UI 13_20 final.inddBILUNAR DE OPINIE I INFORMARE Director fondator: Mihai Mihi Anul XXXI Nr. 13 (707) 1 – 15 iulie 2020
„Cel mai mare defect este s nu fi i contient c ai avea vreunul.“ (Thomas Carlyle)
Modul în care s-a desfurat, în condiii speciale, Adunarea General a Asociaiei Generale a Inginerilor din România, a re- levat, din nou, capacitatea AGIR de a analiza i interpreta, pe baze riguros tiinifi ce, evoluiile din economia real, sub impactul cri- zei medicale declanate de pandemia COVID-19, cu tot ceea ce a infl uenat i infl ueneaz exercitarea profesiei noastre în condiiile date. În esen, este vorba despre o implicare profesionisto-civic, cluzit consecvent de interesul public.
Activitatea comunitii inginereti din ara noastr a purtat i poart amprenta contientizrii faptului c pot fi identifi cate soluii care pun accentul pe msurile de ordin preventiv, astfel încât s fi e diminuate, cât mai mult posibil, efectele negative ale pandemiei. Înainte de toate, atenia s-a concentrat i se concentreaz, la nive- lul fi ecrei entiti economico-sociale, asupra modalitilor practi- ce de conservare a potenialului generator de valoare adugat în vederea asigurrii premiselor necesare pentru relansarea activitii, ceea ce presupune existena resurselor menite s valorifi ce toate oportunitile de reluare i, apoi, de extindere a afacerilor pe o baz exclusiv sntoas.
În aceeai sfer de preocupri s-a înscris i se înscrie, în continu- are, dezvoltarea i aprofundarea instrumentelor care au permis i vor
permite meninerea fi rmelor „pe linia de plutire“ cu ajutorul noilor tehnologii. Se poate aprecia, cu deplin temei, c experiena acumulat în materie de comunicare online a atins, în ultima perioad, cote fr precedent în ceea ce privete fructifi carea avantajelor incontestabile ale cuceririlor erei digitale. În acest mod s-au conturat i direciile magistrale ale viitorului profesiei de inginer în condiiile desfurrii accelerate a actualei faze a revoluiei tiinifi co-tehnice. În context, o
importan deosebit au avut i au modalitile practice de transmitere – inclusiv prin intermediul publicaiei noas- tre, Univers ingineresc – a informaiilor referitoare la de- ciziile adoptate de autoriti, potrivit necesitilor impuse de starea de urgen i de sta- rea de alert.
În decurs de aproximativ patru luni, au fost emise numeroase acte normative care au fost prezentate în sintez colegilor notri, ceea ce, incontestabil, a reprezentat un factor pozitiv în aciunile practice de aliniere la comandamentele superioare ale cauzei co- mune. În procesul complex de informare operativ i califi cat la care ne referim, un loc important l-au ocupat i îl ocup relevarea conexiunilor dintre micro i macroeconomie, precum i cele care au impact la nivel global asupra strilor de fapt i de spirit în activitile practice de exercitare a profesiei. Fiind vorba despre riscuri i pe- ricole la scar mondial (respectiv provocri crora nimeni nu li se poate sustrage) a fost i este extrem de util s se cunoasc, la toate nivelurile, procesele i fenomenele, în continu micare, precum i modalitile prin care la situaii identice sau similare s-a acionat i, în raport cu acestea, ce rezultate s-au înregistrat.
Nu în ultimul rând, se cere menionat faptul c sentimentul to- nic generat de apartenena la comunitatea inginerilor români a con- solidat solidaritatea, ce defi nete tradiiile organizaiei noastre pro- fesionale promovate de-a lungul a peste un secol de existen. Ne referim la solidaritate i, deopotriv, la celelalte valori afi rmate i ve- rifi cate, în timp, valori care au conferit profesiei de inginer prestigiu, autoritate, empatie, caracteristici care s-au dovedit i în condiiile excepionale din prezent a fi decisive în aciunile menite s sprijine efectiv, competent, efi cient eforturile generale ale naiunii noastre pentru depirea difi cultilor cu care se confrunt i pentru reveni- rea cât mai grabnic la o via economico-social normal. (T.B.)
În pas cu imperativele prezentului i viitorului
Doi din trei români utilizeaz cel puin un serviciu digital (pag. 3)
In memoriam Inginerul Nicolae Li (pag. 2)
Defi citul de competene IT ale angajailor, principalul obstacol în adaptarea fi rmelor la cerinele erei digitale (pag. 3)
ANAR: Mai mult de jumtate din apele monitorizate ale României (51,28%) au calitate foarte bun i bun (pag. 7)
Doamnelor i Domnilor,
M adresez dumneavoastr cu dorina de a m asculta i de a gândi împreun la problemele contemporaneitii, cum se refl ect ele în activitatea Asociaiei noastre. Cineva spunea odat c exist dou tipuri de singurti, „a celor care vorbesc i a celor care nu ascult“. Eu doresc s spargem aceast aa-zis paradigm, propunându-v dialogul asumat i realizarea unui consens pentru unitate în gândire i aciune, cu sperana c viitorul ne va da dreptate.
Timpul corodeaz totul. Apar alte realiti în care trim, apar idei noi i trebuie reconsiderat ceea ce este evident. Dar timpul este o constant a vieii creia noi nu-i prea dm importan. Astzi toate se schimb mai repede, lucrurile, relaiile sociale, repe- rele, toat lumea e grbit. Schimbarea este perma- nent, chiar dac nu percepem acest lucru, se dato- reaz experienelor vieii i contextului în care trim.
Tot ce se întâmpl este infl uenat de diversita- te i de acceptarea schimbrilor indiferent la ce ne
referim. Pericolul îl reprezint haosul, dezordinea, dispariia provocrii, aruncarea de pe tangent, cum ar spune inginerii.
Ne confruntm cu multe probleme pe care vrem s le rezolvm. Nu iau în calcul teoria „totul sau ni- mic“ pentru c este o utopie, dar cea mai mare parte dintre ele sunt rezolvabile. Unele nu au soluie i tre- buie s convieuim cu ele.
Amânarea este houl timpului spune un proverb românesc. Adic amânând ceva ne furm din propriul timp. Frica de decizii e ceva omenesc, pentru c deci- ziile produc schimbri, iar schimbrile au riscuri i o latur necunoscut. Aceast latur necunoscut scap controlului nostru.
Dar timpul trece, curge, cum scria Thomas Mann, el este „ca o opârl perfi d, pervers, indife- rent la viaa noastr, la lume“.
Trim în epoca noilor tehnologii care au revoluionat comunicarea în toate formele ei, de la cea dintre indivizi la cea de mas. În curgerea istoriei,
(Continuare în pag. 4)
Nevoia de schimbare Mihai Mihi
Jurnal de bordJurnal de bord
În ziua de 9 iulie a.c., a avut loc Adunarea General a AGIR, desfurat în conformitate cu prevederile statutului Asociaiei. Modul de organizare a acestei importante reuniuni a comunitii inginereti din ara noastr a reprezentat o premier în condiiile în care starea de alert impus de pandemia COVID-19 a determinat desf- urarea lucrrilor în mediul virtual. În consecin, în prima parte a adunrii, a fost prezentat o sintez a documen- telor înscrise pe ordinea de zi.
În deschiderea reuniunii, preedintele Asociaiei Generale a Inginerilor din România, Mihai Mihi, a prezentat mesajul intitulat Nevoia de schimbare.
În continuare, ordinea de zi a inclus: Darea de seam asupra activitii AGIR pe anul 2019; Raportul fi nanciar pentru anul 2019 i Proiectul de bu-
get pentru anul 2020; Raportul Comisiei de cenzori; Raportul Editurii AGIR; Raportul publicaiei Univers ingineresc. Au urmat discuii, formularea de propuneri menite s îm-
bunteasc activitatea AGIR în diverse sfere de manifestare profesionalo-tiinifi c i civic.
Documentele reuniunii (care au fost postate pe site-ul AGIR) au fost supuse la vot i aprobate.
Adunarea s-a încheiat cu punctul Diverse, care a oferit participanilor posibilitatea de a-i expune unele puncte de vedere îndreptate, la rândul lor, spre îmbuntirea activitii AGIR.
În numrul de fa, consacrm un spaiu amplu importantului eveniment din viaa Asociaiei Generale a Inginerilor din România.
Adunarea General a AGIR
UNIVERS INGINERESC Anul XXXI Nr. 13 (707) 1 – 15 iulie 20202
FOCUS INGINERESCFOCUS INGINERESC
In memoriam Inginerul Nicolae Li ♦ Un mare profesionist, un exemplu de om, o remarcabil personalitate
Recent ne-a prsit, pentru totdeauna, inginerul Nicolae Li, la venerabila vârst de 98 de ani. Noi, cei care îl cunoteam i îi tiam modul ordonat i sntos de via, ne gândeam cum s-i srbtorim mai frumos Centenarul. Din pcate, virusul necrutor COVID-19 l-a rpit n plin activitate cre- atoare. Abia cu patru luni înainte trimisese pentru publicare la revista de specialitate Drumuri i Poduri un articol deosebit de in- teresant despre viaductul peste balta Ctua din Galai, lucrare de referin din activitatea inginerului Nicolae Li, remarcat prin in- ventivitatea soluiei i amploarea investiiei.
Inginerul Nicolae Li s-a nscut n Bucureti, la data de 20 februarie 1922. Dup ab- solvirea Liceului Gheorghe Lazr din Bucureti (1936 – 1941), s-a înscris la coala Militar de Ofi eri de Geniu (1941 – 1945), iar ca subloco- tenent a participat la cel de-Al Doilea Rzboi Mondial, atât în est, cât i în vest. Dup ter- minarea rzboiului s-a înscris la Facultatea de Construcii din cadrul Institutului Politehnic Bucureti, continuându-i studii- le la Facultatea de Ci Ferate, Drumuri i Poduri din cadrul Institutului de Construcii
Bucureti, devenind inginer constructor în anul 1950. A fost angajat mai întâi ca pro- iectant de poduri la IPCS – Institutul de Proiectri Construcii Speciale din Bucureti (1950 – 1952), apoi s-a transferat, în 1952, la IPTANA – Institutul de Proiectri Transporturi Auto, Navale i Aeriene din Bucureti, unde a activat pân la vârsta de pensionare (1983). În aceast perioad a pro- iectat, coordonat i con- dus elaborarea a sute, poate chiar peste 1000 de lucrri în specialita- tea poduri.
Printre lucrri- le mai importante proiectate i executate pot fi amintite: podul peste râul Amaradia la Logreti; consolidarea malului nord-est al oraului Constana cu chesoane din be- ton armat distanate (soluie unicat); podul peste Siret la Huani cu soluia de grin- d continu casetat din beton armat, L=33m+43m+33m; pasajul superior pe
DN1 în zona staiei de cale ferat Ploieti Sud pentru patru benzi de circulaie având lungimea de 592 m (soluie unicat); podul peste râul Oituz pe DN11 Brecu-Oituz, în comuna Ferstru, cu fundaii în masiv
de sare, L=18m+32m+18m (soluie unicat); podul peste Mure la Ilia cu suprastructura alctuit din elemente prefabricate precomprimate cu conso- le fi xate pe pile cu cabluri de precom- primare, L=35m+4x47m+35m (soluie unicat); pasajul Palas din Constana peste DN3, L=22x30m+20,80m, prima lucrare executat cu grinzi prefabricate tronsonate pentru care a primit Ordinul Muncii Clasa a III-a. Lucrarea care l-a consacrat a fost viaductul Ctua, care, la data execuiei din anii ’70, a con-
stituit emblema municipiului Galai. Acest viaduct cu lungimea total de 1070 m a fost cea de-a doua construcie din ar realizat prin metoda execuiei în consol, având 15 deschideri L=47,50+13x75m+47,50m, iar inginerul Nicolae Li a fost eful de pro- iect, precum i cel care a urmrit îndeaproa- pe execuia pân la punerea în funciune.
Inginerul Nicolae Li a lucrat mai mult de un deceniu i dup pensionare la fi rma de proiectare Search Corporation, în calitate de consilier, unde a lansat soluii in- teresante pentru lucrri rutiere i a urmrit execuia acestora.
În relaiile interumane a fost un model de onestitate, obiectivitate i umanism, un familist plin de devotament i seriozitate alturi de soia sa Elena, cu care a convieuit în deplin armonie timp de peste apte de- cenii, i de fi ul lor Mihai, de care erau foarte mândri, cci le-a urmat întocmai calea cin- stei, profesionalismului i devotamentului pentru munc i familie.
Inginerul Nicolae Li a fost un crea- tor de valori umane i materiale, adoptând adesea soluii unice, aa cum unic a fost i domnia sa: un mare profesionist, un mare om, o mare personalitate.
Dumnezeu s-l odihneasc! Cu adânc pioenie,
Dr. ing. Victor Popa Secretarul Seciei Construcii
i Urbanism a ASTR
Bosch a inaugurat noua cldire a Centrului de Inginerie din Cluj-Napoca Bosch a inaugurat ofi cial, zilele trecute,
noua cldire de birouri a Centrului de Ingi- nerie din Cluj-Napoca al companiei. Lucr- rile de construcie au început în martie 2018 i au fost fi nalizate în decembrie 2019. Investiia total în pro- iect a atins 30 milioane euro. Noua cldire aco- per o suprafa total construit de 17 500 de metri ptrai, cu peste 10 000 de metri ptrai
de spaii de birouri. Cldirea gzduiete peste 500 din numrul total de aproximativ 800 de angajai ai Centrului de Inginerie din
Cluj care contribuie la viitorul mobilitii, relocai din alte cldiri de birouri din localita- te. „Bosch continu s vad un potenial con- siderabil în România, iar inaugurarea nou- lui sediu al Centrului de Inginerie din Cluj subliniaz angaja-
mentul nostru fa de ar“, a declarat Mihai Boldijar, reprezentantul Grupului Bosch în România.
Centrul de Inginerie Bosch din Cluj acord o importan deosebit inovrii continue i lucreaz la proiecte de tehno- logie de ultim generaie. Având o colabo- rare strâns cu alte centre de cercetare i dezvoltare din reeaua global a compani-
ei, dar i cu fabrica local din Jucu, tine- rii ingineri din Cluj dezvolt produse cu competene înalte în software, hardware, ingineria fi abilitii i mecanic. Tehnolo- gia pentru conducerea autonom, conecta- t, Internetul lucrurilor, industria conectat (Industria 4.0) i vehiculele electrice sunt doar câteva exemple din portofoliul de in- ginerie Bosch din Cluj-Napoca.
Opiniile publicate în Univers ingineresc aparin autorilor i nu reprezint punctele de vedere ale AGIR i/sau ale redaciei. Potrivit legii, responsabilitatea pentru coninutul articolelor aparine autorilor sau sursei citate.
…pe 18 iunie 2020, la ora 15 fi x, la a doua reuniune a Cercului Calitii, cu tema „Bune practici în furnizarea serviciilor în perioada strii de urgen/alert“.
În „Studiul de caz privind furnizarea serviciilor de audit i instruire, la distan“, am menionat micile „inovri“ de care a fost nevoie pentru a menine calitatea auditului: „list generic“ cu 10 tipuri de „informaie documentat“, îndrumri similare unui tu- torial, pentru înelegerea modului de lucru. S-a constatat c acolo unde experiena IT era precar, timpul alocat auditrii s-a depit.
În perioada strii de urgen, procesul ver- bal de instruire i suportul de instruire au rmas, dar redactarea s-a fcut ca pentru „autoinstrui- re“. Abia când relaxarea a permis deplasarea în interes de serviciu, s-a revenit la prezentarea cu videoproiector, iar grupa de cursani s-a împrit în dou, pentru distanare. S-a redus timpul de predare i s-au dat mai multe teme de cas.
La comunicarea a doua, dr. ing Ileana Dogaru a prezentat modul în care s-au deru-
lat orele de curs în învmântul preuniver- sitar, dup care au urmat discuiile. Am pu- tut „modera“ interactiv, interveniile dr. ing. Mirela Cherciu, dr. ing Petre Svescu i, bineîneles, preedintelui Sucursalei AGIR Dolj, prof. dr. ing. Gheorghe Manolea, aa cum se poate vedea din fotografi e.
Toi au menionat „provocrile“ online crora au fost nevoii s le fac fa în aceast perioad, aspectele pozitive i, respectiv, cele de îmbuntit, pe viitor. A fost o real plcere s afl m c s-a stabilit data Adunrii Generale online a AGIR (9 iulie) i c ideea central a acesteia va fi chiar adaptarea la schimbri.
Concluzii: a) Pentru asigurarea continuitii activi-
tilor social-economice, în spe activitile Cercului, este nevoie de îmbuntirea comu- nicrii în mediul online. Prin „îmbuntirea procesului de comunicare online, se menine calitatea serviciului la indicatorii uzuali, din perioada normal“, i trebuie avui în vedere
indicatori adecvai: claritatea mesajelor trans- mise, timpul de organizare a prezentrii online i timpul de prezentare efectiv, numrul de urmritori (followeri);
b) Numai maetrilor le iese „din pri- ma“ o îmbuntire scontat. Noi suntem bucuroi c ne-a ieit la a doua încercare. Aceasta se datoreaz învmintelor trase la reuniunea anterioar, respectiv respon-
sabilului IT al Cercului Calitii, dr. ing. Mihnea Sorin Blteanu.
c) acest articol, din considerente edito- riale, apare dup Adunarea General online
a AGIR din 9 iulie 2020, eveniment care a evideniat c nu toate sucursalele sunt fami- liarizate cu dezbaterile online. Tema central a fost „nevoia de schimbare“ i, în particular, la nivelul comunicrilor interne/externe ale AGIR este nevoie de:
îmbuntiri (vizualizarea textului prezentat de vorbitor, echiparea vorbitorilor cu microfonul i casca de moderator, în lo-
cul microfonului clasic); exerciiu, pentru c o prezen-
tare de 1 – 2 ore este precedat de pregtirea materialelor la centru, de ctre echipa de moderare, care poa- te s dureze de 3 – 4 ori mai mult. În acest fel, calitatea comunicrii publice, în care vii cu ideile tale i pleci i cu alte idei se poate menine la acelai nivel, evitându-se cheltu- ielile clasice legate de acomodarea participanilor.
Dorim mult succes viitoarelor evenimente online!
Dr. ing Traian Criu, traian_criu@yahoo.com,
Vicepreedinte al Sucursalei AGIR Dolj Manager QCAD
Oltenii se vzur i… online
Captur de pe ecran, din cadrul sesiunii Cercului Calitii
UNIVERS INGINERESC Anul XXXI Nr. 13 (707) 1 – 15 iulie 2020 3
44% dintre companiile din Europa de Est, inclusiv din România, afi rm c lipsa competenelor i a expertizei personalu- lui IT le împiedic sau le-au împiedicat s avanseze în transformarea digital, în timp ce ameninrile cibernetice reprezint cea mai mare provocare în urmtorul an, potri- vit studiului Veeam 2020 Data Protection Trends. Analiza relev c transformarea digital se afl în topul agendei celor mai muli lideri de afaceri, iar cheltuielile cu aceast tendin sunt estimate c vor ajunge la 7,4 trilioane de dolari între 2020 i 2023. Pe acest fond, îns, aproape fi ecare compa- nie a recunoscut c a trecut printr-o perioa-
d de nefuncionare, unul din zece servere având întreruperi neateptate în fi ecare an cu probleme care dureaz ore întregi i cos- t sute de mii de dolari.
„Respondenii au declarat c datele furnizate prin intermediul IT-ului au devenit inima i sufl etul majoritii organizaiilor, astfel încât nu e o surpriz faptul c echipele IT consider important «protecia datelor» i includ aici nu doar copierea de rezerv i restaurarea datelor, ci i extinderea capa- citilor de afaceri. Cu toate acestea, multe organizaii (40%) înc se bazeaz pe sisteme de generaie veche pentru a-i proteja datele fr a aprecia pe deplin impactul negativ pe care îl pot avea asupra activitii lor. Majo- ritatea (95%) organizaiilor sufer întreru- peri neateptate, iar o întrerupere dureaz
în medie 117 minute (aproape dou ore). În acest context, organizaiile consider c 51% dintre datele lor sunt de «Prioritate ridicat» fa de «Normal». O or de inactivitate de la o aplicaie cu «Prioritate ridicat» este estimat la 67 651 dolari, în timp ce pentru o aplicaie «Normal» este de 61 642 dolari. Având un astfel de echilibru între prioritatea ridicat i costurile normale în procente i costuri de impact, este clar c «toate date- le conteaz» i c perioadele de inactivitate sunt intolerabile oriunde în mediile actuale“, se arat în concluziile studiului.
Potrivit raportului, provocarea nr. 1 care va avea impact asupra organizaiilor
globale în urmtoarele 12 luni este ameninarea ciber- netic (32%). În Europa de Est, inclusiv în România, cea mai mare provocare în urmtoarele 12 luni este incertitudinea economic (29%), urmat de punerea în aplicare a reglemen- trilor (26%) i defi citul de competene pentru im- plementarea tehnologiei (26%).
De asemenea, lipsa bugetului pentru iniiativele noi (30%) este considerat a avea cel mai mare impact asu- pra proteciei datelor în companiile din estul Europei i Rusia, în timp ce lipsa de personal care lucreaz la iniiative noi (27%) i lipsa de vizibilitate asupra performanei operaio- nale (18%) reprezint, la rândul lor, proble- me.
Studiul mai arat c trei din cinci orga- nizaii din Europa de Est (60%), inclusiv din România, au un „decalaj de disponibilitate“ între cât de repede pot recupera aplicaiile fa de cât de repede trebuie s le recupere- ze. Media global a aceluiai indicator este de 73%. Totodat, aproape jumtate (44%) dintre respondenii din Europa de Est au de- clarat c lipsa competenelor sau expertizei personalului IT împiedic sau a împiedicat
organizaia lor s avanseze în transformarea digital, alte bariere semnalate fi ind depen- dena de sistemele de generaie veche (35%), lipsa achiziionrii de echipamente din par- tea managementului (31%), bugete limitate (27%) i lipsa de timp (24%).
În medie, peste un sfert (27%) dintre datele organizaiilor din Europa de Est sunt salvate în cloud printr-un furnizor de Backup ca servicii (BaaS), medie similar cu cea înre- gistrat la nivel global. Pe de alt parte, ana-
liza de specialitate arat c, în medie, 14% dintre datele pe care le dein companiile din Europa de Est nu sunt protejate, iar dou din cinci organizaii (41%) intenioneaz s uti- lizeze backup-ul bazat pe cloud gestionat de ctre un furnizor BaaS, în urmtorii doi ani. În acest caz, ponderea este mai mic decât media global, de 43%.
Raportul a fost realizat pe un eantion de 1550 de lideri de afaceri, dintre care 193 din România.
PROGRESUL TEHNOLOGICPROGRESUL TEHNOLOGIC
Doi din trei consumatori români uti- lizeaz în prezent cel puin un serviciu di- gital, iar 62% folosesc telefonul mobil ca principal dispozitiv pentru a accesa acest tip de serviciu, relev datele sondajului Digital Sentiment in Romania, publicat de McKinsey & Company. Rezultatele studiului arat c, în perioada carantinei COVID-19, s-a dublat numrul serviciilor accesate digital. În ceea ce privete tipuri- le de servicii digitale la care consumatorii români au recurs, cele bancare i de tele- comunicaii au fost cele mai folosite. Ast- fel, 38% dintre respondeni au declarat c au utilizat cel puin un serviciu digital din aceste dou sectoare în timpul perioadei de carantin, în timp ce 19% dintre ei au înce- put s le foloseasc de la începutul restric- iilor impuse de pandemie. Pe de alt parte,
doar 14% dintre români au accesat digital servicii din sectorul asigurrilor, respectiv aferente sectorului public.
Potrivit studiului, în prezent, creterea utilizrii serviciilor digitale este semnifi - cativ pentru toate categoriile de vârst i pentru toate regiunile geografi ce, iar rata de adopie a crescut la 76% fa de perioada de început a carantinei. În plus, în aceast perioad, rata de adopie digital a crescut semnifi cativ pentru consumatorii între 45 i 64 de ani. Mai mult, 65% dintre românii care locuiesc în orae mici i în zone rura- le au utilizat cel puin un serviciu digital în ultimele ase luni, se arat în studiul de spe- cialitate.
În privina dispozitivelor utilizate pen- tru accesarea serviciilor digitale, telefoanele mobile sunt cele mai populare, 62% dintre
români utilizându-le ca terminal principal.
Comparativ cu utili- zarea serviciilor digitale la nivelul Europei Cen- trale i de Est, exist un
potenial semnifi cativ de dezvoltare pentru majoritatea industriilor din România, cea bancar, a asigurrilor i sectorul public fi ind cu cel mai mare potenial de crete- re, între 1,7 i 2,6 ori, estimeaz autorii cer- cetrii. De asemenea, în domeniul utilit- ilor i al produselor de bcnie, accesarea digital a serviciilor mai poate crete de pân la 1,2 ori.
„Pentru a valori- fi ca acest potenial, companiile ar trebui s nu se limiteze strict la simpla automatizare sau digitalizare a proceselor existente, ci s fac serviciile digitale mai simple i accesi- bile, îmbuntind experiena utilizatorului.
Pentru aceasta, trebuie s se concentreze pe satisfacerea unei nevoi specifi ce a clientu- lui, chiar dac acest aspect necesit crearea unui produs nou, spre deosebire de digita- lizarea unui produs existent, potrivit pentru o alt paradigm, acum depit. Pentru a reui o digitalizare pe scar larg a servicii- lor lor, companiile din orice sector ar trebui s se axeze pe doi factori-cheie: s recruteze personal cu o gam larg de competene di-
gitale de ni i s dez- volte o tehnologie mo- dern, în mare msur independent de cea a furnizorilor tradiionali de soluii IT“, sunt de prere specialitii.
Sondajul a inclus peste 1200 de respon- deni. Toate rezulta-
tele au fost ajustate în funcie de datele socio-demografi ce i de cele privind uti- lizarea internetului pentru a fi relevante la întreaga populaie din România cu vârste cuprinse între 18 i 80 de ani.
Defi citul de competene IT ale angajailor, principalul obstacol în adaptarea fi rmelor
la cerinele erei digitale
Aplicaie de analiz termal i detectare a feei, dezvoltat cu participarea unei companii româneti
Compania româneasc specializat în soluii IT Metrici i Konica Minolta România au dezvoltat integral aplicaia de analiz termal i detectare a feei Thermal Analyzer, care scaneaz un fl ux video în timp real, pentru a genera alarme în cazul persoanelor a cror temperatur corporal depete un anumit prag. Potrivit unui comunicat, prin intermediul noului acord de colaborare, compania va furniza, alturi de sistemele de su- praveghere i analiz video Mobotix deinute în portofoliu, aplicaiile Metrici de analiz video, printre care LPR (recunoaterea numerelor de înmatriculare pentru gestionarea trafi cului sau parcrilor) i Thermal Analyzer cu detectare facial. „Suntem încântai s colaborm cu Metrici, unul dintre cei mai importani i vizionari dezvoltatori de software i aplicaii bazate pe analiz video i Inteligen Artifi cial, renumit atât pe plan local, cât i internaional. Acest parteneriat face parte din strategia noastr de extindere a noii linii de business – Information Management – ce include, pe lâng soluii de Enterprise Con- tent Management, i sistemele de suprave- ghere i analiz video Mobotix, compatibile cu aplicaiile Metrici“, afi rm Helmut Ignat, director general Konica Minolta România.
Colaborarea dintre cele dou companii mai include aplicaii pentru gestionarea par- crilor sau integrare cu proiecte smart city management.
„Parteneriatul cu Konica Minolta România vine ca un pas natural dup numeroasele proiecte dezvoltate împreun la nivel european, pe sectorul de control acces i securitate. Împreun încercm s oferim soluii software i hardware versatile, ce pot fi folosite i aplicate, de la managerierea unor mici afaceri la un smart city complet. Asocierea din- tre cele dou companii schimb rapid modul de gestionare a problemelor de securitate, control acces, management al trafi cului i supraveghere video, în general“, susine Vlad Georgescu, CEO Metrici.
Noua aplicaie Thermal Analyzer permite evaluarea a sute de persoane pe minut, fr a restriciona fl uxul.
Doi din trei români utilizeaz cel puin un serviciu digital
UNIVERS INGINERESC Anul XXXI Nr. 13 (707) 1 – 15 iulie 20204
Adunarea General a a Inginerilor din
Anul 2019 a fost marcat de desfurarea a numeroase i complexe aciuni, potrivit orientrilor de baz ale AGIR, care vizeaz: promovarea imaginii i creterea vizibilitii Asociaiei, extinderea i aprofundarea relaiilor de colabo- rare cu instituiile publice, cu alte organizaii profesionale; stimularea creaiei tehnico-tiinifi ce; îmbuntirea i di- versifi carea activitilor editoriale, publicistice, cultural-ar- tistice; cultivarea respectului fa de tradiii, mai ales prin exemplul oferit de marile personaliti inginereti i de re- alizrile acestora.
Multe dintre evenimentele care au avut loc la nivel na- ional i local au fost realizate cu sprijinul unor universiti, coli gimnaziale, licee, inspectorate colare, administraii publice, inspectorate teritoriale de munc, organizaii negu- vernamentale. S-a reconfi rmat, astfel, c AGIR rmâne fi - del ideii c într-o lume afl at într-o rapid schimbare, un cuvânt foarte important îl are de spus societatea civil, prin organizaiile ei componente, mai ales cele care reprezint profesii deosebit de importante, cum este cea de inginer.
Sub semnul imperativelor prezentului i viitorului Pe site-ul AGIR a fost publicat Darea de seam (ca,
de altfel, toate celelalte documente supuse ateniei Adunrii Generale), astfel încât, în cele ce urmeaz, ne vom referi doar la câteva dintre aciunile care au avut un impact major în rân- durile comunitii noastre profesionale, în întreaga societate.
Dintre aciunile organizate la nivel central, reinem: Cea de-a XIV-a ediie a simpozionului tiinifi c
Progresul tehnologic – rezultat al cercetrii; manifestarea a avut înscrise pe ordinea de zi lucrri tiinifi ce din diverse domenii tehnico-inginereti. Conform tradiiei, au fost pre- zentate rezultate punctuale, precum i lucrri de sintez inter i multidisciplinare, idei teoretice, experimente i rezultate obinute în laboratoare ale companiilor, instituiilor de înv- mânt i institutelor de cercetri. Lucrrile prezentate în cadrul simpozionului au fost publicate în Buletinul AGIR;
Competiia Premiile AGIR pentru cele mai valoroase lucrri inginereti din anul 2018, ajuns la cea de-a XXV-a ediie;
Expunerea Proiectului Noul coridor feroviar TEN-T între Marea Egee i Marea Baltic.
A fost reluat tradiia organizrii de evenimente dedi- cate analizei unor probleme de interes major în diverse zone ale rii. Astfel, Forumul Naional AGIR – Resursele Olteniei i valorifi carea lor, organizat la Craiova, a abordat resursele solului i subsolului, resursele umane, transportul terestru, aerian i fl uvial.
De asemenea, au fost abordate aspecte de interes gene- ral legate de preocupri specifi ce i de evoluii sectoriale. În acest sens, s-a menionat workshop-ul cu tema Resurse na- turale destinate industriei textile – Prezent i viitor, organi- zat de AGIR în colaborare cu Academia de tiine Agricole i Silvice Gheorghe Ionescu-ieti (ASAS), Academia de tiine Tehnice din România (ASTR) i Institutul Naional de Cercetare-Dezvoltare pentru Textile i Pielrie – Bucureti (INCDTP), care a fost sursa unui Memoriu adresat unor mi- nistere i persoane cu putere de decizie. Acesta a cuprins sin- teza discuiilor, concluziilor i propunerilor, cu solicitarea de a fi analizate i valorifi cate.
Au fost acordate diplome i medalii unor institute, per- sonaliti inginereti, studeni, cu ocazia unor manifestri tehnico-tiinifi ce sau pentru implicare deosebit în activita-
tea Asociaiei, pentru promovarea i aprecierea realizrilor deosebite.
La rândul lor, fi liala i sucursalele au contribuit substanial la realizarea planului de activitate pe anul pre- cedent. În acest sens, se relev implicarea Filialei Cluj, a Sucursalelor Alba, Arge, Bacu, Bihor, Braov, Buzu, Constana, Galai, Hunedoara, Dolj i Maramure, în dezba- terea unor teme de interes mai ales pentru comunitile lo- cale, în contextul cerinelor evideniate de evoluiile tehni- co-tiinifi ce i economico-sociale la nivel naional, european i mondial. Este vorba, printre altele, despre conferine care s-au bucurat de aprecierea participanilor, precum:
Creativitate, Inventic, Robotic – ediia a XXIV-a – coordonat i organizat de Sucursala Braov;
ICAS 2019 – cu implicarea Sucursalei Hunedoara, ori- entat pe aplicarea rezultatelor cercetrilor tiinifi ce i teh- nologice în domenii ale tiinelor aplicative;
A XIX-a Conferin internaional – multidisciplinar „Profesorul Dorin Pavel – fondatorul hidroenergeticii româ- neti“, organizat de Filiala Cluj, manifestare care promovea- z cercetarea teoretic i aplicativ în domeniul ingineriei;
Conferina Naional Multidisciplinar „Profesorul Ion D. Lzrescu, fondatorul colii româneti de teo- ria achierii“, manifestare desfurat sub egida AGIR prin Sucursala Alba, cu sprijinul Consiliului Judeean Alba, al Primriei Cugir i al Asociaiei de Dezvoltare Socio-Economic Alba (ADSEA);
Conferina judeean „100 de inventatori în 100 de ani“ – realizat de Sucursala Dolj cu sprijinul unor uniti colare din judeul Dolj;
Sptmâna Calitii Timiorene i Timiene – organi- zat de Sucursala Timi, împreun cu societile i cercuri- le proprii, cu sprijinul Primriei Timioara i al Consiliului Judeean, eveniment anual ce are loc concomitent cu Sptmâna European a Calitii.
De asemenea, Darea de seam a prezentat numeroase exemple de simpozioane regionale, naionale i internaiona- le care au abordat, la rândul lor, teme de mare importan, cum sunt:
Noile educaii, rspunsuri la provocrile lumii con- temporane, ediia a VI-a – Sucursala Dolj în colaborare cu Inspectoratul colar Judeean Dolj, Centrul Judeean de Resurse i Asisten Educaional Dolj, Direcia de Sntate Public .a.;
Simpozionul tiinifi c Studenesc „HD – 49-STUD“ – Sucursala Hunedoara;
Simpozionul tiinifi c Studenesc „EMING 2019“ edi- ia a VII-a – Sucursala Cara-Severin;
Textile tehnice – prezent i viitor – TT 2019 – coorga- nizator Sucursala Iai;
Efi ciena resurselor de energie i calitatea vieii în me- diul rural – Societatea de Energii Regenerabile – în cadrul Sptmânii Calitii Timiene i Timiorene;
Simpozionul naional „Calitatea în agricultur – pre- zent i viitor“ – Sucursala Timi.
Totodat, au fost consemnate mesele rotunde, workshop-uri- le i seminariile pe diverse teme organizate de Sucursalele Alba, Arge, Avrig, Buzu, Constana, Galai, Dolj, Suceava, Timi, Vâlcea, Societatea Inginerilor Textiliti, Societatea Inginerilor din Transporturi i a celor din Telecomunicaii.
Au fost organizate lunar colocvii de ctre Sucursalele Dolj, Galai i Teleorman.
Sucursalele Arge, Avrig, Bihor, Cara-Severin, Dolj, Galai, Mehedini, Sibiu, Suceava, Timi, Societatea Femeilor Inginer i Societatea Inginerilor Militari s-au im- plicat în activiti cu caracter omagial i aniversar, precum Ziua Inginerului Român, Ziua Femeii, Ziua Cercettorului i Proiectantului din România, Ziua Mondial a Aviaiei i Ziua Cosmonauticii, Ziua Armelor i a Armatei Române, Ziua Proteciei Datelor, Ziua Internaional a
Darea de seam privind activitatea AGIR în anul 2019
(Urmare din pag. 1) epoca tehnologiei digitale reprezint o er de apogeu a co- municrii. Un „apogeu“ relativ, pentru c proiectându-ne la erele care vin, suntem la început. Fiecare dintre noi poart în buzunar un smartphone, un instrument obinuit, indispensa- bil, din rutina existenei cotidiene.
La vremea când comunicarea nu mai cunoate, practic, limite spaiale, când poi comunica în timp real cu oricine i oriunde, noi nu dezvoltm actul complex al dialogului i ne limitm la un simplu transfer de mesaje. Este timpul s trecem de la offl ine la online, care înseamn, mai degrab, trecerea de la starea de „a nu fi “ la starea de „a fi “.
Nu putem rmâne cantonai într-o gândire de acum 30 de ani în timp ce situaia s-a schimbat radical. Am tre- cut prin crize, care în ultimul timp sunt din ce în ce mai pronunate.
Actuala situaie socio-economic difi cil ne oblig s lum în continuare msuri de raionalizare, de reducere a consumu- rilor i a personalului, de cutare a noi surse de venituri. Dar nu putem compensa scderea fortuit cu 60% – 65% a veni- turilor provenite din valorifi carea spaiilor i nu putem pstra taxe i cotizaii la nivelul anului 1990 (chiar dac s-a încercat corectarea lor pe parcurs), care i atunci erau modice, iar timpul i infl aia le-au fcut s tind ctre zero. O cotizaie trebuie s in seama de importana instituiei care o percepe. AGIR este o instituie din care fac parte persoane cu studii superioare, fi ind cunoscut i recunoscut la nivel naional, european i mondial. Numai cotizaiile pltite de ctre AGIR la FEANI i FMOI re- prezint 35% din totalul cotizaiilor pltite de membri.
Asociaia pune la dispoziia membrilor si publicaia Univers ingineresc, în mod gratuit. Cheltuielile cu aceast publicaie bilunar se ridic la 122 lei/an pentru un singur membru, în timp ce cotizaia anual este 60 lei, respectiv 30 lei pentru pensionari. Sume importante se cheltuie i cu publicaia trimestrial Buletinul AGIR, cu organizarea mani- festrilor cu caracter tehnico-tiinifi c i a altor activiti. Se cheltuie muli bani cu deplasrile care pot fi uor reduse prin comunicri online. La fel, pot fi reduse i comisioanele ban-
care pentru cotizaiile achitate online, prin negocieri cu bncile.
Se impune o reducere a cheltuielilor cu publicaiile i o majorare a taxelor i cotizaiilor pl-
tite de membri. Nu renunm la Univers ingineresc, dar va aprea în
varianta online, într-o form îmbuntit i în totalitate co- lor, fr a face rabat la calitatea informaiilor, obiectivitatea analizelor, exigena fa de text, respectul fa de cititor. Publicaia va fi trimis prin e-mail membrilor i va fi postat pe site-ul Asociaiei, www.agir.ro. Eliminm, astfel, taxele de tiprire i cele potale, care cresc de la an la an. Articolele care prezint interes sunt prezentate într-un format care poate fi tiprit, de ctre cei care doresc.
Prin aceast msur, vom proteja mediul i ne alturm tendinei generale a comunitii internaionale. Economia anual va fi de aproximativ 100 000 lei.
Avem în vedere tiprirea unui numr redus de exem- plare, care pot fi obinute la cerere, în baza unui abonament, suplimentar cotizaiei.
Taxele i cotizaiile vor fi majorate în concordan cu prestigiul i importana unei asociaii de nivel naional, cu o istorie de aproape 140 de ani. Înscrierea în Asociaie, plata ta- xelor i cotizaiilor, corectarea i actuali- zarea datelor se vor face, preponderent, online, cu respectarea normelor pentru protecia datelor personale, printr-un sistem informatic, prietenos i în timp real.
Unele edine operative, la nivel de Sucursale, edinele Consiliului Director i alte evenimente se vor organiza în sis- tem de videoconferin, lrgind posibilitatea de participare a mai multor membri i invitai, reducându-se cheltuielile cu deplasrile. Contactul virtual va fi permanent i operativ.
Site-ul va fi îmbogit cu mai multe informaii, contri- buind la creterea vizibilitii Asociaiei.
Folosim sistemul de comunicare online în timp real, ca suport inegalabil al comunicrii, dar nu în detrimentul leg- turilor interumane directe care trebuie pstrate i dezvoltate.
Nevoia de schimbare
UNIVERS INGINERESC Anul XXXI Nr. 13 (707) 1 – 15 iulie 2020 5
a Asociaiei Generale România (AGIR) Automobilului, Ziua Telecomunicaiilor i a Societii Informaionale.
Grupuri-int, obiective actuale i de perspectiv În Darea de seam se relev c viitorii ingineri reprezin-
t un grup-int al preocuprilor permanente ale Asociaiei. Împreun cu inspectorate colare judeene, licee, universiti i societi cu profi l tehnic au fost organizate aciuni de tipul Pori deschise pentru cunoaterea, de ctre elevii din clasele terminale din licee, a specializrilor inginereti.
Sucursalele s-au implicat în promovarea creativitii i inventivitii elevilor i studenilor. În acest sens, au acionat Sucursalele Alba, Arge, Avrig, Bihor, Dolj, Hunedoara, Iai, Mâra, Petroani, Sibiu, Suceava.
Sucursala AGIR Sibiu a oferit suport studenilor Universitii Lucian Blaga, medaliai în cadrul Concursului Internaional de Robotic RoboTEC 2019, de la Timioara.
Sucursala Dolj a rspltit studenii care s-au remarcat în diferite proiecte fi nalizate cu realizri practice prin acorda- rea unor premii constând în abonamente anuale la bilunarul Univers ingineresc.
Prin publicaia Univers ingineresc, AGIR a fost partener media al Salonului Naional cu Participare Internaional al Inovrii i Cercetrii tiinifi ce Studeneti – „Cadet INOVA“, a IV-a ediie, eveniment la care au participat cu lucrri i membri ai Asociaiei, al Conferinei Forumul Regional al Energiei pentru Europa Central i de Est – FOREN 2019, care are drept scop integrarea activ a politicilor energetice din România în opiunile i tendinele majore care se mani- fest pe plan mondial, al evenimentului cu expunere interna- ional Internaional Electric & Automation Show, precum i al altor evenimente importante din ar.
În afar de publicaiile centrale, la nivel local au fost iniiate numeroase aciuni în domeniul editorial i publi-
cistic, menite s asigure o mai bun informare a membrilor AGIR, a altor persoane interesate de tematica tiinifi co-teh- nic. Este de remarcat, în aceast sfer de preocupri, fap- tul c Sucursala Dolj, prin Curierul Ingineresc, i Sucursala Constana, prin Jurnalul Dobrogean, continu s prezinte ac- tivitile i preocuprile proprii prin jurnale online.
În acelai timp, s-a apreciat c site-urile organizaiilor AGIR nu sunt, din pcate, utilizate toate la întregul potenial, dei au fost create pentru promovarea membrilor existeni, publicarea de informaii i tiri de interes local.
Promovarea valorilor cultural-artistice Aciunile cultural-artistice, cele care au rolul de a des-
chide canale de comunicare cu arta i cultura, nu au lipsit niciodat din preocuprile Asociaiei. În acest context, s-a re- marcat, înc odat, c inginerul zilelelor noastre se defi nete deopotriv prin performanele sale profesionale i printr-un orizont cât mai larg, deschis cunoaterii celor mai valoroase creaii din toate domeniile de activitate.
Este o realitate confi rmat în mod remarcabil de con- tinuarea i îmbogirea tradiiilor reliefate de concertele Orchestrei Inginerilor Petru Ghenghea pe scena Ateneului Român, dar i în alte locaii, cu diverse ocazii.
Mai reinem activitatea Cercului Literar ing, care a edi- tat trimestrial suplimentul din bilunarul Univers ingineresc i a oferit o serie de surprize muzicale i de poezie în cadrul întâlnirilor sale. Activitatea a cuprins i lansri de carte sau momente de art teatral.
(Continuare în pag. 6)
Prin aceste msuri dorim s cretem veniturile, s redu- cem cheltuielile, i se vor aplica începând cu data de 1 iulie a.c.
Era tehnologiei informaiei ofer i alte posibiliti i fi ecare membru poate face propuneri pe care le ateptm cu interes.
Doamnelor i Domnilor, Fa de anii ’90, se constat c Asociaia noastr se afl în
declin, activitatea i prezena ei public sunt palide. Asociaia avea mai mult autenticitate i creativitate care fceau ca vo- cea ei s conteze. Acum trim din inerie, din fostul prestigiu i nu pe baza unei fore reale i productive. Societatea civil, din care AGIR face parte, înseamn, întâi de toate, solidaritate în jurul unor valori. Dac oamenii încep s fi e mai preocupai de problemele lor individuale decât de cele ale profesiei, ale comunitii, apetitul civic se anemiaz. Astfel, orice comunita- te intelectual va slbi i va pierde legtura cu societatea.
Dar, Asociaia noastr cuprinde ceteni responsabili i nu ne împcm cu o asemenea situaie. Cetenii responsabili tre- buie s se organizeze, s aib o aciune concret i strategie arti- culat pentru a fi efi cieni. Adic, s-i asume responsabilitatea. Trebuie ca anumite repere ale vieii noastre publice s fi e vizibile,
s fi e mult mai coerent prezentate în spaiul nostru public. Asta înseamn prezen susinut în mass-media, relaii cu sistemul administrativ la toate nivelurile, dezbateri publice, s întrim colaborarea cu alte componente ale societii ci- vile, cu oamenii de bun credin care trebuie s simt c se afl în aceeai barc. S ne concentram aciunile asupra problemelor eseniale care de multe ori trec neobservate.
Pentru a schimba ceva trebuie s lupi, iar omul a devenit mai comod, concluzionând c aceast situaie învlmitoare i periculoas nu mai poate fi schimbat.
Astzi, se caut supravieuirea prin obinerea a cât mai multe avantaje cu un mic consum de energie. Pentru omul modern, viaa confortabil a devenit un ideal personal i co- lectiv, susinut i promovat prin consumerism de mas, prin tehnologism i globalism.
* O vorb îneleapt spune: „Un popor care ine la privile-
giile sale mai mult decât la principii le pierde pe amândou“. S învm de la strmoii notri c pentru credin i
ideal trebuie s lupi. Ei au luptat cu druire.
Adunarea General a AGIR 2020 vzut de la Craiova
Adunarea General a AGIR din 2020 s-a desfurat în condiii speciale. Programat iniial în martie, s-a desfurat online în 9 iulie.
I-am vzut pe muli dintre membrii AGIR. I-am vazut în birourile lor (cu o bibliotec bogat în spate), în spaiul de acas (cu o fotografi e drag în spate), sau în alte spaii ofi ciale. S-au vzut i stângciile noastre în mânuirea instrumentelor de comunicare. Unii au inut microfonul deschis când nu trebuia i l-au închis când i-au expus punctul de vedere. Unii s-au înscris cu numele întreg, alii cu numele mic sau cu un nume generic, greu de asociat cu o persoan sau cu o Sucursal. Unii ne-am încurcat în deschiderea camerelor de luat vederi, în utilizarea canalului audio sau în alte mici chichie cu care, evident, nu suntem familiarizai.
Noi, „delegaia“ de la Craiova, ne-am adunat la sediul fi rmei condus de colegul nostru dr. ing. Mihnea Blteanu, situat „în buricul târgului“. Eu m-am ludat c vin cu webcamera ca s fi e vzut toat delegaia de la Craiova numai c focalizarea la distan n-a fost de partea noastr aa c, în egoismul meu, în imaginea vzut de participani am aprut numai eu. Abia
la sfârit am îndreptat camera web spre sal, dar era prea târziu. Totui, imaginile au fost proiectate pe un ecran mare, aa c participanii de la Craiova i-au vzut pe vorbitori „în mrime natural“.
Dei au fost multe stângcii, toi ne-am implicat cu emoie i druire. Am vzut bucuria multora dintre participani la fi nalul întâlnirii, când ne-am luat la revedere, aa cum am fcut-o de multe ori pe peronul unei gri.
V propun ca, la urmtoarea întâlnire, s stabilim o regul în aa fel încât fi ecare participant sau grup de participani s... „intre în cadru“ pentru a spune câteva cuvinte de încheiere.
De regul, la AG se prezint Raportul de activitate pe o anumit perioad i se discut pe o tem de actualitate, de interes general. Pentru anul acesta a fost propus tema „Nevoia de schimbare“, iar domnul Preedinte Mihai Mihi a elaborat un document distribuit pe diferite ci înc din 19 iunie.
L-am distribuit i eu membrilor AGIR Dolj. Dei n-au fost multe reacii, am primit câteva rspunsuri pe care le-am folosit în cuvântul rostit de mine la Adunarea General. Acesta a avut dou pri: Apel i Propunere.
Apelul se adreseaz tuturor membrilor AGIR i vizeaz includerea în Programul Radioului Naional a unei emisuni sptmânale cu titlul „Ora inginerilor“ (sau alt generic) în care s se prezinte exemple de bune practici inginereti, tineri ingineri de succes etc. În acest scop, cred c trebuie s facem apel la deputaii i sentatorii din provincie pentru a gsi modalitatea de a include în grila de program o asemenea emisiune. Dac aceast emisiune va exista la nivel naional, ea va putea fi inclus uor i la nivel regional. Apoi, trebuie s formm o „echip naional“ care s furnizeze subiecte.
O emisiune asemntoare ar putea fi inclus în grila Televiziunii naionale. Aceasta ar putea fi o emisiune-dezbatere cu tema „Ingineria, încotro?“ sau „Puncte de vedere privind cercetarea aplicativ din România“ sau „Ingineria salveaz România“ etc.
Propunere Propun ca fi ecare Sucursal s organizeze o întâlnire online cu celelalte Sucursale + Filiala Cluj. Aceast întâlnire, de 30
de minute, trebuie s prezinte: - exemple de bune practici inginereti, tineri ingineri de succes etc. din judeul în care activeaz Sucursala/Filiala (15
minute); - puncte de vedere concrete, legate de temele „Ingineria, încotro?“ sau „Puncte de vedere privind cercetarea aplicativ
din România“ sau „Ingineria salveaz România“ etc... (15 minute). Evident, dac noi am fcut aceast propunere, prima întâlnire va fi organizat de Sucursala AGIR Dolj în perioada
septembrie – octombrie. Aceste întâlniri (online) trebuie pregtite astfel încât la ele s participe (tot online) reprezentani din administraia local, factori cu putere de decizie.
Cred c aceasta poate fi „o schimbare“ de atitudine.
Gheorghe Manolea Preedintele Sucursalei AGIR Dolj
UNIVERS INGINERESC Anul XXXI Nr. 13 (707) 1 – 15 iulie 20206
(Urmare din pag. 5) La rândul lui, Cercul Inginerilor
Epigramiti a organizat, pe lâng edinele lunare, multiple lansri de carte ale mem- brilor.
În mod special, s-a menionat un eve- niment cu conotaii istorice i culturale de mare valoare. Astfel, Casa AGIR din Bd. Dacia nr. 26, construit prin donaii ale ingi- nerilor i inaugurat în anul 1940, a benefi - ciat recent de recondiionarea unor lucrri de art plastic cu fonduri provenite din donaii. Aciunea s-a datorat membrilor care, prin gestul lor, au dovedit preuirea tradiiilor i solidaritatea acelora care au slujit i slujesc profesia noastr dedicat progresului.
*** În Darea de seam s-a mai menionat c,
la sfâritul anului 2019, erau înscrii în AGIR 2693 membri activi, 1554 dintre acetia având cotizaia achitat la zi. Numrul membrilor a crescut cu 5,4% fa de anul precedent, cu precdere în Bucureti, precum i în judeul Buzu, unde s-a reînfi inat sucursala. Din pcate, în majoritatea organizaiilor, tendina este de scdere.
În prezent, AGIR are o fi lial, 29 de sucursale, 23 de societi de specialitate, 15 cercuri, 14 membri colectivi i 6 membri susintori.
Compartimentul Financiar-Contabi- litate a derulat în anul 2019 activitile specifi ce privind înregistrarea lunar, cro- nologic a tuturor documentelor emise sau primite de Asociaie, verifi carea acestora, întocmirea de balane de verifi care, jurna- le de cumprri i de vânzri, deconturi de TVA, declaraii privind cumprrile i vânzrile pe teritoriul naional, operaiuni de cas, banc, decontri cu personalul pri- vind acordarea drepturilor salariale, de cal- culare, reinere i declarare a impozitelor i taxelor pentru bugetul de stat i bugetul asigurrilor sociale i a fondurilor speciale.
Asociaia i-a desfurat activitatea în cursul anului 2019 cu surse proprii de fi nanare în proporie de 92% – din cotizaii i activitate economic, precum i din surse atrase – spon- sorizri i subvenii în proporie de 8%. De asemenea, 86,20% din veniturile realizate în
cursul anului 2019 sunt din activitatea econo- mic i 13,80% din activitatea fr scop patri- monial. Toate aceste elemente sunt detaliate în Raportul fi nanciar-contabil care se încheie cu formularea unor propuneri menite s asi- gure resurse cât mai apropiate de minimul necesar pentru funcionarea în continuare sub aspect economico-fi nanciar a AGIR, inclusiv pentru conservarea i reabilitarea patrimoniului de care dispune, mai ales a sediului central din Calea Victoriei nr. 118.
Toate datele referitoare la activitatea fi nanciar-contabil au fost confi rmate de ra- portul Comisiei de Cenzori.
În anul 2019, Asociaia General a Inginerilor din România a continuat strate- gia editorial din ultimii ani, urmrind s asigure atât apariia unor tratate i mono-
grafi i inginereti, cât i a unor lucrri care s spri- jine i s fac cunoscut politica AGIR i a ASTR. Dintre aceste obiective, amintim: recunoaterea rolului profesiei de in- giner ca factor determi- nant în evoluia tehnic i economic a societii româneti; s omagieze mari personaliti i s aniverseze evenimente deosebite din trecutul i activitatea Asociaiei i realizri tehnice deose- bite recunoscute pe plan naional i internaional; s contribuie la educaia continu inginereasc; s susin activitile crea- toare inginereti, valorifi - carea rezultatelor obinute i protecia acestora etc.
Editura AGIR a pu- blicat, în anul 2019, 30
titluri noi i 6 titluri, continuri de tiraje ale unor lucrri aprute în anii 2006 – 2018. cu 13 770 pagini (circa 380 pag./titlu) i 3948 exemplare (circa 110 exemplare/titlu). În ca- drul acestor lucrri se regsesc i 12 lucrri ce apar sub egida Academiei de tiine Tehnice din România (ASTR) sau care au ca autori membri ai acesteia.
Editura AGIR a c- utat ca o mare parte din- tre lucrrile aprute s fi e încadrate în Serii i Colecii, urmrind astfel s faciliteze un impact mai bun cu publicul ci- titor. Cutând s asigure o mai bun prezentare a patrimoniului naional ingineresc, Editura a continuat i publicarea de lucrri în seriile inti- tulate „Repere Istorice“, „Personaliti ale tiinei i tehnicii“, „Pagini din istoria dezvoltrii industriei României“ i seriile: „Tratate“, ,,Inginerie mecanic“, ,,Ingineria Construciilor“, ,,Electrotehnic – Electroenergetic“.
În continuare, raportul Editurii AGIR (precizm, din nou, c textul integral este
publicat pe site-ul Asociaiei) detaliaz lucrrile publicate, care au fost consa- crate în mare parte bilanului prilejuit de Centenarul Marii Uniri din 1918 i de Centenarul AGIR, cu concretizri privind evoluia principalelor ramuri ale economiei i activitatea unor ilustre personaliti ale comunitii inginereti din ara noastr. Totodat, au fost menionate lucrrile pe- riodice aprute în anul precedent, precum i modalitile de utilizare a instrumentelor oferite de cuceririle erei digitale.
Raportul conine o serie de propuneri privind îmbuntirea activitii editoriale, adaptate într-o mai mare msur la cerine- le pieei crii din ara noastr, cu precdere la cele care se afi rm tot mai puternic în era digital.
Pe ordinea de zi a Adunrii Generale a AGIR a fost inclus raportul publicaiei Univers ingineresc, în care se relev c, în perioada care face obiectul Drii de seam, accentul a fost pus pe aprofundarea proce- sului de îmbogire i diversifi care a coni- nutului i formei de prezentare, în strâns legtur cu necesitatea prioritar a comu- nitii inginereti din ara noastr – prin vectorul su organizaional AGIR – de a se exprima în spaiul public pentru susinerea msurilor i proiectelor menite s asigure dezvoltarea, în continuare, în ritmuri înalte, a economiei româneti cu efectele acesteia asupra întregii viei sociale din ara noastr.
Un loc central l-au ocupat – i în 2019 – informaiile referitoare la activi- tile AGIR, inclusiv la nivelul fi lialelor i sucursalelor, abordându-se teme de larg interes pentru inginerii români de pretutindeni. Rubrica Evenimente orga- nizate de fi liala, sucursalele, societile i cercurile AGIR a refl ectat viaa bogat i interesant din teritoriu, iar unele co- respondene ale participanilor au fost de natur a oferi cadrul propice pentru un util schimb de experien.
Publicaia a introdus teme noi i le-a aprofundat pe cele tratate anterior, precum adaptarea învmântului tehnic i profesi- onal la cerinele pieei muncii, refl ectarea mai ampl i sistematic a aciunilor iniia- te de fi liale i sucursale, cu accent pe cre-
terea implicrii inginerilor în soluionarea unor probleme atât de interes local, cât i de interes naional: promovarea principa- lelor componente ale dezvoltrii durabile;
conexiunile economiei româneti, în spe- cial ale sectoarelor în care-i desfoar activitatea numeroi ingineri, cu procesele de integrare i globalizare; creterea rolului crii tiinifi co-tehnice în perfecionarea profesional continu; prezentarea unor re- alizri deosebite ale inginerilor români prin continuarea i îmbogirea tradiiilor din domenii eseniale ale progresului tehnicii i tehnologiei.
Raportul conine numeroase concre- tizri referitoare la temele abordate i la preocuprile de perspectiv atât sub aspect tematic, cât i ca modaliti de expresie în condiiile în care publicaia apare online.
În partea a doua a Adunrii Generale, s-au consemnat numeroase intervenii care au reliefat, înc odat, principalele preo- cupri ale membrilor Asociaiei noastre profesionale. Este de remarcat c utiliza- rea comunicrii online a facilitat schimbul de vederi, comunicarea interactiv, ceea ce a permis s se contureze imaginea unei Adunri Generale pro-active. Au avut inter- venii de substan preedintele Sucursalei Galai – Elisabeta Vasilescu, preedintele Sucursalei Dolj – Gheorghe Manolea, pre- edintele Sucursalei Braov – Ionel Stareu, Nicolae Sdrul, preedintele Cercului Ing Epigrama – Viorel Martin, preedintele Filialei Cluj – Mircea Bejan, preedintele Sucursalei Sibiu – Octavian Bologa, pree- dintele Sucursalei Arad – Valentina Bala, preedintele Sucursalei Avrig – Maria inca, preedintele Sucursalei Maramure – Dinu Darab. Aprecierile i propunerile s-au referit, cu precdere, la modalitile de implicare mai activ a AGIR, la toate nivelurile, în dezbaterea celor mai impor- tante probleme cu care se confrunt eco- nomia româneasc, societatea noastr, în general, evalurile fi ind însoite de propu- neri concrete privind creterea vizibilitii Asociaiei, participarea tot mai activ la viaa comunitilor locale, pentru afi rmarea mai puternic a profesiei de inginer, în con- diiile actuale, ca vector al progresului ti- inifi co-tehnic, calea cea mai sigur pentru soluionarea obiectivelor prezente i viitoa- re ale rii noastre, în context internaional.
*** Dup votarea în unanimitate a docu-
mentelor prezentate, preedintele AGIR, Mihai Mihi, a apreciat pozitiv punctele de vedere exprimate de participani, ur-
mând ca propunerile s fi e examinate în vederea completrii i îmbuntirii pro- gramului de activitate al AGIR pe acest an i în perioada urmtoare.
ADUNAREA GENERAL A AGIR ADUNAREA GENERAL A AGIR
Cartea tiinifi c i tehnic, în noile condiii ale pieei concureniale i erei digitale
Un demers publicistic în consonan cu preocuprile i interesele inginerilor români
Gestionarea resurselor fi nanciare i materiale ale AGIR
Discuii la obiect, evaluri exigente, propuneri realiste
Fresca executat de Julieta Oranu la Casa AGIR, în anul 1940, restaurat cu sprijinul oferit de sponsori i donatori
UNIVERS INGINERESC Anul XXXI Nr. 13 (707) 1 – 15 iulie 2020 7
SUB LUPA ACTUALITIISUB LUPA ACTUALITII
CE a selectat înc apte instituii de învmânt superior din România în reeaua Universitilor Europene
Comisia European (CE) a anunat, zi- lele trecute, cele 24 de noi universiti euro- pene care vor adera la primele 17 aliane ale instituiilor de învmânt superior selectate înc din 2019. Din România au fost alese apte universiti, care se altur celor trei instituii de învmânt superior selecionate în urma primului apel.
Cele apte universiti sunt: Universita- tea Politehnica din Timioara; Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iai; Universita- tea Politehnica din Bucureti; Universitatea din Petroani; Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca; Universitatea de Medicin i Farmacie Iuliu Haeganu din Cluj-Napoca; Universitatea de Vest din Timioara. Cele trei instituii selectate anterior sunt: coala Naional de Studii Politice i Administrati- ve, Universitatea din Bucureti i Universita- tea Tehnic de Construcii din Bucureti.
Universitile Europene sunt aliane transnaionale ale unor instituii de învmânt superior din întreaga Uniu- ne European care se aliaz în benefi ciul studenilor, al profesorilor i al societii, în ansamblul ei.
Selectate dintre 62 de candidaturi, cele 24 de universiti europene implic 165 de instituii de învmânt superior din 26 de state membre i din alte ri participante la
programul Erasmus+. Ele vor adânci coo- perarea dintre instituiile, studenii i per- sonalul lor i vor comasa resurse, cursuri, expertiz, date i infrastructur, atât fi zic, cât i online. „O colaborare mai strâns va amplifi ca capacitatea lor de a face fa provocrilor cu care se confrunt în cursul redresrii i ulterior. Ea le va ajuta s promoveze tranziiile ecologic i digital, favora- bile incluziunii, în benefi ciul studenilor lor i al tuturor europenilor“, subliniaz Exe- cutivul comunitar, într-un co- municat.
CE a realizat recent un sondaj în rândul celor 17 universiti europene selec- tate anul trecut. Rezultatele arat c 96% dintre instituii consider c ar fi fost mai bine pregtite s se confrunte cu pandemia cauzat de noul coronavirus în cazul în care universitatea european de care aparin ar fi fost deja pe deplin operaional (ele au început activitatea abia în urm cu 6 – 9 luni). Peste 60% dintre ele consider c apartenena la o universitate european a fost deja util pentru aborda- rea difi cultilor actuale cauzate de criz.
Exemple bune în acest sens sunt crearea de campusuri virtuale interuniversitare, care ofer cursuri comune mixte i uniti de învmânt comune integrate în pro- grama tuturor universitilor componente. Universitile europene urmresc, de ase- menea, s sprijine în continuare învarea
pe tot parcursul vieii, oferind cursanilor de toate vârstele posibilitatea de a obine microcertifi cate, acordate dup încheierea unor cursuri sau module cu durat scurt.
Universitile europene includ diver- se tipuri de instituii de învmânt supe- rior, de la universiti de tiine aplicate, universiti tehnice i coli artistice de fi lm
i mass-media, pân la universiti genera- liste i axate pe cercetare. Ele vor implica aproximativ 280 de instituii de învmânt superior din toate statele membre i din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci i în regiuni mai îndeprtate ale Europei. Fiecare alian este compus, în medie, din
apte instituii de învmânt superior. În timp ce unele aliane sunt generalis- te i cuprind toate disciplinele, altele se concentreaz, de exemplu, asupra dezvoltrii sustenabile, asupra sntii i bunstrii, asupra digitalizrii i inteligenei artifi ciale, asupra artei, in- gineriei sau spaiului.
În total, un buget de pân la 287 de milioane euro este disponibil pentru aceste 41 de universiti europene. Fie- care alian primete pân la 5 milioane euro din programul Erasmus+ i pân la 2 milioane euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe pu-
nerea în aplicare a planurilor lor i pentru a asigura accesul altor instituii de învmânt superior din întreaga UE. Finanarea din ambele programe reprezint un pas impor- tant în consolidarea interaciunilor dintre Spaiul european al educaiei i Spaiul european de cercetare. Progresele fi ecrei aliane sunt monitorizate riguros.
Mai mult de jumtate din apele moni- torizate ale României, respectiv 51,28%, au calitate foarte bun i bun, 44,33% au cali- tate moderat, iar 4,39% au calitate slab i proast, informeaz Administraia Naiona- l Apele Române, într-un comunicat. „Con- form statisticilor realizate la nivel naional de ctre Administraia Naional Apele Ro- mâne, din cei 37 605,38 de km de cursuri de ap reprezentând cele 818 corpuri de ap monitorizate de ctre specialitii ANAR, 51,28% au calitate foarte bun i bun,
44,33% au calitate moderat, iar 4,39% au calitate slab i proast. Prin urmare, cele peste 50% din corpurile de ap monitorizate de ANAR ce au calitate foarte bun i bun se afl amplasate în marea lor majoritate în bazinele hidrografi ce Siret, Criuri, Tisa, Nera-Cerna, Mure, Jiu, Olt i în bazinul li- toral“, se menioneaz în comunicat.
Corpurile de ap monitorizate de ANAR (sub 45%) care au calitate moderat, slab i proast se afl în majoritate în bazi-
nele hidrografi ce Vedea, Prut i Bârlad. În cadrul acestor bazine, o pondere important o constituie cursurile de ap nepermanente.
„Apa este o resurs strategic, din ne- fericire, ameninat de aciunile antropice. În acelai timp, ea este o resurs natural care genereaz energie neconvenional, dar este i o resurs epuizabil i vulnerabil, care se deterioreaz“, susine Ervin Molnar, directorul general al ANAR.
Principalele surse de poluare a apelor sunt marile aglomerri urbane, dar i depo-
zitele necontrolate de dee- uri de pe malurile râurilor, motiv pentru care este nece- sar în continuare educarea populaiei în direcia adopt- rii unui comportament adec- vat fa de ap.
ANAR, prin Adminis- traiile Bazinale de Ap/Siste- mele de Gospodrire a Apelor, asigur monitorizarea calitii resurselor de ap în cele 11 spaii/bazine hidrografi ce, latura operativ a acestei ac-
tiviti fi ind realizat printr-o reea proprie de 42 laboratoare de calitate a apei (un labo- rator naional, 3 laboratoare regionale, 8 la- boratoare bazinale i 30 laboratoare locale), laboratoare acreditate RENAR cu respecta- rea cerinelor de calitate impuse de legislaia în domeniu.
Potrivit ANAR, pentru apele de supra- fa, procesul de monitorizare este în strâns legatur cu procesul de evaluare a calitii acestora, având drept scop cunoaterea i
caracterizarea strii apelor de suprafa. Monitorizarea i evaluarea strii de calitate se realizeaz la nivel de corp de ap, aces- ta fi ind unitatea de baz care se utilizeaz pentru stabilirea, raportarea i verifi carea modului de atingere a obiectivelor int ale Directivei-Cadru Ap.
Evaluarea strii de calitate a corpurilor de ap de suprafa este un proces complex ce se realizeaz prin integrarea tuturor elementelor de calitate monitorizate (biologice, fi zico-chi- mice generale i poluani specifi ci). Starea fi - nal de calitate ia în considerare cea mai defa- vorabil situaie (principiul one out – all out).
ANAR: Mai mult de jumtate din apele monitorizate ale României (51,28%) au calitate foarte bun i bun
Conform hotrârii Adunrii Generale a AGIR din data de 9 iulie a.c., taxele i coti- zaiile pentru anul 2021 vor fi urmtoarele:
1. Pentru membrii AGIR cu do- miciliul în ar:
50 lei – taxa de înscriere (inclusiv legitimaia nou);
150 lei – cotizaia anual (studenii din anii III i IV nu pltesc cotizaie);
100 lei – cotizaia pentru pensionari; 15 lei – legitimaie (în caz de pier-
dere, deteriorare i înlocuirea celei vechi). 2. Pentru membrii AGIR cu do-
miciliul în strinatate: 25 euro – taxa de înscriere (inclusiv
legitimaia); 75 euro – cotizaia anual. 3. Pentru membrii colectivi: 500 lei – taxa de înscriere; 1000 lei – cotizaia anual. 4. Pentru membrii susintori: 2000 lei – contribuia anual minim. 5. Taxa EurIng (inclusiv pentru
anul 2020): 300 euro.
6. Cotizaia anual SETEC (So- cietatea Experilor Tehnici Extra- judiciari i Consultani):
100 lei. *Conform statutului, pentru a benefi -
cia de drepturile oferite de statutul de mem- bru al AGIR, cotizaia trebuie achitat pân la 31 decembrie a fi ecrui an, pentru anul urmtor.
Plata taxelor se poate efectua astfel: CONT EURO: RO95 BTRL EUR
CRT00W3590801, Banca Transilvania, Agenia Piaa Amzei;
CONT LEI: RO35 BTRL 0410 1205 W359 08XX, Banca Transilvania, Agenia Piaa Amzei;
CONT LEI: RO55 BRMA 0580 0580 0070 0000, Banca Româneasc, Agenia Piaa Amzei.
La Sediul AGIR. Taxele în euro se pltesc la sediul AGIR în lei, la cursul BNR.. **La plata prin banc, se specifi c numele i numrul legitimaiei.
Important: plata cotizaiei de membru al AGIR pentru anul 2021
Colegiul director:Colegiul director: • Prof. dr. ing. Corneliu Berbente
• Dr. ing. Mihai Mihi
Redacia:Redacia: – Redactor-ef: Alexandra Rizea – Colaboratori: • Dr. ec. Teodor Brate • Prof. dr. ing. Alexandru Marin • Dr. ing. Amuliu Proca • Ing. Octavian Udrite
Grafi c i DTP: Ing. Ion Marin
„Univers ingineresc“ apare din anul 1990
Adresa: Calea Victoriei nr. 118, sector 1, Bucureti, 010093 Telefon: + 4021 316 89 93 Fax: + 4021 312 55 31 http: //www.agir.ro e-mail: univers.ingineresc@agir.ro
ISSN 1223-0294 UNIVERS INGINERESC
D e lupte grele i visri,
Ce, potolit i-nfrânt, se vars,
Într-un ocean de renunri.
(Din volumul (Din volumul „Ingineri epigramiti Ingineri epigramiti“)“)
Aplicaie care-i detecteaz pe cei care nu poart masc. Un specialist în domeniul IT din Cluj-Napoca a creat o aplica- ie ce detecteaz persoanele care nu poart masc i le avertizeaz prin mesaje audio. Detectorul de mti a fost creat pe baza inteligenei artifi ciale i funcioneaz cu ajutorul unei camere web sau al camerelor de supraveghere, iar, pentru protejarea identitii, are i opiunea de pixelare a imaginii. Aplicaia Milnesium Mask Detector este gratuit. „Odat ce vom da masca jos, aplicaia va ridica o alert atât vizual, cât i audio, astfel: «V rugm, folosii masca!». Iar alerta se va opri odat ce toate persoanele din imagine vor purta masca în mod co- respunztor. Personal port masca pentru a m pro- teja pe mine i pe cei din jur, îns exist situaii în care uitm s facem acest lucru. În acest fel, ne-am gândit cât de util ar fi un sistem în spaiile închise care s te avertizeze s pori masca în cazul în care ai uitat s faci acest lucru“, a explicat Florin Jurchi, cel care a realizat aplicaia.
Producia industrial a sczut în UE, în ritm anual, cu 20,5% în luna mai. Producia industrial a revenit pe cretere în UE i zona euro în luna mai, dup dou luni consecutive de scderi ca urmare a msurilor de izolare impuse de COVID-19, dar înregistreaz în continuare scderi comparativ cu aceeai perioad
a anului trecut, potrivit datelor publicate de Eurostat. Pro- ducia industri- al a crescut cu 12,4% în zona euro i cu 11,4% în UE, în mai
2020 comparativ cu luna anterioar, iar în rândul statelor membre cele mai semnifi cative creteri au fost înregistrate în Italia (42,1%), Frana (20%), Slovacia (19,6%), Ungaria (15,6%) i România (15,1%). În schimb, în ritm anual, în mai 2020 comparativ cu mai 2019, indicatorul s-a diminuat cu 20,9% în zona euro i cu 20,5% în UE. Cele mai importate scderi au fost înregistrate în Slovacia (-33,5%), Ungaria (-27,6%) i România (-27,4%).
Consumul i producia de cr- bune în UE continu s scad în fi e- care an. Consumul de crbune (huil) în cele 27 de state membre ale UE a sczut la 176 milioane tone anul trecut, în timp ce în România consumul s-a redus de la 179 626 tone în 2018 la 166 000 tone în 2019, potrivit datelor provizorii publicate de Ofi ciul European de Statistic (Eurostat). Con- sumul de crbune în blocul comunitar a sczut semnifi cativ în anii 1990, apoi s-a stabilizat la circa 300 milioane tone timp de aproape un deceniu. În 2019, consumul de crbune a fost cu 55% sub ni- velul de 390 milioane tone din 1990. Producia de crbune în UE scade, de asemenea, în fi ecare an. În 2019, producia s-a situat la 65 milioane tone, cu 9% sub nivelul din 2018 i cu 77% mai puin decât în 1990, când se produceau 277 milioane tone. În 1990, 13 din cele 27 de state membre ale UE pro- duceau crbune. În 2019, cele mai mari producii de huil s-au înregistrat în Polonia (61,6 milioane tone) i Cehia (3,4 milioane tone).
CALEIDOSCOP CALEIDOSCOP
Comisia European (CE), îm- preun cu iniiativa Women4Cyber a Organizaiei Europene de Securitate Cibernetic (ECSO), a lansat primul registru online al femeilor europene care activeaz în domeniul securitii cibernetice, care va conecta grupuri de experi, companii i factori de de- cizie în materie de politici cu talente din domeniu. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, registrul este o baz de date deschis i uor de utilizat cuprinzând femei care sunt experte în domeniul securitii ciber- netice i are scopul de a rspunde ce- rerii tot mai mari de profesioniti euro- peni în acest sector i penuriei aferente de talente în domeniu. Lansarea acestuia a fost precedat de promovarea Agendei
pentru competene în Europa în vederea obinerii unei competitiviti durabile, a echitii sociale i a rezilienei, pe care CE a prezentat-o la 1 iulie 2020.
„Domeniul securitii cibernetice sufer de un defi cit masiv de competene. Acest defi cit de talente este exacerbat de lipsa reprezentrii femeilor în domeniu.
Agenda actualizat privind competenele, adoptat de Comisie zilele trecute, urmrete s elimine aceste lacune. O for de munc diversifi cat în dome- niul securitii cibernetice va contribui, cu siguran, la soluii de securitate ci- bernetic mai inovatoare i mai robuste. Registrul lansat acum va fi un instrument util pentru promovarea femeilor care lucreaz în domeniul securitii ciberne- tice i pentru crearea unui ecosistem de securitate cibernetic mai divers i mai incluziv“, a declarat vicepreedintele CE pentru protejarea modului de via euro- pean, Margaritis Schinas.
Registrul, care prezint diferite profi luri i domenii de expertiz, este accesibil tuturor i va fi actualizat pe- riodic.
CE a lansat Women4Cyber, un registru al femeilor talentate
din domeniul securitii cibernetice
Cercetri pentru dezvoltarea unor drone cu arip fi x, la Universitatea
„Dunrea de Jos“ din Galai Universitatea Dunrea de Jos din
Galai a încheiat un parteneriat de dezvol- tare tiinifi c i cercetare cu BlueSpace TECHNOLOGY, a anunat instituia de învmânt superior. Se are în vedere o colaborare pe termen lung care va adu- ce un aport semnifi cativ domeniului de inovaie al ingineriei moderne. „Analiza perspectivelor abordate i manifestarea interesului pentru oportunitile oferite de avansul tehnologic, concomitent cu pasiunea pentru tiin i cunoatere, au dus la idetifi carea unor multiple subiec- te de interes comun. Astfel, s-a semnat un document ca baz de lucru pentru o tematic invatoare i de actualitate în
rândul instituiilor cu profi l tehnic i nu numai. Cel mai important obiectiv al acordului const în dezvoltarea i im- plementarea de noi tehnologii pentru aeronavele fr pilot, cunoscute în englez ca UAV- uri (unmanned ae- rial vehicle), i sub denumirea comun de drone. Paleta domeniilor aplica- tive a unor astfel de sisteme este vast i complex, aceste aeronave robotizate fi ind deja regsite în multiple industrii,
la nivel mondial“, se precizeaz în co- municat.
Specifi cul activitii susinute prin acest parteneri- at va consta în dezvoltarea unor drone cu arip fi x. Astfel de sisteme presu- pun o ridicare de la sol printr-o ramp de lansa- re, fi ind potrivite
pentru misiuni pe distane lungi, cum ar fi cartografi erea, supravegherea i aprarea, unde fi abilitatea este un factor important.
Peste 12 000 de locuine incluse în proiecte rezideniale noi din România au fost certifi cate „verzi“, conform unei analize realizate de BuildGreen. În total, aproximativ 60 de proiecte rezideniale locale au fost certifi cate „verzi“. Cea mai mare parte a acestora, 44, au fost certifi ca- te Green Homes, dup schema dezvolta- t de Romanian Green Building Council (RoGBC), acestea însumând peste 10 000 de locuine. Alte aproximativ 15 proiecte rezideniale au obinut sau sunt în curs de obinere a unei certifi cri „verzi“ dup sche-
ma britanic BREEAM, numrul acestora fi ind, de asemenea, în cretere în ultima pe- rioad. Cele mai multe proiecte rezideniale certifi cate „verzi“ sunt în Bucureti, urmat de Cluj-Napoca, Timioara, Braov i Iai.
Locuinele dintr-un proiect rezi- denial conceput i construit conform principiilor sustenabilitii, în special cele care adopt criteriile de performan ener- getic incluse în schemele de certifi care internaionale, au consumuri de energie reduse cu aproximativ 25% – 50% în funcie de nivelul de performan atins
i, implicit, de investiiile aferente imple- mentrii acestora. Aceste economii sunt realizate în ceea ce privete costurile cu înclzirea locuinelor, datorit materiale- lor i tehnicilor de construcie performan- te, precum i în ceea ce privete consumul de electricitate. În total, reducerea consu- murilor de energie ca urmare a dezvolt- rii unui proiect rezidenial dup normele sustenabilitii se traduce prin economii semnifi cative, echivalentul a aproximativ 10% din costul unui apartament nou, pe durata achitrii unui credit ipotecar.
Peste 12 000 de locuine din proiecte rezideniale noi din România au fost
certifi cate „verzi“