Ajutor Proiect Bilauca

9
LIMBAJ ŞI COMUNICARE Dicton şi slogan Stelian DUMISTRĂCEL Alte articole de Stelian DUMISTRĂCEL Revista Limba Română Nr. 12, anul XIV, 2004 Pentru tipar Profesorului Anatol CIOBANU, un pilon al podului speranţelor pentru românii de pe cele două maluri ale Prutului 0.1. Discursul public actual, al cărui „barometru” în ceea ce priveşte resursele şi tendinţele îl constituie presa, ne confruntă cu o problemă de interes din perspectiva culturii: utilizarea „enunţurilor aparţinând «discursului repetat»” (în continuare, EDR). Avem în vedere, pe de o parte, păstrarea unui dialog cu tradiţia clasică, iar, pe de altă parte, reflexele împrospătării mijloacelor de persuadare prin enunţuri ce marchează actualitatea. 0.2. Această schiţă de analiză abordează însă numai soarta dictonului latin, în general, şi avatarurile unui slogan apărut în discursul public după 1989, pentru testarea manifestărilor în ceea ce priveşte forma mentis contemporană, în principiu contestatară. 1. Un precept al poeticii şi retoricii preluat din cultura antică şi păstrat mult timp de literaţi şi de filozofi a fost exprimat printr-un vers din Arta poetică a lui Horatius: Bis repetitia placent. Aşadar, fiind în mod evident cunoscute ca enunţuri de prestigiu, cele repetate plac; de altfel, în perioada postclasică, principala preocupare a literaţilor s-a concretizat în imitatio, ca artă de a respecta competitiv modelele înaintaşilor, abia mai apoi impunându-se tractatio, o problemă de istoria culturii ce a făcut, relativ recent, obiectul unei docte exegeze semnate de Alexandru Cizek 1 . Iar enunţurile biblice, maximele, versuri şi tirade din opere profane s-au bucurat, multă vreme, de privilegiul unui adevărat monopol al citării de autoritate.

description

Ajutor Proiect Bilauca

Transcript of Ajutor Proiect Bilauca

LIMBAJ I COMUNICARE

Dicton i sloganStelian DUMISTRCEL

Alte articole deStelian DUMISTRCELRevista Limba RomnNr. 12, anul XIV, 2004Pentru tipar

Profesorului Anatol CIOBANU,un pilon al podului speranelorpentru romnii de pe cele dou maluri ale Prutului0.1. Discursul public actual, al crui barometru n ceea ce privete resursele i tendinele l constituie presa, ne confrunt cu o problem de interes din perspectiva culturii: utilizarea enunurilor aparinnd discursului repetat (n continuare, EDR). Avem n vedere, pe de o parte, pstrarea unui dialog cu tradiia clasic, iar, pe de alt parte, reflexele mprosptrii mijloacelor de persuadare prin enunuri ce marcheaz actualitatea.0.2. Aceast schi de analiz abordeaz ns numai soarta dictonului latin, n general, i avatarurile unui slogan aprut n discursul public dup 1989, pentru testarea manifestrilor n ceea ce priveteforma mentiscontemporan, n principiu contestatar.1. Un precept al poeticii i retoricii preluat din cultura antic i pstrat mult timp de literai i de filozofi a fost exprimat printr-un vers dinArta poetica lui Horatius:Bis repetitia placent. Aadar, fiind n mod evident cunoscute ca enunuri de prestigiu,cele repetate plac; de altfel, n perioada postclasic, principala preocupare a literailor s-a concretizat nimitatio, ca art de a respecta competitiv modelele naintailor, abia mai apoi impunndu-setractatio, o problem de istoria culturii ce a fcut, relativ recent, obiectul unei docte exegeze semnate de Alexandru Cizek1. Iar enunurile biblice, maximele, versuri i tirade din opere profane s-au bucurat, mult vreme, de privilegiul unui adevrat monopol al citrii de autoritate.1.1. Aceste probe ale erudiiei, ale culturii, distinciei i, tot att de important, ale devoiunii pentru o ideologie aveau s se confrunte, n special ncepnd din Renatere, cu un alt model referenial: maxima de sorginte popular, proverbul i zictoarea. Dac ambele modele, cel vechi i cel nou, se regsesc deja la Rabelais (1494-1553), un reper semnificativ din perspectiva concurenei lor poate fi socotit Cervantes (1547-1616), n al crui text romanesc, la o analiz atent, descoperim chiar confruntarea aproape tezist a celor dou registre. Direcia nou este ilustrat de discursul lui Sancho Panza, fiind prezent din primele pn la ultimele schimburi de opinii ale acestuia cu stpnul su, Don Quijote de la Mancha. Dar pilda, proverbul i zictoarea se impun prin adevrate tururi de for n istorisirile scutierului de la castelul ducelui ce avea s-l numeasc guvernator al Baratariei (cap. XXXII-XXXIII din partea a doua a romanului), prestaie ncununat de aprecierile ducesei, purttoarea de cuvnt a naratorului, ce aseamn vorbele cu haz i de duh ale ranului limbut i htru cu maximele catoniene sau cu sentinele poetului italian Michele Verrino. nsui Cervantes mprumut tacit acelai mijloc de elocven, respins ns de nobilul hidalgo (care citeaz din latin i din scriitori spanioli sau italieni celebri), de doamna de companie a ducesei i de preot, care-l consider pe Sancho soitar i palavragiu.Ca la o ncununare a tendinei de nnoire, la distan de dou secole de Cervantes, ne putem referi, de exemplu, la afirmarea triumfal a proverbului n literatura cult, ilustrat de Alfred de Musset (1810-1857), cunoscut i prin capodoperele genului (practicat n Frana din secolul al XVII-lea). Este vorba de dramatizrile sale pe teme de proverbe ca On ne badine pas avec lamour, Il ne faut jurer de rien, Il faut quune porte soit ouverte ou ferme i altele, aadar, scurte comedii ce constituie dezvoltarea temei unui proverb; exist, de altfel, chiar specia teatral proverb, o precizare tehnic folosit, la noi, de Alecsandri (Rmagul, proverb cu cntece n 1 act sau Concina, proverb ntr-un act).1.2. Dar prestigiul i tentaia culturii clasice s-au pstrat; este de ajuns s ne amintim c citate de aceast factur au fost folosite ca titluri de poezii i de Eminescu (Mortua est! sau Memento mori), dar mai ales de scriitori transilvneni, frecventatori ai unor licee n care latina se studia cu seriozitate; iat cteva titluri de poezii ale lui Cobuc: Ex ossibus ultor, In opressores, Atque nos sau De profundis, nceput al unui psalm dat ca titlu i de Octavian Goga la nu mai puin de trei poezii din ciclurile Cnt apele, Rzboi i Noi. Pe lng enunuri preluate ca atare (chiar Mortua est, dar i In calumniatores, Vis maior etc.), poetul a operat i substituiri de efect: Necessitasfacit versus, Paxnobis, Carmenmiserabilis, O tempora...,tempora, Solusero (n acest caz n loc deeris, din ncheierea unor versuri dinTristiilelui Ovidiu, utilizate curent la leciile de latin pentru scandri: Donec eris felix, multos numerabis amicos / Tempora si fuerint nubila, solus eris.1.3. n mass-media contemporane, prin comparaie, trimiterea la citatul din latin, preluat ca atare, la care se apela cu oarecare ostentaie ntr-o alt epoc a jurnalismului (nu numai) romnesc, ca i la expresii de sorginte cult reprezentnd alte specii, este mai puin practicat fa de recursul la enunul de factur popular aparinnddiscursului repetat(denumire pus n circulaie de Eugeniu Coeriu2).1.3.1. Pentru o retrospectiv, amintim faptul, semnalat n 1991, c, fa de perioada de la Curierul de Iai, cnd locuiunea expresiv i idiotismul coloreaz un stil colocvial, familiar, dup intrarea la Timpul, gazetarul Eminescu, fr a fi renunat la primul registru, trece spre un discurs cu rezonane oratorice, de dezbatere public n cadru naional3. Acestuia i convine citarea, destul de frecvent, a dictonului latinesc. Notm cteva incipituri: Calumniare audacter semper aliquid haeret (Opere, XI, p. 265)4, Habemus Papam (Opere, XII, p. 118) sau Propter vitam vivendi perdere causas..., enun urmat de explicaie i de motivarea aducerii n pagin: ... a pierde, pentru a-i pstra o via nemernic, tot ce d valoare vieii omeneti, iat formula dup care... (ibidem, p. 447). n cuprinsul articolului, dictonul are funcia de comentariu n registru filozofic, respectiv, servete drept concluzie de etap: Dar nu face nimic!Quod licetJovi non licet bovi (Opere, X, p. 205), eventual cu adugare de orchestraie: semnificaia repetrii termenului n expresia romneasc om i om este explicat prin Ecce homo...Darwini, omul adus la ultima, cea mai simpl expresie cu putin (ibidem, p. 211). Frecvent, dictonul latinesc este citat cu funcie deperoratio: Sapienti sat (ibidem, p. 447), Non idem est si duo dicunt idem (Opere, XI, p. 116: cf. i XIII, p. 155, n text), O tempora, o mores!, Hinc illae lacrimae! (XI, p. 196, 247), Ex ungue leonem (XII, p. 374, 401), Si tacuisses, philosophus manisses!... (XIII, p. 30)5.Nu lipsesc trimiterile la enunuri expresive n limba francez: Tant de bruit pour une omelette (Opere, X, p. 171), Calomniez, calomniez, il en restera toujours quelque chose (XII, p. 174), dar, la rigoare, nici sintagma expresiv turceasc nu este dispreuit: pentru a face caricatura politicii de cafenea, ziaristul imagineaz caracterizarea, de ctre un turc, a unui guvern liberal drept genabet-tacm(tacm de haimanale, de stlpi de cafenea), nOpere, X, p. 214.1.3.2. n textul jurnalistic de astzi invocarea dictonului latinesc sau a cuvintelor celebre din cultura universal poate fi semnalat i n cotidiene ce se adreseaz unui public larg, dar mai ales n publicaiile cu profil literar. Cteva exemple: Non decet... (nu se cuvine; nceput de fraz, RL, nr. 39/2001, p. 17); Justiia romn a fcut tot ce a putut pentru a amna sine die aceast sentin (EZ, 17.07.03, p. 1); i totui se nvrte (traducere curent a mrturisirii de credin a lui Galilei, E pur si muove; ZI, 14.01.03, p. 8B). ntr-o discuie la emisiunea 1 i 1, mprtindu-i experiena din diplomaie, Adrian Severin cita dictonul latinesc festina lente (tradus chiar) ca un principiu al domeniului (Rom. 1, 30.07.03, ora 20,30).n general, n titluri sau n text, dictonul ori sintagma n latin constituie, cu rare excepii, apanajul scriitorilor i literailor propriu-zii, care public n periodice de profil: Multum in parvo, titlu de cronic literar (Ad. lit., 8.01.02, p. 11); /Cititorii sunt invitai s-l neleag/ cum grano salis (RL, nr. 28/2001, p. 12); cu explicare i prelucrare anterioar (preventiv!): Chinezii... au schimbat cuvinteledezbin i stpnetecuagit i stpnete, replica asiatic la dictonul roman DIVIDE ET IMPERA! Alt predicat (Const. oiu, n RL, nr. 27/2002, p. 14; de observat, n traducere, i substituirea). O formul uzual i la un jurnalist: Mea culpa, titlu de editorial al lui Cornel Nistorescu (EZ, 15.08.02, p. 1). Desigur, ns, cu asemenea cteva flori stilistice, se poate cu greu ntrevedea revenirea la un anotimp al preuirii tradiiei clasice.1.4. Un mare numr de trimiteri la formule consacrate i dictoane latineti ce apar n discursul tiinific i, ceea ce ne intereseaz n mod deosebit aici, n presa romneasc (ncepnd cu gazetarul Eminescu, pn la periodice de astzi din Republica Moldova) gsim n exemplificrile oferite privind folosirea EDR de acest tip ntr-un recent dicionar de profil publicat de Anatol Ciobanu i Lidia Novac6. Ne face plcere s semnalm, de exemplu, faptul c n aceast binevenit lucrare lexicografic am regsit i unele dintre dictoanele folosite de poet n publicistica sa, citate mai sus, dar nu numai n aceasta, ci i n opera poetic (de exemplu, Non idem est si duo dicunt idem).1.4.1. Dat fiind i faptul c mai multe generaii [din Moldova din stnga Prutului dar nu numai de aici] nu au avut posibilitatea s simt latinitatea limbii romne, autorii public dicionarul respectiv sub semnul importanei coninutului acestuia (expresiile latineti consacrate mpodobesc exprimarea inteligent, cult a vorbitorilor oricrei limbi), punndu-i opera la dispoziia celor direct interesai profesional i a tuturor oamenilor de cultur care doresc s cunoasc, s guste, s savureze i s poat utiliza cuvinte i expresii celebre ale strmoilor notri romani (Cuvnt nainte, p. 4-6), o viziune optimist a crei aplicare trebuie s fie evaluat din perspective diferite.1.4.2. Avnd n vedere hiatusul n cunoaterea limbii i culturii latine pe care l-au reprezentat i n Romnia ultimele ase decenii, dar innd seama i de reorientarea general a imagisticii retorice, raritatea n discursul public i jurnalistic a dictoanelor latineti nu ne poate surprinde.Credem ns c mai putem aduga o explicaie, chiar ca previziune. Este greu de imaginat o eventual revenire (semnificativ) pe acest teren i datorit aciunii cu adevrat demolatoare a Academiei Caavencu. Din cteva numere luate la ntmplare ale acestei reviste cu impact deosebit la public extragem numai cteva formule propriu-zise aparinnd DR, dar i alte diverse repere din patrimoniul clasic nu numai latinesc, mpinse spre derizoriu sau puse sub semnul ridicolului prin diferite tipuri de destructurare, pe baza unei strategii generale de paronimizare, dup procedee pe care le-am analizat anterior7. Subliniem ns faptul interesant din perspectiva comunicrii c, departe de a se realiza dezinhibarea voit, lucrurile se complic numai, ntruct, pentru a recepta armul demersului, o formaie umanist este uneori tot att de necesar ca i pentru a aprecia citaia canonic. Tagmacum laude este deviza sptmnalului, iar Bizoon politikon apare ca titlu de pagin (vezi, de exemplu, nr. 39/1999, p. 2); cf. i Boxpopii, box Dei, pornind, desigur, de la mai vechea deformare caragialian (nr. 5/2002, p. 7). printre semnturi, cea care ilustreaz rubrica (agramat intitulat) Finc propune variaii de adaosuri n rim pentru Platon i Aristotel / cu cinci coli de sparanghel / tiind mult zicnd niel etc.; alte semnturi: Chirie Eleison, Iulius Augustus Cezarianus (nr. 45/2000, p. 8, 11), Semizeul Hercule, Homo hominilapsus cu substituire) i chiar neutra Ars amatoria (nr. 28/1999, p. 2, 6, 14). Proiecia respectiv face valuri n paginile umoristice ale mai multor periodice din ar (de exemplu, Ziarul de Iai i fostul cotidian Monitorul, din aceeai localitate), ca s nu mai vorbim c provoac (ori s-ar prea c provoac) o adevrat emulaie de titrare i printre jurnalitii de clas (cei mai muli scriitori), chiar de la periodice ca Romnia literar sau Dilema.2. Naterea i cariera unui slogan. Rezultatele atribuirilor i ale anchetelor pentru acest tip de EDR, la care ne referim n continuare, ilustreaz riscul pe care i-l asum analistul (eventual deformat spre tipul de cititor [care se crede] ideal prin exerciiul de identificare a prototipurilor). n anul 1990, foruri culturale din Romnia i din atunci recent proclamata Republic Moldova au lansat sloganul de nfrire Poduri de flori peste Prut. Dat fiind formaia cultural a promotorilor (scriitori), am considerat posibilitatea ca formula s fi reprezentat, peste timp, o aluzie la sintagma podul de ghea, cel pe care-l atepta s se pun (dar peste Nistru!) locotenentul Ragaiac, al lui Gib I. Mihescu, ca s poat trece, n ar,Rusoaicavisurilor erotice ale grnicerului claustrat (cf.Din eurograb?, M, 9.10.01, p. 6). Chestionai ad-hoc asupra punctului de plecare, promotorii, Grigore Vieru i Victor Crciun, au invocat doar o locuiune, virtual, cu accepiune figurat, a dura un pod, o punte (30 august 2002, la Chiinu), imagine mai mult sau mai puin comun, care se impune de la sine; vezi, de exemplu, Bridges of Peace, titrare a unui reportaj la Tele 7abc, 12.10.03, ora 9,05).2.1. ntruct ne-am referit la acest caz, vom comenta adevrata carier pe care a fcut-o sloganul n discuie, a crui obstinat destructurare n textul jurnalistic oglindete, prin formule diagnostice, evoluia relaiilor oficiale ntre cele dou state. Semnificaia optimist a sloganului revine incidental n ultimii ani. n timpul unei crize de medicamente n Romnia, cumprarea algocalminului din Republica Moldova a fost anunat sub titlul Pod de fiole peste Prut (EZ, 25.08.01, p. 3). Printr-o explicabil deprtare geografic, apare, tot n registrul psiholingvistic al modelului, chiar o reproiectare a paternitii sloganului. Astfel, o Coresponden de la Stockholm semnat de Gabriela Melinescu este titrat Un pod de cri. Comentnd una din manifestrile culturale romneti organizate n capitala Suediei, la care au fost prezentate cri din ar, autoarea articolului, plecat din Romnia de mai mult timp, accept ideea c exponatele ar fi putut s alctuiasc un pod de cri (imagine ce i aparine lui Andrei Pleu) pn n Suedia (RL, nr. 50/2002, p. 8;subl.n.). Aadar, trebuie s-i atribuim lui Andrei Pleu substituirea n sloganul originar, prezent n discursul public n vremea cnd respectivul era ministru de externe al Romniei. n sfrit, n ciuda conotaiei pe care o aduce registrul familiar, aceleiai viziuni generale i aparine formula Pod de parale peste Prut (basarabenii bogai vin s petreac zilele de Crciun i Anul Nou n staiuni montane din Romnia; EZ, 31.12.02, p. 8) i chiar substituirea din titlul Pod de ceretori ntre Clrai i Napoli (EZ, 23.09.03, p. 5): n urma invaziei de ceretori din Clrai n oraul Napoli, prefectul acestui ora s-a oferit s nfiineze o cas de copii n oraul romnesc, prilej pentru ambasadorul Romniei n Italia s fac propunerea (acceptat) privind nfrirea ntre regiunea Napoli i judeul Clrai.2.2. Cele mai multe intervenii din pres asupra enunului exprim insatisfacii, redate prin substituente ironice ori de-a dreptul sarcastice. Mai ales dup ce, n urma acuzaiilor unui ministru moldovean referitoare la expansionismul romnesc peste Prut, n ziare s-a scris, n general, despre drmareapodului de flori (4.10.01). Aadar, n relaie cu un cunoscut context popular (versurile Podul de piatr s-a drmat / A venit apa i l-a luat) se constat c Podul de flori s-a drmat (supratitlu la articolulCrile romneti topite n Basarabia, EZ, 14.01.03, p. 7; n text: n primii ani dup 1989 podurile de flori erau foarte frecvente). Reluri ale temei cu referire la acelai pre-text: Podul de flori de peste Prut s-a drmat, a venit apa i l-a luat i dus a fost (ncheierea unui articol semnat de Cip Iean, Zi, 11.08.03, p. 8B); Pod de vize peste Prut (EZ, 28.08.03, p.1; n acelai numr din ziar, la p. 6: Podul de flori s-a ofilit). Iat i alte proiecii pe acelai motiv. Mai nti, o variant din ziarul citat anterior: Pod de palme peste Prut (29.01.02, p. 6), reflex al tensiunii dintre guvernul de la Bucureti i cel de la Chiinu, n legtur cu problema introducerii studiului obligatoriu al limbii ruse n colile din Republica Moldova. Sau, marcnd, de asemenea, ncordarea relaiilor ntre cele dou ri, Pod de spini peste Prut (M, 4.10.01, n legtur cu introducerea obligativitii paaportului la intrarea basarabenilor n Romnia, reluat peste doi ani de aceeai redacie: Podul de spini de peste Prut, Zi, 18.08.03, p. 4).De altfel, formula, condamnat la reconsiderri prin nsi viziunea ei romantic, a fost reevaluat cu repro chiar de vorbitorii obinuii: Podul de flori s-a transformat pentru noi ntr-o corvoad este o afirmaie din textul scrisorii n care sunt nfiate neplcerile suferite de familia unei studente basarabence stabilit n Romnia, preluat ca titlu n AS (nr. 516/2002, p. 10), ca s nu mai vorbim de sarcasmul politicienilor, convertit n pragmatic. Ziarele au relatat c, la ntlnirea din august 2003 cu Ion Iliescu, preedintele Voronin a afirmat c Podurile de flori sunt bune prilejuri de inspiraie poetic, dar numai cu inspiraia stul n-o s fii (EZ, 2.08.03, p. 8; pentru a semnala diferene n reproducerea discursului raportat, dm i varianta din ZI, din 5.08.03, p. 6: Podurile de flori sunt bune pentru inspiraia poeilor. Dar nu in de foame. A venit vremea s construimpoduri economice (subl. n.). n ciuda realismului, n sine, al formulrii, ziarul nu se abine de la titrarea articolului prin Poduri roii (cei doi preedini, ex-comuniti, s-au ntlnit la Stnca Costeti, ctitorie hidroelectric de dinainte de 1989). O alt formulare, pe tema ntlnirilor dintre jurnalitii din Romnia i Republica Moldova: [acestea] sunt, de obicei, un bun prilej de discursuri adnc simite,poduri de lamentaiii mult indignare patriotic (Florea Ioncioaia, n ZI, 10.11.03, p. 6); cu cteva zile nainte, corespondentul BBC la Chiinu se pronunase tautologic despre scopul ntlnirii: suntem aici s resuscitm nitepoduri de comunicare (id., 8.11.03, p. 2).3. Dar, desigur, recurgerea la dictonul latinesc i, n general, la enunul reprezentnd cultura clasic nu este sortit s rmn sub semnul dispoziiei histrionice a unei (sau mai multor) publicaii ori al strii de spirit a unui orict de talentat poet postmodernist, dup cum nici fantezii verbale ale unei prese n goan (uneori patetic) dup senzaional pe orice cale, nici izbucniri politice resentimentare visceral nu vor duce la stingerea mesajului de speran la unire al unei expresii aprute ntr-un moment ce ne-a marcat viaa.