Agresivitatea pasiva1

7/25/2019 Agresivitatea pasiva1

1/43

Dr. Tim Murphy Loriann Hoff OberlinAgresivitatea pasivaCum sa o recunosti si controlezila tine si la ceilalti

Agresivitate pasiva si manie latenta

Cand seful i-a reprosat ca nu 1-a predat la timp, Ben a replicat !"u mi-ai spuscand trebuia sa fie #ata. $lus ca, pe lan#a asta, mai a%eam de terminat si celelaltesarcini de ser%iciu." Lui Ben ii parea bine, in forul lui interior, ca se razbunasepesef, facandu-1 sa apara nepregatit la o sedinfa.Dar banuiti cine n-a obtinut nici acumo promo%are& $ai, firese, cine altul decat Ben, care a pus-o pe seama incompetenfeisefului lui, in loc sa-si vada propria vina. Nefacand nimic, Ben a creat o problema,s-a considerat o victima si s-a razbunat pe seful lui.

Toate aceste stari negative refuz, resentimente si razbunareau avut capunct de pornire pasivitatea ! faptul ca persoana in cauza n-a facut nimic. Asa seintampla cu multe persoane pasiv-agresive. n mod normal, nimeni n-ar crededespre Ben ca este ranc#iunos sau negativist! cel pufin nu in aparenta.

Atitudinea lui de tergiversareputea sa aiba o serie intrea#a de cau'e. $e tot parcursulacestei carfi, va vom arata cumsa faceti deosebirea intre oamenii care isi disimuleaza furia cei care comit fara savrea greseli copilaresti.

Comportamentul pasi%-a#resi%

$rintre afectiunile cau'ate de aceasta se afla e#oismul, starea cronica dedepresie, trasaturile ne#ati%e sau tulburarile #ra%e de personalitate, precum si altele,care se do%edesc tot atat de suparatoare, de%iind bunul mers al relatiilor umane,succesul in cariera i starea #eneral de multumire. "oi %a %om a(uta sa %edefi in minteacelui care nu se poate debarasa de un asemenea comportament problematic si va vom

arata cum face un om frustrat ca sa-si verse ostilitatea de acest tip asupradumneavoastra, adeseori fara ca macar sa va dati seama.

$ania agresiva si mania latenta%neori e in regula sa te infurii, dar nu e niciodata in regula sa te porfi urat.

)upararea a#resi%a este intensa, %i'ibila si imediata. *uria a#resi%a se manifesta subforma %erbala a unei amenintari sau a unui tipat, dar si sub forma fi'ica a unei lo%ituri.atunci cand spar#i sau distru#i ce%a in (ur. Mai e+ista insa un tip de manie, care sefurisea'a pe nesimfite fara s-o recunoasca la timp nici cei care-o folosesc impotri%aaltora, nici cei care ii cad %ictima. $oate fi subtila si %oalata, si nu chiar atat de usor deremarcat ca mania a#resi%a. Mania latenta, findca ramane tainuita , camuflata, poatedura ce%a timp pana sa-si faca efectul cu ade%arat distru#ator.

n cazul agresivitafii pasive, mania se e&prima in taina, iar la e&terior apareca o atitudine docila. Adeseori, agresivitatea pasiva se manifesta prin aceea casubiectul nu face un lucru necesar sau care ar pufea fi de folos altcuiva.'oate luadiverse forme persoana respectiva uita sa vina sa va ia la ora convenita , nu bagabanii in parcometru ca sa va treziti cu o amenda, va pierde c#eile si va lasa pedinafara e&act cand va grabiti mai tare, intarzie pana in ultima clipa cu materialulde predat astfel incat nu mai aveti ce face, trebuie sa-1 prezentati fara sa-1 fi cititdinainte.Mania nemarturisita %a poate face sa va asumati o povara financiara care ova irita pe sotia dumneavoastra sau sa-i e&pediafi cu intarziere alocatia pentru


2/43

copil, sa pastrati tacerea atunci cand cineva asteapta un raspuns din parteadumneavoastra sau sa nu facet plinul cu benzina al masnii pe care o folosifiamandoi. 'oate sa ia s o forma ambigua, in care gestul dumneavoastra pare sa fiepe (umatate corect si pe (umatate gresit, cum ar fi, de e&emplu, atunci candar#ivati un raport in alt dosar decat in cel potrivit, ceea ce ec#ivaleaza practic cua-1 face pierdut.

Dictonul pe care 1-am pomenit mai de%reme cum ca este uneori normal sa teinfurii, dar niciodata nu trebuie sa te porti nedemn face de fapt subiectul cartii noastreThe Angry Child !Copilul manios/- Ca psiholo#, eu 1-am folosit adeseori ca memento,cu copii si cu adulti deopotri%a.

)efinitia maniei latentelata ce se poate spune despre mania latenta

* +ste o comportare evitanta. incongruenta si contraproductiva0 )e manifesta prin actiuni sau lipsa de actiune cu o finalitate subtila si manipulatoare0 +ste constient planuita, intentionat pusa in aplicare sau viclean vindicativa sau,dimpotri%a, poate fi inconstienta0 *ace parte dintr-un tipar disfunctional de comportament in relatiile cu ceilalti

* i permite faptuitorului sa nege orice responsabilitate pentru consecintele ei si,adeseori, c#iar sa para ca i-a cazut victima0 $erpetuea'a impasul, pentru ca nu e%oluea'a spre re'ol%are, ci o blochea'a* Are ca motiv mtentia de a rani, de a indispune sau de a distruge0 2ste declansata de ne%oi care n-au fost satisfacute sau care au la ba'atemeri3credinte irationale0 "u este niciodata po'iti%a din cau'a naturii ei manipulatoare si indirecte0 4re un efect noci% asupra relatiilor si a #rupurilor de oameni, mai ales perpetuata intimp* e autoalimenteaza, este intensa si rareori (ustificata)aca mania ascunsa a cuiva iese din matca si se revarsa asupra dumneavoastra,puteti fi convinsi ca veti sfarsi prin a va simti persona(ul negativ".Oamenii pasi%-

a#resi%i poseda anumite abilitati bine antrenate, prima pe lista fiind manipularea. 4uintotdeaunaalibiuri la indemana si, cateodata, se pricep de minune sa fie sarman(i. "estiind ce sepetrece, de fapt, ceolalti ii scu'a de multe ori comportamentul, sincer bine%oitori, pana inclipa in care se lamuresc ce hram poarta, incep sa-i puna la indoiala intentiile sau ii tra#la raspundere. 4bia dupa ce a#resorii pasi%i fac un pas #resit, si uita sa-si #tear#aurmele sau incep sa se adune pur simplu prea multe umbre de indoiala asupra bunei lorcredinte, li se %a cere socoteala. "e%oind in nici un ca' sa iasa din #ratiile celorlalti, eivor invoca mereu alte scuzesau e&plicatii, pentru a-si masca mai departe in plan social adevaratele intentii,cue+primari de #enul !"u-5 %ina mea ca am uitat sau !4r fi trebuit sa-mi spui."otiuni ca ambivalenta, negativism si opozitionismau aparut in cadrul definitiei date

a#resi%itatii pasi%e. De pilda, agresorul pasiv oscileaza intre a fi independent si adepinde de altii.$ersoana in cau'a poate spune ca i-ar placea sa-si asume um rol maiacti% la ser%iciu sau in casa/3 dar fu#e de responsabilitate atunci cand i se da oca'ia satreaca la. !igura urata" sau manevra duplicitara la care recurg unii oameni pasiv-agresivi este un semn de negativism, iar (ocul razbunator de-a las/ ca-ti arat eutie prin obstructie sau rezistenta este fra indoiala un comportament opozitionist.

4#resi%itatea pasi%a poate fi asociata cu unele dintre simptoinele urmatoare,daca nu chiar cu toate* ritabilitate cronica si depresie cronica


3/43

* +gocentrism0narcisism0vanitate o personalitate a autointitularii2 3rad scazut de autoapreciere

Comportament autodistructiv sau deemponstrativ* Abuz de substante care creeaza dependenta si comportament adictiv* Conduita inadmisibila care se vede scuzata din multe motive.

Cazul numarul 1Un cuplu dezbinatLa suprafata, ar putea parea ca este o #reseala neintentionata, pe care oricine ar

fi putut s-o comita, dar in ca'ul in care cariera proprie a lui 6im bate pasul pe loc si nu-iaduce nici o satisfactie, facandu-1 sa se simta #elos, amenintat si incapabil sa e+primetoate aceste sentimente, atunci nu mai e chiar atat de si#ur ca uitucenia lui a fost faraintense. 7edeti cat de nevinovata pare la prima vedere aceasta 'apaceala a lui 6imnimic in afara unui mod de comportament care a frustrat-o pe sotia lui. Daca 6im %acontinua sa boicoteze sansele de succes ale sotiei sale adica s-o sune si sa-i deavesti neplacute, c#iar inaintea inca unui interviu de anga(are/, s-arputea ca, in timp,acest lucru sa aiba efecte putemice si de%astatoare asupra relafiei lor. 4r putea fi odovada de alitudine vindicativa, camuflata sub o poleiala seducatoare.

Cazul numarul 4Un sef insuportabilTot ce %edeti este ca seful dumnea%oastra are pretentii de-a dreptul imposibile,

coplesindu-%a cu sarcini peste sarcini, termene de e+ecutie si deplasari in interes deser%iciu, dar fara sa %a asi#ure niciodata resursele adec%ate."u-i deloc e+clus sa a%eti impresia ca dumneavoastra sunteti problema.

Daca afi fost %reodata intr-o situate asemanatoare, stiti la ce risc %a supunetireactionand manios. Daca raspundeti cu aceeasi moneda, intr-un mod care se %aintoarceimpotri%a dumnea%oastra, nu-i deloc e+clus sa %a tre'ifi in postura ne#hiobului care-acalcat in strachini, ceea ce %a %a afecta reputatia de la ser%iciu. $e de alta parte, insa,

daca faceti un pas inapoi si %edefi situatia ca pe o problema de or#ani'are, s-ar putea saa%eti sansa de a imbunata(i sistemul de lucru.

Cazul numarul 50 verisoara preocupata doar de sine

*iica dumnea%oastra, la fel ca ma(oritatea copiilor, a a%utsi ea o lista cu dorinte pentru Mos Craciun, dar cadoul-surpri'adin partea %erisoareiCassidy este o amarata de caciulita tricotata. Cand obser%ati ca sarmana caciulitapro%ine dintr-o fabrica a companiei pentru care lucrea'a Cassidy, %a e limpede calumina 'ilei ca n-a dat nici un ban pe ea. )e poate si mai rau& Da, se poate

dumnea%oastra locuiti intr-o 'ona cu clima calda, in *lorida.Dupa ce fetita in#ana un multumesc nu prea entu'iast,Cassidy %a administrea'a unperdaf intepat pe tema !copiilor nerecunoscatori si a parintilor din 'iua de a'i care nu stiusa-i creasca, iar in final pune cireasa pe tort intreband !)i cadoul meu unde e&

Cazul numarul 67 liceana fara ambitii


4/43

Melissa le spune prietenelor ei ca nu crede sa-si #aseasca si ea %reodata uniubit si ca oricum n-are timp pentru acti%ita(i e+trascolare. 4my si )tephanie nu-si pot daseama de ce Melissa se desconsidera in asemenea #al pe sine insasi, nu gasesteniciodata nimicbun de spus despre nici un profesor si, in general, parca mai mereu i s-au inecatcorabiile. Dupa ce Melissa i'bucneste in plans in timpul mesei de pran', 4my si

)tephanie mai stau lan#a ea ca s-o console'e si intar'ie iar la ora de matematica.Moment in care incetea'a sa le mai para rau pentru ea. De ce trebuie sa plateasca eleun pret pentru nefericirea ei& Daca Melissa nu %rea sa se a(ute sin#ura, ele de ce arface-o&

Melissa are parte de foarte multa atentie, pentru ca e abatuta. Are astfelputinta sa atraga spre ea energie, in loc s-o genereze ea insasi si sa traiasca dinplin, cum fac prietenele ei. n acest caz, vedem inca si mai multa deprimare, oparere proasta despre sine, negativism, ambivalenta ,rezistenta,pana in punctul incare aceste lucruri le-au indispus pe 4my si pe )tephanie, facandu-le sa se simtae&ploatate si, in general, manioase.

4ceste scenarii diferite un sot uituc, un sef e+a#erat de pretentios, o %erisoara

e#ocentrica si subtil ostila, o adolescenta trista si letar#ica ilustrea'a mania ascunsa,mai ales in conditiile in care e&ista un tipar persistent de comportament indirect siadeseori manipulator.

8neori, acesta este cat se poate de intentionat alteori, poate sa-i ramana ascunschiar si celui in cau'a.5n ma(oritatea acestor e+emple, faptasul poate scapa cu fatacurata, fara sa fie m%ino%atit sau tras la raspundere. !$ur i simplu am uitat, ar puteaspune sotul despre C7-ul nepus la posta. !Cole#ul tau merita sa fie promo%at, ar puteaspune seful dumnea%oastra.

7erisoara Cassidy ar putea pretinde ca i-a luat nepoatei o caciulita de iarnafiindca !ma #andeam ca o sa-5 stea foarte bine. lar Melissa ar putea in%oca drept scu'a!"u stiam ca a%eti test in 'iua aceea. 7ai, imi pare asa de rau9 7oi ati fost dra#ute cumine si eu %-am stricat toata dispo'itia. 7a ro# sa ma iertati9, chiar daca e+act felul in

care s-a purtat le-a facut pe prietenele ei sa se simta suficient de !%ino%ate incat saincerce sa-i ridicemoralul.

5n cel de-al treilea e+emplu, daca felul in care Cassidy si-a descarcat suparareaprintr-o predica pe tema cresterii copiilor v-a scos suficient de tare din sarite incat sa-i dati o replica taioasa, spunand ceva negativ la adresa ei, Cassid8 ar putea, sifoarte probabil ca asa va face, sa retracteze totul cu remarci de genul ,,+i, #ai, caam glumitl"!Tu chiar cre'i ca %orbeam serios" sau !7ai, ce sensibila te-ai facut9

4ceasta pentru ca oamenii care isi ascund sentimentele de manie din forul interiorspun asemenea lucruri ca sa salveze aparentele si sa nu fie respinsi de cei din (ur,deoarece acceptarea sociala este o nevoie fundamentals pentru ei. 7amenii pasiv-agresivi sunt sireti ! stiu e&act ce si cum sa spuna ca sa arunce vina pe umerii

tai. Atat iti trebuie, sa le raspunzi cu aceeasi moneda, ca gata, s-au si transformatin victime prost intelese9 Asadar, au castigat de doua ori o data pentru ca au fostatat de smec#eri incat sa atraga in doua randuri atentia asupra lor si, ca sa fietreaba treaba, au reusit si sa-si descarce propria manie asupra ta.

De fiecare data cand isi ba#a in cap ca ea i-a luat-o inainte, o parte din el,dependenta si pasiva, ar vrea sa se razbune pe sotia lui pentru viata eiindependenta si activa. Asa ca recurge la un gest perfid ca s-o impiedice. $e dealta parte, 6im nu se poate lipsi de sotia luisi %rea ca ea sa aiba o parere buna despre


5/43


6/43

%< %om arntre oamenii care >;i disimulea'< furia ;i ceicare comit f


7/43

5at< ce se poate spune despre m?nia latentn clipa >n care se lncep sndoial< inten=iile sau o tra# la rn fapt, toate >;i au rostul ;i a(ut< >nmod (ustificat la a descrie ce se petrece. De pild


8/43

i se d< oca'ia s< treac< la fapte cam la fel ca persona(ul Ben din e+emplul de la>nceputul capitolului. !*i#ura ur?t


9/43

;i cerin=ele muncii de birou, ;eful dumnea%oastr< spune c< sunte=i nn pica(9 "u-i deloc e+clus s< a%e=i impresia c< dumneavoastrsunte=i problema. )< fie un ca' de a#resiune pasi%< sau sunte=i %ictima proasteior#ani'ntr-o situa=ie asemmbunn#?n< un mul=umesc nu prea entu'iast, Cassidy %< administrea'< unperdaf >n=epat pe tema

A@!copiilor nerecunoscnt?mplat ;i dumnea%oastr< s< trece=io dat< prin ora;ul ei, atunci a=i a%ea dreptate s-o ta+a=i drept interesat< numai depropria persoann mintea ei %eri;oara Cassidy are s< %< pl


10/43

Melissa are parte de foarte mult< aten=ie, pentru c< e abnc< ;i mai mult< deprimare, o pn care e+ist< un tipar persistent de comportament indirect ;iadeseori manipulator.8neori, acesta este c?t se poate de intentionat alteori, poate s?-irn cau'


11/43

sentiment !>mi place de tine3 nu-mi place de tine descrie %reuna dintre rela=iile >n care%< afla=i&7 tint: nedorit:

M?nia nu apare niciodat< >n #ol. De obicei e+ist< o %ictimnainte de unele manifestari aleacestui tip clasic de a#resi%itate pasi%n=ele#ea prea bine ce se >nt?mpl< dec?t c< mama ei o scoate din min=i. >nt?mplarea aceasta n-a fost una pe care s-ouite prea cur?nd ;i, de-acum >nainte, era mult mai pu=in probabil sncredin=e'e mameiei

A:%reun lucru cu ade%


12/43

spre coada a%ionului, ba a mai uitat ;i s< comande materialele necesare pentru oimportant< >nt?lnire de afaceri. Cu doar c?te%a 'ile >nainte de e%enimentul >n cau'ntre#i ca s< str?n#e=i >n #rab< tot felul deimpro%i'a=ii de ultim moment, care nici nu se prea potri%esc unele cu altele, dar cum nuprea a%e=i de ales, trebuie s< %< descurca=i cu ele. 2ste aceast< persoan< realmenteincompetentncerce s< demonstre'e pe tnt?mpl< chestia asta, deci uite care-iconclu'ia. $ur ;i simplu nu se poate tra#e o conclu'ie chiar at?t de liniarn care trn mo-delarea noastr< ca persoane. Ca atare, dac< s-a >nt?mplat de c?te%a ori s< uitn


13/43

nici un fel, ei pot tr


14/43

pro%oc?nd cui%a acela;i fel de suferin=< altei femei/. $ur ;i simplu nu mai putea s< steaacolo ;i s-o asculte pe Marianne, fiindc< %oia sn


15/43

r:m>ne str:in: ,;( prefer: s> r:m>n: la felul de-a fi cu care s-au obi;nuit de(a,pentru c:, destul de des din nefericire, pentru ei funcnie s-ar putea incadra @n categoria tulbur:rilor cu r:d:cini mai profunde.$>nia normal: ;i previzibil:Ceva mai devreme am e&plicat c: adev:ratul indicator al eventualit:nialatent: s: serveasc: unui scop anume rezid: @n intennieiascunse )orinniei. %neori e mai bine s: ne ntului,adolescentul emite o serie @ntreag: de mesa(e contradictorii, printre care ai gri(:de mine", dar las:-m: @n pace", sau am nevoie de bani pentru un C)", dar nuvreau s:-mi pierd timpul muncind ca s: c>;tig banii care-mi trebuie". + ca ;i cumar spune reau s: m: consideri responsabil9 )ar nici s: nu-mi dai prea mult:


16/43

responsabilitate, te rog." + o b:t:lie clasic: @ntre a dori s: (oci un rol activ, dar, @nacela;i timp, s: te bucuri ;i de avanta(ele comode ale pasivit:n acest ca'. Dac< a=i discutat despre notele dumnea%oastr< ;i a=i cerut

>ndrumare sau medita=ii, se poate ca acest lucru s< fi a%ut un efect mai bun dec?ttr?ntitul unui comentariu m?nios.

>nlocui=i acum elevcu anga!at.4poi >nlocui=iproesor cu #e;i notecuperorman demun$,e%entual chiar o mn fond de ce nu,

>nlocui=i elev;iproesorcu membri ai $artidului Democrat sau Qepublican, produc?ndun re'ultat mai bun >n materie de le#isla=ie eficientn discu=ii aprinse despre care partid aredreptate sau #re;e;te, sau po=i s< cau=i solu=ii care s< fie spre binele =ncau'< %a ;ti ade%


17/43

Kun prieten, cu un membru de familie, cu un coleg, cu un sef, cu un profesor sau cualtcineva, @ncercarea de a le adopta perspectiva v-ar putea a(uta s: apreciampinand eranie?

Avea


18/43

Atunci c>nd cineva are pretennd vorbim despre nevoile unei persoane manioase, ne referim la onevoie cu r:d:cini ad>nci, care are o natur: aproape obsesiv:. n cazul celor ac:ror manie nu ocole;te nimic, distann: la nevoie patolo- gica este unainfima sau de-a dreptul ine&istent:92. )e pilda, m>nio;ii care realmente simtnevoia s: controleze lucrurile s-ar putea s: act cei care suntdeprimati sau cei a caror nevoie fundamental: este s:-;idea importan


19/43

I4oprit la cinci ne%oi fundamentale, pe care le %om aborda >n capitole diferite* Control $anipulare Atitudine copil:reasc:0imatur: 'reocupare predominant: pentru propria persoan: egocentrism2

)epresieTotu;i, este important s< re=ine=i de la bun >nceput c< %e=i descoperi frec%ent 'one desuprapunere >ntre caracteristicile pe care le %om descrie. Comportamentul pasi%- a#resi%se na;te adeseori din frici de acela;i fel din teama de a intra sub controlul altcui%a saude a fi prins >ntr-o confruntare dar ;i din ne%oia de a munci cu unii oameni, mai multdec?t cu al=ii. 4ceea;i component< obsesi%< rn care ai fi >n stare s< faci aproape orice,doar ca s< e%i=i s< te e+primi, din cau'< c< modul tn abordarea noastr< %i'ual< este

comportamentul pe care s-ar putea sn mod normal la o persoan< care-;iascunde mania. 4;a cum se arat< ;i >n caseta !?ndurile, sentimentele ;i faptele trebuies< se potri%easc< >ntre ele, ceea ce %ede=i dumnea%oastr< din afar< nu este

>ntotdeauna ;i ceea ce inten=ionea'< persoana m?nioas< 5n unele ca'uri nu %a fi u;or sl faci c?nd =i se deschid ochii. 2i bine, chiar a;a ;i este9 $e de altn ca'ul tuturor celor pasi%-a#resi%i ;im?nio;i >n tainns< ei nu se %or

schimba dec?t atunci cand a >nceput s< le fie prea #reu s< rnca'ul de fa=n tain< ;i atunci cand au ce%a de c?;ti#at dac< se schimb


20/43

minte tot ce desc>lcim noi dintr-o dat:. Nu veni subiectul doar dup:o prim: lectur:, dar, @n deplin: concordanniei latente,nimic nu se rezolv: pe loc, ci totul are nevoie de timp, ca s: ias: la iveal:9Nevoia de control)ouglas este managerul unei filiale regionale din cadrul unei organizand c: nivelul dona


21/43

@ntotdeauna2 ':streaz: unstatu-Ouo @n care sesimte @n siguranmpin#e s? #?ndeasc< eronat. 2l uit< cn

loc s< coopere'e. 4;a s-a >ntamplat mai mereu >n %ia=a lui de p?n< acum, de fapt, ;i maimult ca si#ur c< la fel se %a >nt?mpla ;i cu auditorii %eni=i >n inspec=ie.

4m putea crede, >n mod normal, c< o persoan< ca Dou#las, care are ne%oie sa-;icontrole'e %ia=a, ar fi un om proacti%, doritor sncercare cunoi pro%oc;i asum< foarte pu=ineriscuri. De ce& Cu c?t riscntr-o mul=ime de pri%in=e.Absolut tipic pentru el este s: te pun: pe tine @ntr-o lumin: proast:, doar ca sa-si


22/43

stimuleze c>t de c>t pu


23/43

: stabileasc: ordineapriorit:;tig de cauz: sauca s: (igneasc:

:-;i ascund:adev:ratelesentimente

: fie dat de gol e pricepe s: @ntoarc: @nfavoarea lui reac


24/43

cred c< %< pute=i ima#ina posibilele consecin=e9 $entru an#a(atul m?nios n-areimportantn (udecat< firma producn mod intentionat&Din rnd la scuze plauzibile Ce s: fac, n-am auzit ceasul ;i am

dormit p>n: t>rziu...", Cursul :la era prea greu pentru mine", $-am apucat de oprogram: prea @nc:rcat: pentru curs"2. 'oate c: acest student c#iar @ncearc: s:fie eficient, dar @n felul lui, care tuturor celorlalnz, c#iar @n clipa c>nd dumneavoastr: anz:torul de la magazin v: spune c: nu mai au pe stocprodusul cerut de dumneavoastr:, fiindc: @i este pur ;i simplu lene s: se duc: la


25/43

magazie ;i s:-l caute un membru al familiei dumneavoastr: las: farfuria cum>ncare @n raza vizual: a c>inelui, de;i ;tia c: ateva minute;i ve


26/43

amanuntele ;ocante ale a#resiuni lor se+uale comise de cine%a >mpotri%a propriei so=iisau a propriului copil. Con;tiin=a noastr< este at?t de u fundat< >n asemenea lucruri,

>nc?t capacitatea noastr< de rememorare ne face s< ne aducem aminte, tot at?t de u;orca atunci c?nd recunoa;tem un nume de marc


27/43

5n acti%itatea mea de membru al unui parlament statal iar acum ca membru alCon#resului )tatelor 8nite, intalnesc mul=i oameni necn plinn timp. Cel astfel nn mare mi pune >n pericol ;i starea de sn cau'< s< de%in

contra unui substitut *adica li sa spus c lovirea unui obiect este o descrcare eficace au prut ntradevr s fie ulterior mai a!resivi fa de rivali sau de persoane nevinovatei cu care naveau nici ole!tur. 9 da fruliber maniei cu pumnul ntro perna' aruncand cu obiecte sau izbind cu picioarele ntrun sac de boE

G este mai probabil so menin treaz' dect so elimine' ceea ce face ca acest demers s fie

contraproductiv.+n micarea G eEerciii de !imnastic' efort fizic intens etc. G a fost pus sub semnul ntrebriidin acest punct de vedere. #tudiul lui %us3man a ajuns la concluzia c' prin efort fizic' indiviziimnioi sunt de fapt stimulai s rmn la un nivel ridicat al eEcitaiei cor ticale. $Ecitaia

provocat de efortul fizic intens ar putea fi !reit interpretat ca manie' dac persoana respectiv esteprovocat imediat dup aceea"' nea declarat %us3man. Dac persoana mnioas face ceva incom

patibil cu ideea de a!resiune sau de defulare' spre eEemplu s citeasc' s se uite la un film amuzant

sau s asculte muzic' sar putea ca acest lucru so ajute si ' atenueze iritarea. 9lii ns au avutdintotdeauna impresia c efortul fizic le risipete mania i le mbuntetestarea de spirit.

&lte moduri prin care mnia latent ne afecteaz6ercettorii 9n&ar T. Berc3ant' doctor n tiine medi cale i specialist n stomatolo!ie' i cole!ii si

de la Ja cultatea de #tomatolo!ie a Universitii 1arvard au artat n publicaia oficial a 9sociaieiDentare 9mericani (ournal of the !merican "ental !##ociationG H9D9 ca barbaii care se nfuriezilnic comport un risc cu KC la

/-

sut mai mare s fac periodontit *afeciuni ale !in!iilor' comparativ cu brbaii care declara c se

supr' foarte rar.-C

0n cadrul studiului' cercettorii au pus ntrebri despre situaii cum ar fi, dac seceart cu alii' dac trntesc ui' dac fac remarci usturatoare i dac i pierd cumptul' i au constatatc eEist o le!tur direct proporional ntre manifestrile de mnie de acest fel i riscul unei afeciunia !in!iilor.n plus' pacienii care sufer de dureri cronice i care se nfurie ocazional nu se recupereaz c3iar att

de repede ca pacienii care se simt mai fericii' i tot mai muli medici ncep s descopere o le!turntre durerea cronica i starea de spirit.+rin urmare' nu e deloc surprinztor c mnioii se lupt uneori cu lipsa stimei de sine, cu in'ibitiise!uale sau intelectuale i cu niveluri sczute ale energiei vitale.9deseori' ei au senzaia c sicreativitatea lea fost pusla pmnt. Despre %en Jran2lin se zice c ar fi spus odat, 6e sa nceput cu manie sfrete n

ruine." #utede ani mai trziu' ct de adevrat i sun vorbele5 Uneori remucarea aceea i erodeaz celui n cauz stima de

sine' i strnete din nou mnia sau se manifest prin neajutorare ori deprimare. Deprimareaautoalimentat poate s devin cronic' precum bine tim deja' i multmai !reu de nvins.totui' studiul psi3olo!ic al emoiilor pozitive sa bucurat de mult atenie din partea presei.

> articolul intitulat ?tiina fericirii"' descriind munca unor cercettori ca Bartin#eli!man' doctor in tiine medicale' care a adus o nou tematic pentru 9sociaia 9merican de+si3olo!ie' pe perioada mandatului su de preedinte n -44/.-K


34/43

/Itrii o eEplozie de studii pe tema fericirii' a optimismului' a emoiilor pozitive i a trsturilor decaracter sntoase." +rintre alte volume' #eli!man a publicat i unul intitulat!uthentic Ha$$ine##*Jericire autentic".Din criile i studiile publicate de aceti oameni de tiin tim c o optic pozitiv i optimist asupralucrurilor poate s !rbeasc procesul de vindecare a unui os fracturat' s ncetineasc naintarea

anumitor tipuri de infecii i s ne protejeze de diverse alte nenorociri' cum ar fi maladiile cardiace iaccidentele vasculare.6onform unor studii de cercetare publicate n analele 9cademiei :aionale de ?tiine *decembrieI>>K' stresul cronic provocat de n!rijirea acordat unor persoane neajutorate era asociat cumbtrnirea celulelor *avand' prin urmare' o influen ne!ativ asupra sntii i posibil asupralon!evitii. $lissa $pel' psi3iatru la Universitatea 6alifornia din #an Jrancisco' a efectuat un studiu

de cercetare cu mame care i creteau copiii bolnavi cronic i erau supuse la un !rad de stres indus demediu mai mare dect media. 6oncluziile au sc3iato le!tur direct ntre stresul psi3ic i un indicator al mbtrnirii celulelor la aceste femeialtfel sntoase.-A

Un studiu publicat n I>>- de revistaournal of !$$lied P#ychologya descoperit c oamenii caredeclar c i controleaz n foarte mare msur cariera profesional' dar' cu toate acestea' le lipsete

si!urana de sine' se nvinovesc pe ei nii pentru consecinele ne!ative i sucomb mai repede n

faa bolilor infecioase.-7Un studiu dat publicitii de Universitatea 6ame!ie (ellon a artat coamenii care sufer de stres cronic *la serviciu sau acas sunt de dou ori mai susceptibili s rceasi%&sau s contracteze o !rip.-/6u ct stresul este mai mare' cu att crete riscul de mbolnvire.

/C

0n fine' ultima implicaie pentru sntate despre care vom vorbi aici este problema pacientuluirecalcitrant. L +ropria conduit cu probleme G ter!iverseaz' uit si ia medicamentele sau nurespect sc3emele de tratament' se ceart cu personalul medical sau psi3iatric G va fi un obstacol ncalea redobndirii sntii. n cazuri c a acestea' pacienii sar putea si disimuMeze frustrarea dinsentiment de. manie fa de ei nii. Dac au cumva convin!erea iraional c medicul este n posesia

unei terapii miraculoase' sar putea c3iar s fie furioi pe personalul medical carei n!rijete. Uneori'

pacienii ar vrea ca profesionitii actului medical s fac ei totul' s 0r ia durerea cu mna"' cum sespune' sau s fac n aa fel nct totul s fie ->> la sut perfect' dei tim prea bine c n via ainevoie de mult rbdare i toleran )uneori c'iar la durere*,mai ales atunci cnd i reviidupa o boal sau un accident. ?i tot la fel' pacienii sar putea s reacioneze pur i simplu cu iritare' laorice su!estie sau iniiativ din partea doctorului.

=a cabinetul meu de psi3oterapie am tratat odat un baiat pe care l aducea mama lui la edinelenoastre'Ndata ins' a venit cu tatl lui' care sa purtat niel camdeza!reabil' din cte mi amintesc. 9titudinea lui a fostceva de !enul, Bda' am impresia c nu eti c3iar attde bunpe ct credeam. %iatul meu na fcut deloc pro!rese ' dei venim la tine deja deo lunntrea!5"

:ecazul era c nu folosea deloc pluralul, noi". 6u prima lui vizit' tatl fusese 3otrt s demonstreze

c mama copilului i cu mine' psi3oterapeutul' ne nelm.6ei care ofer asisten medical sar putea vedeanevoiti sa acorde un plus de atenie comportamentelordespre care vorbim noi aici' pentru c au datoria si sc3imbe abordarea cu pacienii care

reacioneaz ne!ativ Ola simbolurile autoritii. $i sunt cei care trebuie si

/K


35/43

ajusteze conduita' cci pacienii lor cei ndrtnici nor s se clinteasc din loc nici un milimetru5=ucru valabil pentru pacienii mnioi care refuz s se lase de fumat' si ia medicamentele conformindicaiilor medicului' s fac micare sau s aduc alte sc3imbri n modul lor de viat.


36/43

fesor' ci i pe ali cole!i de clas' pe prinii lui Ho3nn) i c3iar pe prinii altor copii' dac Ho3nn) isupr.;edem eEemple clare de a!resiune pasiv n nvmntul superior' cnd prinii i trimit odraslele lacole!iu sau la universitate i fiul sau fiica pur i simplu pune armele jos i nu mai mic un de!et.+oate c studentul ar fi preferat s mear! la alt facultate sau s fac altceva' total diferit' cu viaa lui.6nd risipete banii muncii cu trud pentru studiile lui' ar putea prea ci un mod dea se rzbuna pe

mama sau pe tata pentrucontrolul impus asupra lui' fiindc mult prea adesea aceti studeni nui pot eEprima desc3is

dorinele. Bania lor este probabil justificat' cci' dac ar ndrzni s se eEprime' nu lear folosi lanimic. 0n acest caz' e posibil ca prinii s eEercite prea mult influen' iar fiul sau fiica ar trebui s sedesprind de ei i s nvee cum si formuleze adecvat nevoile i dorinele.# nu subestimai niciodat felul n care un student furios iar putea descarca mnia n sala de clas5

9tunci cnd studenii l ntrerup oe profesor sau contrazic teoria din fiecare prele!ere pe careo ineacesta' vedem simptomul fenomenului numit n psi3olo!ie actin! out"' adic eEprimarea unuisentiment prin intermediul unui act de comportament impropriu social' dirijat mpotriva simbolurilorautoritii *care sar putea si aib rdcinile undeva in copilarie.=a locul de munc' mnia latent nu este doar supartoareR poate avea consecine de lun! durat ic3iar uci!toare. +oate s coste milioane G uneori miliarde de dolari n contracte pierdute' eficien

redus i' n anumite circumstane' securitate a lucrtorilor. rorile comise cu bun tiint nseamn

sabotaj.Banopera defectuoas se soldeaz cu procese n instan. 9nEietatea an!ajatului poateconduce la depresie i' netratat' costul

/7

social al bolilor psi3ice crete G din punctul de vedere al sntii i c3eltuielilor an!ajatului' dinpunctul de vedere al an!ajatorului cruia i scade productivitatea i trebuie s plteasc n plus' i din

punctul al vedere al tuturor celor care interacioneaz cu an!ajatul care nu mai este el nsui' cel puinpentru o vreme. 63iar i numai n termeni bneti' depresia netratat cost un plus de I >>> de dolarianual pe an!ajat G dar dac faceti an!ajai primesc ajutor' totul se poate termina cu bine. :u toian!ajaii care sufer de depresie sunt

rauintenionai. Buli vor s fac o treab bun' dar se simt copleii de acest necaz temporar. Bniapoate fi o component a depresiei' dar nu ntotdeauna acestea dou mer! mn n mn.

Toate acestea reprezint raiuni ntemeiate pentru camana!erii' departamentele de resurse umane i alii s ofere seminarii de reducere a stresului i edinede control contient al furiei. Jr nici o ndoial c rezultatele mniei reprimate prea ndelun! simtsuficient deserioase pentru ai determina pe conductori s asculte ce au de spus subordonaii. $u am constatat' ntoi aceti ani de cand lucrez ca psi3olo! i acum n calitate de con!resman' c' atunci cnd clienii sau

ale!torii se simtauziti si ascultai' acest lucru i calmeaz foarte mult'adeseori in suficient msur ca s le permit s sedebararseze de reactivitatea lor emoional i s nceapefortul real de !sire a unor soluii la problemele lor.

e ce are ctig de cauz mnia ascuns$Eact la fel cum an!ajatul deprimat pare s doreasc sfie un bun lucrator *un so !rijuliu' un student silitor'

//

persoana care i ascunde mnia nu este dect rareori ticlosul fr scrupule pe care ni lam putea

nc3ipui. N persoan care i nbu mnia este frecvent roas "de conflicte interioare i incapabil sduc pn la capat lucrurile' acionnd pe cont propriu' n cooperare cu alii sau pentru a rezolvi o


37/43

problem. $Eact cnd e pe punctul dea ne!ocia un compromis sau dea oferi o mana de ajutor' !seteun motiv s no fac. $ mai uor s rmi aa cum eti G cam ca n vorba aceea din popor cum c mai

bine s ai dea face cu rul pe care- cunoti' dect cu altul de la care nu tii la ce s teatepi. Nmulse simte nelinitit la ideea de a sc3imba un comportament care ia adus efectele scontate n trecut. +rinurmare' rmne n acelai rol.6eea ce nseamn adeseori c' dac te afli n postura de victim a unui a!resor pasiv care se pricepe de

minune s z!ndare puncte nevral!ice' s ter!iverseze' s invoce tot felul de scuze i s boicoteze prinpasivitate' se prea poate s ajun!i s pari eEa!erat de pretenios' aro!ant sau c3iar tiranic' dacreacionezi *iar uneori c3iar i dac nu ai nici o reacie. 9cesta este lucrul cel deconcertant5Umorile acre ale altora au i putina dea te face s tesimi vinovat sau intimidat' sau s ncepi si put ntrebri. %a c3iar sar putea si zici' n sinea ta,+oate c euam' de fapt' o problem."

Desi!ur' dac persoana care i ascunde mnia are un eu bine dezvoltat' i va fi uor s se pun ntrolumina favorabil. 6az n care nici vorb s apar drept personajul ne!ativ"' cci se pricepe deminune si convin!ape alii c e bine intenionat G nici prin cap nu lear trece sl bnuiasc deviclenie. ?i problema e c tu' dei nu ai absolut nici o vin' eti taEat de baubau". Nricinec a ru i a i sa ntmplat vreodat s cad ntro asemenea

/4

capcan iscusit ntins tie prea bine ct e de !reu sa le faci fa inilor ostili i manipulatori. 9i vreaca toat lumea s vad ce le poate pielea"' dar' din nefericire' mnioii i de!3izeaz cu multdibcie conduita de acest fel i i atra! mult simpatie.

e ce oamenii nu se sc'imb9deseori' oamenii mnioi respin! sc3imbarea i vomarata cum se desfoar i cu ce efecte se soldeaz acest lucru n diverse circumstane, la serviciu' lacoal iacasa.0n ultimul capitol al crii vom vorbi mai amnunit despre procesul de sc3imbare' dar

pentru momi ni vom arta doar c mnioii' de obicei,- :ui sesizeaz problemele *le lipsete discerna mantul de acest tip' deci nu se sc3imb.I. 0i vad probirmele' dar au n continuare ceva de casti!at' deci nu se sc3imb.C. 0ncearc s se sc3imbe' dar nu tiu cum' deci recad in starea iniial.

K. 9u un mediu *sau factori de capacitare care i mpin! napoi n vec3iul lor mod de a fi..+refera sa se bucure c3iar i de o atenie ne!ativ' decat sa fie i!norai.

Bania latenta persist fiindc are efectul dorit. 9re efect in mediul familial' la serviciu' la coal i'cteodata i in cadrul sistemului juridic. Namenii se lasa convinsi de conduitele ne!ative' subtilmnioase' pentru ca nu stiu destule lucruri despre semnele' simptomele' stimulii declanatori'foloasele secundare *cti!urile si alte ramificaii ale mniei latente. %a c3iar li

4>

sar putea prea normale unora care nu au o viziune !eneral prea fericit asupra firii umane i crorale lipsete optimismul.$Eact la fel cum nu ali oameni ne fac" mnioi' ei nu pot nici s vindece" ceea ce ne mpovreaz.;edem adeseori acest lucru n csniciile cu probleme' unde ateptrile unuia dintre soi nu sunt

ndeplinite. 6snicia sa dovedit a fi mai mult un proces n continu evoluie' dect un leac miraculos.Dat fiind c tiparele de reacie i comportamentele adulilor sau format treptat' dea lun!ul uneintinse perioade' probabil c va fi nevoie de foarte mult timp i pentru a le eradica. Dac persoanacarei disimuleaz mania apeleaz totui la tratament' se ntmpl destul de des so vedem cum seopintete i se oprete aproape imediat dup cea nceput s se sc3imbe' pentru c' atunci cndterapeutul recreeaz situaiile ce- mpiedic pe pacient s se sc3imbe' conflictele interioare aleacestuia ies la suprafa i l iau drept int pe terapeut +rin tran#fer,un termen clinic' i vedem pe alii

altfel dect sunt n realitate' i ne proiectm asupra lor sentimentele. 9adar' eEact la fel cum un0ndivid pasiva!resiv i saboteaz sin!ur ansele de reuit n alte situaii' sar putea si obstruc


38/43

ioneze i propriul proces de consiliere psi3olo!ic' raionnd cum c terapeutul nu- nele!e. $posibil si prelun!easc inutil terapia sau s alea! cea mai puin competent variant de ajutorspecializat' ca si fac m necaz celui care a venit de la nceput cu ideea psi3o terapiei sau ca sincarce nota de plat celui care ac3ita contravaloarea tratamentului G cu intenia de a- arde la

portofel". Dac vorbim despre mediul colar' un copil ar putea aaa tot timpul o controversmnioas' fcand prea putine pro!rese cu psi3olo!ul de la cabinetul colii doar ca sai fac pe

profesori' pe cole!ii de clas sau pe

4-

an!ajaii colii s se simt prost sau s nu mai nelea! nimic.8ndurile i comportamentele mnioase care nu sunt judicios inute sub control pot s fac s

c3ioapete relaii' s ter!iverseze inutil decizii i s duc la ratarea unor ocazii favorabile. $le pot lsan urm o cale distructiv' dar nu trebuie neaprat s se ntmple aa./ommparaie ntre oamenii mnioi sicei fericii;ai ntrebat vreodat cum arat oare mnia' furia' supararea' atunci cnd este pus n contrast cuopusulei veselia' mulumirea' fericireaP ;iaa nui tot timpul 'ca un cer nnorat i plumburiu' iar noi vrem s

punem accentul pe felul n care propriile !nduri i comportamente ne pot ajuta s depim starea de

indispoziie' frustrarea' e!otismul depresiv i mania cuibrit n suflet. 0n fi!ura de mai jos suntdescrise contrariile trasaturilor ne!ative despre care am discutat.

M4"5O)55 *2Q5C5T55

5ritati #imt compasiune i empatie5mpulsi%i


39/43

A

Putem trage nvtaminte din mniesi putem progresaBania are multe fee i nu toate urte sau rele. :oi v incurajam s v folosii mnia ca pe instrument

util i sasi vedei potenialul n a aduce sc3imbri pozitive i ai apropia pe oameni' n loc sidespart. 9mintirea propriilor eEperiene neplcute ne influeneaz enorm viata. 9ceste amintiri ne potine pe loc sau ne pot impin!e cu pai mari nainte. +utem nva s le facem fata si sa trim

mai departe sau' i mai bine' ne putem folosi de fostele eEperiene neplcute ca s ne transformam nudoar pentru a ne ajuta s supravieuim' ci c3iar sa avem o via mai bun56eea ce ne amintete de o poveste despre un ins care cauta o scurtur pe drumul napoi spre cas.Trecnd pe lan!a o curte' vede pe !ard inscripia 6ine ru"' si i!nora avertismentul. #e car pe!ard' sare n curte si e fu!arit de cinele Jan!' dar reuete s aler!e mai

4K

repede dect dulul i sa scape neatins. Data urmtoare cnd trece peacolo' se !ndete c poate

cinele nu e n curte' aa c sare !ardul din nou. De data aceasta' Jan! apuc sl z!rie niel cu colii'dar insul nostru reuete din nou s scape' fu!ind mai repede. 9 treia oar' se !ndete c poate dinnou s !oneasc mai iute dect cinele' dar... uite c urciorul na mai mers la ap i cinele l muc

zdravn de picior. Nmul i se pln!e unui prieten de cinele la afurisit"' la care prietenul tii ceirspundeP :u mai intra n curte iatunci no s mai fii mucat5" Dac sare din nou !ardul n curte' censeamn acest lucruP Dac ocolete deacum nainte locul cu pricina' ce nseamn acest lucruP 9a icu amintirile noastre. +utem tra!e nvminte din ele sau putem s le ntoarcem la nesfrit pe toate

prile' n capul nostru. $Eperienele noastre trecute nu se vor sc3imba. 6eea ce facem noi cu ele G eida' asta se poate sc3imba5

0n capitolul urmtor vom vedea c mnia latent i face adeseori apariia n etapele timpurii aleeEistenei noastre. 0n privina copiilor mnioi' la fel cum spunea i psi3olo!ul 9bra3am Baslo&odat' din moment ce au drept unic instrument un ciocan pe tot parcursul vieii' atunci e normal catoate problemele s li se para

c arat ca un cui.

4

0dcinile din copilrie ale agresivitii pasive

6arlos' la vrsta de douzeci i opt de ani' !sete o !roaz de motive de nemulumire. Dupcte spune soia lui.


40/43

care apare' precum i ale!erile pe care le facem n privina modului cum ne ntrebuinm strile demnie sunt cele care conteaz G mai mult dect simplul fapt c avem acest sentiment. 6ndsimptomele mniei latente persist dea lun!ul a muli ani' atunci da' intradevr' se poate spune c

eEist o problem.6ine anume este de fapt n pericolP Dac ai avut o copilrie dominat de sentimentul maniei i aceste

probleme din trecut nau fost rezolvate' atunci sar putea s fii mai susceptibil de a aciona n modpasiva!resiv sau de a nutri pe ascuns resentimente. 9tunci cnd n familie au eEistat comportamenteviolente sau adictive' sau anumite probleme de sanatate mintal' sar putea s fii i mai mult n

pericol' fiindc parial e vorba de o conduit ce se motenete sau se nva. n foarte multe cazuri'

victimele unui abuz *fizic' seEual sau psi3ic devin tot mai furioase cu ct trece timpul'' cnd rnilesau traumele suferite mai demult continu s doara i s supureze". :ui deloc eEclus ca o persoanfoarte mnioas si aminteasc absolut fiecare afront' orict de mic' fiecare neptur maliioas'fiecare situaie umilM toare i lovitur fizic suferit' adeseori descarcndui povara de frustrare acolounde nare ce cuta, pe umeni altcuiva5 Nri de cte ori are parte de o eEperien neplcut G moarteacuiva' un divor sau un alt fel de pier dere' complicaii la serviciu' o stare prelun!it de stres i de

nelinite G' mnia latent poate s erup cu atata putere' nct ceilali se vor mira probabil de ce a tata suprare5 #i!ur' mprejurrile o justific ntro oarecare msur' dar nici c3iar ntratt. +ur isimplu problema nu pare s fie c3iar att de mare' pe ct este starea de furie a celui implicat. ?iatunci'

de undear putea s pro vin restulP Joarte posibil' din eEperienele avute cu mult timp n urm' pevremea copilariei.

47

espre propria dumneavoastr copilrie6e v mai amintii din copilria dumneavoastrP Sile fericiteP Bomente tristeP :ecazuri pe care Leainvins iu unele care vau copleitPDac ai simit cum v ncordai tot' doar la !ndul de a rememora perioada unor vrste fra!ede' atunci

probabil c amintirile dumneavoastr nu sunt prea frumoase. +entru unii oameni' copilria na fost o

vrst a lipsei de !riji. De fapt' sar putea s fi fost oricum altfeldecat lipsita de !riji' reflectnd tristee sau durere.

9mintirile noastre sunt ca un drum cu doua sensuri. 6ine suntem noi acum ne influeneaz puterea derememorare *sau rapelul din memorie"' iar puterea de rememorare ne influeneaz felul n care neamintim i mume' eEact' ne amintim. #ar putea ca adultul fericit sasii aduc aminte lucruri plcute is le considere ca avand o influen mai mare dect cele neplcute.N persoana trist' ns' pe de alta

parte' sar putea s acorde o mai mare !reutate eEperienelor ne!ative din viaa si sa le n!duie acestora s arunce un vl deumbrasupra a ceea ce a urmat dup ele. Toi avem unele amintiri urte' care iau adus i ele contribuia lafelul in caresuntem acum. Din clipa n care ne dm seama de acest lucru' amintirile acelea nu ne vormai afecta personalitatea dect dac le permitem noiR cu alte cuvinte' putem s oprim transferarea

vec3ilor eEperiene nspreprezent dac acest lucru ne umbrete capacitatea de a !andi limpede n spaiul lui aici i acum". Dacaai avut

parte' copil fiind' de o reuita sau de un eec' dup ce vati asumat riscuri sau ai fcut eforturisupraomeneti'stradania dumneavoastr se poate sa fi fost ntmpinata cu aprobare i tandree afectuoas sau'

dimpotriv' cu respin!erei furie.

4/

+oate c amintirile sunt att de pline de tristee i de suferin' nct i acum' dup zece' douzeci sautreizeci de ani' pe dumneavoastr nc v m3nesc. +rin urmare' ncercai s v ascundei de ele.


41/43

#e ntmpl adeseori ca aceia care tinuiesc n ei sentimente de mnie s nu se poat eEprima frrestricii din cauza unor amintiri rmase din copilrie *frecvent denumite rni ale copilriei". #unt

blocati' incapabili s se rup de trecut' sa vad prezentul sau s mear! mai departe fr amintiriotrvite. Uneori' reuim s contientizm aceast influen G ?eful meu mi amintete de fostul meutat vitre!' pe care lam urt intens5" G dar alteori nu vom reui s ne dm seama de ce ne enervmatt de tare dintrun fleac.

/t mnie a e!istat n copilria dumneavoastr$6a s v ajutm s v amintii cum ai fcut fa mniei pe vremea cnd erai copil' iat mai jos o listde ntrebri. ncercai s rspundei la toate. +e o foaie de 3rtie' sc3iai pe scurt un rspuns la fiecaredintre urmtoarele ntrebri,

0n ce momenteQmprejurri caracteristice se ntm pla s izbucneasc' de re!ul' mnia n familia

dumneavoastrP

6um i manifestau mnia prinii dumneavoastr' fraii i surorile' celelalte persoane care locuiau

n aceeai cas cu dumneavoastrP 6oncret' ce spuneauP 6um se purtauP 6um reacionau la manifestrile de mnie ale altoraP

9veai vreun punct sensibil pe care vreunul dintre membrii familiei dumneavoastr obinuia salspeculeze cel mai desP 6are era acestaP

44 6are era rezultatul' cnd membrii familiei dumneavoastr i artau mniaP +roblemele se

rezolvau sau se nruteau i mai tareP

Dai eEemple de situaii n care vai nfuriat cel mai tare. 6um vai eEprimat acest sentimentP +rin ce difer modul n care vai manifestat mania atunci de modul n care o facei astziP 6t de diferit este modul n care v eEprimai dumneavoastr mnia de cel n care io manifestau

cei din familia dumneavoastrP 6e var plcea cel mai mult s putei sc3imba la modul n care v aducei la suprafa mania

acumP0adacinile mniei din copilrie9cest c3estionar n opt puncte era menit s v provoace sa reflectati asupra rdcinilor mniei din

propria dum neavoastra copilrie. 0n capitolul anterior am cutat s vedem de ce se nfurie oameniii am enumerat mediul,purtarea prinilor, o istori e a frustrrii n familie, stresul,felurite

dependene nocive )sau 1adicii2 n limbaj clinic* si alte probleme, ca posibili factori de riscpentru dobndirea unor probleme de meninere sub control a mniei.Dar stati un pic5 0nainte dea v simi poate vinovat sau ma3nit din aceast cauz' !ndiiv c oricefamilie i are necazurile ei. n cei peste douzeci i cinci de ani de practica medical i n toi acetiani petrecui n serviciul public nc nam ntlnit vreo familie unde totul s fie in perfecta armoniesau' cum se spune' s duc o"viata ca in poveti". +e mine m intri! ntotdeauna' cand aud pe cate cineva afirmnd, +rinii mei

nu se infuriau niciodata." +e baza eEperienei i a cunotinelor acumulate pin acum' eu a ndrzni sspun c furie

->>

era' fr ndoial' i acolo G doar c' n timp ce unii pot so eEprime i s mear! mai departe' alii o

in ascuns.Unde a stat la pnd pn acumP 6um a ajuns s ias la suprafaP @inei minte' faptul c mnia a ieitla suprafa nu este' n sine i prin sine' un lucru ru. 63iar sar putea s fie unul bun' mai ales dac sevede eEprimat de o manier sntoas' care sa rezolve o problema. Totul depinde de intenia aceluisenment de mnie' de felul n care sa manifestat' de reaciile pe care leau avut ceilali i de cum i sa fcut fa' odat faptul consumat. Bembrii familiei dumneavoastr obinuiau s poarte pic pe tcute

sau lmureau iute lucrurile' astfel incat mania navea cum *sau nave de ce s persiste i' ulterior' sdevin o stare ne!ativ latenta P


42/43

+entru a a intele!e cum era abordat problema mniei n familia dumneavoastr' 3aidei svedem carei sunt stadiile' in prima noastr carte' The !ngry Child: 'egaining Control hen YourChild )# *ut of Control*6opilul mnios, cum s redobndii controlul' atunci cnd copiluldumneavoastr a ieit de sub control"' am descris n detaliu cele patru stadii ale mniei' conformteoriei dr Burp3).-6eea ce nea luat un ntre! capitol acolo i aici nu vom intra in prea multeamnunte' dar este util s artm macar n ce constau aceste stadii. Bnia ncepe cu o acumutare

umplerea pa3arului".' care fiEeaza fundamenful unei situaii. 9r putea izvor din rememorarea unorvec3i conflicte nerezolvate ' din aciunea unu. factori de stres evolutivi sau din deficiene la nivelulcapacitii de rezolvare a problemelor. 0n foarte multe cazuri' mnia latent contribuie la acumulare.6and cineva este iute la mnie"' acumularea se face destul de rapid G nu dureaz prea mult pn sa ise umple pB 3arul. +entru alii' pa3arul se umple dea lun!ul a multor zile' luni sau c3iar ani. +entru a

putea mpiedica mania

->-

sa devino problem' e ntotdeauna mai bine s nu lsam s apar nici un fel de acumulare.N#canteie mare sau mic' declaneaz conflictul. Jiecare dintre noi reacioneaz altfel la o scnteie'care ar putea fi o situaie sau un !nd. Unii o las s treac de ca i cum nar fi avut dect un efect

minor' pe cnd alij se aprind" G le sare andara pe loc. #cnteia poate

fi faptul c vai lovit peste de!etele de la picioare' un sofer va tiat taa" in trafic' vai pierdutc3eile sau vai amintit ceva ce va spus odat fosta dumneavoastr iubit. +oate fi un sentiment de!elozie' de mndrie rnit sau de dezam!ire' care aprinde scnteia mniei. Daca invatai sarecunoatei o scnteie latenta' sar putea sa reusiti s dezamorsai n suficient msur problema' incatsa no mai lsai s mocneasca G pentru ca' aacum am definit noi mnia latent' o scnteie mocnit

*de furie va deveni foarte puternica' mai ales n timp.#tadiul al treilea+e$lo-iaG este cel care nu se uit' cel putin n The !ngry Clmd%00 vei recunoatedup tipete dupa cearta' dupa farfuriile sparte' dup amenintarile proferate i aa mai departe. +oate fica o erupievulcanica sau' atunci cnd este disimulat' ca uruitul lent ce ranmane ascuns n subteran. $Eplozia

poate foarte bine sa aiba loc ntro zi' dar motivul pentru care a aparut sar putea sa rmn un mister.

6um se poate aa cevaP 6um se poate s eEplodeze ceva fara ca persoana mnioasa sau cei din jurul ei

s observe nimicP Dac oamenii i ascund mnia' sar putea sa foloseasc metode indirecte' deeEemplu' sunt sarcastici' critica nejustificat' opun rezisten' in lucrurile pe loc' ter!iverseaza'saboteaz' emit semnale incon!ruente sau devin tristi' nelinitii sau 3ipersensibili. 9tunci cand mniaindirect imbrac o form ne!ativa' vom vedea atacuri pe furi, vandalism' furt' virui informatici sialtele asemenea.

->I?i' uneori' c3iar dac oamenii se simt ndreptii s fie mnioi pe tcute' sar putea s ne!e acestlucru n moduri teribil de nesntoase, furneaz. beau' consum dro!uri' devin bulimici sau anoreEici'se automutileaz sau i nal soulQsoia din spirit de revan.9tenie' nsa5 9cest eEplozie$oates fe vizibil i recunoscut ca atare de toi' c3iar i acolo unde

eEist un tipar comportamental de mnie latent' deoarece majoritatea oamenilor nui pot ascunde cusucces sentimentele de furie dect pana la un anumit punct. 6el mai bun lucru ce se poate face n

timpul unei eEplozii de mnie *dac recunoatei momentul const n a o ine sub control i ai n!rdiefectele' astfel nct s nu aduc ' prejudicii nimnui. Dar simplul fapt c i se restrn!e aria de impactnu nseamn deloc c sa terminat cu ea.#tadiul al patrulea i cel final al mniei e#te #tadiul con#ecin.elor / cel mai frecvent scpat din vedere

i totui cel mai important' pentru c' dac nu te ocupi de incidentul petrecut i nu rezolvi cauzeleproblemei' va contribui la acumularea de data viitoare.


43/43

/aracteristici ale copiilor mnioi...dar si ale adulilor3

6ititorii ne ntreab adeseori' dup ce au fcut lectura volumului The !ngry Child,dac nu cumva celezece trsturi pe care leam semnalat acolo se aplic i adulilor' nu doar copiilor G iar rspunsulnostru este afir

Agresivitatea pasiva1

Documents

Transcript of Agresivitatea pasiva1