Afis Publicitar

26
1. ISTORICUL AFISULUI PUBLICITAR Scurta istorie: Afisul publicitar francez Jean Carlu:”Afisul este expresia grafica a unei idei”. Savignac: „Afisul este o imagine ce trebui sa aiba frumusetea evidentei si spiritul sintezei”. Fie el comercial sau cultural, traditionalist sau menit sa socheze, afisul publicitar este mai mult decat prezent in viata omului contemporan. Atunci cand a fost creat, posterul a fost conceput ca un instrument al comunicarii, in scopul declarat al vanzarii unui produs sau a unei idei. In afara acestei functii comerciale, afisul poate fi examinat dintr-o perspectiva artistica sau ca o marturie a curgerii timpului. Care anume a fost momentul ce a marcat nasterea interesului pentru publicitate? Greu de apreciat. Propaganda – ca si modalitate de vanzare a unei idei – este cea mai veche forma de publicitate, In timp strigatul poate fi considerat o forma preistorica de publicitate. In mod neoficial, istoria preocuparilor pentru publicitate incepe cu tablitele celor 10 Porunci primite de Moise. Adevaratul inceput al artei afisului asa cum il cunoastem noi astazi a fost marcat, la sfarsitul secolului XVIII, de ideea lui Alloys Senefelder de a-si ilustra singur propriile piese de teatru. Intrucat era sarac lipit, el a cautat o modalitate de a folosi altceva decat materialele scumpe utilizate de tipografii vremii, inlocuind plumbul prin piatra. Procesul, numit litografie, permitea reproducerea unui desen realizat pe o piatra cu o substanta grasa. Introdusa intr-o solutie acida, piatra retine doar cerneala aplicata pe partile imbibate in substanta grasa, iar desenul apare prin aplicarea unei foi de hartie pe respectiva piatra. Litografia insuma o serie de avantaje : rapiditate (se desena direct pe piatra), economie de mijloace (o singura matrita poate fi folosita de mai multe ori), conferindu-i astfel artistului un plus de libertate. Primele afise astfel create aveau un singur inconvenient: lipsa culorii. Parintele afisului artistic in culori este Jules Chéret, cel mai prolific artist din perioada de glorie a afisului francez, Belle Epoque. Chéret a creat primul afis in culori in 1867, utilizand un proces litografic care ii permitea sa obtina orice culoare pornind de la trei pietre imbibate cu cerneluri de culori diferite (de obicei galben, rosu si albastru). Perioada Belle Epoque este marcata de o adevarata „goana dupa afise”, de o explozie de expozitii de afise, de proliferarea magazinelor si comerciantilor de afise intru satisfacerea dragostei publicului pentru aceasta forma de arta. In Franta, cultul cafenelelor (populate de personaje bizare, consumatoare de absint) a devenit omniprezent iar numerosi artisti de diferite orientari si temperamente au devenit creatori de afise. Printre acestia, Toulouse-Lautrec, al carui afis pentru Moulin Rouge a ridicat, in 1891, afisul la rang de arta. El a ramas de altfel celebru pentru creatiile sale ce oglindesc tocmai realitatea de cafenea si care au starnit reactii aprinse in epoca, marcand trecerea afisului spre o noua etapa, cea expresionista. 1

description

Afisul publicitar

Transcript of Afis Publicitar

Page 1: Afis Publicitar

1. ISTORICUL AFISULUI PUBLICITAR

Scurta istorie: Afisul publicitar francez

Jean Carlu:”Afisul este expresia grafica a unei idei”.Savignac: „Afisul este o imagine ce trebui sa aiba frumusetea evidentei si spiritul sintezei”.Fie el comercial sau cultural, traditionalist sau menit sa socheze, afisul publicitar este mai mult decat prezent in viata omului contemporan. Atunci cand a fost creat, posterul a fost conceput ca un instrument al comunicarii, in scopul declarat al vanzarii unui produs sau a unei idei. In afara acestei functii comerciale, afisul poate fi examinat dintr-o perspectiva artistica sau ca o marturie a curgerii timpului. Care anume a fost momentul ce a marcat nasterea interesului pentru publicitate? Greu de apreciat. Propaganda – ca si modalitate de vanzare a unei idei – este cea mai veche forma de publicitate, In timp strigatul poate fi considerat o forma preistorica de publicitate. In mod neoficial, istoria preocuparilor pentru publicitate incepe cu tablitele celor 10 Porunci primite de Moise.

Adevaratul inceput al artei afisului asa cum il cunoastem noi astazi a fost marcat, la sfarsitul secolului XVIII, de ideea lui Alloys Senefelder de a-si ilustra singur propriile piese de teatru. Intrucat era sarac lipit, el a cautat o modalitate de a folosi altceva decat materialele scumpe utilizate de tipografii vremii, inlocuind plumbul prin piatra. Procesul, numit litografie, permitea reproducerea unui desen realizat pe o piatra cu o substanta grasa. Introdusa intr-o solutie acida, piatra retine doar cerneala aplicata pe partile imbibate in substanta grasa, iar desenul apare prin aplicarea unei foi de hartie pe respectiva piatra.Litografia insuma o serie de avantaje : rapiditate (se desena direct pe piatra), economie de mijloace (o singura matrita poate fi folosita de mai multe ori), conferindu-i astfel artistului un plus de libertate. Primele afise astfel create aveau un singur inconvenient: lipsa culorii.Parintele afisului artistic in culori este Jules Chéret, cel mai prolific artist din perioada de glorie a afisului francez, Belle Epoque. Chéret a creat primul afis in culori in 1867, utilizand un proces litografic care ii permitea sa obtina orice culoare pornind de la trei pietre imbibate cu cerneluri de culori diferite (de obicei galben, rosu si albastru).

Perioada Belle Epoque este marcata de o adevarata „goana dupa afise”, de o explozie de expozitii de afise, de proliferarea magazinelor si comerciantilor de afise intru satisfacerea dragostei publicului pentru aceasta forma de arta. In Franta, cultul cafenelelor (populate de personaje bizare, consumatoare de absint) a devenit omniprezent iar numerosi artisti de diferite orientari si temperamente au devenit creatori de afise.Printre acestia, Toulouse-Lautrec, al carui afis pentru Moulin Rouge a ridicat, in 1891, afisul la rang de arta. El a ramas de altfel celebru pentru creatiile sale ce oglindesc tocmai realitatea de cafenea si care au starnit reactii aprinse in epoca, marcand trecerea afisului spre o noua etapa, cea expresionista.

1

Page 2: Afis Publicitar

La sfarsitul secolului XIX, un nou stil artistic si-a facut aparitia in universul afisului: Art Nouveau, sau „stilul metro”. Francezul de origine ceha Alphonse Mucha a creat prima capodopera a acestui nou stil, pentru Sarah Bernhardt, actrita care a luat Parisul „pe sus”. Acest stil ultra-decorat, cu influente prerafaelite, medievale si bizantine a dominat scena pariziana si artele decorative pana la primul razboi mondial.

Dupa razboi, arta afisului a fost revolutionata de principiile enuntate de Leonetto Capiello in 1905 si de studiile stiintifice realizate de americani

asupra publicitatii. Dintr-o dorinta de lizibilitate, Capiello si-a concentrat atentia in designul afisului pe o singura imagine, adesea amuzanta sau bizara, plasata pe un fundal monocrom, care sa atraga imediat atentia privitorului si sa-i aprinda imaginatia. Alegerea sa estetica, bazata pe culori puternice, contrastante, a reprezentat o inovatie in arta afisului. Tot Capiello este cel care a aplicat primul ideea ca o anumita marca a unui produs poate fi asociata cu un personaj, devenind astfel parintele publicitatii moderne.

Inainte de Capiello si de inovatia sa, In publicitatea franceza a secolului XIX existau doar personaje standard : pe afise, arabii faceau reclama la cafea, africanii la sapun sau rom, fermieri rosii in obraji – la unt, iar dudui cu forme generoase laudau virtutile … cam oricarui produs. Cel care a schimbat aceasta stare de fapt, introducand personatul atipic eu-tu-oricine a fost Raymond Savignac, cea mai importanta figura din lumea afisului francez dupa al doilea razboi mondial.

El a introdus umorul in arta afisului, declarand : „Afisul trebuie sa fie un scandal vizual” caci”Ideea originala trebuie sa fie sarea si piperul afisului. Ea ii da viata, dandu-i grai si facandu-l uneori memorabil. Ideea este oul lui Columb.”Atunci cand privesc un afis, oamenii trebuie sa aiba „placerea ochiului”, trebuie sa fie proiectati de creatorul afisului intr-o alta lume, intr-o alta atmosfera. Pentru a fi reusit, un afis trebuie sa stimuleze imaginatia.

Nu doar artistul este raspunzator de acest dialog vizual. Si privitorii trebuie sa colaboreze. Afisul nu poate deveni cu adevarat opera de arta decat atunci cand trezeste o reactie privitorilor care participa la ceea ce se poate numi „experienta estetica”.

AFISUL~ esenta vizuala a ideii ~

Renato CasaroBen Hur - afis de film

Rezervat mai degraba popularizarii productiilor cinematografice sau teatrale, afisul este adesea considerat nepotrivit pentru a decora interioarele private. Si totusi folosirea destul de larga in zilele noastre a afiselor cu rol de lucrari de arta de interior contrazice aceasta opinie.

2

Page 3: Afis Publicitar

Afisul sau "posterul", in terminologia de sorginte anglo-saxona, este un gen artistic care poate fi incadrat in domeniul graficii aplicate. Menirea sa principala este aceea de a promova, in scop publicitar, un produs care poate fi un film, o piesa de teatru, o productie literara, un eveniment politic, cultural, stiintific etc. Tiparit in tiraje de masa, afisul este expus in spatii publice, de larga circulatie, cu alte cuvinte este un produs al strazii. De cele mai multe ori, atentia trecatorilor captata de un afis este de domeniul unei secunde. Un afis de succes reuseste totusi sa transmita in aceasta unitate extrem de redusa de timp esenta produsului promovat. Imaginea inregistrata aproape mecanic, in fractiuni de secunda, lucreaza apoi mental, imprimandu-se, ca o informatie stocata pe banda magnetica, pe cortexul trecatorului receptor si reapare ulterior la suprafata memoriei. Toate aceste considerente impun afisului sa fie o esentializare la maximum a temei propuse.

Relativ recent ca gen artistic, afisul a aparut catre sfarsitul secolului al XIX-lea, printre fondatorii sai numarandu-se nume celebre, ca Henri de Toulouse - Lautrec. Coborator dintr-o veche spita nobiliara din sudul Frantei, Toulouse -Lautrec a trait si s-a implicat total in boema artistica a Parisului de sfarsit de veac. Unul dintre prietenii sai, Aristide Bruant, patronul unui cunoscut cabaret din Montmartre, i-a comandat un afis pentru localul sau. Inspirandu-se din stilul liniar, cu tente plate de culoare al stampelor japoneze, in mare voga in Parisul acelei epoci, Toulouse - Lautrec creeaza prototipul afisului de arta. "Am ras mult! Afisul meu a avut succes!", nota pictorul, inca neincrezator in harul sau de "graphic designer". Astazi afisele originale semnate Toulouse-Lautrec se vand la preturi impresionante.

Un alt nume de marca de la inceputurile afisului a fost Alphonse Mucha, artist ceh afirmat in Parisul perioadei 1900. Desi deosebit de talentat, Mucha era inca in cautarea cailor spre succes, cand Sarah Bernhart, celebra actrita a vremii, ii comanda un afis pentru "Gismonda", o piesa de teatru in care detinea rolul principal. Afisul realizat cu aceasta ocazie il promoveaza dintr-o data la rangul de supervedeta. Pentru Mucha incepe o perioada de succes de mai multe decenii, timp in care se afirma drept cel mai celebru artist grafic al epocii. Afisele sale realizate in stilul "Art Nouveau", caracterizat prin contururi si arabescuri decorative specifice, au si astazi succes, fiind reproduse in tiraje de masa, in conditiile de calitate ale tiparului modern.

Secolul XX, cu perioadele sale de conflicte politice si sfasiat de doua conflagratii mondiale, confera afisului, dincolo de dimensiunea culturala, si o alta, propagandistica si politica. Apar artisti specializati, care isi dedica intreaga cariera acestei discipline grafice.

Evolutia spectaculoasa a cinematografiei da un nou impuls afisului de tip cultural. Apar postere cu vedete din lumea Hollywood-ului. Anii '30 ai secolului XX introduc notiunea de "pin-up", afisul care se poate "agata" in interior. Progresele majore facute de arta fotografica in primele decenii ale secolului permit realizarea de afise cu imagini fotografice de o calitate artistica deosebita. Sunt reproduse in formatul afisului fotografii cu idolii de celuloid ai epocii, adevarate efigii ale unor intregi generatii, dar si fotografii cu tinere fete anonime, dar deosebit de atragatoare, asa numitele "pin-up girls". Mari vedete de cinema, ajunse mituri ale celei de-a saptea arte, si-au inceput cariera

Boris VallejoVraja - afis publicitar

Henri de Toulouse LautrecAmbasadorii - afis de cabaret

3

Page 4: Afis Publicitar

pozand pentru postere pin-up. Exemplul cel mai cunoscut il constituie Marilyn Monroe, care a debutat ca obscur manechin de pin-up. Pe langa chipuri cunoscute si femei frumoase, incep sa fie reproduse in afise si tablouri celebre din istoria artelor. Afisul devine instrumentul cel mai potrivit pentru democratizarea imaginii artistice. Practic, oricine isi poate permite sa achizitioneze afise cu actori indragiti, cu fete sau peisaje frumoase, sau reproduceri dupa capodopere ale artei universale. Soferii de camioane isi decoreaza cabina vehiculului cu postere pin-up, soldatii din cel de-al doilea razboi mondial poarta in ranita sau isi tapeteaza cazarma cu afise cu fete de vis, iar adolescentii de pretutindeni isi inteseaza camera cu imagini ale idolilor generatiei din care fac parte.

Aceasta pasiune a afisului lipit pe peretele camerei inceputa in timpul ultimului razboi mondial isi exercita aceeasi forta si in randul generatiilor contemporane. Un moment de varf in evolutia artei posterului l-a constituit perioada generatiei "flower-power" din deceniul al saptelea al secolului trecut. Pentru miscarea "hippie" a acelei epoci, afisul era un mod de manifestare a ideologiei proprii si chiar o arma de lupta contra moravurilor, considerate depasite. Pentru tarile Europei de est, aflate sub dominatia ideologiei comuniste, afisul, in special cel cultural, a fost un mijloc de evadare din constrangerile ideologice impuse, o modalitate de manifestare neingradita a opiniilor proprii, o forma de dizidenta mascata. Artistii grafici din Polonia comunista au reusit cel mai bine sa se afirme pe plan international cu o anumita viziune novatoare de concepere si perceptie a afisului. Si astazi, dupa mai bine de un deceniu de cand nu mai este considerat un instrument de lupta impotriva constrangerilor, afisul polonez ocupa un rol major in randul artelor grafice contemporane. Si in Romania ultimelor decenii, chiar in conditiile constrangerilor anterior mentionate, arta afisului a cunoscut realizari originale si valoroase. O serie de artisti printre care pot fi amintiti Alexandru Balan, Nicolae Corneliu, Constantin Costa, Sergiu Dinculescu, Pompiliu Dumitrescu, Sergiu Georgescu, Florin Ionescu, Constantin Pohrib, Albin Stanescu, Ion Stendl, Clara Tamas au realizat afise la cote valorice si calitative similare productiilor occidentale.

Intelegand impactul pe care continua inca sa il aiba posterul asupra generatiei tinere in special, intreprinzatori contemporani avizati incearca permanent sa diversifice oferta de afise pentru publicul larg. Exista astazi mai multe categorii de postere. Sunt, astfel, postere cu vedete si celebritati, postere cu imagini geografice, postere cu "pin-up girls", postere umoristice sau de idee, postere cu reproduceri de arta etc.

Progresul formidabil al modalitatilor de tipar permite realizarea de reproduceri de arta cu granulatia, textura si rugozitatea suprafetei caracteristice lucrarilor originale. Calitatea tiparirii le face chiar sa poata fi confundate cu lucrarile originale. Exista magazine specializate care propun la preturi accesibile "facsimile" dupa lucrari de arta. Inramate corespunzator, ele pot tine locul unor lucrari originale. Sunt si voci care se ridica impotriva proliferarii acestui gen de comert cu postere. Considerate ca surogate ale societatii de consum, asemeni altor articole din alte domenii, posterele sunt socotite nedemne de a inlocui operele de arta originale. Cu toate acestea, un public tot mai larg achizitioneaza postere potrivite pentru interioarele serializate de astazi, luand in considerare pretul de achizitie, net inferior unor productii originale. Contestate sau apreciate, atunci cand sunt folosite cu discernamant si in concordanta cu ambientul in care sunt plasate, posterele pot personaliza un interior, fiind, mai mult ca oricand, elementele vizuale tipice ale civilizatiei imaginii in care traim si in care valorile sunt multiplicate vizual, sonor, magnetic

Alphonse MuchaJob - afis de reclama

Nicolae CorneliuOthello - afis de teatru

4

Page 5: Afis Publicitar

sau digital, intr-un circuit mondial al cunoasterii si informatiei care nu cunoaste bariere de timp si spatiu.

Afisul, peticul de hartie care se cere vazut

Istoria afisului ancepe an jurul anului 1900, iar aparitia lui este legata de evolutia graficii si a fotografiei, tehnici an absenta carora noul gen plastic e de neconceput. Afisul este considerat una dintre cele mai eficiente si mai penetrante modalitati de comunicare a unui mesaj condensat, concurat acum doar de clipurile publicitare.

Fiind stradal, afisul trebuie sa asigure transmiterea foarte rapida a informatiei, pentru ca nimeni nu zaboveste prea mult an fata unui petic de hartie pe care se afla o imagine ansotita de un anscris. Scopul afiselor este inocularea unei pastile informationale, asa ancat imaginea indusa trebuie sa fie mult mai puternica decat mesajul direct. Indiferent de categoria careia i se subsumeaza, afisele au un numitor comun: elementul surpriza. El se poate manifesta atat la nivelul elementelor plastice (forma, culoare), cat si la acela al continutului textual.Afisul de succes trebuie sa fie simplu an exprimare, independent de forma de realizare - grafica, fotografica ori colaje de fotografii si grafica. Un afis trebuie macar sa atraga, daca nu chiar sa socheze, obligandu-te astfel sa-i citesti mesajul. Ca limbaj al semnelor care se adreseaza unei mase de oameni, cu varste, orizonturi culturale si asteptari diferite, afisele exercita o actiune variata, trebuind sa contina macar cate un element care sa acroseze fiecare categorie potentiala de privitori. Orice afis trebuie sa fie axat pe o idee centrala, care sa serveasca evenimentul a carei imagine o promoveaza. Uzand de foarte putine elemente, el trebuie sa sugereze privitorului, initiat sau nu, esenta manifestarii pe care o popularizeaza. Afisul cultural trebuie sa fie an primul rand artistic: sa beneficieze de un colorit special, menit sa contribuie la amplinirea finalitatii pentru care a fost imaginat – sa prezinte esentializat, anainte de reprezentatie, spectacolul. Artistii polonezi, care au un adevarat cult pentru afisul teatral, au oferit exemple antologice. Afisul de teatru este creat an ideea de a aduce spectatori an sali. Finalitatea depinde de o multitudine de elemente, cel mai important fiind modul an care afisul reuseste sa exprime ideea de baza a spectacolului. Pentru a fi performant, afisul trebuie sa aiba un impact vizual deosebit, antr-un cuvant, sa fie incitant pentru privitor. Altfel, trecem pe langa el fara sa-l observam.

5

Page 6: Afis Publicitar

2. TIPOLOGIA AFISULUI PUBLICITAR1. In functie de tipul de publicitate practicat la un moment dat afisul publicitare se imparte in :

a) afis destinat publicitatii informative : cauta sa duca la constietizarea existentei si la cunoasterea informata a unor produse noi sau a unor atribute noi ale produselor existente .

b) afis destinat publicitatii persuasive : cauta sa creeeze simpatie, preferinta, convingere si actiune de cumparare.

c) afis destinat publicitatii de reamintire: cauta sa stimuleze cumpararea repetata a produsului.

d) Afis destinat publicitatii de intarire : incearca sa ii convinga pe cumparatorii curenti ca au facut alegerea potrivita.

2. In functie de mesajul publicitar utilizat afisul cauta o:a) pozitionare rationala (atunci cand mesajele publicitare conti cuvinte de genul:mai

bine, mai rapid, mai usor.b) pozitionare emotionala (cand pot fi prezentate peisaje din natura, menite sa determine

o asociere si o reactie de natura emotionala)

3. Afisul publicitar poate apela la o tehnica de asociere sau de prezentare directa.a) tehnica de asociere : atunci cand ocelebritate bine aleasa sau in cazul marlboro bine

creata poate atrage atentia asupra unui produs asu a unei marci.b) tehnica de prezentare directa a produsului , atunci cand se apeleaza la simplitatea

imaginii , si de asemenea la imaginatia si curiozitatea consumatorului.

4. In functie de momentul utilizari afisului publicitar se pot enumera urmatoarele circumstante:.

a) deschiderea unui nou magazinb) transformarea sau cresterea suparafetei de vanzarec) schimbarea proprietatii

5. In functie de locul amplasarii afisului publicitar:

a) pe partea dreapta a autostrazii, soselei, arterei de intrareb) in oras pe suporti special destinati, pe fatadele diverselor cladiri, pe vitrine, stalpi si

alti suporiti improvizatic) in interiorul institutiilor culturale pentru

promovarea unui anumit eveniment (aici putem enumera cinematografe, teatr, opere, muzee, oficii postale, agentii bancare, agentii de turism, gari aeroposrturi etc)

In general se considera ca panourile cu afsie publicitare sunt eficace cand sunt plasate in campul vizual al persoanelor care asteapta. Aceasta eficacitate descreste rapid in timp. Deci in cerinte de eficienta panourile publicitare se vor amplasa in locuri publice

6

Page 7: Afis Publicitar

foarte apropiate de magazin sau de sursa respectiva. In acest moda devine posibila crearea unei clientele.Generalizand, de amintit este faptul ca pentru panourile amplasate in mijloacele de transport in comun cea mai buna eficienta va fi obtinuta prin palasarea in vehiculul care duce intr-un loc cat mai apropiat de magazin.

Revenind la tipologia afisului publicitare trebuie subliniat faptul ca acesta poate fi creat din diverese materiale:

a) textilb) hartiec) cartond) plastic

Textura materialului de asemenea difera aceasta fiind:a) lucioasab) matac) mixta (mata si lucioasa)

Cromatica afisului publicitar variaza in functie de destinatia si rolul pe care acesta va trebui sa il indeplineasca, si putem avea afise:

a) bicromaticeb) pluricromatice

Umplerea spatiului afisului publicitar:

a) poate contine doar imagini legate de produsb) poate contine doar descrierea produsului si alte informatii ca de exemplu: locul in care

se comercializeaza, sau oferta promotionalac) poate contine atat imagini legate de produs cat si informatii legate de acesta, saudoar un

slogan.

In general afisul publicitar se compune din urmatoarele elemente:

a) forma afisuluib) materialul din care este realizat afisulc) culoare\culorile de fundald) imaginea produsuluie) slogan

7

Page 8: Afis Publicitar

Avantaje ale Afisului Publicitar

• Acoperire si frecventa mare: Mesajul publicitar poate fi transmis pe arii extinse, atingand zilnic audiente extrem de largi, de mai multe ori pe zi.

• Plasare strategica si selectiva: Locatiile se aleg in functie de obiective, asigurand comunicarea eficienta prin targetare specifica a grupurilor tinta.

• Eficienta: Mesajul nu poate fi evitat iar fragmentarea media nu se produce.

• Imagine : Stimuleaza notorietatea si loialitatea pe termen lung fata de brand.

• Functionalitate: Faciliteaza strategiile de la punctele de vanzare si pe cele de merchandising si mareste sansele de raspuns la mesajele promotionale.

• Creativitate : Ofera potential creativ nelimitat, mareste distributia media, folosind o gama larga de formate.

• Directionare: Ofera suport directional, fiind in proximitatea punctelor de vanzare.

• Impact: Omniprezenta creata si diversitatea formatelor asigura impactul.

• Flexibilitate : posibilitatea desfasurarii de campanii de imagine, tactice si promotionale, adaptandu-se la toate stadiile unei campanii :- teasing- lansare- sustinere/reamintire

8

Page 9: Afis Publicitar

3. ETAPELE PROIECTARII ESTETICE A AFISULUI PUBLICITAR

Suporturile pe care un afis publicitar poate fi montat sunt multiple. Vom prezenta mai departe pe larg un astfel de suport si anume billboard-ul, surprizand totodata tendintele in designul posterului publicitar de-a lungul timpului si insistand asupra treptelor parcurse in proiectarea artwork-ului, adica a afisului publicitar.

• Istoria billboard-urilor

Nascute din necessitate, billboard-urile au fost probabil prima oara utilizate pentru a transmite mesaje majoritatii indivizilor literati. Cel mai vechi billboard cunoscut a fost amplasat in Thebes, un oras egiptean, acum peste 3000 de ani si oferea o recompensa pentru un sclav evadat. Privite la inceput ca o sursa de informatie, odata cu inventia litografiei la sfarsitul secolului al 18-lea billboard-urile au devenit o forma de arta. Primul poster a fost creat in 1871 de englezul Frederick Walker pentru promovarea piesei de teatru “Lady in white” care se juca la Londra. Pana la inceputul anilor 1900, s-au infiintat scoli de design al posterelor si artisti precum Talouse Lautrec isi construiau renumele.

Primele billboard-uri folosite pe scara larga ca unelta de advertising au fost posterele pentru circ lipite pe camioane trase de cai care insoteau show-ul in oras pentru a suscita interesul si a creste publicul. In aceasta vreme billboardurile nu erau standardizate sau controlate de legi. Intre 1872-1912, anumite organizatii in SUA s-au intalnit pentru a crea standarde in privinta billboard-urilor. La inceput standardul pentru suportul afisului publicitar era stabilit la o suprafata de 24 de pagini, dimensiunile exacte fiind de 6 x 26 m. Astazi aceste dimensiuni s-au pastrat dar inovatiile tehnologice au reusit sa inlocuiasca cele 24 de pagini cu numai 10.

De asemenea in timpul anilor 1900 billboard-urile electrice au fost folosite pentru a lumina orasele.Odata cu folosirea billboard-urilor in acest scop a luat nastere viata de noapte.

Dupa 1920, din ce in ce mai multi oameni cumparau automobile si calatoreau inafara oraselor. Billboard advertising s-a extins de asemenea si pentru prima oara a trebuit sa fie luata in considerare o gama foarte bogata de publicuri tinta.

Designul billboard-urilor s-a schimbat de-a lungul timpului reflectand noile tehnologii precum si pretentiile generatiilor. Cu ajutorul fotografiei si a benzilor desenate, billboard-urile au ilustrat o lume fara probleme in timpul recesiunii din 1930.

Anul 1950 a adus dezvoltarea billboard-urilor pictate manual si a folosirii nudului in campanii. De asemenea in aceasta perioada companiile specializate in billboard-uri au inceput sa foloseasca camioanele cu macara mobila pentru a le muta si ale amplasa in locuri unde puteau fi mai vizibile

In timpul anilor 1960, reclamele cu celebritati au capatat o importanta foarte mare. Atentia s-a mutat de la familie la stilul de viata celibatar. Odata cu cresterea interesului pentru problemele de mediu(1960-1970) billboard-urile au inceput sa imprumute imagini din natura. In aceasta perioada s-a nascut si barbatul Malboro. Intre 1970 si 1980 foloseau elemente sexuale explicite. Obiectele erau realizate la dimensiuni foarte mari cu foarte putin text sau chiar deloc.

9

Page 10: Afis Publicitar

Design

Designul billboard-urilor depinde de factori precum locatia, bugetul de advertising si tipul de produs promovat. De cele mai multe ori se apeleaza la firme de cercetare de marketing pentru a ajuta in procesul de design. Aceste firme ofera informatii despre numarul de oameni in vehiculele din diferite regiuni metropolitane si fac previziuni asupra obiceiurilor privind traficul pentru o perioada de 10-15 ani. Se poate estima frecventa si numarul de expuneri al targetului la mesajul transmis de billboard.Folosind date generate prin sistemul GPS, informatiile privind locatia billboardului combinate cu alte informatii geografice si demografice sunt create solutii personalizate de marketing pentru advertiserii outdoor. Analiza computerizata a datelor inglobeaza variabile precum originea traficului, obiceiuri de calatorie, zone comerciale, locatiile concurentilor, si alti factori cheie pentru otimizarea scopului si a locatiei billboard-ului.

Locatia billboard-urilor ajuta advertiserii sa aleaga cel mai potrivit suport pentru afisul publicitar. Termenul de billboard este unul generic el referindu-se defapt la mai multe tipuri de suporturi. Cele mai cunoscute forme sunt forma bulletin si panouri. Forma bulletin este cea mai mare putand ajunge pana la dimensiuni de 6.1 x 18.3 si se gasesc in zone cu o densitate a traficului foarte ridicata. Folosesc mesaje pictate manual sau cu ajutorul calculatorului. Achizitionarea lor se face pe baza unui contract prevazut in cele mai multe cazuri pe mai mult de o luna. Panourile sunt ceva mai mici si sunt construite in functie de numarul de goi care sa intre pe suport. Panourile de 30 de pagini au dimensiunile 3.6 x 7.6 si se gasesc atat pe arterele principale cat si secundare. Afisele pentru panouri sunt imprimate prin litografiere sau utilizand tehnica silkscreen si sunt afisate 30 de zile. Cele cu 8 foi sunt ceva mai mici 1.8 x 3.6 m si se adreseaza in principal pietonilor si unui anumit tip de trafic. Acestea sunt asezate in cartierele cu densitate urbana ridicata si in zona mall-urilor din suburbii.

Componentele billboard-ului

Billboard-urile mari au 3 componente principale: otelul folosit pentru a sustine rama billboardului, artwork-ul care transmite mesajul reclamei, si echipamentul electric pentru luminare si alte efecte speciale.

1. Structura de otel

Billboard-urile moderne, sunt sustinute de stalpi de otel de 91.4-183 de cm in diametru si de 30.5 m inaltime. La capatul stalpului este construita o rama din grinzi de otel. Aceasta rama sustine artworkul si echipamentul electric. Marimile standar pentru o rama de otel mare sunt: 6.1 x 18.3 m, 6.1 x 14.6 m, sau 3 x 11 m.

Cand o companie este interesata de construirea unui billboard, contacteaza o firma specializata in asamblarea otelului pentru panourile publicitare. In general, firma cauta oferte din partea 3 sau 4 firme. Prin aceste oferte se estimeaza costul total pentru designul billboard-ului incluzand aici costul materialelor, cheltuielile cu transportul si manopera. Exista doua tipuri de billboard-uri. Cele pictate manual sunt de obicei folosite pentru campanii de dimensiuni reduse care vor sa surprinda prin originalitate. Billboardurile foarte mari trebuie sa respecte anumite cerinte speciale de design cum ar fi abilitatea de a face fata capriciilor vremii. De cele mai multe ori acestea sunt facute la comanda. Dupa ce designul a fost finalizat, compania contractata alege tipul de otel care va fi folosit. Componentele de otel care prin asamblare rezista in conditii de vant puternica se executa numai la comanda de la fabricantii de otel.

10

Page 11: Afis Publicitar

2. Artwork-ul

Rama de otel se acopera cu un intaritor pentru a crea un invelis protector. Pe acesta se fixeaza artwork-ul sau afisul publicitar. Proiectul grafic este fie printat dinainte pe hartie sau foi de vinil care sunt lipite pe rama, sau in alte cazuri proiectul grafic este pictat direct pe o panza sau un placaj.

Procesul creativ din spatele proiectarii afisului publicitar este responsabilitatea agentiei de publicitate care detine contul, adica compania care doreste realizarea unei campanii de publicitate. Procesul creativ se realizeaza propriu-zis de catre echipa departamentului de creatie. Afisul publicitar este forma de exprimare a ideii creative pe canalul outdoor. Outdoor-ul alaturi de canalele media specifice- print, Tv, cinema si de internet formeaza partile componente ale unei campanii de promovare integrata. Procesul creativ se concretizeaza in propuneri pentru concepte, cuvinte, imagini si mijloace sau vehicule utilizate pentru a le prezenta.

Etapele proiectarii afisului publicitar:

• PregatireaPregatirea incepe cu definirea exacta a cerintelor companiei pentru care se realizeaza campania publicitara. Aceste cerinte formeaza brieful de creatie de respectarea caruia se ocupa departamentul de Client Service pe tot parcursul procesului creativ.

• IncubatiaIncubatia presupune cautarea de solutii originale pentru rezolvarea briefului si identificarea celor

mai potrivite solutii. Confruntandu-se cu medii si situatii diferite, designerul (creativul) trebuie sa dovedeasca flexibilitate, permeabilitate, curiozitate, disponibilitate de a comunica si mai ales, creativitate.A fi creator implica capacitatea de a descoperi structuri noi, neaparente in ansamblul parametrilor ce caracterizeaza o problema, necesitatea de a organiza datele intr-o maniera noua, detasata de schemele analitice traditionale. Pentru generarea de idei originale si creative agentiile de publicitate realizeaza sedinte de brainstorming. Acesta este o metoda creativa care se bazeaza pe generarea spontana de idei la o tema data. De regula, la o sesiune de brainstorming participa pana la 10 persoane, timp de mai multe zeci de minute. Principiul fundamental al brainstormingului este suspendarea criticii, astfel incat participantii sa fie liberi sa exprime orice idee care le trece prin minte, inclusiv idei hazlii sau inaplicabile, deoarece acestea îi pot stimula pe ceilalti participanti sa vina cu idei valoroase.Exista numeroase variante ale brainstormingului. De exemplu, brainwritingul este o forma in care participantii scriu idei pe o foaie de hartie, apoi transmit foaia altui participant care scrie la randul lui o idee stimulata de ideea scrisa anterior.Unul din cele mai importante scopuri ale unei campanii publicitare este de a atrage atentia. Este ideal ca o reclama sa creeze un puternic impact vizual, adica "acea calitate care da dintr-o data o lovitura indiferentei cititorului si îi pregateste mintea pentru a primi un mesaj de vanzare."

• IluminareaIluminarea se confunda cu aparitia solutiei. Conceptul este o idee, o notiune generala formata prin

combinarea mentala a tuturor caracteristicilor si detaliilor. Conceptul total este un mod inedit de a privi un produs, de a vorbi despre un produs, o dimensiune neasteptat de noua care ofera si o noua perspectiva. Specialistii o numesc marea idee – cea care este exprimata clar si care combina cuvinte

11

Page 12: Afis Publicitar

si imagini. Cuvintele descriu ceea ce este ideea de baza, iar imaginile repeta ceea ce spun cuvintele sau si mai bine, intaresc ceea ce spun cuvintele, asigura un cadru care face cuvintele plastice. Pe masura ce este elaborata , o reclama trece prin diferite stari brute: schite, machete brute, machete detailate. Cele mai bune schite sunt selectate pentru a fi prezentate clar, in marime reala, simuland modul in care va arata reclama. Cele mai bune machete brute vor trece in faza urmatoare, fiind transformate in machete detaliate pentru a fi prezentate clientului.

Versiunile experimentale prezentate clientului vor avea o forma inteligibila, fara a avea materialele artistice, fotografiile, caracterele si corpurile de litera finale. Ilustratiile pot fi reprezentate prin schite, poze din arhiva sau fotografii polaroid. Textul poate fi sugerat prin linii abstracte sau simboluri.

• Realizarea proiectului graficDupa alegerea de catre companie a celei mai reusite versiuni, urmeaza procesul de realizare a

materialelor publicitare.In procesul de realizare a materialelor publicitare, designerul utilizeaza o serie de tehnici specifice. O prima tehnica este grafica, respectiv transpunerea in imagini bidimensionale a unei idei destinate multiplicarii pe cale tipografica sau in alte sisteme de multiplicare. Alaturi de aceasta se utilizeaza: scrisul, respectiv caracterul de litera si marimea, gravura, desenul mixt, colajul, fotografia.

Designerul ia decizii in ceea ce priveste coperta, formatul, punerea in pagina a textului, realizarea compozitiei armonioase cu elementele de text si ilustratie, care sa faca usor transmisibila o informatie utila. In sensul acesta, rolul creatorului este de a combina in mod armonios elementele designului si esteticii graficii publicitare:

Titlul – are functii de prezentare, de identificare, de evidentiere, specificare, stimulare si captare a interesului. El nu trebuie conceput ca un rezumat al informatiei din reclama, ci ca un "carlig";

Sloganul – concis si usor de memorat, poate fi folosit si in reclamele radio sau TV, spre deosebire de titlu care este specific tipariturilor;

Textul informativ – trebuie sa foloseasca un limbaj conversational, sa fie concis, sa contina cat mai putine semne de punctuatie si sa evite metaforele in exces. Textul se divide in mai multe blocuri tematice distincte intre ele, dar avand coerenta interioara, blocuri tematice ce pot fi introduse prin subtitluri ce sintetizeaza continutul. Elementele distincte de informatie pot fi puse in evidenta prin folosirea semnelor grafice de introducere. Amploarea textului informativ depinde si de timpul pe care îl au la dispozitie receptorii mesajului, dar si de specificul produsului. De pilda, se considera ca textul poate lipsi atunci cand produsul promovat este bine cunoscut publicul consumator;

Marca – are ca element de simbolizare emblema care ajuta la recunoasterea acesteia si ale carei reguli de concepere vizeaza sugestivitate si armonie, simplitate, claritate si concizie. Marcile pot indeplini mai multe functii: usurarea sarcinilor in legatura cu desfacerea prin intermediul unei expresii vizuale simple; afirmarea caracterului intreprinderii care influenteaza, atat publicul, cat si salariatii carora li se ofera sentimentul de apartenenta; accelerarea desfacerii produsului prin aplicarea simbolurilor pe ambalaje, de exemplu; realizarea unor actiuni speciale prin utilizarea simbolului pe antetul scrisorilor, pe cadourile publicitare, pe mijloacele de transport ale firmei etc.;

Logo-ul - este prezentat in reclamele tiparite cu aceleasi caractere tipografice si poate fi asociat cu un detaliu artistic, împreuna cu care constituie o unitate de identificare a organizatiei. Majoritatea firmelor utilizeaza logo-ul deoarece repetarea identica a denumirii faciliteaza memorarea ei, ajungand la constituirea identitatii sponsorului de reclama in constiinta consumatorilor. In cazul firmelor renumite, logo-ul ajuta la transferarea prestigiului producatorului asupra noilor produse;

Ilustratia – contine pe zi ce trece tot mai multe artificii tehnice si recurge la mijloace artistice tot mai ingenioase.1[3] Escaladarea spectaculozitatii in ilustratia publicitara se datoreaza in mare

112

Page 13: Afis Publicitar

masura competitiei dintre creatori. Ineditul pericliteaza oarecum credibilitatea imaginii, dar experienta publicitara a demonstrat ca toleranta publicului fata de artificiul vizual este in continua crestere. Dispunerea ilustratiei in pagina se poate face la libera alegere a designerului, dar exista cateva formule consacrate: fereastra (o ilustratie mare care domina pagina, cu titlu si text plasate dedesubt), silueta (ilustrarea obiectului decupat din context, fara elemente de cadru), omnibus (mai multe obiecte care sunt legate tematic intre ele, ocupand spatii egale dispuse echilibrat in pagina ), mondrian ( o combinatie de dreptunghiuri cu ilustratii in care nu exista text si nici continuitate de mesaj), banda desenata (prezinta filmic un mesaj publicitar) sau alfabet (se bazeaza pe decuparea unor fotografii in forma de litera);

Spatiul liber - contrasteaza cu aglomerarea si atrage astfel atentia. Albul hartiei, lipsa de sunet, ecranul fara imagine sunt surprinzatoare si tocmai de aceea, utilizarea spatiului liber se detaseaza ca stratagema de cele "eficiente" care inghesuie informatiile;

Miscarea – declanseaza la nivelul publicului consumator un lant de reactii si comportamente mimetice care se finalizeaza cu decizia de cumparare. Dinamica poate fi sugerata si prin fotografie, prin imaginea stearsa proprie obiectelor in viteza, contrastand cu acuratetea conturului si detaliilor la obiectele statice. Tendinta noastra, de exemplu, in prezenta unui flash este de a privi in directia sugerata si nu asupra acestuia; este o miscare reflexa care trebuie exploatata;

Forma – este destinata sa primeasca un mesaj publicitar si de aceea este necesar ca împartirea ceruta de cuprinsul mesajului sa fie agreabila ochiului, armonioasa si nu arbitrara. Formele privilegiate sunt cele simple, regulate, simetrice. Cele mai indicate sunt cele care se percep usor, care frapeaza, care se remarca. Acestea sunt formele matematice determinate, apoi urmeaza cele naturale si la sfarsit se plaseaza formele fanteziste, intuitive.

Culoarea – este un element important de atractivitate al reclamelor ilustrate si mai ales, contrastul coloristic cu elementele din jur. Intrucat universul publicitar contemporan este marcat de o policromie agresiva, utilizarea monocromiei sau a unei culori dominante poate dovedi distinctie. Daca o asemenea optiune se mentine pe tot parcursul campaniei publicitare, culoarea aleasa devine o componenta a personalitatii produsului promovat.

Specialistii au diferentiat cateva principii de baza ale designului si esteticii general valabile pentru orice tip de reclama si ca atare, ele se pot descrie astfel:

Principiul unitatii – toate partile unui reclame trebuie sa formeze un intreg; unitatea poate fi perturbata de chenare, de prea multe tipuri de caractere, de culori distribuite necorespunzator sau de o incarcare a paginii;

Principiul varietatii – aspectul trebuie sa fie variat si contrastant pentru a invinge monotonia; se pot folosi caractere variate, spatiu alb si spatiu tiparit, blocuri cenusii de text inviorate de subtitluri s.a.;

Principiul echilibrului – echilibrul este esential intre ilustratie, text, titlu; de exemplu, ilustratia sau titlul pot ocupa o treime din spatiu, iar textul poate ocupa doua treimi;

Principiul ritmului – se poate obtine senzatia de miscare, chiar si in cazul unei reclame tiparite care este statica; un mijloc simplu este identitatea paragrafelor, privirea fiind condusa de la un paragraf la altul;

Principiul armoniei – reclama nu trebuie sa contina elemente de contrast subite, suparatoare sau bruste; aceasta tactica socanta poate fi folosita doar in mod deliberat, in anumite tipuri de reclame;

Principiul proportiei – se refera in special la corpul de litera folosit pentru diferite latimi ale textului: cu cat coloana de text este mai lata, cu atat dimensiunea literei este mai mare, si invers;

Principiul gamei coloristice – poate fi folosit in designul grafic, tinand cont de efectele fiziologice si psihologice ale culorilor si de senzatiile pe care acestea ni le creeaza;

Principiul accentuarii – conform caruia, daca se accentueaza totul, nimic nu mai iese in evidenta; aceasta se intampla cand se abuzeaza, de pilda, de literele aldine sau cand se folosesc prea

13

Page 14: Afis Publicitar

multe majuscule. Contrastul este totusi necesar, tinand cont insa de celelalte legi si de aplicarea lor corespunzatoare.In ziua de azi, designul se realizeaza cu ajutorul computerului. Calculatorul inlocuieste tot mai mult tehnicile traditionale de atelier (culegerea textului, machetele artistice realizate la planseta). La reclamele tiparite offset, textul finalizat va fi pregatit pentru fotografiere si transpunere pe forma de tipar de catre tipograf. Sunt foarte raspandite sistemele de transfer de pe computer pe forma de tipar.

3. Sisteme electrice

Majoritatea billboard-urilor sunt iluminate si cer prin urmare un sistem de iluminare corespunzator, precum si un numar foarte mare de becuri speciale. Activarea unui astfel de sistem de iluminare nu este deloc usoara. Desi unele billboard-uri se gasesc in zone metropolitane, altele sunt amplasate in zone indepartate. In ambele cazuri este foarte ineficienta deplasarea in fiecare seara la billboard pentru pornirea curentului electric. De aceea s-au realizat intrerupatoare automate pentru a porni curentul la un moment dat. Alte sisteme folosesc celule sensibile la lumina, iar atunci cand se iveste seara pornesc automat. Alte sisteme mult mai avansate pornesc sau opresc curentul electronic printr-un semnal de la un sistem prin satelit.

4. EVALUAREA ELEMENTELOR ESTETICE ALE AFISULUI

PUBLICITAR

ISTORIA BRITISH AMERICAN TOBACCO SI PHILIP MORRIS

PHILIP MORRISIstoria a ceea ce este acum o companie globala poate fi urmarita pana la primul magazin deschis de Philip Morris in 1847, pe Bond Street, In care vindea tutun si tigari gata confectionate.

Dupa moartea domnului Morris, afacerea a fost preluata de sotia sa Margaret si de fratele sau Leopold. in 1881 compania a devenit societate pe actiuni, Leopold Morris asociindu-se cu Joseph Grunebaum pentru a infiinta Philip Morris & Company and Grunebaum, Ltd. Acest parteneriat a fost dizolvat in 1885 si compania a devenit cunoscuta sub numele de Philip Morris & Co., Ltd. Compania a iesit in final de sub controlul familiei fondatoare in 1894, cand a

fost preluata de William Curtis Thomson si familia sa. Sub conducerea lui Thomson, compania a fost desemnata tutungiu al Regelui Edward al VII-lea, iar in 1902, a fost inregistrata ca societate la New York, de catre Gustav Eckmeyer. Dreptul de proprietate revenea in cota de 50-50% companiei mama din Marea Britanie si, respectiv, partenerilor americani. Eckmeyer a fost unic reprezentant al Philip Morris in Statele Unite din 1872, importand si comercializand tigari fabricate in Anglia.

14

Page 15: Afis Publicitar

1919 a fost un an crucial pentru companie. Acest an a marcat introducerea siglei cu coroana Philip Morris, achizitionarea Companiei Philip Morris din Statele Unite de catre o noua firma detinuta de actionari americani, precum si inregistrarea ei in Virginia sub numele de Philip Morris & Co., Ltd., Inc. La sfarsitul decadei urmatoare, compania a inceput sa produca tigari in fabrica sa din Richmond,

Virginia; In 1924 a fost introdus Marlboro, ce urma sa devina cea mai faimoasa marca a sa. La jumatatea anilor 1950, compania devenise parte a culturii americane, curand dupa aceasta fiind lansata compania Philip Morris International, pentru a produce si comercializa produsele sale peste tot in lume.

Philip Morris International

Avand o pozitie bine consolidata in Statele Unite, Philip Morris Incorporated a decis sa Isi promoveze produsele in toata lumea. in 1954 a infiintat Philip Morris (Australia) Ltd, iar peste un an a urmat Philip Morris Overseas - o divizie internationala care, in 1961, avea sa devina Philip Morris International.

Astfel, terenul era deja pregatit pentru o expansiune internationala impresionanta a vanzarilor, prin intermediul contractelor de licenta si a numarului crescand de filiale detinute de companie in intreaga lume. in 1963, Swiss Fabriques de Tabac Réunies a devenit prima noastra filiala producatoare de tigari din Europa. in curand aveau sa urmeze si altele. Pana in 1972 volumul de vanzari al firmei Philip Morris International a atins 113 miliarde de unitati; productia si vanzarile acopereau deja un numar mare de piete In intreaga lume. Firma a dezvoltat o marca de tigara americana pentru a fi distribuita in ceea ce era atunci Uniunea Sovietica, iar in 1977 a deschis calea spre piata din spatele Cortinei de Fier. Inca de la infiintare, Philip Morris International a depus eforturi pentru a se afirma in diferite tari si teritorii din intreaga lume, inclusiv in America Centrala si de Sud, respectiv Japonia. intre 1981 si 2005, volumul productiei a crescut de la 249 miliarde la 805 miliarde de tigari. Venitul operational a crescut in mod proportional. Insa doar in 1990 pietele strict controlate din Europa de Est s-au deschis intreprinzatorilor, iar Philip Morris a achizitionat cote de proprietate determinante in numeroase fabrici din Lituania, Rusia si Polonia si a construit fabrici noi in orase precum Sankt Petersburg din Rusia si Almaty din Kazahstan. Astazi produsele Philip Morris International reprezinta aproape 15% din piata mondiala de tutun. Ne mandrim cu realizarile noastre, insa muncim si acum foarte mult ca sa ne mentinem succesul comercial si sa ne continuam dezvoltarea in intreaga lume. Marcile detinute de Philip Morris: Apollo Soyuz, Bond Street, Caro, Chesterfield ,Diana ,F 6 ,Fajrant ,L & M, Lark, Longbeach, Marlboro, Merit, Multifilter, Muratti, Optima, Parliament, Peter Jackson, Petra, Philip Morris, Polyot, Red & White, SG, Start, Vatra, Virginia Slims

15

Page 16: Afis Publicitar

BRITISH AMERICAN TOBACCO

British American Tobacco este pe piata de mai bine de 100 de ani, rezinstand turbulentolor din razboaie, revolutiilor si nationalizarilor cat si controverselor referitoare la fumat. Afacerea a fost infiintata in 1902 ca un joint venture intre UK’s Imperial Tobacco Company si American Tobacco Company fondata de catre James ‘Buck’ Duke.

In ciuda numeului, derivat din cele doua companii fondatoare British American Tobacco a stabilit sa isi comercializeze marcile in afara Marii Britanii si a Statelor Unite ale Americii, si s-a extins in numeroase tari din Africa, Asia, America Latina si in Europa. Compania „s-a nascut internatinal” si a dezvoltat o exprinta de mai bine de un secol in afaceri, operand local in diverse culturi pe tot globul.

In primii 25 de ani British American Tobacco s-a extins rapid. Din Canada pana in China, compania a avut din start un singur obiectiv: sa fie lider de piata in toate tarile unde piata tutunului exista.

Cu puncte de lucru in toata lumea, compania a intrat in final pe piata americana in anii 1920 prin achizitionarea unei mici companii din Carolina de Nord, Brown & Williamson.

Pe mãsura ce conditiile de comercializare s-au deteriorat dupã criza Wall Street in 1929, anii 1930 vad consolidare companiei, cu cateva retele de distributie devenind pe deplin subsidiare.

Prima decada este un jurnal al expansiunii companiei: din Indiile de Vest in 1904 pana in Indias si Egipt in 1905; Olanda, Belgia, Suedia si Norvegia in 1906; Finlanda, Indonesia si Africa de Est in 1908; si Malaysia in 1911.

In 1910 vanzarile British American Tobacco erau de peste 10 bilioane de tigari, profiturile crescand foarte repede.

In 1911 British American Tobacco este listata la Bursa de Valori din Londra si investitorii britanici au achizitinat mare parte din actiunile partii americane.

Intoarcearea la origini

In 1998, industria British American Tobacco isi diversifica afacerile si serviciile financiare. In acelasi an compania achizitioneaza Cigarrera La Moderna, liderul pe piata tutunului in Mexic.

In 1998, British American Tobacco devine partea separata la Bursa de Valori din Landra, cu Martin Broughton ca presedinte al companiei. In 1999, British American Tobacco, a doua companie producatoare de tutun ca marime, anunta fuziunea globala cu Rothmans International, cea de-a patra companie ca marime de pe piata tutunului. Prin aceasta fuziune British American Tobacco isi adaufga in portofoliu cateva marci importante, inclusiv Dunhill.

In noul mileniun

16

Page 17: Afis Publicitar

Fuziunea cu Rothmans este urmata de o mare schimbare a intereselor grupului pe piata canadiana de profil, acum piata care genereaza cel mai mare profit al grupului. In anul 2000, actiunile canadiene ale Rothmans sunt vandute, in timp ce actiunile de la Imasco, firma asociata a British American Tobacco, sunt achizitionate si actiunile „non-tobacco” sunt vandute. Acum o subsidiara pe deplin detinuta se axeaza numai pe piata tutunului, firma operatiunea canadina fiind cunoscuta sub numele de Imperial Tobacco Canada.

In 2001, grupul anunta o serie de investitii in tari precum Turcia, Egipt, Vietnam, Coreea de Sud si Nigeria. British American Tobacco a sarbatorit centenarul in 2002. Si-a reafirmat increderea in oamenii sai, in produsele sale si la industria tutunului. In acelasi ani a fost prima companie producatoare de tutun care a publicat un raport social.

In 2005, British American Tobacco a testa piata din Suedia si Africa de Sud cu noul produs: tutunul suedez de mestecat „snus”, oferind fumatorilor sansa sa se bucure de o forma mai putin daunatoare a tutunului, fara sa-l aprinda.

Femeile - tinta companiilor producatoare de tigari Potrivit unor documente publicate in revista de stiinta Addiction, companiile producatoare de tutun au modificat chimic continutul tigarilor cu intentia clara de a le face mai atractive pentru femei si a stimula numarul de fumatoare. Documentele arata ca magnatii industriei tutunului se gandeau chiar la un moment dat sa adauge la tutun substante care reduceau apetitul pentru mancare, cu gandul de a promova fumatul ca pe o forma de control al greutatii. Companiile producatoare de tutun au incercat mai bine de 20 de ani, Intre 1970 si anii 90 sa puna la punct o cercetare prin care sa le faca pe femei sa devina dependente de tigari. Cercetatorii de la Scoala de Sanatate Publica Harvard au studiat o serie de documente interne ale companiilor de tigarete, inclusiv Philip Morris, ca sa vada pana unde s-a mers. Publicitatea a fost dintotdeauna un mod de a asocia fumatul cu sccesul si atractia. Una din marcile de tigari destinate femeilor a fost Virginia Slims, lansata de Philip Morris In 1968 cu sloganul "You've come a long way, baby". Dupa sase luni de la lansare, procentul femeilor fumatoare din Statele Unite ale Americii aproape se dublase. Cercetatorii de la Harvard au descoperit insa ca industria tutunului a mers cu mult mai departe de metodele traditionale de tentare a consumatorului. Multe companii au facut studii stiintifice de amploare ca sa afle care sunt factorii psihologici care influenteaza atitudinea femeilor. Ulterior, au modificat chimic continutul tigarilor ca sa le convinga pe femei sa le cumpere.

17

Page 18: Afis Publicitar

E de asteptat ca aceste concluzii sa aiba un impact major in tarile aflate in curs de dezvoltare. In vreme ce numarul barbatilor fumatori e in scadere, se estimeaza ca numarul femeilor care se apuca de fumat va creste cu 20% In urmatorii 10 ani. In tarile aflate In curs de dezvoltare, companiile de tigari tind sa Isi faca publicitate mai agresiv. In statele occidentale, guvernele au impus limite la capitolul publicitate pentru tigari, astfel ca producatorii s-au vazut nevoiti sa Isi promoveze marcile in alta parte.

De ce Marlboro?

Cea mai puternica – desi dupa unii cea mai hulita – imagine simbolica a secolului, “barbatul Marlboro” apare pretutindeni ca ultimul cowboy american si ca marca masculina, contribuind la situarea tigarilor Marlboro pe primul loc ca vanzare in lume. Chiar si cei care lucreaza de partea cealalta a baricadei, cei implicati in politicile sociale pentru sanatate, recunosc ca imaginea aceasta, a “barbatului Marlboro”, are un succes fara precedent, stand la baza enormelor vanzari ale companiei Philip Morris.

La inceput, prin anii ’50, cand tigarile erau acceptate chiar si in cea mai rafinata societate, Leo Burnett, noul director al campaniei publicitare a firmei Marlboro, a conceput imaginea de “macho man” (barbatul chipes) ca un mod de a restabili pe piata pozitia tigarilor Marlboro, de la tigari “dulci ca luna mai” (engl.,“mild as May”), la un produs cu priza larga care atrage, ispiteste si convinge pe cati mai multi. Treptat se va cladi un nou streotip: tigarile Marlboro se asociaza tot mai des cu un barbat intre doua varste, voinic, chipes, plesnind de sanatate si voie buna, dar mai ales, liber si atotstapanitor al unui tinut si naturi cu care intra in perfecta armonie- vechiul paradis pierdut.Primul afis din istoria Marlboro prezinta trei personaje intr-un cadru dinamic si cat se poate de natural. Este vorba despre un barbat tanar, foarte chipes, si doi cai, unul de o parte si celalalt de alta parte a barbatului. Calul din dreapta afisului este un manz tanar, iar cel din partea opusa, din stanga, este unul matur, care poarta deja insemnele domesticirii, a imblanzirii – haturile.

Barbatul din afis este coloana verticala a acestei fotografii, este tanar, radiaza sanatate si voie buna. Poarta pe cap palarie alba si e imbracat cu o camasa bleu. Vesta, manusile si pantalonii sai sunt din piele. In centrul imaginii se poate citi mare, scrisa cu alb, sigla firmei: MARLBORO COUNTRY. Suportul celor doua afisului este hartia lucioasa, velina, format mare, o singura pagina. Trimite la actiune de promovare a firmelor comerciale pe care suntem obisnuiti sa le gasim in marile centre urbane. Dimensiunile anuntului, asezarea in pagina, tipul caracterelor folosite semnaleaza ca acest mesaj vizual este o reclama. Exista un fel de respect fata de traditia publicitara care cere ca reclama sa se dea drept ceea ce este. Fotografia nu este inconjurata de un cadru ci pare taiata, intrerupta de marginile paginii: daca nu vedem mai mult din fotografie este pentru ca pagina este prea mica. Acest procedeu de a face sa se confunde cadrul imaginii si imaginea suportului are niste urmari anume asupra imaginatiei privitorului. Intr-adevar, aceasta decupare pusa mai mult pe seama suportului decat pe o optiune a incadrarii, il determina pe spectator sa-si construiasca in mod imaginar ceea ce nu apare in campul vizual al reprezentarii, dar care totusi il completeaza: spatiul din afara campului. Cadrajul nu trebuie confundat cu cadrul. Cadrul este limita reprezentarii vizuale, cadrajul corespunde marimii imaginii, presupus rezultat al distantei dintre subiectul fotografiat si obiectiv.

18

Page 19: Afis Publicitar

Tot pe outdoor, cei de la Marlboro nu au simtit nevoia sa "iasa in relief", insa au gasit o modalitate de a atrage atentia cel putin interesanta. La finele anului trecut, campania Marlboro, de anuntare a unui nou produs, a mizat pe simplitate, mesaj direct si un element grafic pe un suport tehnologic de efect. Panoul acestora atragea atentia printr-un desen reflectorizant ce aducea cu imaginea facuta pe un metal de un aparat de sudura sau cu efectul invartirii in intuneric a unui jar. Alegerea lor se incadreaza in stilul in care au comunicat pana acum si reuseste sa trimita clar atat la produs, cat si la marca si valorile acesteia, pastrand astfel consecventa si coerenta in comunicarea de marca.

Caracteristici estetice

Punctaj acordat

Punctaj evaluatori Punctaj total

Punctaj mediu

Mihai Mirela Roxana RamonaGrafica 0 - 5 4 5 4 3 16 4

Cromatica 0 - 5 5 4 3 2 14 3.5Identitate vizuala

0- 7 5 5 5 2 17 4.25

Dimensiune 0 - 3 3 3 3 3 12 3

14.75

DUNHILL - brandul care poarta cu sine o poveste Cum orice poveste are un inceput, istoria marcii Dunhill debuteaza in anul 1907 cand Mr. Dunhill a deschis primul sau magazin cu produse din tutun, intr-unul din cele mai selecte cartiere din Londra, pe Duke Street, locul unde elita aristocratiei engleze se intalnea pentru a- si petrece dupa- amiezele in faimoasele "gentelmen' s clubs". Cu un puternic simt antreprenorial, Mr. Dunhill a realizat inca de la inceput ca pentru a putea patrunde in aceste cercuri exclusiviste, trebuia sa ofere produse din tutun adecvate. Astfel Mr. Dunhill a decis sa pregateasca clientilor sai amestecuri pe care si le va nota in catalogul "My Mixture", catalog ce poate fi admirat ca manuscris si in zilele noastre. Pasiunea pentru perfectiune a calauzit marca Dunhill de-a lungul celor aproape 100 de ani de experienta. Expertii Dunhill sunt cei care au avut grija ca aceasta dedicare pentru perfectiune sa fie intretinuta. Astfel, Dunhill a oferit si ofera consumatorilor sai exigenti produse de o calitate fara compromise, mereu in pas cu cele mai noi tendinte, fie ca ne referim la gama King Size sau la Colectia Semnata de Trabucuri.

19

Page 20: Afis Publicitar

O demonstratie in arta rularii trabucurilor a avut loc in 24 mai 2005 la Casa di David din Bucuresti, spatiu in care maestrul torcedor Juan Carlos, a oferit celor prezenti la eveniment un exemplu a ceea ce inseamna perfectiune in prelucrarea produselor din tutun. "Consumatorii nostri au asteptari inalte in ceea ce priveste produsele noastre si nici un efort nu este prea mare in a tine pasul cu aceasta cerinta. Asa a aparut gama Dunhill King Size, care raspunde celor mai exigente gusturi ale consumatorilor nostril. Ca marturie a perfectionismului, sta si gama de trabucuri din portofoliul Dunhill, cunoscuta sub numele de Signed Range Cigars. Aceasta ofera garantia personala a celor care o produc, lucru certificat de maestrii manufacturieri care semneaza eticheta de pe cutie doar atunci cand sunt pe deplin multumiti de continut. In aceasta linie se inscrie si demonstratia invitatului nostru, maestru torcedor", a declarat Fabio Lima, Marketing Director BAT Romania. Iar povestea, cu siguranta, nu se va opri aici. Este convingerea ferma a celor care lucreaza pentru Dunhill ca trebuie sa duca mai departe mostenirea creatorului acestei marci, continuand sa ofere consumatorilor produse de o calitate fara compromis.

Designul afisului DUNHILL

Semnificatia culorilor pentru publicitate poate fi redata prin structurarea in patru mari categorii:

• culorile la moda – acelea care nu sunt utilizate decat pentru perioade scurte de timp (unul, doua sezoane) pentru ambalaje, colectii, linii de produse etc. (exemplu: verdele poate fi decretat culoarea la moda pentru vara viitoare);

• culorile unei generatii sau culorile sociale – acelea acceptate si utilizate cel mai frecvent de o comunitate pentru marci de produse curente timp de una sau mai multe generatii (exemplu: verdele care poate sa reprezinte pentru o anumita generatie culoarea ecologiei);

• culorile culturale – acelea legate de tari, religii, de anumite traditii specifice unei anumite culturi (exemplu: verdele reprezinta culoarea Islamului etc.);

• culorile arhetipale – acelea cu valoare arhetipala (exemplu: verdele reprezinta renasterea, reinnoirea, tineretea etc.)

Rosu domina. Culoarea rosie ar trebui folosita doar pentru a sublinia ceva si nu ca o culoare principala. In incaperile in care se foloseste doar sporadic rosu oamenii pierd sirul timpului, motiv pentru care se intalneste des in cazul casinourilor si barurilor. Si restaurantele utilizeaza adesea rosu pentru a-si atrage clientii si pentru a le stimula apetitul.Adesea se vorbeste despre puterea culorilor de a face produsul mai cunoscut si mai placut, astfel incat sa influenteze decizia de cumparare. “Atunci cand imi fac cumparaturile, voit sau de cele mai multe ori inconstient, sunt ghidata si de culori. Culorile stralucitoare, puternice, imi vor atrage cu siguranta atentia”, spune Catalina Cernica, client service director la Graffiti BBDO.

In prezent, exista o adevarata “batalie” intre designeri pentru gasirea solutiei ideale sau, mai bine spus, a culorii ideale pentru a induce o anumita stare si de aici decizia de a cumpara. “Este destul de greu sa intelegi care sunt criteriile de decizie ale consumatorilor, fiecare om are anumite perceptii in ceea ce priveste semnificatia culorilor, dar totusi exista o asociere subconstienta a lor”, spune Cornelia Motaianu, senior art director, TBWAiMERLIN.

20

Page 21: Afis Publicitar

Este unanim acceptat faptul ca unul dintre cele mai importante roluri ale culorilor este acela de a genera recunoastere. Culorile reprezinta un important instrument de marketing si prin faptul ca ele pot diferentia puternic marcile sau chiar produsele. “Adesea, in cazul marcilor asociate puternic cu anumite culori, identificarea si alegerea lor se face spontan, in fata raftului”, spune Dan Petre, director la D&D Research.

ROSU Rosul este culoarea focului si a fortei vitale primare. Este energia datatoare de viata. Este fierbinte. Poate indica pasiune, o minte si o vointa puternice. Este o culoare puternica, nuantele ei pot indica furie, iubire pasionala, ura. Este culoare care influenteaza sistemul circulator, pe cel reproducator si trezirea capacitatilor si talentelor latente. Prea mult rosu sau o nuanta tulbure reflecta stimulare, inflamare sau dezechilibru. Poate reflecta nervozitate, temperament aprins, agresivitate, impulsivitate sau excitare. Culoare foarte calda, stimulator general, excita, irita, provoaca, incita la actiune, creaza senzatia de apropiere in spatiu, aprindere, insufletire, activare, mobilizare, faciliteaza asociatiile mintale de idei.

Rosu simbolizeaza caldura, foc, pasiune, entuziasm si agresiune. El poate mari presiunea sangelui si ritmul respiratiei. Are efectul de a stimula oamenii sa ia decizii in mod rapid si creste sperantele.

Rosu capteaza atentia. Cuvintele si obiectele care au aceasta culoare sunt imediat observate. Ele sunt deseori utilizate in decorarea interioarelor. Se stie ca in ceea ce priveste masinile exista o corelatie intre culoarea rosie si rata furturilor.

Rosu poate fi o culoare foarte intensa care naste sentimente extreme. Hainele rosii pot da senzatia de vivacitate si putere, dar si pe cea de conflict, agresiune.

Afisul publicitar pentru tigarile Dunhill are in centru pachetul de tigari de culoare rosie. Rosu este culoarea spectrala aproape nelipsita din nici un grafic, afis sau catalog. Conform simbolisticii culorilor, in traditia omenirii aceasta culoare evoca cel mai bine viata, energia. Este stimulatoare si excitanta . Suscita pasiune si trezeste un sentiment de putere. Rosul viu sau carminul invita la actiune, la decizii si la curaj. Caracterul sau material este foarte tonic. Reprezinta forta impulsinva a tineretii. Exprima bucurie, sanatate, triumf. Este culoarea focului care trezeste dorinta, ardoarea. Utilizarea acestei culori poate reprezenta, in functie de context securitate, incredere in ceilalti, nevoi fundamentale sau reconfortare. Aceasta culoare reprezinta cel mai bine alternanta intre securitate si pericol. Este o culoare foarte puternica, care atrage atentia. Fundalul este o cobinatie de culori: albastru degrade al peretelui, culoarea lemnului de cires o nuanta mai inchisa decat rosul pachetului, scoate in evidenta imaginea centrala a afisului...mainile acoperite cu manusi albe care semnifica grija si dedicarea cu care sunt produse tigarile Dunhill si pachetul de culoare rosie care indeamna prin semnificatia culorii la aventura, pofta de viata. Fisul nu are slogan, nici logo-ul firmei producatoare, sau chiar a marcii in sine, inchimb are in partea dreapta o banda pe acre ste un patrat de culoare rosie care face trimitere la senzatia oferita de aceste tigari, ia dedesubt numele tigarilor scris cu alb pentru a a crea un contrast somnificativ pentru consumatori, reliefand caracterul celor care consuma acest tip de produs, in special acesta marca: persoane dimanice, cu pofta de viata, care sunt mereu gata de noi aventuri, care traiesc la extreme.O a doua varinata de afis pentru brandul Dunhill este aceea in care sunt prezentate trei pachete de tigrari, unul rosu, unul albastru si ultimul argintiu, care reprezinta sortimentele disponibile pentru aceasta marca. Afisul se axeaza tot pe pachetele de tigari, aceste sunt dispuse central in afis in cutii vechi in urmatoarea ordine: rosu, albastru si argintiu. Si acest afis are in partea dreapta acea banda care ne indica marca la care face referire afisul. Tema acestui afis este caracterul durabil in timp a

21

Page 22: Afis Publicitar

acestei marci si pastrarea indentitatii nobile. Are acel aer „british” atat sever cat si emotional si confera senzatia apratenentei la acea clasa nobila a britanicilor.

Caracteristici estetice

Punctaj acordat

Punctaj evaluatori Punctaj total

Punctaj mediu

Mihai Mirela Roxana RamonaGrafica 0 - 5 5 4 5 3 17 4.25

Cromatica 0 - 5 4.5 5 5 3 17.5 4.37Identitate vizuala

0- 7 6 6 6 3 21 5.25

Dimensiune 0 - 3 3 3 2 3 11 2.75

16.62

KENT

Kent este un brand de tigari foarte popular. Este primul brand care a introdus tigarile cu filtru in 1952. Din martie 1952 pana in mai 1956, filtrul Micronite din tigarile Kent continea o forma de azbest. Kent foloseste in prezent filtele pe baza de carbune. Brandul este proprietatea grupului British American Tobacco.Brandul a luat numele lui Herbert Kent, un fost director la Lorillard Tobacco Company. Kent este un brand de tigari foarte popular, fiind proprietatea grupului British American Tobacco. Brandul a luat numele lui Herbert Kent, un fost director la Lorillard Tobacco Company. Kent a fost introdus in America in 1952 si se vinde in prezent in 70 de tari. Este cel mai puternic brand premium de tigari light al companiei British American Tobacco. Kent este de asemenea primul brand care a introdus tigarile cu filtru in 1952. Din martie 1952 pana in mai 1956, filtrul Micronite din tigarile Kent continea o forma de azbest. Kent foloseste in prezent filtrele pe baza de carbune. In anul 2005, Kent a reusit performanta de a adauga o cifra profitului sau total pentru al treilea an consecutiv- crescand cu 18% in 2004, cu performante incredibile pe piete precum cea a Rusiei, Romaniei si Iranului combinate cu o expansiune globala impresionanta. In Romania, Kent era cel mai venerat brand, indeplinind functia de moneda de schimb chiar mult dupa 1989. Superlong, cu filtru alb, tigarile Kent erau foarte trendy in anii ’70, diferentiindu-se net de alte branduri care pastrasera forma clasica a produsului. Aceasta ar fi una dintre explicatiile faptului ca respectiva marca a ramas in preferintele locale mai mult decat alte branduri de tigari care au circulat pe piata romaneasca in anii ’70.

Design

Kent a schimbat designul pachetelor de 3-tek. Brandul continua in acest fel evolutia permanenta a identitatii sale. Kent aduce astfel prospetime in modul de comunicare. Caracteristicile pe care brandul le transmite sunt: mai simplu, mai increzator, mai direct. Grafica si cromatica vin sa sustina aceste valori pe deplin. Noul design pune accent pe linii clare si puternice.

22

Page 23: Afis Publicitar

Acestea formeaza elemente distincte si usor de recunoscut ce se regasesc si in restul comunicarii de marca. Culorile folosite: negru, albastru, alb pastreaza ideea de simplitate, putere si distinctie sustinand sloganul „Look to stand out”. Negrul este o culoare care impune respect si creaza un impact foarte puternic. Albastrul exprima calmitate si incredere. Evidentierea formei pachetului Kent, fara ca acesta sa apara propriu-zis in cadrul proiectului grafic ne trimite inca o data cu gandul la unicitatea si originalitatea designului pachetelor de tigari Kent care se disting de orice alt pachet de tigari.

Simplu. Increzator. Distinct. Asa este afisul publicitar Kent care se armonizeaza perfect cu conceptul transmis la nivelul intregii campanii publicitare. Culorile clare, luminoase sunt cele care se vand cel mai bine. Este unul dintre motivele pentru care Kent este lider pe piata tutunului in Romania. Variantele pachetelor Kent se recunosc acum prin culoarea specifica(albastru, argintiu, alb). Afisul publicitar prin cromatica sa foarte inchisa scoate in evidenta culorile luminoase ale noului pachet Kent si-l pun pe acesta in lumina reflectoarelor ca pe o adevarata vedeta. Analizand punctajele obtinute prin realizarea chestionarului in echipa, observ ca fetele sunt cele care au acordat cele mai mici note pentru caracteristicile punctate. In opinia mea, acest lucru se datoreaza felului in care se realizeaza comunicarea acestui brand. Este vorba de un stil foarte masculin: comunicarea este directa, concisa, deloc complicata. Comunicarea cu femeile se realizeaza cu succes la nivel emotional, mesajul transmis trebuie sa ascunda o poezie.

Caracteristici estetice

Punctaj acordat

Punctaj evaluatori Punctaj total

Punctaj mediu

Mihai Mirela Roxana RamonaGrafica 0 - 5 3.5 3 3 5 14.5 3.62

Cromatica 0 - 5 3 4 3 5 15 3.75Identitate vizuala

0- 7 5 5 4 5 19 4.75

Dimensiune 0 - 3 3 2 1 3 9 2.25

14.37

VIRGINIA SLIMS

Virginia Slims este o marca de tigari care apartine de Compania Philip Morris. Ea a fost introdusa in 1968 si comercializata femeilor tinere, cu cariera, sub faimosul slogan "You've come a long way, baby." Campaniile ulterioare au folosit sloganurile” It’s a woman’s thing”, in 1990 si ceva mai tarziu „Find your voice”. Printr-un studiu de piata facut de Surgeon General of

23

Page 24: Afis Publicitar

the United States aceste strategii de marketing au fost interpretate ca incercari de alega fumatul de „emanciparea, libertatea si indrazneala femeii moderne”.

Elemente estetice ale panoului publicitar la Virginia Slims:

Forma panoului este dreptunghiulara, pe un suport normal. Suportul panoului este alcatuit din metal, iar afisul propriu-zis din hartie. Este folosita pe fundal culoarea rosu inchis spre negru ceea ce simbolizeaza misterul, pasiunea ascunsa din inima unei femei. Chipul femeii este prezentat in perfecta concordanta cu culorle pachetului de Virginia Slims : parul roscat este aceasi culoare cu dunga verticala de pe pachet, iar tenul se aseamana cu culoarea pachetului. In acelasi timp delicatetea, blandetea si zambetul duc cu gandul la savoaarea delicata a tigarilor. Panoul exprima ideea ca acaeste tigari sunt special create pentru a fi in tendinta cu femeia moderna, actuala oricum si-ar dori ea sa fie.

Pentru imbunatatirea panoului eu as recomanda: culori mai vii, elemente estetice de genul efectelor speciale care sa scoata in evidenta si latura mai dinamica si plina de viata a femeii care fumeaza Virginia Slims. De asemenea un slogan reusit ar capta mai bine atentia publicului feminin. In principal o nota de feminitate ar face panoul mult mai atractiv.

Caracteristici estetice

Punctaj acordat

Punctaj evaluatori Punctaj total

Punctaj mediu

Mihai Mirela Roxana RamonaGrafica 0 - 5 4.5 4 5 4 17.5 4.37

Cromatica 0 - 5 4.5 4 3 4 15.5 3.87Identitate vizuala

0- 7 5 5 4 4 18 4.5

Dimensiune 0 - 3 3 3 2 3 11 2.75

15.49

Clasamentul marcilor ales pe baza punctajului mediu total

Conform puntajelor acordate calasamentul este urmatorul:

1. DUNHILL (16.62 punte)2. VIRGINIA SLIMS (15.49 puncte)

24

Page 25: Afis Publicitar

3. MARLBORO (14.75 puncte)4. KENT (14.37 puncte)

La caracteristica identitate vizuala, marca Dunhill a acumulat cel mai mare punctaj, ceea ce insemna ca in impactul afisului este unul foarte mare. Kent desi este lider de piata s-a situat pe ultimul loc, ceea ce inseamna ca acesta marca nu pune accent pe afisul publicitar, apeland in alte forme la consumatori.Surprinzator Virginia Slims s-a clasat pe locul doi, desi acesta marca se adreseaza unui anut segment din populatia fumataore, si anume femeilor, afisul publicitar al acestei marci are un impact destul de mare asupra consumatorilor, trezind interesul atat barbatilor cat si femeilor.Marlboro este una dintre cele mai cunoscute marci de tigari nu numai in Romania dar si pe plan mondial, desi au schimbat modul de abordare al afiselor publicitare, alegand simplism si incercand sa trezesca imaginatia celor care privesc afisul prin afisarea numai a unei parti din pachetul de tigari, acesta marca inca porta imaginea cowboy-ului si se pare ca nu a reusit sa intreaca acest percept.Pe ultimul loc in randul afiselor publicitare s-a situat neasteptat Kent. A mizat pe simplism, trei pachete care definesc fiecare un sortiment al acestei marci, pe un fundal, se pare ca nu a atras privirile.

5. TENDINTE IN DESIGNULUI AFISULUI PUBLICITAR

Noile campanii pe outdoor se inscriu intr-o moda ce pare a castiga teren. Daca aceasta moda era oarecum anuntata de alte campanii din trecut, ea nu are totusi savoarea de care media creativa da dovada si nici nu poate avea pretentia de apropiere de acest tip de publicitate.

25

Page 26: Afis Publicitar

Outdoor-ul din Romania incepe sa se apropie, ce-i drept, cu pasi marunti, de cel din Vest. Faptul ca inca nu ne putem compara cu tarile dezvoltate, din acest punct de vedere, tine in mare parte de posibilitatile tehnologice, de puterea financiara si de atentia data acestui tip de publicitate, pe care le are in momentul de fata industria de productie publicitara de la noi. Daca panotajul din unele state din America e un adevarat spectacol de lumini, la noi unele panouri abia daca se pot vedea o data cu caderea serii. Cu toate acestea, noua moda din outdoor-ul romanesc este aceea a formelor iesite in relief (vezi Viceroy, Pepsi). Ideea acestei forme de exprimare publicitara are ca efect apropierea produselor sau serviciilor de consumator. Cu cat acestea sunt mai iesite in relief, cu atat iti dau impresia de accesibilitate, par mai palpabile, mai usor de obtinut, ies in evidenta. Noua moda in outdoor imprumuta caracteristicile unui basorelief si le imbina cu nuante si tonuri de culoare menite sa accentueze vizibilitatea. In mod normal, o astfel de asociere, aplicarea culorii peste un basorelief, nu este una tocmai fericita. Fara a cadea in manierism sau in patima celor care nu accepta noutatea si nonconformismul, trebuie sa remarcam faptul ca o forma 3D, cum au folosit agentiile de publicitate care s-au ocupat de noua identitate vizuala a Viceroy, 141 Worldwide si Mindshare la lansarea noii identitati, suporta mult mai bine culoarea decat un basorelief. Tot pe outdoor, cei de la Marlboro nu au simtit nevoia sa "iasa in relief", insa au gasit o modalitate de a atrage atentia cel putin interesanta. La finele anului trecut, campania Marlboro, de anuntare a unui nou produs, a mizat pe simplitate, mesaj direct si un element grafic pe un suport tehnologic de efect. Panoul acestora atragea atentia printr-un desen reflectorizant ce aducea cu imaginea facuta pe un metal de un aparat de sudura sau cu efectul invartirii in intuneric a unui jar. Alegerea lor se incadreaza in stilul in care au comunicat pana acum si reuseste sa trimita clar atat la produs, cat si la marca si valorile acesteia, pastrand astfel consecventa si coerenta in comunicarea de marca. Previziuni sumbre pentru panoul publicitar la tigari

« Pe strada nu mai e picior de panou publicitar cu reclame la tutun. Reclamele la tigari din ziare si reviste au disparut. Iar castigatorii promotiilor prin SMS sau la concursurile de pe plaja nu mai primesc drept cadou umbrele, sepci sau tricouri personalizate cu o anumita marca de tigari. » Cam asa ar arata, pe scurt, peisajul publicitar din 2007 cand cateva canale importante pentru publicitatea la tigari se vor face scrum. Panourile publicitare si presa scrisa sunt cele mai cunoscute exemple. Desi strazile nu vot mai fi impanzite cu panouri la tigari, acesta forma de marketing, outdoor, va continua sa creasca, sa-si insuseasca noi valori, noi atribute astfel incat valorile estetice folosite pana acum sa capete noi intelesuri.In ceea ce priveste tigarile si reclamele la tigari ele vor fi indoor. Multi din banii de marketing ai producatorilor de tutun se vor varsa in promovarea la locul de vanzare (magazine, chioscuri) sau de consum (cluburi, baruri) si asa se va mentine echilibrul financiar de care marii producatori de tigari au nevoie pentru a supravietui.

26