Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

14
1 16 august 2012, București Către Ministerul Sănătății În atenția Domnului Ministru Dr. Vasile Cepoi Stimate Domnule Ministru, Asociația SOS Infertilitatea(„Asociația”), persoană juridică fără scop patrimonial înscrisă în Registrul Special cu nr. 110/27.10.2009, cu sediul social în București, Calea Floreasca nr. 110, parter, Sector 1, având ca scop principal desfășurarea de acțiuni de interes public menite să contribuie la crearea unui cadru legislativ adecvat referitor la infertilitate și la reproducerea umană asistată medical, obținerea de sprijin financiar din partea autorităților române pentru cuplurile confruntate cu probleme de fertilitate, precum și la promovarea valorilor civice, principiilor familiei și statului de drept, în calitate de reprezentant al unei categorii semnificative de asigurați/coasigurați în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate din România, respectiv al pacienților interesați de serviciile de sănătate din aria medicinei materno-fetale și a procedurilor de reproducere umană asistată medical, vă înaintează principalele propuneri și observații la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România („Proiectul de Lege”), publicat în scopul consultării publice pe data de 3 iulie 2012. * * * În urma analizării Proiectului de Lege propus pentru dezbatere de către Ministerul Sănătății, considerăm că actuala formulare a articolelor 145 și 148 aduce o lezare gravă a intereselor pacienților reprezentați de către Asociația noastră și a drepturilor acestora în calitatea lor de asigurați/coasigurați în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate din România. Ca urmare, considerăm vitală modificarea acestora conform sugestiilor prezentate în continuare. În esență, propunerile noastre vizează următoarele: Includerea în pachetul de servicii de sănătate de bază acordate a serviciilor de reproducere umană asistată medical (prin adăugarea unui noi litere în lista serviciilor de la art. 145 din Proiectul de Lege); Excluderea fertilizării in vitro din lista serviciilor de sănătate ce nu vor fi decontate din fond (eliminarea literei h) de la articolul 148, paragraful 1); De asemenea, dorim extinderea Subprogramului de fertilizare in vitro si embriotransfer 1 pentru a permite decontarea din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate („Fondul”) sau din bugetul Ministerului Sănătății a trei tentative de inseminare artificială, precum și a cel puțin două cicluri de fertilizare in vitro la nivelul fiecărui cuplu hipofertil (cu condiția ca cel puțin un membru al cuplului să fie asigurat în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate din România). În plus, vă rugăm să aveți în vedere actualizarea Listelor medicamentelor gratuite și compensate pentru a include denumirile comune internaționale ale medicamentelor utilizate în mod uzual în tratarea afecțiunilor medicale specifice infertilității și în vederea efectuării procedurilor de reproducere umană asistată medical . De asemenea, vă rugăm să aveți în vedere modificarea categoriilor de pacienți cărora le este permisă compensarea/gratuitatea, astfel încât să includă pacienții afectați de infertilitate 2 , precum și eliminarea limitărilor privind o anumită cauză a infertilității care să ofere dreptul la compensare. 3 1 Implementat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 765 din 27 mai 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru realizarea și raportarea activităților specifice în cadrul subprogramului de fertilizare in vitro și embriotransfer 2 În prezent anumite medicamente utilizate frecvent în stimularea ovariană beneficiază de compensare numai în cazul studenților și gravidelor, ceea ce face practic imposibilă utilizarea beneficiului de către asigurații care au această nevoie. 3 În prezent anumite medicamente beneficiază de compensare doar în cazul pacientelor cu insuficiență ovariană, însă acestea sunt în egală măsură necesare și pacientelor care suferă de infertilitate din alte cauze.

Transcript of Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

Page 1: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

1

16 august 2012, București

Către Ministerul Sănătății

În atenția Domnului Ministru Dr. Vasile Cepoi

Stimate Domnule Ministru,

Asociația „SOS Infertilitatea” („Asociația”), persoană juridică fără scop patrimonial înscrisă în Registrul

Special cu nr. 110/27.10.2009, cu sediul social în București, Calea Floreasca nr. 110, parter, Sector 1,

având ca scop principal desfășurarea de acțiuni de interes public menite să contribuie la crearea unui cadru

legislativ adecvat referitor la infertilitate și la reproducerea umană asistată medical, obținerea de sprijin financiar

din partea autorităților române pentru cuplurile confruntate cu probleme de fertilitate, precum și la promovarea

valorilor civice, principiilor familiei și statului de drept,

în calitate de reprezentant al unei categorii semnificative de asigurați/coasigurați în cadrul sistemului de asigurări

obligatorii de sănătate din România, respectiv al pacienților interesați de serviciile de sănătate din aria medicinei

materno-fetale și a procedurilor de reproducere umană asistată medical,

vă înaintează principalele propuneri și observații la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea

sistemului de sănătate din România („Proiectul de Lege”), publicat în scopul consultării publice pe data de 3

iulie 2012.

* * *

În urma analizării Proiectului de Lege propus pentru dezbatere de către Ministerul Sănătății, considerăm că

actuala formulare a articolelor 145 și 148 aduce o lezare gravă a intereselor pacienților reprezentați de către

Asociația noastră și a drepturilor acestora în calitatea lor de asigurați/coasigurați în cadrul sistemului de asigurări

obligatorii de sănătate din România. Ca urmare, considerăm vitală modificarea acestora conform sugestiilor

prezentate în continuare.

În esență, propunerile noastre vizează următoarele:

Includerea în pachetul de servicii de sănătate de bază acordate a serviciilor de reproducere umană

asistată medical (prin adăugarea unui noi litere în lista serviciilor de la art. 145 din Proiectul de Lege);

Excluderea fertilizării in vitro din lista serviciilor de sănătate ce nu vor fi decontate din fond (eliminarea

literei h) de la articolul 148, paragraful 1);

De asemenea, dorim extinderea Subprogramului de fertilizare in vitro si embriotransfer1

pentru a permite

decontarea din Fondul Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate („Fondul”) sau din bugetul

Ministerului Sănătății a trei tentative de inseminare artificială, precum și a cel puțin două cicluri de

fertilizare in vitro la nivelul fiecărui cuplu hipofertil (cu condiția ca cel puțin un membru al cuplului să fie

asigurat în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de sănătate din România).

În plus, vă rugăm să aveți în vedere actualizarea Listelor medicamentelor gratuite și compensate pentru a

include denumirile comune internaționale ale medicamentelor utilizate în mod uzual în tratarea afecțiunilor

medicale specifice infertilității și în vederea efectuării procedurilor de reproducere umană asistată medical.

De asemenea, vă rugăm să aveți în vedere modificarea categoriilor de pacienți cărora le este permisă

compensarea/gratuitatea, astfel încât să includă pacienții afectați de infertilitate2, precum și eliminarea limitărilor

privind o anumită cauză a infertilității care să ofere dreptul la compensare.3

1 Implementat prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 765 din 27 mai 2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru

realizarea și raportarea activităților specifice în cadrul subprogramului de fertilizare in vitro și embriotransfer 2 În prezent anumite medicamente utilizate frecvent în stimularea ovariană beneficiază de compensare numai în cazul

studenților și gravidelor, ceea ce face practic imposibilă utilizarea beneficiului de către asigurații care au această nevoie. 3 În prezent anumite medicamente beneficiază de compensare doar în cazul pacientelor cu insuficiență ovariană, însă acestea

sunt în egală măsură necesare și pacientelor care suferă de infertilitate din alte cauze.

Page 2: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

2

Menționăm că sugestiile noastre sunt fundamente în principal plecând de la studii recente efectuate la nivel

regional și mondial de către organisme autorizate, de la date statistice oferite de Institutul Național de Statistică

din România, de la rezoluții ale Parlamentului European, de la prevederile unor Convenții Internaționale la care

România este parte, precum și ținând cont de experiența practică în domeniul sănătății a numeroase state din

Europa.

1. Situația de fapt

1.1. Aspecte generale privind infertilitatea și incidența acestei afecțiuni medicale

În esență, infertilitatea se referă la incapacitatea de a concepe un copil. Conform Organizației Mondiale a

Sănătății4, un cuplu poate fi considerat infertil dacă după doi ani

5 în care a avut o viață intimă normală, fără

utilizarea unor metode contraceptive, femeia nu a reușit să obțină o sarcină viabilă. Cel mai adesea, în urma unor

investigații medicale suplimentare, se constată existența unor afecțiuni medicale care conduc la diagnosticul de

infertilitate (fie că ne referim la infertilitate primară sau secundară6). Există însă și cazuri în care nu se reușește

determinarea unei cauze medicale precise a infertilității.

În întreaga lume, cuplurile privesc infertilitatea ca o dramă având profunde implicații de natură socială,

economică și psihologică. Experiența infertilității aduce întotdeauna cuplului afectat un sentiment de pierdere, de

eșec și de excludere socială. În plus, infertilitatea poate avea consecințe demografice și de sănătate semnificative.

În lumina acestor aspecte, Parlamentul European precizează că infertilitatea este o boală recunoscută de

Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care poate avea efecte grave, cum ar fi depresia și subliniază faptul că rata

infertilităţii este în creştere, atingând în prezent aproximativ 15% din cupluri. Ca urmare, factorii de decizie la

nivel european invită statele membre să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament împotriva

infertilităţii7.

Deși în România nu sunt publicate statistici oficiale privind incidența infertilității în rândul populației de vârstă

reproductivă, experiența personalului medical specializat pare să indice că situația locală reflectă în bună măsură

(sau chiar depășește ușor) incidența infertilității la nivel mondial. Astfel, se estimează că, în România, un cuplu

de vârstă reproductivă din șase se confruntă cu probleme de fertilitate.

Toate aceste cupluri au o nevoie reală de a avea acces la tratamente medicale specifice, cu atât mai mult cu cât

impactul acestei afecțiuni medicale asupra pacienților nu este doar de natură fizică, ci și psihică, socială și

economică.

Ca urmare, în procesul de reglementare trebuie să aveți în vedere numărul ridicat de asigurați afectați prin

incidența ridicată a infertilității și dreptul acestora de a avea acces la tratament ca beneficiu aferent plății

contribuțiilor sociale la sistemul de sănătate din România.

1.2. Tratarea infertilității

Referindu-ne la tratarea infertilității, trebuie să menționăm că aceasta presupune din momentul apariției

suspiciunii de infertilitate, în majoritatea cazurilor, parcurgerea mai multor etape, prezentate succint în

continuare.

O primă etapă presupune stabilirea diagnosticului de infertilitate și determinarea cauzei/cauzelor acesteia, în

măsura în care acest lucru este posibil. Această etapă presupune atât o evaluare generală a stării de sănătate a

membrilor cuplului (prin vizita la medicul de familie), precum și numeroase consultații oferite de medici având

diferite specilizări, în funcție de particularitățile fiecărui caz: ginecologie, tehnici de reproducere umană asistată

medical, însă și endocrinologie, hematologie, boli infecțioase, imunologie, genetică, diabetologie, psihologie etc.

Investigațiile de natură clinică presupun efectuarea a numeroase teste serologice și a altor analize de laborator

(unele dintre ele deosebit de costisitoare e.g. determinarea existenței mutațiilor genetice), teste ecografice,

precum și histeroscopii sau, în unele cazuri, chiar intervenții de natură chirurgicală (e.g. laparoscopii).

În funcție de afecțiunile determinate în această primă etapă, pot fi necesare o serie de tratamente

medicamentoase pentru a favoriza concepția și/sau înainte de a putea apela la proceduri mai sofisticate.

4 Sursa: Organizația Mondială a Sănătății: www.who.int/topics/infertility/en/ 5 Majoritatea studiilor clinice se raportează însă la o perioadă de un an 6 Infertilitatea primară este infertilitatea într-un cuplu care nu a obținut nicio sarcină, iar infertilitatea secundară se referă la

eșecul de a concepe ulterior obținerii unei sarcini 7 Sursa: Rezoluţia Parlamentului European din 21 februarie 2008 privind viitorul demografic al Europei - 2007/2156(INI)

Page 3: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

3

Într-o etapă ulterioară, la recomandarea medicului ginecolog/specialistului în infertilitate, cuplul poate apela la

proceduri de reproducere umană asistată medical („tehnici de RUAM”). Tehnicile de RUAM includ de la

tratamente hormonale simple sau urmate de inseminare artificială la fertilizarea in vitro (FIV clasic sau însoțit de

ICSI). Activitățile efectuate în mod uzual în cadrul FIV cuprind stimularea ovarelor pentru obținerea mai multor

ovocite, prelevarea ovocitelor prin puncție foliculară, recoltarea spermei și procesarea acesteia, inseminarea

ovocitelor, cultura, evaluarea și selectarea embrionilor rezultați și transferul embrionar (ET). Atât înainte, în

timpul, cât și ulterior procedurii este necesară administrarea de tratamente medicamentoase și monitorizarea

ecografică. Acestea adaugă, de obicei, cel puțin 50% la costul procedurii FIV (aceste costuri conexe fiind

suportate de asemenea de către pacienți).

Având în vedere complexitatea procesului de diagnosticare și tratare a infertilității, considerăm că asigurații au

dreptul la decontarea din Fond sau din bugetul Ministerului Sănătății nu numai a cheltuielilor efectuate în

vederea diagnosticării infertilității și determinării cauzelor acesteia, dar și a tuturor cheltuielilor antrenate de

parcurgerea mai multor cicluri în care sunt utilizate tehnicile de RUAM.

Solicitarea noastră este de acoperire a cel puțin trei tentative de inseminare artificială, precum și a cel puțin

două cicluri de fertilizare in vitro la nivelul fiecărui cuplu hipofertil, pentru a ne apropia de nivelul de acoperire

furnizat asiguraților în majoritatea statelor europene (a se vedea Anexa 1 pentru detalii privind acoperirea

acestor proceduri din fonduri publice în alte state).

2. Criterii pentru asigurarea accesului la tehnici de RUAM în condiții de echitate socială

Preocuparea față de aspectele care țin de sănătatea reproducerii reprezintă în prezent o provocare pentru multe

guverne din Europa, în încercarea de a menține un echilibru între numărul locuitorilor și o rată de creștere

sustenabilă a populației. Cu toate acestea, în mod eronat, în România infertilitatea încă este, aparent, o afecțiune

marginalizată și considerată a nu fi o prioritate în lista problemelor vizând sănătatea publică.

Conform Fertility Europe8, prin documentul de poziție privind echitatea accesului la tehnici de RUAM pe

teritoriul Europei publicat în mai 20129, accesul asiguraților la tehnici de RUAM ar trebui să fie guvernat de

aceleași principii aplicabile altor servicii de sănătate, respectiv evaluarea nevoilor, eficiența clinică și eficiența

în termeni de cost.

Evaluarea nevoilor privind serviciile de sănătate este o metodă sistematică și echitabilă pentru analiza

problemelor de sănătate cu care se confruntă populația, conducând la stabilirea priorităților și alocarea

resurselor astfel încât să îmbunătățească starea generală de sănătate și să reducă inechitatea socială;

Eficiența clinică este capacitatea unei proceduri sau a unui tratament de a obține rezultatul scontat. Mai

precis, se referă la cât de bine funcționează un anumit test sau tratament atunci când este utilizat în context

real, spre deosebire de mediul strict controlat al testelor clinice;

Eficiența în termeni de cost este un tip de evaluare economică folosită pentru a identifica cea mai bună

utilizare a fondurilor disponibile pentru acoperirea serviciilor de sănătate10

. Un test sau un tratament se

presupune că este eficient în termeni de cost în cazul în care conduce la o stare de sănătate mai bună decât

dacă resursele ar fi primit o altă destinație.

2.1. Nevoia privind serviciile de RUAM

Sumarizăm în continuare principalele aspecte care indică existența nevoii pentru facilitarea accesului la

procedurile de RUAM.

a) Infertilitatea este o boală recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății11

.

b) Incidența infertilității este în continuă creștere, atingând în prezent 15% din cuplurile de vârstă

reproductivă.

Ca urmare, numărul asiguraților care ar beneficia de decontarea acestor servicii de RUAM este unul

semnificativ ca pondere în total.

8 Asociația umbrelă a organizațiilor și asociațiilor europene care vizează aspecte din aria fertilității – www.fertilityeurope.eu,

în care o reprezentantă a Asociației SOS Infertilitatea este membru în comitetul executiv 9 Sursa: Fertility Europe: Echitatea accesului la tehnici de RUAM pe teritoriul Europei – mai 2012

10 Evaluare de tip „Value for Money” (analiză cost-beneficiu)

11 A se vedea website-ul oficial al OMS: http://www.who.int/topics/infertility/en/

Page 4: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

4

c) Din punct de vedere demografic, indicele conjuctural al fertilității12

în România a cunoscut o scădere

accentuată în ultimele decenii, de la un maxim înregistrat de 3,7 în 1967 la circa 1,4 în prezent13

. Acest

indicator sugerează o rată a fertilității mai mică decât media europeană de 1,6 și un decalaj considerabil

față de alte state cu sisteme moderne de sănătate, cum ar fi Franța (2), Irlanda (2,07), Marea Britanie și

Suedia (1,94), Belgia (1,84)14

etc. Corelată cu alți indicatori, această scădere a ratei fertilității are un

impact demografic îngrijorător, conducând la consecințe grave în ceea ce privește presiunea asupra

Bugetului de Stat al României.

Având în vedere aceste aspecte, Parlamentul European:

- menționează „scăderea drastică a fertilității în rândul cetățenilor statelor membre și accesul dificil la

fertilizarea in vitro din cauza costului ridicat al acesteia (inclusiv legislația relevantă privind piața

muncii), precum și implicațiile financiare ale tuturor acestor procese”;

- „atrage atenția asupra faptului că trebuie create la nivelul UE stimulente pentru a crește numărul de

nașteri, lucru fără de care nu va putea fi rezolvată problema îmbătrânirii în Europa”;

- „consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea populației asociată cu scăderea natalității

reprezintă o schimbare demografică fundamentală ce necesită o reformă a sistemelor europene fiscale și

de asistență socială”;

- „subliniază faptul că indiferent de venituri, vârstă, statut social sau risc de sănătate, oamenii trebuie să

beneficieze de asistență medicală accesibilă și de calitate, precum și de îngrijire de înaltă calitate” 15

.

În concluzie, includerea în pachetul de servicii de sănătate de bază acordate a serviciilor de reproducere

umană asistată medical nu trebuie privită dintr-o perspectivă îngustă și pe termen scurt, a impactului asupra

Fondului, ci dintr-o perspectivă pe termen lung, anticipând impactul viitor favorabil asupra Bugetului de

Stat al României prin contribuțiile ulterioare ale românilor a căror naștere devine posibilă prin facilitarea

accesului asiguraților la tehnicile de RUAM. În plus, această politică ar fi singura care ar respecta

recomandările formulate de instituțiile europene în domeniul politicilor de sănătate.

d) Lipsa accesului la tehnici de RUAM este o sursă potențială pentru dezvoltarea unor afecțiuni medicale de

natură psihiatrică de către persoanele afectate de infertilitate.

În ultimele decenii au fost realizate numeroase studii din care rezultă că imposibilitatea de a avea un copil

biologic din motive de natură medicală conduce la un risc sporit de anxietate, schimbări de dispoziție și

chiar depresie severă în cazul celor afectați.

Recent, în 2012, cercetătorii danezi au demonstrat printr-un studiu reprezentativ din punct de vedere statistic

(realizat pe un eșantion de aproape 100.000 de paciente) că femeile care nu reușesc să dea naștere unui copil

în urma investigațiilor și tratamentelor de fertilitate au un risc mai mare (cu circa 18%) de dezvolta afecțiuni

de natură psihiatrică și de a necesita spitalizare față de femeile care, în urma investigațiilor specifice

infertilității, reușesc să dea naștere unui copil16

.

Astfel, nealocarea de resurse pentru decontarea serviciilor de RUAM ar putea genera o altă nevoie, de

alocare a resurselor pentru decontarea serviciilor de îngrijire psihiatrică, atrăgând în plus un risc suplimentar

de sănătate în acest segment al populației, afectat de infertilitate.

e) Accesul facil la servicii medicale pentru diagnosticarea și tratarea infertilității este necesar pentru a

diminua impactul psiho-social al acestei afecțiuni medicale și pentru a sprijini instituția familiei.

Cei mai mulți dintre cei care se confruntă cu dificultăți în concepție trec printr-o experiență dificilă, atât din

punct de vedere fizic, cât și emoțional. Există o prejudecată generală că viața celor afectați de infertilitate

continuă ca și până atunci, ceea ce nu este deloc adevărat. Lipsa unui copil, starea de incertitudine constantă

și încercările lunare de a obține o sarcină, de multe ori de-a lungul mai multor ani, afectează sever toate

12

Numărul de copii născuți de o femeie în cursul vieții sale fertile 13

Sursa: Institutul Național de Statistică – Anuar Statistic 2010 14

Sursa: Comisia Europeană – Eurostat http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Fertility_statistics 15

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice și solidaritatea între

generații (2010/2027(INI)) 16

Sursa: ESHRE - http://psychcentral.com/news/2012/07/03/fertility-problems-increase-risk-for-mental-

disorders/41093.html

Page 5: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

5

aspectele vieții unei persoane, având un puternic impact asupra relațiilor cu membrii familiei și cu prietenii.

Multe persoane trăiesc un stres emoțional intens, tradus în sentimente de frustrare, stigmatizare, rușine,

vină, vulnerabilitate, teamă și pierdere.

Pe măsură ce trec anii, infertilitatea devine o povară pentru cei afectați. Oamenii experimentează o

capacitate diminuată de integrare în viața socială pentru lungi perioade de timp. Pentru unii, evenimente

cum ar fi anunțarea sarcinilor în cercurile de prieteni apropiați, zilele de naștere ale copiilor și sărbătorile

religioase (spre exemplu, botezurile) și alte ocazii similare pot deveni surse semnificative de stres, cărora le

fac față cu greu și care sunt o reamintire constantă a problemelor lor de fertilitate.

Infertilitatea este în general greșit interpretată și tratată ca un tabu social. Pacienții se confruntă adeseori cu

stereotipuri, prejudecăți, neînțelegeri și sentimente profunde de vină. Astfel, cei afectați ezită de multe ori

să discute acest subiect cu prietenii și cu familia. Treptat, se izolează din punct de vedere social, cu atât mai

mult cu cât copiii sunt omniprezenți în cadrul social apropiat.

Problemele de fertilitate și afecțiunile care stau la baza diagnosticului afectează de multe ori și viața

profesională a persoanelor hipofertile, fie printr-o scădere de productivitate17

, prin pierderea motivației,

prin diminuarea capacității de concentrare sau datorită timpului pe care sunt nevoite să îl dedice

investigațiilor și tratamentului, în detrimentul carierei.

De asemenea, există numeroase studii care demonstrează impactul negativ al infertilității asupra căsniciei și

asupra calității vieții de familie18

. Este recunoscut faptul că imposibilitatea de a avea copii poate cauza în

multe cazuri înstrăinarea partenerilor și poate conduce la divorț19

. Deși nu există statistici despre efectul

direct al infertilității asupra ratei divorțurilor, studiile efectuate de cercetători americani arată că 66% din

cuplurile divorțate nu au copii, ceea ce sugerează indirect că, în cazul cuplurilor infertile, probabilitatea de a

recurge la divorț este mai ridicată decât în cazul cuplurilor care au cel puțin un copil20

.

Facilitarea accesului la tehnicile de RUAM poate fi o soluție pentru diminuarea acestor consecințe psiho-

sociale ale bolii și pentru a sprijini instituția familiei.

2.2. Eficiența clinică a serviciilor de RUAM

Până în prezent au fost elaborate în întreaga lume numeroase studii care atestă rata medie de reușită a tehnicilor

de RUAM. După cum este de așteptat, această rată poate varia în funcție de o multitudine de variabile.

a) Eficiența clinică a procedurilor de inseminare artificială

În cazul inseminării artificiale se folosesc mai multe tehnici, rata de succes putând varia și în funcție de

acestea. Principalele tehnici utilizate sunt inseminarea intracervicală (ICI) și inseminarea intrauterină (IUI).

Pe lângă acestea se mai folosesc uneori inseminarea intrauterină tubo-peritoneală (IUTPI) și inseminarea

intratubară (ITI).

Rata de succes în cazul inseminării artificiale depinde de numeroși factori, cum ar fi vârsta și sănătatea

pacientului, dar și de felul în care este definită noțiunea de succes21

. Un alt factor decisiv este și calitatea

materialului seminal utilizat în cadrul procedurii.

17

Fundația Mondială de cercetare în domeniul endometriozei (WERF) a publicat în luna aprilie 2012 în revista

„Reproducerea umană” un studiu prin care arată că pierderea de productivitate a muncii datorată durerii cauzate pacientelor

de această boală, (una dintre cele mai frecvente cauze ale infertilității feminine), conduce la costuri de două ori mai mari

decât cele asociate costurilor de sănătate directe: http://endometriosis.ca/news/article/endocost-study-shows-loss-of-

productivity-higher-than-direct-healthcare-costs/ 18 Sursa: Tao P, Coates R, Maycock B: Investigarea relației maritale în infertilitate - O revizuire sistematică a studiilor

cantitative. J Reprod Infertil. 2012;13(2):71-80 19

Sursa: Centrul național american de resurse privind sănătatea mariajului. Date despre infertilitate - www.healthymarriage

info.org 20

Sursa: http://marriagegems.com/tag/infertility-and-divorce/ 21

Spre exemplu, rata de succes poate varia dacă se urmărește doar confirmarea prin test serologic a sarcinii după procedură

sau evoluția sarcinii până în săptămâna 13; de asemenea, succesul poate fi măsurat prin rata procedurilor care au condus la

copii născuți vii.

Page 6: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

6

În general rata de succes se situează în jurul valorii de 10 – 15% per ciclu menstrual în cazul utilizării ICI și

este de circa 15% - 20% per ciclu în cazul utilizării IUI (aceasta fiind și tehnica cel mai des folosită în

clinicile din România). Studiile arată că, prin utilizarea IUI, 60 – 70% din cupluri au reușit să obțină o

sarcină după 6 cicluri de încercări.

b) Eficiența clinică a procedurilor de fertilizare in vitro și embriotransfer

Rata de succes a procedurilor FIV reprezintă procentul tuturor procedurilor FIV efectuate care au un rezultat

favorabil. În funcție de calculul utilizat, acest procent poate fi definit ca număr de sarcini confirmate clinic,

ca număr de nașteri sau ca număr de copii născuți vii .

Studiile recente22

arată următoarele date privind eficiența clinică a procedurilor FIV, depinzând de mai mulți

factori, cum ar fi vârsta femeii:

Embrioni proaspeți din ovocite proprii < 35 ani 35 – 37 ani 38 – 40 ani 41 – 42 ani

Număr de cicluri FIV analizate 39.473 20.250 20.706 9.650

Procent cicluri FIV finalizate cu sarcină 47,7% 38,8% 29,9% 20,1%

Procent cicluri FIV finalizate cu naștere 41,7% 31,9% 22,1% 12,5%

Număr mediu de embrioni transferați 2,0 2,2 2,6 3,0

Procentul nașterilor cu gemeni 32,4% 27,2% 22,1% 16,9%

Procentul nașterilor cu tripleți sau mai mult

de trei copii

1,5% 1,5% 1,1% 1,1%

Embrioni criogenați din ovocite proprii < 35 ani 35 – 37 ani 38 – 40 ani 41 – 42 ani

Număr de embriotransferuri (ET) 11.858 5.865 4.411 1.521

Procent ET finalizate cu naștere 38,7% 35,1% 28,5% 21,4%

Număr mediu de embrioni transferați 1,9 1,9 2,1 2,2

Ovocite donate Embrioni proaspeți Embrioni criogenați

Număr de embriotransferuri (ET) 9.321 6.183

Procent ET finalizate cu naștere 55,6% 34,8%

Număr mediu de embrioni transferați 1,9 2,0

Sursa: Societatea americană pentru tehnici de reproducere asistată

În România, majoritatea clinicilor autorizate raportează rate medii de succes situate între 30 – 40% în

funcție de criteriul sarcinilor confirmate clinic. Pe de altă parte, numărul de copii născuți vii conform datelor

centralizate de EUROCET23

este semnificativ mai mic decât numărul sarcinilor confirmate clinic obținute

prin proceduri FIV24

. În România, în anul 2010 au fost parcurse 2.608 cicluri de inseminare artificială și

1.486 de cicluri FIV. Acest număr scăzut este în directă legătură cu inaccesibilitatea acestor proceduri

pentru majoritatea pacienților care au nevoie de ele (estimat a fi de circa 500.000 de persoane). De

asemenea, o parte din clinicile autorizate pentru desfășurarea de proceduri specifice RUAM erau în 2010 în

primul an de funcționare, motiv pentru care încă nu puteau raporta reușite în contrapartida procedurilor

efectuate. Mai mult, din această cauză, ele nu pot fi încă relevante din punct de vedere statistic. De aceea

considerăm că raportarea la ratele de succes determinate pe eșantioane mult mai ample, cum sunt cele

prezentate anterior, ar trebui avută în vedere.

22

Societatea americană pentru tehnici de reproducere asistată (SART) – Sumarul raportului clinic (2010) -

https://www.sartcorsonline.com/ 23

Registrul European pentru Organe, Celule și Țesuturi 24

În 2010 a fost raportată la EUROCET o rată de succes a procedurilor FIV efectuate în România de 37% conform criteriului

sarcinilor confirmate clinic, însă procentul în funcție de numărul copiilor născuți vii a fost de 18%

Page 7: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

7

Un studiu efectuat de cercetători francezi a arătat că 66% din pacienții care au apelat la proceduri de

fertilizare in vitro au reușit să conceapă un copil pe parcursul tratamentelor25

. Pentru creșterea șanselor de

reușită, se recomandă parcurgerea a 3-4 proceduri la nivel de cuplu.

Și în cazul fertilizării in vitro, ca și în cel al inseminării artificiale, rata ridicată de reușită după efectuarea

mai multor proceduri recomandă facilitarea accesului cuplurilor hipofertile la mai multe proceduri de

RUAM, pentru a spori șansele unui rezultat pozitiv.

2.3. Eficiența în termeni de cost a serviciilor de RUAM

Referitor la costul mediu al procedurilor de RUAM în România, Asociația SOS Infertilitatea a efectuat o analiză

a datelor publicate în lunile iunie – iulie 2012 de clinicile acreditate în domeniu conform Ordinului Ministerului

Sănătății nr. 712 din 13 iulie 2012 pentru acreditarea în domeniul transplantului a unităților sanitare care pot

efectua activități de bănci de țesuturi și/sau celule umane, respectiv de utilizator de țesuturi și/sau celule umane

în scop terapeutic. Analiza prețurilor publicate de 18 din cele 19 clinici menționate în ordin26

a condus la

următoarele date:

a) Costul mediu al unei proceduri FIV este de circa 10.120 RON (echivalentul a 2.200 EUR)27

;

b) Costul mediu al unei proceduri de inseminare intrauterină este de circa 935 RON (echivalentul a 203

EUR28

).

Corelând aceste informații cu datele privind eficiența clinică a procedurilor de RUAM, se poate trage concluzia

că, în vederea obținerii unor rezultate pozitive pentru aproximativ 65% din cuplurile tratate, este necesară o

investiție de maxim 5.610 RON (echivalentul a 1.218 EUR) în cazul inseminărilor artificiale și de circa 30.360

RON (echivalentul a 6.600 EUR) în cazul fertilizărilor in vitro.

La aceste costuri se adaugă și costul medicației, care poate varia în funcție de diagnosticul clinic al fiecărui

cuplu. În medie, în cazul unei inseminări intrauterine, costul medicației se situează în jurul valorilor de 800 –

1200 RON, iar în cazul unei proceduri FIV, este de circa 2.500 – 3.500 RON. Pe lângă aceste costuri, pacienții

suportă și contravaloarea monitorizărilor ecografice și a analizelor necesare înainte și în timpul procedurii.

Plecând de la aceste date, considerăm necesare o serie de precizări. În prezent, costurile tehnicilor de RUAM în

România se situează încă sub media europeană. Deși raportate la costurile altor servicii medicale, aceste costuri

pot părea relativ mari, ele trebuie analizate și din perspectiva beneficiului potențial. În contextul în care

înțelegem că aceste proceduri facilitează concepția, participând activ la crearea de noi vieți umane, orice discuție

legată de costurile asociate ar putea fi privită ca fiind nepotrivită sau chiar neetică.

Mai mult decât atât, chiar și în aceste condiții am avut în vedere existența unor posibile constrângeri de natură

bugetară. Astfel, solicitarea noastră este de a acoperi doar o parte din procedurile la care ar trebui să apeleze un

cuplu hipofertil pentru a avea o șansă rezonabilă de a avea un copil biologic, respectiv trei proceduri IUI și două

proceduri FIV.

Din punctul nostru de vedere, a limita accesul unui cuplu căsătorit la tratamente specifice infertilității,

(necesare pentru a putea obține bucuria concepției unui copil biologic și a unei familii întregi), plecând de la

considerente legate de cost ar încălca în esență un drept uman fundamental, acela de a nu pune o etichetă de

preț pe viața unei ființe umane.

3. Temeiul de drept

Există numeroase acte normative atât naționale cât și internaționale care susțin necesitatea asigurării accesului în

condiții echitabile la tehnicile de RUAM. În continuare, prezentăm doar o parte din aspectele de natură juridică

pe care le considerăm relevante din perspectiva demersului nostru.

25

Sursa: de La Rochebrochard E, Quelen C, Peikrishvili R, Guibert J, Bouyer J (august 2008): Rezultatul pe termen lung al

încercărilor de a deveni părinți în timpul fertilizării in vitro și după întreruperea sau nereușita fertilizării in vitro. Fertil. Steril.

92 (1): 149–56 26

Una dintre clinici a refuzat publicarea prețurilor aferente tehnicilor de RUAM oferite ca serviciu; pe lângă cele 19 clinici

mai există alte 4 clinici care sunt aparent autorizate de către Asociația Națională de Transplant (ANT), dar ele nu au fost

incluse în studiu. 27

În scopul facilitării comparației, au fost luate în considerare costurile incluzând o eventuală procedură ICSI 28

În cazurile în care au fost oferite detalii, s-a selectat pentru analiză prețul aferent IUI cu două proceduri

Page 8: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

8

3.1. Principii

În primul rând, pentru a asigura o legislație a sănătății coerentă, care să respecte drepturile tuturor asiguraților în

aceeași măsură, trebuie avută în vedere respectarea principiilor enunțate în Proiectul de Lege, la articolul 7:

a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică;

b) focalizarea acţiunilor de prevenire pe grupuri populaţionale vulnerabile;

Inclusiv Asociația „SOS Infertilitatea” acționează ca partener al autorităților române în aceste două arii, prin

campanii de promovare a sănătății reproducerii, adresate grupurilor de tineri, urmărind pe cât posibil educarea

publicului larg în vederea prevenirii infertilității.

c) preocuparea faţă de determinanţii stării de sănătate;

Întrucât cauzele medicale ale infertilității și efectele de natură psihică ale acestei afecțiuni se situează printre

principalii determinanți ai stării de sănătate a asiguraților, aceste aspecte trebuie să devină o preocupare activă a

autorităților de reglementare în domeniul sănătății.

d) abordarea multidisciplinară şi intersectorială;

Acest principiu constituie un motiv solid pentru decontarea investigațiilor generale de sănătate ce sunt de multe

ori premergătoare stabilirii diagnosticului de infertilitate (investigații de hematologie, endocrinologie, boli

infecțioase, diabetologie, imunologie, genetică, ginecologie, psihologie).

e) parteneriat activ cu [...] organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale cu activitate în domeniul

sănătăţii publice, precum şi organisme naţionale şi internaţionale cu competenţe în sănătate publică;

În spiritul acestui principiu, sperăm să acordați atenția cuvenită observațiilor înaintate de asociația noastră, cu

atât mai mult cu cât aceste observații sunt fundamentate pe măsuri promovate și de alte organisme internaționale

recunoscute în domeniul sănătății (e.g. Organizația Mondială a Sănătății, ESHRE, Fertility Europe).

f) decizii bazate pe dovezi ştiinţifice;

Sperăm că prezenta adresă aduce în sprijinul deciziei pe care v-o solicităm suficiente argumente bazate pe dovezi

științifice solide. În cazul în care considerați că acestea nu sunt suficiente din punctul dumneavoastră de vedere

pentru a lua o decizie informată, Asociația „SOS Infertilitatea” vă poate pune la dispoziție și alte studii relevante

în domeniu, în funcție de tematica specifică vizată.

g) decizii fundamentate conform principiului precauţiei în condiţii specifice;

În contextul subiectului abordat, aplicarea principiului precauției conduce la facilitarea accesului la tehnici de

RUAM tuturor cuplurilor hipofertile, astfel încât acestea să nu amâne apelarea la tratamentele necesare din cauza

unor restricții de natură financiară până în momentul în care infertilitatea devine dificil sau imposibil de tratat

eficient din motive legate de vârstă.

h) descentralizarea sistemului de de sănătate publică;

În cazul în care Ministerul Sănătății consideră necesar, înscrierea clinicilor publice sau private în orice programe

naționale de sănătate a fertilității poate fi lăsată la latitudinea fiecarei clinici, urmând ca selecția de către pacient

să se facă în condiții de piață liberă, descentralizată.

i) utilizarea unui sistem informaţional şi informatic integrat pentru managementul sănătăţii publice;

j) promovarea solidarității, echității și participării active pentru asigurarea sănătății populației.

Acest ultim principiu este poate și cel mai important dintre cele enunțate. În baza acestui principiu, trebuie să

aveți în vedere că:

- infertilitatea este o afecțiune medicală recunoscută internațional care generează o nevoie de servicii de

sănătate, nevoie care trebuie acoperită ca atare de sistemul asigurărilor publice de sănătate;

- investigațiile de fertilitate și tratamentul infertilității trebuie să beneficieze de rambursare, ca și în cazul

altor state europene, iar tratamentele care se dovedesc benefice pentru pacienți trebuie să fie accesibile

indiferent de venitul sau locul de reședință al asiguratului29

.

29

Aceste aspecte se regăsesc și între recomandările ESHRE

Page 9: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

9

3.2. Legislația europeană (în vigoare în UE) relevantă

Printre cele mai relevante astfel de acte și convenții aplicabile și în România, menționăm:

Rezoluția Parlamentului European din 11 noiembrie 2010 referitoare la provocările demografice și

solidaritatea între generații (2010/2027(INI)), în care Parlamentul European:

- menționează „scăderea drastică a fertilității în rândul cetățenilor statelor membre și accesul dificil la

fertilizarea in vitro din cauza costului ridicat al acesteia (inclusiv legislația relevantă privind piața

muncii), precum și implicațiile financiare ale tuturor acestor procese”;

- „atrage atenția asupra faptului că trebuie create la nivelul UE stimulente pentru a crește numărul de

nașteri, lucru fără de care nu va putea fi rezolvată problema îmbătrânirii în Europa”;

- „consideră, de asemenea, că, în Europa, îmbătrânirea populației asociată cu scăderea natalității

reprezintă o schimbare demografică fundamentală ce necesită o reformă a sistemelor europene fiscale și

de asistență socială”;

- „subliniază faptul că indiferent de venituri, vârstă, statut social sau risc de sănătate, oamenii trebuie să

beneficieze de asistență medicală accesibilă și de calitate, precum și de îngrijire de înaltă calitate”.

Rezoluţia Parlamentului European din 21 februarie 2008 privind viitorul demografic al Europei -

2007/2156(INI), în care Parlamentul European:

- precizează că „infertilitatea este o boală recunoscută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care poate

avea efecte grave, cum ar fi depresia și subliniază faptul că rata infertilităţii este în creştere, atingând în

prezent aproximativ 15% din cupluri”;

- „invită statele membre să garanteze cuplurilor dreptul de acces universal la tratament împotriva

infertilităţii”.

Convenția pentru protecția drepturilor omului și a demnității finței umane față de aplicațiile biologiei

și medicinei: Convenția privind drepturile omului și biomedicina, ratificată de România în anul 1997.

Statele membre ale Consiliului Europei, celelalte state și Comunitatea Europeană, semnatare ale prezentei

Convenții:

- afirmă că „progresul biologiei și medicinei trebuie utilizat în beneficiul generațiilor prezente și

viitoare”;

- subliniază „necesitatea cooperării internaționale astfel încât întreaga umanitate să se poată bucura de

avantajele biologiei și medicinei”;

- precizează că „Părțile la Convenție se vor preocupa ca problemele fundamentale pe care le ridică

dezvoltarea biologiei și medicinei să facă obiectul unei dezbateri publice, în special în lumina

implicațiilor relevante din punct de vedere medical, social, economic, etic și juridic, și ca posibila lor

aplicare să constituie subiectul unor consultări corespunzătoare”.

Această Convenție are un dublu rol: pe de-o parte definește drepturile pacienților și indică o anumită direcție

de dezvoltare pentru sistemele de sănătate publică din Europa, iar pe de altă parte oferă și un cadru juridic

necesar utilizării în condiții etice a tehnicilor de RUAM.

3.3. Acte normative românești

Noul Cod Civil prevede:

- Articolul 61 Garantarea drepturilor inerente fiinţei umane

(1) Viaţa, sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a oricărei persoane sunt garantate şi ocrotite în mod

egal de lege;

(2) Interesul şi binele fiinţei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societăţii sau al ştiinţei.

- Articolul 258 Familia

(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societăţii şi a statului;

(3) Statul este obligat să sprijine, prin măsuri economice şi sociale, încheierea căsătoriei, precum şi

dezvoltarea şi consolidarea familiei.

Page 10: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

10

Întrucât o afecțiune medicală cum este infertilitatea constituie un obstacol independent de voința cuplului

căsătorit în a dezvolta și consolida familia, conform textului de lege menționat anterior Statul are obligația de a

acorda sprijin cuplului, inclusiv prin măsuri economice, pentru a-și putea dezvolta și consolida familia, prin

conceperea unui copil biologic. Astfel, considerăm că lipsa finanțării procedurilor de RUAM din Fondul

Național Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate sau din bugetul Ministerului Sănătății ar constitui o

încălcare flagrantă a unei legi fundamentale în vigoare și credem că acest lucru poate fi argumentat oricând

cu succes în fața oricărei instanțe internaționale.

Drepturi similare cu cele menționate anterior se regăsesc și în diverse Convenții internaționale, la care România

este semnatară (în particular în multe din tratatele Organizației Națiunilor Unite30

).

4. Experiența altor state europene privind decontarea serviciilor de RUAM din fonduri publice

Nu în ultimul rând, pentru analiza obiectivă a solicitărilor formulate de Asociația nostră, trebuie să existe și o

raportare la situația existentă în alte state europene, în special în cazul acelor state cu sisteme de sănătate

moderne și eficiente.

Acest lucru este necesar pentru a asigura conformarea cu indicațiile oferite în Rezoluțiile Parlamentului

European menționate anterior și pentru a preveni discriminarea pacienților din România față de pacienți afectați

de infertilitate din celelalte State Membre.

Atașăm acestei adrese (a se vedea Anexa 1) un sumar al legislației privind decontarea procedurilor de RUAM în

diverse state din Europa, conform ultimelor date publicate de ESHRE în mai 2012.

După cum se poate observa din informațiile incluse în tabelele din Anexa 1, România ocupă unul dintre ultimele

locuri în Europa în ceea ce privește decontarea procedurilor de RUAM din fondurile asigurărilor publice de

sănătate. Majoritatea statelor europene acoperă cel puțin 3 tentative de inseminare artificială, respectiv 3

tentative de fertilizare in vitro și decontează cel puțin parțial cheltuielile asociate cu laboratorul, medicația,

consultațiile, analizele de sânge și ecografiile necesare.

Astfel, menținerea actualei forme a Proiectului de Lege ar conduce la o discriminare clară a asiguraților români

față de pacienții confruntați cu infertilitatea din celelalte state europene. Dezideratul Ministerului Sănătății ar

trebui să fie ca prin actualul Proiect de Lege să facă un pas înainte către normalitate, respectiv către condițiile

oferite asiguraților în alte state europene.

* * *

Această adresă a fost întocmită în ipoteza în care, în urma acestui proces consultativ, se dorește promulgarea

unei legi moderne, care să răspundă mai bine nevoilor asiguraților în comparație cu actuala formă a Legii și să

aducă România în rândul statelor cu sisteme de sănătate publică evoluate și eficiente. În speranța că veți acorda

atenția cuvenită propunerilor și observațiilor noastre înainte de introducerea Proiectului de Lege în dezbaterea

Camerelor Parlamentului, rămânem la dispoziția dumneavoastră pentru mai multe informații și clarificări.

În situația în care veți considera că modificările propuse nu sunt oportune, am aprecia dacă ne-ați prezenta

motivația care ar putea sta la baza unei astfel de decizii. În cazul în care considerați că implementarea măsurilor

propuse este oportună dar este, în același timp, supusă unor constrângeri de natură bugetară, dorim să ni se aducă

la cunoștință concluziile aferente studiului economico-financiar efectuat de reprezentanții Ministerului Sănătății

care ar justifica o asemenea poziție.

De asemenea, în vederea implementării în viitor a unor măsuri adecvate, suntem deschiși pentru a discuta

problemele sistemului de sănătate publică din România din perspectiva pacienților pe care îi reprezentăm.

Cu stimă,

*****

Președinte

Asociația „SOS Infertilitatea”

30

Sursa: Asociația pentru Educație privind Drepturile Umane - http://www.hrea.org/index.php?doc_id=425#instruments

Page 11: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

11

Anexa 1

Experiența altor state din Europa privind decontarea procedurilor de RUAM din fonduri publice

Tabel 1 - Numărul de cicluri ale procedurilor de RUAM decontate în Europa

Informații furnizate de către asociațiile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012

Țara Numărul de

cicluri IUI

Numărul de

cicluri IVF/ICSI

Pe durata

întregii vieți

Per copil Decidenții care

permit

decontarea

Belgia

0

6

da

nu

Asigurările

sociale, în mod

automat

Bulgaria

0

3

da

nu

Consiliul Public al

Fondului de Stat

Croația

fără limită

6

nu

da

Asigurările

sociale, în mod

automat

Republica Cehă

6

4 dacă primele 2

sunt cu SET31

sau 3 fără SET

da

nu

Asigurările

sociale, în mod

automat

Finlanda

fără limită

3

da

nu

Asigurările

sociale, în mod

automat

Franța

6

4 sau 5

nu

da

Asigurările

sociale, în mod

automat

Islanda

(doar o clinică

privată)

0

3

prima tentativă

nu este

rambursată

da

pentru un copil

cu același

partener

nu

Asigurările

sociale, în mod

automat

Israel

fără limită până

la nașterea a doi

copii

fără limită până

la nașterea a doi

copii

-

-

Asigurările

sociale, în mod

automat

Olanda

fără limită

3

nu

da

Asigurările

sociale, în mod

automat

Norvegia fără limită 3 nu da

Asigurările

sociale, în mod

automat

Portugalia

3

3

da

nu

Asigurările

sociale, în mod

automat

Slovacia

0

0 până la 2-3

da

nu

Conform deciziei

Casei de asigurări

de sănătate

Suedia

6

0 până la 3

da

nu

Factorii politici de

decizie din fiecare

regiune, în funcție

de realitățile

medicale dar și

într-o limită de

sumă

Elveția 3 0 da nu -

31

Transferul unui singur embrion (SET – single embryo transfer)

Page 12: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

12

Marea Britanie

0 până la 6

0 până la 3

da

nu

În funcție de

regiune / cod

postal.

România 0

din 2011 o

tentativă parțial

decontată

da nu

Conform deciziei

Comisiei

Ministerului

Sănătății

Tabel 2 - Nivelul decontării procedurilor de FIV / ICSI în unitățile medicale din Europa

Informații furnizate de către asociațiile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012

Țara Laborator Medicație Consultații Analize de

sânge Ecografii

Unități medicale

private

Belgia 100 % 95 % 95 % 95 % 95 % Aceeași

rambursare

Bulgaria

(doar centre

medicale private)

100 % 100 % 100 % 100 % 100 % _

Croația

100 % 100 % 100 % 100 % 100 %

În principiu, nu

există rambursare,

exceptând două

clinici care oferă

fiecare 100 de

cicluri / an

Republica Cehă

(ICSI nu este

rambursată)

100 %

100 %

Numai

medicația de

bază

100 % 100 % 100 % Aceeași

rambursare

Danemarca 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Nu există

rambursare

Finlanda 100 %

100 %

Franșiză de

600 euro

anual

100 % 100 % 100 % Se rambursează

40% din total

Franța 100 % 100 % 100 % 100 % 100 %

Rambursarea

depinde de tarifele

aplicate de

centrele medicale

private și de

calitatea asigurării

complementare

Ungaria 100 % 70 % 100 % 100 % 100 % _

Islanda

(doar o clinică

privată)

60 % 0 60 % 0 60 % _

Israel 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Aceeași

rambursare

Italia 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Nu există

rambursare.

Olanda 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Aceeași

rambursare

Norvegia 100 %

Cheltuielile

pentru

medicația

peste 2000

euro sunt

decontate

400 euro

deductibili 100 % 100 %

Aceeași

rambursare

Page 13: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

13

Portugalia

100 %

69 %

100 %

100 %

100 %

Rambursare

parțială pentru

medicamente. 0 %

pentru restul

tratamentului.

Unele asigurări

private pot

acoperi

consultațiile

Slovacia 75 % 75 % 100 % 100 % 100 % -

Suedia

*Când fondul

regional pentru

sănătate este

epuizat,

persoanele

infertile trebuie să

suporte costurile

100 %

100 %

100 %

Cu excepția

a 30 de euro

/ vizită la

doctor

100 % 100 %

Aceeași

rambursare,

subiect al

aprobării

regionale. Dacă

regiunea nu are o

clinică publică,

persoanele sunt

îndrumate către

cea mai apropiată

clinică privată

sau către o clinică

cu care Consiliul

Regional a

încheiat un acord

financiar

Marea Britanie

0 - 100 %

În funcție de

regiune / cod

postal.

0 - 100 %

În funcție de

regiune / cod

postal.

0 - 100 %

În funcție de

regiune / cod

postal.

0 - 100%

În funcție de

regiune / cod

postal.

0 - 100%

În funcție de

regiune / cod

postal.

Nu există

rambursare

România 0

0 sau

decontare

parțială

pentru

anumite

tratamente

0 - 100% 0 0

Nu există

rambursare decât

parțial și doar în

cadrul

Subprogramului

FIV/ET,

disponibil din

2011 pentru circa

800 cupluri anual

Tabel 3 – Nivelul decontării inseminărilor artificiale în unitățile medicale din Europa

Informații furnizate de către asociațiile membre ale Fertility Europe, în aprilie 2012

Țara Laborator Medicație Consultații Analize de

sânge Ecografii

Unități medicale

private

Belgia 100 % 95 % 95 % 95 % 95 % Aceeași

rambursare

Republica Cehă 100 %

100 %

Numai

medicația de

bază

100 % 100 % 100 % Aceeași

rambursare

Danemarca 0 75 % 75 % 100 % 100 % -

Finlanda 100 %

100 %

Franșiză de

600 euro

anual

100 % 100 % 100 % Se decontează

40% din total

Page 14: Adresa MS privind proiectul legii sanatatii 2012 fs

14

Franța 100 % 100 % 100 % 100 % 100 %

Rambursarea

depinde de tarifele

aplicate de

centrele medicale

private si de

calitatea asigurării

complementare

Israel 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Aceeași

rambursare

Italia 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Nu există

rambursare

Olanda 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Aceeași

rambursare

Norvegia 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Nu există

rambursare

Polonia 100 %

70/50/0 %

Depinde de

tipul de

medicație

100 % 100 % 100 % Nu există

rambursare

Portugalia 100 % 69 % 100 % 100 % 100 %

Rambursare

partială pentru

medicamente. 0 %

pentru restul

tratamentului.

Unele asigurări

private pot

acoperi

consultațiile

Suedia

100 %

100 %

100 %

Cu excepția

a 30 de euro

/ vizită la

doctor

100 % 100 % Aceeași

rambursare

Elveția 100 % 100 % 100 % 100 % 100 % Aceeași

rambursare

Marea Britanie

0 - 100 %

În funcție de

regiune /

cod postal

0 - 100 %

În funcție de

regiune / cod

postal

0 - 100 %

În funcție de

regiune /

cod postal

0 - 100%

În funcție de

regiune /

cod postal

0 - 100 %

În funcție de

regiune /

cod postal

Nu există

rambursare

România Nu există rambursare