a curmeziul, astfel nct negustorii continuau s circule cu mrfurile lor i s plteasc oraului taxa pentru transport. Acum, cnd au reuit s adune o oaste puternic, de ce nu nchid drumul? vru s tie Ilie. Imperiul asirian are nevoie de produsele care sosesc din porturile Sidon i Tir, i rspunse guver natorul. Dac negustorii s-ar simi ameninai, ar n trerupe fluxul aprovizionrii, ceea ce ar avea consecine mai grave dect o nfrngere militar. Trebuie gsit un mijloc de a evita rzboiul. Aa este. Dac vor ap, putem s le-o vindem, spuse Ilie. Guvernatorul nu rspunse, i ddu seama c-1 poate folosi pe israelit ca arm mpotriva celor ce doreau rzboi: el urcase pe Al Cincilea Munte, se m- surase cu zeii, aa
  25. 25. c, dac preotul insista s lupte cu asirienii, Ilie era singurul capabil s-1 nfrunte, i propuse s fac mpreun o plimbare, s stea de vorb. Preotul rmase sus pe metereze, studiind micrile dumanului. Ce-ar putea face zeii pentru a-i opri pe inva datori? ntreb comandantul. Am trimis jertfele pentru Al Cincilea Munte. I-am rugat pe zei s ne trimit o cpetenie mai curajoas. Ar fi trebuit s facem ca Izabela, s-i nimicim pe proroci. Un amrt de israelit, ieri condamnat la moarte, a ajuns s fie folosit acum de guvernator pentru a convinge populaia s aleag pacea. Comandantul i ridic ochii spre munte. Putem s poruncim uciderea lui Ilie si, cu ajutorul soldailor, s-1 dm jos pe guvernator. Voi pune s fie omort Ilie, i rspunse preotul. Ct despre guvernator, nu putem face nimic: neamul lui e la putere de cteva generaii. Bunicul lui a fost cpetenia noastr, prin voina zeilor puterea a trecut n minile tatlui lui, de unde a preluat-o el. De ce s ne mpiedicm de tradiie i s nu ne alegem o cpetenie mai eficient? Tradiia este necesar pentru a menine ordinea n lume. Dac o nesocotim, totul se duce de rp. Preotul privi n jur. Cerul si pmntul, munii i vile, fiecare lucru fusese creat cu un rost. Uneori p mntul se cutremura, alteori, ca acum, nu ploua mult vreme. Dar stelele se aflau la locul lor, iar soarele nu se prvlea peste oameni. Si asta pentru c, de la Po top, oamenii nvaser c e cu neputin s schimbi ordinea Creaiei. Cndva existase doar Al Cincilea Munte. Oamenii i zeii triau laolalt, se plimbau prin grdinile paradisului, vorbeau i rdeau mpreun. Dar fpturile omeneti au czut n pcat i zeii i-au alungat. Cum nu aveau unde s-i trimit, au creat Pmntul n jurul muntelui, pentru a-i azvrli la poale, ca s-i suprave gheze si s le aminteasc venic c se afl mult mai jos dect cei de pe Al Cincilea Munte. Avuseser grij totui s lase deschis o poart de ntoarcere; dac omenirea ar urma drumul cel drept, s-ar putea ntoarce pe vrful muntelui. Pentru ca s nu se uite aceast nvtur, i-au nsrcinat pe preoi i pe comandani s o pstreze vie n memoria oamenilor. Toate neamurile mprteau aceeai credin: dac familiile unse de zei ar prsi puterea, urmrile ar fi grave. Nimeni nu-si mai amintea de ce fuseser alese tocmai aceste familii, dar tiau cu toii c se nrudeau cu familiile divine. Akbarul exista de sute de ani si fusese condus dintotdeauna de strmoii actualului guvernator; fusese invadat de multe ori, czuse n mna asupritorilor i barbarilor, dar, cu timpul, in vadatorii plecau sau erau alungai. i atunci, vechea ordine se restabilea i oamenii se ntorceau la traiul de dinainte. Datoria preoilor era de a menine aceast ordine: lumea avea un destin i era guvernat de legi. Trecuse timpul n care se strduiau s-i neleag pe zei, venise vremea s-i asculte i s le fac pe plac. Erau capricioi i se mniau iute. Dac culesul n-ar avea ritualul lui, pmntul n-ar da rod. Dac nu s-ar face jertfe, oraul ar fi invadat de boli fatale. Dac zeul Timpului ar fi din nou provocat, ar putea face ca grul i oamenii s nu mai creasc. Uite, Al Cincilea Munte, i spuse comandantului. De pe piscul lui, zeii guverneaz valea i ne ocrotesc. Au pentru Akbar un plan pentru toat venicia. Stri nul va fi ucis sau se
  26. 26. va ntoarce acas, guvernatorul va disprea ntr-o zi i fiul lui va fi mai nelept ca el. Tot ce ni se ntmpl este trector. Ne trebuie o nou cpetenie, spuse comandantul Dac rmmem pe mna actualului guvernator ne ducem de rp. Preotul tia c aceasta era dorina zeilor, pentru a pune capt pericolului reprezentat de scrierea din Byblos, dar nu spuse nimic. Se bucur s constate, nc o dat, c, vrnd- nevrnd, guvernatorii mplinesc des tinul Universului. n timpul plimbrii prin ora, Ilie i explic guver natorului planurile lui de pace si acesta l numi ajutorul su. Cnd ajunser n piaa central, se vzu iar n conjurat de bolnavi, dar le spuse c zeii de pe Al Cinci lea Munte i interziseser s vindece. Pe nserate, se duse la casa vduvei. Copilul se juca n faa casei si el i mulumi Domnului c putuse mijloci miracolul. Femeia l atepta cu cina. Pe mas, vzu cu mirare o can cu vin. Oamenii au adus daruri pentru a te nveseli, i explic ea. Iar eu i cer iertare pentru nedreptatea pe care i-am fcut-o. Ce nedreptate? se mir Ilie. Nu vezi c tot ce se ntmpl este din voia Domnului? Vduva surse i ochii ncepur s-i strluceasc, iar el observ ct era de frumoas. Era cel puin cu zece ani mai n vrst, dar simea pentru ea o adnc tan dree. Nu era nvat cu aa ceva si l cuprinse panica, i aminti de ochii Izabelei i de ruga pe care o fcuse la ieirea din palatul lui Ahab s aib i el parte de o nevast din Liban. Dei am trit n zadar , l am, totui, pe fiul meu si povestea lui va dinui, cci s-a ntors de pe trmul morii, spuse femeia. N-ai trit n zadar. Eu am venit n Akbar din po runca Domnului i tu m-ai primit n casa ta. Dac povestea fiului tu va fi pomenit, snt sigur c si a ta va fi. Femeia umplu cnile i bur amndoi pentru soarele care apunea si pentru stelele de pe cer. Ai venit dintr-o ar ndeprtat, la ndemnul unui Dumnezeu necunoscut mie, dar la care acum m nchin i eu. i copilul meu s-a ntors de pe un trm ndeprtat i va avea o istorie minunat de povestit nepoilor si. Preoii o vor consemna i o vor transmite generaiilor viitoare. n memoria preoilor oraele i pstrau trecutul, cuceririle, vechii zei si rzboinicii care le-au aprat cu preul sngelui lor. Chiar dac acum se inventaser noi metode de a conserva trecutul, memoria preoilor era singura n care aveau ncredere locuitorii din Akbar. De scris, oricine poate s scrie ce vrea, dar nimeni nu-i amintete nite lucruri care n- au existat. Ce-a avea eu de povestit? spuse femeia i um plu din nou cana pe care Ilie o golise dintr-o sorbire. N-am nici puterea, nici frumuseea Izabelei. Viaa mea este o via oarecare: o cstorie stabilit de prini pe cnd eram copil, treburile casei care m-au npdit imediat dup aceea, rugciuni n zilele sfinte, un so mereu ocupat cu alte treburi. Ct a trit, n-am vorbit nici mcar o dat despre ceva important. El era preo cupat de negoul lui, eu aveam grij de cas i aa au trecut cei mai frumoi ani din viaa noastr. Dup ce a murit, am rmas cu srcia i cu un copil de crescut. Cnd va fi mare va strbate mrile i eu nu voi mai nsemna nimic pentru nimeni. Nu mi-e ciud i nu snt mnioas, dar am contiina inutilitii mele. Ilie i mai umplu o can. Inima i ddea semnale de alarm, ncepea s-i plac tovria femeii. Dra gostea putea fi o experien mai nspimnttoare dect aceea de a te afla
  27. 27. fa n fa cu un arca care intete spre inima ta. Dac sgeata i nimerete inta, eti mort i de restul are grij Dumnezeu. Dac te lovete dragostea, trebuie s-i asumi singur consecinele. Mi-am dorit att de mult s iubesc", se gndi el. Iar acum, cnd dragostea se afla n faa lui, cci fr n- doial se afla acolo, trebuia numai s nu se fereasc de ea, singura lui dorin era s-o uite ct mai repede. Gndul i se ntoarse napoi, la ziua n care sosise n Akbar, dup exilul petrecut la Cherit. Fusese att de vlguit si nsetat, nct nu-i mai amintea de nimic altceva dect de momentul n care i revenise din le in i o vzuse pe ea, ncercnd s-i umezeasc buzele. Nu se aflase niciodat att de aproape de o femeie. Ochii ei erau la fel de verzi ca ai Izabelei, numai c aveau o strlucire aparte, ca un reflex al cedrilor, al oceanului pe care-1 visase de attea ori i nu apucase s-1 vad, sau era oare cu putin? al propriului su suflet. As vrea att de mult s-i pot spune toate acestea, dar nu tiu cum. E mai uor s vorbeti despre iubirea de Dumnezeu." Ilie mai bu puin vin. Ea crezu c spusese ceva care-1 suprase i schimb vorba. Ai urcat pe Al Cincilea Munte? l ntreb. El ncuviin din cap. I-ar fi plcut s-1 ntrebe ce vzuse acolo si cum de reuise s scape de focul divin. Dar el nu prea s se simt n largul lui. Este proroc. Citete n inima mea", gndi ea. De cnd apruse israelitul n viaa ei, totul se schimbase. Pn i srcia prea mai uor de ndurat, cci acest strin trezise n ea un sentiment pe care nu-1 mai cunoscuse niciodat: dragostea. Cnd fiul ei czuse bolnav, se luptase cu toi vecinii pentru ca el s poat rmne. tia c, pentru el, nu exista nimic mai important ca Dumnezeu. Era contient c totul nu e dect un vis prostesc. Brbatul din faa ei putea pleca n orice mo ment s-o ucid pe Izabela i nu s-ar fi ntors s-i po vesteasc i ei despre cele ntmplate. Oricum, ar fi continuat s-1 iubeasc, pentru c, pentru prima dat n viaa ei, tia ce nseamn liber tatea. Putea s-1 iubeasc, fr ca el s afle vreodat. N-avea nevoie de permisiunea lui ca s-i duc dorul s se gndeasc la el toat ziua, s-1 atepte cu cina i s se ngrijoreze de cte intrigi pot ese oamenii mpo triva unui strin. Da, asta era libertatea: s simt ce-si dorea, indi ferent de prerea altora. Se luptase deja cu prietenii i cu vecinii pentru a-1 putea pstra lng ea. Nu trebuia s se lupte i cu ea nsi. Ilie bu puin din can, ceru iertare si se duse la el n camer. Ea iei afar, se bucur s-i vad fiul ju- cndu-se n faa casei i hotr s fac o scurt plimbare. Se simea liber, pentru c dragostea elibereaz. Ilie rmase mult timp cu privirea pironit pe perei. In sfrit, se hotr s-i cheme ngerul. mi simt inima n pericol, i spuse. ngerul nu-i rspunse. Ilie se ntreba dac s mai continue, dar era deja prea trziu, doar nu-1 chemase fr motiv. Cnd m aflu n faa acestei femei, nu m simt bine. Ba dimpotriv, i rspunse ngerul. Dar asta te deranjeaz, pentru c s-ar putea s te ndrgosteti. Ilie se simi ruinat c ngerul tia ce se petrece n sufletul lui. Dragostea e periculoas, spuse el. Foarte periculoas, i rspunse ngerul. i ce-i cu asta? n clipa urmtoare, dispru. ngerul n-avea sufletul sfsiat de ndoieli. tia prea bine ce e dragostea. Regele Israelului l prsise pe Dumnezeu, pentru c Izabela, prinesa din Sidon, i furase inima. Se povestea c regele Solomon i pier duse tronul tot din pricina unei strine. Regele David l