ADR CENTRU - img.roxanaminzatu.ro

of 13/13
ADR CENTRU Str. Decebal nr.12, 510093 Alba Iulia Tel.: (+ 40) 258 - 818616 (+ 40) 258 - 815622 Fax: (+ 40) 258 - 818613 Internet: www.adrcentru.ro e-mail: [email protected] Document de poziție privind promovarea proiectului Aeroport Brașov – Ghimbav ca proiect prioritar în ca- drul Masterplanului General de Transport al României Preambul Consiliul pentru Dezvoltare Regională al Regiunii Centru a decis în cadrul ședinței din 26 Septembrie 2017, cu una- nimitate de voturi, prin Hotărârea CDR 20 / 26.09.2017, declararea ca și proiecte prioritare, în interesul dezvoltării economice și sociale a Regiunii Centru, a următoarelor obiective de investiții ce vizează construcția, dezvoltarea și modernizarea aeroporturilor din Regiune: Brașov, Târgu Mureș și Sibiu. În cadrul aceleiași întâlniri CDR a mai decis promovarea includerii proiectului privind Construcția Aeroportului Brașov în Master Planul General de Transport al României. Stadiul proiectului În prezent, în zona județelor Brașov, Harghita și Covasna, dezvoltarea turismului, dezvoltarea economică și nevoile de mișcare ale populației reclamă existența unui aeroport care sa faciliteze activități de transport aerian rapid și efici- ent. Lipsa unui aeroport în zonă conduce la utilizarea unor aeroporturi situate la distanțe notabile, ceea ce îngreunează mobilitatea populației și descurajează investitorii străini interesați de acest areal. Studiile realizate au arătat interesul ridicat al populației și importanța deosebită pentru dezvoltarea economică regio- nală, cu referire la realizarea unui aeroport situat în zona Brașov-Ghimbav, capabil să opereze avioane din clasa mediu curier. Obiectivul proiectului este realizarea unui aeroport internațional care să permită decolarea și aterizarea avioanelor din clasa mediu curier, în vederea asigurării unui punct de legătura aeriană, stabil și adecvat ca mărime, între zona deservită și țările Europei și Orientul Mijlociu. Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav este proiectat a fi construit în orașul Ghimbav din județul Brașov, situat la 7 km vest de municipiul reședință de județ. Demersurile pentru realizarea acestui aeroport au fost accelerate începând cu luna august 2016, când, la inițiativa Președintelui Consiliului Județean Brașov, Adrian-Ioan Veștea, au fost reluate demersurile parlamentare pentru ad- optarea actului normativ prin care să fie reglementată situația juridică a terenului aeroportului. Legea Aeroportului a fost aprobată de Parlament, iar în data de 17 noiembrie 2016, Președintele României, a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 2 din OUG nr. 41/ 2017, privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, în domeniul public al județului Brașov și în administrarea CJ Brașov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internațional Brașov – Ghimbav”.
  • date post

    26-Apr-2022
  • Category

    Documents

  • view

    2
  • download

    0

Embed Size (px)

Transcript of ADR CENTRU - img.roxanaminzatu.ro

1Alba Iulia
Document de poziie privind promovarea proiectului Aeroport Braov – Ghimbav ca proiect prioritar în ca- drul Masterplanului General de Transport al României
Preambul Consiliul pentru Dezvoltare Regional al Regiunii Centru a decis în cadrul edinei din 26 Septembrie 2017, cu una- nimitate de voturi, prin Hotrârea CDR 20 / 26.09.2017, declararea ca i proiecte prioritare, în interesul dezvoltrii economice i sociale a Regiunii Centru, a urmtoarelor obiective de investiii ce vizeaz construcia, dezvoltarea i modernizarea aeroporturilor din Regiune: Braov, Târgu Mure i Sibiu. În cadrul aceleiai întâlniri CDR a mai decis promovarea includerii proiectului privind Construcia Aeroportului Braov în Master Planul General de Transport al României. Stadiul proiectului În prezent, în zona judeelor Braov, Harghita i Covasna, dezvoltarea turismului, dezvoltarea economic i nevoile de micare ale populaiei reclam existena unui aeroport care sa faciliteze activiti de transport aerian rapid i ef ici- ent. Lipsa unui aeroport în zon conduce la utilizarea unor aeroporturi situate la distane notabile, ceea ce îngreuneaz mobilitatea populaiei i descurajeaz investitorii strini interesai de acest areal. Studiile realizate au artat interesul ridicat al populaiei i importana deosebit pentru dezvoltarea economic regio- nal, cu referire la realizarea unui aeroport situat în zona Braov-Ghimbav, capabil s opereze avioane din clasa mediu curier. Obiectivul proiectului este realizarea unui aeroport internaional care s permit decolarea i aterizarea avioanelor din clasa mediu curier, în vederea asigurrii unui punct de legtura aerian, stabil i adecvat ca mrime, între zona deservit i rile Europei i Orientul Mijlociu. Aeroportul Internaional Braov-Ghimbav este proiectat a fi construit în oraul Ghimbav din judeul Braov, situat la 7 km vest de municipiul reedin de jude. Demersurile pentru realizarea acestui aeroport au fost accelerate începând cu luna august 2016, când, la iniiat iva Preedintelui Consiliului Judeean Braov, Adrian-Ioan Vetea, au fost reluate demersurile parlamentare pentru ad- optarea actului normativ prin care s fie reglementat situaia juridic a terenului aeroportului. Legea Aeroportului a fost aprobat de Parlament, iar în data de 17 noiembrie 2016, Preedintele României, a semnat Decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea art. 2 din OUG nr. 41/ 2017, privind transmiterea unei suprafee de teren din domeniul public al statului i din administrarea Institutului Naional de Cercetare – Dezvoltare pentru Cartof i Sfecl de Zahr Braov, în domeniul public al judeului Braov i în administrarea CJ Braov, pentru realizarea obiectivului „Aeroport Internaional Braov – Ghimbav”.
Pagina 2 din 13
ADR CENTRU
În data de 6 decembrie 2016 au fost aprobai, în cadrul edinei CJ Braov, indicatorii tehnico-economici ai obiectivu- lui de investiii „Aeroport Internaional Braov – Ghimbav” – etapa a III-a, respectiv „Extinderea suprafeelor de mi- care aeroportuare, echiparea suprafeelor de micare cu instalaii de balizaj, extinderea reelelor de canalizare plu- vial i drenaj, cldiri operaionale aeroportuare”. Potrivit devizului general întocmit de SC IPTANA SA ca arte a de- mersului de reactualizare a studiului de fezabilitate pentru etapa a lll-a de realizare a aeroportului, valoarea investiiei (fr TVA) este de 47.921.330 euro, din care construcii + montaj totalizeaz 31.212.730 euro. Valoarea investiiei cu tot cu TVA este de 57.505.600 euro. Cu referire la anul 2017, Consiliul Judeean Braov a alocat în bugetul propriu al judeului Braov pe acest an o su- m total de 47,134 milioane lei (peste 10 milioane euro) pentru continuarea investiiei la aeroport. În data de 22 februarie 2017 a fost lansat licitaia deschis pentru realizarea Proiectului tehnic pentru Cale de rulare Alfa, platforma de îmbarcare – debarcare i extinderea reelelor de canalizare i drenaj aferente pistei de decolare – aterizare, iar în data de 26 mai a fost semnat contractul de servicii între Judeul Braov i SC Search Corporation SRL privind realizarea Proiectului Tehnic. În data de 29 mai 2017, CJ Braov a transmis comanda pentru prima etap, respectiv realizarea documentaiei afe- rente Certificatului de Urbanism i, de asemenea, a fost elaborat documentaia necesar lansrii licitaiei în vederea realizrii studiului de fundamentare pentru Aeroport, iar în data de 20 iunie a fost lansat licitaia aferent studiului de fundamentare. Cererea pentru certificatul de urbanism a fost depus în data de12 iulie, acesta fiind eliberat de Pri- mria Ghimbav în data de 4 august 2017 (Certificatul nr. 239 pentru „Proiect Tehnic cale de rulare Alfa, platforma de îmbarcare - debarcare i extinderea reelelor de canalizare i drenaj aferente pistei de decolare - aterizare”). Ordinul de începere privind elaborarea documentaiilor pentru obinere de avize i acorduri (etapa a doua a contrac- tului de proiectare) a fost emis de CJ Braov în data de 1 august 2017, iar în data de 11 august, proiectantul a depus la sediul Consiliului Judeean documentaiile necesare obinerii avizelor, iar apoi CJ Braov a depus documentaiile la instituiile responsabile cu emiterea acestor avize. Search Corporation a predat Consiliului Judeean, în data de 27 septembrie, Proiectul tehnic pentru cale de rulare Alfa, platforma de îmbarcare-debarcare i extinderea reelelor de canalizare i drenaj aferente pistei de decolare- aterizare, dou zile mai târziu fiind aprobai indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiii, de ctre CJ Bra- ov.
În data de 31 octombrie 2017 a fost semnat contractul de servicii privind realizarea „Studiu de fundamentare în vede- rea concesionrii/PPP Aeroport Internaional Braov – Ghimbav”, pe care îl va realiza SC Reliance Tra- vel&Consulting SRL, lider de asociere SC Reliance Travel&Consulting SRL – SCPA Neme Voicu Bilan i Furtun. În momentul de fa se lucreaz la actualizarea Planului Urbanistic Zonal al Aeroportului International Braov - Ghimbav. Contractul a fost semnat în data de 28 august 2017 i are termen de execuie 4 luni calendaristice. În data de 29 septembrie 2017, Consiliul Judeean Braov a aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiii „Cale de rulare Alfa, platforma de debarcare i extinderea reelelor de canalizare i drenaj aferente pistei de decolare-aterizare” ce constituie etapa constructiv a obiectivului de investiii general „Aeroport Internaional Braov- Ghimbav”. Conform devizului general care face parte integrant din documentaia predat, valoarea total estimat (cu TVA inclus) pentru execuia elementelor vizate de Proiectul Tehnic este de 42.283.732,12 lei din care Construcii + Mon- taj 41.875.808,07 lei. În Proiectul Tehnic sunt incluse urmtoarele elemente care urmeaz s fie executate:
realizare cale de rulare Alfa,
realizare platform de îmbarcare – debarcare,
Pagina 3 din 13
extindere reele de canalizare la calea de rulare ALFA + platform,
reea de canalizare pluvial zona pist,
colector descrcare ape pluviale în râul Bârsa,
camera de descrcare i protecie mal cu beton,
sisteme de balizaj TCL + STB cale rulare ALFA,
instalaii electrice platform (iluminat),
instalaii electrice de alimentare,
separator hidrocarburi.
De asemenea, în urma semnrii, în data de 31 octombrie, a contractului de servicii privind realizarea „Studiu de fun- damentare în vederea concesionrii / PPP Aeroport Internaional Braov – Ghimbav”, contractantul are la dispoziie 45 de zile pentru realizarea acestuia
In data de 13.10.2017 Instituia Prefectului Judeului Braov a organizat o întâlnire a prilor interesate pentru pro- movarea acestei investiii, întâlnire la care, pe lâng prefectul judeului Braov, au participat Preedintele CJ Braov, împreun cu o echipa din partea instituiei, Primarul municipiului Braov, însoit, la rândul su de o echip, precum i reprezentani la nivel parlamentar i politic al principalelor partide politice ale Judeului Braov, atât din arcul guver- namental cât i din opoziia parlamentara. Instituia Prefectului Judeului Braov a invitat la aceast întâlnire i ADR Centru, în calitate de organism tehnic însrcinat cu punerea în practic a hotrârilor adoptate de Consiliul pentru Dezvoltare Regional al Regiunii Centru. Dezbaterile din cadrul reuniunii moderate de Instituia Prefectului Judeului Braov au condus la concluzia c proiectul promovat de Consiliul Judeean Braov i Primria Braov este asumat de forele politice parlamentare atât din judeul Braov cât i din judeele învecinate Harghita i Covasna. De aseme- nea, a fost evident faptul c acest proiect este asumat atât la nivelul comunitii de afaceri din zon cât i la nivelul cetenilor, fiind privit ca un proiect care are vocaia de a aciona ca un factor major de dezvoltare. Aeroportul International Braov Ghimbav este inclus în cadrul Planului de Mobilitate Urban Durabil a Polului de Cretere Braov, document strategic realizat de specialiti ai Bncii Mondiale cu asisten de la BERD. La Braov se afl unul din cele 26 de terminale multimodale deinute de CFR Marf (Braov Triaj), care este declarat ca fiind activ i este cuprins în Masterplanul de Transport al României (MPGT). De asemenea, se dorete crearea unui terminal multimodal la Feldioara, obiectiv de investiii declarat prioritar de ctre CDR Centru, în interesul dezvo l- trii economice i sociale a Regiunii Centru. În perioada de programare 2007-2013 a fost realizat oseaua de Centur a Municipiului Braov, finanat prin fon- duri POS Transport, iar Autostrada Braov – Comarnic este inclus în cadrul MPGT, având perioad de implementa- re anii 2016-2020 (finanare POIM 2014-2020). De asemenea, aeroportul poate avea i un rol strategic militar important, având în vedere faptul c în judeul Braov, la Cincu, se afl un poligon militar folosit pentru exerciii militare NATO. Reflectarea Aeroportului International Braov – Ghimbav in versiunea Septembrie 2016 a Masterplanului Ge- neral de Transport al României În cadrul Master Planului General de Transport al României, Aeroportul Braov este inclus în categoria aeroporturilor regionale. Cu referire la aeroport, la punctul 7.2.17 al documentului se gsete urmtoarea meniune „Dezvoltarea aeroportului Braov este condiionat de negocierea cu Comisia European i cu planificarea investiiei în perioada de programare 2020 – 2030. În intervalul 2014-2020, autoritile locale/ judeene din Braov vor elabora Strategia de dezvoltare a aeroportului Braov coninând ca i indicatori de monitorizare: valoarea investiiilor i numrul de locuri de munc create în acest interval. Indicatorii îndeplinii sunt condiie pentru obinerea finanrii în 2020-2030.”. Aceasta meniune completeaz cuprinderea Aeroportului Braov la finalul listei coninute de tabelul 7.2, ca aeroport regional.
Pagina 4 din 13
ADR CENTRU
Se poate observa, de asemenea, c este evaluat i viitoarea arie de captare a aeroportului iar figura 7.4 (extras mai jos) realizeaz o propunere de clasificare pentru aeroporturi in viitor. În opinia autorilor MPGT structura i localizarea acestor aeroporturi ofer o bun acoperire a aeroporturilor care ar trebui s aib rolul de Hub Internaional, din diferi- te regiuni ale rii, sprijinite de o reea mai dens de aeroporturi regionale.
Pagina 5 din 13
ADR CENTRU
De asemenea, în seciunea 3.5 Tendine în transportul aerian în context european, proiectul de aeroport Braov – Ghimbav este menionat ca exemplu de plan de construcie nou (pct. 3.5.3). În mod surprinztor, în Tabelul 7.3 din MPGT, care prezint modul de calcul al distantelor între aeroporturi, Braovul este luat în considerare cu o populaie in city de numai 141.951 locuitori i cu o arie de captare de 595.543 locuitori, dei este evident faptul c populaia este mai mare atât la nivel de ora (253.200 locuitori conform datelor din MPGT, tabel 4.13 Cele mai populate 20 de orae), cât i la nivel de arie de captare, potrivit hrii 7.3 ilustrat mai sus. Anexa MPGT, care centralizeaz necesarul de investiii pe toate sectoarele i acioneaz ca instrument de planifica- re a alocrilor, conine referinele la sectorul aeronautic la paginile 235-250. Planificarea de finanare este segregat pe perioadele 2014-2020 i 2021-2030. În nici una din aceste perioade nu exista vreo meniune la Aeroportul Inter- national Braov - Ghimbav Principalul criteriu de ierarhizare a proiectelor invocat de MPGT este Rata de Rentabilitate Economic (RIRE), limita minima fiind 5%. Conform Analizei Cost Beneficiu realizat de IPTANA în decembrie 2016, pentru Aeroportul Bra- ov-Ghimbav, Rata de Rentabilitate Economic calculat este de 7,93%, la o rata de actualizare a capitalului de 5%. Cu aceast rat de rentabilitate, proiectul Aeroportului Braov se situeaz sub Aeroportul Henri Coand sau aeropor- turile din Bacu, Timioara sau Cluj Napoca îns este peste aeroporturile din Suceava (necalculat) Iai (EIRR 2,4%), Constanta (necalculat), Tulcea (necalculat), Baia Mare (necalculat), Oradea (necalculat), Satu Mare (necalculat), Arad (-3,7% - negativ). Motivaia demersului În calitate de poart de acces spre transportul aerian, aeroporturile sunt o veriga cheie în lanul de transport aerian i de aceea joac un rol important în facilitarea turismului, cltoriile de business i lanurile globale de aprovizionare. Pentru turitii care sosesc, aeroporturile contribuie la formarea primei impresii despre oraul sau tara în care au ajuns. Iar pentru cei care pleac, în special cei care cltoresc pe distante scurte, se poate întâmpla ca acetia s petreac mai mult timp în aeroport decât în aer, la bordul avionului. Acesta este motivul pentru care IATA încurajea- z dezvoltrile care determina sectorul aeroporturilor sa devin mai responsabil fa de nevoile pasagerilor i ale clienilor liniilor aeriene. Competiia în sectorul aerian este un motor al inovrii i reducerii de costuri i a livrat benefi- cii majore pentru consumatori în ceea ce privete alternativele i valoarea. De aceea, competiia efectiv între aero- porturi trebuie, în mod clar, încurajat. Asemenea argumente se bazeaz pe o citire incorecta a modelelor i modifi- crilor în reelele de rute ale liniilor aeriene. Concurena efectiv între aeroporturi este mai degrab o excepie decât o regul. În special marile aeroporturi continu s aib o poziie puternic în piaa lor local astfel încât doar forele pieei, prin aciunea lor singular, nu pot s asigure cele mai bune rezultate pentru consumatori:
Procesul de privatizare este departe de a fi finalizat i multe aeroporturi rmân izolate de presiunile competi- iei. Doar 9% din aeroporturile Europei erau în întregime în proprietate privat în 2010. 78% din aeroporturile europene au ca acionar majoritar entiti publice iar restul de 13% sunt deinute de un mix public-privat.
Chiar si în 2010, într-un an de vârf al crizei economice europene, cu numrul de pasageri în declin, mai mult de o treime din aeroporturile europene, incluzând aici 21 din cele 24 de aeroporturi majore, si-au crescut ta- xele, comparativ cu cele doar 17% care le-au sczut.
Cum cererea pentru transport aerian continua s creasc i extinderea marilor aeroporturi devine tot mai dificil, pu- terea marilor aeroporturi în pia este de ateptat sa devin tot mai mare, nu mai mic. Doar în Europa, estimarea este c aproape 20 de aeroporturi vor opera la capacitate întreag în fiecare zi pana în 2030, în comparaie cu doar 5 în 2007. Ca atare, competiia efectiv între aeroporturi va fi cu atât mai puin probabil, acolo unde constrângerile de capacitate pe aeroporturi alternative vor reduce opiunile disponibile atât pentru consumatori cat i pentru opera- torii aerieni. Pentru a argumenta faptul ca exist competitive intre aeroporturi învecinate, ariile de preluare ale aeroporturilor, pe baza timpului de deplasare, sunt utilizate pentru a arata ca peste 60% din populaia Europei locuiete la o distan
Pagina 6 din 13
ADR CENTRU
de maxim 2 ore de cel puin 2 aeroporturi. Conjugat cu creterea numrului de rute directe operate de liniile aeriene, aceasta sugereaz o mai mare oferta pentru consumatori. In Romania, distanta dintre cele mai importante 20 de orae si aeroporturi este prezentata mai jos, pe baza datelor coninute in MPGT i cu ajutorul aplicaiei Google Maps. Cele mai populate 20 orae
Ordine Ora Populaie Distanta fata de cel mai apropiat aeroport
1 Bucureti 1.883.425 Aeroport Henri Coand Otopeni 19 km din centru , 33 minute
2 Cluj Napoca 324.576 Aeroportul Avram Iancu Cluj Napoca 7,4 km din centru, 14 minute
3 Timioara 319.279 Aeroportul Traian Vuia Timioara, 13 km, 25 minute
4 Iai 290.422 Aeroportul International Iai, 6,1 km, 12 minute
5 Constana 283.872 Aeroportul Mihail Koglniceanu, Constanta, 38,6 km, 31 minute
6 Craiova 269.505 Aeroportul International Craiova, 9,1 km, 16 minute
7 Braov 253.200 Aeroportul International Sibiu, 157 km, 2h25min Aeroportul International Transilvania Mure, 176 km, 2h42min Aeroport Henri Coand Otopeni, 154 km, 2h31min
8 Galai 249.342 Aeroportul International Delta Dunrii Tulcea, 88,9 km, 1h55min
9 Ploieti 209.945 Aeroport Henri Coand Otopeni , 52,8 km, 48 minute
10 Oradea 196.367 Aeroport International Oradea, 4,2 km, 8 minute
11 Brila 180.302 Aeroportul International Delta Dunrii Tulcea, 91 km, 1h47min
12 Arad 159.704 Aeroportul International Arad, 4,4 km, 10 minute
13 Piteti 155.383 Aeroport Henri Coand Otopeni , 129 km, 1h36 min
14 Sibiu 147.245 Aeroportul International Sibiu, 3,3 km, 6 minute
15 Bacu 144.307 Aeroportul International George Enescu, Bacu, 48 km, 15 minute
16 Târgu Mure 134.290 Aeroportul Transilvania 13,4 km, 19 minute
17 Baia Mare 123.738 Aeroportul International Maramure Baia Mare, 11 km, 18 minute
18 Buzu 115.494 Aeroport Henri Coand Otopeni , 113 km, 1h34 min
19 Botoani 106.847 Aeroportul International tefan cel Mare Suceava, 35,7 km, 39 mi- nute
20 Satu Mare 102.441 Aeroportul International Satu Mare, 13,7 km, 21 minute
Din acest tabel, care preia date din Masterplanul de Transport al României, ies în eviden mai multe aspecte:
7 orae din primele 20 ca mrime din România nu au pe teritoriul lor administrativ sau în imediata proximitate aeroporturi
Din aceste 7 orae, 6 se afla în raza de maxim 2 ore distan de cel mai apropiat aeroport
Braov este singurul ora din primele 20 ca mrime care nu se afla în raza de 2 ore timp de cltorie fa de cel mai apropiat aeroport.
Aeroportul International Henri Coand Otopeni opereaz ca aeroport de proximitate pentru 5 din cele 20 de orae cele mai mari, între care i Braov.
Daca lum în considerare aria de captare de 1 or, Braovul este cel mai mare ora dintre cele care se afla la distanta mai mare de 1 or fa de un aeroport, între primele 20 de orae ca mrime regsindu-se 5 ae- zri urbane în afara razei de o ora fa de un aeroport.
Pagina 7 din 13
ADR CENTRU
Braov este singurul Hub de industrie aeronautic din Romania fr un aeroport. Concentrrile industriale pe
industrie aeronautic se regsesc în Bucureti, Bacu, Braov i Craiova. Mai mult, cel puin pân în pre- zent, Braovul a rmas singurul hub industrial aeronautic cu lanul valoric complet pe segmentul de elicopte- re, prin inaugurarea fabricii Airbus si planurile de demarare a produciei de ctre IAR Ghimbav de elicoptere Bell Helicopters. În acest context, centrul de servicii Airbus de la Braov s-ar putea dezvolta nu numai pe segmentul de elicoptere, cum este în prezent, ci i pe segmentul de avioane, inclusiv ca urmare a presiunii pe care o va pune asupra Airbus confruntarea direct, pe un teren pe care îl considerau cucerit, cu Bell Heli- copters.
Pagina 8 din 13
ADR CENTRU
Sursa: https://wikivisually.com/lang-fr/wiki/Liste_des_a%C3%A9roports_en_Europe Pe de alta parte, Europa Centrala si de Vest are o foarte mare densitate de aeroporturi. Mai sus este prezentata o harta cu aeroporturile cu un trafic de peste 1.000.000 pasageri / an. Pentru o mai buna vizibilitate a diferenelor, au fost selectate doua zone echivalente ca mrime, respectiv Romania i Bulgaria, i unde se regsesc Olanda, Belgia, Luxembourg, câteva Landuri Germane, o parte din Frana i Liechtenstein. Diferenele sunt evidente în ceea ce pri- vete traficul aerian. Pentru a înelege aceste decalaje, putem consulta tabelul privind numrul de pasageri pe calea aerului din tarile UE în 2015, publicat de Eurostat. Romania a avut 12.581.000 pasageri la o populaie de 19 milioane de locuitori, în timp ce Bulgaria a avut 7.609.000 pasageri la o populaie de 7 milioane de locuitori, ceea ce, într-o perspectiv compara- tiv, arata potenialul pe care aceasta pia îl are în România. Potenialul de cretere este confirmat i de faptul c România a avut a doua cea mai mare cretere a numrului de pasageri în 2015 fa de 2014 (15,3%), iar în 2016 traficul de pasageri a crescut chiar cu 31%, la 16,4 milioane pasageri / an.
ADR CENTRU
\ Fa de statisticile Eurostat, cifrele raportate de INSE sunt i mai optimiste. Mai jos sunt redate evoluiile numrului de pasageri defalcat pe aeroporturi, în 2015 i 2016, conform raportrilor INSE, la care am adugat valoarea estima- ta de autorii MPGT pentru anul 2016.
Aeroport Nr. total de pa- sageri in 2015
Nr. total de pa- sageri in 2016
Cretere nr. pasageri 2015 / 2016
Cretere pro- centuala
Cluj Napoca 1.485.634 1.880.171 394.537 26,6% 1.277.337
Timioara 922.685 1.159.852 237.167 25,7% 796.192
Iai 381.709 879.981 498.272 130,5% 295.796
Bacu 363.166 414.786 51.620 14,2% 339.166
Târgu Mure 336.125 287.486 -48.639 -14,5% 371.864
Sibiu 276.473 366.010 89.537 32,4% 233.836
Craiova 116.861 221.774 104.913 89,8% 150.590
Constanta 62.895 85.857 22.962 36,5% 31.949
Satu Mare 17.148 23.708 6.560 38,3% 13.673
Oradea 8.028 41.451 33.423 416,3% 39.149
Pagina 10 din 13
Suceava 2.355 57.013 54.658 2320,9% 21.591
Tulcea 337 1.023 686 203,6% 1.208
Total 13.272.745 16.398.045 3.125.300 23,5% 12.575.357
Deci, numrul de pasageri reali în 2016 este cu 30,39% mai mare decât prognoza pentru anul 2016 pe baza cruia s-a realizat Masterplanul de Transport, valoarea prognozat pentru 2016 fiind depit înc din anul 2015. De altfel i creterea 2015 fa de anul 2014 (luând în considerare valoarea de 11.644.246 pasageri pe aeroporturile din Ro- mania în anul 2014 conform MPGT) este de aproape 14%, ceea ce înseamn c în anul 2016 avem o cretere con- solidat fa de anul 2014 de 40,82% a numrului de pasageri pe aeroporturile din Romania. Dincolo de faptul c creterea real a depit ateptrile autorilor MPGT, structura acestor creteri la nivel de aero- porturi mai introduce o tendin care nu pare s fi fost luat un calcul. Din datele de mai sus se poate observa faptul c Aeroportul Henri Coand a înregistrat a treia cea mai mic cretere în 2016 fa de 2015 (18,4%). Cele dou ae- roporturi clasificate î Aeroporturi Internaionale (sau Hub International), respectiv Cluj Napoca i Timioara au înre- gistrat creteri de 26,6% i respectiv 25,7% în timp ce aeroporturile regionale au avut cele mai mari creteri, variaiile fiind cuprinse între 32,4% si 2320,9%. Creterea aeroporturilor regionale, ca element care susine un proces de des- centralizare a cltoriilor, este favorizat de dou aspecte. Pe de o parte, companiile low cost au democratizat cl- toriile cu avionul i si-au fcut tot mai tare simit prezena pe aceste aeroporturi regionale, unde au primit condiii de operare mai bune. Pe de alt parte, în prezena alternativelor, pasagerii i-au instrumentalizat deciziile de cltorie pe baza preului biletului, a distanei pân la aeroport i a facilitilor conexe, de genul parcrilor de lunga durata.
Pe de alta parte, studiul întocmit de KPMG pentru Consiliul Judeean Braov arat fap- tul c bazinele de captare la 60 de minute i 90 de minute cuprind 845.419 locuitori, res- pectiv 1.521.790 locuitori. Aceste bazine de captare reflecta destul de bine o statistica a Eurostat care plaseaz Regiunea Centru în zona 250.000-1.000.000 de pasageri. Prac- tic, regiunea Nord Vest se apropie de 2 mi- lioane de pasageri pe an (Cluj la care se adaug Oradea), regiunea Nord Est se apropie de 1,5 milioane pasageri pe an (Iai, Bacu i Suceava), iar Vestul este de 1,2 milioane pasageri.
Aceasta în timp ce infrastructurile aeronauti- ce din regiunea Centru au deservit un pic peste 600.000 pasageri, dar odat cu închi- derea aeroportului din Târgu Mure probabil ca scdem la o capacitate de 400.000 pa- sageri. Desigur, am vzut mai sus ca asta nu înseamn semnificativ mai puini pasa- geri. Asta înseamn doar c pasagerii din Regiunea Centru zboar de altundeva. De obicei de pe Henri Coand Bucureti (mai ales cei din Braov i Covasna) sau de pe aeroportul din Cluj (mai ales cei din Alba, Mure, Harghita).
Pagina 11 din 13
ADR CENTRU
Concluzii În timp ce numrul de pasageri care tranziteaz aeroporturile din Romania este în cretere accelerat, depind es- timrile autorilor Masterplanului de Transport General al României, infrastructura aeroportuar se dezvolta într-un ritm mult mai puin alert. Potenialul de cretere al transportului aerian în Romania este mult mai mare chiar i decât arata evoluiile de pân acum, mai ales datorita creterii în importan a curselor low-cost care, prin politica de servi- cii i preturi, au facilitat accesul la transport aerian pentru noi categorii de clieni i spre noi destinaii, atât de busi- ness cât i de vacan. De asemenea, infrastructura rutier nu este foarte prietenoas cu clienii serviciilor de trans- port aerian, limitând accesul la aeroporturi majore i reorientându-i spre aeroporturi regionale, ceea ce se i traduce într-o cretere mai accelerat a numrului de pasageri pe aceste aeroporturi. Aceasta provocare a pieei de transport
Pagina 12 din 13
ADR CENTRU
din România a fost, de altfel, intuit de operatorii de curse aeriene care au pariat pe noi destinaii cu plecare de pe aceste aeroporturi regionale. Pornind de la realitile evideniate mai sus, considerm justificat solicitarea de a acorda proiectului de ae- roport Braov – Ghimbav o importan sporit în strategia naional de transport aerian, prin includerea în Anexa la MPGT, pe baza datelor investiionale care pot fi furnizate de ctre Consiliul Judeean Braov Argumentele tehnice care susin aceast iniiativ sunt urmtoarele:
Gradul de maturitate al proiectului
Rata interna de rentabilitate economica – RIRE – de 7,93%, peste pragul minim prevzut de MPGT
Susinerea din partea comunitii locale
Susinere din partea administraiei judeene, dovedit inclusiv prin alocarea de fonduri pentru continuarea investiiei, atât în etapa de proiectare cât i pentru etapa de execuie
Susinere la nivel regional prin adoptarea de ctre Consiliul pentru Dezvoltare Regional al Regiunii Centru a Hotrârii nr. 20/26.09.2017
Faptul ca municipiul Braov este singurul ora din cele mai mari 20 de orae din Romania care nu se afl în raza de maxim 2 ore fa de un aeroport
Faptul ca municipiul Braov este singurul hub naional de industrie aeronautic fr acces direct la un aeroport. Este de menionat aici faptul ca Braovul are prezent întregul lan valoric al industriei aeronautice, de la Tier IV la Tier I, la care se adaug linii de specializare aeronautica în cadrul Universitii Transilvania, Academia Forelor Aeriene (singura instituie militar de profil din sud-estul Europei), activiti de cercetare. Câteva elemente ale industriei aeronautice regionale sunt prezentate mai jos:
Prezentare comparativa industrie aeronautica naional / regional - 2014
National Regiunea Centru Regional/naional
31 de companii active 14 companii active Pondere regionala 45.16%
400 milioane euro cifra de afaceri 112,32 milioane euro cifra de afa- ceri
Pondere regionala 28.08%
6426 de angajai 1417 angajai Pondere regionala 22,05%
60,2 de milioane euro profit brut 17,4 milioane euro profit brut Pondere regionala 28.9%
rata profitului in 2014 – 12%
rata profitului in 2014 – 17.57%
146.42% din media naionala (calculul s-a reali- zat la profit net cumulat)
productivitate 2014 – 56.800 euro / angajat
productivitate 2014 – 79.263 euro / angajat
139.55% din media naionala
Sursa: Ziarul Financiar si Ministerul Finanelor Publice
100,00%
Economia nationala
Sector regional
regionala (lei)
anual) (lei)
Romania (lei)
2010 296.302,6 262.504,0 303.468,0 46.640,0
2011 318.992,7 265.848,0 306.812,0 47.520,0
2012 316.815,3 266.684,0 309.320,0 47.520,0
2013 335.777,4 268.356,0 311.828,0 49.280,0
2014 348.757,7 271.954,1 314.999,8 55.128,5
2015 343.692,1 274.316,7 316.517,1 57.460,5
Variaie 116,0% 104,5% 104,3% 123,2%
dezvoltarea aeroportului la Braov ar avea un impact major asupra economiei regionale prin:
creterea afluxului de turiti, mai ales strini
creterea afluxului de investiii
crearea de noi oportuniti de dezvoltare, în special pentru industria aeronautic i pentru industria IT, dar nu numai