Agentiile de Presa

7/28/2019 Agentiile de Presa

1/32

6 martie 2012

De fcut lucrare de seminar Reportajul ntr-o agenie 4 pagini de scris. Numai lasfrit de semestru. (cu o sptmn nainte de sesiune)

1 punct pentru 5 lucrari intermediare lucrari de seminar. De la un seminar la altul ne do tem de maxim 2 pagini. 0,2 x 5 . Le predm de la un seminar la altul. Acest punct e 1punct din nota de examen. Examenul n sine e doar 4 pucte. Nu poi promova doar cucele 6 puncte de seminar, ci trebuie i la examenul scris.

1 punct este pentru bonus de prezen integral la seminarii.

3 puncte pentru lucrarea individual.

1 punct pentru activitatea n cadrul seminarului.

Ptr seminarul colectiv trebuie toi s ne informm, dar avem numa notie, nu tre s scriemgen referat.

De cutat RGM PRESS I DEKA PRESS. istoric, structur etc (de cerut la fete cele 5teme pe astea 2 agenii de pres)

0745 88 29 13 Petrovai


2/32

Agentii de presa

Actorii in media, distributia rolurilor, agentiile mondiale de informare sunt actoriideterminanti in productia de stiri livrate de catre media. Cu toate ca fac parte dinuniversul mediatic importanta lor ramane totusi necunoscuta.

Utilizatorii diverselor medii de info au o cunoastere definitiva deoarece nu au raporturidirecte cu acestea. Timp de mai mult de un secol singura sursa de presa a descoperitactivitatea mondiala si nationala pe seama clasei exclusive.Astazi activitatea lor s-a schimbat odata cu multiplicarea mijloacelor mass-media sievolutia cererii de informatii care nu mai tranziteaza in mod neclar prin acesti actorisituati intre ele si lectori, auditori sau telespectatori.Datorita capacitatii retelelor in asigurare, acoperirea actualitatii in orice punct al tarii, eleintereseaza o clientela exterioara media, in special aceea a decidentilor lumii politice,econimice, financiare.Principiul urgentei guverneaza modalitatile de functionare, iar specificul sau esterapiditatea. Din momentul aparitiei mass media electronice (radio, tv) regula si

exclusivitatea unei informatii nu mai sunt apanajul agentiilor de presa.In ciuda diversificarii prestatiilor in functie de client constituie in baza mijloacelor deinformare, agentiile de presa au continuat productia in presa scrisa.In zilele noastre trei dintre ele influenteaza aproape intreaga populatie in mod direct sauindirect prin agentii nationale sau de stat cum este cazul multor tari in curs de dezvoltaresau tari din blocul est. Aceste agentii sunt FRANCE PRESS CAFP urmasul agentieiHavas, REUTERS de origine britanica si ASSOCIATED PRESS CAP nascuta in SUA.Ele se constituie ca fiind cele mai mari retele de colectie si distributie din lume. Pana in1894 erau 5 agentii: UNITED PRESS si agentia sovietica TASS. Prima a devenitmarginala, cea de-a doua prezenta in blocurile de est si in tarile din lumea a 3-a.Pierzandu-si functia de referinta pentru ag nationale ale statelor sociale ea si-a schimbat

numele de la 22 ianuarie 1992,devenind Agentia Telegrafica de Inf a Rusiei ITARTAS,ea are inca relatii delicate cu guvernul, avand inca statutul de intreprindere de stat.Daca agentiile de mai sus, cele 3 au avut dimensiuni internationale in anii care au urmatintinderii lor , ele depasind aceasta dimensiune, asigurandu-si prezenta in lumea intreaga.In zilele noastre ele sunt interlocutoarele majoritatii agentiilor internationale prezente, darsi a agentiilor de stat ale caror stiri sunt controlate de guvern.O agentie de presa nu este mondiala datorita feptului ca este reprezentata in fiecarecapitala de reporteri. Din aceasta perspectiva ar fi putut fi considerata o agentie mondiala.Este o agentie mondiala atunci cand este peste tot nu doar pentru a colecta info ci pentrua o vinde si nu a o distribui (Henri Pigeat. Noua dezordine mondiala a inf. Ed. 7. Paris,1887).In multe tari in curs de dezvoltare ag nationale sunt oficii ale guvernului, dotate cudiferite mijloace. Ele utilizeaza ag mondiale pentru difuzarea dupa selectia oferitapropriilor ziare, canale.Dintr-un total de 130 de ag de inf de factura nationala si internationala avem 35 in AfricaSubsahariana, 25 in tarile arabe, in jur de 30 in Asia si Pacific, 15 in America Latina.Anumite ag nationale europene au de asemenea vocatie internationala care nu atingedimensiunea primelor 3 (AFF ag italiana ANSA) si una si cealalta au o prezentanotabila in America Latina. Cea de-a 2-a datorita emigratiei italiene care a construit


3/32

minoritati dincolo de Atlantic este mai serioasa. Ag germana Deutch Press Agentur aaparut dupa al 2-lea razboi mondial. Acelasi parcurs pentru ag japoneze si Fiji Press dinExtremul Orient si Pacific.Aceste ag raspund in majoritatea definitiilor date de UNESCO inca din 1953. O ag deinformare este intreprinderea care are ca principal scop, oricare ar fi forma sa juridica,

cautarea de stiri si de o maniera mai generala de documente de actualitate care au caobiect exclusiv exprimarea sau reproducerea faptelor si distribuirea lor unui ansamblu desocietati de inf si exceptional particularilor, in societati asigurarii contra platii unuiabonament si in conditiile conform legilor a unui serviciu de inf cat mai complet siimpartial posibil.Aceasta definitie generala fara valoare juridica acopera realitati foarte diverse. Daca ar fisa tinem cont aici de numeroasele ag avand vocatii specializate in raporturile comercialecu mass media, datele statistice ar fi mult mai imp. In aceasta categorie gasim agfotografice si de imagine, ag de reprezentare, produse specializate (sport, stiinta etc),produse ludice sau divertisment (cumparaturile, cuvinte incrucisate, horoscop, romanefoileton), ag de informatie sonora care s-au dezvoltat prin multiplicarea radiourilor

private, de proximitate.In Franta de exemplu numaram 220 de ag de acest tip, a caror talie economica este foarteredusa in comparatie cu cea a ag nationale, internationale, mondiale. In urma ordonanteidin 2 noiembrie 1945 sunt considerate ca ag de presa organismele private care furnizeazajurnalelor si periodicelor articole, info, reportaje, fotografii, alte elemente de redactare sicare isi au sursa de subzistenta in aceasta furnizare. Motivul primar de a fi o agentiemondiala si internationala consta in acoperirea actualitatii straine in contul media saumass media si datorita prezentei permanente pe care o stabileste in ansamblul lumiilocuite.Datorita diversitatii clientelei care are incredere in aceste ag, acestea au interesul sa sepazeasca de influente din partea guvernelor si grupurilor sociale. Marile ag internationale

au fost conduse la o atare conceptie reluata in definitia UNESCO, deoarece nu puteaualtfel sa castige si sa conserve locul lor pe piata presei si apoi a mijloacelor decomunicare de masa in general.O astfel de conceptie a fost confruntata inca de la oricine cu acceptiunea oficiala a inf inanumite tari. Noul context geo-politc nascut din caderea Zidului Berlinului la 9 noiembrie1989 si in special desfacerea Uniunii Sovietice si a intregului bloc de est a intaritconceptia liberala a inf aparata de state. Aceasta conceptie nu este universal impartita, deaceea ag trebuie sa fie distinse intre cele care nu afiseaza nici o dorinta doctrinica si celecare apara o alegere ideologica dupa modelul repr de 70 de agentii TASS.Pana in 1991 ag TASS raporta direct consiliului de ministri ai URSS. De atunci referintaacestei conceptii doctrinare a inf s-a deplasat catre ambitia de a fi o ag internationala carevizeaza tarile Asiei si cele in curs de dezvoltare.In campul evenimentelor pe care il constituie lumea vasta, ag colecteaza info pe care lepune intr-o anumita forma si le difuzeaza mediilor. Demersul sau se bazeaza peexperienta cererii clientilor. Tine apoi de acestia reluarea informatiilor, tratarea siprezentarea dupa propriile lor criterii si sa le difuzeze catre un public specific a careicaracteristica majora este inca legata de teritoriu national, regional sau local.Diferitele mesaje primite se inscriu prin acumulare, mai apoi prin sedimentare in culturacomuna a poporului, in permanenta noutatea fundamentala plecand de la evenimente pure


4/32

sau evenimente provocate sau constituite, apropiate sau indepartate in raport cu clientiisai, dar cu siguranta de interes pentru un mare numar de indivizi.

1.Functii teoreticeIn schimbul pretului unui abonament ag permite mediilor abonate de a urmari

evenimentele indepartate si de a se consacra faptelor apropiate in functie de politicaeditoriala specifica. In raport cu acestia ea exercita o functie vicariala de observare aevenimentelor remarcabile. Ea este substitutul lor pentru actualitatea indepartata. Presacotidiana regionala constituie exemplul tipic de impartire a sarcinilor in acoperireaactualitatii, astfel acest principiu conduce aceasta categorie. In media se privilegiazaactualitatea locala prezentand lectorilor evenimentele internationale si nationale majore.Pe piata media ea exercita asadar, intr-o anumita masura, dubla sarcina de receptie ainformatiei si de distributie masiva a acesteia. Dar pentru a duce la bun sfarsit, ea trebuiesa asigur functia de filtru, care este caracteristica.

SCHEMA 1

Selectia informatiei se face plecand de la obiectiv, reguli si principii care concura lasatisfacerea media ca si client de ag. Aceasta verifica in fiecare zi cantitatea de info pecare clientii au utilizat-o.Media isi exprima cererile generale si particulare de unde si notiunea de filtru, comandacare semnifica clar ca ag nu selecteaza informatiile la intamplare. Regula sa de productieeste determinata in plan tehnic de capacitatea canalelor de transmisie utilizate 9cantitateade depese, cuvinte si viteza, de transmiterea catre abonati) si asupra continutului prinsatisfacerea cererii abonatilor insisi. Cand AP sau AFP reproduc respectiv 12 sau 1milion de cuvinte pe zi pe retelele lor, ele primesc cel putin de 2-3 ori aceasta cantitate.Productia livrata rezulta dintr-o selectie profesionala validata de redactia sediului lor

numit Desk Central.Activitatea ag ca si pentru orice mijloc de comunicare in masa releva operatiunisuccesive unde info produsa este in mod evident contrara selectiei la intampinare. Ag isifundamenteaza activitatea pe criterii de alegere permanenta care o fac sa acopere anumiteevenimente sau sa difuzeze un anumit tip de inf.Ca si filtrul comandat, ag este o structura care nu difuzeaza orice si nu retine orice. Eaare o politica editoriala, redactionala, cunoscuta de principalele sale surse ca si guvernulsau alte institutii.La sediul de redactie depesele (intrari) sunt examinate si evaluate in ceea ce privestecontinutul, interesul pentru intreprinderile mediatice cliente. Toate depesele primite nusunt redistribuite intocmai in reteaua de abonati. Ele trebuie sa fie recitite, repuse intr-oalta forma, rescrise, in special atunci cand provin dintr-o limba straina. Aceasta etapa deselectie generala se inscrie intr-un proces secvential bine pus la punct. Aceasta consta inadaptarea continutului depeselor asteptarilor media, asigura uneori, in functie de clienti,prestatii corespunzatoare naturii si specificitatii produselor redactionale, bineinteles si cucomponenta prestarii exclusive.


5/32

Diversificarea prestaiilor i a clienilor

Lrgirea serviciilor n plus furnizri de servicii i produse precum reportajele, dosarele,articolele, fotografiile, desenele infografice pentru ziare, dar de asemenea band sonorsau flashuri informative pentru staiile de radio, produsele video pentru televiziuni,

ageniile de pres sunt capabile s propun n media o asisten operaional direct. Astanseamn c trimisul ageniei de pres pe even respectiv va fi n fapt trimisul postului detv, radio respectiv. Este n special cazul materialului de construcie al ziarelor, graieconexiunilor informatice ale calculatoarelor cu antreprizele sau cu instituiile de pres.Pentru audiovizual n materie de prestare de serviciu scris putem nelege cu uurin c ostaie radio sau un canal de tv nu au acelai volum redacional i n detaliu ca un cotidiande informaii generale. n cele mai multe dintre cazuri aceste instituii nu pot s prezintematerialul dect ntr-un timp limitat tiind foarte bine c fiecare depe conserv ninteriorul su funcia de alert asupra unui eveniment pe care media poate s-l exploatezecum dorete. Bineneles, aprovizionai n permanen de un flux mai mare sau mai micsau constat de tiri, media abonat reia sau nu depeele primite n funcie de propria

alegere redacional. Pot s le relucreze, s reduc volumul lor sau s le integreze ntr-unansamblu redacional mai vast. Din punctul de vedere al clientului principiul este cdepea i aparine. Nu trebuie s plteasc drepturi de autor ptr informaia pe care o iadeoarece el a pltit deja dreptul de a face uz de aceast informaie. Acest lucru semnificfaptul c instituiile mediatice, destinatare ale depeelor ageniilor le reproduc n funciede necesitile lor i mai ales n funcie de periodicitate, care este determinat la rndulsu de activitatea informaiei oferit publicului. Aceti clieni, uneori instituiicomerciale, funcioneaz asemenea unor filtre, se supun principiilor, regulilor i valorilorcare sunt relevante pentru politica redacional. Altfel spus, ei sunt cei care concepfinalitatea aciunii lor de a informa publicul i societatea.

Ali clieni.n marea majoritate a cazurilor abonaii ageniilor de informaie sunt n principiu toatemedia. Acetia pot s fie chiar i agenii naionale care, la rndul lor, i asumdistribuirea n media din ara lor. Totui, ageniile nglobeaz organisme publice sauprivate printre clienii lor. Guvernele, departamentele ministeriale, marile instituii saumarie ntreprinderi comerciale sau financiare, au din ce n ce mai mare interes de a fiinfromate cu privire la evenimentele care le privesc, fr a mai atepta publicarea acestorinformaii de ctre presa scris sau media audiovizual. Nu exist o banc serioas epaceast planet care s nu fie abonat la serviciul financiar pe care Roiter l-a dezvoltatdin 1964. Acest tip de clientel eterogen care a crescut odat cu apariia primelor ageniide informaie a cunoscut i particulariti conferite de interese geo-politice al aciuniiunor state n anumite regiuni ale planetei i datorit mondializrii economiei. Acetiabonai au de asemenea anumite exigene care pot s interfereze cu ateptrile sau nevoilemedia. Diversitatea aciunilor i serviciilor ageniilor de pres crete, la fel ca iadaptabilitatea necesitilor specifice a clienilor lor, fie c sunt media, fie c suntorganisme instituionale.

Cifra de afaceri pe categorie de client a France press 1995Din strintate 22,5%


6/32

Pres francez 13,6 %Radio sau tv 8,2 %Radio local 1%Diveri 6,2%Servicii de stat 48,5%

Ali clieni vin s solicite informaie de la agenii. n sfrit, multiplicarea bazelor de date,dat de diversitatea alianelor reelelor de telecomunicaie i capacitilor de transportridicate a info, datorit tehnicilor electronice, reelelor terestre i satelitare. Dar,vulgarizarea internetului accesul oriuci oricnd, ine s estompeze diferena ntreproductor i consumator, fapt care poate s modifice raporturile ageniei cu clientela satradiional. Serverele informatice prezente pe reelele naionale sau modiale i accesulpublicului la baze de date actualizate n timp real conduc la transformarea cadruluigeneral al pieei inforemaiei i de asemenea la transformarea modalitilor deconcuren, astfel nct primele agenii care au devenit rapid de dimensiuneinternaional, datorit conjuncturi vremii respective, au definit ele nsele acest cadru i

aceste reguli, de foarte mult vreme. n competiie cele 3 agenii modiale contemporaneRoiter, Asociated Press i Agentie France Press, nu sunt singurii actori determinani aipieei de informaie.

Reducerea timpului.Rapiditatea transmisiei info a crescut odat cu evoluia tehnicii n general. Ageniilemondiale se definesc ca i productori de informaie care pot s acopere evenimente ntimp real. Mutaiile comunicaiei electronice i tehnicile noi de transmisie i de compresiea datelor au modificat profund economia informaiei, n special n audiovizual. Rolulmedia audiovizuale n timpul rzb din Golf n 1991 a fost semnificativ pentru aceastnou realitate i anume CNN s-a dovedit a fi prima agenie de pres din lume care a avut

direct i exclusivitate n acelai timp. O agenie de informaie ar fi explicaia la aceastschem. Ea este o structur centralizat ctre care converge ntreg ansamblul su dereele. Informaia pe care jurnalitii i corespondenii o colecteaz i o trateaz dindiverse locuri din lume este trimis sub form de depe la redacia seriu (desk central),care are drept sarcin principal i capital de a valida. eful de birou ocup o poziieesenial n acest lan redacional. El este singurul jurnalist care are o viziune global amesajelor sau a intrrilor. n fluxul permanent el selecioneaz cele care sunt de reinut,de completat i respinge ceea ce este superflu i n msura n care faptele pe careredactorii nu le cunosc acolo unde se afl. Apoi le transmite i le indic redactorilornsrcinai care, la rndul lor, trateaz n funcie de directive. Copia validat este apoinregistrat de ctre calculator nainte s ias n reeaua de distribuie. Dac ageniile depres joac un rol determinant n sistemul general construit n jurul gestiunii activitii,trebuie s convenim asupra faptului c contextul politic i economic le-a coordonat ncde la origini.

Primele temeri:1. Nscut cu primele agenii de pres, "mitul jurnalului unic" dac toate ageniile

funcioneaz ceas, beneficiarii preiau info perfect construit, teoretic ar trebui savem un singur jurnal de tiri peste tot. Acest mit a pus nc de la nceput n


7/32

discuie teama de uniformizare i recuren a informaiei n cadrul ageniilor deinformaie. n istoria media un astfel de mit s-a concretizat chiar n regimuriletotalitare trecute sau nc actuale. Evident c i-a pierdut pregnana n rileliberale datorit multiplicrii media, care a exersat mult vreme o funciedinamic, care a permis presei i altor media s-i orienteze eforturile ntr-un sens

contrar acestui mit. Concentrarea media este o realitate de luat n considerare lafel ca utilizarea informaiei de ctre cei care difuzeaz, datorit automatizriiprocedurilor informatice i a produselor gata de publicat. Datorit economiei saudin mimetism (imitare) mass media ine s fac alegeri identice i s reproducdepeele aa cum au fost ele difuzate. Astfel, contribuie la uniformizareaconinutului, al prezentrii i ierarhizrii informaiei i ntrein ele nsele acest mital jurnalului unic, n acest proces ciclic de amplificare social a informaiei careeste legat de media de mas i de publicul diferit. Ne ndoim de situaiaageniilor mondiale de informaie i de locul lor n ansamblul sistemului social,iar ntrebrile pe care le suscit acest statut rezult din parcursul istoric.

Primele agenii de pres

Iniiativ lui Charles Havas. O afacere de familien august 1832 (offrecord) un bancher i comerciant ruinat de btlia de la Waterloo, darpoliglot, cu 17 ani de colaborare la un ziar liberar "Constituionalul", dornic s seredreseze, nchiriaz un local ntr-un vechi imobil n cartierul Imprimeriilor i jurnalelor,la Paris. Charles Havas, atunci n vrst de 49 de ani, deschide biroul su de traducere ajurnalelor strine, n curtea unui hotel aproape de sediul potei i al bursei de comer.

Astfel, biroul traduce i ajunge s vnd reviste de pres, plecnd de la ziare engleze,germane, spaniole sau italiene. Clienii si cteva ziare pariziene, dar mai alesambasadele i ministere. Deviza sa repede i bine. Pentru a-i dezvolta activitatea ntr-oepoc n care deplasarea se fcea nc pe cal, Havas ntreprinde cltorii pentru a-i stabilireeaua de coresponden. ntreprinderea sa absoarbe mai multe societi pariziene careau aceeai activitate. Pnetru aceasta, Havas schimb titulatura biroului su la sfritul lui1835 n "Agenie de foi politice, coresponden general" (Agenia Havas). Servindcotidienelor pariziene, bancherilor i oamenilor de afaceri, acest "jurnal la-ndemnajurnalelor" se va afirma progresiv ca i prima agenie de informaie internaional dinlume. Cu Havas avem o concepie nou a jurnalelor, care vizeaz ntreg publicul. El seopune presei de opinie i polemic centrat pe viaa politic. Accentul este pus peinformaie. Formula ar fi "publicitatea faptelor i nu polemica ideilor". Succesul luiHavas asupra jurnalelor pariziene i apoi din provincie este strns legat de eforturile salepersonale. El dezvolt agenia n jurul a 3 axe:1.Acoperirea cea mai larg a actualitii strine2.Transmiterea cea mai rapid a depeelor, utiliznd toate mijloacelor de transport: potaclare, telegraful optic i porumbeii cltori3.Protejarea raporturilor privilegiate cu puterea public prin publicarea n special ainformaiilor oficiale.


8/32

20.03.2013In Franta, astfel de perspective permit Havas sa-si rafineze serviciile catre presa, inspecial catre cele din provincie, in ciuda acuzatiilor recurente de monopol care privescagentia. In ciuda unor reticente, ea este acceptata de catre aceste jurnale, in special celemai putin bogate, pe motivul chestiunii economice a anunturilor, dar in aceeasi masura sidatorita naturii serviciilor asigurate. Presa cotidiana, fie ca este din Paris sau dinprovincie, editeaza jurnale care, in ansamblul lor, nu depasesc 4 pagini. In majoritateacazurilor, informatia furnizata de catre Havas le este suficienta.

Sosirea unui outsider DalzielAgentiile aliate nu au cunoscut pana acum concurenti care sa le puna in discutieachizitiile. In 1890 pot sa vada o agentie care debarca pe continentul european proveninddin SUA via Londra. In Europa, in acel moment, presa traverseaza o perioada economicadificila. Aceasta perioada dificila are consecinte atat asupra bugetului Havas, cat si asuprabugetului Reuter care, la sfaturile aliatului francez, se lanseaza pe piata anunturilor, caredevine imediat mai putin rentabila. Contextul politic nu este nici el sanatos datoritabulversarii provocate de catre tripla alianta pusa la cale de Bismark cu Austria, Ungaria siItalia impotriva Frantei, care se apropie de Rusia. In acest context agentia newyorkeza alui Davison Alexander Dalziel ajunge la Londra. Times se aboneaza si sustine activ sidatorita unui episod tensionat pe care il are cu Reuter. In deceniul precedent in presabritanica activitatea Reuter rivalizeaza cu cea a Foreign office-ului. Aducand informatiidin SUA si Canada, in special in domeniul faptului divers pe care il exploateaza cuprioritate, agentia Dalziel castiga rapid un loc la Londra prin abonamentul facut de ziarelepopulare interesate de practica pe care o adopta in materie de jurnalism. In fata acestuisucces amenintator la adresa pozitiei lor, cele 2 aliate se lanseaza de asemenea in faptuldivers. Reuter reactioneaza si creeaza datorita acestui efect, la sf anului 1890, un serviciuspecial cu Associated Press. In cursul anului 1891 agentia Dalziel se scufunda incet incet


9/32

si Reuter isi recastiga abonamentele pierdute. Succesul Dalziel in informatia rapida(vocala, la telefon) si nu numai scrisa ( depesa telegrafica), care nu este transmisa la orafixa ci pe masura ce este disponibila scoate la iveala o serie de raporturi incorecte cupresa si puterea publica si cu sursele oficiale sau autorizate. Legata de relatiiinstitutionale, demersul jurnalistic francez depinde intr-o mare masura si uneori in mod

exclusiv, de sursele oficiale. Agentia Dalziel, incercand sa cultive intrarea in ministere siin administratie, se intereseaza doar de cadre sau angajati subalterni. Avantajul este cel alalertei si a unui castig temporal. Daca agentiile aliate au stiut sa dezvolte o nouaconceptie asupra informatiei si jurnalismului, Dalziel le da o lectie de dinamism intr-unparcurs totusi scurt. Ea va cunoaste totusi dificultati in special in registru politic. Absentatransparentei financiare este in vizor in primul rand. Nimeni nu stie sa evaluezemijloacele de care dispune agentia.

Alianta Havas-Reuter a supravietuit acestor evenimente. Avertismentul fusese serios inceea ce priveste coordonarea propriilor retele de telecomunicatie, capacitatii de anticiparea manipularilor directe sau indirecte care veneau atat din partea guvernelor, din partea

puterilor straine, dar in aceeasi masura si din partea actorilor economici. Aceasta afacerea intarit acordurile lor contractuale si datorita necesitatii intaririi acestora, datoratamultiplicarii micilor agentii. Aceasta chestiune a facut ca Havas sa se antreneze ineconomii drastice si in redefinirea politicii sale redactionale in domeniul actualitatiieconomice si financiare unde avea mari slabiciuni in raport cu Reuter. Niciodata acesteagentii nu au putut sa reactioneze sau sa faca abstractie de realitatile politice si de jocurileinternationale in care uneori au reprezentat una dintre parti. Afirmandu-si permanentlibertatea de actiune, ele raman totusi legate de tara lor de origine. Intr-una dintrescrisorile catre corespondentii sai, directorul agentiei Havas precizeaza: Nu uitatiniciodata ca noi servim pentru totdeauna cel mai bine politica franceza. Daca raporturilecordiale intre Paris si Londra amelioreaza raporturile existente intre Havas si Reuter, nu

acelasi lucru se intampla cu o agentie ca si Continental. Ea este plasata sub coordonareareich-ului si nu accepta sa distribuie depesele sale celorlalte 2. La Roma si la Madridagentiile Stephanie si Fabra fac obiectul interpelarilor asupra independentei in raport cuHavas. In iulie 1909 un nou contract intre cele 3 mari agentii europene se pecetluiestepentru 10 ani. Agentia Continental obtine dupa negocieri dificile clauza prin care fiecareiagentii i se interzice sa aiba clientela pe teritoriul alteia. Totusi, pretul pe care il platesteHavas si Reuter se refera de facto la introducerea propagandei germane si accesulagentiei continental catre alte tari, in special din America Latina. Orice telegrama caretranziteaza firul agentiei Continental este precedata de cuvantul tractatus caredesemneaza initiativa guvernamentala.

Sfarsitul aliantelor. Cenzura si propaganda.La inceputul ostilitatilor in zorii primului razboi mondial Havas, care numara la acelmoment 350 de salariati la sediul sau si in jur de 100 in strainatate, cunoaste foartereprede, in strainatate, o situatie dificila datorata cenzurii decise de catre autoritatilefranceze. Incepand cu 2 august 1914 Ministerul Francez de Razboi creeaza un birou depresa insarcinat cu informatiile pe care ziarele vroiau sa le publice. In acelasi timp,stabileste un control al comunicatiilor telegrafice si al limitarii folosirii internationale atelefonului. Tot ceea ce jurnalistii si editorii au putut sa castige intr-un jumatate de secol


10/32

in Europa si in Franta in mod special, este sters de catre starea de razboi. In Franta spreexemplu, textele provenind dintr-o tara inamica sunt interzise la publicare. Ruptura cuContinetal odata realizata la Paris depesele Ruter se acumuleaza la oficiul de cenzura dinlipsa cititorilor/lectorilor care sa stie engleza agentiile straine si ziarele nu obtin prestatiiperformante de la Havas, englezii controleaza cablurile atlantice, toata aceasta stare face

ca Havas sa isi deplaseze serviciile catre America de Sud si de la Londra la New York.In martie 1917 cenzura in Europa este atat de puternica incat opinia publica franceza,engleza si americana afla de revolutia rusa de la Petrograd cu 5 zile intarziere si cu o zidupa, abdicarea tarului la 15 martie. In Franta totusi, cenzura pierde teren odata cuintrarea in razboi a SUA si sosirea jurnalistilor americani dornici sa-si faca treaba.

Nasterea presei moderne 1800-1917Secolul francez

Inventarea telegrafului, a motorului cu aburi si a mai multor altor ciudatenii tehnice dela sf sec al 18-lea si din sec al 19-lea a determinat nu numai o accelerare a schimburilor

de informatii ci si aparitia unor noi retele de comunicatie. Franta se afla in mijloculvartejului ce distrugea o lumea teascului si nastea o alta a rotativei si telefonului. Oameniise distantau cu fiecare pas de capriciile vantului si apei care reprezentau pana in sec al18-lea singurele forte care actionau motoarele rudimentare. Punerea in serviciu a aburuluisi apoi a electricitatii ca principii dinamice pentru motoare a provocat intr-adevar orevolutie. Intelectualii romani au intrat in contact cu aceste inovatii foarte rapid. Sec al19-lea este cunoscut in cultura romana drept sec francez. Dupa 1800 si mai ales dupa1830 un nr considerabil de tineri valahi si moldoveni au plecat in Franta pentru a facestudii universitare. Tot capitala luminilor a fost pentru multi dintre tinerii revolutionaripasoptisti si un loc de exil. Oricare ar fi fost statutul lor, romanii au intrat plini deentuziasm in cercurile pariziene si s-au impregnat de spiritul vremii. Ei au fondat la Paris

organisme ca Societatea pentru instructia poporului roman (1839) devenita apoiSocietatea studentilor romani la Paris (1845) si Biblioteca romana la Paris (1846). Deasemena, au editat in capitala franceza publicatiile Romania viitoare, Junimea romana siRepublica romana, care, in ciuda efemeritatii lor (maxim 3 numere) au reusit sa creeze ostare de spirit. Atmosfera acestor ani este evocata de scriitorul si istoricul AlexandruOdobescu A fost un moment in care noi, tinerii studenti in strainatate, am fost fericiti sane regasim la Paris, mai ales pentru ca aici gaseam mai multa libertate de a ne iubi farateama patria pentru a invata cu ardoare istoria si limba sa, pentru a taia si adapta pemasura toate cunostintele. Influenta franceza s-a insinuat in Principatele Romane in secal 19-lea in toate domeniile: cultural, politic si economic. In ce priveste cultura saremarcam intai importul masiv de cuvinte freanceze. Astfel, majoritatea neologismelorromane sunt imprumutate din lb franceza. In literatura pionierii s-au incercat in traducerifranceze sau in imitarea unor scrieri fraceze. Nr de traduceri franceze era atat de ridicat,iar interferentele in operele asa-zis originale erau atat de numeroase incat marele criticliterar Titu Maiorescu avertiza: Traductii;e nu fac o literatura.

Agentiile telegrafice de informatii

Zorii unei noi ere de comunicatii sosesc defapt la finele sec al 18-lea in timpul perioadeirevolutionare din hexagon din Franta, odata cu instalarea aici a primului sistem de


11/32

telecomunicatii intre Paris si Lille in 1793. Prima linie telegrafica aeriana 1790 consta intransmiterea de semnale mecanice utilizand impulsurile optice si in repetarea lor dinposta in posta. Impulsurile electrice au fost introduse in 1830. Aceasta descoperire a luiClaude Chappe a fost folosita multa vreme in scopuri militare in Franta. Bulversariletehnice operate in mijloacele de comunicare in sec al 19-lea au condus si la o schimbare

radicala a statutului informatiei. Oamenii constientizau ca nu este vorba doar de unnevinovat produs al spiritului, o arta pentru arta, ci de o marfa care se poate vinde cu unpret neasteptat de bun. Aceasta gandire comunicationala a pregatit aparitia agentiilor deinformatii. Fenomenul modern de agentie de informatii se inscrie intr-o serie de progresemajore in comunicatii, care au permis diversele descoperiri tehnice de la mijlocul sec al19-lea. Ca si calea ferata, ea a invins barierele spatio-temporale care opreau circulatiamateriilor prime, a produselor manufacturiere si a indivizilor. Produsul, marfa pe care odifuza o agentie devenea sinecvanon comert international. Nu conta faptul ca era vorbade relatari privind evenimente politice sau de cursuri de bursa, toate acestea erau totatatea date de care aveau nevoie cei care detineau sau care vroiau sa detina o putereoarecare. Pentru a organiza colectarea, transmiterea sau distribuirea acestui tip de

informatie era nevoie de un surub care face parte integranta din structurilecapitalismului si ale lumii industriale. Ideea crearii acestui tip de media se naste in minteaunui francez intreprinzator Charles Havas. Bun cunoscator de limbi straine, Havas isipropune sa traiasca din traduceri si din vanzarea unor informatii financiare, insa acesteexpediente nu il multumeau deloc. A mizat pe mizarea informatiilor realizand ca uneipulblicatii ii este imposibil sa isi asume financiar intreaga responsabilitate a cautarii destiri in tara si in strainatate. Clientii sai erau nu numai ziarele pariziene ci si persoaneparticulare sau institutii publice. Guvernul de exp primea cu cea mai mare promptitudinebuletinele Havas alcatuite din stiri monitorizate din principalele publictii franceze dar sidin corespondente originale expediate de un personal angajat in strainatate. Havas sebucura de un real succes, ceea ce ii determina pe 2 dintre angajatii sai germani Bernard

Wolf si Iulius Reuter sa creeze la randul lor agentia de presa Wolf in Germania sirespectiv Reuters in Anglia. Cele 3 agentii semnau in 1859 un acord de colaborare princare isi partajau defapt piata de informatii mondiala. Istoria agentiilor de presa dinRomania incepe la 1 august 1854 in timpul domniei printului Barbu Dimitrie Stirbeicand, sub autoritatea statului, telegraful transmite prima telegrama de la Bucuresti laViena. Ea a fost expediata pe linia Ploiesti-Brasov-Sighisoara-Cluj-Timisoara-Viena siavea ca subiect operatiunile militare din razboiul din Crimea. In cele 2 provincii romane Tara Romaneasca si Moldova instalarea primelor linii telegrafice se realizeaza instransa legatura cu conflictul din Crimea. Franta, Anglia, Regatul Sardiniei si Turcia audeclarat razboi Rusiei ca urmare a ascutirii divergentelor anglo-franco-ruse in problemaorientala, defapt a neintelegerilor create de impartirea posesiunilor Imperiului Otoman,aflat in declin. Astfel, aliatii s-au dizlocat initial in Dobrogea, unele unitati franceze autrecut apoi Dunarea, stabilindu-se la Ruse, dar diferitele baze de operatiuni aveau nevoiede o circulatie rapida si sigura a informatiilor. Astfel o companie franceza de geniucomandata de capitanul Lamy se deplaseaza la Bucuresti unde incepe in 1854 construirealiniei telegrafice Bucuresti-Giurgiu prelungita printr-un cablu subfluvial pana la Ruse. Deaici linia telegrafica ajungea la Varna pe teritoriul Bulgar si apoi in Crimeea printr-uncablu submarin. In regiune se aflau trupe franceze debarcate la Sevastopol si engleze laBalaklava. Linia telegrafica de pe teritoriul romanesc a fost dezvoltata din toamna anului


12/32

1854 cu sprijinul trupelor austriece care ocupasera o parte din provinciile romane caurmare a unui tratat incheiat cu turcii. Astfel, sunt construite liniile Giurgiu - Bucuresti siBucuresti-Ploiesti-Predeal cu jonctiune spre Brasov. Initiativa austriecilor trebuie pusa inlegatura cu instalarea liniilor telegrafice din Transilvania (aflata sub dominatie austro-ungara) constructiile demarand aici in 1850. In 1853 se inaugura Oficiul telegrafic Sibiu

ce exploata linia Timisoara-Sibiu-Brasov prin care se putea comunica la Viena. Laconducerea oficiului telegrafului din Bucuresti a fost numit Eduard Hinterholzer, fost sefal oficiului Sibiu, recomandat de austrieci ca o persoana cu mare experienta. El este celcare a dezvoltat reteaua telegrafica munteana incepand cu 1855 prin noi linii Bucuresti-Pitesti-Craiova-Turnu Severin, Bucuresti-Ploiesti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani,Ploiesti-Targoviste, Targoviste-Pitesti, Pitesti-Campulung. Domnitorul Tarii Romanesti aautorizat aceasta constructie dar a impus o clauza: dupa inaugurare, linia telegrafica urmasa fie pusa sub autoritatea si controlul responsabililor romani, iar austriecii trebuiau safondeze o scoala romaneasca de telegrafie. Aceasta scoala incepe sa functioneze innoiembrie 1854 cu 7 elevi romani. In Moldova are loc acelasi fenomen, realizandu-selinii telegrafice ca Ceranuti-Suceava-Falticeni-Iasi-Vaslui-Barlad-Tecuci-Galati cu racord

intre Focsani si Tecuci, Iasi-Dorohoi, Iasi-targufrumos-Targu neam. In urma unornegociei intre cele 2 provincii romane, retelele muntene si cele moldivene sunt racordateintre Braila-Galati si prin Focsani. Evenimentele politice, in special unirea celor 2provincii romanesti de la 24 ianuarie 1859 au determinat modificari si in perisajulcomunicational altarii. Astfelm oficiul telegrafic din Bucuresti a devenit in august 1864printr-un decret al domnitorului AlICuza o institutie de stat unificata care avea printreatributiile sale transmiterea de info de presa cu tarif redus. Pe aceasta baza, in ianuarie1877, este creata la Bucuresti o filiala a agentiei franceze Havas, sub numele AgentiaHavas a Romaniei. Este prima agentie de presa pe teritoriu roman. Coincidenta sau nu,aceasta se naste tot in preajma unui conflict, in 1877 principatele unite isi obtineauindependenta ca urmare a unui razboi cu Turcia. Implantarea Havas la Bucuresti este

pregatita cu foarte mare atentie. Corespondentul sau L Pognon soseste in capitala intoamna lui 1876 unde negociaza in deosebi cu Kogalniceanu importanta personalitate alumii culturale romanesti care in 1877-1878 a detinut functia de ministru de externe. Faraindoiala jurnalistul francez gasise interlocutorul potrivit. Francofon, cu studii la Paris,primul ministru al Moldovei si apoi al Romaniei, el insusi intemeietor de publicatii,Kogalniceanu a realizat imediat importanta acestui proiect. Detaliile acestui proiect leaflam dintr-o scisoare aministrului roman de externe adresdata directorului Havas: Amprimit scrisoarea pe care mi-ati expediat-o la 17 ianuarie 1877 continand oferta de a neface timp de un an un serviciu telegrafic de stiri din toate tarile, avand fie un interesgeneral, fie un interes special pentru Romania scria Kogalniceanu. Va fi platita agentieiHavas pentru serviciul telegrafic de stiri o suma de 12 mii franci in bani lichizi la fiecare30 sau 31 ale lunii cate 1000 de franci. Agentia Havas acorda gratuitate depeselor sale ininteriorul Ro si va avea in conditii ce vor fi desemnate in mod special dreptul deexclusivitate pentru publicarea unor anunturi privind societati si produse franceze inMonitorul Oficial. Prezentul abonament se va incheia la 31 decembrie 1877. AgentiaHavas se angajeaza ca pana la acea data sa aiba o sucursala in orasul Bucuresti.Reprezentantul agentiei va distribui depesele la domiciliul oficial din capitala Ro nunumai domnului ministru si domnului secretar al afacerilor externe, ci si altetei saleprintul domnitor ,fiecaruia dintre domnii ministri si presedintilor celor 2 camere. Aceste


13/32

distributii vor avea loc de 4 ori pe zi la orele 9, 12, 16 si 20. Havas isi pastreaza dreptulintegral de proprietate asupra publicarii depeselor sale. Prin rpezentul abonament aea nuface decat sa concesioneze pur si simplu comunicarea individuala persoanelor desemnatemai sus, fara ca acestea sa le poata utiliza, distribui, comunica sau publica in asa manieraincat sa prejudicieze exploatarea pe care agentia Havas si-o rezerva atat ptr Bucuresti cat

si pentru restul Romaniei. Monitorul Oficial al Ro va primi de asemena depesele Havasdoar prin grija reprezentantului sau si va putea sa le publice citand sursa. Filiala seinfiinteaza, comertul de stiri pare ca merge f bine, chiar daca uneori corespondentulHavas se plange de dificultatea intreprinderii sale sau de tentative ale directiuniitelegrafului sau administratiei de a-i retine depesele mai delicate. In orice caz,autoritatilor capitalei le place acest tip de presa si, mai mult, isi dau seama de avantajulenorm de a detine o agentie telegrafica proprie. Pe de alta parte, Havas nu avea in nici uncaz de gand sa renunte la acest bastion din Europa indepartata cu atat mai putin lasubventia pe care o primea din partea Ministerului Roman de Externe. Din aceasta cauza,romanii demareaza negocieri secrete la nivel diplomatic cu agentia oficiala austriacaCorrespondenz Burreau si chiar cu engleza Reuter, in incercarea de disociere de tutela

franceza. Astfel, in 1889 se naste Agentia Telegrafica Romana Roumanagence carebeneficiaza de subventia ministerului roman al afacerilor externe, dar intra sub o altaumbrela cea austriaca. La 28 martie 1889 ministrul afacerilor ecterne PPCarp,conservator, membru fondator al Junimii, semneaza un contract cu Eric Schaeffer,director al Correspondenz Burreau din Viena ce avea ca obiectiv crearea unei agentiitelegrafice autonome. Semnatare ale acestui contract mai erau si agentiile Reuter, Havassi Continental (germana). Totusi, contractul cu agentia austriaca nu este f apreciat. Unuldintre primii directori ai Roumanagence, J.Skupievski, la 2 luni dupa investirea sa scriaministrului afacerilor externe (1895): Biroul (vienez) centralizeaza tot serviciultelegrafic pentru Romania in asa fel incat aproape nici o stire nu soseste direct de laBerlin, Paris, Londra, Petersburg, Constantinopol. Acest mod de a transmite a avut drept

consecinta un soi de cenzura a Correspondenz Bureau asupra depeselor care ne suntcomunicate. (Arhivele ministerului roman de externe, problema 105, vol 3).Defaptstirile ajungeau cu mare intarziere pentru ca acest Correspondenz bureau, in scopulreducerii cheltuielilor, inchiriase un fir special in timpul noptii, cand ttransmitea serviciulsau principal de 30 de minute. Inafara faptului ca stirile importante erau intarziate pana lacaderea noptii, transmisia respectiva cuprindea si multe informatii inutile. Abonatiiromani, in special bancile, erau total nemultumiti de modul in care primeau depesele debursa si cele comerciale. Sub aceasta presiune, Skupievski propune la 18 aprilie 1896Sa organizeze agentia intr-o agentie nationala autonoma. Astfel, celelalte agentii arputea deveni corespondenti ai agentiei romane care, pe baza de abonament, vor aveadatoria de a comunica in mod direct depese din strainatate. Aceste ganduri vor ramanein stare de proiect mai bine de 20 de ani. Sfarsitul de secol se dovedea dificil pentruagentie. Problemele de credibilitate interna si externa minau aceasta institutie. In plus,haosul in care era administrata a marit impresia de precaritate, chiar de deriva. DirectorulSkupievski isi prezenta demisia la 1 aprilie 1889, acceptat insa inapoi dupa 2 ani, i seatribuia aceeasi functie. Perioada in care a lipsit de la conducerea agentiei se pare ca i-afost utila, ami exact a inteles ca un asemenea aranjament i-ar putea aduce multi banipentru propriul buzunar desigur. In acest scop, la 4 septembrie 1901 Skupievski ii cereministrului afacerilor externe sa il inlocuiasca pe administratorul sef al agentiei Ion


14/32

Raisler, inginer din cadrul Scolii de Poduri de la Bucuresti, ofiter artilerist in rezerva, cufavoritul sau Alexandru Ducea, fost administrator adjunct.Cei 2 barbati suntprotagonistii unui mare scandal al epocii. Ei au decis sa tina contabilitatea agentiei pe 2registre diferite, fara a numerota paginbile si fara a aplica vreo stampila. Ducea declara inianuarie 1905, in timpul unui control, ca nu a mostenit nici un registru de dinainte de

1901 si ca pentru perioada sa de administrare Nu le pastreaza pentru ca odata ce aincheiat toate operatiunile a crezut ca nu mai are nevoie de ele. Doar intamplarea a facutsa mai pastreze registrele din 1903 si pana in prezent. Cei 2 responsabili au fost actionatiin justitie pentru abuz de incredere dar dupa 2 ani sunt achitati. Tribunalul Ilfov sectia 4a aratat faptul ca inculpatii care au luat bani ilegal din casa agentiei si si-au insusit chiarsi mobilier din dotare la plecarea din functie, nu sunt functionari publici ci functionariintr-o institutie privata care primeste o subventie din partea Ministerului AfacerilorExterne. Ptr aceasta subventie ministerul amintiti este beneficiarul unui serviciu de stiri.Concluzia ar fi ca cei 2 nu sunt deloc obligati sa raspunda interpelarilor ministerului.Inafara de aceste probleme, sursele de nemultumire privind difuzarea si receptionareastirilor nu se sting. La 18 noiembrie 1905 legatia Ro din Germania se plange pentru ca

guvernul roman finanteaza Roumanagence avem dreptul sa pretindem ca telegrameleAgentiei Romane sa nu mai fie supuse unei adevarate cenzuri din partea biroului de laViena in procesul transmiterilor catre Germania. Raspunsul Vienei este insa categoricnu exista nici un angajament intre agentiile aliate de natura a obliga sa publice dupa cumpretindeti integral depesele care ne parvin prin serviciul reciproc. Totodata insinuarilefactorului politic roman au complicat si mai mult relatiile dintre agentiile aliate si agentiaRomanagence. Partidul Taranesc la putere in timpul rascoalei din 1907 a impiedicat cufermitate difuzarea rapida a unor stiri privind miscarea mentionata. Intr-un schimb descrisori dintre Ag Romana si Havas (ianuarie-februarien1910) in care jurnalistii romanise plangeau de serviciul agentiei bulgare, resentimentul francez dupa 3 ani este inca viuar fi mai potrivit pentru agentia romana sa nu mai incrimineze asa tare trecutul. Noi nu

am uitat defapt ca in timpul agitatiei agrare atat de interesante care a avut loc in Romaniaacum cativa ani, nici noi nu am putut nici un moment sa obtinem din partea Bucurestiuluimacar un simulatum de serviciu. In timpul primului razboi mondial, dupa cei doi ani deneutralitate in care s-a mentinut Romania, cand tara intra in razboi se pare ca agentia estedelocalizata la Iasi. La 14 iulie 1917 ea functiona inca dar isi va inceta in curandactivitatea, acest lucru fiind afirmat intr-o scrisoare a ministerului afacerilor externeexpediata la Haga la 1 septembrie 1917.

Perioada dintre cele 2 razboaie mondiale. Prima repetitie a Europei Mari

Primul razb mondial a reprezentat pentru Romania una dintre cele mai importanteoportuniati istorice, aceea de realizare a unitatii nationale. Dupa declaratia de razboi de la28 iulie 1914, doua zile mai tarziu aliatii Antantei informau guvernul roman ca voraccepta unirea Transilvaniei cu Romania in schimbul participarii tarii la operatiunilemilitare. Autoritatile au fost puse intr-o mare incurcatura. Regele Carol 1, print deHohenzolern si conservatorul PP Carp propuneau intrarea in razboi alaturi de puterilecentrale. Consiliul de coroana respinge insa aceasta propunere, tara noastra ramanand 2ani in neutralitate. La 17 august 1916 Romania semna la Bucuresti tratatul de alianata cuFranta, Anglia, Rusia si Itali. Succesul militar conduce la unirea de la 1 decembrie 1918cand cele 3 provincii romane se regasesc in sfarsit intre aceleasi granite. Tara noastra


15/32

intra astfel intr-una dintre cele mai faste perioade istorice. Dupa 1 rzb mondial erafondata ca societate mixta la 16 iunie 1921 prima agentie nationala de presa inacceptiunea moderna a termenului Orient Radio Rador. 2 barbati sunt actorii principaliai acestui eveniment: diplomatul Noti Constantinide secretar la Legatia romana dinParis si Sebastian Serbescu avocat in momentul respectiv, doctorand in drept la

Sorbona. Constantinide a studiat la Roma 1912, a lucrat o vreme ptr ziarul Minerva si afost chiar combatant in razboiul mondial. Dupa 1918 el intra in diplomatie, obtine postulde secretar al legatiei din Paris, apoi de consilier tehnic al delegatiei Romaniei laconferinta de pace, urmand ulterior traseul de consilier de legatie la Roma si Berlin si infinal de functionar in ministerul afacerilor externe pana in 1947 cand comunistii ildebarca fara menajare. Serbescu avocat de renume la Bucuresti este autorul unei cartiRomania si razboiul aparuta la Paris. El a fost o vreme si secretarul privat alambasadorului Romaniei in Franta Victor Antonesc. Cei 2 au actionat cu o foarte mareinteligenta,Constantinide la Paris in incercarea sa de a obtine sustinerea Agentiei Havasiar Serbescu se intoarce la Bucuresti si reuseste implicarea bancii Chrissoneloni, a careiactionar era, ca si a altor actionari ca Grigore Gafencu viitor diplomat si ministru de

externe sau doctorul Ion Cantacuzino. Ceilalti membri fondatori ai agentiei au fostaDimitrie Ghika si Emil Sturza, descendenti ai unei familii domnitoare, avocatul GrigoreTrancu si inginerul D Leonida. Cea mai impiortanta sustinere a venit insa din parteaministrului de externe Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei ag nationalecare sa faca parte din cartelul marilor aliate. Astfel, noua agentie semneaza la 25 august1921 un contract cu ministerul afacerilor externe pe o durata de 25 de ani. In document sestipuleaza ca ministerul va subventiona cu 80 de mii de lei pe luna Rador, iar agentia varamane apropiata de guvern si va incerca sa urmeze linia de conduita indicata, in specialin problemele militare si de politica externa. Ea va incerca sa aduca toate serviciilecompatibile cu modalitatea sa de functionare pentru propaganda romaneasca instrainatate. Dar inceputurile au foarte grele ptr agentie. In primii ani de razboi existau

probleme de toate genurile cum ar fi cele aproape insurmontabile legate de liniiletelegrafice distruse. In plus existenta birocraticului serviciu de cenzura impiedicadifuzarea corecta a depeselor agentiei. La 24 iulie 1922 directorul Rador Vasile Stoicaexplica responsabililor Reuters nemultumiti de intarzierea unei informatii, principiul defunctionare al cenzurii : telegramele sunt transportate de curieri intre biroul postei sidirectia de presa pentru a fi cenzurate dar nu pe masura ce ajung nu exista atatia curieri.In plus directia presei lucreaza dupa un orar mai scurt 8-19. Dupa aceasta ora activitateade cenzura este amanata pentru a 2-a zi. Intarzierile si credibilitatea informatiilor devinniste probleme atat de presante incat se creaza un curent de opinie putin favorabilproaspetei institutii de presa. Astfel, autoritatile decid sa se implice in organizareaagentiei, avand ele insele idei divergente. Corespondetul Havas la Bucuresti Lebrun povestea la 25 februarie 1925 ca a avut lungi intrevederi cu ministrul afacerilor externe Duca. Seful diplomatiei ar fi avut intentia de a organiza o agentie oficiala sau cel putinsemi-oficiala in care sa existe totusi si o parte privata in scopul de a-i oferi supletea sistabilitatea necesara. Dar nu acestea erau si intentiile ministrului de finante VintilaBratianu care in cursul unui sejur la Paris s-a intretinut cu un reprezentant Havas peaceasta tema. Trebuie notat faptul ca Vintila este fratele lui Ionel Bratianu influentul sefal Partidului Liberal in acel moment aflat in functia de prim-ministru. Care era deciopinia lui Vintila Bratianu unul dintre administratorii delegati ai Havas Andre


16/32

Meynot preciza intr-o scrisoare adresata corespondentului Lebrun la 5 martie 1925detaliile conversatiei sale cu finantistul roman: subsemnatul a avut la Paris in cursulrecentei vizite pe care a facut-o domnul Vintila Bratianu ocazia de a se intretine in 2reprize cu ministrul finantelor in chestiunea agentiei Rador si, de o maniera mai generala,in problema unei agentii romane. I-am spus domnului Vintila Bratianu ca numeroasele

noastre experiente ne-au demonstrat, mai ales dupa razboi, ca este dificil, daca nuimposibil unui organism strain sa se instaleze intr-o tara sub auspiciile unei agentii deinformatii fara a provoca mai devreme sau mai tarziu, in presa acelei tari si in mediilepolitice, un curent de idei ostile agentiei straine de informatii si, in consecinta favorabileunei agentii nationale. Agentia Havas nu crede deci ca este in interesul sau si nici macaral guvernului roman ca Havas sa se substituie agentiei Rador sau oricarei alte agentiiromane care s-ar putea infiinta. Dimpotriva, ea este dispusa fara rezerve, cum se intampladefapt si la ora actuala fata de Rador, sa sprijine pe cat posibil dezvoltarea agentieiromane care se bucura de increderea guvernului. I-am demonstrat ministrului ceinstrument puternic si flexibil totodata este o agentie de informatii care face parte dingruparea marilor agentii aliate [...]Problema este mult mai simplu de rezolvat. Agentia

Rador, dupa cum ne-ati spus defapt de multa vreme, nu a stiut sa castige incredereamediilor oficiale actuale si chiar daca ar fi sa dam crezare anumitor critici, nici oe cea aziarelor romanesti. Guvernul roman pare sa fi tras concluzia potrivita, chiardumneavoastra ne-ati scris ca va cumparat, daca nu a facut-o deja agentia Rador, cuscopul de a o transforma intr-o agentie oficiala. In treacat fie spus, o agentie oficioasa ne-ar placea mai mult, pentru ca ar avea o suplete mult mai mare. Aceasta noua agentie nu aravea decat sa isi asigure dupa toate aparentele in conditiile consimtite in prezent pentruRador de Havas si Reuters, colaborarea acestora din urma si, in consecinta, a tuturoragentiilor aliate. (arhivele nationale ale Frantei). Lebrun era incurajat sa sustina ca estein interesul Romaniei insesi de a avea o agentie nationala independenta in materie deinformatii politice interne pentru ca ea trebuie sa supravietuiasca partidelor si

schimbarilor politice. Lectia pare sa fi fost folositoare. La 1 aprilie 1925 ministerulafacerilor externe bate palma si cumpara majoritatea actiunilor. Ceilalti co-proprietarisunt BNR si Camera de Comert si Industrie. In 1926 Parlamentul adopta legea si statutulacestei agentii care devine astfel o institutie oficiala de stat. Agentia urma sa fie condusade un consiliu de administratie prezidat de directorul presei din min afacerilor externe side un director al sau intern. Rador intra astfel intr-o perioada fasta pentru ca isi castiga unacces mult mai direct spre informatii si mai putin fasta pentru ca urma sa priveascadiplomatic anumite evenimente. Oricum, agentia isi mentinea contractul de asociere cumarile agentii telegrafice din lume. Obiectul societatii era definit drept: exploatareainformatiilor telegrafice de presa din tara si de asemenea din strainatate, cu toateserviciile obisnuite cum sunt: serv de stiri telegrafice, telefonice, radiofonice de oricenatura, politice, comerciale, financiare, sportive, pentru jurnale, institutii publice siprivate, telegrame de piata bursiera etc. Exploatarea taieturilor din jurnalele romane sistraine in general tot ce priveste serviciul de publicitate in tara si in strainatate.Exploatarea info comerciale. (Monitorul oficial nr 72 din 28 martie 1926, pg4).Ca organizare, schema de personal este dezarmant de redusa, cu 26 de angajati, din care 1director, 7 redactori, iar restul personal tehnic si de administratie. Informatiile erauprimite prin telegraf fara fir. Echipa de telegrafisti lucra 20 de ore pe zi pentru a inregistradepesele. Informatiile cu specificarea urgent erau primite prin telefon si stenografiate.


17/32

Cotatiile bursiere erau receptionate prin telegrame, colationate pentru a evita orice eroarede transcriere. Principalul serviciu al agentiei Rador era cel politic in romana si infranceza. In acelasi timp agentia transmitea in strainatate orice info de interes care priveaRomania, fie prin intermediul agentiei vieneze Correspondenz Bureau, fie direct in cazulunor informatii de prima pagina.

Pe plan intern Rador se extinde. Exita multe filiale in provincie, la Timisoara, Arad,Oradea, Cluj, Brasov, Cernauti si Chisinau. Motivul declarat este de a dori sa impiedicepublicarea unor informatii inexacte sau tendentioase.Sa revenim la impicatiile finantarii ministerului afacerilor externe ptr noua agentieadaugand faptul ca fenomenul nu este izolat. Dupa razb din 1914-1918 si semnarea pacii,guvernele ajung sa utilizeze agentiile de presa ca pe instrumente, daca nu de propaganda,cel putin de difuzare a ideilor lor in intreaga lume: Aceasta este in mod particular,sensibil in noile state din Europa de Est, unde clientela este insuficienta pentru a permitesa traiasca unei agentii sau unor birouri de presa. Sunt organisme oficiale subventionatede stat. Pe de alta parte, difuzarea stirilor prin radio, care costa mult agentiile, va face incurand iluzorie proprietatea informatiilor si exclusivitatea schimburilor(Isabelle Brot,

Les Archives de lagence Havas, imprimeria nationala, Paris 1969, pg 16).Pentru Rador, in anumite momente istorice implicarea factorului politic a fost evidenta.Orice informatie considerata defavorabila puterii era, de obicei, transmisa cu mareintarziere, sau cosmetizata. Vom da un singur exemplu in acest sens. Serviciul Radorcu privire la moartea regelui Ferdinand I. Intr-o scrisoare Rador ptr Havas expediata la 5august 1927 agentia incearca sa explice motivele intarzierii stirii privind decesul regelui: in ce priveste timpul scurs intre 21:15 ora mortii regelui si ora 7:00 ora de expediere adepeselor noastre, este de stiut: autoritatile locale, pentru motive inca necunoscute, nu aupublicat stirea decesului decat catre ora 6:30 dimineata. Nu numai ca stirea nu a fostanuntata decat dimineata, dar nu a fost posibila nici o comunicare telefonica intre oraseletarii toata noapte si chiar toata ziua de 20 iulie.

03.04.2013Intr-o scrisoare anterioara expediata la 25 iulie 1927, Rador explica pentru Reuter de cestirea totusi se scursese: Putem sa va asiguram ca telegramele noastre au fost depusela posta cu o ora si 30 de minute inainte de orice alta telegrama de presa pe aceasta tema,dar s-a intamplat ceva. Directiunea postelor a instituit imediat un serviciu de cenzura si aretinut toate telegramele cateva ore. Totusi, corespondentul United Press, uzand neloialde o situatie oficiala, a determinat trimiterea telegramei lui cu prioritate. Evident ca amprotestat ulterior, dar era prea tarziu. Ce vroia sa spuna Rador cu aceasta situatieoficial se intelege dintr-o alta scrisoare din 17 august 1927: Corespondentul UnitedPress in Romania este domnul E.Bercovitz, care este in acelasi timp si redactorul-sef aloficiosului Independenta Romana. Directorul acestui ziar este domnul R.Franasovici, inprezent subsecretar de stat la Interne, departament care controleaza serviciul de cenzura.Domnul E.Bercovitz a trimis depesa privind moartea regelui fara a trece prin cenzura,unde au fost aduse toate depesele, dar, dupa cate stim noi, cu o aprobare directa sispeciala a domnului E.Franasovici.. In afara problemelor cu cenzura, Rador a suferitinsa si de pe urma multor disfunctiuni interne spre exemplu problemele de organizare.La 19 aprilie 1930 Rador este invinsa de concurenta in ce priveste stirea potrivit careia la


18/32

Costesti, in timpul unei slujbe religioase, a izbucnit un incendiu, iar usa bisericii nu aputut fi deschisa. Directorul agentiei Vasile Stoica explica spasit 2 zile mai tarziuresponsabililor Havas, ca era Vinerea Mare si redactorii s-au grabit sa isi termine editiilemai devreme. Defapt, existau foarte putini redactori ai Rador si cu toate acestea cumfacea fata? Datorita faptului ca agentia se afla in proprietatea Ministerului Afacerilor

Externe, atasatii de presa din cadrul ambasadelor si legatiilor Romaniei indeplineau sifunctia de corespondent. Avantajele erau evident de natura financiara. Se realizau astfelfoarte mari economii. Dezavantajele erau insa mult mai numeroase. Inafara posibilei lipsede incredere, agentiile aliate erau total nemultumite din cauza expedierii de catre Rador aunor telegrame cu adresa dubla, adica institutiilor de presa similare si ambasadei. Atasatiide presa aveau propria lor retea de distributie si, uneori, stirea pleca prin intermediulacestora mult mai devreme decat reuseau sa reactioneze agentiile aliate. Spre exemplu,agentia italiana Stephani scria la 21 ianuarie 1928 directorului Rador ca dubla expedierea telegramelor provoaca intarzieri in receptia stirilor(arhivele nationale ale Ro, fondulministerului propagandei nationale, agentii de presa, dosar 1).Pe de alta parte si agentiile aliate aveau anumite asteptari, dorind un timp si un tip

specific de informatii, iar Rador incerca sa puna lucrurile la punct: Noi profitam deocazie pentru a atrage atentia agentiilor care solicita doar un serviciu de stiri senzationaleca Romania a fost mereu si ramane si astazi o tara unde aceste evenimente sunt, dinfericire, foarte rare. In ciuda situatiei sale, dintr-un loc unde se asteapta mereu stirisenzationale, poporul nostru ramane pacifist si consiliant. In ultimul timp s-a vrut sa secreada in Europa Occidentala ca ne aflam intr-o situatie tulbure. Aceasta este, spunem cufermitate, lipsita de orice fundament, fiind contrara oricarei realitati.Se gaseste aici, in cateva cuvinte, tema moderna a unui razboi mediatic dirijat impotrivaRomaniei.In timpul perioadei interbelice Rador a fost insa un mesager oficial recunoscut in tara siin strainatate, relatiile sale cu agentiile aliate determinand un tranzit important de stiri.

Istoria sa de pana in 1947 s-a derulat intre constrangerile impuse de putere si dorinta deindependenta a unor responsabili ai agentiei, intre ambitia de suprematie pe piatainformatiilor si disfunctiunile interne, intre dificultatile financiare si costurile ridicate aletransmisiilor. Intre cele doua razboaie, in Romania au funstionat si alte agentii, dar cu oviata scurta precum: Serviciul Presei 1929 sau Serviciul Gazetelor 1935. AgentiaServiciul Presei, agentie internationala de presa si publicitate, avand ca directori peE.Samuila si B.Stana propuneau Havas o colaborare la 20 februarie 1929, aratand caposeda un serviciu special de presa cu ramificatii in Iugoslavia si Bulgaria. In scrisoareade intentie i se propune agentiei franceze un serviciu gratuit de o saptamana. Havas spunenu pentru ca informatiile sale primite de la Rador erau urmatoarele: Serviciul Presei esteo organizatie fictiva si pana acum necunoscuta. Este vorba evident de activitateapersonala a domnului Samoila, colaborator extern al ziarului Adevarul si secretar alcorespondentului agentiei Europa Press. Defapt domnul Samoila are, in interesul ziaruluimentionat si al Europa Press, conversatii cotidiene cu Belgradul si Sofia, dar este vorbadespre un serviciu concurent. Probabil ca domnul Samoila doreste sa faca un joc dublu.Serviciul Gazetelor, agentie organizata sub conducerea lui Paul Donici, se autointitulaAgentie Internationala de Presa si de Publicitate. Ea asigura Havas ca de la 1 ianuarie1935 a organizat un serviciu ce merge ca pe roate, fiind in legatura stransa cu toatecercurile politice si diplomatice din tara. Cum arata Serviciul de stiri: Dispunem de


19/32

numeroase informatii actuale foarte interesante, ca si de diverse date statistice in toatedirectiile de activitate pentru care abonatii dumneavoastra pot avea un mare interes. Varog sa ne permiteti sa va expediem cat de curand posibil, regulat, asemenea informatii inlimba franceza. Havas raspunde nu. Agentia franceza era legata prin contract de Rador,document care bloca ascensiunea oricarei alte agentii intene pentru ca aceasta nu putea

colabora cu Havas si deci nu putea dispune de serviciul de informatii al agentiilor aliateimbatabil in acea epoca. De altfel, Rador nu creionase un tablou tocmai fericit noii-venite: Serviciul Presei creat recent este condus de doi fosti jurnalisti domnii Donici siSamoila, activitatea ei la Bucuresti este limitata la un serviciu de revista a presei. E nu areun serviciu de informatii si nici legaturi cu vreo redactie. Credem ca nu are nici o sansade supravietuire.

Alte agentii interbelice

Culanta de Damian, Danubian Press, Moldova press, Oriente, Sud-Est (agentie romanacu sediu la Paris), Telor etc.

Schimbarile istorice dupa cel de-al 2-lea razboi mondial au bulversat Agentia Nationalade presa.Astfel, dupa instaurarea comunismului in martie 1948 decretul 217 din 20 mai1949 consfinteste crearea Agerpress si totodata abroga legea de functionare a Rador.Defapt agentia incepuse sa intre pe mainile comunistilor odata cu venirea inflacaratei AnaPauker in fruntea ministerului de externe. Aceasta era suficent de abila pentru a intelegece putere ii putea oferi detinerea unui important canal media ideal pentru propagandadorita. De aceea, ea numeste in consiliul de administratie al Rador in functia de comisaral guvernului pe Ion Popescu Puturi. Acesta avea numeroase obiectii, inclusiv privindmodul de gestiune al Rador realizat de directorul sau social-democratul Somuz. El vareusi concedierea directorului si curatarea personalului de elementele dusmane siinutile. Decretul comunistilor nu va lua deci prin surprindere pe nimeni, iar primele

depese ale Agerpress apar in ziua de 24 mai 1949 alaturi de cele semnate Rador.In decretul de infiintare se preciza ca Agerpress va fi o institutie centrala pe lanagConsiliul de Ministri, condusa de un director general si doi adjuncti numiti de acelasiconsiliu de ministri. Sediul agentiei se mentinea la Bucuresti, noutatea fiind ca, printrecorespondentii permanenti din diferite tari europene aparea si un jurnalist permanenttrimis in Republica Chineza.Reteaua de difuzare a stirilor Agerperss era la randul ei legiferata, agentia urmand sa-sitransmita serviciul de stiri (aproximativ 30 de mii de cuvinte pe zi) pentru 150 de ziaresau canale de radio. Serviciul pentru strainatate urma sa cuprinda 7500 de cuvinte pe zicu transmitere in rusa, franceza, engleza, germana si romana. Agerpres mentinealegaturile cu Reuter, Associated Press, ca si cu fosta Havas, devenita dupa razboi AFP,dar in prim-plan aparea agentia moscovita Tass.Alte agentii partenere: Xinhua Petin, Ata Tirana, And Berlin, CTK Praga, MTI Budapesta, PAP Varsovia, ANP Haga, Tanjug Belgrad, Men Cairo, AgencedAthene Atena, Pres Trust of India New Delhi.Totodata trebuie sa mai remarcam cresterea numarului persoanlului redactional la 92 deangajati dintr-un raport redactat in 1957 aflam ca 85% dintre acestia aveau studiisuperioare daca sub aspectul compozitiei sociale, desi situatia s-a mai imbunatatit, ea nueste inca satisfacatoare. In sectorul redactional si translatie elementele de origine mic-


20/32

burgheza reprezinta 60-80%. Aceasta se reflecta si in conducerea redactiilor. (NeaguUdroiu Angrosisti in piata informatiei, Ed. Niculescu, Bucuresti 1999, p 287).Agerpress era organizata in 4 sectii principale: stiri interne, stiri externe, buletine siarticole pentru strainatate, foto. Agerpress va functiona in acest mod pana in 1977 cand,prin decretul 474 al Consiliului de Stat publicat la 24 decembrie 1977, agentia isi

imbogateste atributiile. Astfel, aceasta contribuie prin intreaga sa activitate la infaptuireapoliticii interne si externe a partidului, la aplicarea legilor, a hotararilor de partid si de statdin domeniul sau de activitate. Agerpress organ de partid si de stat trebuia sa asigureinformarea prin presa si radio-televiziune a opiniei publice din tara si din strainatateasupra politicii interne si internationale a partidului si statului, a realitatilor vietii politice,economice si sociale, stiintifice si cultural-artistice din Romania, precum si difuzarea intara a stirilor din strainatate.Agerpres urma sa fie organizata in urmatoarele redactii: stiri interne, stiri externe,materiale informative (transmitea materiale in sistem inchis responsabililor de rang inalt),stiri pentru agentiile straine de presa, publicatiile pentrun strainatate facand parte dintr-uncorpus numit Romania.

Redactia de stiri interne transmitea aprox 80 de stiri zilnic, iar cea de externe aprox 100de materiale, acest departament edita si un buletin saptamanal care se numeaMeridiane. Sectiunea materiale informative edita evenimentele zilei transmis abonatilordin 2 in 2 ore, precum si un cotidian File, un bisaptamanal Stiri economice externe simai multe saptamanale: pe teme internationale, buletin tehnico-stiintific, energia sicombustibilii in lume, saptamana internationala, un bilunar Buletin economic, lunareMiscarea comunista si muncitoreasca inter-nationala, Tari socialiste, Africa,America Latina, Buletin cultural.Redactia de stiri pentru agentii straine de presa emitea zilnic in 4 limbi: rusa, engleza,franceza si spaniola, aproximativ 42 de mii de randuri care, insumate, alcatuiesc in jur de34 de ore. Redactia publicatiilor pentru strainatate Romania edita revistele lunare sau

trimestriale destinate propagandei in strainatate ca de exemplu: Romania azi ceaparea din 1953 in engleza, franceza, germana, spaniola 64 de pagini tiraj lunar. In1989 10 mii de exemplare. Romania aparea din 1950 in rusa, 48 de pagini, tiraj de 57de mii de exemplare. Romania din 1958 in chineza 44 de pagini, 2000 de exemplare.Agerpres isis pastra relatiile privilegiate cu agentii din tarile socialiste transmitand laMoscova, Sofia, Belgrad, Budapesta, Varsovia, Praga, Berlin, Havana. Ceea ce esteinteresant de remarcat este serviciul mediat prin intermediul agentiei Apa din Vienapentru marile agentii internationale capitaliste AFP, Reuters, Associated Press si DPA.Sa ne amintim ca acest model de transmitere prin intermediul unei agentii vieneze a fostutilizat si de prima agentie romaneasca Roumanagence, dar atunci din cu totul alte motivecapitaliste economii la difuzare. Aceasta structura a Agerpress se naruie la 2 ianuarie1990 dupa revolutia anti-comunista din decembrie 1989.


21/32

17 aprilie 2013-04-17

Era independentei. Razboiul cald, razboiul ideologic.Controlul statelor europene.

In anii care au urmat sfarsitului primului razboi mondial toate acordurile intre grupul dealiati Havas-Reuter-Associated press si alte agentii, capata o dimensiune politica si nudoar una economica sau comerciala. Statele europene ocupa prin agentiile nationale siprin organizarea retelelor de schimb de informatie telegrafica un joc al independentei, alafirmarii identitare sau a luptei lor ideologice, in special cand este vorba despre dictaturiprecum in Turcia, Italia sau Polonia. Sucursala Havas-Reuter din Istambul este cedata in1922 noii agentii nationale Anatolia. Agentia Stephanie din Italia cade sub jugul luiMusolinni in 1924 si in 1926 in Spania Primo de rivera cumpara Faura proprietateaHavas din 1742. Tendinta este de autonomizare a agentiilor nationale in raport cu aginternationale care, prin definitie sunt straine. Pozitiile castigate de aliati nu tin multavreme, radiotelegrafia vine sa demonstreze ca se pot trece cabluri submarine si sa se

dezvolte activitati ale agentiilor plecand de la acest mod de comunicare. Pana lainventarea radioteleimprimantelor permitand receptia clara era necesara dubla operatiunede codare-decodare a impulsurilor morse traduse pe banda de hartie perforata.Radiotelegrafia ia amploare si face sa apara o serie de noi societati, acestea difuzandinformatii economice si bursiere si fac concurenta agentiilor care inchiriaza liniiletelegrafice societatilor nationale. Agentiile europene se inteleg intr-o reuniune generala laParis in 1924 asupra organizarii si protectiei serviciilor lor de catre radiotlegrafie.Aceasta intalnire este prima dintr-o serie care se va opri la 1 an inainte de cel de-al 2-learazboi mondial. Utilizarea radiofoniei, tehnica de comunicare recenta, contribuie laprogresul activitatii agentiilor. Primele experiente publice au avut loc la inceputul anilor1920, inaugurarea emisiunilor zilnice a postului Radiola la Paris si a BBC la Londra

dateaza din noiembrie 1922.Dezvoltarea statiilor de radio se face in anii 1930. Havas si Reuter nu vor exploata subnici o forma acest tip nou de clientela, oferind altfel de servicii, altele decat cele destinatepresei. In schimb, ag americane profita de aceasta proliferare care este urmata de oexpansiune a ziarelor si revistelor pentru a oferi prestatii din ce in ce mai adaptatediferitelor categorii media. In 1930 avem in jur de un jumatate de receproate radio inFranta si 5 milioane si jumatate in 1939, dar nu se numara decat 26 de statii emitatoare sidatorita unei limitari voite a statului. In 1939 numaram 26 milioane receptori in SUA, 8,4milioane in Germania si 8,3 milioane in Marea Britanie. In 1924 la Londra Jones reusestesa-si consolideze societatea sa cu participarea editorilor de jurnale. El convinsese editoriidin provincie regrupati in sanul Press Association si cei din Londra membri ai NewspaperPublisher Association, dar de asemenea a celor din Australia si Noua Zeelanda saparticipe la capitalul Reuter cu conditia ca agentia, fiind o institutie legata de ImperiulBritanic, sa poata sa-si pastreze independenta politica. Aceste grupari de presa detincontrolul direct al societatii pana la mijlocul anilor 1980. In 1925 la NY Melville Stone iida intreaga putere asistentului sau Kent Cooper, care prezideaza timp de 20 de aniexpansiunea mondiala a agentiei, vorbind despre faptul ca ceea ce este bun pentruAssociated Press este la fel si pentru SUA. Associated Press considera ca nu estenecesara viziunea europeana asupra actualitatii impusa de catre Havas si Reuter. Foarte


22/32

puternica pe piata americana a presei unde isi asigura un echilibru economic confortabil,Associated Press depaseste frontierele. Sub acoperirea revendicarii accesului liber lainformatie peste tot in lume si opozitiei oricarei interventii guvernamentale in activitateaagentiilor, AP este de asemenea si in serviciul propriilor ambitii si interese. In 1934 eadenunta oficial tratatul din 1871 si Cartelul European desi nu are nici un client pe

batranul continent. Aceasta decizie nu este tocmai de o puritate absoluta, iar Cooper,afisand revendicarea liberei circulatii a informatiei, reactioneaza in acelasi ritm cuguvernul Statelor Unite, mai exact cu departamentul de stat, al carui suport il obtinepentru a deschide birouri in strainatate. Urmarindu-si expansiunea, AP contribuie lapromovarea intereselor americane in lume. Isi consolideaza pozitia in tara sa si prezintaReuter ca si pe o agentie legata de interesul Imperiului Britanic, iar Havasul ca o agentieguvernamentala. Aceasta agentie vorbeste despre doctrina liberala a informatiei,exprimata in special de catre presedintele Wilson in discursul de la conferinta de la Paris.Pentru acesta, inradacinarea valorilor democratice presupune libera circulatie ainformatiei in lume si in special a depeselor agentiilor.

Sfarsitul agentiei ContinentalDeja compromisa sub guvernul imperial, supravietuitoare a epocii de cucerire a aganterioare, ag Continetal devine definiti afara din joc dupa tratatul de la Versailles. Eavegeteaza sub republica de la Veimar si dispare dupa sosirea lui Hitler la putere. Innoiembrie 1933 ea este absorbita in agentia nazista Deutsches Nachrichtenburo (DNB),dirijata de Goelbles.Nazismul, la fel ca si orice forma de fascism sau alte dictaturi europene, nu poate saaccepte o presa libera si o agentie care doreste sa isi protejeze autonomia fata de guvern.Cu aceasta unealta de comunicare si in ciuda oricaror acorduri trecute pe care le-a avutfosta Agentie Continental, DNB serveste ca radiodifuziune in plina expansiune a celuide-al 3-lea reich si inunda lumea cu propaganda nazista. Neputand sa isi asigure sarcinile,

corespondentii agentiilor europene parasesc Germania, iar populatia nu cunoaste decatadevarurile oficiale.

Agentia comunista TASSIn Rusia, agentia bolsevica Rosta, creata in martie 1918, ii succeda agentiei Telegraficedin Sankt Petersburg. Aceasta este creata in 1904 prin fuziunea dorita de Nicolas al II-leadin Agentia Telegrafica Rusa creata in 1894 si din Ag Telegrafica Comerciala stabilita deministerul de finante in 1902. Ea nu are aproape nici un contact cu agentiile din tariledemocratice care isi exprima suspiciunea datorita regimului politic caruia ii apartine.Daca tarile aliate din 1918 intarzie sa recunoasca URSS, Havas, Reuter si AP fac la fel cuagentia Rosta care, in serviciul ideologiei marxist-leniniste este o unealta de propagandapolitica. Incepand cu octombrie 1917, sovieticii suprima toate ziarele si in iulie 1918titlurile altele decat cele ale partidului dispar. Incepand cu recunoasterea URSS de catreAnglia si Franta in 1924 Havas este recontactata de catre Rosta. Semneaza in 28 martie laParis cu un reprezentat Reuter un raport anual. Pana in 1934 au fost semnate 4 tratate. La10 iulie 1925 agentia TASS ii succede agentiei Rosta. Ea reuneste sub autorirtatea satoate agentiile republicilor din URSS. Plasata sub controlul administrativ al guvernului eaeste coordonata si condusa de catre secretarul departamentului de propaganda acomitetului central al partidului comunist, dar cu TASS o noua conceptie a informatiei


23/32

jurnalistice se impune. Ea depaseste cea fondata pe principiul adevarului oficial ales decatre autoritati. Ea consta exclusiv in a fi in serviciul unui partid si ideologiei sale, altfelspus intr-o batalie politica in vederea construrii socialismului. In 1901 Lenin isiconstruise conceptia asupra presei: Rolul jurnalului nu se reduce la difuzarea ideilor, aeducatiei politice si la recrutarea aliatilor politici; ziarul nu este doar un propagandist si

un agitator colectiv, el este de asemenea un organizator colectiv. Devenita doctrina destat, aceasta conceptie a venit sa bulverseze sensul informatiei si rolul jurnalistului inserviciul faptelor si adevarului pe care agentiile au reusit sa il dezvolte. In acest cadruideologic Tass, presa si radioul sunt instrumente de lupta ideologica folosite de URSS inEuropa si apoi in lume. Propaganda internationala al carei actor-cheie a fost, va avea cascop deturnarea opiniilor publice occidentale sau tulburarea si fragilizarea guvernelor dintarile capitaliste. Agentia va avea o durata care va apartine si se va identifica cu durataimperiului sovietic, fiind in acelasi timp in centrul unor confruntari in lume cu privire larolul mijloacelor de comunicare in masa si in special al agentiilor. O astfel de conceptieafirma incompatibilitatea acesteia cu cea a marilor agentii de vocatie mondiala care cautasa se protejeze de orice influenta provenind de la autoritatile politice. TASS devine

organizatoarea continutului intregului ansamblu al presei sovietice. In raport cu exteriorulea este deopotriva o arma de lupta impotriva capitalismului, democratiilor burgheze siimperialismului si o referinta pentru alte partide comuniste nationale care apar in lume.Guvernul sovietic doteaza cu mijloace economice importante pentru ca sa devinaagentia ideologica care sa fie capabila sa se opuna marilor agentii internationale. Eadezvolta toate tehnicile propagandei de la publicitate pana la psihologie colectiva.

O noua ordine pentru informatia mondiala.Noile agentiiLa sf celui de-al 2-lea razb mondial acoperirea actualitatii indepartate din care agentiilesi-au facut o marca si o specializare are ca si context noua ordine planetara nascuta laYalta. Agentiile tarilor invinse au disparut. Este cazul agentiilor Domei, Stephani si DNB

care, in zonele lor de influenta inaintea razboiului au capatat o dimensiune superioaraoricarei agentii natiopnale europene. Cele 2 ag americane AP si United Press ocupapozitii dominante. AP in special isi intinde activitatile pe ruinele imperiilor colonialefrancez si britanic. Tin cont totusi de Reuter si ea prezenta, desi suferise f mult dpdveconomic. Aceste 3 agentii in competitie comerciala se vor uni ptr a contracara o altaforma de afront si anume concurenta ideologica. Pe masura ce URSS isi intinde imperiulasupra tarilor europene centrale si sosirea la putere a comunistilor, TASS isi maresteforta. Ag sovietica isi afirma conceptia asupra informatiei jurnalistice si functia deagentie mama in raport cu agentiile nationale cazute sub puterea Moscovei. Aceste agdevin monopoluri de stat la ordinele partidului comunist, la fel ca vechea ag ungara MTIsau Tanjung in Yugoslavia, tara in care guvernul maresalului Tito va lua rapid distanta inraport cu URSS. In asia Republica Populara Chineza proclamata in 1949 reactioneazadupa aceleasi principii. Ag sa China Noua serveste propaganda politica prin functia depurtator de cuvant a autoritatilor partidului comunist chinez in lucru. Ea este de asemeneao referinta ptr tarile din S-E asiatic care vor avea un regim politic analog precum Coreeade N, N Viet=namului si mai tarziu Cambogia in vremea cmerilor rosii. In ciuda nouluispirit de pace in lume dorit de catre democratiile occidentale prin crearea ONU in 1945,un bloc ideologic mai mult sau mai putin puternic se stabilea in fata formelor celor 2imperii totalitare cu dimensiuni necunoscute. Pentru o parte a lumii, Declaratia


24/32

Universala a Drepturilor Omului adoptata la 10 decembrie 1948 era deja fara obiect, inspecial art 19: orice individ are dreptul la libertatea opinie si expresiei, ceea ce implicadreptul de a nu fi ingrijorat ptr parerile/opiniile sale si cel de a cauta, a primi si a raspandifara considerare de frontiere info si ideile prin orice mijloc de expresie.

Lagencie FrancepressVechea bransa informatie a Havas devine un mostenitor moral. In ciuda perioadei deocupatie, continuitatea va fi asigurata cu o noua titulatura a vechilor Havas informatie,membri ai rezistentei, dar de asemenea prin elemente ale agentiei franceze independente(AFI) creata la Londra in 1940 si a agentiei France-Afrique fondata la Alger in 1942.Aceste organizatii sunt reunite la 1 iulie 1944 intr-o singura entitate Agentia Francezade Presa. Aceasta rtebuia in principiu sa devina o cooperativa girata de catre editorii depresa. La 20 august 1944 8 oameni inarmati din care 6 fosti jurnalisti ai Havas intra insediul bursei la ora 8 dimineata. Ei obtin sustinerea personalului, iar prima depesasemnata AFP este expediata la 11:30. In serviciul tuturor jurnalelor libere AFP vaasigura cu obiectivitate stricta, care este datoria unui organism de informare, difuziunea

stirilor scurupulos controlate si retaiate. (Huteau Ullmann asupra originilor sicircumstantelor creatiei AFP, pg 13-14).Modul in care ia nastere AFP nu a fost exceptional. Spiritul eliberarii consta in a facetabula rasa presa si de a o fundamenta pe o presa libera. AFP trebuia sa participe laaceasta reforma de profunzime.Primul sau director general Leon Rollin, fostul sef de serviciu strainatate al Havas, staaproape 2 luni la postul sau. Apare inevitabil o dezbatere intre mica/marea agentie, iarredactia inclina pentru o agentie continuatoare a Havas, in ciuda concurentei Reuter, AP,UP. Martial Bourgeun i-a succedat lui Rollin la 22 octombrie 1944, dar ca si predecesorulsau, el are cateva ciocniri cu generalul De Goles si guvernul sau, care sunt iritati derevgendicarile de independenta politica ale agentiei. Seful Frantei Libere nu intelesese ca

jurnalistii refuzau conceptia unei agentii oficiale aparata de guvern. In sfarsit, definitprintr-o ordonanta din 30 septembrie 1944, statutul AFP este provizoriu si este statutulunui stabiliment public-administrativ.

24 aprilie 2013-04-24

Kyodo si Jiji press JaponiaAceste 2 agentii sunt in mod indirect mostenitoare ale agentiei Domei. Principiile lorprofesionale au fost intr-o mare masura influentate de catre agentiile americane in primiiani de dupa razboiul mondial, dar Domei avand o dubla activitate intocmai Havas, bransade publicitate a trebuit sa isi ia autonomie pentru a deveni Dentsu principala agentie depublicitate din lume. Atat Dentsu cat si Havas sunt singurele grupuri de comunicare dinlume care reunesc in interiorul lor regii publicitare, media si agentii de publicitate. DacaKyodo are un statut de cooperativa de presa trebuind sa satisfaca in mod prioritarnecesitatile membrilor sai, Jiji press este o societate anonima, cu tinta comerciala si carecultiva o clientela media dar si inafara media. Ele ocupa din plin piata interioara, insa nureusesc sa se impuna in ceea ce priveste clientela internationala in ciuda birourilor sicorespondentilor din lumea-ntreaga.


25/32

In aceasta parte a Asiei si a tarilor din oceanul Pacific Kyodo este puternic solicitata decatre Associated press, Reuter si Agence Francepress care realizeaza un acord cu Jijipress pentru a vinde informatie in Japonia.

EFE

Agentia EFE este mostenitoarea Fabra. Agentie de stat creata in 1939 ea a jucat un rolpolitic important sub regimul generalului Franco. Pastrandu-si legaturile privilegiate cuputerile publice ea a beneficiat de democratizarea tarii odata cu urcarea pe tron a regeluiJuan Carlos. Statutul sau este cel al unei societati anonime cu capital public 98%.Conducatorii sai sunt totusi numiti de catre guvern. In ciuda acestei situatii, credibilitateasa creste in tarile hispanice, in special in America Latina unde ea este prezenta in toatecapitalele. In sfarsit, dupa liberalizarea regimului la sf anilor 70 EFE nu mai detinemonopolul intern al informatiilor internationale datorita intrarii puternice a agentiilorstraine precum Associated Press, Reuter si Agence Francepress.Situatia interna spaniola, in special crearea de comunitati autonome, a antrenat o miscareputernica in media, jurnale, radiouri si televiziuni private, care a generat o crestere

constanta a cererii de informatie.Agentia are legaturi si in strainatate dar este cu precadere reprezentata in America Latina.Actiunea sa ramane totusi legata de politica externa a statului. Ea insoteste permanentinvestitiile intreprinderilor spaniole in tarile de limba si cultura spaniola.

UPIUnited Press International din SUA, construita la New York.Perioada de dupa razboi este marcata de nasterea unei mari agentii internationale de presacare, timp de 25 de ani, va fi principalul competitor al Reuter, Associated Press si AgenceFrancepress. In 1958 UPI se naste in SUA prin absorbtia INS de catre UP, doua agentiiaparute la inceputul secolului pentru a contracara pozitiile de monopol ale AP in

principalele orase ale tarii.Aceste 2 agentii total diferite isi fac loc pe piata informatiei telegrafice. INS, in ciudavocatiei sale internationale nu reuseste sa atinga nivelul economic al rivalelor sale.Dezvoltand o activitate redactionala atractiva pentru clientii sai (in jur de 900 in 1940)erorile repetate pe care le face ii pun la indoiala credibilitatea. UP se ridica in specialprin dezvoltarea informatiilor personalizate si comentate, diferite de rigoareaobiectivitatii AP.Isi extinde activitatea in exterior, insa in acelasi timp isi consolideaza piata sa internaintre cele 2 razboaie mondiale. Presa este dinamica si foarte multe statii de radiodifuziunenoi prolifereaza in intreg teritoriul SUA. Serviciile sale sunt difuzate in aproape 48 delimbi, in mai mult de 100 de tari. La inceputul anilor 50 UP porneste cucerirea statiilorde televiziune. Absorbtia mai degraba decat fuziunea INS permite UPI cresterea talieisale care se apropie de cea a primei agentii mondiale care era AP.Ea se angajeaza intr-o diversificare foarte puternica a serviciilor sale la inceputul anilor70, atunci cand Reuter are foarte multe dificultati si isi creste capacitatile de transmisie(in jur de 1200 de cuvinte pe minut)gratie calculatoarelor foarte performante pe care leutilizeaza in postura de pionier.


26/32

Mai toate prestatiile utile mediei producatoare de informatie generala sau specializatasunt foarte bine asigurate de catre UPI (info economicam servicii regionalizate, bursa,sport, fotografie, prestari audio sau audio-vizuale pentru statiile de radio si tv.Prezenta in toate locurile de criza din lume sau acoperind toate evenimentele majore aleactualitatii internationale, UPI si concurenta sa AP au devenit cei mai mari 2 producatori

privati de info din lume si o referinta in acest domeniu de activitate.In 1970 in moment de glorie printre cei 6700 de abonati in lume, are in portofoliu 1200de ziare, 3665 de statii radio si tv, apropiata de AP care detine 1265 de ziare si 3400 destatii radio si tv.Intreprindere infloritoare pana in 1976 UPI incepe apoi sa piarda sume importante debani si sa fie obiectul unui proiect de restructurare care reuneste activitatile de presa,radio si tv in sanul grupului Scripps, indoielnic din punct de vedere al rentabilitatii,.Urmeaza 3 ani in care este antrenata intr-o scufundare financiara. In iunie 1982 doiantreprenori media William Egeissler si Douglas Fruhe cumpara UPI prin intermediulsocietatilor Media News Corporation. Nu implica nici un fond financiar propriu ciimprumuta intre 3 si 4,8 milioane de dolari de la 2 institutii mari financiare. In varsta de

35 si 37 de ani mai putin ortodocsi in modul de a actiona si de a gandi si necunoscuti inmediile de afaceri apropiate media, suscita o oarecare euforie in sanul agentiei. Suntfoarte ambitiosi si incearca sa ajunga pe prima pozitie a pietei. Peste 20 de birouri noi sedeschid in toata lumea. UPI angajeaza personal reporteri de teren, jurnalisti specializati indomenii stiintifice si economice, creste salariile, ofera mijloace suplimentare de acoperirea evenimentelor si creste contractarile a caror valoare atinge suma de 16 milioane dedolari in 1983, dupa o dublare in anul precedent. Aceasta suma va fi dublata de asemeneain 1984. In toata aceasta efervescenta a activitatilor incepand cu sfarsitul anului 1982societatea pierde 1 milion de dolari pe luna. Desi avertizati, cei doi proprietari pare-se casunt lipsiti total de realism. Mutarea sediului de la

Agentiile de Presa

Documents

Transcript of Agentiile de Presa