Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã...

12
“Din stat a mai rãmas doar un satrap, care se repede furibund cu cele mai nãstruºnice taxe ºi impozite la cei care încearcã sã facã ceva, tãindu-le orice elan”... UN VIS IMPLINIT! CUPA DE VARà PRAHOVEANà – MIZIL 2011 Acum 9 ani s-a nãscut un vis într-un oraº, care nu avea cunoºtiinþe despre arta marþialã numitã KARATE. În anul 2003, s-a format în Mizil o primã grupã de copii ce-ºi doreau sã înveþe secretele ”luptei cu mâna goalã”... Am avut privilegiul de a-l cunoaºte, de a-l privi de aproape în voie, de a-l admira, de a-l atinge, de a-l avea oaspete, de a-i fi oaspete... Am avut privilegiul de a-i simþi sensibilitatea care de multe ori se manifesta pânã la lacrimi ºi care, într-un fel, contrasta cu uriaºa-i person- alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am simþit bunãtatea, do- rinþa de a ajuta, i-am auzit vocea unicã, caldã ºi blajinã, expresia uni- versului sãu interior, ce era laitmo- tivul stãrii sale de a fi, deosebitã total de vocea vulcanicã cu care ne obiºnuise, mai ales de vocea tunet cu care acuza nedreptatea... L-am vãzut bucurându-se atunci când ajuta pe cineva, când con- stata o stare de bine sau ori de câte ori sufletu-i recepta bucuria motivatã a oamenilor. L-am vãzut ºi trist, îngân- durat, cufundat în universul sãu interior, de unde îºi aducea lacrimi în ochii îndreptaþi întotdeauna spre cer! Un asemenea sfâºietor moment s-a produs la dânsul acasã. Eram doar noi doi. Cu o zi în urmã murise Gicu Dobrin! Vorbea încet, aproape în ºoaptã, despre talentul sãu unic, despre bunãtatea sufletului sãu, despre modes- tia sa, despre nedreptãþile primite în loc de ajutor ºi cinstire! Mi-a citit poezia pe care i-o scrisese. A citit plângând! Mã gândeam la Gicã Dobrin ºi la poporul român! Gicã era acum poporul român! Ca ºi þãranul român, ca ºi muncitorul român, ca ºi întreg pãmântul pe care s-a nãscut doina ºi dorul, ca toate anotimpurile nedreptãþii, erau acum Gicã! Adrian Pãunescu era în faþa mea ºi citea plângând o poezie despre Gicã Dobrin! Majoritatea scrierilor sale erau reacþii la nedreptãþile din jurul nostru! Pe lângã uriaºul ºi prolificul talent de excepþie, pe lângã memoria extraordinarã de a reþine „tone” de poezie, ceea ce poate ne-a impresionat pe toþi, a fost întrebuinþarea permanentã la care se supunea cu plãcere în slujba oamenilor, a celor nedreptãþiþi ori a celor ce puteau fi utili altora, dar trãiau într-un profund ºi nedrept anonimat. Cu greu îmi pot închi- pui în ce fel îºi gãsea resursele fizice ºi psihice pentru efortul sãu, pentru lupta sa tita- nicã. Scria tot timpul: ziua, noaptea, în ºedinþe, în maºinã... Scria chiar ºi atunci când nu scria! Pereþii gândurilor sale erau în permanenþã plini de imagini despre zâmbet ºi lacrimã din viaþa sumedeniei de paºi ai oamenilor ce aºteptau sã fie scrise ºi sã ajungã la noi! Scria! Pentru noi, pentru nevoile noastre! Majoritatea nopþilor vieþii lui erau albe ca ºi infinitul colilor de hârtie în faþa cãrora se aºeza pentru a selecta adevãruri din frumuseþea ºi tristeþea vieþii! Cred cã a fost scriitorul care ºi-a folosit cea mai mare cantitate de timp din viaþa ce i-a fost datã pentru a scrie! Iese în evidenþã ºi cu imensa capacitate de a memora versuri, citate, texte... Putea recita kilometri de ver- suri ºi fiecare astfel de reprezentare era ºi o selecþie a valorilor de excepþie din literatura românã ºi universalã. Era un bun cunoscãtor al istoriei ºi mai ales un fin ºi loial interpret al ei. Soarta þãranu- lui român era tema de cãpãtâi a sufletu- lui sãu, „mãria sa” þãranul român fiind chintesenþa nedreptãþii pe care poporul român a suferit-o cu consecvenþã de-a lungul întregii sale istorii. Tema nedreptãþii era o reacþie normalã în faþa realitãþii pe care ºi-o manifesta în orice împrejurare, era o permanenþã, un modus vivendi al Poetului conºtiinþei naþionale! Îl impre- siona neputinþa, nedreptatea ºi tot ce tor- tura ideea de zâmbet a oamenilor! O mulþime de bolnavi au fost ajutaþi! Cercetãtori, medici, fitotera- peuþi au fost ajutaþi, sã poatã ajuta la rândul lor oamenii în suferinþã! A fost de departe cel mai mare, drept, cinstit ºi des uzitat avocat al poporului! Reacþiile sale erau reacþiile împotriva nedreptãþii, umilinþei ºi cele mai multe dintre ele sunt convins cã întruchipau ºi dorinþa Lui Dumnezeu! Este varã! Sufletul pãmântului respirã prin frunzele cu tremuratul la fel de incert! Halouri de cãldurã ºi gânduri nerostite devin între Pãmânt ºi cer fata morgana cu miros de fân cosit ºi lacrimi uscate! Cohorta de paºi, supusã acelo- raºi reguli nescrise ale muºuroiului de furnici, aºteaptã rãcoarea ploii repezi cu fulgere ºi tunete dãtãtoare de curcubeu! Pe 20 iulie, printre mulþimea de mâini ridicate ajunse înaintea sa, Adrian Pãunescu îºi aniverseazã prima zi de naºtere, în cer! La mulþi ani, Maestre! Suntem aici, „enigmatici ºi cuminþi ”, sub arºiþa încleºtatã a acestei veri! Te rãsfoim în fiecare searã, pânã când zâmbetul vine ºi adormim! Dimineaþa, ridicãm privirea spre cer ºi un gând, din rostul tuturor lucrurilor de pe acest Pãmânt, se ridicã atunci, în nevoia noastrã de lacrimã ºi luminã, ca o binecuvântare! Privim spre cer la mulþimea de mâini ridicate ºi zâmbim a speranþã! L L a a m m u u l l þ þ i i a a n n i i , , A A d d r r i i a a n n P P ã ã u u n n e e s s c c u u ! ! continuare în numãrul viitor Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii Pagina 7 Pagina 3 CASA DE CULTURà SE VA NUMI „ADRIAN PÃUNESCU”! “Biblionet” este un program care se va derula pe parcusul a cinci ani ºi care facilizeazã cetãþenilor accesul gratuit la informaþie, prin stimularea dez- voltãrii unui sistem de biblioteci publice moderne în România... Pagina 8 Pagina 11 Ca urmare a schimbãrilor survenite de-a lungul timpului se preconizeazã ca în viitorul apropiat aceastã Casã de Culturã sã se transforme în „Centrul Cultural Adrian Pãunescu”... PRIMÃRIA MIZIL, CªTIGÃTOAREA PROGRAMULUI „BIBLIONET - LUMEA ÎN BIBLIOTECA MEA” Emil PROªCAN , , INTERVIU CU PRIMARUL ORAªULUI MIZIL, DOMNUL EMIL PROªCAN GRATUIT

Transcript of Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã...

Page 1: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

““DDiinn ssttaatt aa mmaaii rrããmmaass ddooaarr uunn ssaattrraapp,, ccaarree sseerreeppeeddee ffuurriibbuunndd ccuu cceellee mmaaii nnããssttrruuººnniiccee ttaaxxee ººiiiimmppoozziittee llaa cceeii ccaarree îînncceeaarrccãã ssãã ffaaccãã cceevvaa,,ttããiinndduu-llee oorriiccee eellaann””......

UN VIS IMPLINIT!CUPA DE VARÃPRAHOVEANÃ – MIZIL 2011

Acum 9 ani s-aa nãscut un vis într-uun oraº, carenu avea cunoºtiinþe despre arta marþialãnumitã KARATE. În anul 2003, s-aa format înMizil o primã grupã de copii ce-ººi doreau sãînveþe secretele ”luptei cu mâna goalã”...

Am avut privilegiul de a-lcunoaºte, de a-l privi de aproape învoie, de a-l admira, de a-l atinge, de a-lavea oaspete, de a-i fi oaspete...

Am avut privilegiul de a-isimþi sensibilitatea care de multe orise manifesta pânã la lacrimi ºi care,într-un fel, contrasta cu uriaºa-i person-alitate, dãdea la ivealã copilul cupãrul bãlai precum galbena gutuie dinferestrele caselor de români.

I-am simþit bunãtatea, do-rinþa de a ajuta, i-am auzit voceaunicã, caldã ºi blajinã, expresia uni-versului sãu interior, ce era laitmo-tivul stãrii sale de a fi, deosebitã totalde vocea vulcanicã cu care neobiºnuise, mai ales de vocea tunet cucare acuza nedreptatea...

L-am vãzut bucurându-seatunci când ajuta pe cineva, când con-stata o stare de bine sau ori de câte orisufletu-i recepta bucuria motivatã aoamenilor. L-am vãzut ºi trist, îngân-durat, cufundat în universul sãu interior,de unde îºi aducea lacrimi în ochiiîndreptaþi întotdeauna spre cer! Unasemenea sfâºietor moment s-a produsla dânsul acasã.

Eram doar noi doi. Cu o zi în urmã murise Gicu

Dobrin! Vorbea încet, aproape înºoaptã, despre talentul sãu unic, desprebunãtatea sufletului sãu, despre modes-tia sa, despre nedreptãþile primite în locde ajutor ºi cinstire! Mi-a citit poezia pecare i-o scrisese. A citit plângând!

Mã gândeam la Gicã Dobrin ºila poporul român! Gicã era acumpoporul român! Ca ºi þãranul român, caºi muncitorul român, ca ºi întregpãmântul pe care s-a nãscut doina ºidorul, ca toate anotimpurile nedreptãþii,erau acum Gicã! Adrian Pãunescu eraîn faþa mea ºi citea plângând o poeziedespre Gicã Dobrin!

Majoritatea scrierilor sale eraureacþii la nedreptãþile din jurul nostru!

Pe lângã uriaºul ºi prolificultalent de excepþie, pe lângã memoriaextraordinarã de a reþine „tone” depoezie, ceea ce poate ne-a impresionatpe toþi, a fost întrebuinþarea permanentãla care se supunea cu plãcere în slujba

oamenilor, a celor nedreptãþiþi ori acelor ce puteau fi utili altora, dar trãiauîntr-un profund ºi nedrept anonimat.

Cu greu îmipot închi-

pui înce

fel îºi gãsea resursele fizice ºi psihicepentru efortul sãu, pentru lupta sa tita-nicã. Scria tot timpul: ziua, noaptea, înºedinþe, în maºinã... Scria chiar ºi atunci când nu scria! Pereþii gândurilorsale erau în permanenþã plini de imaginidespre zâmbet ºi lacrimã din viaþasumedeniei de paºi ai oamenilor ceaºteptau sã fie scrise ºi sã ajungã la noi!

Scria! Pentru noi, pentrunevoile noastre!

Majoritatea nopþilor vieþii luierau albe ca ºi infinitul colilor de hârtieîn faþa cãrora se aºeza pentru a selectaadevãruri din frumuseþea ºi tristeþeavieþii! Cred cã a fost scriitorul careºi-a folosit cea mai mare cantitate detimp din viaþa ce i-a fost datã pentru ascrie! Iese în evidenþã ºi cu imensacapacitate de a memora versuri, citate,texte...

Putea recita kilometri de ver-suri ºi fiecare astfel de reprezentare eraºi o selecþie a valorilor de excepþie dinliteratura românã ºi universalã. Era unbun cunoscãtor al istoriei ºi mai ales unfin ºi loial interpret al ei. Soarta þãranu-lui român era tema de cãpãtâi a sufletu-lui sãu, „mãria sa” þãranul român fiindchintesenþa nedreptãþii pe care poporul

român a suferit-o cu consecvenþã de-alungul întregii sale istorii.

Tema nedreptãþii era o reacþienormalã în faþa realitãþii pe care ºi-omanifesta în orice împrejurare, era opermanenþã, un modus vivendi alPoetului conºtiinþei naþionale! Îl impre-siona neputinþa, nedreptatea ºi tot ce tor-tura ideea de zâmbet a oamenilor! Omulþime de bolnavi au fost ajutaþi!

Cercetãtori, medici, fitotera-peuþi au fost ajutaþi, sã poatã ajuta larândul lor oamenii în suferinþã! A fostde departe cel mai mare, drept, cinstit ºides uzitat avocat al poporului!

Reacþiile sale erau reacþiileîmpotriva nedreptãþii, umilinþei ºi celemai multe dintre ele sunt convins cãîntruchipau ºi dorinþa Lui Dumnezeu!

Este varã! Sufletul pãmântului respirã

prin frunzele cu tremuratul la fel deincert!

Halouri de cãldurã ºi gândurinerostite devin între Pãmânt ºi cer fatamorgana cu miros de fân cosit ºi lacrimiuscate!

Cohorta de paºi, supusã acelo-raºi reguli nescrise ale muºuroiului defurnici, aºteaptã rãcoarea ploii repezi cufulgere ºi tunete dãtãtoare de curcubeu!

Pe 20 iulie, printre mulþimeade mâini ridicate ajunse înaintea sa,Adrian Pãunescu îºi aniverseazã primazi de naºtere, în cer!

La mulþi ani, Maestre! Suntem aici, „enigmatici ºi

cuminþi”, sub arºiþa încleºtatã a acesteiveri! Te rãsfoim în fiecare searã, pânãcând zâmbetul vine ºi adormim!

Dimineaþa, ridicãm privireaspre cer ºi un gând, din rostul tuturorlucrurilor de pe acest Pãmânt, se ridicãatunci, în nevoia noastrã de lacrimã ºiluminã, ca o binecuvântare!

Privim spre cer la mulþimea demâini ridicate ºi zâmbim a speranþã!

LLLLaaaa mmmmuuuullllþþþþiiii aaaannnniiii ,,,, AAAAddddrrrriiiiaaaannnn PPPPããããuuuunnnneeeessssccccuuuu!!!!

continuare în numãrul viitor

Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii

PPaaggiinnaa 77

PPaaggiinnaa 33

CASA DECULTURÃ SE VA

NUMI„ADRIAN

PÃUNESCU”!

““BBiibblliioonneett”” eessttee uunn pprrooggrraamm ccaarree ssee vvaa ddeerruullaa ppeeppaarrccuussuull aa cciinnccii aannii ººii ccaarree ffaacciilliizzeeaazzãã cceettããþþeenniilloorraacccceessuull ggrraattuuiitt llaa iinnffoorrmmaaþþiiee,, pprriinn ssttiimmuullaarreeaa ddeezz-vvoollttããrriiii uunnuuii ssiisstteemm ddee bbiibblliiootteeccii ppuubblliiccee mmooddeerrnneeîînn RRoommâânniiaa...... PPaaggiinnaa 88

PPaaggiinnaa 1111

CCaa uurrmmaarree aa sscchhiimmbbããrriilloorr ssuurrvveenniittee ddee-aa lluunngguullttiimmppuulluuii ssee pprreeccoonniizzeeaazzãã ccaa îînn vviiiittoorruull aapprrooppiiaattaacceeaassttãã CCaassãã ddee CCuullttuurrãã ssãã ssee ttrraannssffoorrmmee îînn„„CCeennttrruull CCuullttuurraall AAddrriiaann PPããuunneessccuu””......

PRIMÃRIA MIZIL,CªTIGÃTOAREA PROGRAMULUI

„BIBLIONET - LUMEA ÎNBIBLIOTECA MEA”

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

,,

INTERVIU CU PRIMARUL ORAªULUI

MIZIL, DOMNULEMIL PROªCAN

GGRRAATTUUIITT

Page 2: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

Nr. 83 / iulie 2011 Pagina 2

Primar etajul II interior 51 250 027Viceprimar etajul II interior 15 -Secretar etajul II interior 14 250 101Director executiv etajul I interior 33 251 649

PARTER

Urbanism interior 39Registrul agricol, cadastru ºi agriculturã interior 29 Registratura ºi arhiva interior 16Casierie buget-contabilitate interior 26Impozite ºi taxe - persoane juridice interior 21 250 390- persoane fizice interior 24- casierie interior 19Poliþist local de serviciu interior 23

ETAJUL I

Investiþii, integrare europeanã, achiziþii publice ºi marketing interior 18 251 373Administrare patrimoniu ºi mediu interior 30Stare civilã interior 28 Resurse umane ºi audit public intern interior 38Administraþie ºi gospodãrire comunalã 250885Informaticã interior 37Administraþie publicã interior 34Buget-contabilitate interior 22 251 230Juridic interior 25

ETAJUL II

Secretariat interioare 11, 12

ÎN VECHIUL LOCAL AL PRIMÃRIEI

Relaþii cu presa - ,,Poºtalionul,, - 252 722Serviciul public de asistenþã socialã interior 20 250 020Piaþã, obor - 250 132Casa de culturã - 250 026Biblioteca - 250 897Serviciul public comunitar de evidenþã a persoanelor - 253 309Serviciul public de gospodãrire comunalã interior 32 250 885Cantina interior 35

PROGRAM DE LUCRU CU PUBLICUL

Luni - joi: 08.00 - 12.30; 13.00 - 16.30Vineri: 08.00 - 09.30, mai puþin

Registratura, Impozite ºi taxe, care au program pânã la 13.30

Audienþe

Primar - luni: 10.00 - 14.00Viceprimar - marþi: 10.00 - 14.00Secretar - joi: 10.00 - 12.00Director executiv - joi: 10.00 - 12.00

Telefonaþi-mi la 250 027, interior 51,250 970 sau 0722 653 808, scrieþi-mi pe adresa bulevardul Unirii numãrul 14 – Mizil sau utilizaþi adresa de e-mail [email protected]

EEmmiill PPRROOªªCCAANN,,PPrriimmaarruull oorraaººuulluuii MMiizziill

IINN SSLLUUJJBBAA TTAA,, OOMMUULLEE!!

Mi-am dorit dintotdeauna sã intruîn dialog cu dumneavoastrã, sã vã aflu pro-blemele, opiniile ºi tot ce mai poate fi rezol-vat ori înþeles de instituþia primãriei.

Mai ales acum, când existã maimult ca oricând peste tot lacrimã, cândneînþelegerea a ceea ce se întâmplã în jurîmbracã cele mai terifante forme, acum maimult ca oricând oamenii au nevoie deoameni!

M-aº bucura sã aveþi încredere ºi sãîncercaþi sã vã apropiaþi problemele de insti-tuþia noastrã, de puterea mea de a face ceva

pentru dumneavoastrã!

Pentru a fi mai aproape de dum-neavoastrã ºi a vã cunoaºte problemele, pu-blicaþia „Poºtalionul” vã stã la dispoziþieprivind întrebãrile pe care doriþi sã leadresaþi domnului primar. Redãm în conti-nuare câteva dintre întrebãrile dumnea-voastrã la care domnul primar a rãspuns:

Ghiþã Tatiana, str. Mihai Bravu, 57ani, pensionarã: Aº avea douã întrebãri pen-tru dl primar. Sunt nemulþumitã de curãþeniastradalã. De ce nu se ocupã mai mult înaceastã privinþã cei abilitaþi? Cea de-a douamã priveºte în mod direct, eu am mama de83 de ani imobilizatã, iar de curând am fostanunþatã cã urmãtoarea lunã nu voi primisalariul de asistent personal. Ce facem noi încazul acesta?

Rãspuns: Strada Mihai Bravu estecatalogatã ca drum European E 577, fiind înadministrarea Regiunii Autonome deDrumuri Naþionale, care refuzã sã-ºiexercite dreptul de administrator prevãzut delege (sã execute lucrãrile de salubrizare, ilu-minat public, spaþii verzi, canalizare, trotu-are). Cu tot acest refuz al societãþii sus-amintite, care încaseazã sume uriaºe de lacontribuabili, Primãria oraºului Mizil, dintr-un buget din ce în ce mai sãrãcãcios, a exe-cutat toate aceste lucrãri. Cu aceatã societatesuntem în proces, încercând prin hotãrâreajustiþiei s-o obligãm sã-ºi exercite îndatori-rile ºi obligaþiile prevãzute de lege.

Oraºul nostru ar avea o curãþenieaproape de perfecþiune dacã cei care locui-esc aici ar menþine-oo!

Aº vrea sã ºtiu dacã referitor la ceade-a doua întrebare, cunoaºteþi drepturile ºiîndatoririle acestei instituþii ºi mai alesneîndatoririle. Idemnizaþia de asistent per-sonal nu se plãteºte din bugetul local (nici nuar fi fost posibil din bugetul nostru care ºiaºa este total insuficient), ci de FinaþelePublice Ploieºti, care alocã bani primãriilorîn acest scop, iar din lipsa fondurilor acumsunt în imposibilitatea de a mai aloca acestesume. La aceastã instituþie noi ne-am adresatîn nenumãrate rânduri ºi tot acolo, vã rog sãvã adresaþi ºi dumneavoastrã.

Cosma Vasile, str. I. Caragiale, 65de ani, pensionar: Când se vor instala ºi lanoi în oraº toalete publice?

Rãspuns: Existã toalete publice lapiaþã, la obor ºi instalam toalete ecologice îndiverse puncte, ori de câte ori în oraºul nos-tru existã un eveniment de amploare.

Ispas Constantin, str. Mihai Bravu,62 de ani, pensionar: Când se va asfalta ºialeea cimitirului?

Raspuns: Aleea cimitirului a fostbalastatã ºi compactatã, dar datoritã can-titãþilor mari de pãmânt care se aduc peîntreaga suprafaþã a celor douã laterale odatãcu gunoiul (pe care tot noi suntem nevoiþi sãîl luãm), plãtim sume importante la rampade gunoi. Asfaltarea aleei este prevãzutã înplanul investiþional al oraºului ºi va fi execu-tatã în funcþie de resursele financiare de caredispunem.

Pipelea Iancu, str. DobrogeanuGherea, 66 ani, pensionar: Asigurarealocuinþelor este obligatorie?

Rãspuns: Existã o lege ce trebuierespectatã. (Legea 260/2008, republicatã în2011, privind asigurarea obligatorie alocuinþelor împotriva cutremurelor,

alunecãrilor de teren sau inundaþiilor).ªtefan Viorel, str. Aurel Vlaicu, 59

de ani, ºomer: De ce se depoziteazã toategunoaiele pe aerodrom? ªi aº mai avea deadãugat o întrebare, în oraº s-au asfaltataproape toate strãzile, în cartier când se vaface acest lucru?

Rãspuns : În cartier toate strãzile aufost balastate, dar s-a furat balastul pentru uzpersonal sau spre vânzare. Dovadã cã ne-amocupat de aceastã zonã, îl constituie ºi faptulcã aici au fost introduse reþele de distribuþieapã-canal, gaze naturale, iluminat public.Cât priveºte aerodromul, gunoaiele suntduse de anumite persoane de etnie rromãcare vor fi obligaþi sã remedieze aceastã situ-aþie.

Cîrstea Daniela, str. NicolaeBãlcescu, 56 de ani, pensionarã: De ce laMizil avem apa mai scumpã decât în altelocalitãþi?

Rãspuns: Aº vrea sã-mi daþi exem-ple! Vã aduc la cunoºtinþã cã serviciul de apãnu mai este al Primãriei, este gestionat de unoperator, Hidro Prahova, care aparþineConsiliului Judeþean Prahova. Aceastãschimbare a fost fãcutã când nu eu eram pri-mar ºi cu care, din foarte multe motive, nusunt de acord.

Constantin Tinca, str. NicolaeBãlcescu, 56 de ani, pensionarã: De ce nusunt scoºi cei cu ajutor social douã, trei zilepentru muncã în folosul comunitãþii?

Rãspuns: Sunt scoºi conformparteneriatului încheiat între Serviciul deAsistenþã Socialã, Serviciul de GospodãrieComunalã ºi Serviciul de Salubrizare aloraºului Mizil pe anul 2011, în conformitatecu art. 6, alin (7) ºi (8) din Legea 276/2010,privind modificarea ºi completarea Legii nr.416/2001 cu privire la venitul minim garan-tat. Ar fi trebuit sã-i vedeþi!

Bãlaºa Constanþa, str. MaiorIvanovici, 56 de ani, pensionarã: Când se vatermina ºi aceastã stradã care a fost începutãîncã de anul trecut?

Rãspuns: Strada Maior Ivanovicise aflã, ca multe alte strãzi, în planulinvestiþional al oraºului. Alegerea ordinii deasfaltare a fost fãcutã în funcþie de intensi-tatea traficului pe care-l asigura fiecarestradã.

Mãrãºescu Mihail, str. Agricultori,80 de ani, pensionar. Când se va asfalta ºistrada noastrã?

Rãspuns: Aceeaºi situaþie se înre-gistreazã ºi aici. Toate strãzile, urmeazã a fiasfaltate, însã pe rând ºi dupã prioritãþi.

Preda Georgeta, str. NicolaeBãlcescu, 66 ani, pensionarã: De ce nu maisunt paznici în parcul mare? Poate aºa nu semai furã, nu se mai distruge ºi pot fi puºi lapunct þiganii.

Rãspuns: De paza parcului mare s-au ocupat poliþiºtii locali, ori datoritãOrdonanþei de Guvern 63/2010, privindreorganizarea unitãþilor administrative, dincei 50 de angajaþi ai acestei instituþii, amrãmas cu 16. Acesta este motivul.

(Aºteptãm întrebãrile ddumneavoastrãla cutia poºtalã a primãriei, B-uul Unirii, nr 14;la addresa dde e - mail :[email protected], sau lanumãrul dde telefon:: 0722 653 88088).

RÃSPUNDEM CITITORILOR

Cristina COLÞ

Page 3: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

Nr. 83 / iulie 2011 Pagina 3

RReeppoorrtteerr:: DDoommnnuullee PPrriimmaarr,, aaººddoorrii ssãã ddiissccuuttããmm ppeennttrruu îînncceeppuutt ddeesspprreessttaarreeaa aaccttuuaallãã aa RRoommâânniieeii!!

EEmmiill PPrrooººccaann:: Coordonateledupã care putem face o analizã în acestsens trebuie neapãrat sã fie cele legate destarea economicã ºi implicit de gradul deconfort al vieþii cetãþenilor.

Fãcând o simplã analizã, estesimplu de constatat cã din punct devedere economic situaþia este dezas-truoasã. Industria a dispãrut ca prin mi-nune, agricultura este la pãmânt ºi de aiciefectele: sãrãcie, ºomaj, disperare.

Trãim din împrumuturi pe carele cerºim ºi pentru care ni se pun fel defel de condiþii ºi care în esenþã adâncescaceastã stare, diminuând considerabilºansele de redresare, cu efecte dezas-truoase asupra demnitãþii, calitãþiiumane, personalitãþii oamenilor ºi chiar ainstituþiilor importante din aceastã þarã.

În ceea ce priveºte starea de con-fort, eu am aceastã tristã ºansã de a sta devorbã cu oamenii, pe stradã, în casele lorsau la audienþe, cunoscându-le astfel pro-blemele, nevoile, suferinþele.

În cazul celor mai mulþi, nu credcã se mai poate vorbi despre confortulvieþii.

Lacrimã, disperare, dezori-entare, schimonosesc aºteptãrile ºi feþeleoamenilor.

Cei ce au ajuns deja la apogeulacestei situaþii, mânaþi de disperare îºipãrãsesc casa, familia ºi cu bani împru-mutaþi iau drumul strãinãtãþii, unde, decele mai multe ori, cunosc umilinþa.

Este tragic ce se întâmplã!Pãrerea mea este cã cei care

hotãrãsc aceste lucruri, nu cunosc ade-vãrul în esenþa sa ºi probabil de aceea nusunt impresionaþi de acestã stare de faptºli realitate, altfel nu-mi explic cum unpopor întreg este condamnnat la sufe-rinþã.

RR..:: TToott mmaaii mmuullþþii rroommâânnii,, ppeerrcceeppffaappttuull ccãã ssttaattuull nnuu ccoonnººttiieennttiizzeeaazzãã ccaarreessuunntt ppuunncctteellee ddee ggrreeuuttaattee,, aaddiiccãã:: ssããnnãã-ttaatteeaa,, ssiigguurraannþþaa,, eedduuccaaþþiiaa......

ÎÎnnccoottrroo nnee îînnddrreeppttããmm ººii ccee ccrree-ddeeþþii ccãã eessttee ddee ffããccuutt ppeennttrruu aa iieeººii ddiinnaacceeaassttãã ssttaarree ddee bbrraammbbuurreeaallãã ggeenneerraallãã??

EE..PP..:: Care stat? Statul adevãratde drept ar trebui sã gestioneze bogãþiileþãrii sale, ce mai gestioneazã statulromân? Aproape nimic! Faptul cã debunã voie a dat altora (nu românilor)bogãþiile care ar fi trebuit sã-i fiemonopol, ce poate sã demonstreze?Rãutate ori incompetenþã?

Din stat a mai rãmas doar unsatrap care se repede furibund cu celemai nãstruºnice taxe ºi impozite la ceicare încearcã sã facã ceva, tãindu-le orice

elan.Ce mai putem spune despre

sãnãtate, din moment ce spitalele suntdesfiinþate ºi oamenii mor plimbaþi însalvãri? Ce mai putem spune despreînvãþãmânt, când rezultatele la bacalau-reat sunt cele cunoscute?

Pentru a ieºi din toatã aceastãstare, existã o singurã soluþie: s-o luãmde la capãt! Adicã sã muncim, sã con-struim, sã producem. Cât mai mult sãproducem!

Avem o þarã foarte bogatã, poatecã ºi acest lucru este cauza dezastrului.Cu resursele sale gestionate cu chib-zuinþã de cãtre români, România poateieºi oricând din acest marasm.

RR..:: SSãã rreevveenniimm llaa uurrbbeeaa nnooaassttrrãã..SSee ppooaattee vveeddeeaa ccuu oocchhiiuull lliibbeerr ccãã,, îînn

uurrmmaa uunnoorr eeffoorrttuurrii ssuussþþiinnuuttee,, aassppeeccttuulloorraaººuulluuii nnoossttrruu ss-aa sscchhiimmbbaatt rraaddiiccaall::aavveemm ssttrrããzzii ººii ttrroottuuaarree ppee ccaarree ppuutteemm ssããcciirrccuullããmm cciivviilliizzaatt,, ppaarrccuurrii ººii llooccuurrii ddeejjooaaccãã ppeennttrruu ccooppiiii,, oo ssttaaþþiiee ddee eeppuurraarreemmooddeerrnnãã,, aacceesstteeaa ffiiiinndd ddooaarr ccââtteevvaa ddiinnpprrooiieecctteellee ppee ccaarree aaþþii rreeuuººiitt ssãã llee ddeerruullaaþþiiccuu ssuucccceess ººii ppee ccaarree llee-aamm pprreezzeennttaattcceettããþþeenniilloorr ddee-aa lluunngguull ttiimmppuulluuii,, îînnddiiffeerriittee nnuummeerree aallee ppuubblliiccaaþþiieeii nnooaassttrree.. ÎÎnnaacceesstt ccoonntteexxtt,, vvãã îînnttrreebb –– ccee ppllaannuurrii ddeevviiiittoorr aavveeþþii??

EE..PP..:: Nevoile acestui oraº auimpus necesitãþi ºi trebuinþe, deci ceea ces-a fãcut, trebuia fãcut. Dar dupã cum seobservã mai sunt destule de fãcut.

Oraºul Mizil trebuie sã seredreseze din punct de vedere economic,altfel va dispare. Degeaba facem trotu-are, strãzi, canalizãri, reþele de apã etc.,dacã oamenii nu au un loc de muncã,oraºul va muri. Din pãcate, prerogativelefuncþiei nu-mi permit din punct devedere juridic sã iau atitudine ºi implicitmãsuri. Îmi doresc un Parc Industrial încare sã investeascã câþi mai mulþi româniºi care sã dezvolte din punct de vedereindustrial economia oraºului ºi sã-i asi-gure existenþa.

Parcul Industrial existã deja subegida Consiliului Judeþean Prahova,

cãruia i-am predat spre administrare cele30 ha de care Parcul Industrial Mizil vabeneficia. În prezent suntem în faza deintroducere a utilitãþilor ºi de încheierede contracte cu diferiþi investitori. Nu cumult timp în urmã, împreunã cu domnulpreºedinte Mircea Cosma ºi cu preºedin-tele Camerei de Comerþ ºi Industrie -domnul Aurelian Gogulescu - am partici-pat la Bruxelles la o întâlnire cu oamenide afaceri, potenþiali investitori în Mizil.

Întâlnirea s-a bucurat de succes,mulþi dintre investitorii prezenþi arãtândinteres pentru oraºul nostru. Doresc sãfelicit Consiliul Judeþean, în special pedomnul preºedinte Mircea Cosma, pen-tru organizarea impecabilã a evenimen-tului.

RR..:: MMãã bbuuccuurr ccãã aaþþii vvoorrbbiitt ddeesspprreeaacceesstt ssuubbiieecctt ddeeooaarreeccee ffooaarrttee mmuullþþiicceettããþþeennii mm-aauu îînnttrreebbaatt ddeesspprree ssiittuuaaþþiiaaaaccttuuaallãã aa PPaarrccuulluuii IInndduussttrriiaall..

AAºº ddoorrii ssãã aabboorrddããmm oo pprroobblleemmããddeelliiccaattãã:: ssttrrããzziillee nnoouu aassffaallttaattee aauu ffoossttmmããcceellããrriittee ddee iinntteerrvveennþþiiiillee lluuccrrããttoorriilloorr ddeellaa ggaazzee,, ffããrrãã aaccoorrdduull dduummnneeaavvooaassttrrãã,,nneemmaaiivvoorrbbiinndd ddee ssiittuuaaþþiiaa ddeesseelloorr aavvaarriiiiccaarree aauu lloocc llaa iinnssttaallaaþþiiiillee ddee ddiissttrriibbuuþþiiee aaggaazzeelloorr nnaattuurraallee..

CCee nnee ppuutteeþþii ssppuunnee rreeffeerriittoorr llaaaacceesstt ssuubbiieecctt??

EE..PP..:: În nenumãrate rânduri v-am cerut sã scrieþi despre acest aspect,pentru ca oamenii sã cunoascã realitateaºi sã înþeleagã cã nu putem stãviliabuzurile acestei societãþi care deþinemonopolul gazelor ºi care sub ame-ninþarea cã „dacã nu vã convine, vãînchidem gazele”, trateazã cu dezinteresaceastã situaþie. În plus, îmi este teamãde existenþa unei calitãþi îndoielnice areþelei de distribuþie a gazelor din oraºulnostru ºi mai mult, de necesitatea ca ea sãfie în totalitate schimbatã. Desele inter-venþii ºi avarii mã îndreptãþesc sã credacest lucru!

Ar fi un dezastru, am putearãmâne ºi fãrã gaze ºi fãrã strãzi asfaltate.Sper sã ajung pe cale amiabilã la o justãsoluþionare a acestei situaþii cu cei ceconduc destinul acestei societãþi.

RR..:: VVãã mmuullþþuummeesscc!!I

INTERVIU CU PRIMARULORAªULUI MIZIL,

DOMNUL EMIL PROªCAN

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

EEmmiill PPRROOªªCCAANN

APELIntenþia mea este ca oraºul Mizil

sã sufere acele schimbãri necesare ºisuficiente pentru ca tinerii, de azi ºi demâine, sã rãmânã aici, în acest oraº, sãexiste acele motivaþii, de a-ºi construiviaþa, visele ºi viitoarele familii aici, peaceste meleaguri pe care s-au nãscut ºicare ar trebui sã le primeascã cu plãceremâinile ºi paºii copiiilor urmãtoarelorgeneraþii.

În afarã de marele avantaj de atrãi pe locurile sfinþite de copilãria lor, arputea sã contribuie ºi chiar sã punã

umãrul la dezvoltarea ºi înfrumuseþareaacestui oraº, dupã bunul lor plac. S-arrealiza în felul acesta normala continui-tate a dãinuirii, arãtând respect ºi mulþu-mire pentru zbaterile înaintaºilor de peaceste meleaguri, iar Mizilul nostru ºi-arpecetlui dreptul, indiferent de calitateavremurilor, de a exista în continuare înconfiguraþia acestei planete. Deoarece înconjuctura actualã, în care tinerii de aziasistã nãuciþi la tot acest spectacoldegradant al societãþii noastre, în care totmai mulþi oameni îºi cautã pâinea cea de

toate zilele în ofertele de cele mai multeori umilitoare ale altor þãri, iar localitãþileromâneºti au ca unicã ºansã de a fi doarfata morgana proiectelor europene, estelimpede cã multe localitãþi vor pieri.

Eu cred cã Dumnezeu ne va ajutasã fim lucizi, sã înþelegem ºi sã credemcã dreptul nostru la dãinuire ºi la o viaþãmai bunã stã ºi în mâinile noastre.

Din aceste motive, vreau sã facun apel cãtre tinerii mizileni studenþi caredupã terminarea studiilor vor sã se în-toarcã ºi sã trãiascã aici în oraºul lor,

sã-ºi decline aceastã opþiune, iar eu lepromit cã, în limita posibilitãþilor, vorbeneficia de facilitãþi. M-am gândit dejala posibilitatea de a fi angajaþi în perioa-da vacanþei, la finanþarea unor cursuri deperfecþionare sau chiar la niºte bursepentru cei ale cãror familii au problemesociale. Mi-ar plãcea sã cred cã voi fiasaltat de oferte ºi de multe dorinþe de arãmâne aici, în oraºul nostru,

Vã aºtept ºi vã urez succes în totce vã propuneþi sã faceþi!

COPILÃRIA NU SE STRÃMUTÃ!

Page 4: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

Nr. 83 / iulie 2011 Pagina 4

Una dintre amintirile îndepãrtateºi cu parfum drag ale copilãriei era atuncicând mergeam la Bâlci.

Lume multã, forfotã continuã,copii râzând, þipete vesele la þinta cu raþebuclucaºe ºi animãluþe din pluº, muzicã -în fiecare loc alta - mirosuri îmbietoare,baloane colorate, floricele care pocneau ºisãreau înalt artistic, vatã pe bãþ, acadele,porumb fiert, cãluºei zvãpãiaþi, culoriamestecate, tarabele meºteºugarilor cuinele, coliere, brãþãri „sclipicioase”, hãi-nuþe ºi ºepci de „marineri”, dar ºi obiectetradiþionale de artizanat (din pãcate din ceîn ce mai puþine) – Bâlciul la Mizil.

Acest fapt se datoreazã PrimãrieiMizil, care, cu eforturi susþinute, a organi-zat acest eveniment ce a debutat în ziua deSf. Petru ºi Pavel, continuând astfel otradiþie veche care dateazã de ani buni.

Mulþumim Poliþiei Locale, Poli-þiei Orãºeneºti ºi Detaºamentului deJandarmi care au asigurat paza ºi ordineapublicã!

Pentru a afla mai multe despreBâlciul nostru, al mizilenilor, l-am abordatpe domnul profesor Viorel ªoldea, care ne-a relatat urmãtoarele: „Tradiþia vorbeºtede un târg sãptãmânal care se desfãºura înFefelei, încã din vremea lui ConstantinBrâncoveanu.

Mihail Cantacuzino (1714-1716)a autorizat un târg sãptãmânal la Tohani,care la mijlocul secolului al XVIII-lea afost mutat la Mizil, cu obligaþia de a vira1/3 din venituri Mãnãstirii „Arhiman-dritul”.

În 1828, Safta Brâncoveanu avândut Mizilul lui Nicolae Mavros, care l-a lãsat moºtenire fiicei sale Maria, cãsã-toritã cu Ion Cantacuzino. Acesta a obþinutdrept de târg anual (bâlci) pânã în anul1848 – „Drãgaica II”, care avea loc pe datade 29 iunie, cu obligaþia ca o treime dinvenituri sã fie trimise Mãnãstirii „Sinaia”.În timpul Primului Rãzboi Mondial, ºidupã aceea, nu s-a mai virat suma respec-tivã mãnãstirii.

Primãria Mizil a solicitatstãpânilor târgului anual sã se pronunþedacã mai au nevoie de el, iar administra-torul pe nume Beck a rãspuns cã nu e trea-ba Primãriei.

Acesta a decis în anul 1926 sã deao altã amplasare bâlciului ºi anume la NE

de cimitir, pe izlazul recent înfiinþat.Din acel moment Primãria a orga-

nizat desfãºurarea târgului anual. Pânãatunci, acesta se organiza la sud de caleaferatã spre Baba-Ana”.

În speranþa cã v-a plãcut, vãaºteptãm cu drag ºi anul viitor!

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

Lumea circului, o lume care de-a lungul vremii a fascinat ºi inspiratartiºti celebri precum Picasso, Chagalsau Calder, este lumea unde te poþibucura de cele mai inedite momenteartistice, fie cã eºti iubitor de animale,fie cã îþi plac momentele de echilibris-ticã ºi acrobaþie care îþi taie respiraþia deemoþie.

Probabil cã în spectacoleleimprovizate pe strãzi, în târguri sau maimai târziu în corturi, se ascunde dorinþade a descreþi frunþi, de a cunoaºtenemãrginirea relaþiei dintre oameni ºianimale, cu posibilitãþile sale fizice, cumãiestria, cu dragostea, cu zâmbetul...

Interesant de ºtiut este cã primulcirc stabil din România a fost Circul„Sidoli”, construit la Bucureºti în anul1974, clãdirea actualã a circului subformã de scoicã a fost construitã în anul1961 ºi era la vremea respectivã una din-tre cele mai mari clãdiri din Europa.

În oraºul nostru, la sfârºitul luniiiunie, a poposit vreme de trei zile spre

bucuria copiilor mici ºi mari, Circul„Barcelona” din Ungaria. Din dorinþa dea afla cum este viaþa unui artist de circ înzilele noastre, l-am provocat la o dis-cuþie pe domnul Nemeth Norbert,patronul circului, care ne-a dezvãluiturmãtoarele:

RReeppoorrtteerr:: CCuumm aa îînncceeppuutt ººii cceerreepprreezziinnttãã aacceesstt cciirrcc ppeennttrruu dduummnneeaa-vvooaassttrrãã??

NNeemmeetthh NNoorrbbeerrtt:: Este viaþamea, de când mã ºtiu mã ocup cu asta,este o tradiþie a familei mele veche de200 de ani, o moºtenire transmisã dintatã-n fiu, o moºtenire cu o încãrcãturãspiritualã ºi emoþionalã deosebitã.

RR..:: DDiinn ccââþþii aarrttiiººttii eessttee ffoorrmmaattããttrruuppaa ddvvss..,, ccee vvâârrssttaa aarree cceell mmaaii mmiicc ººii cceevvâârrssttãã aarree cceell mmaaii mmaarree??

NN..NN..:: Doresc sã precizez cã,deºi artiºtii sunt de mai multe naþiona-litãþi, suntem ca o familie, în prezentactivând 20 de persoane, dar mai aºtep-tãm ºi alþi colegi sã ni se alãture. Cel maimic membru al trupei este fetiþa mea,

care are 12 ani ºi în perioada vacanþelorîmpreunã cu ceilalþi doi copii ai mei,adorã sã meargã în turnee alãturi de noi ,prezentând diferite numere de acrobaþiesau dresurã, iar cel mai în vârstã mem-bru are 58 de ani ºi nu are de gând sã seopreascã aici.

RR..:: CCuumm eessttee vviiaaþþaa ddee aarrttiisstt ddeecciirrcc aaccuumm,, îînn zziilleellee nnooaassttrree?? MMaaii vviinneelluummeeaa llaa cciirrcc??

NN..NN..:: Nu e deloc uºoarã aceastãviaþã, dar este plinã de satisfacþii ºi nereprezintã. Dacã nu ar exista pasiune ºimultã dragoste pentru ceea ce facem, aºzice cã e foarte grea. Când e vorba demuncã, la noi dispare noþiunea depatron, artist, fiecare munceºte ºi aresarcini bine stabilite, facem o echipãbunã ºi nu se poate altfel, atâta timp câtne uneºte aceastã mare dragoste – circul.

Zilnic, suntem într-o perpetuãmiºcare, întotdeauna este ceva de fãcutîn afara timpului conferit repetiþiilor ºispectacolelor. Avem 50 de animale caretrebuiesc hrãnite ºi îngrijite, curãþenie,aprovizionare etc. Trist este faptul cãodatã cu trecerea timpului ºi cu aceastãcrizã apãrutã din senin, spectatorii seîmpuþineazã vãzând cu ochii, iar noiartiºtii murim în fiecare zi, puþin câtepuþin, tocmai datoritã acestui fapt. Aº

dori ca cei trei copii ai mei sã înveþe ºialtã meserie, pentru cã nu se ºtie ce vre-muri vor veni.

RR..:: CCaarree eessttee nnuummããrruull dduummnneeaa-vvooaassttrrãã ffaavvoorriitt ººii ccee aaþþii ffii ddoorrii ssãã ddeevveenniiþþiiddaaccãã nnuu eerraaþþii bbeenneeffiicciiaarruull aacceesstteeiimmooººtteenniirrii??

NN..NN..:: Iubesc foarte mult ani-malele, în special tigrii, lucrez de cânderam mic copil cu ei, sunt fantastici.Probabil cã o sã râdeþi, dar dacã nu aº fiavut acest circ cu siguranþã mã fãceammecanic auto. Sunt foarte meticulos ºiîmi place sã meºteresc – asta e explicaþia!

RR..:: SSuunntteeþþii ppeennttrruu pprriimmaa ooaarrãã îînnRRoommâânniiaa.. CCee iimmpprreessiiee vv-aaþþii ffããccuutt ddeesspprreeþþaarraa nnooaassttrrãã??

NN..NN..:: Am sã vã spun întâi ce m-a uimit cel mai tare: m-a surprinsluxul, foarte multe maºini ºi caseluxoase, chiar nu mã aºteptam. De plã-cut, mi-au plãcut oamenii, sunteþi foarteospitalieri, sper sã mai revenim.

RR..:: VVãã mmuullþþuummeesscc ppeennttrruu ttiimmppuullaaccoorrddaatt ººii vvãã ddoorreesscc ssãã aavveeþþii ccââtt mmaaiimmuullttee rreepprreezzeennttaaþþiiii eexxttrraaoorrddiinnaarree ººii ccââþþiimmaaii mmuullþþii ssppeeccttaattoorrii,, aassttffeell îînnccââtt ssãã nnuu ffiiþþiinneevvooiitt nniicciiooddaattãã ssãã llããssaaþþii ssãã ppiiaarrãã aacceeaassttããlluummee ffaannttaassttiiccãã,, lluummeeaa cciirrccuulluuii!!

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

CIRCUl�O�LUME�care

inca�FASCINeaza

i

i

iii i

Tradiþionalul bâlci mizilean se încãpãþâneazã sã existe!2299 iiuunniiee 22001111:: SSff.. PPeettrruu ººii PPaavveell

Page 5: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

Nr. 83 / iulie 2011 Pagina 5

CASETA LUNIICalendar august

SArbAtori religioase ortodoxe

SArbAtori Laice

Aniversari si comemorari

Zile nationale

Luni Marþi Miercuri Joi Vineri Sâmbãtã Duminicã

9162330

10

172431

11

18

25

51 2 3 412

1926

6

132027

71421

28

8152229

29 august – Tãierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezãtorul

1 august – Ziua Tanchiºtilor 1 august – Ziua Veteranilor de Rãzboi 6 august – Ziua Minerului 6 august – Ziua Hiroshimei, Ziua Mondialã de Luptã pentru

Interzicerea Armelor Nucleare9 august – Ziua Grãdinilor Zoologice9 august – Ziua Internaþionalã a Popoarelor Indigene12 august – Ziua Internaþionalã a Tineretului15 august – Ziua Marinei 21 august – Ziua Medicinei Militare

5 august – 174 de ani de la naºterea istoricului ConstantinErbiceanu, membru al Academiei Române;

5 august – 89 de ani de la naºterea marelui scriitor românMarin Preda;

6 august – 69 de ani de la naºterea pianistului Dan Grigore;8 august – 29 de ani de la moartea actorului Emanoil

Petruþ;14 august – 64 de ani de la naºterea poetului ºi ziaristului

Lucian Avramescu;15 august – 19 ani de la moartea clasicistului Nicolae Ion

Barbu;20 august - 179 de ani de la naºterea scriitorului ºi traducã-

torului Vasile Pogor;21 august - 289 de ani de la moartea istoricului, prozatoru-

lui ºi filosofului Dimitrie Cantemir;21 august - 84 de ani de la naºterea actorului Jean

Constantin;21 august – 86 de ani de la naºterea actorului Toma

Caragiu;24 august - 144 de ani de la moartea prozatorului, poetului,

dramaturgului ºi traducãtorului Costache Negruzzi;28 august - 184 de ani de la naºterea scriitorului rus Lev

Tolstoi;31 august - 99 de ani de la moartea inginerului ºi pilotului,

creatorului primelor planoare româneºti, Aurel Vlaicu.

1 august – Elveþia1 august – Benin6 august – Bolivia9 august – Singapore10 august – Ecuador15 august – Coreea de Sud17 august – Indonesia19 august – Afganistan24 august – Ucraina27 august – Moldova29 august – Slovacia31 august - Malaezia

PERSONALITATIMIZILENE

Grigore Tocilescu a fost istoric, arhe-olog, epigrafist ºi folclorist, membru alAcademiei Române (1890). A fost senatorconservator de mai multe ori. Tocilescueste unul din primii istorici care s-a ocupatde studiul civilizaþiilor de pe teritoriul fos-tei Dacii. Ca folclorist a publicat în cola-borare o vastã culegere folcloricã.

StudiiDupã terminarea ºcolii

primare ºi a gimnaziului laPloieºti, Tocilescu plea-cã întâi la Bucureºtiunde terminã liceulSf. Sava dupã careurmeazã studiile su-perioare la Praga ºiViena. Obþine titlul dedoctor în filosofie ºise licenþiazã în drept.

Activitate- Profesor uni-

versitar de istorie anticã ºiepigrafie la UniversitateaBucureºti (din 1881);

- Director al Muzeului Naþional alAntichitãþii (din 1881);

- Secretar general al MinisteruluiCultelor ºi de Instrucþie Publicã (1881-1885);

- Inspector general al Învãþãmân-tului (1885-1890);

- Cercetãtor ºtiinþific în Italia(1891-1892);

- Întemeiazã ºi conduce “Revistapentru istorie, arheologie ºi filologie“(1882-1909);

- Membru corespondent (din1877) ºi titular (din 1890) al AcademieiRomâne, în cadrul cãreia are funcþiile depreºedinte al Secþiei literare (1899-1901),preºedinte al Secþiei istorice (1901-1903),vicepreºedinte (1895-1898 ºi 1907-1909).

Opera - Doamna Stanca, soþia lui Mihai

Viteazul (1872) - Marele Dicþionar Geografic al

României- Despre familia lui Mihai

Viteazul, Petru Cercel (1875)- Inscripþiunea de pe patrafirul de

la Stânceºti (1876)- Dacia înainte de romani (1880)- Istoria Românã (1880)- Biserica episcopalã a Mãnãstirii

Curtea de Argeº (1886)- Istoria românã cu naraþiuni,

întrebãri ºi rezumate (1890)- Monumentul de la Adamclisi -

Tropaeum Traiani (Viena,1895)- Chestionar folcloric(1898)

- Monumente epigraficeºi sculpturale ale Mu-zeului Naþional deAntichitãþi (1902-1908)- 534 documente istorice

slavo-române din ÞaraRomâneascã ºi Moldovaprivitoare la Legãturile cu

Ardealul: 1346 / 1603(1931).

Grigore Tocilescu a fostun prim fiu de vazã al oraºului nostru,un neobosit rãscolitor ºi cercetãtor altrecutului poporului nostru, un des-chizãtor de orizonturi pentru istori-ografia noastrã din a doua jumãtate aveacului al XIX-lea, un culegãtor deliteraturã popularã ºi creator al epi-grafiei româneºti medievale, cãruia îidatorãm, printre multe altele, des-coperirea ºi elucidarea genezei monu-mentului de la Adamclisi - TropaeumTraiani.

Familia Tocilescu a mai dat cul-turii româneºti o figurã remarcabilã (eadevãrat, nu de aceeaºi prestanþã), înpersoana lui George G. Tocilescu(1852-1904), frate al lui Grigore, ajunsprofesor universitar de procedurãcivilã.

În amintirea acestuia, LiceulTeoretic din localitate îi poartã numele.

BBiibblliiootteeccaa oorrã㺺eenneeaassccãã MMiizziill

--

grigore tocilescu1850 – 1909

Moise Alexandru (1927)Nedelcu Tudor (1936)

Udrea Ileana (1922)

Ionescu Constantin (1923)Stan Maria (1925)

Gheorghe Georgeta (1933)Vasile Nicolae (1940)Zamfir Constantin (1941)

Crãciun Ioan (1957)Lãcãtuº Dumitru (1936)

Tãnase Petrica (1934)

DDuummnneezzeeuu ssãã-ii ooddiihhnneessccãã-nn ppaaccee!!

Page 6: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

Nr. 83 / iulie 2011 Pagina 6

„Într-adevãr, a existat o foartebunã colaborare între profesori. Aceastãcolaborare a început încã din anul ºcolar2009-2010, când, prin eforturile domnuluiprofesor ªtefan Mihai, faza judeþeanã lahandbal bãieþi – gimnaziu s-a desfãºurat înpremierã la Mizil. Atunci, elevii ªcoliiNumãrul 1, care sunt sportivi de perfor-manþã în cadrul grupãrii handbalisticeSteaua Mizil, au obþinut locul II pe judeþ.

În acest an, dupã faza pe centrulMizil, unde s-au clasat pe primul loc,depãºind formaþiile ªcolii “Sf. Maria”(locul II) ºi Liceului Teoretic (locul III),elevii ªcolii Numãrul 1, conduºi de dom-

nul profesor ªtefan Mihai, au reuºitobþinerea locului I la faza judeþeanã.Aceastã performanþã este deosebitã ºidatoritã faptului cã s-a þinut la Ploieºti.

Calificaþi la etapa pe zonã, eleviiªcolii Numãrul 1 au obþinut ºi aici un ono-rabil loc III.

ªi la licee s-au obþinut rezultateramarcabile la handbal masculin, astfel, cuechipe formate din elevi care practicãhandbal de performanþã la Steaua Mizil,conduºi ºi organizaþi exemplar de cãtredomnul profesor Oprea Romeo, LiceulTeoretic a obþinut doi ani la rând locul II pejudeþ, 2009-2010 ºi 2010-2011. Ambele

ediþii s-au þinut la Mizil.Handbalul feminin din Mizil nu

beneficiazã de suportul unei grupãri de per-formanþã, dar totuºi se aflã într-un stadiudestul de avansat în cadrul sportului ºcolar.

În anul ºcolar 2010-2011, la fazape centrul Mizil, handbal fete gimnaziu -urban, locul I a fost obþinut de eleveleªcolii “Sf. Maria”, profesor Niþu Virgil. Lafaza judeþeanã, ªcoala “Sf. Maria” a obþi-nut locul V, luptând cu sportive de perfor-manþã, unele chiar din lotul naþional, iarechipa de handbal fete a Liceului Teoretica participat în ultimii doi ani la fazajudeþeanã a Olimpiadei Naþionale a sportu-lui ºcolar.

La fotbal gimnaziu - urban, la fazape centru Mizil, locul I a fost obþinut deªcoala Numãrul 1, locul II revenindLiceului Teoretic, profesor Moise Marian,locul III ªcoala “Sf. Maria”, iar locul IVLiceului din Urlaþi.

Astfel, ªcoala Numãrul 1 dinMizil a reprezentat oraºul nostru la faza

judeþeanã a Olimpiadei Naþionale a sportu-lui ºcolar, atât la fotbal, cât ºi la handbal. Înaceastã competiþie a obþinut locul II pejudeþ, primul loc fiind obþinut de ªcoala„Simache” din Ploieºti.

La tenis de masã, oraºul nostru afost reprezentat de elevii ªcolii “Sf.Nicolae”, iar la ºah de elevii LiceuluiTeoretic.

Iatã cã, în condiþii de crizã, sportulºcolar din Mizil se face cunoscut, iar atuncicând se împleteºte cu pasiunea, rezultatelesunt pe mãsurã!

Deasemenea, dorim sã vã aducemla cunoºtinþã cã pe toatã perioada vacanþeide varã se vor afla la dispoziþia tinerilorterenurile de sport din cadrul ºcolilor, salade sport a oraºului, mesele de tenis, pentruocuparea timpului liber într-un mod plãcutºi util. Nu uitaþi cã sportul este calea ceamai bunã spre o viaþã sãnãtoasã ºi echili-bratã! Vã aºteptãm cu sugestii ºi propuneripentru a fi cât mai aproape de dorinþelevoastre!

Cristina COLÞ

În anuul ºcolar 2010-2011 a existat o buunã colabo-rare între profesorii de eduu-caþie fizzicã ºi sport din oraºuulnostruu ºi suusþinãtorii handbaluu-luui mascuulin, ceea ce a duus laobþinerea uunor performanþe

deosebite pentruu sportuul ºcolardin Mizzil.

Iatã ce ne-aa declaratdomnuul profesor Niþuu Virggil,referinduu-sse la rezzuultateleobþinuute de cãtre copiii noºtri::

Anii trec ºi rinichii noºtri fil-treazã sângele înlãturând sarea, otrãvurileºi alte lucruri nedorite care intrã în corpulnostru. Cu timpul, sãrurile se acumuleazãºi e nevoie sã-i curãþãm. Cum se faceasta? Este foarte simplu.

Luaþi un mãnunchi mãricel depãtrunjel, spãlaþi-l bine, apoi tãiaþi-l înbucãþi mici. Puneþi-le într-un vas de 2 l.,turnaþi apa curatã peste ele ºi fierbeþi-letimp de 10 minute. Lãsaþi lichidul sã serãceascã, strecuraþi-l ºi puneþi-l într-o sti-clã curatã pe care o veþi pãstra în frigider.

Beþi un pahar pe zi ºi veþi obser-

va cã toatãsarea ºi otrava acumulate

în rinichi se eliminã prin urinã.Pãtrunjelul este cunoscut din

antichitate ca cel mai bun tratament pen-tru rinichi!

Serviciul Public de AsistenþãSocialã Mizil, aduce la cunoºtinþacelor interesaþi despre posibilitatea dea beneficia de consultaþii de speciali-tate privind urmãtoarele afecþiuni: par-alizie cerebralã infantilã, tetraparezãspasticã, paraparezã spasticã, hemi-parezã spasticã ºi alte patologii aleaparatului locomotor. Proiectul estesusþinut de Fundaþia „IKON” ºi prinintermediul acestuia, în perioada 16-18septembrie 2011, în municipiul Galaþi,se vor acorda consultaþii gratuit, tutur-or celor interesaþi, în baza unei pro-gramãri. Actele necesare programãriisunt urmãtoarele: copie certificatnaºtere (copie carte de identitate) copieCI – mama, copie CI – tata, fotografie

recentã copil/tânãr, copie certificatgrad de handicap, copie act medical cudiagnostic ºi cerere tip (se obþine de lasediul SPAS – Mizil).

Cererea ºi actele menþionatese trimit prin poºtã cu confirmare deprimire, pe adresa: Fundaþia IKON,CP229, Oficiul Poºtal 6, Galaþi.Documentele se vor trimite în copiexerox iar programãrile se pot face latelefonul 0236/464316 sau pe adresade e-mail: [email protected] . Persoana de contact estedoamna Mãrioara Popa.

Informaþii suplimentare la se-diul Serviciului de Asistenþã SocialãMizil, din strada M. Bravu, nr. 85.

LLorredanna TÃNASE

AANNUUNNÞÞ

Sãnãtate cu... 1 leu

Asociaþia Naþionalã pentruProtecþia Consumatorilor ºi PromovareaProgramelor ºi Strategiilor din Româniavã informeazã cã existã reguli pe careeste bine sã le respectaþi în contextulvremii caniculare ce a cuprins întreg te-ritoriul României.

Cele trei reguli de bazã aleA.N.P.C.P.P.S pe care România le reco-mandã sunt esenþiale pentru a trece cubine peste problemele pe care le puteþiîntâmpina din cauza acestei situaþiimeteorologice.

Prima regulã este sã evitaþiexpunerea la soare în intervalul orar11:00 – 16:00. Totuºi, dacã nu puteþievita expunerea la soare, aveþi grijã sãpurtaþi pãlãrii ºi haine deschise laculoare din fibre naturale.

A doua regulã de care trebuie sãþineþi cont este sã aveþi grijã ce mâncareconsumaþi. Alimentaþia este foarteimportantã, de aceea, este bine sã evitaþimâncãrurile foarte condimentate ºi cuun conþinut mare de grãsimi. Alegeþi sãconsumaþi fructe, lactate ºi salate!

Ultima, dar nu cea din urmãregulã, este ºi cea mai importantã:hidratarea. Aveþi grijã sã consumaþilichide, de preferat apã, ceaiuri ºi sucurinaturale!

Asociaþia Naþionalã pentruProtecþia Consumatorilor ºi PromovareaProgramelor ºi Strategiilor din Româniadoreºte sã vinã permanent în ajutorulconsumatorului, de aceea A.N.P.C.P.P.SRomânia a fãcut analize de control aparametrilor de calitate a douzeci de sor-timente de apã mineralã disponibile pepiaþa româneascã. Rezultatele au fostsurprinzãtoare. Existã sortimente de apãmineralã care depãºesc valorile concen-traþiei maxime admise în ceea cepriveºte Bariul ºi Nitriþii. Mai mult,rezultatele finale au permis încadrarea înfuncþie de prezenþa magneziului, sul-faþilor, clorurilor, sodiului sau de va-loarea pH-ului.

VVãã iinnffoorrmmããmm ccãã ddiinn aannaalliizzaaffããccuuttãã ddee ccããttrree SSppiittaalluulluuii OOrrã㺺ããnneesscc„„SSffâânnttaa FFiilloofftteeiiaa”” MMiizziill,, ppâânnãã aaccuumm ss-aauuîînnrreeggiissttrraatt ttrreeii ccaazzuurrii ccaarree aauu aavvuutt nneevvooiieeddee iinntteerrvveennþþiiii mmeeddiiccaallee ddiinn ccaauuzzaaccaanniiccuulleeii..

Cum sã învingemcanicula?

Page 7: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

Nr. 83 / iulie 2011 Pagina 7A

PR

EC

IER

I Rezolvarea rebusului din numãrul trecut

Acum 9 ani s-a nãscut un vis într-un oraº, care nu avea cunoºtinþe despre artamarþialã numitã KARATE. În anul 2003, s-a format în Mizil o primã grupã de copiice-ºi doreau sã înveþe secretele ”luptei cumâna goalã” (traducerea simplã a cuvântu-lui japonez KARA = gol, vid ºi TE = mâna,care ascunde o filozofie complexã ºiimpune un mod de a fi ºi un mod de viaþã).

În ziua de 25.06.2011, peste 100de sportivi, baieþi ºi fete cu vârste cuprinseîntre 5 ºi 13 ani s-au întâlnit pentru a par-ticipa la trei probe de concurs: 1. „Kataindividual” pentru începãtori 2. „Kihon-kumite” pentru începãtori ºi avansaþi ºi 3.„Kata sincron în oglindã” pentru avansaþi,împlinind astfel visul unui SENPAIpasionat ºi dedicat acestei arte de a vedeaîn postura de SENSEI = învãþãtor peprimele ºi cele mai valoroase centuri negreale clubului de KARATE HASU : DavidAlexandru 1dan, Novac Maria 1dan, IacobIonuþ 1dan ºi Constantinescu Adina 1dan,alaturi de mizileanul Baniþã Daniel 1dan -de la clubul CONPET-PETROLULPloieºti ºi alþi 5 colegi de la clubulMARÞIAL KARATE CLUB-Ploieºtiarbitrând admirabil ºi profesional.

Ei au reuºit sã judece la probele deconcurs dificil de apreciat, într-un modcare a fãcut publicul spectator, format înmare majoritate de pãrinþi, sã se ridice înpicioare ºi sã-i aplaude pentru prestaþia lor.

Este prima competiþie la care par-ticipã cele 2 grupe de copii, începãtori ºiavansaþi, de la clubul nostru, fapt de o va-loare deosebitã, scopul urmãrit fiind trans-ferul de valoare, familizarea sportivilor cuideea de întrecere. Probele 2 ºi 3 nu seregãsesc în Campionatul Naþional ºireprezintã rezultatul unei înþelegeri tehnicedintre cei 3 antrenori, care ajunge pe tatamisub formã de competiþie-test. Kihon-kumite este o probã cu tehnici prestabilite,în care sportivii sunt activi alternativ,fiecare dintre ei fiind pe rând o þintã fixã,respectiv trãgãtor. Se urmãreºte ºi se apre-ciazã gradul de putere versus controlmaxim (fãrã atingerea þintei). Scopul esteca sportivii sã înveþe ma-ai (distanþa opti-mã în functie de alonja fiecarei tehnici),

focalizarea (punctele spre care lovesc suntbine stabilite), echilibrul (în cazul tehnicilorde picior) ºi, foarte important, controlulmaxim în condiþii de putere maximã.

Celalaltã probã kata sincron are oparticularitate: echipa este formatã doar din2 sportivi (faþã de 3 în campionat) ºi kata-ul ales este executat simultan, “în oglindã”,un sportiv pleacã spre stânga celãlaltpleacã spre dreapta pentru aceeaºi tehnicã.Este o probã destul de dificilã, kata-ul exe-cutat pe cealaltã parte purtând denumireade Ura-kata. Pentru prima datã în istoria

competiþiilor de karate tradiþional am avuttaxã de intrare în salã, fapt pe care-l consi-der unul de normalitate ºi care dã semnalulcã activitatea noastrã trebuie aºezatã pe altepaliere.

Grupele de vârstã ºi cele tehniceau fost în aºa fel alcãtuite astfel încâtsportivii sã poatã câºtiga cât mai multe pre-mii. Fiecare trebuie sã plece acasã mulþu-mit, mulþumire care se va concretiza încontinuitate. De la Clubul HASU au parti-cipat cele douã secþii Mizil ºi Ploieºti,însumând un numar de 44 de sportivi legi-timaþi, bunã parte dintre ei având expe-rienþa campionatelor naþionale ºi europenede copii. Ei au reuºit sã-ºi adjudece unmare numãr de medalii, din care: aur 9 din26, argint 10 din 26, bronz 11 din 42, con-firmând cã aceste secþii de karate din Mizilºi Ploieºti sunt valoroase, aºa cum se ºtie deani buni - din rezultatele sportivilor

avansaþi la Campionatul Naþional,Campionatele Mondiale ºi Europene deKarate Tradiþional, de unde au adusmedalii ºi unde au urcat de fiecare datã pepodium. La acest concurs, toþi sportivii auprimit afiºe, dulciuri, broºuri ºi diplome iarcei mai merituoºi medalii.

Fiecare club a avut rezervatã ocupã, iar din partea organizatorului oficialal întrecerii - CKT Hasu - a fost oferitãPrimãriei Mizil o plachetã onorificã pe careau fost înscrise cuvintele Sfântului IoanGurã de Aur : “Nu existã artã mai fru-

moasã decât arta educaþiei. Pictorul ºisculptorul fac doar figuri fãrã viaþã, dareducatorul creazã un chip viu; uitându-se lael, se bucurã ºi oamenii, se bucura ºiDumnezeu”. Sperãm cã acest mesaj sãajungã acolo unde trebuie... ºi atenþia celorcare ne reprezintã ºi ne conduc sã seîndrepte spre întelegerea eforturilor noastreîn promovarea karate-ului tradiþional, cubeneficii pentru întrega comunitate. Nepropunem, printr-un efort comun al celor 3cluburi, sã organizãm în fiecare anotimpcel puþin o întâlnire de acest nivel, undevom invita ºi alte cluburi care se aliazã ideii“toþi participãm, toþi câstigãm”.

Mulþumim domnului primarEmil Proºcan pentru susþinerea oferitãde-a lungul anilor în promovarea acesteidiscipline ºi pentru aprobarea des-fãºurãrii concursului în Sala de Sport,beneficiind astfel de condiþii excelente!

REZULTATELE TEHNICE ALEMEMBRILOR C.K.T. HASU MIZIL

AU FOST URMÃTOARELE:

KKiihhoonn-kkuummiittee mmaassccuulliinn,, CC11 ((1122-1133 aannii))aavvaannssaaþþiiLocul III – Dogea Vicenþiu

KKiihhoonn-kkuummiittee ffeemmiinniinn,, CC11 ((1122-1133 aannii))aavvaannssaaþþiiLocul II - Creþu Laura Locul III – Novac Florina

KKaattaa SSiinnccrroonn OOgglliinnddãã,, CC11 ((1122-1133aannii)),, ggrr.. IIII Locul I – Dogea Vicenþiu & IordacheLaura Locul III – Novacu Florina & Creþu Laura

KKiihhoonn-kkuummiittee ffeemmiinniinn,, CC22 ((1100-1111 aannii))aavvaannssaaþþiiLocul II- Tudorie Florina

KKaattaa SSiinnccrroonn OOgglliinnddãã,, CC22 ((1100-1111aannii)),,aavvaannssaaþþii Locul III – Dobru Ana-Maria & TudorieMiruna

KKaattaa SSiinnccrroonn OOgglliinnddãã,, CC22 ((1100-1111aannii)),,îînncceeppããttoorrii Locul II – Tigau George & Visan Adelin

KKiihhoonn-kkuummiittee mmaassccuulliinn,, CC33 ((88-99 aannii))aavvaannssaaþþiiLocul II – Raducanu George

KKaattaa SSiinnccrroonn OOgglliinnddãã,, CC33 ((88-99 aannii))Locul I – Iordache Costin & PandeleaBogdan Locul II – Bãdãrau Andrei & RaducanuGeorge

KKaattaa IInnddiivviidduuaall mmiixxtt,, CC44 (( 66-77aannii)) îînncceeppãã-ttoorriiLocul I – Leescu Alina Locul II – Baciu Vladuþ Locul III – Pandelea Alexia

KKiihhoonn-kkuummiittee mmiixxtt,, CC44 (( 66-77aannii)) îînncceeppããttoorriiLocul I – Leescu Alina Locul II – Pandelea Alexia Locul III – Baciu Vladuþ

PPrreeººeeddiinnttee CC..KK..TT.. HHAASSUUFFlloorriinn CCAARRAABBÃÃ

UN VIS IMPLINIT!

CUPA DE VARÃ PRAHOVEANÃ – MIZIL 2011

La Campionatul European deKarate Fudokan, desfãºurat la Belgrad,micii karatiºti mizileni au punctat deci-siv: Baciu Vlãduþ a câºtigat medalia deaur la kata individual masculin; LeescuAlina a câºtigat medalia de argint lakata individual feminin, iar perecheaformatã din cei doi mai sus-amintiþi, acâºtigat medalia de argint la enbu.

Conducerea Primãriei Mizil ºiredacþia ziarului „Poºtalionul” îi feli-citã pe toþi copiii minunaþi ai ClubuluiHasu Mizil, precum ºi pe mentorulacestora, domnul Florin Carabã, pentrurezultatele extraodinare obþinute pânãîn prezent ºi care dovedesc seriozitate,perseverenþã ºi multã muncã!

MMuulltt ssuucccceess îînn ccoonnttiinnuuaarree!!

CASA DE piatra11

Miclescu Florin Gabriel & Barbu Aniºoara Elena

Balaº Cristian Marian & ªogîrdea Monica Ionela

Mastragociu Radu & Capbun Ana Alina

Vulpe Ion & Cãlugãreanu Iuliana Veronica

Nicolae Dragoº Petre & Moise Carmen Elena

Gârbea Cheorghe & Piroºca Liliana Mariana

Popescu ªtefan Lucian & Buzea Elena Roxana

Olteanu Bogdan Lorian & Toma Mihaela Diana

Gheorghe Nicolae Constantin & Butuceanu Larisa Ancuþa

Voinea Adrian & Gheorghe Daniela

Afrãsiloaie Ovidiu Constantin & Croitoru Oana Mihaela

Miclescu Florin Gabriel & Barbu Aniºoara Elena

Balaº Cristian Marian & ªogîrdea Monica Ionela

Mastragociu Radu & Capbun Ana Alina

Vulpe Ion & Cãlugãreanu Iuliana Veronica

Nicolae Dragoº Petre & Moise Carmen Elena

Gârbea Cheorghe & Piroºca Liliana Mariana

Popescu ªtefan Lucian & Buzea Elena Roxana

Olteanu Bogdan Lorian & Toma Mihaela Diana

Gheorghe Nicolae Constantin & Butuceanu Larisa Ancuþa

Voinea Adrian & Gheorghe Daniela

Afrãsiloaie Ovidiu Constantin & Croitoru Oana Mihaela

PENTRU IUBITORII DE ªAHPrimãria Mizil organizeazã în

fiecare zi de sâmbãta, la orele 10.00, înparcul din faþa instituþiei noastre, un con-curs de ºah. Înscrierile se fac zilnic laBibliotecã ºi la Casa de Culturã.

Câºtigãtorul concursului dinfiecare sâmbãtã va primi din parteaPrimãriei oraºului Mizil un premiu sub-stanþial, iar cu ocazia Serbãrilor Toamnei,câºtigãtorii sãptãmânali vor participa laconcursul final: „CUPA SERBÃRILORTOAMNEI – 2011”, care va începe pedata de 1 octombrie.

VVãã aaººtteeppttããmm!!

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

MMIICCIIIIKKAARRAATTIIªªTTIICCOONNFFIIRRMMÃÃ!!

Page 8: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

Nr. 83 / iulie 2011 Pagina 8

Unitatea administrativ-teritorialãa oraºului Mizil este promotorul proiectu-lui "Implementarea GIS - un instrumentde planificare teritorialã" (RO 0039),finanþat prin Mecanismul Financiar alSpaþiului Economic European. Valoareaproiectului este de 333.529 EURO, iarperioada de implementare este12.05.2009-30.04.2011.

Scopul proiectului este de afurniza servicii municipale mai bune ºimai eficiente prin implementarea sis-temului de informaþii geografice (GIS) ºiasigurarea utilizãrii acestui sistem decãtre compartimentele de specialitate dincadrul Primãriei oraºului Mizil.

Implementarea GIS presupunedigitalizarea informaþiilor privind propri-etãþile publice ºi private din oraºul Mizil,reþeaua de strãzi ºi reþelele de utilitãþi.

Explotarea sistemului va fi asigu-ratã de personalul din cadrul Primãrieioraºului Mizil, ce va fi instruit în uti-

lizarea bazelor de date ºi a soft-ului spe-cific acestei aplicaþii.

AAvvaannttaajjeellee GGIISS ppeennttrruu aaddmmiinniiss-ttrraaþþiiaa ppuubblliiccãã llooccaallãã::

SSeerrvviicciiuull UUrrbbaanniissmm - Utilizareahãrþii cadastrale digitale a intravilanuluipermite editarea ºi eliberarea planurilorde situaþie ºi acelor planuri solicitate decetãþeni, chiar în momentul depuneriicererii. Se pot accesa datele din fiºabunului mobil ce conþine toate informaþi-ile cadastrale, editare a reþelei de drumuri,a zonelor de impozitare, a zonelor verzietc.

GIS va include aplicaþii specificepentru administrarea eficientã a numelorstrãzilor, a numãrului de case, a evidenþeiexacte a proprietãþilor ºi proprietarilor,simplificând enorm administrarea acesto-ra. Toate aceste informaþii sunt de mareajutor pentru funcþionarii din cadrul servi-ciului de urbanism, dar ºi pentru celelaltecompartimente ale primãriei, în

rezolvarea rapidã a problemelor ºi îndesfãºurarea activitãþilor cotidiene.

SSeerrvviicciiuull PPaattrriimmoonniiuu - Gestio-narea datelor cadastrale ºi de carte fun-ciarã în vederea identificãrii exacte ºiadministrãrii datelor de patrimoniu ºiproprietãþilor publice ºi private aleprimãriei.

SSeerrvviicciiuull CCaaddaassttrruu - Oficiulcadastru practic administreazã hartacadastralã digitalã (intravilan - extravi-lan) ºi banca de date urbane (BADCU),totodatã editeazã ºi emite diferite planuri.

SSeerrvviicciiuull TTaaxxee ººii IImmppoozziittee -Posibilitatea de interogare a bãncii de dateurbane, precum ºi utilizarea aplicaþiilorpentru identificarea corectã a criteriilor deimpozitare în extravilan ºi a imobilelor înintravilan, va duce la creºterea venituluiprimãriei obþinut din impozite pe teren,prin impozitarea corectã a imobilelor.

Totodatã va fi creatã posibilitateaidentificãrii imobilelor neimpozitate pânãîn prezent.

"Implementarea GIS în Mizil - un instrument de planificare teritorialã"

Cristina COLÞ

“Biblionet” este un program carese va derula pe parcusul a cinci ani ºi carefacilizeazã cetãþenilor accesul gratuit lainformaþie, prin stimularea dezvoltãrii unuisistem de biblioteci publice moderne înRomânia. Acesta va ajuta bibliotecile sãrãspundã nevoilor exprimate de comu-nitãþile locale prin cursuri de formare pen-tru bibliotecari ºi introducerea de echipa-mente IT în biblioteci, sub forma unuiparteneriat între IREX, Asociaþia Naþionalãa Bibliotecarilor ºi Bibliotecilor Publicedin România (ANBPR), autoritãþile localeºi naþionale ºi bibliotecile din þarã.

Din toamna anului 2007 ºi pânã înprimãvara lui 2009, IREX ºi partenerii sãiau deschis 12 centre pilot în 5 judeþe dinRomânia, ca parte a procesului de planifi-care a programului naþional “Biblionet”. Înaceste 17 luni IREX a evaluat nevoile ºi aanalizat starea de fapt din diferite tipuri decomunitãþi, a testat diverse modalitãþi deinstruire ºi de colaborare cu administraþialocalã ºi a creat parteneriate cu instituþii ºiorganizaþii din domeniu. Este vorba despreun program sponsorizat de Fundaþia Bill ºiMelinda Gates, ce vizeazã dezvoltarea unuisistem modern de biblioteci publice înRomânia.

Prin aplicaþia on-line la acest proiect, înanul 2009, Biblioteca orãºeneascã Mizil afost susþinutã în derularea acestui proiect decãtre primarul oraºului, dl. Emil Proºcan.

Astfel, a reuºit sã se numere prin-tre câºtigãtoarele celei de-a doua runde aprogramului Biblionet, selecþia fãcându-seîn urma verificãrilor în teren. Rãspunsul deacceptare a fost primit pe 25 martie 2011,dupã evaluarea dosarului de înscriere decãtre responsabilii programului.

Instituþia a primit 6 calculatoare com-plet utilate (imprimantã, scanner, videoproiector, camere video, microfoane), înfuncþie de spaþiul alocat, numãrul de anga-jaþi ºi numãrul de locuitori.

Cetãþenii oraºului vor putea utiliza

serviciile moderne ale Bibliotecii, care vorasigura acces gratuit la Internet în cadrulprogramului “Biblionet”. Reþelele din inte-riorul bibliotecii vor fi wireless, astfel încâtoricine sã se poatã conecta cu laptopul per-sonal ºi sã acceseze internetul gratuit.

Obiectivul principal al acestui pro-gram este de a facilita accesul populaþiei la

mijloacele tehnologiei informaþionale cumar fi: serviciile de administraþie, gãsireaunui loc de muncã, informaþii din domeniulsãnãtãþii, educaþiei, turismului, legislaþieisau comunicarea cu rudele din strãinãtate.

Programul “Biblionet” îºi propunesã asigure accesul la informaþie prinintroducerea tehnologiei moderne în bibli-otecile publice, pornind de la faptul cã 64%dintre români nu au folosit niciodatã inter-netul.

Deºi în ultimii douãzeci de animulte domenii ale vieþii sociale au progre-sat, bibliotecile au rãmas în urmã, iar mili-oane de cetãþeni sunt privaþi de mijloaceesenþiale pentru dezvoltarea lor. Prin acestprogram, bibliotecile vor deveni spaþiiprimitoare, unde oamenii se pot întâlni,informa ºi contribui la viaþa comunitãþii.

În acest context, pe data de 26iulie, a avut loc inaugurarea Centrului deInformare pentru Public, oferind astfelposibilitatea cetãþenilor de a avea accesliber la Internet, beneficiind totodatã de aju-tor în cãutarea de informaþii, salvarea ºicopierea unor materiale.

La eveniment au participat: din

partea Bibliotecii Judeþene „N.Iorga”,doamna Mihaela Cocârlea –coordonatorulCentrului Biblionet, doamnele LoredanaStanciu, Roxana Dascãlu ºi Sofia Cocârlea,domniºoara profesor Geta Stanciu, domnulconsilier Dan Iacob, un grup de elevi alºcolilor din localitate, angajaþii CentruluiEurope Direct, funcþionari publici ai insti-tuþiei noastre ºi nu în ultimul rând, domnulprimar Emil Proºcan, care în deschidereaevenimentului a vorbit cu multã sensibili-tate despre însemnãtatea cãrþilor, despreactul de culturã, spunând printre altele:„Biblioteca nu reprezintã numai un depozitde carte, este un sanctuar de vieþi ale unoroameni care au scris toatã viaþa lor, iar ceicare înþeleg acest lucru intrã cu respect ºichiar cu emoþie în aceastã instituþie.

Din pãcate, dupã anul 1990, cul-

tura ºi tradiþiile au fost ignorate... dacãfiecare ar citi s-ar schimba foarte multelucruri. Este momentul sã facem ceva, sãstrângem câþi mai mulþi copii în jurul nos-tru, sã le vorbim despre starea de normali-tate, despre regãsirea identitãþii.

Copiii nu sunt inerþi, reacþioneazã,aºtept o revoluþie sufleteascã, un fenomende refulare a tineretului în ceea ce priveºteactul de culturã ºi am încredere cã acestlucru se va întâmpla, de acest fapt vadepinde existenþa generaþiilor viitoare”.

Ulterior, doamnele MihaelaCocârlea, Nicoleta Tudorache ºi CameliaToma au punctat cât de beneficã este pentrucomunitate existenþa Centrului de Infor-mare.

Tot în cadrul acestui eveniment, l-am omagiat pe marele Vasile Alecsandri(21iulie,1821-22 august, 1890) - poet, dra-maturg, folclorist, om politic, ministru,diplomat, academician român, membrufondator al Academiei Române, creator alteatrului românesc ºi a literaturii dramaticeîn România, personalitate marcantã aMoldovei ºi apoi a României de-a lungulîntregului secol al XIX-lea.

Dupã discuþii libere despre viaþa ºiopera marelui poet, în încheierea eveni-mentului domniºoara profesor GetaStanciu ne-a emoþionat cu spusele sale:„Venind din altã vreme, trece acum pestenoi o umbrã sfântã. Am vãzut oameni careºtiu sã se aºeze în genunchi pe cea din urmãtreaptã ºi care mai ºtiu chemarea dorului depoezie. Seninul ne joacã în gene ºi nesãracefreamãte în suflet, pentru iubirile, revolteleºi înãlþãrile vveeººnniiccuulluuii rreeggee aall ppooeezziieeii..

“Cântecul gintei latine” , ajuns unimn al latinitãþii, a primit Premiul de laMontpellier.

Lunca de la Mirceºti, malulSiretului, primãvara Mioriþei, succesul depublic, i-au lãsat pe tãrâmul scrierilor lite-rare poarta nemuririi, - deschisã”.

Primãria Mizil, câºtigãtoarea programului „Biblionet - lumea în biblioteca mea”

GGaabbrriieellaa NNEEGGOOIIÞÞÃÃ

MICA PUBLICITATE*Vând: loc de casã intravilan cu deschidere12m (suprafaþã de 1500mp), în MargineaPãdurii, cu intabulare ºi carte funciarã.Preþul este de 3 euro/mp – negociabil; terenintravilan în suprafaþã de 1500mp, cu cartefunciarã, casã bãtrâneascã, curent electric,puþ, fosã, construcþie începutã (fundaþie),

posibilitãþi apã curentã, preþ 13 000 euro-negociabil – Marginea Pãdurii, zona viticolãTohani la 14 km de Mizil. Relaþii supli-mentare la telefonul: 0724 393 446.*Vând 1 pogon – viþã de vie - situat încomuna Tohani; vând 1 hectar de pãmântla ºosea în zona Relaxa. Relaþii suplimenta-

re la telefonul: 0764 396 964.*Vând casã (în comuna Vadu-Sãpat) – 3camere + hol+ bucãtãrie, beci spaþios, ma-gazii, lemne, coteþe, apã potabilã trasã încurte. Ca bonus vã oferim un pogon depãdure salcâm ºi un pogon de pãºune(Valea lui Moº). Informaþii suplimentare la

telefonul: 0766 328 979.*Vând casã în Tohani, la ºosea, 1000 m,deschidere 22 m – baie, bucãtãrie, 2camere ºi living, beci, centralã de lemne,aer condiþionat. Preþul este de 95 000 euro,informaþii suplimentare la telefonul: 0726212 060.

Page 9: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

Nr. 83 / iulie 2011 Pagina 9

PPRROOCCEEDDUURRAA

Înregistrareanaºterii se face pe bazadeclaraþiei verbaledate în faþaofiþerului de starecivilã de cãtre ori-care dintre pãrinþi,iar dacã, dindiferite motive,

nu o pot face,obligaþia declarãrii revine medicului,persoanelor care au fost de faþã lanaºtere sau personalului din unitatea încare a avut loc naºterea, rudelor orivecinilor care au luat cunoºtinþã desprenaºterea unui copil.

Declarantul va prezenta urmã-toarele acte:

-certificatul medical constata-tor al naºterii, întocmit pe formular tip,care va trebui sã poarte numãr de înre-gistrare, datã certã, sigiliului unitãþiisanitare, semnãtura ºi parafa medicului;

-certificatul de naºtere ºi actulde identitate al mamei ºi al declarantu-lui, dacã naºterea nu este declaratã demamã;

-certificatul de cãsãtorie alpãrinþilor copilului, dacã aceºtia suntcãsãtoriþi.

Actele de identitate alepãrinþilor ºi al declarantului, dupã caz,precum ºi certificatele de stare civilã serestituie imediat dupã confruntareadatelor.

În cazul în care pãrinþii aunume de familie diferit sau existãneconcordanþã între prenumele copilu-lui trecut în cartificatul medical con-statator al naºterii ºi declaraþia verbalã adeclarantului, înregistrarea naºterii seface pe baza declaraþiei scrise, semnatãde ambii pãrinþi, din care sã rezultenumele de familie ºi prenumele copilu-lui.

Dacã pãrinþii nu se înþeleg cuprivire la numele de familie ºi prenu-mele copilului, va decide primarullocalitãþii unde se înregistreazãnaºterea, prin dispoziþie.

Când declaraþia a fost fãcutãdupã expirarea termenelor prevãzute delege, dar înãuntrul unui an de la datanaºterii, înregistrarea se face cu apro-barea primarului, respectiv a ºefuluimisiunii diplomatice sau oficiului con-sular de carierã al României, datã pedeclaraþia scrisã, în care se va menþionaºi motivul întârzierii.

Dacã declaraþia a fost fãcutãdupã trecerea unui an de la data naºterii,actul de naºtere se întocmeºte în bazahotãrârii judecãtoreºti, definitive ºi ire-vocabile, privind încuviinþarea înre-gistrãrii tardive, care trebuie sã conþinãtoate datele necesare înregistrãrii.

Înregistrarea gemenilor, pre-cum ºi a gemenilor siamezi, se face prinîntocmirea actului de naºtere, separat,pentru fiecare copil.

În situaþia în care copilul nãscutviu a decedat ºi naºterea nu a fost înre-gistratã, se înregistreazã mai întâinaºterea ºi apoi decesul.

Dacã ofiþerul de stare civilãcare înregistreazã dece-

sul nu are competenþãteritorialã ºi pentru în-

tocmirea actului de naºtere,va trimite primãrieilocului de naºtere

declaraþia motivatãa persoanei care

a solicitat înregis-trarea decesului,

împreunã cucert i f icatulmedical con-

statator al naº-terii, ºi va co-

munica datele referitoare ladeces, pentru înscrierea menþiunii.

Întocmirea actului de naºtere seface cu aprobarea primarului, iar lacerere, se elibereazã certificat denaºtere cu menþiunea de deces.

În situaþia unui copil nãscutmort, se întocmeºte numai actul denaºtere.

În cazul în care naºterea unuicetãþean român s-a produs în stãinãtate,dar nu a fost înregistratã, ori a fostînregistratã cu date nereale, iar decla-raþia de naºtere se face în þarã, suntaplicabile dispoziþiile generale, pre-vãzute de Legea nr. 201/2009, de modi-ficare ºi completare a Legii nr.119/1996, cu privire la actele de starecivilã.

Întocmirea actului de naºtereurmeazã a fi fãcutã la primãria în razacãreia au domiciliul pãrinþii, pe bazadocumentelor depuse ºi a declaraþiilor,dupã ce Direcþia pentru EvidenþaPersoanelor ºi Administrarea Bazelor deDate verificã, prin intermediulMinisterului Afacerilor Externe –Direcþia Generalã Afaceri Consulare,dacã naºterea nu a fost înregistratã lamisiunea diplomaticã ori la oficiul con-sular de carierã al României sau laautoritatea localã din strãinãtate.

Hotãrârea judecãtoreascã princare s-a încuviinþat înregistrarea tardivãa naºterii produse în strãinãtate, rãmasãdefinitivã ºi irevocabilã, înainte deintrarea în vigoare a Legii nr. 119/1996,se înregistreazã la primãria locului dedomiciliu al pãrinþilor copilului.

În conformitate cu prevederileart. 43 alin. (3) din Legea nr. 119/1996,astfel cum a fost modificatã ºi comple-tatã prin Legea nr. 201/2009, trans-crierea certificatelor ºi extraselor destare civilã procurate din strãinãtate, alecetãþenilor români, se efectueazã cuaprobarea primarului unitãþii adminis-trativ-teritoriale de la locul de domiciliual solicitantului, cu avizul prealabil alServiciului Public Comunitar Judeþeande Evidenþã a Persoanelor, prin veri-ficãrile efectuate urmând a se stabili:

a) dacã titularul certificatuluisau extrasului de naºtere este/a fostcetãþean român;

b) dacã mai existã un alt acttranscris sau reconstituit în þarã;

c) domiciliul din þarã al titu-larului certificatului sau extrasului destare civilã.

Jr. Mirela BONCIOG

GHID LEGISLATIV

((uurrmmaarree ddiinn nnuummããrruull ttrreeccuutt))

ÎNREGISTRAREA NAªTERII.COMPETENÞÃ, TERMEN,CONDIÞII ªI PROCEDURÃ

Pe data de 21.06.2011, înprezenþa conducerii Primãriei, mareamajoritate a membrilor Consiliului LocalMizil s-au întrunit în ºedinþã plenarã subpreºedinþia de ºedinþã a domnului consili-er Iacob Dan. Principala problemã adusãpe ordinea de zi a fost rectificarea bugetu-lui local al oraºului Mizil pe 2011.

Dupã prezentarea proiectului dehotãrâre, doamna Dinu Daniela, directorexecutiv, a precizat cã aceastã rectificareconstã în majorarea secþiunii de dez-voltare pe seama diminuãrii cheltuielilorbugetare din secþiunea de funcþionare, caurmare a realizãrii unor venituri propriisuplimentare faþã de prevederile trimestri-ale. Acest lucru este posibil deoareceexistã obiective de investiþii prin POR(Programul Operaþional Regional), iar lamomentul iniþial nu s-a primit nimic pen-tru aprobarea bugetului local pe 2011. Înceea ce priveºte sistemul de funcþionare,acesta nu va fi afectat.

Nefiind exprimate alte puncte devedere, proiectul de hotãrâre este supusvotului domnilor consilieri ºi este adoptatcu unanimitate de voturi.

Pe data de 30.06.2011, înprezenþa conducerii Primãriei, toþi mem-brii Consiliului Local Mizil s-au întrunitîn ºedinþã plenarã sub preºedinþia deºedinþã a domnului consilier IstrateConstantin, cu urmãtoarea ordine de zi:

1. Aprobarea proceselor verbaleale ºedinþelor din data de 19.05.2011, dindata de 26.05. 2011 ºi 21.06.2011;

2. Proiect de hotãrâre privindscoaterea din inventarul fondului locativprivat al oraºului Mizil a construcþiei cudestinaþia de locuinþã situatã în oraºulMizil, str. Mihai Bravu, nr. 91;

3. Proiect de hotãrâre privind alo-carea sumei de 3.000 lei din bugetul localpentru supervizarea lucrãrilor aferenteproiectului „Amenajare peisagisticã –Parcul Teilor”

4. Proiect de hotãrâre privindmodificarea ºi completarea HotãrâriiConsiliului Local al oraºului Mizil nr.86/04.06.2011 prin care au fost aprobatetarifele practicate de S.C Salub InterservS.A Mizil;

5. Proiect de hotãrâre privindmodificarea statului de funcþii alSpitalului Orãºenesc „Sfânta Filofteia”Mizil;

6. Proiect de hotãrâre privindaprobarea decontãrii sumelor reprezen-tând drepturile de deplasare a personaluluididactic din instituþiile de învãþãmânt pre-universitar din oraºul Mizil pentru lunamai 2011;

7. Proiect de hotãrâre privind rec-tificarea bugetului local al oraºului Mizilpe anul 2011;

8. Proiect de hotãrâre privindaprobarea decontãrii sumelor reprezen-tând drepturile de deplasare a personaluluididactic din cadrul centrului financiarLiceul Teoretic Mizil pentru lunile mai ºiiunie 2011;

9. Proiect de hotãrâre îndreptareade eroare materialã în conþinutul art 1 alHotãrârii Consiliului Local nr.6/27.01.2011;

10. Proiect de hotãrâre privind„Amenajarea peisagisticã Parcul Teilor”,amenajarea aleilor de acces auto;

11. Proiect de hotãrâre privindînregistrarea în evidenþele patrimoniuluiprivat al oraºului Mizil a suprafeþei deteren de 514 mp, situatã în Mizil, str.Blajului nr. 3-5;

12. Proiect de hotãrâre privindreactualizarea listei proiectelor cufinanþare europeanã nerambursabilã ce sefinanþeazã din împrumutul contractat laCEC Bank Ploieºti;

13. Proiect de hotãrâre privindvalorificarea cazanelor ºi a instalaþiiloraferente din centralele termice care auservit pentru producerea agentului termicde încãlzire la blocurile de locuinþe dinoraºul Mizil.

Doamna Nicolae Maria a fostinvitatã de cãtre domnul preºedinte deºedinþã sã dezvolte proiectul de hotãrâreprivind rectificarea bugetului local aloraºului Mizil pe anul 2011. Aceasta arelatat: „Modificãrile intervenite sunt înminus pentru finanþarea cheltuielilor cusalariile din învãþãmânt, acestea proveninddin sumele defalcate din TVA-ul pentruînvãþãmântul preuniversitar, sunt de labugetul de stat, iar la nivel de judeþ s-a con-siderat cã trebuiesc diminuate în funcþie ºide criteriile existente în învãþãmânt, costulmediu pe elev. O altã modificare careafecteazã bugetul local este cea privitoarela împrumutul contractat la CEC, care esteprezentat ºi Consiliului Local ca proiect dehotãrâre”.

Doamna Nicolae aratã cã împru-mutul bancar putea sã fie mult mai marepentru cã ºi valoarea proiectelor derulatela nivelul oraºului este mult mai mare, dars-a considerat cã acest împrumut va puteasusþine prefinanþãrile ºi cofinanþãrile aces-tor proiecte.

Nemaifiind exprimate alte punctede vedere, proiectul a fost adoptat cu una-nimitate de voturi.

Consiliul Local a deliberat ºi adecis aprobarea proiectelor de hotãrâre dinordinea de zi cu unanimitate de voturi, cuexcepþia proiectului de hotãrâre privind„Amenajarea peisagisticã – Parcul Teilor”,amenajarea aleilor de acces auto, care a fostamânat pentru completarea cu soluþiitehnice ºi rapoartele compartimentelor spe-cializate.

Sedintele Consiliului Local

Cristina COLÞ

Page 10: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

Nr. 83 / iulie 2011 Pagina 10

Nu-mi propun sã dau definiþiavieþii, ci doar sã subliniez faptul cã dincolode grijile ºi problemele inerente pentru carezi de zi ne zbatem, avem nevoie, mãcar dincând în când, de ceva care sã ne aducãliniºte, mulþumire, zâmbet! Sufletul nostruare nevoie de hranã!

Cu niºte ani în urmã, în epocafoarte mult hulitã, oamenii gãseau timppentru sufletul lor, pentru bucuria ade-vãratã de a fi! Atunci oamenii citeau,mergeau la cinematograf, pictau, colecþio-nau diferite obiecte, mergeau cu piciorulzilei în ºir prin munþi, sculptau, scriau,sãlile de teatru ºi de spectacole erauarhipline...

Câþi dintre noi mai citim acum ocarte ºi nu motivãm asta prin lipsa de timp?Câþi dintre noi frecventãm spectacole decalitate? Câþi dintre noi mai avem pasiuni?

Ce anume a produs aceste mutaþiiºi pe zi ce trece ne depãrtãm de partea fru-moasã a lucrurilor, ne depãrtãm de culturã,de naturã, de sufletul nostru, de noi?

Mai sunt destui oameni care trã-iesc ºi respirã ºi pentru ei, cãutând în tainazilelor, anotimpurilor ºi a tot ce-i încon-joarã, au motive de zâmbet ºi luminã!

ªi în oraºul nostru sunt asemeneaoameni, “specie rarã” ºi nicicum pe cale dedispariþie! Pe unul dintre ei vi-l prezentãmîn cele ce urmeazã!

Picteazã!Un pictor la Mizil! Este vorba de

domnul Constantin Cojanu în vârstã de 77de ani, dar nu este important acest lucru!.

Bucuros cã i-am deschis uºa caseiºi dornic sã-mi vorbeascã, domnul Cojanuîncepe prin a-mi povesti despre pasiunealui de a picta. În continuare îl las chiar pedânsul sã ne spunã câteva cuvinte.

„Sunt încântat cã aþi venit sã staþide vorbã cu mine, cã sunteþi interesaþi de

ceea ce fac eu ºi asta îmi dã o mare bucurieîn suflet. Ce fac eu ºtiþi deja. Pictez. Acesttalent îl am de la Bunul Dumnezeu. Nu esteun talent moºtenit. De mic îmi plãceadesenul, chiar ºi atunci când mergeam cuoile pe câmp eu desenam. Îmi place foartemult natura. Mama mea a încercat sã mãdea la o ºcoalã unde sã învãþ mai multe (...)însã nu s-a putut, dar eu am continuat sã-midezvolt aceastã pasiune pentru cã simþeamcã pot ºi îmi plãcea foarte mult sã pun pepânzã stãri sufleteºti ale oamenilor, alenaturii...

Pictura este o muncã foarte grea.Cine nu înþelege sensul acestui talent, nu va

putea face niciodata o picturã adevãratã,care sã exprime un fior. La fel ca în toatedomeniile, nu numai în picturã, foarteimportant este mesajul pe care vrei sã-ltransmiþi”.

CCâânndd aaþþii ffããccuutt pprriimmuull ttaabblloouu??“În 1963 am avut prima picturã în

ulei. Eu în ulei am lucrat de la început. Pentru mine fiecare tablou

înseamnã ceva. Pictura e o imagine anaturii, a vieþii care vorbeºte,... ne trans-

mite un mesaj... Trebuie sã ai o atracþiedeosebitã, sã vrei sã exiºti ºi tu în acealume, în acel peisaj. Eu aºa simt. Eu mãvãd în acele peisaje. Vreau sã fiu acolo. Eo dorinþã uriaºã de a cunoaºte acea lume ºide a o trãi”...

SSppuunneeþþii-mmii,, ccââttee ppiiccttuurrii aattii rreeaalliizzaattppâânnãã îînn aacceesstt mmoommeenntt??

“Cred cã am în jur de 40 de pic-turi. Lucrez mult la o picturã, sunt atent latoate detaliile, însã merg de cele mai multeori pe creaþie imaginarã. Sã vã dau unexemplu, Gioconda. De curând amdescoperit un tablou original cu Giocondacare nu are aceleaºi trãsãturi cu ce-am fãcut

eu, sau cu ce-au fãcut alþii. Nici ca tinereþe,nici ca expresie a feþei.

Am încercat ºi eu s-o fac dupãmodelul original, de vreo 10 ori am totîncercat ºi nu-mi ieºea la fel. Privirea nuera aceeaºi... trãsãturile feþei. În final, amfãcut-o aºa cum o vedeam eu. Mona Lisamea! Pare identicã la prima vedere, dar stu-diatã atent, se vede cã diferã. Asta demon-streazã cã pictura înseamnã mult mai multdecât o îmbinare de culori. Nu vreau capictura mea sã rivalizeze cu celebrultablou, ci doar sã am o viziune proprieasupra himerei din acel zâmbet etern.

Un alt exemplu, este aceastãcreaþie imaginarã, realizatã în mod spon-tan, ce simbolizeazã la prima vedere o vazãcu flori, într-o încãpere, pe o masã (foto).Însã pentru mine e mult mai mult. Florile,masa, cãrþile de pe masã, fereastra... este olume deja cunoscutã, o lume vie, dar e cevamai mult dincolo de fereastrã. Asta am vrutsã arãt în aceastã picturã. O altã lume careaºteaptã sã fie cunoscutã, invitaþia de a pãºidincolo de fereastrã ºi a cunoaºte vviiuull!!”

MMaaii aavveeþþii ººii aallttãã ppaassiiuunnee îînn aaffaarrããddee ppiiccttuurrãã??

“Da, mai am. Mie îmi place ºimuzica, instrumentele. Primul meu instru-ment a fost o muzicuþã. Cerea mult suflet ºi

aceasta. Am încercat ºi la fluier. Mai târziuam descoperit þitera, un instrument foartevechi ºi foarte drag românului din tim-purile mai vechi ºi am încercat sã cânt laea. Prima care am avut-o era micã ºisimþeam cã nu puteam cânta, nu simþeammesajul aºa cum vroiam. Am luat alta maimare ºi cu aia am cântat o perioadã bunã,chiar ºi dupã ce m-am cãsãtorit. Acum, amo þiterã fãcutã de mine în 1974. Încet, încetm-am perfecþionat la ea. Mi-a lãsatDumnezeu ºi acest dar. Ceea ce eu amfãcut, talentul de a picta ºi de a cânta lainstrumente muzicale, am fãcut pentrumine, pentru cã eu aºa simþeam cã trãiesc,prin ele”.

RReevveenniinndd llaa ppiiccttuurrãã,, aavveeþþii uunnaannoottiimmpp pprreeffeerraatt îînn ccaarree vvãã rreeggããssiiþþii??

“În primul rând, cum v-am spus,pictura pentru mine simbolizeazã natura ºiviaþa. Dintre anotimpuri pot spune cã îmiplace primãvara. Îmi place verdele crud deprimãvarã, rãcoarea ei, florile. Îmi plac ºicelelalte anotimpuri ºi cu ele trãim, dar eupictez dupã cum simt, dupã cum trãiesc”.

AAvveeþþii vvrreeoo ppiiccttuurrãã ccaarree aarree oo sseemm-nniiffiiccaaþþiiee mmaaii aapprrooaappee ddee ssuufflleettuull dduummnneeaa-vvooaassttrrãã??

“Da, Mona Lisa ºi Carul cu Boi(foto). Este un tablou de detaliu, am muncitfoarte mult la el, am depus mult suflet ºiconsider cã este averea mea. Am ºi alte pic-turi care simbolizeazã ceva personal pentrumine, cum este de exemplu TroicaRuseascã, acest tablou care aratã o cãruþãcu trei cai, eu aici am fãcut o sanie (foto).

L-am fãcut în memoria tatãluimeu care atunci când a murit ne-a lãsat cuo cãruþã ºi trei cai”.

AAvveeþþii pprrooiieeccttee ddee vviiiittoorr??“Da, am foarte multe proiecte care

se aflã acum doar în stadiul de desen ºi careurmeazã sã devinã picturi. Nu vreau sa mãlas, cât o sã pot nu o sã-mi irosesc talentulºi dorinþa de a mã amesteca cu natura ºi cuviaþa din ea”...

MMãã ssiimmtt oonnoorraattãã ccãã aamm ssttaatt ddeevvoorrbbãã ccuu dduummnneeaavvooaarrãã,, mmeerriittaaþþii ttooaattee ffeellii-cciittããrriillee ddiinn lluummee ppeennttrruu cceeeeaa ccee ssuunntteeþþii ººii cceeffaacceeþþii,, iiaarr mmiiee nnuu-mmii rrããmmâânnee ddeeccââtt ssãã vvããmmuullþþuummeesscc ppeennttrruu mmiinnuutteellee ccaarree,, ddeeººii aauuzzbbuurraatt rreeppeeddee,, aauu llããssaatt cceevvaa îînn uurrmmãã!!

CCrriissttiinnaa CCoollþþ

Un profesor de economie de laun colegiu a declarat cã nu a picat vreo-datã pe cineva la examen, dar a picatodatã o grupã întreagã. Acea clasã a in-sistat cã socialismul este funcþional ºi cãnimeni nu ar trebui sã fie sãrac ºi nimenibogat, toatã lumea EGALÃ! Profesorulle-a spus, “OK, vom face în grupa aceas-ta un experiment asupra socialismului.

Se va face media tuturor notelorºi fiecare va primi aceeaºi notã, astfel

încât niciunul nu va pica ºi niciunul nuva primi nota 10.” Dupã primul test,notele au fost adunate ºi împãrþite lanumãrul de studenþi ºi toþi au primit un8. Studenþii care au studiat intens aufost supãraþi, dar cei care au învãþat maipuþin au fost bucuroºi peste mãsurã.

Cum cel de-al doilea test seapropia, studenþii care studiaserã puþinau învatat ºi mai puþin, iar cei care studi-aserã mai intens ºi-au spus cã ºi eivor o “pomanã”, aºa încât ºi ei au studi-at mai puþin. Media celui de-al doileatest a fost 6! Nimeni nu mai era fericit.

Când a fost dat al treilea test,media notelor a fost 4. Notele nu au fostcrescãtoare deoarece au apãrut certurile,

acuzaþiile, ura ºi nimeni nu a vrut sãînveþe pentru beneficiul altuia.

Spre marea surprizã a tuturorstudenþilor, toþi au picat. Profesorul le-aspus cã socialismul va pica în finaldeoarece, atunci când recompensa estemare, efortul pentru a avea succes este,de asemenea, mare. Dar când statulnu mai acordã acea recompensã, nimeninu va încerca sau va vrea sã aibãsucces.

Nu putea fi o explicaþie maisimplã. Iatã un scurt paragraf care sinte-tizeazã totul: “Nu se poate legifera casãracul sã fie liber, iar bogatul în afaralibertãþii. Ceea ce primeºte o persoanã,fãrã a fi muncit pentru aceasta,

trebuie produs de cineva, care, la rândulei, nu primeºte pentru ceea ce amuncit. Statul nu poate da cuiva ceva,fãrã sã fi luat mai înainte de laaltcineva.

Când jumãtate din populaþievede cã poate sã nu munceascã, pentrucã cealaltã jumãtate va avea grijã de eaºi când jumãtatea care a muncitrealizeazã cã nu are sens sã maimunceascã, pentru cã alþii suntbeneficiarii muncii lor, atunci, prietene,acesta este sfârºitul oricãreinaþiuni”.

MMaatteerriiaall pprreelluuaatt ddee ppee IInntteerrnneett

S.O.S

Astãzi: Constantin CojanuDespre starea de a fi!

Page 11: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

Nr. 83 / iulie 2011 Pagina 11

Casa de Culturã a oraºului Mizileste instituþia de suflet a locului undeoamenii (mizilenii) vin sã uite de griji,probleme ºi sã se destindã. Este un loc dereferinþã în peisajul cultural al oraºului. Afost construitã în urmã cu mai bine de 50 deani, destinaþia ei fiind întrunirile de masãsub egida Partidului Comunist Român. Peatunci, oraºul Mizil era centrul raionuluicare-i purta numele.

Ulterior, destinaþia manifestãrilorpe linie de partid a sãlii avea sã se schimbe,pe scena acestui edificiu începând sã aparãtreptat-treptat spectacole de tot felul, aceas-ta cãpãtându-ºi menirea actualã de lãcaº deculturã.

Astfel, pe scena de aici s-auperindat aproape toþi marii artiºti ai vremii,cântãreþi de prestigiu, au avut loc specta-cole de teatru, simpozioane, am avutonoarea de a avea ca invitaþi mari somnitãþiintelectuale, Cenaclul Flacãra, (flacãrã dinlumina adevãrului, a fost un sanctuar al li-bertãþii ºi a dorinþei de libertate primarã! Aadunat milioane de oameni pentru a-i facesã se descopere fiecare în cântece, poezie ºistãri de spirit, din nopþile pline de luminã!Fiecare manifestare a Cenaclului Flacãraera ca o noapte de înviere: torþe în care seardea deznãdejdea, colindele vorbelor deduh ce alergau din suflet în suflet, steauasperanþei mereu deasupra ºi multã, multãluminã), iar în ultimii ani amintim:Stagiunea Teatrului Nottara, FestivalulFolk în memoria Tatianei Stepa - care anulacesta va ajunge la cea de-a 3-a ediþie -Concursul de creaþie literarã poezie ºiprozã, spectacole simfonice ºi de operãprecum ºi prezenþa unor nume mari dinlumea scriitoriceascã ºi nu numai. S-au

înfiinþat deasemenea cercuri de teatru,cineclub (care a obþinut 3 premii la nivelnaþional), dansuri etc ... o parte din eleexistând ºi în prezent.

De-a lungul vremii la Casa deCulturã s-au pregãtit ºi s-au format copiitalentaþi specializaþi în dansuri, limbistrãine, canto, pian, orgã, ansambluri fol-clorice, formaþii artistice de teatru, film,actorie, ajungându-seîn prezent la un numãrde aproximativ 100 decopii ce frecventeazãlunar cercurile exis-tente în instituþia deculturã.

Cu certitu-dine putem spune cãexistenþa sau dispariþiaunora dintre acestecercuri a depins numaiºi numai de solicitãrileexprimate de pãrinþi,cadre didactice ºi decopii, din acest punctde vedere puteþi sã oluaþi ºi ca o invitaþie la diverse iniþiative.

Ca urmare a schimbãrilor surve-nite de-a lungul timpului, se preconizeazãca în viitorul apropiat aceastã Casã deCulturã sã se transforme în Centru Culturalzonal ce va purta denumirea „CentrulCultural Adrian Pãunescu”, la acestaaderând ºi membrii structurii asociativeADI XXI – 45 (17 comune limitrofe carefac parte din acest proiect).

Pentru a afla cât mai multe detaliiprivitoare la aceaste iniþiative, am stat devorbã cu domnul Emil Proºcan - primar aloraºului Mizil, care ne-a relatat urmã-

toarele:„ Cine a aruncat o privire în isto-

ria localitãþii noastre cu siguranþã a fost fra-pat de predilecþia tuturor generaþiilor cares-au perindat aici de a se înclina spre actulde culturã autentic. Aºa se face cã pe aces-te meleaguri s-au ridicat talente, oameni devazã în domeniul culturii ºi în alte domenii.

Caragiale era un om al locului.Descinderile sale aicise transformau înevenimente culturale.La iniþiativa lui, înMizil a fost construit unteatru. La fel se poatevorbi despre fratelemarelui poet MihaiEminescu, care s-acãsãtorit cu omizileancã ºi a trãitaici.

Tradiþia s-arespectat ºi în zilelenoastre, astfel cã oraºulnostru, cei care locui-esc aici ºi nu numai, au

beneficiat de vizitele (multe dintre elerepetându-se cu consecvenþã) unor peson-alitãþi de vazã din lumea scriitoriceascã, aculturii, a artei. Dintre aceºtiadoresc sã-i reamintesc pe: Grigore Vieru,Adrian Pãunescu, Dan Piþa, Dan Puric,Gelu Mureºan, Tatiana Stepa, AurelAntonie, Elena Vulpescu, Eugen Simion,Mircea Dinescu, Adrian Nãstase, PaulNiculescu- Mizil, Marius Chelaru,Gheorghe Andrei Neagu ºi alþii.

Pentru cã în ultimii ani din viaþã,oraºul nostru ºi oamenii de aici, au avut ceamai strânsã legãturã cu marele poet al

tuturor românilor, Adrian Pãunescu, chiarmaestrul recunoscând declarativ cã: ...””vvããddccãã ffaacc ccee ffaacc ººii iiaarr mmãã ttrreezzeesscc llaa MMiizziill””,, amhotãrât ca edificiul de culturã care a gãz-duit toate aceste manifestãri sã poartenumele sãu. Ceea ce m-a bucurat ºi maimult este cã familia marelui poet ºi-a dat cubucurie ºi satisfacþie consimþãmântul.

Spunea Poetul, în 2008, la Mizil:„„SSiigguurr,, aavveeaamm oo mmiiee ddee ttrreebbuurrii iimmppoorrttaanntteeddee ffããccuutt,, ddaarr ccâânndd aamm aauuzziitt ccãã aassttããzzii,, llaaMMiizziill,, eessttee oo ssããrrbbããttooaarree aa ccuullttuurriiii,, nnuuppuutteeaamm ssãã nnuu ffiimm aallããttuurrii ddee dduummnneeaavvooaass-ttrrãã…… IIaarr ppee ddrruummuull nnoossttrruu îînnccooaaccee,, ddaattoorriittããccoommpplliiccaaþþiiiilloorr ººoosseelleelloorr,, aamm aavvuutt ttiimmpp ssããssccrriiuu ººii vv-aamm aadduuss ddoouuãã ccâânntteeccee nnooii,, ddoouuããpprreemmiieerree.. NN-aarr ffii eexxcclluuss ccaa ddee aaiiccii,, ddee llaaMMiizziill,, îînn aacceeaassttãã zzii ddee ooccttoommbbrriiee aa aannuulluuii22000088,, ssãã îînncceeaappãã ccaarriieerraa aa ddoouuãã ccâânntteecceeeexxcceeppþþiioonnaallee aallee TTaattiiaanneeii SStteeppaa..““

Iar în 2009 adãuga: „„DDrraaggoosstteeaa ddeedduummnneeaavvooaassttrrãã ººii pprreeþþuuiirreeaa ppee ccaarree oo aaccoorrddlluuii EEmmiill PPrrooººccaann mm-aauu aadduuss,, ddiinn nnoouu,, aaiiccii..SSuunntt nneeddoorrmmiitt,, ddaarr aaººaa ccuumm mmaaii ssppuunneeaammpprroobbaabbiill ccãã oo ssãã-mmii ffaacc ttooaattee ppoorrþþiiiillee ddeessoommnn ººii ddee ccoonncceeddiiuu dduuppãã mmooaarrttee””.

Mã bucur cã Mizilul nostru poategestiona semnificaþia unui poet de aseme-nea anvergurã, a unui om care ºi-a pusîntreaga disponibiliate în slujba oamenilor,a suferinþelor lor, a dreptãþii ºi a poeziei,instrument cu care a încercat deasemeneasã aline sufletele noastre. Adrian Pãunescua fost dovada cã Dumnezeu nu ne lasã înmomentele grele ºi totdeauna se îngrijeºtede grijile ºi trebuinþele noastre”.

Ne bucurãm sã vã aducem lacunoºtinþã cã se lucreazã la bustul luiAdrian Pãunescu, care va fi situat în faþaCentrului Cultural”. CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

Casa de Culturã a orasului Mizil se va numi„Centrul Cultural Adrian Pãunescu”!

Casa de Culturã a orasului Mizil se va numi„Centrul Cultural Adrian Pãunescu”!

Casa de Culturã a orasului MiZil se va numiAdrian Pãunescu”!

Începând din anul 2007, UniuneaEuropeanã a lansat, atât pentru þãrile emer-gente, cât ºi pentru membrii UniuniiEuropene un program de dezvoltare aresurselor umane sub titulatura „ProgramulOperaþional Sectorial Dezvoltarea Resur-selor Umane” ºi a constituit un organism decoordonare a acestuia, aºa numitul Or-ganism Intermediar al Programului Opera-þional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane - OIPOSDRU-MECTS. Având învedere situaþia oraºului Mizil, numãrulmare de ºomeri ºi a persoanelor plecate înstrãinãtate care ºi-au lãsat copiii în grijabunicilor, s-a decis a se face ceva pentrucopiii defavorizaþi. O serie de dascãliinimoºi, cu susþinerea ºi parteneriatulPrimãriei Mizil, coordonaþi de domnulAldea Viorel, manager de proiect, au iniþiatelaborarea unor acþiuni în cadrul acestui pro-gram, astfel încât în oraºul nostru s-a ela-borat un proiect transmis prin MinisterulEducatiei Cercetãrii ºi Învãþãmântului laOIPOSDRU-MECTS ºi care a avut ca scopprincipal evitarea ºi reducerea abandonuluiºcolar, în special în cadrul populaþiei defa-vorizate, majoritar populaþia rromã.

Acest program, finanþat din fondurieuropene, a fost finalizat ºi aprobat pentru operioadã de 15 luni, iar derularea lui aînceput la 01.06.2010. Trebuie subliniat cãacest program este primul program de acestgen finanþat din fonduri europene înRomânia, chiar dacã, programe asemãnã-toare se mai desfãºoarã ºi în alte localitãþi,

dar sunt finanþate de cãtre pãrinþii elevilor. De la început, s-a avut ca obiectiv

un grup þintã: prevenirea ºi corectareafenomenului de pãrãsire timpurie a ºcolii,prin menþinerea în educaþie a elevilor ceprezintã risc de pãrãsire timpurie a ºcolii, învederea includerii lor viitoare pe o piaþã amuncii moderne ºi flexibile.

În principal, programul a urmãritformarea unor grupe de elevi la care peri-colul de abandon ºcolar era deosebit deaccentuat, atât din cadrul populaþiei rrome,cât ºi din rândul populaþiei române defa-vorizate (monoparentale).

S-au constituit astfel trei grupe deelevi: o grupã de 60 de elevi din clasele I-IVcu risc de abandon ºcolar, la care acþiunileîntreprinse au vizat în principal furnizareaactivitãþilor de educaþie remedialã (de-tectarea lacunelor de pregãrire, ore de recu-perare); o grupã de 60 de elevi din claseleV-VIII, cu risc de abandon ºcolar la care s-au desfãºurat acþiuni care sã asiguredezvoltarea personalã în sensul conºtien-tizãrii importanþei învãþãmântului pentruviitorul lor ºi un grup de 9 elevi care aban-donaserã ºcoala ºi care au fost atraºi pentrua-ºi încerca ºansele de reluare a cursurilor ºifinalizarea pregãtirii ºcolare, prin Programul“ªansa a doua” . Aceeaºi activitate a fostdesfãºuratã ºi în rândul pãrinþilor acestorcopii, astfel încât familia sã sprijine la rândulei eforturile depuse de cadrele didactice pen-tru recuperarea ºi reintegrarea acestor copii.

În acest sens, s-au þinut cursuri de

formare pentru pãrinþi cu scopul de a-i facesã conºtientize importanþa ºcolii, importanþaeducaþiei, a unui comportament adecvat însocietate, iar rezultatele obþinute pânã înprezent aratã cã programul este o reuºitã. Pelângã partea de învãþãmânt ºi educaþie pro-priu-zisã, programul a asigurat rechiziteleºcolare, precum ºi masa prin firma de spe-cialitate S.C “MERENDA.PRIM.”SRL,despre care trebuie spus cã nici pânã înprezent nu a reuºit sã deconteze cheltuielilefãcute.

Este suficient sã amintim cã aceºticopii, care înainte nu ºtiau sã se poarte însocietate, sã foloseascã tacâmurile, o toaletã,în prezent sunt niºte copii respectuoºi, careºtiu sã se comporte în societate ºi care auînceput sã înþeleagã cã pregãtirea ºcolarãeste de fapt marea lor ºansa în viaþã.

Datoritã acestor rezultate s-a solici-tat prelungirea programului de la 15 luni la19 luni ºi se tatoneazã posibilitãþile de relu-are a acestui program ºi pentru alte generaþii.Deºi munca entuziastã a tuturor celor impli-caþi în proiect a condus ºi conduce la rezul-tate vizibile, pozitive în rândul populaþiei

ºcolare, cele mai mari greutãþi au fost ºi suntîntâmpinate datoritã procedurilor greoaie ºibirocratice, practicate la nivelul organismelordin cadrul M.E.C.Î., care rãspund cu foartemare întârziere la solicitãrile de aprobare aetapelor de program obligatorii, conformnormelor europene, precum ºi la rambursareafinanþãrii necesare pentru aceste etape. Înacest fel s-a ajuns ca salariile profesorilorparticipanþi sã nu fie plãtite, iar anumite chel-tuieli fãcute sã nu poatã fi rambursatedatoritã acestor întârzieri majore în derulareaurmãtoarelor etape ale programului.

Am încercat sã vã prezentãm aces-te lucruri, astfel încât prin conºtientizareaopiniei publice sperãm cã se va ajunge la oreducere sau chiar la eliminarea acesteibirocraþii, iar asemenea programe careurmãresc practic recuperarea pentru socie-tate a unor copii de vârste ºcolare sã sepoatã desfãºura cu eficienþã maximã.

Ar trebui ca organismele de coor-donare din M.E.C.Î. sã acorde un sprijin maimare, mai ales pentru acþiuni întreprinseîntr-o zonã defavorizatã cum este Mizilul.

PPrriimmããrriiaa MMiizziill,, ppaarrtteenneerruull pprrooiieeccttuulluuii ““ªªccooaallãã dduuppãã ººccooaallãã””

CCrriissttiinnaa CCOOLLÞÞ

,

Page 12: Adrian Pãunescu sau esenta eternitãtii 2011.pdf · 2011-08-01 · alitate, dãdea la ivealã copilul cu pãrul bãlai precum galbena gutuie din ferestrele caselor de români. I-am

Nr. 83 / iulie 2011 Pagina 12