AGROTURISM INTERN SI INTERNATIONAL

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI

Agroturism intern si

international

STUDENTADULGHERU CRISTINA

Profesoragatha popescu

TURISMUL DURABIL

Turism durabil = dezvoltarea tuturor formelor de turism managementul şi marketingul turistic care să respecte integritatea naturală socială şi economică a mediului cu asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoare

Impactul turismului asupra mediului = presupune analiza relaţiei turist - rezervă turistică - produs turistic

Dezvoltarea durabilă aşa cum a dovedit sperăm capitolul anterior nu este doar o modă ci o necessitate impusă pe de o parte de nivelul icircnalt de dezvoltare la care au ajuns unele state iar pe de altă parte de rămacircnerea icircn urmă a economiei multor altor state

De la apariţia sa icircn 1987 conceptual dezvoltării durabile a pătruns icircn toate domeniile vieţii economice şi sociale de la agricultură durabilă pacircnă la transport durabil şi turism durabil

Prin activitatea conjugată dintre UICN ndash Uniunea Internaţională de Conservare a Naturii WWF ndash Federaţia Mondială pentru Ocrotirea Naturii PNABE ndash Federaţia Europeană a Parcurilor Naţionale şi Naturale icircncă din 1991 s-a definit conceptual de turism durabil

rdquo dezvoltarea tuturor formelor de turism managementul şi marketingul turistic care să respecte integritatea naturală socială şi economică a mediului cu asigurarea exploatării resurselor naturale şi culturale şi pentru generaţiile viitoarerdquo

Din această definiţie rezultă că orice formă de turism trebuie să respecte principiile dezvoltării durabile plecacircnd de la ecoturism turism verde şi turism rural pacircnă la turismul de afaceri sau cel automobilistic

Turismul şi mediulUn număr tot mai mare dintre cei implicaţi sub o formă sau alta icircn activităţile de turism sunt conştienţi de efectele provocate de dezvotarea turistică de impactul acestor activităţi asupra populaţiei şi ambiantului Icircn ultimii ani deceniile nouă şi zece ale secolului XX s-a urmărit ca expansiunea turismului să se realizeze

echilibrat icircn conformitate cu standardele care garantează păstrarea echilibrului ecologic şi evită suprasolicitarea resurselor poluarea şi orice alte impacte negative asupra mediului

Noţiunea de impact presupune analiza relaţiei turist - resursa turistică - produs turistic care se desfăşoară de la simpla vizitare a unui obiectiv turistic pana la asigurarea pachetului de servicii şi acţiuni turistice menite să pună icircn valoare obiectivul respectiv

Impactul asupra unei zonei turistice este dat de

bull cadrul natural şi varietatea potenţialului turistic

bull existenţa unei infrastructuri generale care asigura circulaţia accesul şi informarea

bull prezenţa unor structuri turistice de cazare alimentaţie publică agrement

Aceste elemente definitorii ale turismului determină mai multe tipuri de impact care pot icircmbrăca forme pozitive sau negative de manifestare

Impactul politic

Este determinat de poziţia icircn politica turistică a guvernului privitoare la industria ospitalităţii care pentru cazul Romacircniei considerăm că ar trebui să aibă următoarele direcţii

bull turismul fiind un sector prioritar al economiei ar trebui să se dezvolte icircn viitor cu sprijinul statului

bull folosirea icircn mod optim a resursele naturale culturale ale teritoriului naţional cu asigurarea protecţiei acestora

bull ridicarea calităţii amenajărilor turistice şi a serviciilor turistice şi prin icircmbunătăţirea politicii de resurse umane

bull modernizarea infrastructurii generale şi extinderea ei icircn folosul dezvoltării turismului

bull rolul şi dimensiunea sectorului privat icircn turism trebuie să fie mărite considerabil

Icircn cele ce urmează vom face o analiză a tipurilor de impact Existenţa şi evoluţia omului a societăţii icircn ansamblul său sunt determinate de calitatea mediului

Icircn acest sens mediul definit prin totalitatea factorilor naturali şi a celor creaţi prin activităţile umane aflaţi icircn stracircnsă interacţiune influenţează echilibrul ecologic determină condiţiile de viaţă de muncă şi perspectivele dezvoltării societăţii

Desfăşurarea eficientă a activităţilor turistice presupune existenţa unui mediu icircnconjurător adecvat avacircnd calităţi superioare atacirct icircn privinţa condiţiilor naturale cacirct şi a celor create de om

Printre motivaţiile turistice un loc tot mai icircnsemnat revine nevoii de destindere de recreere de odihna activă icircntr-un mediu agreabil cu o natură nealterată aer curat apă soare zăpadă linişte peisaje reconfortante

Altfel spus mediul şi calitatea acestuia reprezintă condiţia fundamentală a desfăşurării activităţilor turistice

Amenajarea şi valorificarea prin turism a naturii şi a valorilor culturale fără discernămacircnt şi la icircntacircmplare pot produce icircn timp şi spaţiu efecte defavorabile asupra tuturor componentelor de mediu

Impactul social

Se manifestă prin influenţa pe care o are turismul asupra modului de viaţă tradiţional al locuitorilor unei zone asupra lărgirii orizontului lor spiritual şi profesional Icircn condiţiile icircn care modul de viaţă socio-economic are tot mai acute tendinţe de generalizare şi uniformizare păstrarea unor elemente cu specific tradiţional vor ocupa un loc important icircn viitorul aşezărilor incluse icircn activităţi turistice

Acestea reprezintă căile de păstrare a unei identităţi socio-culturale de dobacircndire a unei personalităţi distincte icircn cadrul turistic local naţional şi chiar mondial

Această valorificarea prin turism a patrimoniului natural şi cultural al unei zonei turistice prezintă icircn plan social atacirct un impact pozitiv cacirct şi unul negativ

Impactul pozitiv se exemplifica prin

bull creşterea şansei sociale şi profesionale prin realizarea de noi locuri de munca icircn servicii turistice şi infrastructură generala

bull crearea de noi locuri de muncă sezoniere cu precădere pentru tineri (elevi studenţi etc) şi femei

bull asigurarea şi dezvoltarea progresului social de creştere a curăţeniei şi igienei publice a confortului general icircn localităţile turistice

bull scăderea diferenţelor dintre categoriile socio-profesionale din punct de vedere al veniturilor realizate

bull dezvoltarea sentimentelor de icircnţelegere şi toleranţă deoarece schimburile interculturale icircntre turişti şi populaţia gazdă facilitează dispariţia barierelor lingvistice sociale rasiale religioase culturale

Impactul negativ se poate materializa prin

bull perturbarea şi distrugerea treptată a modului de viaţă tradiţional icircn cadrul structurilor sociale

bull acceptarea de către populaţia locală a unor influenţe negative icircn plan social

Pentru populaţia din zonele rurale bunăoară dezvoltarea icircn timp şi spaţiu a activităţilor turistice poate conduce la renunţarea la modul de viaţă şi la ocupaţiile tradiţionale (pastorale silvicultură artizanat şi mică industrie etc) icircn favoarea unor activităţi şi servicii turistice care aduc venituri mai rapide şi mai importante

Impactul economic

Materializat prin dezvoltarea locală şi regională a localităţilor mai puţin favorizate sub aspectul resurselor economice impactul economic total se concretizează icircn volumul determinat de cheltuielile turistice

Din acest punct de vedere măsurarea impactului economic poate ţine seama de trei elemente

bull impactul direct care evidenţiază efectele primei runde de circuit

monetar provenit de la turist

bull impactul indirect măsoară efectele derivate ale rundelor adiţionale cauzate de recircularea unităţii monetare iniţiale a turistului

bull impactul indus (stimulat) comensurează efectele derivate cauzate de angajaţii unei firme turistice care cheltuiesc o parte din salariile lor icircn alte sectoare de afaceri

Icircn această situaţie impactul economic total este egal cu efectele impactului indirect plus impactul indus al cheltuielilor turistului Icircn mod logic efectul multiplicator al turismului (K) este exprimat prin icircnsumarea celor trei impacturi raportate la impactul direct

impactul direct

K =impactul _direct+ impactul_ indirect+ impactul_ Indus

impactul _direct

Rezultă că orice cheltuială iniţială a unui turist trece prin numeroase rundeasemănător cu impactul provocat de o piatră aruncată icircntr-o oglindă liniştită de apă suma iniţială a cheltuielilor turistului reverberacircnd răspacircndind cercuri concentrice tot mai largi dar şi din ce icircn ce mai puţin sesizabile icircn economia unui areal turistic

Privind din acest unghi se pune problema dezvoltării unui sector turistic durabil

Conceptul de turism durabil este de dată mai recentă fiind determinat de procesul de creştere a populaţiei de dorinţa de ridicare a nivelului trai ca şi de cunoaşterea capacităţii de suport a mediului

Dezvoltarea durabilă se bazează pe următoarele principii esenţiale

bull stabilirea limitelor ecologice a standardelor şi normelor de consum cu reducerea consumurilor nejustificate

bull redistribuirea activităţii economice şi realocarea resurselor satisfacerea nevoilor esenţiale ale vieţii şi icircn acelaşi timp creştere economică

bull menţinerea unui optim de populaţie creşterea demografica fiind icircn concordanţă cu potenţialul ecosistemelor exploatabile

bull conservarea resurselor de bază şi păstrarea arealelor naturale care susţin patrimoniul genetic al florei şi faunei

bull acces legal la resurse creşterea efortului tehnologic şi folosirea raţională a acestora

bull stabilirea unei rate minime de exploatare şi de consumare a resurselor aşa zise ldquoinepuizabilerdquo

bull controlul comunitar rolul comunităţii locale asupra luării deciziilor de - dezvoltare locală

bull asigurarea unui management al tuturor resurselor care să pună accent pe calitate

Pornind de la punctele cheie ale dezvoltării durabile impactul activităţilor turistice presupune următoarele

bull creşterea viabilităţii unor localităţi cu resurse naturale reduse

bull utilizarea terenurilor slab productive agricol prin realizarea unor dotări turistice corespunzătoare

bull creşterea veniturilor băneşti ale locuitorilor icircn condiţiile reducerii păşunatului şi a exploatărilor silvice

bull creşterea puterii economice a localităţilor prin obţinere de noi venituri din noi taxe şi impozite locale

bull icircncurajarea activităţilor tradiţionale mai ales a acelora cu caracter artizanal şi de mică industrie tradiţională

bull dezvoltarea unui comerţ specific bazat pe produsele economice locale şi meşteşugăreşti

bull veniturile obţinute din turism şi comerţul specific acestui cadru pot contribui la susţinerea acţiunilor de modernizare a obiectivelor culturale de refacere ecologica a peisajelor valoroase

bull aportul de profit şi devize - ca urmare a activităţilor de primire găzduire transport şi alimentaţie publică ndash vor reprezenta o contribuţie importantă icircn planul dezvoltării locale

Dar dezvoltarea economică are şi repercusiuni negative mai ales cacircnd se depăşesc anumite limite urmarea fiind afectarea mediului ambiant

Prezenţa reliefului variat cu suprafeţe icircmpădurite sau vegetaţie apreciabilă reprezintă modalitatea cea mai simplă de reducere şi răspacircndire a factorilor poluanţi Important este ca exploatarea resurselor naturale (lemn piatră cărbune petrol sare etc) dintr-o zonă să se facă raţional pentru a păstra şi permanentiza un potenţial natural atractiv şi valoros ca şi pentru reducerea efectelor de poluare naturală şi antropică prevenirea fenomenelor de deşertificare ori de degradare a apelor solului şi vegetaţiei menţinerea unui climat plăcut şi stabil icircn scopul menţinerii şi păstrării atractivităţii peisajului

Pădurea are şi ea un rol deosebit icircn bilanţul căldurii icircn acumularea curăţarea reglarea distribuţiei resurselor de apă reducerea acţiunii vacircnturilor puternice icircn formarea solurilor şi permanentizarea unor nişe ecologice de floră şi faună

Impactul negativ al activităţilor economice este exprimat de

bull presiunea asupra exploatării resurselor

bull distrugerea treptată a mediului icircnconjurător

bull utilizarea tehnologiilor neperformante care conduc la produse slabe calitativ la consum mare de

materii prime şi energie precum şi la creşterea poluării prin produse secundare

Impactul cultural

Este dominat de relaţia dintre turişti şi populaţia locală care nu este icircntotdeauna benefică icircn plan local

Aspectele pozitive sunt date de

bull dezvoltarea şi revigorarea tradiţiilor culturale şi religioase

bull diversificarea formelor de artizanat

bull favorizarea creşterii interesului populaţiei locale pentru păstrarea şi conservarea obiectivelor de interes turistic naturale şi culturale care astfel pot fi valorificate

bull iniţierea unor noi acţiuni culturale icircn plan religios de pelerinaj la mănăstiri cu scopul satisfacerii sentimentului de sacralitate creştină de respect faţă de valorile morale

Aspectele negative sunt mai numeroase iar apariţia lor se face simţită după un interval relative mai lung de timp

bull apariţia de schimbări a mentalităţilor a valorilor morale sub influenţa turiştilor păstrarea unor obiceiuri datini doar pentru că sunt pe gustul turiştilor apariţia kisch-ului

bull adaptarea şi copierea de către rezidenţi a unor atitudini şi comportamente noi atribuite turiştilor

bull apariţia unor potenţiale conflicte şi antagonisme atunci cacircnd turismul devine fenomen de masă suprasaturat şi conduce la dispariţia sentimentului de macircndrie faţă de propria cultură

bull creşterea costului vieţii dezvoltare ultrarapidă a modelului societăţii de consum distrugerea treptată a spontaneităţii sociale pe plan local

Impactul turistic

Turismul este o industrie care permite icircncasări icircn moneda naţională precum şi icircn valută şi care contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale creacircnd noi locuri de munca

El diferă de alte industrii prin aceea că clientul se deplasează icircn ţara sau zona turistică dorită pentru un anume produs turistic

Derularea activităţilor turistice necontrolat aleator fără luarea icircn calcul a standardelor de amenajare şi exploatare poate conduce la degradarea mediului şi a resurselor turistice

Aceste aspecte sunt influenţate de două mari grupe de factori

1048713 factori care sunt o urmare directă a dezvoltării economice(industria agricultura transporturile şi alte domenii de activitate)

1048713 factori care sunt rezultatul utilizării mediului pentru turism şi agrement

Chiar dacă activităţile turistice nu agresează mediul precum unităţile industriale nu se poate ascunde faptul că şi turismul are influenţe negative asupra mediului ambiant

Impactul pozitiv este reprezentat de

bull creşterea numărului de unităţi de cazare icircndeosebi icircn aşezările urbane şi rurale defavorizate

bull sporirea numărului de unităţi de alimentaţie publică prin sprijinirea iniţiativelor locale pentru valorificarea bucătăriei tradiţionale şi utilizarea produselor locale specifice (vinuri bracircnzeturi produse de carne legume şi fructe etc)

bull crearea condiţiilor de agrement-divertisment adecvat şi diversificat care de asemenea poate pune icircn valoare resursele locale (cai caleşti sănii bărci instalaţii tradiţionale de agrement tarafuri orchestre şi fanfare etc)

bull dezvoltarea unui comerţ specific cu produse de artizanat albume pliante hărţi ghiduri diapozitive CD-uri etc

bull modernizarea principalelor căi de comunicaţie şi de acces spre punctele de interes turistic

bull activităţile turistice pot interveni icircn asigurarea unor servicii care să se integreze ambiental şi situate la preţuri rezonabile

bull oferă şansa creşterii pregătirii profesionale prin specializarea personalului din turism icircndeosebi a ghizilor cu ridicat nivel cultural buni cunoscători de limbi străine

bull crearea condiţiilor ca prin multitudinea formelor de turism acestea să se poată practica pe tot parcursul anului cu evitarea aglomeraţiei din sezonul turistic

bull creşterea veniturilor locale şi generale prin icircncurajarea de noi investiţii icircn turism

Impactul negativ este determinat icircn primul racircnd de acţiunea distructivă a turiştilor asupra resurselor turistice Acţiunile distructive ndash icircn multe cazuri inconştiente datorată icircn special lipsei de educaţie turistică şi ecologică - pot fi numeroase mai ales icircn zonele sau la obiectivele la care se conturează o evidentă concentrare turistică şi icircn condiţiile icircn care dotările şi amenajările turistice nu corespund cerinţelor de protecţie a mediului

Ele sunt provocate de

- circulaţia turistică necontrolată mai ales icircn afara traseelor marcate prin distrugeri asupra solului vegetaţiei perturbării faunei Alte prejudicii sunt aduse prin declanşarea de incendii icircmpiedicarea refacerii ecologice practicarea braconajului ducacircnd pacircnă la dispariţia unor specii

Circulaţia turistică necontrolată icircn grupuri mari are influenţe negative şi asupra obiectivelor culturale

- lipsa unor amenajări specifice destinate popasurilor instalării corturilor icircn zonele şi traseele de mare interes turistic Produce fenomenul de degradare a peisajului prin acumulări de deşeuri gunoaie etc

- distrugeri cauzate de turismul automobilistic prin parcarea şi circulaţia icircn locuri interzise cu abatere de la drumurile principale cu oprirea icircn poieni pe malul apelor prin producerea de gaze de eşapament zgomot distrugerea de specii floristice O intensă circulaţie turistică aglomerarea parcărilor conduce la alterarea aerului icircn zonele turistice

- exploatarea intensivă a resurselor naturale cu valenţe turistice (ape minerale nămoluri gaze de mofetă plaje apa lacurilor sărate şa) Se impune limitarea exploatării acestor resurse icircn

raport cu valoarea rezervelor omologate cu asigurarea unei exploatări raţionale Un rol important icircl are respectarea perimetrelor hidrogeologice şi a normelor sanitare de protecţie a zidrozăcămintelor cu valoare balneară

- structurile turistice de primire alimentaţie publică nu prezintă dotări de folosire a energiei alternative a reciclării şi epurării apelor utilizate a depozitării şi compostării gunoaielor

Icircn condiţiile dezvoltării activităţilor turistice icircntr-un ritm rapid fenomenul de impact negative poate fi exprimat şi prin

- tendinţa de extindere a structurilor şi serviciilor turistice icircn loc de utilizare complexă a dotărilor existente

- creşterea gradului de urbanizare a localităţilor

- afluxul extins de turişti conduce la suprasaturarea infrastructurilor turistice existente şi diversificarea formelor de poluare

Icircn acest context icircn special icircn zonele turistice care au statut de rezervaţii şi parcuri naţionale se pune problema dezvoltării unui turism controlat şi dirijat (ecoturism)

Activităţile turistice icircntr-o arie naturală protejată trebuie să fie icircn concordanţă cu capacitatea de icircncărcare ecologică şi cu particularităţile ecosistemelor existente Amenajarea şi valorificarea turistică adecvată şi prudentă ca şi gestionarea eficace trebuie să devină punctual forte pentru păstrarea integrităţii ecologice a unor astfel de resurse

Principiul director al dezvoltării turismului icircntr-o astfel de zonă protejată trebuie să fie acela de exploatare echilibrată a tuturor resurselor naturale umane şi culturale icircntr-un mod care să asigure satisfacţii deosebite turiştilor şi posibilităţi de dezvoltare echilibrată şi durabilă a aşezărilor turistice aferente Deşi la prima vedere activităţile turistice sunt poate cel mai puţin poluante totuşi icircn timp ele conduc treptat şi la poluarea mediului icircnconjurător

Pe primul loc se situează dezvoltarea excesivă pe orizontală sub influenţa directă a creşterii populaţiei şi a creşterii mediului urban cu dispariţia terenurilor naturale şi a pădurilor şi nu icircn ultimul racircnd a terenurilor agricole prin extinderea infrastructurii Icircn al doilea racircnd circulaţia turistică intensă cu vehicule particulare icircn exces de viteză generează mai multe forme de poluare (a aerului sonoră tasarea solului şa) Evaluarea impactului turismului asupra cadrului natural se traduce prin prezentarea principalelor efecte nedorite care se pot produce şi

care influenţează echilibrul ecologic al ecosistemelor componente

De asemenea nu trebuie uitat că turismul este legat icircn dezvoltarea sa ndash icircn virtutea efectului multiplicator al activităţilor turistice - de industrie şi agricultură care practicate icircnsau apropierea ariilor protejate conduce la modificări ireversibile asupra mediului inconjurător

Icircncercările de reducere a impactului negativ respectarea cerinţelor de protecţie a mediului acordarea unui sprijin real unor astfel de activităţi realizarea unor colaborări multidisciplinare pot deschide calea dezvoltării durabile a oricărei forme de turism

22 Forme ale turismului durabil

Dezvoltarea turistică durabilă nu este doar un concept dezbătut completat sau reformulat icircn cadrul conferinţelor purtate pe aceasta temă Necesitatea protejării bogăţiilor naturale sociale şi culturale care constituie patrimoniul comun al umanităţii şi a satisfacerii nevoilor turiştilor şi populaţiei locale a generat apariţia icircn practică a unor forme de turism durabil Obiectivele principiile cerinţele dezvoltării turistice durabile se regăsesc icircn forme ale turismului cum ar fi ecoturism turism rural sau turism cultural Aceste forme sunt expresia dorinţei ca turismul să reprezinte nu numai icircn prezent un factor pozitiv şi dinamic de dezvoltare şi o soluţie practică de păstrare nealterată a mediului

Din definiţia dată icircnsă la icircnceputul acestui capitol turismului durabil rezultă că toate formele de turism (nu numai cele enunţate anterior) ar trebui să respecte principiile dezvoltării durabile şi deci implicit principiile turismului durabil

diams activitatea turistică trebuie iniţiată cu mijloace proprii ale comunităţii locale iar aceasta trebuie să-şi menţicircnă controlul asupra dezvoltării turistice

diams turismul trebuie să ofere rezidenţilor locuri de muncă care să ducă la icircmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţilor locale şi trebuie realizat un echilibru icircntre activităţile economice deja existente icircn zonă şi activitatea turistică

diams trebuie stabilit un cod de practici pentru turism la toate nivelurile naţional regional şi local bazat pe standarde internaţionale deja acceptate Pot fi stabilite de asemenea liniile directoare pentru operatorii din turism monitorizarea impactului diferitelor activităţi turistice cacirct şi limitele de acceptabilitate pentru diferite zone

diams trebuie realizate programe educaţionale şi training pentru imbunătăţirea managementului icircn domeniul protecţiei resurselor naturale şi culturale

Dezvoltarea turistică durabilă prin formele sale practice conciliază interese şi obiective antagoniste favorizează parteneriatul şi cooperarea icircntre decidenţi operatori şi consumatori şi promovează interesul general pe termen lung dincolo de cel particular imediat

Formele de acum clasice ale turismului durabil cu care acesta este icircncă confundat sunt prezentate pe larg icircn capitolele ce vor urma Ceea ce trebuie reţinut icircnsă este faptul că plecacircnd de la oricare din criteriile de clasificare definirea tuturor formelor de turism trebuie să conţicircnă ideea de durabilitate Ecoturismul turismul rural turismul ştiinţific turismul cultural sunt doar avangarda formelor de turism durabil

Deşi industria turistică acordă mai mare importanţă problemelor legate de mediu şi tot mai multă atenţie turismului durabil diferenţele dintre bunele intenţii exprimate de oameni atunci cacircnd sunt supuşi cercetărilor şi ceea ce ei vor face efectiv icircn vacanţe nu ar trebui subestimate

Nu există nici un dubiu că turismul dacă este bine planificat şi condus poate ajuta la generarea veniturilor pentru populaţia locală şi poate accelera dezvoltarea regiunii A devenit o sursă majoră pentru multe arii şi numeroase ţări din lume Patrimoniul mondial cultural şi natural de exemplu atrage acum vizitatori din toată lumea şi poate deveni motorul dezvoltării locale Dar mai multă atenţie trebuie acordată impactului fizic şi cultural al turismului de masă inclusiv pierderile indirecte ce apar acolo unde se manifestă supraaglomerarea Un exemplu icircn acest sens icircl reprezintă studiul de caz prezentat mai jos

Relaţia dintre industria turismului şi patrimoniul mondial este de aceea delicată pentru că turismul este totodată un argument puternic pentru stabilirea bunurilor patrimoniului mondial Dacă lumea nu mai poate suporta consecinţele sociale şi ecologice ale numărului de vizitatori aduşi icircn zone ce intră icircn patrimoniul mondial atunci mult mai multă atenţie va trebui acordată aducerii patrimoniului mondial cultural şi natural la oameni

O primă alternativă sugerată de UNESCO (pentru turismul de masă) este dezvoltarea parcurilor tematice Acestea se bucură deja de succes notabil fiind cel al Corporaţiei Walt Disney

Deşi datele despre provenienţa şi profilul vizitatorilor parcurilor Disney sunt considerate aproape secrete comerciale se pare că aceste parcuri au ţinut milioane de oameni departe de alte destinaţii unde probabil ar fi provocat mult mai multe pagube

Expansiunea acestor centre de la originalul Disneyland din Los Angeles California (1955) icircn Florida şi alte colţuri ale SUA (1971) la Tokyo (1983) şi recent la Paris (1992) garantează deturnarea unor fluxuri turistice

Icircn ciuda criticilor aduse parcurilor tematice pentru caracterul lor total artificial nu există nici un dubiu că ele furnizează un tip de turism pe care milioane de oameni icircl practică Aceste parcuri sunt foarte atent proiectate şi datorită izolării lor de comunităţile din icircmprejurimi asemenea parcuri contribuie foarte puţin la contaminarea culturală a populaţiei locale care adesea se placircnge că singurul dezavantaj icircl reprezintă slujbele slab plătite din sectorul terţiar

A doua alternativă la turismul de masă sugerată de specialiştii UNESCO nu este chiar complet diferită de prima şi se bazează pe continua dezvoltare a tehnologiei computerelor care va face posibilă ldquovizitarea virtualărdquo a zonelor cuprinse icircn patrimoniul mondial Aceasta icircnseamnă că tehnicile remarcabile folosite pacircnă acum doar de piloţii militari şi astronauţi vor deveni accesibile pentru milioane de căutători de aventuri Ei vor putea să ldquozboarerdquo icircn jurul lumii prin simpla vizitare a siteului ldquoReality Parkrdquo purtarea unui coif şi a unor mănuşi cu sofisticate fibre optice stimulatori audio şi olfactivi Sistemele realităţii virtuale fac astăzi din filmele tridimensionale un mare hit icircn parcurile tematice

Viitorul dezvoltării durabile depinde de restructurarea economiei globale şi necesită schimbări majore icircn comportamentul uman icircn sistemul de valori şi stilul de viaţă ldquoNu mai putem pretinde că turismul este unul dintre cele mai bune moduri de a realiza dezvoltarea durabilă locală cacircnd el este mai degrabă antidotul dulce-amar al dezvoltării durabile de oriunderdquo Patrimoniul mondial cultural şi natural trebuie folosit cacirct mai bine pentru a sensibiliza oamenii icircn ceea ce priveşte importanţa construirii de legături icircntre natură şi cultură icircntre culturi diferite

Ecoturism ndash Turism durabil

Turismul durabil icircnseamnă abilitatea destinaţiei turistice de a rămacircne competitivă icircmpotriva tuturor problemelor apărute de a atrage vizitatorii pentru prima oară şi să-i fidelizeze ulterior de a rămacircne unică din punct de vedere cultural şi a fi icircntr-un permanent echilibru cu mediul ambiant

Organizaţia Mondială a TurismuluiAsociaţia de TurismASIA-PACIFICWorld Travel and Tourism Council(WTTC) se numără printre organizaţiile internaţionale şi

regionale care dezvoltă politici şi linii directoare cu privire la conservarea şi protejarea resurselor naturaleChiar industria hotelieră a iniţiat o mişcare agresivă pentru combaterea pierderilor icircn utilizarea apei şi energieireducacircnd utilizarea chimicalelor icircn spălătorii şi sporind folsirea de materiale reciclabile ca hacircrtie igienicăsăpun etc

Icircn publicaţia Organizaţiei Mondiale A Turismului ldquoTurismul icircn anul 2010Prime se constată că secolul XXI-lea se confruntă cu două mari probleme

-1 o mare responsabilitate şi un respect profund pentru populaţiile destinaţiei gazdă şi pentru cultura lor

-2 o mare responsabilitate a celor care călătoresc reflectacircnd noi modalităţi de consumo atenţie icircn creştere acordată de către turişti educaţiei

De aceea turismul durabil reflectă 3 aspecte importante

acalitate ndash turismul durabil prevede o experienţă valoroasă pentru vizitatoriicircmbunătăţind icircn acelaşi timp calitatea vieţii comunităţii gazdă şi protejacircnd mediul

bcontinuitate ndash turismul durabil asigură continuitate resurselor naturale pe care se bazează şi o continuitate a culturii comunităţii gazdă cu experienţe satisfăcătoare pentru vizitatori

cechilibru ndash turismul durabil asigură un echilibru icircntre nevoile industriei turisticeale partizanilor mediului şi comunităţii locale

Scopurile turismului durabil sunt

-să icircmbunătăţească calitatea vieţii comunităţii gazdă

-să prevadă echitate intra şi icircntre generaţii

-să protejeze calitatea mediului prin menţinerea diversităţii biologice şi a sistemelor ecologice

-să asigure integritatea culturală şi coeziunea socială a comunităţii

-să prevadă experienţe de o icircnaltă calitate pentru vizitatori

Turism ecologic

Inima Padisului vanduta pe bucati

Ecologiştii au descoperit că terenul viitoarei staţiuni de schi a fost deja parcelat şi icircnstrăinatRăzboiul de uzură dintre Compania de Hoteluri şi Restaurante (CHR) Padis şi Centrul Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) bdquoMunţii Apusenirdquo a ajuns icircntr-un punct criticAceasta după ce ecologiştii au obţinut de la Oficiul de Cadastru Beiuş indicii că proiectul staţiunii de schi din Padiş ar fi doar un paravan pentru un bdquotun imobiliarrdquo după cum l-a apreciat Mihai Togor membru al CRSE

Astfel terenul de 857 hectare a fost deja făcut bucăţi şi vacircndut la o sută de persoane fizice şi la icircncă zece persoane juridice dintre care Poiana Padiş este deţinută de un off-shore din Cipru

Delta Dunării mai ocupată icircn prag de iarnă decacirct vara

Icircn primele două luni de vară gradul de ocupare a bazelor turistice din Deltă a fost de 15-20 la sută mai ales din cauza inun daţiilor Icircn aceste zile icircnsă icircn prag de iarnă vremea frumoasă a favorizat continuarea turismului icircn Delta Dunării Silviu Gheorghe preşedintele ANTREC Tulcea a declarat că peste 40 sută din capacitatea de cazare a pensiunilor turistice din Deltă este ocupatăldquoTuriştii care au ales să petrecă icircn noiembrie cacircteva zile de vacanţă icircn Deltă sunt cei care iubesc pescuitul dar şi peisajul fascinant din ţinutul dintre ape din timpul toamneirdquo a declarat acesta

S-au pregătit din timp

Patronii bazelor de turism din Deltă spun că au pregătit din timp acţiunea de prelungire a sezonului turistic pe timpul toamnei Pensiunile turistice din zonă au fost dotate cu centrale termice pentru a asigura confortul corespunzător icircn zilele friguroase S-au făcut oferte la agenţiile de turism pentru extrasezonul de toamnă din timpul verii iar turiştii care sunt pescari sau vacircnători icircnrăiţi au fost anunţaţi de asemenea din vreme că pot veni icircn vacanţă nu doar la hotelurile la care trăgeau icircn anii precedenţi ci şi la pensiunile din majoritatea localităţilor din Deltă

Reduceri de preţuri

Operatorii de turism au făcut de asemenea reduceri cu cel puţin 25 la sută la preţurile practicate pentru cazare Astfel icircn noiembrie costul unei vacanţe de weekend icircn respectivele pensiuni se ridică la cel mult 200 de lei Reducerea a făcut ca icircn aceste zile gradul de ocupare a pensiunilor din Murighiol Dunavăţul de Jos Mahmudia şi Crişan este de 90 la sută Şi hotelurile plutitoare din Deltă sunt pline cu turişti Patronii hotelurilor plutitoare percep icircntre 120 şi 150 de euro pe o zi petrecută la bord preţ icircn care sunt cuprinse cazarea şi masa Ei susţin că turiştii care au urcat icircn această toamnă la bordul acestor ambarcaţiuni turistice sunt cu precădere vacircnători şi pescari de ştiucă Preşedintele ANTREC Tulcea mai spune că prelungirea sezonului turistic icircn Deltă pe parcursul tuturor lunilor de toamnă i-a salvat de la faliment pe operatorii din zonă

Promovarea turistică a zonelor uitate din Tulcea

Mai multe zone turistice din judeţul Tulcea printre careParcul Naţional Munţii MăcinRezervaţia Naturală Pădurea Babadag zona Sărături ndash Murighiol Pădurea Letea şidunele de nisip de la Caraorman vor face subiectul unui proiect de promovare turistică ce va fi dezbătut astăzi icircn cadrul şedinţei de Consiliu JudeţeanAstfel pe perioada a doi ani urmează să se realizeze un album foto-documentar al judeţului Tulcea un portal web care va conţine baza de date realizată icircn cadrul proiectului structurată pe fiecare produs turistic identificat şi promovat şi un DVD de promovare care va prezenta toate informaţiile prezentate pe portalul web De asemenea tot icircn cadrul proiectului de promovare va fi realizată o hartă cu obiectivele turistice ale judeţului Tulcea un atlas ihtiologic care să prezinte cele mai reprezentative specii de pesti din zona nord-dobrogeană şi o broşură care va prezenta produsele tradiţionale din peşte specifice spaţiului Nord ndash dobrogean inclusiv traseeturistice definitorii pentru acest tip de produs turisticValoarea totală a proiectului bdquoFISH NATURA ECO TOUR ndash Promovarea turis mului de agrement icircn spaţiul nord-do brogeanrsquorsquo

a fost estimată la circa 920 de mii Ron fondurile urmacircnd să fie asigurate icircn mare proporţie de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Regional 2007-2013

Romacircnia Sălbatică-marmote la Căldarea Iezerului

Patru parcuri naţionale icircn două luni şi sute de fotografii ndash acesta este bilanţul primei etape a proiectului Romacircnia Sălbatică proiect iniţiat icircn august 2010 de fotograful Dan Dinu icircn parteneriat cu WWF Primul obiectiv a fost Parcul Naţional Munţii Rodnei Prima etapă s-a concentrat pe zona rezervaţiei Bila-Lala unde icircn afară de lacurile glaciare Lala Mică şi Lala Mare fotograful s-a aflat icircn căutarea unei plante rare opaiţul Munţilor Rodnei A doua zonă icircn care s-a deplasat a fost zona vacircrfului Pietrosu cel mai icircnalt masiv din Carpaţii Orientali Aici obiectivul a fost fotografierea vacircrfului şi a tronsonului de creastă din jurul lui dar şi fotografierea coloniei de marmote de la Căldarea Iezerului

A urmat icircntre 25 şi 28 august Parcul Naţional Semenic- Cheile Caraşului unde zona vizată de la icircnceput au fost golul alpin al Semenicului cu mlaştinile de altitudine şi pădurea de fagi seculari de la Izvoarele Nerei Pădurea are nu mai puţin de 5000 de hectare şi se numără printre cele mai mari păduri virgine ale Europei fagii de aici atingacircnd vacircrste de peste 350 de ani au explicat repreyentanţii WWF A doua etapă a turei s-a desfăşurat icircn zona Cheilor Caraşului una dintre cele mai spectaculoase atracţii ale Parcului datorită celor peste 500 de peşteri şi avene dar şi abundenţei vegetaţiei

Ziua de 15 septembrie a marcat icircnceputul expediţiei icircn Parcul Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş unde obiectivul a surprins locuri emblematice precum Lacul Roşu Cheile Bicazului sau Piatra Singuratică dar şi zone mai puţin cunoscute cum ar fi Cheile Bicăjelului sau Poiana Ghilcoşului

Icircntre 22 şi 26 septembrie fotograul a străbătut Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei icircn căutarea unor locuri deosebite cum ar fi Izbucul Cernei sau stacircncăriile icircmpădurite ale Ciucevelor Icircn a doua parte a turei fotograful s-a axat pe fotografierea unei specii

emblematice şi endemice din această zonă pinul negru de Banat pe care l-a găsit icircn Cheile Ţăşnei Au mai fost vizitate şi fotografiate Cheile Corcoaiei Vacircrful Domogled şi Muntele Arjana

ONG-ul şi fotograful Dinu va fotografia timp de aproape doi ani cele mai spectaculoase zone din parcurile naţionale şi naturale vor fi surprinse icircn imagini menite să constituie o colecţie publică de fotografii de calitate din ariile protejate din Romacircnia Următoarele destinaţii ale expediţiei sunt Parcul Naţional Retezat şi Parcul Naşional Defileul Jiului

Colţ de rai Scărişoara o excursie icircn Epoca de Gheaţă

Peştera Gheţarului de la Scărişoara reprezintă unul dintre principalele puncte de atracţie pentru turiştii care aleg să viziteze Parcul Naţional Apuseni atraşi de zona Padiş de Cheile Galbenei Cetăţile Ponorului Cheile Ordacircncuşii şi de Cascada Vacircrciog Dacă icircn lunile trecute 200 de turişti coborau zilnic icircn grotă icircn august numărul vizitatorilor a crescut pacircnă la 500 pe zi spun administratorii peşterii Localnicii conştienţi de potenţialul turistic al zonei sunt nemulţumiţi icircnsă şi spun că ar veni mai mulţi vizitatori dacă principala cale de acces un drum forestier de şapte kilometri ar fi asfaltată

Fără semnal fără ştiri doar peisaj

După ieşirea din Cacircmpeni simţi că pătrunzi icircn altă lume Semnalul posturilor de radio dispare şi te trezeşti că rămacirci fără ştirile despre criza economică Rămacirci doar cu peisajul dar nici n-ai nevoie de altceva La fiecare curbă vezi alte frumuseţi munţii tot cresc la fel şi făloşii brazi de Apuseni Arieşul Mare curge tot mai limpede iar casele moţilor tare icircngrijite te fac să te gacircndeşti

dacă nu ar fi mai bine să te muţi la ţarăCaptivat de liniştea şi de pitorescul locului nici nu observi cacircnd icircţi apare icircn faţă indicatorul rutier de intrare icircn Gacircrda de Sus şi imediat după el direcţia pentru Gheţarul Scărişoara

Drumul asfaltat continuă prin pădure şi pe lacircngă Arieş pacircnă la o intersecţie unde eşti icircntacircmpinat de cei care practică un fel de bdquotaximetrierdquo Contra-cost la icircnţelegere turiştii sunt urcaţi cu un ARO pacircnă la destinaţie bdquoMai sunt şapte kilometri pacircnă la gheţar Eu nu vă sfătuiesc să mergeţi cu maşina pentru că să vă dau un exemplu chiar zilele trecute unul cu Loganul şi-a spart baia de uleirdquo spune şoferul icircn icircncercarea de a-i descuraja pe temerari şi de a cacircştiga noi clienţi Cacircţiva renunţă icircnsă mulţi continuă cu maşinaPe o distanţă de aproape un kilometru urmează un drum de ţară presărat cu gropi suportabile după care vine partea cea mai grea parte a traseului Localnicii spun că pe jos ajungi icircn vacircrf cam icircn trei ore iar cu maşina faci 45-60 de minutePe măsură ce urci spre peşteră parcă se deschid pagini dintr-un album foto cu peisaje din Alpii austrieci

Nuanţele de verde care se contopesc cu albastrul cerului crestele de Apuseni chele sau acoperite cu brazi dar şi poieniţele icircncacircntătoare te uimesc la fiecare pas Drumul continuă iar pacircnă sus vezi alte privelişti Din cacircnd icircn cacircnd pe traseu cacircte un pui de moţ icircţi oferă o plăcintă cu bracircnză sau cu dulceaţă cu afine ca la mama acasă pentru doi lei Puţin sleit de puteri dar animat de dorinţa de a vedea gheţarul ajungi la destinaţie

Respiraţia rece a peşterii

Biletul pentru intrarea icircn grotă costă şapte lei şi poate fi cumpărat chiar de la intrare După formarea grupului de vizitatori ghidul le explică acestora că urmează o schimbare bruscă de temperatură şi vor avea de icircnfruntat trecerea de la peste 30 de grade Celsius la doar +1 grad bdquoPeştera se află la o altitudine de 1165 de metri

Coboracircm 50 de metri pe scări după care ajungem icircn rezervaţia mare Gheţarul a fost descoperit icircn anul 1863 de speo-logul austriac Adolf Schmidl iar ulterior de el s-a ocupat şi Emil Racoviţă Este cel mai mare gheţar subteran din lume măsuracircnd 100000 de metri cubi şi are o vechime de 3800 de ani Grosimea gheţarului este de 27 de metrirdquo spune ghidul la intrarea icircn grotă Pe măsură ce cobori treptele icircncepi să simţi tot mai mult respiraţia rece a peşterii şi vezi primele sloiuri de gheaţă depuse pe rocă

Urmează bdquorezervaţia marerdquo numită astfel din cauza dimensiunii mai mari a camerei Icircn jur dar şi jos e doar gheaţă din care se scurg picături de apă bdquoGheţarul se topeşte icircnsă nesemnificativ pentru că la iarnă icircngheaţă din nou Ne aflăm la +1 grad Celsius

Icircn mijloc avem bdquofacircntacircna artezianărdquo numită aşa din cauza formei asemănătoare Mai vedeţi stalactitele şi stalagmitelerdquo adaugă ghidul

bdquoAltarulrdquo din grotă

Următoarea sală este cunoscută drept bdquorezervaţia micărdquo şi bdquoaltarulrdquo bdquoDacă vă uitaţi cu atenţie veţi vedea că stalagmitele au forma celor 12 sfinţi o icircnfăţişează şi pe Maica Domnului cu Isus şi de aceea icirci spunem laquoaltarulraquo La dreapta mai vedeţi şi laquoelefantulraquo Gheţarul s-a format datorită trecerii unei ape Şi iarna şi vara temperatura icircn grotă este cuprinsă icircntre -2 grade şi 1 gradrdquo mai arată ghidul

Pe lacircngă cele două rezervaţii peştera dispune de icircncă două săli icircn care pot pătrunde doar speologii echipaţi corespunzător Intrarea se face coboracircnd icircncă 22 respectiv 25 de metri iar ieşirea din grotă se face pe aceleaşi scări Afară alte cacircteva zeci de turişti aşteaptă să vadă locul icircn care gheaţa nu dispare niciodată

Laşi icircn urmă Scărişoara icircnsă suflul rece al gheţarului icircncă persistă Coboracircrea pe drumul forestier de şapte kilometri pare ceva mai rapidă ndash durează icircn jur de 30 de minute ndash iar odată ajuns pe şosea ai impresia că pluteşti Pleci şi te gacircndeşti că tocmai ai văzut un colţ de Rai

bdquoSperăm să mai ţină 100 de anirdquo

Ghidul le prezintă vizitatorilor bdquoAltarul Gheţaruluildquo

Vasile Paşca este angajat ca paznic şi ghid la gheţar El spune că icircn ultimii ani speo-logii au ajuns la concluzia că gheţarul a icircnceput să se topească bdquoE din cauza icircncălzirii globale A rezistat 3800 de ani iar acum se prevede că mai ţine 100 de ani Sperăm ca măcar generaţia viitoare să-l mai poată vedea Icircn august avem zilnic cam 400-500 de persoane dar numărul ar fi şi mai mare dacă s-ar face drumulrdquo explică el

La icircntoarcere icircn faţa unei case icircntrutotul similară celor de acum cacircteva sute ani un bătracircn cacircntă la fluier Este Ilisie Paşca cel care şi-a dedicat jumătate din viaţă muncii de icircngrijitor al Peşterii Gheţarului de la Scărişoara iar acum ajuns la pensie le cacircntă turiştilor pentru a-i icircmbia să viziteze muzeul locului

Poveste cu elveţieni

Miniautobuzele icirci transportă pe turişti pacircnă icircn vacircrful muntelui

Localnicul spune că icirci creşte inima atunci cacircnd vede grupuri de turişti care iau drumul peşterii bdquoSă vă spun un secret Am lucrat

toată viaţa icircn turism Am fost ghid la gheţar 40 de ani Icircnainte tatăl meu a fost ghid şi icircngrijitor iar de la pensionare icircn rsquo98 le cacircnt turiştilor pentru a-i chema icircn muzeu Acum e lux faţă de ce era icircnainte cacircnd coboram cu turiştii icircn peşteră pe scări de lemn şi aprindeam lămpi de carbid pentru a lumina loculrdquo

Pacircrtii de schi icircn acest an

Localizare Peştera Gheţarului de la Scărişoara se află pe raza comunei Gacircrda de Sus judeţul Alba localitate situată la aproximativ 35 de kilometri de Cacircmpeni chiar icircn centrul Apusenilor

Acces Din Cacircmpeni se continuă drumul pe DN 75 spre Oradea La aproximativ 35 de kilometri icircn comuna Gacircrda de Sus urmează un drum la dreapta după care o intersecţie icircn care este indicat drumul spre gheţar Acesta are o lungime de 7 kilometri şi e considerat drum forestier

Cazare Icircn comuna Gacircrda de Sus sunt opt pensiuni turistice aflate la numai şapte kilometri de gheţar Preţurile pentru o cameră pe noapte sunt cuprinse icircntre 35 de lei (Pensiunea Mama Uta) şi 100 de lei (Pensiunea Felyviss)

Agrement Anul acesta vor fi finalizate lucrările de amenajare a două pacircrtii de schi icircn Gacircrda de Sus la altitudinea de 900 de metri şi 700 de metri Pacircrtiile vor avea lungimi de 1100 1600 şi 2000 de metri Accesul se va realiza cu telescaunul Vara turiştii pot alege traseul turistic spre Padiş şi Cetăţile Ponorului situate la nouă ore de mers

Hotelul de gheaţă de la Bacirclea Lac pregătit de oaspeţi

Constructorii Hotelului de gheaţă de la Bacirclea Lac proiect devenit deja tradiţional au finalizat lucrările la hotel tema din acest an fiind rdquo Ice Hotel Cold Think ldquo

ldquoConstrucţia unicului Hotel de gheaţă din Europa de Sud-Est a fost finalizată icircn data de 24 decembrie şi este deschis pentru vizitatori Proiectul de Marketing Turistic Ice Hotel Bacirclea Lac are

ca principal scop promovarea potenţialului turistic din Masivul Făgăraş precum şi crearea şi dezvoltarea unui brand turistic pentru Bacirclea Lac Tema Proiectului deMarketing Turistic laquoIce Hotel 2010raquo este laquoIce Hotel Cold Thinkraquordquo se arată icircntr-un comunicat de presă al constructorilor Hotelului de gheaţă

Suprafaţa totală de construcţie a hotelului este de aproximativ 650 de metri pătraţi Hotelul dispune de zece camere duble un Ice Bar un Ice Restaurant şi o esplanadă cu expoziţie de statui din gheaţă

ldquoFiecare cameră poartă numele unui filozof cunoscut romacircn sau străin iar icircn fiecare cameră va fi expusă o scurtă prezentare a filozofului al cărui nume icircl poartă camera Pentru Ice Restaurant am pregătit un nou meniu compus din patru feluri de macircncare gustarea şi desertul vor fi servite pe farfurii din gheaţă iar cei care doresc să servească masa icircn Ice Restaurant vor beneficia de un welcome cocktailrdquo se mai arată icircn comunicat

Primii turişti care vor fi cazaţi icircn Hotelul de gheaţă sunt 20 de englezi care icircşi vor petrece noaptea de Revelion la Bacirclea Lac Aceştia vor plăti 198 de lei pe noapte pentru fiecare cameră dublă

Potrivit organizatorilor din componenţa Complexului ldquoIce Hotel 2010Prime nu va lipsi Biserica de Gheaţă

ldquoAcest obiectiv a fost construit pentru prima dată icircn urmă cu trei sezoane şi şi-a cacircştigat o binemeritată notorietate constituind un reper obişnuit pentru această locaţie Imediat după ce vor fi finalizate lucrările la Ice Hotel toate eforturile vor fi icircndreptate spre Biserica de Gheaţă astfel icircncacirct să reuşim recuperarea icircntacircrzierilor cauzate de condiţiile meteorologice ce au fost la icircnceputul iernii total nefavorabile şi să putem finaliza totul la timp Dacă nu vor apărea situaţii neprevăzute Biserica de Gheaţă va fi inaugurată aşa cum s-a icircntacircmplat şi anii trecuţi icircn ziua sărbătorii Bobotezeirdquo se mai arată icircn comunicat

Biserica de gheaţă de la Bacirclea Lac va avea caracter ecumenic şi va fi deschisă gratuit tuturor vizitatorilor indiferent de religie

Icircn sezoanele trecute Biserica de gheaţă a găzduit mai multe evenimente religioase aici fiind oficiate trei botezuri şi o cununie religioasă

Hotelul Vega primul ECO HOTEL certificat de către TUV Rheinland

Hotelul Vega din Mamaia este primul hotel din Romacircnia aliniat standardului european Eco Hotel Management System Acordarea certificatului Eco Hotel prezintă o garanţie a faptului că principiul Eco guvernează toate procesele desfăşurate icircn cadrul hotelului Vega

Hotelul Vega a primit certificarea Eco Hotel Management System icircn urma unui aprofundat şi exigent audit desfăşurat de TUV Rheinland Portugalia icircn colaborare cu TUV Rheinland Romania

Hotelul Vega a obţinut icircn urma auditului un punctaj foarte bun icircndeplinind pe lacircngă cerinţele obligatorii 90 din cerinţele suplimentare Condiţiile minime de certificare Eco Hotel constau icircn icircndeplinirea 100 cerinţelor obligatorii şi a minim 50 din criteriile suplimentare

Nuno Morganheira auditorul şef al TUV Portugalia a declarat la icircncheierea auditului ldquoPunctajul obţinut de hotelul Vega este foarte bun Acesta plasează unitatea hotelieră de pe litoralul romacircnesc icircn clasamentul celor mai bune unităţi hoteliere europenerdquo

TUV Rheinland Group optimizează verifică şi documentează icircn icircntreaga lume siguranţa şi calitatea produselor şi sistemelor serviciilor şi persoanelor

Eco Hotel este un standard exclusivist care aduce un plus de valoare hotelului fiind o garanţie suplimentară a calităţii serviciilor hoteliere la nivel european Noul sistem de management certificat de TUV RHEINLAND la hotelul Vega se adresează unităţilor hoteliere fiind conceput icircn scopul reducerii impactului acestora asupra mediului icircnconjurător

Informaţii generale

Hotelul Vega a fost deschis pe 8 august 2008 la icircncheierea unor ample lucrări de consolidare şi modernizare desfăşurate timp

de doi ani valoarea investiţiei atingacircnd suma de 13 milioane de euro Hotelul Vega face parte din Upetrom Group

Companiile din cadrul Upetrom Group desfăşoară activităţi de foraj onshore şi offshore producţie de echipament petrolier proiectare turism Grupul Upetrom are astăzi peste 6000 de salariaţi şi operează icircn icircntreaga lume avacircnd reprezentanţe icircn numeroase ţări

VA MULTUMESC

TURISMUL DURABIL








Turismul şi mediul

Un număr tot mai mare dintre cei implicaţi sub o formă sau alta icircn activităţile de turism sunt conştienţi de efectele provocate de dezvotarea turistică de impactul acestor activităţi asupra populaţiei şi ambiantului Icircn ultimii ani deceniile nouă şi zece ale secolului XX s-a urmărit ca expansiunea turismului să se realizeze echilibrat icircn conformitate cu standardele care garantează păstrarea echilibrului ecologic şi evită suprasolicitarea resurselor poluarea şi orice alte impacte negative asupra mediului







Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic
























- exploatarea intensivă a resurselor naturale cu valenţe turistice (ape minerale nămoluri gaze de mofetă plaje apa lacurilor sărate şa) Se impune limitarea exploatării acestor resurse icircn raport cu valoarea rezervelor omologate cu asigurarea unei exploatări raţionale Un rol important icircl are respectarea perimetrelor hidrogeologice şi a normelor sanitare de protecţie a zidrozăcămintelor cu valoare balneară









Pe primul loc se situează dezvoltarea excesivă pe orizontală sub influenţa directă a creşterii populaţiei şi a creşterii mediului urban cu dispariţia terenurilor naturale şi a pădurilor şi nu icircn ultimul racircnd a terenurilor agricole prin extinderea infrastructurii Icircn al doilea racircnd circulaţia turistică intensă cu vehicule particulare icircn exces de viteză generează mai multe forme de poluare (a aerului sonoră tasarea solului şa) Evaluarea impactului turismului asupra cadrului natural se traduce prin prezentarea principalelor efecte nedorite care se pot produce şi care influenţează echilibrul ecologic al ecosistemelor componente
















Deşi datele despre provenienţa şi profilul vizitatorilor parcurilor Disney sunt considerate aproape secrete comerciale se pare că aceste parcuri au ţinut milioane de oameni departe de alte destinaţii unde probabil ar fi provocat mult mai multe pagube Expansiunea acestor centre de la originalul Disneyland din Los Angeles California (1955) icircn Florida şi alte colţuri ale SUA (1971) la Tokyo (1983) şi recent la Paris (1992) garantează deturnarea unor fluxuri turistice





Turismul durabil icircnseamnă abilitatea destinaţiei turistice de a rămacircne competitivă icircmpotriva tuturor problemelor apărute de a atrage vizitatorii pentru prima oară şi să-i fidelizeze ulterior de a rămacircne unică din punct de vedere cultural şi a fi icircntr-un permanent echilibru cu mediul ambiant Organizaţia Mondială a TurismuluiAsociaţia de TurismASIA-PACIFICWorld Travel and Tourism Council(WTTC) se numără printre organizaţiile internaţionale şi regionale care dezvoltă politici şi linii directoare cu privire la conservarea şi protejarea resurselor naturaleChiar industria hotelieră a iniţiat o mişcare agresivă pentru combaterea pierderilor icircn utilizarea apei şi energieireducacircnd utilizarea chimicalelor icircn spălătorii şi sporind folsirea de materiale reciclabile ca hacircrtie igienicăsăpun etc














Turism ecologic


Ecologiştii au descoperit că terenul viitoarei staţiuni de schi a fost deja parcelat şi icircnstrăinat Războiul de uzură dintre Compania de Hoteluri şi Restaurante (CHR) Padis şi Centrul Regional de Supraveghere Ecologică (CRSE) bdquoMunţii Apusenirdquo a ajuns icircntr-un punct critic Aceasta după ce ecologiştii au obţinut de la Oficiul de Cadastru Beiuş indicii că proiectul staţiunii de schi din Padiş ar fi doar un paravan pentru un bdquotun imobiliarrdquo după cum l-a apreciat Mihai Togor membru al CRSE



Icircn primele două luni de vară gradul de ocupare a bazelor turistice din Deltă a fost de 15-20 la sută mai ales din cauza inun daţiilor Icircn aceste zile icircnsă icircn prag de iarnă vremea frumoasă a favorizat continuarea turismului icircn Delta Dunării Silviu Gheorghe preşedintele ANTREC Tulcea a declarat că peste 40 sută din capacitatea de cazare a pensiunilor turistice din Deltă este ocupată ldquoTuriştii care au ales să petrecă icircn noiembrie cacircteva zile de vacanţă icircn Deltă sunt cei care iubesc pescuitul dar şi peisajul fascinant din ţinutul dintre ape din timpul toamneirdquo a declarat acesta






Mai multe zone turistice din judeţul Tulcea printre careParcul Naţional Munţii MăcinRezervaţia Naturală Pădurea Babadag zona Sărături ndash Murighiol Pădurea Letea şidunele de nisip de la Caraorman vor face subiectul unui proiect de promovare turistică ce va fi dezbătut astăzi icircn cadrul şedinţei de Consiliu Judeţean Astfel pe perioada a doi ani urmează să se realizeze un album foto-documentar al judeţului Tulcea un portal web care va conţine baza de date realizată icircn cadrul proiectului structurată pe fiecare produs turistic identificat şi promovat şi un DVD de promovare care va prezenta toate informaţiile prezentate pe portalul web De asemenea tot icircn cadrul proiectului de promovare va fi realizată o hartă cu obiectivele turistice ale judeţului Tulcea un atlas ihtiologic care să prezinte cele mai reprezentative specii de pesti din zona nord-dobrogeană şi o broşură care va prezenta produsele tradiţionale din peşte specifice spaţiului Nord ndash dobrogean inclusiv trasee turistice definitorii pentru acest tip de produs turistic Valoarea totală a proiectului bdquoFISH NATURA ECO TOUR ndash Promovarea turis mului de agrement icircn spaţiul nord-do brogeanrsquorsquo a fost estimată la circa 920 de mii Ron fondurile urmacircnd să fie asigurate icircn mare proporţie de Uniunea Europeană prin Programul Operaţional Regional 2007-2013





Icircntre 22 şi 26 septembrie fotograul a străbătut Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei icircn căutarea unor locuri deosebite cum ar fi Izbucul Cernei sau stacircncăriile icircmpădurite ale Ciucevelor Icircn a doua parte a turei fotograful s-a axat pe fotografierea unei specii emblematice şi endemice din această zonă pinul negru de Banat pe care l-a găsit icircn Cheile Ţăşnei Au mai fost vizitate şi fotografiate Cheile Corcoaiei Vacircrful Domogled şi Muntele Arjana



Peştera Gheţarului de la Scărişoara reprezintă unul dintre principalele puncte de atracţie pentru turiştii care aleg să viziteze Parcul Naţional Apuseni atraşi de zona Padiş de Cheile Galbenei Cetăţile Ponorului Cheile Ordacircncuşii şi de Cascada Vacircrciog Dacă icircn lunile trecute 200 de turişti coborau zilnic icircn grotă icircn august numărul vizitatorilor a crescut pacircnă la 500 pe zi spun administratorii peşterii Localnicii conştienţi de potenţialul turistic al zonei sunt nemulţumiţi icircnsă şi spun că ar veni mai mulţi vizitatori dacă principala cale de acces un drum forestier de şapte kilometri ar fi asfaltată Fără semnal fără ştiri doar peisaj

După ieşirea din Cacircmpeni simţi că pătrunzi icircn altă lume Semnalul posturilor de radio dispare şi te trezeşti că rămacirci fără ştirile despre criza economică Rămacirci doar cu peisajul dar nici n-ai nevoie de altceva La fiecare curbă vezi alte frumuseţi munţii tot cresc la fel şi făloşii brazi de Apuseni Arieşul Mare curge tot mai limpede iar casele moţilor tare icircngrijite te fac să te gacircndeşti dacă nu ar fi mai bine să te muţi la ţară Captivat de liniştea şi de pitorescul locului nici nu observi cacircnd icircţi apare icircn faţă indicatorul rutier de intrare icircn Gacircrda de Sus şi imediat după el direcţia pentru Gheţarul Scărişoara






Urmează bdquorezervaţia marerdquo numită astfel din cauza dimensiunii mai mari a camerei Icircn jur dar şi jos e doar gheaţă din care se scurg picături de apă bdquoGheţarul se topeşte icircnsă nesemnificativ pentru că la iarnă icircngheaţă din nou Ne aflăm la +1 grad Celsius Icircn mijloc avem bdquofacircntacircna artezianărdquo numită aşa din cauza formei asemănătoare Mai vedeţi stalactitele şi stalagmitelerdquo adaugă ghidul








La icircntoarcere icircn faţa unei case icircntrutotul similară celor de acum cacircteva sute ani un bătracircn cacircntă la fluier Este Ilisie Paşca cel care şi-a dedicat jumătate din viaţă muncii de icircngrijitor al Peşterii Gheţarului de la Scărişoara iar acum ajuns la pensie le cacircntă turiştilor pentru a-i icircmbia să viziteze muzeul locului Poveste cu elveţieni


Localnicul spune că icirci creşte inima atunci cacircnd vede grupuri de turişti care iau drumul peşterii bdquoSă vă spun un secret Am lucrat toată viaţa icircn turism Am fost ghid la gheţar 40 de ani Icircnainte tatăl meu a fost ghid şi icircngrijitor iar de la pensionare icircn rsquo98 le cacircnt turiştilor pentru a-i chema icircn muzeu Acum e lux faţă de ce era icircnainte cacircnd coboram cu turiştii icircn peşteră pe scări de lemn şi aprindeam lămpi de carbid pentru a lumina loculrdquo








ldquoConstrucţia unicului Hotel de gheaţă din Europa de Sud-Est a fost finalizată icircn data de 24 decembrie şi este deschis pentru vizitatori Proiectul de Marketing Turistic Ice Hotel Bacirclea Lac are ca principal scop promovarea potenţialului turistic din Masivul Făgăraş precum şi crearea şi dezvoltarea unui brand turistic pentru Bacirclea Lac Tema Proiectului deMarketing Turistic laquoIce Hotel 2010raquo este laquoIce Hotel Cold Thinkraquordquo se arată icircntr-un comunicat de presă al constructorilor Hotelului de gheaţă
















Hotelul Vega a fost deschis pe 8 august 2008 la icircncheierea unor ample lucrări de consolidare şi modernizare desfăşurate timp de doi ani valoarea investiţiei atingacircnd suma de 13 milioane de euro Hotelul Vega face parte din Upetrom Group


VA MULTUMESC








Turismul şi mediulUn număr tot mai mare dintre cei implicaţi sub o formă sau alta icircn activităţile de turism sunt conştienţi de efectele provocate de dezvotarea turistică de impactul acestor activităţi asupra populaţiei şi ambiantului Icircn ultimii ani deceniile nouă şi zece ale secolului XX s-a urmărit ca expansiunea turismului să se realizeze








Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic









































































Turism ecologic







































































VA MULTUMESC

TURISMUL DURABIL








Turismul şi mediul








Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic




































































Turism ecologic






























































VA MULTUMESC








Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic









































































Turism ecologic







































































VA MULTUMESC

TURISMUL DURABIL








Turismul şi mediul








Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic




































































Turism ecologic






























































VA MULTUMESC





Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic









































































Turism ecologic







































































VA MULTUMESC

TURISMUL DURABIL








Turismul şi mediul








Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic




































































Turism ecologic






























































VA MULTUMESC







Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic









































































Turism ecologic







































































VA MULTUMESC

TURISMUL DURABIL








Turismul şi mediul








Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic




































































Turism ecologic






























































VA MULTUMESC

impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic









































































Turism ecologic







































































VA MULTUMESC

TURISMUL DURABIL








Turismul şi mediul








Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic




































































Turism ecologic






























































VA MULTUMESC


















Impactul cultural












Impactul turistic









































































Turism ecologic







































































VA MULTUMESC

TURISMUL DURABIL








Turismul şi mediul








Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic




































































Turism ecologic






























































VA MULTUMESC



Impactul turistic









































































Turism ecologic







































































VA MULTUMESC

TURISMUL DURABIL








Turismul şi mediul








Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic




































































Turism ecologic






























































VA MULTUMESC





























































Turism ecologic







































































VA MULTUMESC

TURISMUL DURABIL








Turismul şi mediul








Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic




































































Turism ecologic






























































VA MULTUMESC
































































VA MULTUMESC

TURISMUL DURABIL








Turismul şi mediul








Impactul politic













Impactul social














Impactul economic








impactul direct


impactul _direct






























Impactul cultural












Impactul turistic




































































Turism ecologic






























































VA MULTUMESC

AGROTURISM INTERN SI INTERNATIONAL

Documents

Transcript of AGROTURISM INTERN SI INTERNATIONAL