Adolescenta Ghid Parinti

„Cu pãrinþii la ºcoalã“

Preadolescenþaºi AdolescenþaGhid pentru pãrinþi

Autoare:Domnica PetrovaiAdina BotiºDiana TudoseSorina Constandache

Expertizã ºi coordonarea activitãþii de scriere a ghidului:

Domnica Petrovai

Coordonare Proiect:Georgeta Pãunescu

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiPreadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi /

Organizaþia Salvaþi Copiii România. - Bucureºti : Speed Promotion, 2008 ISBN 978-973-8942-66-0

343.541:3-053.2

3

Preadolescenþa ºi Adolescenþa. Ghid pentru pãrinþi

CUPRINS

Introducere Au pãrinþii nevoie de o „ºcoalã a pãrinþilor”?

PARTEA I DISCIPLINAREA COPIILOR CU VÂRSTA CUPRINSÃ ÎNTRE 12-18 ANI

Capitolul 1 Despre (pre)adolescenþi ºi (pre)adolescenþã

Despre provocarea biologicã

Despre provocarea psihologicã

Ce pot face pãrinþii

Capitolul 2 Despre limite ºi consecinþe

Cum stabilim limitele

Cum utilizãm consecinþele

Capitolul 3 Pe scurt despre micile „provocãri” în relaþia adolescent – pãrinte. Cum sã le faci faþã?

PARTEA II PROGRAM DE DEZVOLTARE A ABILITÃÞILOR PARENTALE DE DISCIPLINARE POZITIVÃ

ªedinþa 1 Introducere

ªedinþa 2 Cum sprijinim dezvoltarea copilului?

ªedinþa 3 Ce sunt comportamentele problematice

ªedinþa 4 Monitorizarea comportamentelor problematice

ªedinþa 5 Cum identificãm cauzele comportamentelor problematice

ªedinþa 6 Managementul comportamentelor problematice

ªedinþa 7 Dezvoltare de abilitãþi – rezolvarea de probleme

ªedinþa 8 Planificarea pentru situaþii cu grad ridicat de risc

ªedinþa 9 Evaluarea progresului ºi menþinerea schimbãrilor – I

ªedinþa 10 Evaluarea progresului ºi menþinerea schimbãrilor – II Încheierea programului

4

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Introducere Au pãrinþii nevoie de o „ºcoalã a pãrinþilor”?

Rolul de pãrinte implicã foarte multe cunoºtinþe ºi abilitãþinecesare zi de zi. Problema este cã aceste cunoºtinþe ºi abilitãþi nusunt înãscute sau nu apar atunci când devii pãrinte. Fiecare dintre noiînvãþãm sã fim pãrinþi de la cei din jurul nostru, de la pãrinþii noºtrii,din informaþiile pe care le auzim sau le citim. Uneori însã ceea ceînvãþãm interacþionând cu ceilalþi nu este suficient pentru a fipãrintele de care copilul are nevoie pentru a se dezvolta ºi pentru acreºte sãnãtos fizic ºi mental. De multe ori, pãrinþii au întrebãri la carenu au rãspunsuri sau observã comportamente ale copilului lor la carenu ºtiu cum sã reacþioneze. Acest ghid este construit pentru a oferiun sprijin pãrinþilor care îºi doresc sã ºtie mai multe despre ceea cear putea sã facã pentru sãnãtatea ºi starea de bine a copilului lor.

nn Cum a fost construit acest ghid?Ghidul a apãrut la iniþiativa organizaþiei non-guvernamentale

Salvaþi Copiii – România ºi a autoarelor, care au dorit sã oferetuturor celor care lucreazã cu pãrinþii sau chiar direct pãrinþilor, oresursã cu cele mai relevante informaþii testate ºi validate ºtiinþificdespre disciplinarea copilului ºi despre parenting. Experienþaautoarelor în consultanþa psihologicã ºi educaþionalã oferitã pãrinþilora stat la baza acestui ghid care sintetizeazã informaþiile esenþiale decare are nevoie un pãrinte pentru a-ºi construi o relaþie sãnãtoasã ºifuncþionalã cu copilul sãu.

Numeroase studii ºtiinþifice au identificat acele cunoºtinþe ºiabilitãþi ale pãrinþilor ºi adulþilor din viaþa copilului care sunt necesareºi esenþiale pentru ca, copilul sã se poatã dezvolta sãnãtos, atât fiziccât ºi emoþional ºi social. Ghidul de faþã vã oferã o sintezã a acelorcunoºtinþe ºi abilitãþi ale pãrinþilor, esenþiale pentru optimizareadezvoltãrii cognitive, sociale ºi emoþionale a copiilor ºi pentrufacilitarea unor relaþii sãnãtoase ºi funcþionale între pãrinþi ºi copii.

nn Cui se adreseazã ghidul?Ghidul se adreseazã tuturor celor care îºi propun sã ofere un

sprijin pãrinþilor care doresc sã-ºi îmbunãtãþeascã abilitãþile,cunoºtinþele ºi comportamentele de disciplinare ºi educare acopilului lor, educatori, profesori, psihologi, medici.

5


nn Cum este structurat ghidul?Ghidul este structurat pe câteva capitole care descriu principiile

disciplinãrii copiilului, cele mai frecvente probleme care pot apãrea ºiun program de training al pãrinþilor structurat pe 10 sesiuni. Acestesesiuni sunt orientative, ele pot fi adaptate în funcþie de nevoile ºide prioritãþile pãrinþilor.

nn De ce un training al pãrinþilor?Atât pãrinþii cât ºi educatorii/ profesorii reprezintã o sursã ºi un

context de învãþare esenþial pentru copil. Comportamentele copiilorse învaþã în contextele de interacþiune cu alþi copii, cu pãrinþii ºi cuprofesorii. Pentru a sprijini copiii în a învãþa atitudini ºi comporta-mente funcþionale cu scopul menþinerii sãnãtãþii emoþionale ºisociale a acestora, este necesarã implicarea tuturor celor careinteracþioneazã cu copilul – pãrinþi, profesori, colegi, media.

Copilul învaþã comportamentele din interacþiunea cu cei din jurul sãu. În con-secinþã, schimbarea unui comportament al copilului implicã în fapt ºi schimbareacomportamentelor celor din mediul sãu – pãrinþi, profesori, colegi, prieteni.

nn Care sunt modalitãþile de încurajarede cãtre profesioniºti a implicãrii pãrinþilor în educaþia copiilor?Pentru ca pãrinþilor sã le fie încurajat comportamentul de

implicare în programele educaþionale ale ºcolii este necesar caaceºtia sã perceapã beneficiile acestor întâlniri în ºcoalã ºi sã sesimtã confortabil emoþional când interacþioneazã cu profesorii. Dacãpãrintele este „chemat” la ºcoalã doar atunci când copilul areprobleme de indisciplinã, atunci pãrintele va asocia ºcoala cu cevanegativ, ameninþãtor la adresa rolului lui de pãrinte. Similar, dacãpãrintele este criticat, judecat, apostrofat în ºcoalã, atunci va aveatendinþa de evitare a ºcoli deoarece îi creazã un discomfortemoþional care nu îl ajutã sã rezolve problema de comportament acopilului. Atât pãrintele cât ºi profesorul au nevoie de sprijin pentrua învãþa cum sã recþioneze atunci când apare un comportamentproblematic al copilului ºi cum poate fi ajutat copilul sã îºi modificeacel comportament, prin modificarea propriului comportament.

6

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Contactul constant al învãþãtorilor ºi profesorilor cu pãrinþii esteunul din mijloacele prin care poate fi încurajat comportamentul deimplicare al pãrinþilor. Modalitãþile prin care pot fi realizate acestecontacte sunt:

a) întâlniri individuale cu pãrinþii, planificate la intervale mici detimp (ex. lunar sau sãptãmânal), pentru a le oferi acestorainformaþii despre progresele pe care le-a fãcut copilul lor (NUse recomandã punerea accentului pe probleme sau pe ceeace Nu ºtie sau NU poate copilul);

b) întâlniri de grup cu pãrinþii care au ca ºi obiectiv prezentareaºi discutarea unor teme de interes pentru toþi pãrinþii – deexemplu, metode de disciplinare a copiilor sau cum valorizãmtimpul liber al copilului etc.;

c) accesul pãrinþilor la informaþiile despre ºcoalã printr-un ziarelectronic al ºcolii prin care pãrinþii aflã lunar detalii legate deactivitãþile ºi programele extracurriculare ale ºcolii; acest proiectpoate fi realizat de cãtre elevi sau consiliul elevilor;

d) primirea de cãtre pãrinþi a unui raport scris cu progreselecopiilor la sfârºitul fiecãrui an ºcolar, cu accent pe aspectelepozitive ºi pe acele abilitãþi ºi comportamente pe care pãrinþiisã le încurajeze la rândul lor.

e) participarea pãrinþilor la diverse evenimente organizate deºcoalã, festivitãþi, campanii de strândere de fonduri.

f) susþinerea de cãtre ºcoalã a organizãrii unor asociaþii profe-sori-pãrinþi sau a unor asociaþii de pãrinþi care sã organizezeevenimente care sã susþinã implicare pãrinþilor în viaþa ºcolarãa copilului lor.

nn Cum putem organiza sesiunile/workshop-urileeducaþionale cu pãrinþii?Sesiunile cu pãrinþii pot fi punctuale, de tipul întâlnirilor cu o

anumitã tematicã.

Exemplu: un eveniment organizat pentru pãrinþii copiilor din clasa a IX a laînceputul ºcolii, în care consilierul ºcolii sau câþiva profesori prezintãcãteva probleme frecvente ale adolescenþilor la debutul liceuluiprecum ºi recomandãri de gestionare a acestor probleme.

A doua modalitate de organizare se referã la sesiunile structuratecu un anumit numãr de ºedinþe, organizate de consilierul ºcoarîmpreunã cu un profesor.

Exemplu: un program de training al pãrinþilor în disciplinare pozitivã, cu unnumãr de 8-10 ºedinþe Manualul de faþã vã oferã alternative deconþinuturi ºi activitãþi pe care le puteþi utiliza în cadrul acestorsesiuni de training cu pãrinþii.

7


nn Cum îi motivãm pe pãrinþi sã participe laaceste workshop-uri/sesiuni educaþionale? Cum îi anunþãm? Pentru a participa la aceste întâlniri, este nevoie ca pãrinþi sã

perceapã beneficiile directe ale sesiunilor, cum ar fi de exemplu,faptul cã vor învãþa cum sã îºi rezolve dificultãþile pe care le au îngestionarea anumitor comportamente ale copiilor (ex. reacþiiagresive ale copiilor) sau faptul cã vor învãþa cum sã optimizezedezvoltarea cognitivã, socialã sau emoþionalã a copilului.

Pãrinþii au propriile lor întrebãri ºi temeri despre cum sã îºi educecopilul: de ce copilul lor are un comportament ºi nu altul, cum sãrecþioneze ca pãrinte în anumite situaþii sau cum sã îi ofere copiluluiun mediu cât mai sãnãtos în care sã se dezvolte. Oferirea unui cadruîn care pãrinþii pot gãsi rãspuns la aceste întrebãri este un beneficiuimediat al participãrii într-un asrfel de program.

nn De ce pãrinþii nu participã la aceste întâlniri? Care pot fi temerile sau îngrijorãrile pãrinþilor în legãturã cu aceste întâlniri?Motivele pentru care pãrinþii nu vor participa de la început la

aceste întâlniri pot fi multiple:n fiind un proiect nou, pãrinþi nu au experienþa unor întâlniri în

care ei „învaþã” cum sã fie pãrinþi ºi ar putea sã respingãideea pentru cã nu îºi dau seama încã cum i-ar putea ajutaaceste întâlniri;

n unii pãrinþi au experienþe negative cu ºcoala ºi asociazã acestprogram cu respectivele experienþe; ei pot sã aibã convingereacã „o sã fie la fel de rãu pentru mine, mã voi simþi umilit ºineputincios”;

n unii pãrinþi se pot simþi jenaþi sau ruºinaþi vinã ºi sã vorbeascãdepre dificultãþile lor, gândindu-se cã un pãrinte trebuie sã ºtieîntotdeauna ce sã facã ºi sã fie „perfect”; cea mai frecventãconvingere este cã „nu sunt un pãrinte bun dacã nu ºtiu sã mãdescurc cu copilul meu!”;

n unii pãrinþi pot avea convingeri de tipul „nimeni nu îmi poatespune cum sã îmi cresc copilul!”, „nu am nevoie de sfaturi!”.

8

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Cum putem sã modificãm aceste temeri sau convingeri?Unele dintre ele pot fi modificate invitând pãrinþi la ºcoalã sau în

cadrul organizaþiei unde se oferã aceste servicii pentru pãrinþi,pentru o prezentare a programului. Altele pot fi modificate prinprezentarea beneficiilor pe care le-ar putea transmite pãrinþii care auparticipat deja la întâlniri. Pentru unii pãrinþi va fi suficientã doarlectura unor materiale informative transmise de ºcoalã.

Aceste sesiuni NU sunt pentru toþi pãrinþii. Cu siguranþã suntpãrinþi care au nevoie de un alt tip de sprijin, uneori mai intensiv. Deexemplu, pentru un pãrinte cu un copil cu ADHD (hiperactivitate cudeficit de atenþie) acest program nu este util; în acest caz estenecesar un program specializat.

nn Cine poate participa la aceste întâlniri? Cine beneficiazã de pe urma acestor întâlniri?Programul se adreseazã tuturor pãrinþilor care doresc sã susþinã

dezvoltarea copilului sau ai cãror copii au dificultãþi emoþionale ºicomportamentale minore. Acest program nu este suficient pentrupãrinþii ai cãror copii au dificultãþi comportamentale ºi emoþionalemoderate; ei au nevoie de un program mai specializat pe care îlpoate oferi consilierul sau psihologul educaþional specializat înpsihologia copilului ºi adolescentului. De asemenea, pãrinþii ai cãrorcopii au probleme clinice emoþionale (ex. anxietate, depresie) saucomportamentale (ex. agresivitate, ADHD) au nevoie de spijin despecialitate oferit de psihiatru, medicul de familie ºi psihologulclinician.

Comportamentul copilului se schimbã dacã pãrinþiiparticipã la aceste workshop-uri?Schimbarea atitudinilor ºi modului de reacþie a pãrinþilor

reprezintã un factor de schimbare a comportamentelor copiilor. Estenecesar ca ºi copiii sã participe la rândul lor în programe dedezvoltare a abilitãþilor sociale ºi emoþionale într-un cadru organizat;ca profesorii sã aplice instrumente de management comportamentalla clasã astfel încât copilul sã aibã acel context de învãþare care sãîl facã funcþional ºi sãnãtos din punct de vedere emoþional ºi social.

9


nn Cum structurãm training-ul cu pãrinþii? Ce tematicã alegem? Ce informaþii oferim pãrinþilor? Numãrul de întâlniri cu pãrinþii este variabil în funcþie de nevoile

acestora. Este recomandat ca un program sã aibã un numãr de celpuþin 6-8 sesiuni pentru a putea parcurge tematica de bazã.Tematica de bazã în training-ului pãrinþilor poate fi gãsitã în acestmanual; sunt identificate de asemenea, cele mai frecvente nevoi detraining ale pãrinþilor: n disciplinarea ºi metode de gestionare/ modificare a comporta-

mentelor problematice;n elemente de psihologia dezvoltãrii;n abilitãþile sociale ºi emoþionale ale copiilor; managementul

furiei sau a altor emoþii negative intense;

nn Cum putem construi un context de învãþaresãnãtos pentru achiziþionarea de noicomportamente? Ce este disciplinarea? Disciplinarea este un proces de învãþare a comportamentelor.

Copii se nasc cu potenþialul de învãþare de noi comportamente însãau nevoie de un context structurat pentru a învãþa care sunt celepotrivite sau adecvate într-o situaþie sau alta. Modul în care adultulreacþioneazã într-un anumit context (de exemplu, felul în care secomportã când este furios sau supãrat), reprezintã pentru copil uncontext de învãþare involuntarã.

Comportamentele pãrinþilor ºi educatorilor sunt principala sursã de învãþarecomportamentalã a copiilor. Reacþiile noastre ca adulþi, emoþionale ºicomportamentele sunt modele de învãþare pentru copil!

Pentru a sigura însã o învãþare sãnãtoasã, este nevoie sã nepropunem voluntar sã asigurãm copilului un context de învãþareadecvat. Implicarea pãrinþilor ºi educatorilor scade riscul învãþãriineadecvate a comportamentelor noi. De exemplu, dacã un copilobservã un adult care reacþioneazã cînd este furios prin agresiuneverbalã sau fizicã, va învãþa cã acesta este modul firesc de reacþieintr-o astfel de situaþie. În consecinþã, copilul învaþã o modalitateneadecvatã de gestionare a unei emoþii negative.

10

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Comportamentul copilului este astfel o reflecþie a ceea ce aînvãþat pânã în acel moment ºi ne oferã o imagine a abilitãþilor pecare le are ºi a celor care încã au nevoie de un context de învãþare.Una dintre erorile cele mai frecvente în relaþia cu copilul, este modulîn care noi, ca adulþi, pãrinþi sau educatori, interpretãm comporta-mentul copiilor. Semnificaþia pe care o dãm comportamentuluicopilului, determinã modul în care ne raportãm la o anumitã situaþie,felul în care reaþionãm – emoþiile pe care le simþim (ex. suntemfurioºi, enervaþi sau triºti) precum ºi comportamentele pe care leavem (ex. plângem sau ridicãm tonul etc.).

Semnificaþiile pe care le atribuim unui comportament ºi modul în carepercepem ºi interpretãm contextul în care apare comportamentul copiluluideterminã tipul de reacþie emoþionalã ºi comportamentalã pe care îl avemîntr-un context anume.

PARTEA I

DISCIPLINAREA COPIILORCU VÂRSTA CUPRINSÃÎNTRE 12-18 ANI

12

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Capitolul 1 Despre (pre)adolescenþi ºi (pre)adolescenþã

În acest capitol:Ø Despre provocãrile cu care se confruntã orice adolescent;Ø Ce ar trebui sã ºtii despre schimbãrile fizice prin care trece copilul tãu?Ø Cum gândesc ºi simt adolescenþii?Ø Influenþa grupului de prieteni asupra copilului tãu;Ø De ce sunt inevitabile micile “confruntãri” în familie?Ø De ce are nevoie de tine – pãrintele lui/ei – acum mai mult ca niciodatã?

Adolescenþa este vârsta schimbãrilor rapide ºi dramatice. Acesteschimbãri se vãd în felul în care adolescenþii se comportã, îºi exprimãsentimentele ºi emoþiile sau interacþioneazã cu membrii familiei.

Este important ca pãrinþii sã îºi adapteze modalitatea în care serelaþioneazã cu copilul la nevoile în schimbare ale acestuia. Înmãsura în care vor ºti mai multe despre schimbãrile prin care trecadolescenþii, vor putea sã-i înþeleagã ºi sã le facã faþã mai bine.

La intrarea în adolescenþã, orice copil se confruntã cu douã mariprovocãri:Ø Biologicã (este vorba despre schimbãrile fizice);Ø Psiho-socialã (se schimbã felul în care gândeºte, simte,

interacþioneazã cu ceilalþi);

nn Despre provocarea biologicãCu excepþia primului an de viata, în nicio altã etapã de viaþã nu

se petrec schimbãri atât de rapide ºi semnificative în corpul uman caîn adolescenþã. Primele semne de schimbare în aspectul fizic diferãde la copil la copil ºi pot apãrea la vârste diferite. Aceste schimbãrisunt ceea ce numim “pubertate” ºi pot debuta chiar de la 8-9 ani; înmod obiºnuit însã, ele apar între 11 ºi 15 ani.

De obicei, fetele încep sã creascã mai repede, uneori chiar cu 18luni înaintea bãieþilor. În medie, ele pot lua pânã la 17 kg în greutateºi se pot înãlþa chiar cu 20-24 de cm.

Bãieþii iau în greutate pânã la 19 kg ºi cresc în medie cam 25 decm pe durata pubertãþii. Aceste schimbãri se petrec de obicei brusc,rapid, motiv pentru care sunt numite “pusee de creºtere”.

13


Din nefericire pentru adolescenþi, schimbãrile sunt rareoriuniforme, armonioase, predictibile. De cele mai multe ori, procesulnu este deloc plãcut. Întâi cresc extremitãþile corpului: braþele ºipicioarele se lungesc ºi ating dimensiuni de adult cu mult înainte catrunchiul sã se dezvolte, astfel încât adolescenþii par disproporþionaþiºi dizarmonici.

Nici faþa nu pare sã iasã din acest tipar dizarmonic al schimbãrii:nasul ºi urechile cresc înaintea capului.

De asemenea apar diferenþe între partea stângã ºi dreaptã acorpului, care nu se dezvoltã în acelaºi ritm; de pildã, urechea poatefi mai mare decât cea dreaptã; acelaºi lucru se poate observa lanivelul palmelor, labelor picioarelor, sânilor sau testicolelor.

Toate aceste schimbãri la nivelul corpului îi fac pe adolescenþinesiguri; dat fiind accentul pus pe imaginea fizicã, nu estesurprinzãtor faptul cã acum adolescenþii devin foarte preocupaþi defelul în care aratã.

Ritmul inegal de creºtere nu afecteazã doar aspectul fizic aladolescentului ci ºi capacitatea sa de efort fizic. Inima ºi plãmâniiadolescentului îºi mãresc dimensiunile ºi capacitatea odatã cutrunchiul iar acesta rãmâne în urma membrelor. Astfel, în timp cemembrele lungi îi dau adolescentului un aspect atletic ºi îl fac sãparã capabil de efort fizic susþinut, în realitate el nu are energie pemãsura aspectului fizic. Adolescenþii nu sunt leneºi, ci doar au o maimare nevoie de odihnã decât adulþii.

Transformarea fizicã nu se referã doar la aspectele vizibile. Depildã, creºte producþia de hormoni asociatã dezvoltãrii sexuale. Nivelulde testosteron din organismul puberilor va fi de 15 ori mai mare decâtînainte, în timp ce estrogenul din organismul fetelor va atinge un nivelde 8 ori mai mare. Aceste schimbãri hormonale afecteazã diferitdezvoltarea adolescenþilor. Glandele de la nivelul epidermei devinactive iar consecinþele sunt: piele cu aspect gras, transpiraþieabundentã, acnee, un miros specific al corpului. Schimbãrilehormonale asociate dezvoltãrii sexuale genereazã modificãri la nivelulformei corpului, dezvoltarea completã a organelor sexuale, apariþiapãrului pubian precum ºi schimbarea tonului vocii, în cazul bãieþilor.Fetele au prima menstrã iar bãieþii experimenteazã prima ejaculare.

Se afirmã adeseori cã hormonii „sunt de vinã” pentru schimbãriledin comportamentul adolescenþilor. Este adevarat cã schimbãrilehormonale se resimt la nivelul emoþiilor care devin mai intense ºiimprevizibile. În realitate însã, transformarea este mult maicomplexã, iar factorii care influenþeazã comportamentul adolescenþilorsunt multiplii.

14

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Mai multe despre transformãrile sexuale care apar acum

nn Despre provocarea psihologicã (aspecte cognitive, sociale, emoþionale)Orice pãrinte ar putea sã afirme cã gândirea adolescentului sãu

este sofisticatã, complexã. Gândirea adolescentului este raþionala,logicã; sunt critici ºi pun la îndoialã orice; întrevãd noi posibilitãþi înorice situaþie ºi nu sunt dispuºi sã accepte lucrurile aºa cum suntsau doar pentru cã un adult afirmã cã nu pot fi schimbate. Sunt deasemnea interesaþi de aspectul moral al realitãþii, motiv pentru carede multe ori îºi asumã cauze politice ºi sociale.

Cu toate acestea, în ciuda dezvoltãrii ample a structurilor gândirii,adolescenþii pot face presupuneri ºi supoziþii incorecte.

De pildã, adesea fac greºeala de a supraestima influenþa pe carear putea sã o aibã asupra mersului firesc al lucrurilor din jurul lor. Înconsecinþã, tind sã ia totul personal ºi sã se învinovãþeascã inutilatunci când lucrurile nu merg conform planurilor lor.

Caracteristica vârstei

Care sunt comporta-mentele specifice?

Câteva recomandãri pentru pãrinþi:

Între 13 – 18 ani,adolescentul îºidezvoltãcunoºtinþele despresex, sexualitate,educaþie sexualã,contracepþie, bolicu transmiteresexualã

Ø La bãieþi apareejacularea;

Ø Se menþin comporta-mentele deautoexplorare ºiautostimulare;

Ø Apare interesul pentruîntâlnirile romantice;

Ø Se intensificãpreocuparea pentrupãstrarea intimitãþii;

Ø Apar primele contactesexuale;

Ø Creºte preocupareapentru aspectul fizic ºisex-appeal;

Ø Intervin visele ºifanteziile sexuale;

Ø Oferiþi informaþii desprecontracepþie ºi BTS!

Ø Discutaþi cu copiluldespre diferenþe dintrefete ºi bãieþi!

Ø Discutaþi despre relaþiilede cuplu ºi relaþiileinterpersonale în general!

Ø Stabiliþi reguli preciselegate de întâlnirile înmediul extern al casei!

15


De asemenea, adolescenþii cad adesea în capcana „citiriigândurilor”. Gesturi ºi comportamente inocente din partea celorlalþipot fi interpretate ca ºi criticã personalã, dat fiind faptul cãadolescenþii trag pripit concluzii când vine vorba de ceea ce gândescºi simt ceilalþi.

Mai multe despre felul în care funcþioneazã mintea copilului la aceastã vârstã

Pe de altã parte, un adolescent acceptã cu dificultate cã cinevadin jur, mai ales un pãrinte, poate sã înþeleagã sentimentele noi ºiintense pe care le experimenteazã.

Caracteristica vârstei

Cum observ nivelul dedezvoltare cognitiva?

Câteva recomandãri pentru pãrinþi:

Între 12 – 18 aniapare:§ gândirea

abstractã;§ raþionamentele

ipotetico-deductive;

§ testareaipotezelor;

§ multidimensio-nalitatea;

§ relativitatea;

Ø Adolescentul abordeazãsarcinile sistematic;

Ø Adolescentul apeleazãla abordãri ipotetico-deductive (construieºteipoteze, deduce mentaldiferite rezultate,gãseºte soluþii variate);

Ø Utilizeazã raþionamentedeductive de tipul dacã-atunci;

Ø Încurajaþi adolescentulsã discute subiectevariate, sã gândeascãindependent ºi sãformuleze idei proprii, sãle testeze ºi sã gene-reze soluþii multiple.Utilizaþi întrebãri detipul: Cum crezi cã amputea sã...? Ce crezi cãse întâmplã dacã....?;

Ø Îºi pot imagina situaþiipe care nu le-auexperimentat: Cum ar fidacã aº deveni milionar;Cum ar arãta lumeadupã un rãzboi nuclear;

Ø Combinã ideile în modlogic;

Ø Abordeazã noþiuni puripotetice ºi abstracte;

Ø Încep sã utilizeze ºi sãgândeascã despreconcepte ce sunt greude vãzut/ atins/ simþit(credinþã, încredere,spirit, adevãr).

16

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Unii adolescenþii au convingerea cã sunt invincibili ºi cã nimic rãunu li se poate întâmpla. De aceea, ei iºi asumã foarte des riscuri.Deºi de cele mai multe ori cunosc consecinþele comportamentelorde risc pe care le fac, vor presupune cã nimic rãu nu li se poateîntâmpla.

Adeseori iau decizii bune. Uneori îºi surprind pãrinþii prinraþionamente corecte ºi comportamente mature. Focusul lor esteînsã mai degrabã pe ceea ce se întâmplã imediat, în prezent, decâtpe consecinþele pe termen lung ale unei acþiuni.

Sã luãm fumatul, de pildã: un adolescent este mult maiimpresionat de posibilitatea de a pãrea cool acum în faþa prietenilor,decât de aceea a îmbolnãvirii de cancer în 20 de ani.Comportamentul lor s-ar schimba mai degrabã sub impactul unorconsecinþe negative imediate ºi semnificative pentru ei, precumîngãlbenirea dinþilor, ten cu aspect obosit ºi îmbãtrânit (în cazulfetelor) sau bani insuficienþi pentru CD-ul sau tricoul favorit.

Adolescenþii au nevoie de pãrinþii lor pentru a învãþa corect ceînseamnã independenþa, asumarea responsabilitãþii ºi încrederea.Chiar ºi discuþiile în contradictoriu într-o situaþie de familie îi învaþãpe tineri cum sã se exprime, cum sã se afirme într-un mediu sigur,înainte de a face aceleaºi lucruri în prezenþa altora, în contextesociale diverse, mai mult sau mai puþin securizante.

În consecinþã, pãrinþii se pot aºtepta la mai multe discuþii încontradictoriu ºi situaþii conflictuale odatã ce copilul a pãºit praguladolescenþei. Învãþarea tehnicii de a oferi feedback negativ copiluluiîn aceste contexte, dã pãrintelui un instrument util de gestionare asituaþiilor cu potenþial conflictual crescut.

Cum se oferã feedback negativ copilului Pentru situaþiile în care nu sunteþi de acord cu comportamentul

copiilor, mesajele voastre ca pãrinþi trebuie sã se centreze exclusivpe comportament ºi nu pe persoanã. Orice etichetare (ex. „eºtisurd? nu auzi?”) atacã persoana copilului ºi îl rãneºte.

Maniera în care adultul îºi exprimã nemulþumirea faþã de copil vafi preluatã de acesta prin imitaþie ºi se va manifesta în interacþiunilecu ceilalþi copii.

17


Pentru a transmite un mesaj corect, respectaþi urmãtorii paºi:

1. Mã simt.... (descrierea modului în care vã simþiþi);2. Atunci când.... (descrierea comportamentului copilului);3. Pentru cã... (descrieþi modul în care vã afecteazã comportamentul

copilului);4. Mi-ar plãcea sã... (oferiþi alternative de comportament);5. Îþi mulþumesc! Mi-a fost de mare ajutor! (recompensarea comportamentului

copilului).

Exemplu: Paul, mã deranjeazã faptul cã nu îmi rãspunzi atunci când te strig.Mi-ar plãcea sã-mi rãspunzi deoarece eu voi rãguºi ºi nu voi maiputea vorbi.Îþi mulþumesc!

Dar când vorbim de prea multe conflicte ºi când ar trebui un pãrintesã fie îngrijorat? Sunt douã întrebãri cu rãspunsuri dificil de gãsit.

Potrivit studiilor de specialitate, e probabil sã vã confruntaþi cu o mediede 3-4 situaþii conflictuale pe sãptãmânã. Vârsta cea mai provocatoare, cucel mai crescut potenþial conflictual este 13 ani; abia dupã ce adolescentulîmplineºte 16 ani, a fost înregistratã o scãdere a ratei situaþiilor familialeconflictuale.

Cu toate acestea, dacã copilul ajuns la vârsta adolescenþei,resimte puternic consecinþele acestor situaþii (este trist sau furios încea mai mare parte a timpului) sau dacã pãrinþii se confruntã cuprobleme grave precum depresie, consum de droguri, violenþa, chiulsau chiar abandon ºcolar, comportamente sexuale cu grad de risc/neadecvate, se recomandã ajutorul de specialitate.

Mai multe despre cum funcþioneazã adolescenþii în societate

Abilitãþile sociale sunt cele care permit copilului sã se integrezeîn mediul în care trãieºte – grupul de la ºcoalã, grupul de prieteni,familie. A avea abilitãþi sociale înseamnã a fi eficient în interacþiunilecu ceilalþi astfel încât sã atingi scopul stabilit.

18

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Studiile indicã faptul cã:n Acei copii care au dezvoltate abilitãþile sociale se vor adapta

mai bine la mediul ºcolar ºi vor avea rezultate mai bune.n Copiii cu abilitãþi sociale slab dezvoltate (ex. copiii care se

comportã agresiv – fizic sau verbal, copiii care au dificultãþi îna se integra într-un grup de persoane noi) au o probabilitatemai mare de a fi respinºi de ceilalþi ºi de a dezvolta problemede comportament; astfel, copiii care sunt izolaþi de grup au unrisc crescut pentru abandon ºcolar, delicvenþã juvenilã,probleme emoþionale (anxietate, depresie).

Prin urmare, a ºti sã-þi faci prieteni ºi sã interacþionezi cu ei înmod adecvat influenþeazã sãnãtatea emoþionalã a persoanei. Lipsaabilitãþilor sociale îi face pe unii copii sã fie þinta ironiilor din parteaaltor colegi deoarece copii mai agresivi observã cã aceºtia nu aumodalitãþi de a se apãra. Ei au mai multe probleme de adaptare laºcoalã ºi sunt predispuºi spre delicvenþã juvenilã ºi consum desubstanþe.

Conform datelor Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii:§ 67% dintre adolescenþii cu vârsta mai micã de 15 ani au consumat alcool

în cantitãþi mari de cel puþin douã ori; § Între 16-19 ani un adolescent îºi injecteazã pentru prima oarã droguri;§ 70% dintre adolescenþi au fumat înainte de 15 ani;§ 4% dintre adolescenþii cu vârste cuprinse între 12-17 ani fac depresie,

asociatã cu riscul de suicid (a treia cauzã a decesului în adolescenþã).

În concluzie, dezvoltarea abilitãþilor sociale reduce factorii de riscasociaþi cu performanþele ºcolare scãzute, asumarea comportamen-telor de risc ºi asigurã sãnãtatea emoþionalã a persoanei.

Abilitãþile sociale de bazã sunt: n iniþierea ºi menþinerea unei relaþii;n integrarea într-un grup.

Existã câteva principii a cãror respectare favorizeazã dezvoltareaabilitãþilor sociale ale copiilor pe întreg parcursul preadolescenþei siadolescenþei.

Iatã-le pe cele mai importante dintre acestea:

19


Principii de dezvoltare a abilitãþilor sociale

1. Oferiþi copilului sprijinul necesar pentru învãþarea abilitãþilor sociale.2. Ghidaþi verbal comportamentul copilului, în anumite situaþii sociale ºi oferiþi

timp copilului sã exerseze pânã la achiziþionarea abilitãþii respective.3. Copilul are nevoie de ghidarea adultului pentru a învãþa cum sã iniþieze o

conversaþie, cum sã formuleze o cerere, cum sã respecte regulile defuncþionare în societate.

4. Întãriþi permanent ºi constant comprtamentele dezirabile ale copilului.5. Oferiþi copilului un model de comportament pe care sã-l poatã observa ºi

apoi imita. 6. Pãstraþi în permanenþã contact vizual cu copilul atunci când discutaþi cu el

cerându-i ºi lui sã facã acest lucru.7. Ignoraþi comportamentele problematice ale copiilor care au funcþia de a

atrage atenþia; acordaþi atenþie comportamentelor pozitive.8. Dezvoltarea cognitivã ºi socialã a copilului este direct influenþatã de

calitatea timpului petrecut cu copilul. Oferiþi-i copilului dvs. zilnic momenteîn care sã se simtã iubit ºi apreciat.

Abilitãþi sociale specifice vârstei 12 – 18/19 ani:n Iniþiazã ºi menþine o conversaþie; n Ascultã activ;n Împarte obiecte ºi împãrtãºeºte experienþe cu prietenii;n Rezolvã conflicte în mod eficient;n Respectã regulile aferente unei situaþii;

Cum observ prezenþa acestor comportamente?n Prezintã interes crescut pentru prieteni; n Are un numãr mare de prieteni (mai ales adolescenþii cu

abilitãþi sociale bine dezvoltate);n Simte nevoia sã petreacã o perioadã mare de timp cu prietenii;n La 12-14 ani apar grupurile de prieteni (mai ales de acelaºi sex);n La 14-17 ani apare identitatea de grup (ei sunt mândri ºi se

definesc în termenii gãºtilor din care fac parte).n Stabileºte contactul vizual cu persoana cu care vorbeºte; îºi

îndreaptã corpul spre ea;n Pune întrebãri atunci când i se povesteºte ceva;n Zâmbeºte; dã din cap în semn de aprobare/ dezaprobare; n Când are nevoie de ceva, formuleazã în mod adecvat o cerere

(îmi dai ºi mie te rog);n Poate sã împartã materiale comune; n Face schimb de obiecte personale;

20

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

n Foloseºte strategii de rezolvare a conflictelor: negocierea,compormisul;

n Rãspunde cu umor dacã i se pun porecle sau îi spune celuilaltca îl supãra ºi îl roagã sã înceteze;

n Face atribuiri non-agresive dacã cineva îl rãneºte; n ªtie sã negocieze ºi sã facã compromisuri într-o situaþie.n Are un comportament adecvat în absenþa adultului;

Atenþie! Adolescenþii care nu ºi-au dezvoltat pânã acum abilitãþi de iniþiere ºimenþinere a unei relaþii se confruntã cu sentimente de singuratateºi izolare;Adolescentul se comparã mereu cu ceilalþi ºi evitã sã parã diferit decei din grupul sãu de prieteni, pentru a nu fi considerat ciudat saunepopular de cãtre prietenii sãi.

Câteva recomandãri pentru pãrinþi:Ø Sã nu fii surprins dacã vei observa cã în acestã perioadã

influenþa grupului de egali tinde sã creascã spre deosebire deautoritatea ta ca pãrinte, care tinde sã scadã.

Ø Oferã-i copilului cât mai multe oportunitãþi de exersare aabilitãþilor sociale: încurajeazã-l sã iasã cu prietenii, sã iºiaducã prietenii acasã, sã iºi facã noi prieteni!

În situaþia în care copilul tãu evitã interacþiunea cu ceilalþi: Ø Încurajeazã-l sã îºi stabilescã o relaþie de prietenie cu cel puþin

un copil. Adolescentul trebuie sã înveþe ºi sã experimentezecare sunt comportamentele ce definesc o relaþie de prietenie,sã-ºi creeze oportunitãþi de exersare a acestor comportamente(vizite, sãrbãtorirea unor zile speciale cu invitarea colegilor).Sprijinã fiecare implicare a copilului într-o astfel de situaþie.În condiþiile în care copilul nu ºi-a format aceastã abilitate,prezintã-i comportamentele aºteptate, defalcate pe secvenþãspecifice.

Exemplu: Ce înseamnã sã fii un bun ascultator?n Sã priveºti în ochi persoana care îþi vorbeºte;n Sã taci atunci când acea persoanã vorbeºte; pentru a conºtien-

tiza mai bine consecinþele negative ale comportamentului dea vorbi peste o altã persoanã, adolescentul poate fi întreruptde câteva ori ºi apoi întrebat cum se simte.

n Uneori, deºi copiii ºi-au dezvoltat abilitãþi de ascultare activã,ignorã ceea ce spune adultul. În aceastã situaþie esteimportant sã-i vorbiþi copilului doar când sunteþi sigur deatenþia lui. Dacã-i vorbiþi deºi el nu este atent, copilul învaþãcã este în regulã sã nu vã asculte.

21


Ø Comportamentul de schimb de obiecte personale trebuietolerat ºi încurajat deoarece este un semn de încredere careduce la închegarea prieteniilor;

Ø Conflictele cu adulþii apar datoritã faptului cã adesea adoles-cenþii considerã cã pãrinþii se leagã de toate amãnuntele(curãþenia în camerã, imbrãcãmintea, coafura etc);

Ø Este important pe cât posibil sa eviþi discutarea problemelormai sensibile când tu sau adolescentul sunteþi într-o dispoziþieproastã. Adolescentul va învãþa astfel de la pãrinte sã evite sã-ºi rezolve problemele importante când nu se simte prea bine.

Exemplu: Acum suntem amândoi tensionaþi. Hai mai bine sã ne liniºtim ºidiscutãm dupã aceea.

Ø Dacã a avut loc un conflict între adolescent ºi o altã persoanã,încearcã sa înþelegi modul în care s-a simþit, a gândit, s-acomportat copilul în acea situaþie. În acest sens serecomandã sã foloseºti întrebãri deschise care faciliteazãcomunicarea.

Exemplu: Ai putea sã-mi spui mai multe despre asta?

În plus se recomandã evitarea urmãtoarelor situaþii:- întrebãri de tipul: „ce ai facut?”;- judecata sau morala: „nu e bine ce ai facut”;- acuzarea: „aºa faci tu de fiecare datã”;- etichetarea: „eºti neserios”;- oferirea de sfaturi dacã nu sunt cerute.

Ø Atunci când greºeºte, învaþã-l sã vadã greºeala ca pe ooportunitate de învãþare ºi nu ca pe o catastofa. Rolul tãu estede a-l sprijini ºi ajuta ºi nu de a-l critica ºi acuza.

Ø Adolescentul este sensibil la orice regulã care i se impune.Din dorinþa de a arãta cã el este o persoanã care are pãreridiferite de ale celorlalþi va fi mai predispus sa încalce regulilestabilite.

Ø Regulile funcþioneazã foarte bine dacã pãrinþii au o relaþiebunã cu copilul.

Respectaþi „regulile pentru alegerea regulilor” ºi stabiliþi conse-cinþe clare pentru încãlcarea acestora (detalii despre cum sã faceþiaceste lucruri gãsiþi în capitolele urmãtoare).

22

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Mai multe despre emoþiile adolescentului Emoþia este o trãire a unei persoane faþã de un eveniment

important pentru aceasta ºi apare ca urmare a modului în care esteinterpretat acel eveniment.

Abilitãþile emoþionale înseamnã a înþelege, a exprima ºi a reglaemoþiile.

Dezvoltarea abilitãþilor emoþionale ale copiilor este importantã dinurmãtoarele motive:n ajutã la formarea ºi menþinerea relaþiilor cu ceilalþi.n ajutã copiii sã se adapteze la ºcoalã.n previne apariþia problemelor emoþionale ºi de comportament.

Existã câteva principii a cãror respectare favorizeazã dezvoltareaabilitãþilor emoþionale ale copiilor pe întreg parcursul preadolescenþeiºi adolescenþei.

Iatã-le pe cele mai importante dintre acestea:

Principii de dezvoltare a abilitãþilor emoþionale1. Utilizaþi mesajele formulate la persoana I, pentru exprimarea propriilor

pãreri, emoþii, dorinþe (ex.:în loc de „m-ai supãrat” puteþi spune „mã supãrafaptul cã nu îmi rãspunzi atunci când te strig”).

2. Oferiþi copilului posibilitatea de a alege între douã sau mai multealternative; aceasta este o foarte bunã metodã de a-l învãþa pe copil sã iasingur decizii.

3. Oferiþi copiilor contexte în care sã ia singuri decizii. 4. Rezolvaþi probleme împreunã cu copilul, fiþi atent la ceea ce simte ºi

gândeºte copilul, la reacþiile dvs. emoþionale; notaþi împreunã cu copilulalternative de soluþionare.

5. Aplicaþi cu consecvenþã regulile ºi consecinþele unui comportament.6. Încurajaþi copilul sã analizeze critic o situaþie ºi sã anticipeze consecinþele

propriilor sale comportamente.7. Ignoraþi aspectele minore pentru înlãturarea conflictelor.8. Informaþi-vã ºi amintiþi-vã de propria adolescenþã.9. Vorbiþi deschis cu adolescentul ºi evitaþi sfaturile, cicãleala, critica ºi morala.10. Întãriþi permanent comportamentele dezirabile ale adolescentului; el are

nevoie sã-ºi dezvolte încrederea în sine ºi în propriile competenþe ºi abilitãþi.

23


Câþiva indicatori de dezvoltare ºi recomandãripentru preadolescenþi!

Abilitãþi ºi comportamente specifice vârstei de 11-14 ani:n Exprimã verbal emoþiin Oscileazã între diferite stãri emoþionalen Sunt în cãutarea unei identitãþi personale n Cred cã au sentimente unice, speciale, ce nu pot fi înþelese de

niciun adultn Înþeleg emoþiile unei alte persoane n Au capacitatea de analizare a propriului comportament n Au capacitatea de analizare a modului în care gîndesc n Folosesc diverse strategii de reglare emoþionalã: rezolvarea de

probleme sau luarea deciziilor; explorarea alternativelor;strategii emoþionale de evitare; solicitarea ajutorului focalizatpe emoþii sau pe rezolvarea de probleme; distanþarea desursa se stres (strategie mentalã prin care copilul identificãargumentele raþionale care îl vor face sã se distanþezeemoþional de situaþie);

n Folosesc strategii cognitive: raþionalizarea, minimizarea,centrarea pe consecinþe;

Cum observ prezenþa acestor comportamenete?n Exprimã emoþii folosind etichetele lingvistice;n Descrie comportamentele asociate unei emoþii (ce fac sau ce

transformãri au loc în corpul lor atunci când trãiesc o anumitãemoþie);

n Trece cu uºurinþã de la bucurie la tristeþe ºi invers;n Încearcã diferite roluri (se îmbracã excentic), trece prin perioade

de confuzie;n Afirmã adesea „ nu poþi tu sã înþelegi!”;n Are capacitatea de a se pune în locul altora (manifestã

empatie);n Îºi pune întrebãri de tipul: „ce am fãcut, de ce am fãcut, este

bine aºa cum am fãcut?”n Îºi pune întrebãri de tipul: „este bine dacã gândesc aºa depre

prietenul meu?; dacã greºesc?” n Poate sã priveasca o situaþie supãrãtoare dintr-un alt punct de

vedere sau evitã sã se gândeascã la situaþie, o ignorã;n Se gândeºte la lucrurile care trebuiesc fãcute pentru a rezolva

problema; n Încearcã sã rezolve problema vorbind cu alþii;n Reformuleazã situaþia supãrãtoare în termeni favorabili (ex.

vulpea ºi strugurii);

24

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

n Se angajeazã în activitãþi domestice (curãþenie, aspirat), seimplicã în activitãþi fizice (alergat, plimbat cu bicicleta etc.) saucare îi fac plãcere (ascultã muzicã, se întâlneºte cu prietenii etc.);

n Neutralizeazã emoþia negativã prin evaluarea cognitivã asituaþiei dintr-o altã perspectivã (aduce argumente logicepentru neutralizarea emoþiei);

n Poate sã anticipeze ce se va întâmpla dacã va reacþiona/ seva comporta într-un anume fel;

Câteva recomandãri pentru pãrinþiØ Învaþã-l ºi încurajeazã-l sã utilizeze „limbajul responsabilitãþii”,

prin formularea de mesaje la persoana I:

Exemplu: Mã supãra când faci acel lucru, când foloseºti acele cuvinte etc.

Ø Informeazã-te ºi aminteºte-þi de propria pubertate; aceastãtendinþã rezultã din conºtientizarea nevoii puberului deidentitate personalã; copilul îþi va acorda mai puþinã atenþiedeoarece începe sã îºi caute ºi alte modele;

Ø Foloseºte ascultarea reflexivã: „observ cã eºti supãrat...”;pune accent pe ascultarea copilului ºi nu pe sfaturi, criticã saumoralã;

Ø Este bine sã te aºtepti la numeroase schimbãri de dispoziþieºi sã fii pregãtit pentru numeroasele conflicte care vor apãreape mãsura ce puberii îºi dezvoltã personalitatea. Adulþii careºtiu la ce sã se aºtepte vor trece mai uºor peste ele.

Ø Oferã-i cãldurã, susþinere ºi independenþã; ignorã aspecteleminore deoarece sunt trecãtoare (ex. stilul vestimentarexcentric, pãrul prea lung, talia pantalonilor prea joasã etc.) ºiconcentrezã-te asupra a ceea ce este cu adevarat important.

Ø Respectã-i intimitatea;

Ø Comunicarea ta cu el/ ea se va baza pe ascultare reflexivã ºipe limbajul responsabilitãþii. De evitat: critica, morala,sfaturile, etichetarea;

Exemplu: Mã supãrã cã nu rãspunzi atunci cînd te strig.

Ø Sprijinã-l în recunoaºterea emoþiilor celorlalþi: - prin încurajarea de a încerca sã înþeleagã ceea ce simte un

alt copil; - ajutându-l sã înþeleagã cã toate emoþiile sunt valide ºi

acceptabile ºi sã distingã între emoþii ºi modul lor deexprimare;

25


Ø Încurajeaza copilul sã analizeze cât mai critic comportamentul;

Exerciþii: - alegeþi o situaþie cu care s-a confruntat copilul;- identificaþi modul în care s-a comportat copilul;- analizaþi consecinþele reacþiilor/ comportamentelor lui;- gãsiþi împreunã soluþii alternative la reacþii sau comporta-

mente neadecvate;

Ø Susþine copilul pentru a analiza situaþia din mai multe perspective;

Ø Implicã copilul în toate deciziile care îl privesc pe el; aceastãatitudine îi semnaleazã copilului cã adulþii sunt interesaþi depãrerea lui ºi îl trateazã ca pe un adult în devenire;

Ø Implicã copilul în procesul de explorare a alternativelor:- ascultarea reflexivã: “eºti supãrat... mi se pare cã te

deranjeazã...;- folosirea brainstorming-ului pentru a identifica soluþii la

probleme (care ar fi alternativele acestei probleme?);- asistarea copilului în alegerea soluþiei optime (care dintre

soluþii crezi cã ar fi cea mai bunã?);- discutarea posibilelor rezultate în cazul alegerii uneia dintre

ele (ce crezi ca s-ar întâmpla dacã faci aºa cum ai spus?);- identificarea avantajelor ºi dezavantajelor opþiunilor alese;

Notã:n Oferirea de sfaturi scade posibilitatea copilului de a rezolva

singur probleme ºi conduce la dependenþa copilului depãrerile adultului.

n Morala, critica, etichetarea blocheazã comunicarea pãrinte-copil ºi conduce la intensificarea conflictelor.

Ø Accentuaþi aspectele pozitive;

Exemplu: Ai luat notã mai micã decât te aºteptai la lucrare dar uite câte lucruriai ºtiut sã faci bine;

Notã:n Copiii preiau modelul de reglare emoþionalã al pãrinþilor.

Ø Încurajeazã copilul sã discute despre situaþiile dificile. Poþiîncepe chiar tu, spunând cu voce tare ceea ce gandeºti într-osituaþie dificilã, astfel încât copilul sã audã ºi sa gândescã la fel;

Exemplu: Sunteþi blocat în trafic, pe bulevard; în loc sã vã înfuriaþi ºi sã claxonaþifãrã niciun rezultat, verbalizaþi ceea ce simþiþi, exprimându-vã îngrijo-rarea dar ºi faptul cã “nu e nici o tragedie”, veþi ajunge oricum ladestinaþie atunci când se va putea.

26

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Este foarte important ca adolescentul sã realizeze exerciþii devizualizare, anticipare a reacþiilor comportamentale în diverse situaþii(ex. cum se va comporta în situaþia în care primeºte o notãnemeritatã);

Câþiva indicatori de dezvoltare ºi recomandãripentru adolescenþi!

Abilitãþi ºi comportamente specifice vârstei de 14-19 ani:n Exprimã sentimente de nemulþumire legate de încercarea

pãrinþilor de a se amesteca în viaþa lor;n Exprimã sentimente de tristeþe legate de pierderea

psihologicã a pãrinþilor; n Exprimã sentimente de teamã ºi atracþie fatã de sexul opus;n Sentimentul de singurãtate poate deveni frecvent ºi acut;

acest sentiment este experimentat cu precãdere de cãtreadolescenþii cu slabe abilitãþi de comunicare.

Notã:n În cazul acestora, existã pe termen lung, riscul apariþiei

depresiei ºi anxietãþii sociale.

n Cãtre finalul perioadei de vârstã, manifestã o mai marestabilitate emoþionalã ºi conturarea unei identitãþi;

Cum observ prezenþa acestor comportamente?n Exprimã o acutã nevoie de intimitate; n Se distanþeazã de pãrinþi ºi devine tot mai interesat de grupul

de prieteni;n Ascunde adeseori afecþiunea faþã de un alt bãiat/ fatã;n Dovedeºte o mai mare încredere în forþele proprii, îºi fixeazã

scopuri pe care le urmãreºte consecvent; n Apare preocuparea pentru relaþii stabile.

Câteva recomandãri pentru pãrinþi:Ø Respectã nevoia de intimitate a copilului. Asta nu înseamnã

sã nu-l mai supraveghezi; este important sã verifici dacãmerge la ºcoalã, ce cãrþi citeºte, ce muzicã ascultã, care îisunt prietenii.

Ø Este important sã accepþi cã distanþarea emoþionalã faþã de tine,ca pãrinte este un proces normal în dezvoltarea copilului tãu.

Ø Împãrtãºeºte-i copilului amintiri din propria ta adolescenþã(acest lucru are darul de a-i liniºti doarece constatã cã ºiadulþii au trecut prin asta);

27


Ø Comunicarea cu adolescentul este foarte importantã. Fiideschis ºi pregãtit sã discuþi despre orice subiect care îlintereseazã:- vorbeºte cu adolescenþii despre sex înainte ca aceºtia sã

se gândeascã sã facã sex;- discutã cu ei despre dragoste, prietenie, relaþii;- explicã-le care sunt consecinþele începerii activitãþii

sexuale de la vârste fragede;- încurajeazã-i sã punã întrebãri;

Ø De evitat:- Critica : „tu eºti singurul vinovat, este numai vina ta!”- Etichetarea: „eºti un nesimþit...”;- Oferirea de sfaturi: „dacã aº fi în locul tãu aº face asta...”,

„cred cã ar trebui sã faci....”;- A da ordine: „fã-þi temele imediat!”, „apucã-te de curãþenie!”; - Ameninþãrile: „dacã nu faci cum spun eu, atunci...”; - Moralizarea: „ar trebui sã... trebuie sã iþi ceri scuze”; „cum

ai putut sã faci un asemenea lucru!”;- Sarcasmul, ridiculizarea ºi presiunile, pentru cã sunt o

formã de nerespectare a drepturilor personale;- Mesajele responsabilitãþii comunicate pe un ton nervos

pentru cã devin mesaje negative;Ø Pentru prevenirea blocajelor de comunicare vor fi folosite:

- mesaje descriptive (care descriu comportamentul, emoþiaºi consecinþa), în locul mesajelor evaluative;

Exemplu: „Când nu îmi dai posibilitatea sã spun ce cred, devin furios” în locde „Vorbeºti prea mult”;

- mesaje orientate spre problemã, care sã ajute copilul sãidentifice alternativele problemei, ºi nu orientate sprecontol, spre oferirea de sfaturi ºi soluþii;

- exprimarea spontanã a opiniilor fãrã a încerca sã seimpunã punctul personal de vedere;

- comunicarea empaticã; îndiferenþa în comunicare îitransmite copilului mesajul cã nu este valoros ºi cã numeritã sã i se acorde atenþie;

- comunicarea de pe poziþii de egalitate ºi respect, nu desuperioritate;

- limbajul responsabilitãþii, atât pentru comunicarea senti-mentelor pozitive cât ºi a situaþiilor care ne deranjeazã;

- comunicarea emoþiilor fãrã a învinovãþi copilul;

Exemplu: În loc de “uite ce am pãþit din cauza ta”, folosim: „m-a deranjatfoarte tare cã…”;

Ø Ajutã adolescentul sã îºi stabileascã scopuri pentru viitor ºidiscutã cu el modul de atingere a scopurilor stabilite;

28

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

nn Ce pot face pãrinþii? Vestea bunã este cã atât tu cât ºi copilul tãu veþi supravieþui

acestei etape de dezvoltare. În ciuda conflictelor frecvente,perioadelor de confuzie, îndoialã, îngrijorare, stres accentuat, celemai multe dintre familiile cu copii adolescenþi rãmân intacte în urmaacestor provocãri.

Mai jos sunt prezentate câteva idei despre cum ar putea fivalorificate informaþiile din capitolul anterior.

Ø Gândeºte-te la cum a decurs viaþa cu copilul tãu în ultimeledouã sãptãmâni. Ai observat vreuna dintre schimbãrile fizicedescrise mai sus? Ce crede ºi cum se simte copilul tãu înraport cu aceste schimbãri? Ce ai putea sã îi spui astfel încâtsã îl/o ajuþi sã se simtã mai bine?

Ø Cu prima ocazie când eºti în conflict cu copilul tãu, întreabã-te:„De fapt, despre ce este vorba acum?” Cearta asta chiar arelegaturã cu tema de casã sau cu nevoia de independenþã aadolescentului ºi cu dorinþa lui de a avea mai mult controlasupra programului sãu? Încearcã sã te pui puþin în situaþialui/ei ºi vei constata cã nu te vei mai simþi contestat/ atacatca pãrinte ºi vei putea sã reacþionezi adecvat ºi sã gãseºtisoluþii pentru situaþii care apar inevitabil.

Ø Dacã ceea ce faci acum nu funcþioneazã, gãseºte alte moda-litãþi de a face faþã problemelor ºi conflictelor. Informaþiile pecare le vei gasi în acest manual ar putea sã iþi foloseascã ºisã iþi ofere noi alternative de abordare a relaþiei cu adoles-centul/a tãu/ta.

Ø A creºte un adolescent nu este usor. Nu ezita sã ceri sfaturiºi sã cauþi suport. Uneori e util sã vorbeºti cu alþi pãrinþi. Dacãsprijinul oferit de familie ºi prieteni nu este suficient alãturã-teunui grup pentru pãrinþi sau cere sfatul unui profesionist. A fidoar îngrijorat fãrã a face nimic nu rezolvã situaþia!

29


Capitolul 2 Despre limite ºi consecinþe

În acest capitol:Ø Cum sã stabilim limite; Ø Cum stabilim regulile astfel încât sã funcþioneze;Ø Dublarea regulilor de consecinþe; Ø Cum devin consecinþele eficiente;

Stabilirea limitelor ºi utilizarea consecinþelor sunt douã strategiipe care pãrinþii le pot folosi pentru a influenþa comportamentulcopiilor. Adolescenþii cãrora pãrinþii le-au fixat limite de comporta-ment ºi s-au confruntat cu consecinþe ce au decurs din asumareaanumitor comportamente, îºi dezvoltã abilitãþi de autocontrol ºi auraþionamente solide.

nn Cum stabilim limitele?Limitele îi direcþioneazã pe copii ºi îi ajutã sã atingã obiectivele pe

care pãrinþii le-au propus pentru dezvoltarea lor. Dacã ne dorim caadolescenþii sã evolueze cãtre adulþi disciplinaþi, responsabili ºiatenþi, trebuie sã le oferim ocazia sã facã anumite alegeri ºi sã seconfrunte cu anumite limite.

Pentru a putea stabili limite, pãrinþilor trebuie sã le fie foarte clarce aºteaptã de la copii lor ºi care dintre comportamentele acestorasunt acceptabile. Stabilirea limitelor funcþioneazã cel mai bine încontextul unei bune relaþii pãrinte – copil.

Dacã relaþia dintre pãrinte ºi copil este una pozitivã, cresc ºanseleca acesta sã accepte valorile ºi convingerile propuse de adult ºi sãînteleagã motivele pentru care i se limiteazã comportamentul.

Este mai dificil sã influenþãm un adolescent în permanenþãcriticat, corectat ºi admonestat. În aceste condiþii, copilul nu va dorisã coopereze cu pãrintele în rezolvarea problemelor, ba mai mult, vaalege sã i se opunã.

Stabilirea limitelor este îngreunatã ºi de faptul cã adolescenþiisunt în contact cu prietenii lor care se pot bucura de mai multã„libertate”.

Exemplu: Andrei are 15 ani iar colegul lui de bancã ºi în acelaºi timp prietenullui are voie sã stea afarã oricât de târziu doreºte, vorbeºte la telefoncât vrea, foloseºte internetul fãrã restricþie, pierde nopþi întregi „pemessenger”, fumeazã ºi vizioneazã filme interzise minorilor. Ce crede Andrei despre pãrinþii sãi: „sunt de modã veche”.

30

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Mai jos sunt prezentate câteva sugestii pentru trasarea limitelor.

„Regulile casei“Un bun început pentru a stabili limite este setul de „reguli ale

casei”; un copil obiºnuit cu regulile casei va manifesta frecvent ºirelativ uºor comportamente care sã satisfacã ºi asteptãrile celui maiexigent pãrinte.

O regulã bunã precizeazã cu claritate comportamentul aºteptat. Ar fi util sã scrieþi regulile ºi sã le afiºaþi într-un loc accesibil

fiecãrui membru al familei (de ex. uºa frigiderului).Regulile casei sunt utile din douã puncte de vedere.În primul rând, ele exprimã aºteptãrile pe care le ai în ceea ce

priveºte anumite comportamente specifice ale copilului tãu.

Exemplu: De pildã, dacã fiica ta adolescentã obiºnuieºte sã întârzie mult dupãprogramul de ºcoalã poþi sã emiþi o regulã conform cãreia „Fiecaredintre copii va veni zilnic direct acasã dupa orele de ºcoalã!”.

Regulile casei sunt utile de asemenea pentru cã îl învaþã pe copilcomportamente adecvate.

Exemplu: De pildã, dacã vrei sã-þi înveþi copilul sã fie respectuos în relaþie cuceilalþi, regulile pot preciza comportamente de felul: „Batem la uºãînainte de a intra în camerã”; „Cerem permisiunea înainte de a neridica de la masã”; „vorbim politicos atunci când ne adresãm celorlalþi”;

Veþi gãsi mai jos câteva recomandãri astfel încât regula sã fieeficientã.

Stabiliþi un numãr limitat de reguli (5-7 reguli)Prea multe reguli înseamnã control sporit asupra vieþii copilului

tãu adolescent. Regulile eficiente reglementeazã doar acele situaþiicu grad de risc pentru sãnãtatea ºi siguranþa copilului ºi familiei talesau acelea în care sentimentele ºi drepturile altor persoane ar puteafi grav afectate.

Pentru restul situaþiilor, deciziile pot fi luate de adolescenþi. Esteimportant ca adolescentului sã i se ofere oportunitatea de a reuºi înabordarea diverselor provocãri cu care se confruntã. Sprijiniþi-i atuncicând încearcã sã aibã un comportament responsabil, matur ºiindependent.

Implicaþi copilul!Toþi copiii se bazeazã pe pãrinþii lor pentru stabilirea limitelor ºi a

regulilor, însã adolescenþii cu precãdere vor dori sã aibã un cuvânt despus în formularea lor. Este important sã ascultaþi ºi punctul devedere al adolescentului cu privire la alegerea regulilor dar ºi lastabilirea consecinþelor ce decurg din nerespectarea unei reguli.

31


E posibil ca uneori sã nu reuºiþi sã ajungeþi la un acord totalasupra regulilor, ceea ce nu înseamnã cã acestea nu vor fi stabilite.

Ca pãrinte, tu vei decide care vor fi regulile care vor modelacomportamentul copilului tãu. Atunci când nu ajungeþi la un acord, îipoþi spune copilului, cã deºi nu este cea mai corectã sau mai bunãdintre reguli, este singura la care te poþi gândi în momentul acela.

Stabiliþi reguli corecte ºi clareO regulã este corectã când reglementeazã în egalã mãsurã

comportamentul fiecãrui membru al familiei.

Exemplu: De pildã, regula „Întotdeauna baþi la uºã înainte de a intra în camerapãrinþilor” este nedreaptã deoarece se aplicã doar copiilor. Regulacorectã ar fi formulatã astfel: „Ciocãnim la uºã înainte de a intra încamera oricãruia dintre membrii familiei noastre”.

În acest fel, regulile nu sunt doar pentru copilul tãu adolescent,ci sunt „regulile casei”. Comportamentul tãu ca pãrinte va fi corectatunci când chiar tu vei fi primul care respectã regula.

Atunci când regulile sunt specifice ºi uºor de înþeles, cresc ºisansele de a fi respectate.

Exemplu: Regula „Andrei nu va veni acasã târziu” nu ajutã prea mult deoarecenu precizeazã când anume ar trebui sã vinã Andrei acasã; ba maimult, „târziu” poate sã însemne multe lucruri. Pe de altã parte, regula „Andrei trebuie sã fie acasã înainte demiezul nopþii în zilele de vineri ºi sâmbãtã” este clarã, nu genereazãconfuzie ºi nu lasã loc de discuþii.

Regula de mai sus este clarã pentru ca îi spune copilul ce sãfacã, nu ce sã nu facã. Ori de câte ori formulaþi o regulã nouã,întrebaþi-vã: „Ce vreau sã se schimbe în comportamentul copiluluimeu? Ce ar trebui sã facã altfel/ mai bine?”. Este bine ca regula sãfie scurtã, formulatã în cuvinte simple, pentru a fi uºor de reþinut.

Despre modificarea regulilorRegulile casei se schimbã de-a lungul timpului, pe mãsura ce

copiii cresc ºi devin mai responsabili. Atunci când o regulã esteautomat respectatã de toþi membrii familiei, ea trebuie eliminata depe lista cu reguli scrise ºi afiºate în casã. Aceasta nu înseamnã cãnu mai este valabilã, ci doar cã nu mai este necesarã afiºarea ei.

Regulile se schimbã de asemenea în funcþie de situaþiile noi care apar.

Exemplu: De pildã, vei stabili reguli noi atunci când fiica ta va începe sã aibãîntâlniri cu prieteni de-ai ei în timpul liber.

32

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Deºi regulile se schimbã, nevoia de a avea reguli rãmâneaceeaºi. Chiar ºi când copiii din familie au devenit tineri adulþi,regulile sunt utile pentru cã astfel ne asigurãm cã fiecare membru alfamiliei înþelege cã are responsabilitãþi în casã.

nn Cum utilizãm consecinþele?Este posibil ca prezenþa regulilor sã rezolve problemele care apar

în familie. Acestea chiar pot sã disparã atunci când fiecare membrual familiei ºtie exact ce se aºteaptã de la el.

Cu toate acestea, consecinþele sunt necesare pentru acele situaþiiîn care regulile sunt încãlcate. Multe dintre consecinþele utilizate depãrinþi când copiii erau mici (de exemplu „time out” = excluderea) nusunt adecvate vârstei de care vorbim acum. Pe mãsura ce copiiicresc, pãrinþii trebuie sã se gândeascã la consecinþe adecvate etapeide dezvoltare în care se aflã copilul acum.

Mai jos sunt descrise douã propuneri de consecinþe pe carepãrinþii le pot utiliza în situaþii de încãlcare a regulilor.

Ø Retragerea sprijinului în anumite activitãþiCe presupune? Sã nu faci o activitate pe care în mod obiºnuit ai

face-o în favoarea copilului. Comportamentul se menþine pânã cândadolescentul face ceea ce se aºteaptã de la el. Acest tip deconsecinþã funcþioneazã optim dacã este relaþionatã direct cucomportamentul neecooperant al adolescentului.

Exemplu: De pildã, pãrintele va refuza sã spele hainele copilului pânã cândacest va învãþa sã le punã pe cele murdare în coºul de rufe, nu sãle lase împrãºtiate prin camerã.„Mihai, regula spune cã fiecare dintre noi îºi pune hainele murdareîn coºul de rufe. Nu voi mai spãla niciuna din hainele tale pânã cândnu le vei pune în coº dupã ce s-au murdãrit”.

Ø Eliminarea privilegiilorPresupune eliminarea unei activitãþi sau a unui obiect pe care

adolescentul îl valorizeazã. Hrana, adãpostul ºi iubirea vor fi întot-deauna oferite necondiþionat; aceste nevoi ale copiilor (nevoileprimare, de securitate ºi iubire) nu vor face niciodatã obiectulnegocierilor.

Telefonul mobil este un privilegiu de care copilul se bucurã, pentrucã pãrintele plãteºte factura (el înceteazã sã fie un privilegiu atuncicând copilul plãteºte singur factura, situaþie în care nu-i va fi luat).Banii de buzunar reprezintã un alt privilegiu ce poate fi înlãturat.

33


În ce condiþii funcþioneazã consecinþele?

Blândeþe mai degrabã decât severitateSunt excluse pedepsele fizice, þipetele ºi tonul ameninþãtor. Se

recomandã folosirea unui ton blând mai degrabã decât sever,diminuându-se astfel riscul resentimentelor.

Termenele scurte sunt mai bune decât cele lungiConsecinþele pe termen scurt sunt mai eficiente decât cele pe termen

lung; atât pãrinþilor le este mai uºor sã fie consecvenþi atunci când aplicãconsecinþe pe termen scurt, cât ºi copiilor sã le îndeplineascã.Consecinþele pe termen lung cresc riscul apariþiei resentimentelor înrelaþia pãrinte – copil. Se recomandã consecinþe care acoperã câteva ore– maxim o zi, în funcþie de comportamentul problematic.

Consecvenþa!Consecvenþa este foar te importantã. Adultul trebuie sã

foloseascã cu consecvenþã consecinþele ori de câte ori apare uncomportament neadecvat.

Controlul pãrinþilorOrice consecinþã trebuie sã fie în controlul pãrinþilor. Este

ineficient sã retragi banii de buzunar unui adolecent care lucreazã ºiîºi procurã bani din alte surse.

„Imediat” este mai eficient decât „În viitor”Consecinþa va fi utilizatã imediat dupã apariþia comportamentului

problematic. Cu trecerea timpului, pãrinþii uitã sã o foloseascã sauuitã motivul pentru care ar trebui sã o foloseascã. De asemenea,adolescentul nu face legatura între comportamentul problematic ºiconsecinþã ºi pierde din vedere motivul pentru care acelcomportament ar trebui schimbat.

Justificaþi folosirea consecinþei!Ori de câte ori se foloseºte consecinþa, se oferã ºi o explicaaþie

scurtã. De asemenea, dacã folosirea consecinþei decurge dinîncãlcarea unei regului, acea regulã va fi verbalizatã explicit.

Exemplu: „Andreea regula spune cã ne adresam unul altuia pe unton politicos. Pentru cã ai ridicat tonul în discuþia noastrã, nu le veisuna disearã pe prietenele tale”.

Odatã stabilitã, consecinþa nu se negociazã!Se recomandã ignorarea tuturor încercãrilor adolescentului de a-i

face pe pãrinþi sã se rãzgândeascã cu privire la utilizarea consecinþei.Nu discutaþi corectitudinea consecinþei; odatã ce aþi decis utilizareaei, nu se mai negociazã altceva.

34

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Capitolul 3 Pe scurt, despre „micile” provocãriîn relaþia adolescent – pãrinteCum sã le faci faþã!

„Provocarea“ Îi facem faþã cu paºi mici... ... Sau paºi mari

Petrecerile Vorbeºte despre temerile tale!Roagã-l sã îþi explice de ce sesimte atât de bine la petreceri!Aminteºte-þi de propria adoles-cenþã!Planificaþi o petrecere la voiacasã, la care sã îºi inviteprietenii ºi la care tu sã nu îþifaci simþitã prezenþa (deºi veirãmâne acasã)!Citeºte în revistele pentruadolescenþi despre pãrereaacestora în legãturã cupetrecerile!Chiar dacã pleci în weekend,nu îþi lãsa copilul adolescentnesupravegheat, singur acasã.Roagã un prieten/ vecin sã semute în casa voastrã pentrucâteva zile!Faceþi urmãtoarea înþelegere:dacã va consuma alcool la pe-trecere, vã va suna pentru a-llua acasã, fãrã a-i puneîntrebãri sau a-l cicãli; e maibine decât sã conducã elînsuºi/ ea însãºi sau sã seurce într-o maºina condusã deun alt adolescent care aconsumat alcool!

Vorbiþi despre cum intenþionea-zã sã se distreze la petrecere!Fii realist! Adolescenþii sunt„luaþi de val”. Petrecea idealãdin punctul lor de vedere esteacel loc în care nu existãpãrinþi, în care berea, vinul sauchiar drogurile sunt din belºug,iar fetele/ bãieþii „cool” suntfãrã numar. Probabil cã nu îþi vaplãcea aceastã perspectivã,dar nu ai cum sã o împiedici.Vorbeºte totuºi cu copiluldespre asta, fii deschis ºi nu îljudeca. În acest fel, dacã lapetrecerea „idealã” lucrurilevor scãpa de sub control, te vasuna ºi îþi va cere ajutorul.Cunoaºte-þi copilul ºi aiîncredere în el! Învaþã-l sã facãfaþã la cele mai diverse situaþiiºi sã aibã încredere cã va faceceea ce trebuie astfel încât sãfie bine pentru el însuºi!

35



Haine,coafurã, stilvestimentar

Fã un mic exerciþiu de obser-vaþie, aºezat confor tabil înpropria maºinã, în afara ºcolii/liceului în care învaþã copilultãu ºi observã-i pe ceilalþiadolescenþi!Du-te într-un mall ºi fii atent lafelul în care se îmbracãadolescenþii!Negociaþi un buget pentruhaine ºi accesorii ºi respectã-lcu fermitate! În cazul în carecopilul greºeºte ºi depãºeºtebugetul, lasã-l sã înveþe dinpropria greºealã (de exemplu,va plãti datoria din banii debuzunar).Nu îi face moralã!Liniºteºte-te! Copilul tãu nu vapãstra acest stil vestimentarnonconformist o veºnicie. Nuva trece mult pânã când stilulvostru vestimentar va fi similar!Surprindeþi fiica ºi fã-i oprogramare la stilist!

Bucurã-te de ceea ce vezi! Fãpoze!Dacã adolescentul tãu nuacordã suficientã atenþieigienei personale, construiþi orutinã în acest sens!Lasã-þi copilul sã îºi aleagãsingur stilul vestimentar ºinegociaþi doar acele situaþiiimportante pentru tine în carevrei sã se îmbrace într-unanumit fel (de exemple, o cinãformalã cu prieteni de-ai tãi saucolegi de serviciu)! Planificaþi împreunã o zi pentrucumpãrãturi. Lasã-l pe copil sãaleagã magazinele!

Banii debuzunar

Plãteºte-l doar pentru aceleactivitãþi pentru care ai fiangajat ºi plãtit în mod bisnuitpe altcineva! Plata se face lafinalizarea activitãþii.Banii de buzunar nu au legãturãcu activitãþile gospodãreºti.Evita „cauþiunile”! Atunci cândrãmâne fãrã bani într-o situaþieîn care ar avea nevoie de ei, nuîi da sume suplimentare pentrucã nu va învãþa sã îºi adminis-treze singur bugetul.Dacã cere bani de împrumut,dã-i sume mici ºi þine oevidenþã clarã a plãþii datoriilor.Mãreºte limita de credit doardupã ce va dovedi cã estecapabil sã plãteascã datoriimai mari.

Învaþã-l sã facã ºi sã adminis-treze un buget!Învaþã-l sau roagã-l sã te înveþeprograme computerizate deadministrare a bugetului!Pentru început, fixeazã oalocaþie pentru îmbrãcãminte!Învaþã-l trucuri pentru a faceeconomii: „trei plicuri cu bani”– unul cu bani de cheltuialã,altul cu economii pe termenlung ºi ultimul cu economii petermen scurt.

36

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi


Prietenii Întreabã-te de ce copilul tãu îºialege tocmai prietenii pe care îiare! Se simte cumva nesigur?Îºi alege prieteni care nuaºteaptã foarte mult de la el?Oferã-i numeroase oportunitãþipentru a-ºi dezvolta încredereaîn sine ºi a-ºi conºtientizacompetenþele. Astfel, îºi voralege prieteni asemenea lor.Nu-i critica prietenii. Invitã-i lavoi acasã ºi oferã-le un modelpozitiv de comportament!

Dã-i voie copilului tãu sãpetreacã timp cu prietenii încamera lui, cu uºa închisã, fãrãa da buzna peste ei. Doar pentrucã au nevoie sã vorbeasca într-unspaþiu privat, nu înseamnã caîn spatele uºii se consumãdroguri sau au loc orgii. E ok sã baþi la uºã ºi sã ceripermisiunea de a intra; cusiguranþã, raspunsul va fi „da”;vei fi surprins sã vezi un grupde adolescenþi relaxaþi, ascultândmuzicã ºi vorbind; În cazul în care copilul tãu aredificultãþi în a-ºi face prieteni,întreabã-l dacã are nevoie desfaturi; dacã nu, ai încrederecã va rezolva singur problema!

Treburilegospodãreºti

Toþi copiii fac diverse treburi îngospodãrie!În timpul unei „ºedinþe de fami-lie”, cere-i pãrerea în legãturãcu felul în care ar trebui fãcutetreburile gospodãreºti!Construiþi o rutinã a gospo-dãriei ºi folosiþi consecinþepentru a vã asigura cã esterespectatã!Evitaþi scuzele, chiar dacã adoua zi are un test important laºcoalã! Astfel va învãþa sã îºiplanifice timpul pentru toatetipurile de activitãþi. Oferiþi-vãajutorul într-o situaþie specialãpentru el/ ea!

Implicã-þi adolescentul înactivitãþi de gospodãrie cât maivariate: gãtit, fãcut piaþa,spãlatul ºi cãlcatul hainelor,pregãtirea mesei, îngrijireamaºinii, curãþenie sau oricealtã activitate care îl va pregãtipentru viaþa de adult!Respectã-i programul foar teîncãrcat dar însistã sã îºiplanifice cel puþin o searã pesãptãmânã pentru a te ajuta lagãtit.

37



„Cameramea“

Lasã-l /o sã-ºi decoreze singur/ãcamera!Transformaþi curãþenia sãptã-mânalã într-o rutinã a familiei!Oferã-i alternative: face curatsingur sau cu ajutorul tãu.

Dormitorul lui/ ei va arãta aºacum îºi doreºte el/ ea sãarate, chiar dacã din punctultãu de vedere este un michaos!Ai încredere cã va face ordineîn camerã atunci când va simþinevoia. Uneori, cei maidezordonaþi adolescenþi, devincei mai ordonaþi adulþi.Permite-i sã redecoreze pereþiicu posterele trupei/ cântãreþu-lui favorit sau sã îºi vopseascãmobilierul!

Întâlnirileromantice

Fiica ta de 14 ani are unprieten. Nu reacþiona exagerat!Sunt ºanse mari ca în maipuþin de o sãptãmânã relaþiasã se încheie – cu condiþia sãnu intervii.Este important sã înþelegi cã„relaþie stabilã” înseamnãaltceva cu fiecare vârstã; aflãce înseamnã pentru copilul tãu!În cazul preadolescenþilor, înso-þeºte-i pânã la locul întâlnirii(cinema, mall etc.) ºi fixaþiîmpreunã o orã la care sã vãreîntâlniþi, pentru întoarcereaacasã!Lasã-þi adolescentul sã deapetreceri la voi acasã, cu tineprin preajmã (dar nu foarte„vizibil”)! În felul acesta, îi veicunoaºte grupul de prieteni.Încurajeazã activitãþile de grup!

Informeazã-þi fiica despreriscurile întâlnirilor cu bãieþimai mari ºi necunoscuþi (risculviolului)!Discutaþi deschis despre sex,sexul în adolescenþã, sexulneprotejat. Ascultã cu atenþieceea ce are de spus copilultãu!Dacã copilul se ºimte pregatitpentru întalniri romantice, lasa-l dar fii atent ºi decshis la oricediscutie!Invitã-l pe partenerul/a fiicei/fiului tãu acasã la voi ºiinclude-l în activitãþile defamilie!Asigurã-te cã fiica/ fiul tãu sesimt iubiþi ºi valorizaþi înfamilie. Asfel scade riscul de acãuta iubire ºi acceptare încontexte nepotrivite.

38

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi


ªcoala Aminteºte-þi cã scopuleducaþiei este de a învãþa, nude a lua notele cele mai maridin clasã!Spune-i copilul cã el este maiimportant pentru tine decâtnotele pe care le ia la ºcoalã!Dacã notele sale sunt mici,încearcã sã vezi din ce cauzãse întâmplã acest lucru. Fiirealist ºi obiectiv când vinevorba de competenþele ºiabilitãþile copilului!Nu-i interzice activitãþilefavorite (de exemplu sportul)ca pedeapsã pentru note mici!Citiþi impreunã sau înscrieþi-vãla un curs (de exemplu, aerobicpentru mamã – fiicã, tenis decâmp pentru tatã-fiu/ fiicã).

ªcoala nu este pentru toatãlumea; unii adolescenþi segândesc mai degrabã la o me-serie, care le-ar oferi inde-pendenþã, decât la continuareastudiilor. Fii pregãtit sã accepþiaceastã alternativã!Oferã-þi sprijinul pentru temedin când în când. Nu interveniîntre copil ºi profesorii sãi decâtatunci când apar probleme.Nu reacþiona exagerat la primanotã proastã! Aºteaptã sã vezice face copilul pentru a-ºi îmbu-nãtaþi situaþia. Fii disponibil ºisuportiv, fãrã a prelua controlul!Apreciazã eforturile ºi fiecareprogres al copilului, fãrã sã tegândeºti ce loc ocupã înierarhia clasei!Încurajeazã-l pe copil sã aibãîncredere în punctele sale tari.Nu trebuie sã fie bun la toate!

Telefonulmobil,computerul,I pod-ul,MP3 player-ul...toate deultimageneraþie

Limitaþi timpul petrecut la calcu-lator, pentru jocuri, yahoo mes-senger sau navigare pe internet.În cadrul unei ºedinþe de familie,negociaþi cu atenþie numãrul deore alocat acestor activitãþi.Controlaþi serverele de internet/site-urile la care are accescopilul!Discutã cu copilul despre risculºi valoarea unor convorbiri online cu necunoscuþi. Împãrtãºiþiidei despre cum ar putea sã seprotejeze de riscurile potenþialeale convorbirilor on line.Nu cumpãra un televizor specialpentru camera copilului!

Aflã care este emsiunea lui/ eifavoritã ºi urmãriþi-o împreunã,pentru a-þi face o idee despreconþinutul acelei emisiuni!Discutaþi despre influenþa TV-ului ºi a calculatoruluiasupra a ceea ce face ºi afelului în care gândeºte!Nu-i cumpãra telefon mobil,decât în situaþie de urgenþã.Dacã economiseºte banipentru a-ºi cumpãra telefonul,gândiþi-vã împreunã la omodalitate de platã a facturilor.Când copilul tãu îºi doreºte unprodus cãruia i se face reclamãintens la TV, ajutã-l sã ia o

39



Copiii sunt expuºi la sceneexplicite de violenþã ºi sex înmass media mai mult caniciodatã. Nu-l poþi proteja înfiecare dintre aceste situaþiidar poþi discuta cu el despreceea ce vede ºi despre ceea cecrede ºi simte în raport cuacest tip de informaþie. Roagã-l sã te înveþe sã lucrezila calculator!Nu mâncaþi în timp ce priviþi laTV. Masa va fi rezervatã discu-þiilor relaxante în familie.

decizie: „De ce îþi doreºti defapt acel obiect? Îþi permiti sã îlplãteºti? Îl vrei doar pentru cãnimeni de la tine din clasã nu îlare/ toþi colegii tãi îl au? Ai înmod real nevoie de el?”

La mall, laconcerte, la film...

Însoþeºte-þi preadolescentul lamall/ cinema, dacã are întâl-nire cu prietenii. Aºteaptã-l la ocafenea, pânã când este pre-gãtit de plecare (stabiliþi înprealabil ora la care vã veþireîntâlni).

Te îngrijoreazã probabil conþi-nutul filmelor ce promoveazãviolenþã, distrugere, lipsã derespect, pornografie; de ase-menea, adolescenþii au accesla website-uri ºi reviste ceprezintã activitãþi sexuale expli-cite, forme de abuz,exploatare.Interdicþia nu este o opþiune lacare poþi apela deoarece nupoþi controla accesul copiluluila acest tip de informaþie înafara mediului familial... ºiuneori nici acolo. În plus,„fructul interzis” va fi cu atâtmai atractiv pentru copil.

Nu uita!Mall-urile ºi concertele sunt lafel de importante pentrusocializarea copilului tãu,precum erau „ceaiuriledansante” pentru tine.

Profitã de acest context ºiroagã-l pe copil sã îþi explice dece generaþia lui este interesatãde aceste forme de distracþie.

PARTEA a II-a

PROGRAM DE DEZVOLTAREA ABILITÃÞILOR PARENTALEDE DISCIPLINARE POZITIVÃ

ªedinþa 1 INTRODUCEREªedinþa 2 CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREA COPILULUI?ªedinþa 3 CE SUNT COMPORTAMENTELE PROBLEMATICEªedinþa 4 MONITORIZAREA COMPORTAMENTELOR

PROBLEMATICEªedinþa 5 CUM IDENTIFICÃM CAUZELE COMPORTAMENTELOR

PROBLEMATICEªedinþa 6 MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELOR

PROBLEMATICEªedinþa 7 DEZVOLTARE DE ABILITÃÞI – REZOLVAREA DE

PROBLEMEªedinþa 8 PLANIFICAREA PENTRU SITUAÞII CU GRAD RIDICAT

DE RISCªedinþa 9 EVALUAREA PROGRESULUI ªI MENÞINEREA

SCHIMBÃRILOR – Iªedinþa 10 EVALUAREA PROGRESULUI ªI MENÞINEREA

SCHIMBÃRILOR – IIÎNCHEIEREA PROGRAMULUI

42

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

ªEDINÞA 1 INTRODUCERE

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:n ce înseamnã sã fii un pãrinte responsabil ºi

competent;n ce obiective pentru schimbare ar putea sã îºi

asume;

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:n vor ºti ce înseamnã ºi ce implicã disciplinarea

pozitivã;n vor stabili obiective pentru schimbarea

comportamentului lor ºi al copilului deopotrivã;

Acest program a fost conceput pentru a-i sprijini pe adulþi înasumarea rolului de pãrinte. Este nevoie de angajamentul, coope-rarea, timpul, participarea ºi implicarea pãrinþilor pentru caobiectivele pe care ºi le vor stabili chiar în aceastã primã sesiune sãpoatã fi atinse. Vor învãþa abilitãþi noi, îºi vor dezvolta competenþele,îºi vor modifica comportamentele ºi convingerile.

Mai jos este prezentat un angajament pe care fiecare pãrinte îlface cu sine, în vederea motivãrii pentru implicarea ºi parcurgereapânã la final a programului.

Schimbândcomportamentultãu, vei schimba

ºi comportamentulcopilului tãu.

Angajament

Eu, ……………………………………………………, sunt de accord sã jocun rol activ în acest program.

În acest sens,

voi rezerva o orã sãptãmânal pentru a lua parte la program;

voi realiza activitãþile practice ºi exerciþiile propuse;

voi rezolva temele pentru acasã.

Semnãtura: …………………........….. Data: ……………………

Martor: …………………………………

43


Exerciþiu: Ce îþi doreºti sã obþii ca urmare a implicãrii în acest program?

Sugestii pentru trainer / posibile rãspunsuri:n pentru a învãþa sã facã faþã mai bine comportamentelor problematice ale copiilor;n pentru a gãsi soluþii pentru preocupãrile de zi cu zi ale unui pãrinte;n pentru a învãþa strategii de încurajare a dezvoltãrii copilului etc.

Gândeºte-te la motivele pentru care participi la acest program ºi laaºteptãrile tale legate de ceea ce vei obþine din aceastã experienþã.Noteazã câteva din gândurile pe care le ai acum:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

44

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

I. Ce înseamnã sa fii un pãrinte responsabil ºi competent?Un pãrinte competent promoveazã dezvoltarea copilului ºi

abordeazã comportamentele copilului într-o manierã constructivã,care nu rãneºte copilul. Comunicarea ºi atenþia îndreptatã asupranevoilor copilului sunt la baza metodelor adecvate de managementcomportamental. Astfel copiii vor fi încurajaþi sã îºi dezvolte abilitãþileºi sã se simtã bine cu ei înºiºi.

Aspectele cheie ale unei strategii pozitive de parenting sunt:

n Crearea unui mediu familial sigur ºi relaxant;Un mediu familial sigur ºi relaxant este acela în care: riscul de

accidente domestice este minim; existã oportunitãþi de a explora,experimenta ºi dezvolta noi abilitãþi; existã posibilitatea de monito-rizare a comportamentului copilului (sã ºtii unde este ºi ce face);

n Construirea unor contexte pozitive de învãþare;Pãrinþii trebuie sã fie disponibili pentru copii lor; aceasta nu

înseamnã cã trebuie sã fii cu copilul tot timpul, ci atunci când îþisolicitã atenþia, ajutorul, afecþiunea.

Când copilul îþi cere, întrerupe activitatea pe care o faci ºi acordã-itoatã atenþia ta.

Încurajeazã-i iniþiativa ºi autonomia. Aratã-i cã apreciezi ceea ceface; astfel, cresc ºansele sã se implice mai frecvent în activitãþidezirabile.

n Folosirea tehnicilor de disciplinare pozitivã;Disciplinare pozitivã înseamnã a-l învãþa pe copil comporta-

mentele dezirabile în paralel cu eliminarea celor problematice, prinmetode care exclud pedeapsa, ce ar putea rãni copilul (fizic ºi/sauemoþional). Tehnicile de disciplinare sunt orientate spre învãþareaasumãrii responsabilitãþii ºi a rezolvãrii problemelor cu care seconfruntã copilul. Dacã pãrinþii sunt consecvenþi ºi predictibili încomportament de la o zi la alta, scad ºansele de apariþie acomportamentelor problematice.

n Aºteptãri realiste ale pãrinþilor legat de evoluþia copilului;Aºteptãrile pãrinþilor în ceea ce îi priveºte pe copii depind de

convingerile pãrinþilor despre ce este normal în aceastã etapã devârstã. Evoluþia fiecãrui copil este însã unicã ºi se realizeazã înritmuri diferite. Ei trebuie sã fie pregãtiþi ca nivel de dezvoltare,înainte de a putea învãþa abilitãþi noi.

45


Problemele apar atunci când pãrinþii aºteaptã prea mult, prearepede; sau se aºteaptã sã aibã un copil perfect.

Un pãrinte care se aºteaptã ca adolescentul sãu sã fie înpermanenþã politicos, preocupat de ºcoalã, dornic sã ajute latreburile casnice ºi ordonat, are ºanse mari sã fie dezamagit sau într-un permanent conflict cu copilul.

Nu vã aºteptaþi sã aveþi un copil perfect; toþi copiii fac greºeli, iarcele mai multe dintre acestea nu sunt intenþionate.

Aºteptãrile realiste se leagã ºi de tine ca pãrinte. E bine sã încercisã faci cât mai mult ºi cât mai bine dar nu existã pãrinte perfect. Nufii aspru cu tine, fiecare învaþã din experienþã.

n Grija pentru tine, ca pãrinte.A fi pãrinte este mai uºor atunci când nevoile de intimitate ºi

relaxare ale cuplului sunt împlinite. A fi pãrinte bun nu înseamnã sãai o viaþã dominatã de copilul tãu. Dacã nevoile tale ca adult suntsatisfacute, cresc ºansele de a fi un pãrinte rãbdãtor, calm,consecvent ºi disponibil pentru copil.

Portretul adolescentului ideal Portretul adolescentului real

Ø Este responsabil/ã;Ø Dispus tot timpul sã dea o mânã de

ajutor;Ø Îi place sã stea de vorbã cu pãrinþii

sãi ºi este foarte dornic sã le împãr-tãºeascã tot ce i se întamplã;

Ø Se hrãneºte sãnãtos;Ø Nu se uitã la televizor;Ø Face sport;Ø Are bursã pentru performanþa ºcolarã;Ø Munceºte în fiecare vacanþã de varã;Ø Îºi câºtigã singur banii de buzunar,

din care face ºi economii pentrustudiile universitare sau pentruprima maºinã;

Ø Îºi respectã pãrinþii, fraþii, profesoriiºi vecinii;

Ø Dezordonat;Ø Egoist/ã;Ø Ascultã muzica prea tare;Ø Sfideazã autoritatea;Ø Preferã grupul de prieteni în locul

familiei;Ø Are pereþii acoperiþi de postere;Ø Puþine lucruri sunt mai importante

pentru ei/ ele decât o maºinã deultimã generaþie sau o pereche dejeans de firmã;

Ø Vrea un stil de viaþã independent;Ø Se îmbracã la fel ca cei din gene-

raþia lui; Ø Fumeazã ºi consumã alcool;

46

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Exerciþiu: Ce înseamnã sa fii un pãrinte responsabil ºi competent?

Care dintre aspectele de mai sus þi se par uºor de realizat? De ce?………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Care þi se par dificile? De ce?………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Ce alte lucruri þi se par importante pentru a-þi ajuta copilul sã creascãsãnãtos? ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

47


II.Obiective pentru schimbareFiecare pãrinte decide care sunt acele abilitãþi ºi comportamente

pe care ar dori sã le vadã la copilul sãu. Atunci când ne propunemsã îl învãþãm pe copil o abilitate nouã, este necesar sã þinem contde faptul cã copilul trebuie sã fie pregãtit ca etapã de dezvoltare, sãîºi însuºeascã noul comportament.

Exerciþiu Ce abilitãþi vreau sã dezvolt la copilul meu?Gãsiþi mai jos o listã cu abilitãþile a cãror dezvoltare puteþi são sprijiniþi.

Cum sã comunice ºi sã se înþeleagã cu cei din jurSã-ºi exprime opiniile ºi nevoile adecvat;Sã cearã ajutor atunci când are nevoie;Sã fie compliant cu regulile adulþilor;Sã se înþeleagã bine cu copiii de vârsta lui;Sã fie conºtient de emoþiile celor din jur;Sã fie conºtient de felul în care acþiunile lui îi afecteazã pe ceilalþi;

Sã-ºi gestioneze emoþiileSã-ºi exprime emoþiile într-o manierã care sã nu-i rãneascã pe cei din jur;Sã-ºi gestioneze impulsurile ºi emoþiile negative;Sã gândeascã pozitiv despre sine ºi ceilalþi;Sã accepte regulile ºi limitele;

Cum sã fie independentSã facã lucruri pe cont propriu;Sã fie responsabil pentru propriile acþiuni;Sã finalizeze activitãþile chiar ºi când nu este un adult prezent;

Cum sã rezolve problemeSã arate interes ºi curiozitate pentru activitãþile zilnice;Sã punã întrebãri ºi sã exprime puncte de vedere;Sã se gândeascã la soluþii alternative;Sã negocieze;Sã ia decizii ºi sã rezolve probleme pe cont propriu;

48

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Exerciþiu Cum stabilesc obiective pentru schimbãri în comportament?

Sugestii/ recomandãri pentru trainer:Rugaþi-i pe pãrinþi:n sã aibã în vedere comportamentele prezente ale copilului;n sã aleagã comportamente cãrora ar vrea sã le creascã frecvenþa;n sã aleagã comportamente cãrora ar vrea sã le scadã frecvenþa;n sã se gândeascã la schimbãri necesare în propriul comportament;n ce ºi-ar dori sã facã mai des (ex. sã-ºi pãstreze calmul, sã formuleze reguli clare,

afirmative etc.);n ce ºi-ar dori sã faca mai rar (ex. sã foloseasca ameninþãrile, sã ridice tonul etc.);

Listaþi în tabelul de mai jos acele schimbãri pe care aþi dori sã le obþineþiatât în comportamentul vostru cât ºi al copilului. Asiguraþi-vã cã obiectivelesunt specifice ºi realizabile.

OBIECTIVE PENTRU SCHIMBAREACOMPORTAMENTULUI COPILULUI

OBIECTIVE PENTRU SCHIMBAREACOMPORTAMENTULUI MEU

Laudã-þi copilul ºi acordã-i atenþie!

Astfel va învãþa cã el este important

pentru tine.

49


ªEDINÞA 2 CUM SPRIJINIM DEZVOLTAREACOPILULUI?

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:n Cum se dezvoltã o relaþie pozitivã cu copilul;n Cum se încurajeazã comportamentele dezirabile;n Cum pot facilita învãþarea de noi comportamente ºi

abilitãþi.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:n vor folosi strategii de dezvoltare a unei relaþii

pozitive cu copilul (ex. timp de calitate petrecutîmpreunã, comunicarea, exprimarea afecþiunii);

n vor folosi strategii de încurajare acomportamentelor dezirabile (ex. recompensele);

n vor ºti cum sã îi înveþe pe copii noi abilitãþi ºicomportamente (ex. modelarea);

n vor alege o strategie pentru a o exersa ºimonitoriza timp de 7 zile;

n vor elabora un tabel al comportamentelor, curecompensele adecvate pentru copil

Înainte de a învãþa cum sã abordãm comportamentele proble-matice ale copilului, este important sã învãþãm ca pãrinþi sã sprijinimºi sã facilitãm dezvoltarea copilului ºi sã stimulãm achiziþia compor-tamentelor dezirabile. Multe dintre problemele comportamentalefrecvente se rezolvã atunci când copiii sunt ajutaþi sã înveþe altestrategii de a face faþã situaþiilor dificile cu care se confruntã.

Sugestii pentru trainer:n roagã-i pe pãrinþi sã se gândeascã la metodele pe care le folosesc în prezent în

relaþia cu copiii lor;n aminteºte-le cã orice metodã are limite, cã nicio metodã nu va oferi soluþii pentru

orice situaþie problematicã ºi nu va funcþiona izolat sau aplicatã inconsecvent; n informeazã-i cã metodele ºi strategiile sunt concepute pentru a fi utilizate mai

degrabã atunci când copilul are comportamente dezirabile, decât în situaþii în care nucoopereazã ºi are un comportament problematic.

50

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

I. Dezvoltarea unei relaþii pozitive cu copilulFiecare pãrinte îºi doreºte o relaþie bunã cu copilul lui. Copiii

învaþã cel mai bine abilitãþi ºi comportamente noi într-un mediufamilial cald, predictibil ºi securizant.

Mai jos sunt prezentate câteva recomandãri care îi vor ajuta pepãrinþi sã dezvolte o relaþie pozitivã cu copilul.

n Petreceþi timp împreunã!A petrece frecvent mici perioade de timp cu copilul este mult mai

benefic decât a petrece mai rar, o perioadã mai îndelungatã. Uneoriºi câteva minute petrecute împreunã schimbã calitativ relaþia pãrinte– copil, cu condiþia ca aceasta sã se întâmple de mai multe ori de-alungul zilei. Atunci când copilul te abordeazã, îþi pune o întrebare sauîncearcã sã te implice în activitatea pe care o desfãºoarã, fiidisponibil! Acel timp este foarte special pentru copil. Este de dorit sãîntrerupi activitatea în care erai implicat ºi sã acorzi toatã atenþiacopilului. Dacã eºti foarte ocupat sau ceea ce fãceai este extrem deimportant, planificã timp pentru copil, cât mai curând posibil.

Exerciþiu: Sugestii pentru timp special petrecut împreunã.

n Vorbeºte cu copilul!Atunci când vorbim cu copiii, le dezvoltãm abilitãþi de comunicare,

sociale ºi ii ajutãm sã aibã o imagine de sine pozitivã datoritãfaptului cã le acordãm atenþie.

„Timp special” poate sã însemne altceva pentru fiecare familie în parte.Notaþi câteva idei despre cum aþi putea petrece timp special împreunã cucopiii. Amintiþi-vã cã „timp special” poate fi petrecut zilnic (ex. vedem unfilm împreunã, mergem la cumpãrãturi) ºi nu presupune neaparat excursiiîn afara oraºului.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

51


Este important sã vorbim cu copilul despre lucrurile care prezintãinteres pentru el, sã le împãrtãºim ideile care vizeazã întreagafamilie în cadrul ºedintelor de familie, sã îi ascultãm cu atenþieatunci când îºi exprimã opiniile.

Exerciþiu: Subiecte de conversaþie.

n Exprimã-þi afecþiunea!O altã modalitate prin care le putem arãta copiilor cã ne pasã ºi

cã suntem interesaþi de tot ceea ce îi implicã, este sã le arãtãmafecþiunea prin gesturi fizice (ex. mângâieri, îmbrãþiºãri, sãrutãri,atingeri, gâdilat, masaj). Aceste gesturi îl fac pe copil sã se simtãdorit, iubit ºi ii dezvoltã abilitatea de a primi ºi dãrui afecþiune.

Exerciþiu: Modalitãþi de exprimare a afecþiunii.

Fã o listã cu lucrurile care îl intereseazã pe copilul tãu sau cu activitãþile pecare le-aþi fãcut împreunã/ separat ºi despre care aþi putea discuta:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Care sunt gesturile fizice de afecþiune preferate de tine ºi copilul tãu?

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………….

52

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

II.Cum se încurajeazã comportamenteledezirabileCopiii coopereaza foarte bine atunci când sunt încurajati ºi

primesc atenþie pozitivã ºi când sunt implicaþi în activitãþi pe care leconsiderã interesante.

Mai jos sunt prezentate câteva recomandãri legate de felul în carelãudam ºi oferim atenþie.

Sugestii pentru trainer:n aminteºte-le pãrinþilor cã încurajarea comportamentului dezirabil imediat dupã

manifestare, creºte ºansa reapariþiei acestuia;n roagã-i sã se gândeascã, pe mãsurã ce rezolvã exerciþiile, la schimbãrile pe care consi-

derã cã ar putea sã le facã, pentru a încuraja comportamentul dezirabil al copilului.

n Cum lãudãm copilulAtât copiilor cât ºi adulþilor le place sã fie lãudaþi. Atunci când

copilul are un comportament care vã place, lãudaþi-l; uneori esuficient sã arãtaþi cã sunteþi de acord cu ceea ce face:

Exemplu: „Mi-a plãcut cum l-ai ajutat pe fratele tãu mai mic, mai devreme.Bravo!”„Ai ajuns acasã la ora pe care o agreasem. Mulþumesc!”„Mã bucur ca þi-ai ordonat camera, aºa cum te rugasem! îþimulþumesc!”

Evitaþi comentariile care fac trimitere la un comportamentproblematic, de felul: „îþi mulþumesc cã nu m-ai întrerupt înainte dea termina ce aveam de spus, aºa cum faci de obicei”.

Se recomandã ca lauda sã fie descriptivã ºi sã facã trimiteredirect la comportamentul a cãrui frecvenþã dorim sã o creºtem.Autenticitatea ºi entuziasmul în exprimarea verbalã sunt foarteimportante.

53


Exerciþiu: Sã învãþãm sã ne laudãm copiii!

n Cum îi acordãm atenþieExistã multe feluri de a acorda atenþie. Un zâmbet, o bãtaie pe

umãr sau privitul pur ºi simplu sunt forme de atenþie pe care copilulle apreciazã ºi care pot fi folosite pentru a încuraja comportamenteledezirabile. Împreunã cu lauda, aceste gesturi îi aratã copilului cãsuntem încântaþi de felul în care se comportã. De asemenea, acestegesturi pot fi folosite ºi în contexte în care copilul are comporta-mente dezirabile dar nu îl putem lãuda (de exemplu, este în gaºca deprieteni; o laudã venitã de la mama nu ar face decât sã îl facã sãsimtã jenat, ruºinat).

Exerciþiu: Gesturi prin care acordãm atenþie!

Citeºte lista cu comportamente pe care þi-ai dori sã le facã copilul maifrecvent. Noteazã mai jos aceste comportamente iar în dreptul fiecãruiascrie o afirmaþie care sã exprime o laudã pentru a încuraja repetarea aceluicomportament. Fii cât mai specific ºi mai descriptiv cu putinþã!

Comportament Lauda…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Fã o listã cu gesturile pe care le-ai putea face pentru a-i arãta copilului cãîi acorzi atenþie:

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………….

54

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

n Ce activitãþi ar putea fi de interes pentru copilImplicarea copilului în activitãþi de interes pentru el reprezintã o

bunã premisã pentru construirea autonomiei. Un mediu familialsigur, cu o ofertã bogatã în activitãþi/ lucruri de explorat, stimuleazãdezvoltarea copilului ºi îl þine ocupat. Activitãþile pot fi realizatedeopotrivã în casã ºi în afara acesteia, în comunitate.

Exerciþiu: Sugestii pentru activitãþi cu copii.

III. Cum pot facilita învãþarea de noicomportamente ºi abilitãþiVom vorbi un pic despre rolul pãrintelui ca profesor – sau despre

modelarea comportamentului copilului prin exemplul personal pecare pãrintele îl poate oferi. Creºterea presupune învãþarea anumeroase abilitãþi complexe (de la spãlatul pe dinþi în primii ani deviaþã, la strategii de rezolvare a problemelor, în adolescenþã). Fiecarepãrinte trebuie sã ºtie cum sã îºi sprijine copilul în fiecare dintreaceste situaþii.

Sugestii pentru trainer:n aminteºte-le pãrinþilor ca încurajarea comportamentului dezirabil imediat dupã

manifestare, creºte ºansa reapariþiei acestuia;n roagã-i sã se gândeascã, pe mãsurã ce rezolvã exerciþiile, la schimbãrile pe care

considerã cã ar putea sã le facã, pentru a-i ajuta pe copii sã înveþe noi abilitãþi ºicomportamente.

Gândiþi-vã la câteva activitãþi pe care copilul dvs. le-ar considera amuzante.Consultaþi-vã si cu ceilalþi pãrinþi din gup.Aveþi în vedere atât activitãþi cepot fi fãcute în casã, cât ºi activitãþi realizate în afara casei (în curte/grãdina, în cartier, parc, la munte etc.).

Activitãþi de interior Activitãþi în aer liber…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

55


n Modelarea comportamentului Copiii învaþã imitându-i pe cei din jur. Pentru a încuraja învãþarea

de noi comportamente, oferã-le copiilor modele. Oferã ajutor atuncicând este cazul ºi încurajeazã-i pe copii sã repete singuricomportamentul nou. Laudã-i ori de câte ori reuºesc.

Nu te aºtepta ca adolescentul tãu sã respecte regulile caseiatunci când nici un alt membru al familiei nu o face. De exemplu, nute poþi aºtepta sã îºi facã ordine în camerã, atunci când camerapãrinþilor este dezordonatã.

Oferã exemplul personal pentru a-þi învãþa copilul cum sã secomporte.

Exerciþiu Cum sã fiu un exemplu pentru copilul meu.

Temã pentru Alege douã dintre metodele prezentate în aceastã sesiune, pe care acasã consideri cã ai putea sã le foloseºti acasã cu copilul tãu. Stabileºte

obiective specifice, de tipul: „Voi folosi laude descriptive de minimcinci ori pe zi”. Monitorizeazã-þi comportamentul folosind fiºa de maijos. Scrie DA (dacã ai folosit metoda aºa cum þi-ai propus) sau NU(pentru situaþiile în care nu ai reuºit sã atingi obiectivul specific)zilnic, în dreptul fiecãrui obiectiv precizat. În spaþiul rezervatcomentariilor, noteazã obstacolele întâmpinate în utilizarea metodeialese sau reacþiile copilului la metodã.

Exemplu: „Luni: Ana mi-a zâmbit când am lãudat-o pentru cã s-a jucatcu fratele ei mai mic” sau „Marþi: azi am fost atât de obositã încâtnici mãcar nu am remarcat dacã Andrei ºi-a pus lucrurile în ordine”.

Din lista cu comportamente pe care þi-ai dori sã le facã copilul mai frecvent(vezi ºedinta 1), alege acele comportamente pe care ai putea sã lemodelezi oferind exemplul personal.Noteazã-le mai jos!

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………….

56

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Fiºa de monitorizare

Obiectivul specific 1: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Obiectivul specific 2:………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Ziua ComentariiObiectivulspecific 1DA / NU

Obiectivulspecific 2DA / NU

Luni

Marþi

Miercuri

Joi

Vineri

Sâmbãtã

Duminicã

De cele mai multeori, comporta-

mentul-problemã al copilului nu arelegãturã cu tine.

El semnaleazã un deficit.

57


ªEDINÞA 3 CE SUNT COMPORTAMENTELEPROBLEMATICE

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:n Ce este un comportament problematic ºi cum

poate fi corect definit; n Cum influenþeazã propriile gânduri ºi credinþe felul

în care reacþionãm la comportamentul copilului.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:n vor ºti ce sunt comportamentele problematice;n vor putea sã operaþionalizeze o problemã de

disciplinã;n vor face distincþia între comportamentul copilului ºi

propriile interpretãri legate de situaþia respectivã.

I. Ce înseamnã comportament problematic Comportamentele problematice:- pun copilul în pericol;- sunt necompliante faþã de aºteptãrile ºi cerinþele rezonabile

ale pãrintelui;- interfereazã cu menþinerea relaþiilor sociale pozitive.

Fiecare pãrinte poate sa identifice cu uºurinþã probleme dedisciplinã, precum agresivitate, refuz, sfidare, ignorare etc. Acesteprobleme împiedicã desfãºurarea optimã a activitãþilor ºi relaþiilor încadrul familiei.

De multe ori, soluþionarea acestor probleme este dificilãdeoarece sub denumirea acestor probleme se “ascund” mai multeaspecte care trebuie gestionate.

Prima etapã în rezolvarea acestor probleme de disciplinare estedefinirea lor specificã, adicã identificarea comportamentelorproblemã, care se doresc a fi remise sau eliminate.

Acestã etapã se numeºte operaþionalizarea problemei ºipresupune identificarea comportamentelor pe care un copil le face ºicare sunt þinta modificãrii. Instrumentele de managementcomportamental ne oferã metode de modificare a comportamentelorproblematice, dar nu ne oferã metode de ameliorare a unor problemevag definite precum agresivitate, indisciplinã, neatenþie.

58

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Ca urmare, pentru fiecare situaþie problematicã trebuieidentificate comportamentele care apar ºi care ne fac sã punemdiferite etichete (obraznic, neatent etc.) atunci când le observãm.

Exerciþiu Cum operaþionalizãm problemele de disciplinã cu care neîntâlnim.

Situaþia problemã Operaþionalizarea problemei

Ionuþ mã sfideazã. - Ionuþ face remarci ironice atunci cândvorbesc cu el;

- Ionuþ vorbeºte la telefonul mobil în timpce îi adresez o rugãminte.

- Ionuþ pleacã din camerã în timp ce îivorbesc.

....................................................

- ....................................................

- ....................................................

- ....................................................

- ....................................................

....................................................

- ....................................................

- ....................................................

- ....................................................

- ....................................................

....................................................

- ....................................................

- ....................................................

- ....................................................

- ....................................................

59


II.Cum influenþeazã propriile gânduri ºi credinþe felul în care reacþionãm la comportamentul copiluluiDe multe ori, gestionãm situaþiile problematice în functie de

reacþia noastrã la comportamentul copilului. Aceastã reacþie nu ia înconsiderare modul în care va fi afectat comportamentul copilului.

O situaþie de disciplinare presupune 2 variabile: pãrintele ºi copilul. Singura variabilã pe care pãrintele o poate utiliza/ controla este

propriul sãu comportament. Comportamentul pãrintelui decide dacãsituaþia este sau nu controlatã. De aceea este important ca pãrintelesã ºtie ce comportament sã aleagã ca rãspuns la o situaþie proble-maticã, astfel încât copilul sã fie influenþat în mod pozitiv, eficient.

Când apare un comportament problematic, pãrintele rãspunde înfuncþie de modul în care interpreteazã acel comportament. Ceea cegândim despre comportamentul problematic influenþeazã ceea cefacem în consecinþã.

De exemplu, dacã consider cã adolescentul meu rãspundeneîntrebat pentru cã nu mã respectã, voi reacþiona altfel decât dacãmã gândesc cã vorbeºte neîntrebat pentru cã este nerãbdãtor sã îºiexprime opinia în legãturã cu subiectul pe care îl discutãm. Cu altecuvinte, la acelaºi comportament problematic al unui copil pot reacþionadiferit în funcþie de explicaþia pe care o atribui acelui comportament.

Exerciþiu Ce gândim de obicei ºi cum reacþionãm la comportamenteleproblematice ale copiilor.

“Copilul meu este rãu”

Ionuþ mã sfideazã. Când gândeºte astfel, pãrintele:§ eticheteazã copilul;§ pune pe seama lui orice situaþie negativã

care ar putea apãrea în familie, la ºcoalã,în grupul de prieteni;

§ este tentat sã foloseascã metode autoritarede disciplinare;

§ evitã sã încerce noi metode de disciplinare;§ nu apreciazã progresele mici ale copilului,

ignorã comportamentele adecvate ale acestuia;§ generalizeazã aceastã etichetã la toate

comportamentele copilului (nimic din ceface copilul nu este bun)

Consecinþe pentru copil:§ crede el însuºi cã este rãu ºi

acest lucru nu se poate schimba.§ pune pe seama acestui lucru

orice comportament pe care îlface.

§ stima de sine este afectatã.§ performanþa academicã poate

sã scadã; § interesul copilului faþã de tot

ce se întâmplã în jurul sãueste scãzut.

60

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Afirmaþiile ºi comportamentele adolescenþilor au de cele maimulte ori legãtura cu ei înºiºi, nu cu pãrinþii. Este important capãrinþii sã nu se învinovãþeascã pentru aceste comportamente ºi nicisã nu fie ofensaþi. Copiii sunt personalitãþi distincte care învaþã dinpropriile greºeli, eºecuri sau succese.

Exerciþiu Pentru a vã ajuta sã conºtientizati cã adolescenþii sunt separaþide dvs. gândiþi-vã la un comportament care vã deranjeazã celmai mult; iata câteva sugestii:

• chiuleºte;• se închide în camera lui/ei ºi nu mai iese de acolo;• refuzã sã meargã în vacanþã cu familia;• are toane;• nu ajutã la treburile casnice;• nu vrea sã petreacã timp în familie (de pildã sã vedeþi un film

împreunã);• nu vrea sã-ºi continue studiile;

“Copilul meu mã sfideazã”

Când gândeºte astfel, pãrintele:§ considerã orice comportament problematic

al copilului ca o confirmare a acesteiconvingeri;

§ are o reacþie emoþionalã mai puternicãatunci când copilul face un comportamentproblematic – se enerveazã, se înfurie, seîntristeazã etc.

§ pedepseºte copilul pentru cã nu a fostrespectuos.

Consecinþe pentru copil:

§ ....................................

§ ....................................

§ ....................................

§ ....................................

§ .....................................

61


Mai jos sunt descrise douã atitudini diferite:

- Interpretez totul personal deci cred cã toate comportamentele copiluluimeu au legãturã cu eºecurile sau succesele mele.De exemplu: „Sunt un pãrinte oribil”, „Sunt un pãrinte bun”, „Ce vorcrede ceilalþi?”, „Cum a putut sã facã aºa ceva dupã tot ce am fãcutpentru el/ea?”, „cu siguranta mã urãºte, altfel nu s-ar comporta aºa”.

- Cred cã, comportamentele copilului meu au mai degrabã legãturã cu elînsuºi/ ea însãºi, decât cu mine.De exemplu: „Acest lucru este important pentru el/ ea”, „Trebuie sãafle singur/ã ce înseamnã asta”, „Exploreazã pentru a alege încunoºtinþã de cauzã”, „Am încredere cã va învãþa ceea ce trebuie dinaceastã greºeala/ provocare”, „Mã întreb ce semnificaþie are acestlucru pentru el/ ea”.

Gândiþi-vã din nou la comportamentul problematic ales anterior. Descrieþicomportamentul pe care l-aþi adopta dacã aþi avea prima atitudine; apoicomportamentul care ar decurge din a doua atitudine.

Comportamentul A…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Comportamentul B…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

Spune-i copilului tãu ce ai învãþat în urma acestei aplicaþii:…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….

62

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Exerciþiu Cum putem verifica dacã modul cum rãspundem la comporta-mentul problematic al elevului este o metodã de disciplinareeficientã sau nu?

1. Luaþi un exemplu concret de situaþie problematicã ºi notaþicare a fost rãspunsul dvs.

Situaþie problematicã:.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Rãspuns la situaþia problematicã:............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Apoi analizaþi acest rãspuns folosind urmãtoarele întrebãri:• Ce a învãþat copilul în urma acestei metode? • A înþeles legãtura între comportamentul lui ºi metoda pe

care am aplicat-o?• Cum mã simt:

o Uºurato Vinovato Mândru cã am avut dreptateo Calmo Îngrijorato ……………………………...o ………………………………o ……………………………...

• Cum s-a comportat copilul dupã momentul în care amaplicat respectiva metodã de disciplinare?o mai repetã comportamentul problematic? o se izoleazã, se retrage?o face alte comportamente problematice?o mã sfideazã?o face ceea ce i-am cerut?

• Cum pot caracteriza relaþia pe care o am cu copilul dupãmomentul în care am aplicat respectiva metodã dedisciplinare?

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

...................................................................................................

Monitorizareaconstantã a

comportamentelorcopilului te ajutã

sã vezi schimbareaºi progresul.

63


ªEDINÞA 3 CE SUNT COMPORTAMENTELEPROBLEMATICE

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:n Ce înseamnã monitorizarea comportamentului

copilului; n Care sunt instrumentele utile pentru monitorizarea

comportamentelor.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:n vor ºti cum sã þinã un jurnal comportamental;n vor ºti sã facã o fiºã de frecvenþã a

comportamentului;n vor ºti sã elaboreze un grafic comportamental; n vor începe sã monitorizeze unul sau doua dintre

comportamentele copilului.

Monitorizarea comportamentelor, atât ale copiilor cât ºi alepãrinþilor, este importantã pentru a putea evalua progresul cãtreobiectivele propuse în etapa anterioarã.

Procesul de monitorizare este util pentru cã:- îl ajutã pe pãrinte sã îºi dea seama în ce mãsurã credinþele

sale legate de comportamentul copilului sunt adevãrate;- îl ajutã pe pãrinte sã îºi monitorizeze propriile reacþii la compor-

tamentul copilului;- oferã informaþii privind momentul ºi motivul apariþiei comporta-

mentului;- permite evaluarea schimbãrii comportamentului (se îmbunãtã-

þeºte, se înrãutãþeºte, rãmâne constant);- indicã atingerea obiectivului;

Vom descrie în continuare câteva instrumente de monitorizare.

64

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

I. Jurnalul comportamentalPãrintele noteazã:- când apare comportamentul problematic;- unde apare comportamentul problematic;- ce s-a întâmplat înainte de apariþia comportamentului (cauza

potenþialã);- ce s-a întâmplat dupã apariþia comportamentului (reacþia

pãrintelui);

Astfel, vor fi identificate:- tiparul comportamental;- frecvenþa comportamentului;- contexte cu grad ridicat de risc pentru declanþarea comporta-

mentului;- posibile cauze;- posibile întãriri (acordate involuntar);- consecvenþa în reacþia pãrintelui;

Se recomandã a fi folosit pentru comportamente problematicecare apar de mai puþin de 5 ori pe zi.

Jurnalul comportamental

Comportament problematic: ……………………………………………………

Ziua: ……………………………………

Compor-tamentul

problematic

Când ºi undeapare?

Ce s-aîntâmplatînainte sã

aparã?

Ce s-aîntâmplat

dupã?Comentarii

65


II.Fiºa de frecvenþã Comportamentul copilului este monitorizat prin bifarea fiecãrei

apariþii în decursul aceleiaºi zile.Se recomandã a fi folositã pentru comportamente problematice

care apar de pânã la 15 ori pe zi.

III. Graficul comportamentalToate informaþiile colectate cu ajutorul instrumentelor anterioare

pot fi înregistrate într-un grafic pentru a facilita monitorizareacomportamentului. Se recomandã monitorizarea timp de 1-2sãptãmâni a comportamentului problematic înainte de a aplica onouã strategie de parenting. Comportamentul va fi monitorizat ºidupã aplicarea metodelor noi pentru a evalua progresul copilului.Înregistrarea schimbãrilor favorabile în comportament motiveazãpãrinþii pentru utilizarea tehnicilor de disciplinare pozitivã.

Fiºa de frecvenþã

Comportament problematic: Înjurã

Ziua 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Total

L ü ü ü ü ü ü ü

M ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü

M ü ü ü ü ü ü

J

V

S

D

66

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

ZIUA

0 – 11 reprezintã numãrul de apariþii ale acomportamentului problematic;

Temã pentru Alege 1-2 comportamente ale copilului pe care þi-ai dori sã le monitorizezi.acasã Foloseºte unul din instrumentele prezentate mai sus timp de o

sãptãmânã, zilnic.

La finalul saptamanii, centralizeazã informaþiile obþinute într-un graficcomportamental.

Comportament problematic:............................... Luna:..................

Evaluare iniþialã Intervenþie

11

10

9x x

8x x x

7x

6

5

4x

3x

x

2x

x

1x

01 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

x15 16

x17

x18

x19

x20

x21 22

x23

x24

x25

x26

x27

x28

x29

x30

În spatele fiecãruicomportament

al copilului se aflã o nevoie a acestuia

67


ªEDINÞA 5 CUM IDENTIFICÃM CAUZELECOMPORTAMENTELOR PROBLEMATICE

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:n Ce funcþii îndeplinesc comportamentele pe care le

facem zi de zi; n Cum poate fi identificatã funcþia unui comportament

pe care dorim sã îl schimbãm; n Care sunt metodele prin care pot fi identificate

cauzele unui comportament.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:n vor ºti sã identifice funcþia comportamentului pe

care doresc sã îl schimbe;n vor ºti cum sã analizeze contextele care declanºeazã

comportamentele problematice ale copilului;n vor ºti sã utilizeze instrumente specifice pentru a

identifica funcþia unui comportament.

I. Funcþiile comportamentelor copiilorPedeapsa nu rezolvã o problema de comportament pentru cã nu

adreseazã cauza comportamentului. Pedeapsa þinteºte efectul(comportamentul problematic), dar nu ºi cauza lui.

Simpla identificare a unui comportament problematic nu estesuficientã pentru a decide care este metoda de intervenþie eficace.

Identificarea cauzei comportamentului, a motivelor pentru carecopilul are un comportament neadecvat, permite alegerea metodelorde remitere ºi eliminare pe termen lung a problemei. Identificareacauzei unui comportament, numita analiza funcþionalã a compor-tamentului, aratã ce funcþie are comportamentul pentru copil sau dece copilul face acel comportament, în ciuda aplicãrii pedepselor.

Cele mai multe dintre comportamentele noastre, adulþi sau copii,reprezintã un rãspuns realizat voluntar în scopul de a produce efectedezirabile imediate.

Comportamentele pe care le facem în scopul de a rezolva unconflict, de a menþine o relaþie, de a evita situaþiile stânjenitoare saude a ne exprima îngrijorarea sunt normale, acceptabile, de cele maimulte ori. Sunt însã momente în care, pentru a face faþã acestorsituaþii folosim comportamente mai puþin acceptabile (ridicãmglasul, inventãm scuze sau minþim), pe care ulterior le regretãm saude care ne ruºinãm.

68

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

În mod similar, comportamentele copiilor reprezintã pentru eimodalitãþi de a face faþã anumitor situaþii, deci îndeplinesc anumitefuncþii pentru ei.

Un comportament poate avea simultan mai multe funcþii. Funcþiilepe care orice comportament problematic le poate avea la un momentdat sunt prezentate în tablelul de mai jos.

Funcþii ale comportamentelor

Aceste funcþii reprezintã nevoi pe care toþi oamenii le au, precumnevoia de apreciere, de stimã ºi statut, de valorizare, nevoia de control,de aprobare, de comunicare ºi alte nevoi emoþionale ºi sociale.

Satisfacerea acestor nevoi asigurã funcþionarea optimã afiecãruia dintre noi. De aceea, funcþiile pe care comportamenetele leau nu, pot fi evaluate, nu pot fi considerate bune sau rele. În schimb,comportamentele care rãspund acestor funcþii pot fi evaluate ºiconsiderate adecvate/ acceptabile sau neadecvate/ neacceptabile.

Funcþii ale comportamentelor Exemple

Funcþia de a obþine ceva:− beneficii sociale sau emoþionale (atenþie,

laudã, confort emoþional etc);− beneficii tangibile (accesul la o activitate

preferatã, o carte, intimitate etc.);

Vorbeºte neîntrebat pentru aobþine atenþia pãrintelui;

Funcþia de a evita ceva sau de a scãpa dinceva:− sarcini aversive sau consecinþe negative

(sarcini dificile, plictisitoare, care neceºitãtimp îndelungat, criticã etc.);

− stãri emoþionale negative (fricã, ruºine);− situaþii neplãcute (interacþiuni cu adulþi,

colegi etc);

Chiuleºte pentru a evita sã fieascultat sau criticat;Iese din camera în care este ºiadultul ca sã nu fie vãzutplângând;

Funcþia de a obþine ºi de a evita simultan Face remarci ironice la adresafratelui mai mic pentru a obþineatenþia ºi a nu fi însãrcinat cuactivitatea de a-l supraveghea ºia se juca cu el;

Funcþia de a comunica ceva Face doar o parte din tema pentrua comunica faptul cã nu a înþelesexerciþiul.

69


Exemplu: Munca voluntarã în comunitate sau vorbitul neîntrebat pot serviaceleiaºi funcþii: obþinerea atenþiei din partea pãrintelui. Diferenþadintre aceste douã comportamente este cã primul este uncomportament evaluat ca adecvat/ acceptabil, în timp ce al doileaeste considerat ca fiind neadecvat ºi se doreºte modificarea lui.

Ca urmare, identificarea funcþiei comportamentului care se doreºtea fi schimbat (realizarea analizei funcþionale) permite construireaunei strategii de intervenþie prin care copiii sã înveþe sã facãcomportamente adecvate pentru a satisface nevoia lor de atenþie dinpartea adulþilor ºi care sã înlocuiascã comportamentele neadecvate.

II.Cum putem identifica care este funcþiacomportamentului pe care dorim sã îl schimbãm?Analiza funcþionalã a comportamentului este iimilarã unui proces

de rezolvare de probleme. Aceasta cuprinde mai multe metode careau ca scop rãspunsul la întrebarea: de ce apare comportamentulproblematic, care este funcþia lui. Pe baza rãspunsului la aceastãîntrebare putem apoi construi strategia de întervenþie pentru modifi-carea comportamentului problematic ºi prevenirea reapariþiei lui.

Analiza funcþionalã a comportamentului presupune 2 paºi.

Pasul 1: definirea concretã a comportamentului þintã, astfel încâtmai mulþi observatori sã poatã înregistra acelaºi lucru.

Pasul 2: colectarea de date despre comportament, desprefactorii care influenþeazã apariþia lui, funcþiile sale posibile.

Beneficii aduse de cunoaºterea funcþiei comportamentelor pentru disciplinarea pozitivã a copilului

ØØ Orice comportament se va menþine atât timp cât are o funcþie, indiferentde sancþiunile sau consecinþele negative care îi sunt aplicate.

ØØ Pentru a reduce sau elimina acest comportament este necesar sã aparãun alt comportament, dezirabil, care îndeplineºte aceeaºi funcþie.

ØØ Sancþiunile sau pedepsele nu pot reduce sau elimina comportamentele înabsenþa dezvoltãrii unor modalitãþi alternative de satisfacere a funcþiilorpe care ele le au – comportamente alternative dezirabile.

ØØ Întãrirea comportamentelor alternative dezirabile este principala metodãde disciplinare eficientã.

70

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Aceste date pot fi obþinute din observarea directã a comporta-mentului într-unul sau mai multe contexte. Deºi observaþia directãpoate oferi înformaþii foarte valoroase, pot fi omise multe alteînformaþii care oferã explicaþii suplimentare asupra funcþieicomportamentului þintã. Pentru eficienþa analizei funcþionale vomprezenþa în continuare metodele directe ºi metodele indirecterecomandate în analiza comportamentului.

III. Metode recomandate în analiza comporta-mentului ºi identificarea cauzelor acestuiaMetode directe de realizare a analizei funcþionalePentru a identifica corect funcþia unui comportament este necesar

sã cunoaºtem factorii care înfluenþeazã apariþia lui. Aºa cum amvãzut mai sus, un factor care influenþeazã în mod esenþial apariþia ºimenþinerea comportamentelor este reprezentat de consecinþele saleimediate, pozitive.

Ca urmare, observarea directã a unui comportament presupuneidentificarea consecinþelor sale imediate.

Identificarea consecinþelor ne oferã informaþii utile pentru a puteadescrie funcþia comportamentului. Alãturi de acestea, descriereasituaþiei sau a contextului în care comportamentul apare ne permiteînþelegerea corectã a funcþiei comportamentului ºi ne oferã sugestiide prevenþie ºi intervenþie.

Acelaºi comportament poate avea funcþii diferite în funcþie decontextul în care apare sau de aspectele care îl preced (antecedente).

Antecedentele se referã la situaþiile, evenimentele, circumstanþeleîn care apare comportamentul.

Întrebãri care faciliteazã identificarea consecinþelor imediate ale comportamentului:

− Ce se întâmplã dupã apariþia comportamentului þintã?− Ce faci când apare comportamentul þintã?− Ce fac ceilalþi când apare comportamentul þintã?− Ce se schimbã dupã apariþia comportamentului þintã?− Ce obþine copilul dupã sau în timp ce face comportamentul þintã?− Ce evitã sau din ce scapã copilul ca urmare a realizãrii comportamentului

þintã?

71


Antecedentele unui comportament oferã înformaþii desprecircumstanþele în care comportamentul þintã a fost întãrit ºicircumstanþele în care respectivul comportament nu a fost întãrit.Aceastã înformaþie este utilã în construirea strategiei de modificarea comportamentului, deoarece antecedentele influenþeazã apariþiaunui comportament.

Asocierea antecedentelor cu anumite consecinþe (pozitive sau ne-gative) creºte sau scade probabilitatea apariþiei unor comportamente.

Acest principiu se aplicã ºi pentru alte comportamente ale copiilor.

Exemplu: De câte ori Alexandra vrea bani de buzunar suplimentari ºi îi ceremamei, mama îi oferã bani în plus (consecinþã imediatã pozitivã).Când vrea bani de buzunar suplimentari ºi îi cere tatãlui, tatãl nu îioferã nici un ban în plus. Ca urmare, Alexandra cere de obicei banide buzunar suplimentari mamei ºi nu tatãlui.

Comportamentul de a cere bani de buzunar suplimentari a fostîntãrit într-o situaþie (cu mama) ºi nu a fost întãrit în altã situaþe (cutata). De aceea, comportamentul continuã sã aparã în situaþia încare a fost întãrit ºi nu mai apare în situaþia în care nu a fost întãrit.Spunem cã antecedentele fac mai probabilã apariþia unuicomportament dacã se asociazã cu consecinþe imediate pozitive caurmare a realizãrii comportamentului.

Alexandra îi cere bani mamei în viitor ºi nu îi mai cere tatãlui.

Ca urmare, pentru realizarea analizei funcþionale a unuicomportament este necesar sã identificãm ºi antecedentele carepreced imediat comportamentul (ce se întâmplã imediat înainte carespectivul comportament sã aparã).

Antecedente Comportament Consecinþã

Antecedente Comportament Consecinþã

Mama este prezentã. Alexandra cere bani. Alexandra obþine bani.

Tata este prezent. Alexandra cere bani. Alexandra nu obþine bani.

72

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Concluzie:Antecedentele reprezintã stimuli, evenimente, circumstanþe care

preced comportamentul imediat înainte de apariþia lui. Antecedenteleindicã circumstanþele în care apariþia comportamentului a fostîntãritã, adicã urmatã de consecinþe imediate pozitive. De accea,prezenþa antecedentelor creºte probabilitatea reapariþiei comporta-mentului, pentru cã sunt anticipate consecinþele pozitive. În acestesituaþii spunem cã, comportamentul este sub controlul stimulilor,adicã este mai probabil sã aparã în anumite circumstanþe ºi maipuþin probabil sã aparã în alte circumstanþe.

Ca urmare, o metodã de reducere sau eliminare a unui comporta-ment, precum ºi de prevenire a apariþiei lui, este modificareaantecedentelor. Aceastã metodã de management comportamentalse numeºte metoda de control a stimulilor.

Întrebãri care faciliteazã identificarea antecedentelor imediate ale comportamentului:

− Când apare de obicei comportamentul þintã?− Unde apare de obicei comportamentul þintã?− Cine este prezent când apare comportamentul þintã?− Ce activitãþi sau evenimente preced apariþia comportamentul þintã?− Ce fac sau ce spun alte persoane imediat înainte de apariþia comportamentul þintã?− Ce alte comportamente face copilul chiar înainte sã realizeze comportamentul

þintã?− Când, unde, cu cine ºi ºi ce circumstanþe este cel mai puþin probabil sã aparã

comportamentul þintã?

Beneficii aduse de cunoaºterea funcþiei comportamentelor pentru managementul comportamental

Antecedentele indicã circumstanþele în care apariþia comportamentului a fostîntãritã, adicã urmatã de consecinþe imediate pozitive.

Un comportament continuã sã aparã în situaþiile în care a fost întãrit întrecut, ºi nu mai apare în situaþiile în care nu a fost întãrit în trecut.

Modificarea antecedentelor (metoda de control a stimulilor) scade probabi-litatea apariþiei comportamentului nedezirabil.

73


Metode iindirecte de realizare a analizei funcþionaleMetodele indirecte se bazeazã pe interviul structurat cu pãrinþii ºi

cu copilul. Acest interviu are ca scop obþinerea de informaþii despreceea ce face mai probabilã apariþia comportamentului precum ºidespre efectele pe care comportamentul le are, odatã realizat.

Interviul cu copilul este util pentru a identifica cum percepe elsituaþia ºi ce anume l-a fãcut sã reacþioneze în modul în care a fãcut-o.

Se recomandã ca procesul de colectare a datelor pentru analizafuncþionalã sã se realizeze în mai multe contexte pentru o mai marevaliditate a datelor.

Exemplu: − Comportamentul þintã sã fie analizat în diferite contexte: acasã, în clasã, în curtea ºcolii, pe coridoare etc.;

− Comportamentul þintã sã fie analizat în timpul unor activitãþidiferite: individuale, de grup;

− Pãrinþii ºi alþi adulþi implicaþi în creºterea ºi educarea copilului sãfie intervievaþi în legãturã cu comportamentul þinþã.

Întrebãri care pot fi adresate pãrinþilor:

− În ce contexte observaþi apariþia comportamentului?− Existã contexte sau situaþii în care comportamentul nu apare?− Cine este prezent atunci când apare comportamnetul?− Ce interacþiuni sau activitãþi au loc chiar înainte sã aparã comportamentul?− Ce se întâmplã imediat dupã ce apare comportamentul? Ce efecte are

comportamentul?− Puteþi numi un comportament adecvat care îl poate înlocui pe cel problematic

în acest context specific?

Întrebãri care pot fi adresate copilului:

− Ce s-a întâmplat (interacþiuni sau activitãþi) chiar înainte sã aparã comportamentulþintã?

− La ce anume te gândeai chiar înainte sã faci comportamentul þintã?− Cum te simþi în timp ce faci comportamentul þintã?− Cum te simþi imediat dupã ce faci comportamentul þintã?− Ce observi cã se întâmplã imediat dupã ce faci comportamentul þintã? − În ce fel te ajutã sã faci acest comportament ?

74

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

IV. Instrumente utilizate pentru a identificafuncþia unui comportament

1. Fiºã de observaþie ABC

2. Chestionar privind comportamentul problematic

Copilul:................................................. Data:......................Pãrintele:.............................................. Ora:.......................Comportament problematic: ............................................................

Copil …………………....................... Vârsta …………… Sex: F/M

Comportamentul elevului: Vã rugãm descrieþi pe scurt comportamentul problematic: ..............................................................................................................................................................................................................................

Indicaþii:Având în minte un episod tipic al comportamentului problematic, alegeþifrecvenþa pentru care fiecare dintre afirmaþiile de mai jos este adevaratã.Analiza situaþiilor celor mai frecvente este o informaþie utilã pentru a puteaidentifica funcþia comportamentului problematic.

Antecedente Comportament Consecinþa

75


Nr.

crt.

Nic

ioda

ta

10%

25%

50%

75%

90%

Înto

tdea

una

Itemi

1 1 2 3 4 5 6 7Comportamentul problematic apare ºi semenþine când solicitaþi copilul sã realizezeo sarcinã?

2 Când comportamentul problematic apare,îl redirecþionaþi pe copil cãtre sarcinã ºirespectarea regulilor?

3 Atunci când apare comportamentulproblematic, ceilalþi membri ai familiei râdsau reacþioneazã verbal?

4 Comportamentul problematic apare pentrua vã atrage atenþia atunci când va ocupatide ceilalþi copii/ alte activitati casnice?

5 Comportamentul problematic apare înprezenþa anumitor persoane?

6 Este probabil ca un comportament proble-matic sã continue de-a lungul zilei dupã unepisod precedent?

7 Comportamentul problematic apare întimpul unor activitãþi specifice (ex. teme ptacasã?

8 Dacã copilul manifestã comportamentulproblematic, îi acordaþi atenþie personalã?

9 Copilul înceteazã sã manifeste comporta-mentul problematic dacã nu i se maisolicitã nimic sau dacã i se permite sãrenunþe la activitatea de învãþare?

10 Este probabil ca un comportament proble-matic sã aparã dupã activitãþi neplani-ficate sau devieri de la rutina casei?

Procent

76

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

3. Fiºã de interviu pentru analiza funcþionalã a comportamentului ºi stabilirea prioritãþilorintervenþiei comportamentale

1. Descrieþi comportamentul avut în vedere.

..........................................................................................................

..........................................................................................................

2. Cât de frecvent apre acest comportament?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

3. Cât de mult dureazã?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

4. Cât de intens este comportamentul?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

5. Ce se întâmplã atunci când apare comportamentul?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

6. Când/Unde este cel mai probabil/puþin probabil sã aparã comportamentul?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

7. În preajma cui este cel mai probabil/ puþin probabil sã aparã comportamentul?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

8. Care sunt condiþiile care ar putea determina producerea comportamentului?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

77


9. Dupã ce vã puteþi da seama cã, comportamentul este pe cale sã se producã?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

10. Ce se întâmplã de obicei, dupã producerea comportamentului? Descrieþi ceea ce se întâmplã având în vedere reacþiile adulþilor ºi altorcopii?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

11. Care este funcþia comportamentului? Cu alte cuvinte, de ce credeþi cã,copilul se comportã în felul acesta? Ce obþine sau ce evitã copilul prinacest comportament?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

12. Ce alte comportamente adecvate contextului social ar putea sãserveascã aceleiaºi funcþii?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

13. Ce alte informaþii ar putea sã contribuie la construirea unui plan de inter-venþie eficient? (de exemplu, în ce contexte nu apare comportamentul)?

..........................................................................................................

..........................................................................................................

14. Cine ar trebui sã fie implicât în construirea ºi implementarea unui plande intervenþie?..........................................................................................................

..........................................................................................................

Copiii au nevoie de reguli pentru

a învãþa ce se aºteaptã

de la ei.

78

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

ªEDINÞA 6 MANAGEMENTUL COMPORTAMENTELORPROBLEMATICE

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:n Cum sã facã managementul comportamentelor

problematice;n Cum sã dezvolte o rutinã a disciplinãrii.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:n vor cunoaºte reguli pentru managementul

comportamentelor problematice;n vor ºti sã formuleze prescripþii comportamentale

clare ºi precise.

Toti copiii trebuie sã înveþe sã accepte limitele ºi sã îºi controlezedezamãgirea atunci când lucrurile nu ies aºa cum ºi-ar fi dorit.Managementul acestor situaþii poate constitui o provocarea realãpentru pãrinþi, existã însã numeroase modalitãþi de disciplinare acopilului ºi de a-l învãþa autocontrolul. Astfel de modalitãþi sunt depildã utilizarea consecinþelor comportamentului problematic imediatºi consecvent sau a întãririi.

Unele dintre comportamentele problematice solicitã o intervenþieimediatã deoarece sunt asociate cu riscuri majore pentru copil. Altelepot fi abordate consecvent, pe termen lung. Sunt comportamenteproblematice însoþite de stãri emoþionale intense la nivelul copiluluisau pãrintelui; se recomandã gestionarea lor dupa o pauzã pentrureglare emoþionalã.

79


I. Cum facem managementul comportamentelorproblematiceVor fi prezentate în aceastã ºedinþã mai multe strategii de a face

management comportamental; e posibil ca pe unele dintre eleparinþii sã le fi folosit intuitiv.

Sugestii pentru trainer:n roagã-i pe pãrinþi sã se gândeascã dacã au o strategie de disciplinare bine definitã;n întreabã-i dacã cunosc ºi metode alternative, pentru cazul în care cea pe care o

folosesc de obicei nu funcþioneazã; n roagã-i pe pãrinþi sã se gândeascã la eficienþa metodelor de disciplinare utilizate;n recomandã-le sã ia în considerare ce anume îl învaþã pe copil metoda folositã (îl

învaþã comportamentul dezirabil, aºteptat?).

Orice metodã de management comportamental îºi are propriilelimite; nicio metodã de disciplinare nu funcþioneaza in orice situaþie.Uneori este necesarã utilizarea combinatã a mai multor metode.

Stabilirea de reguli clareCopiii au nevoie de reguli pentru a învãþa ce se aºteaptã de la ei

ºi cum ar trebui sã se comporte. 4-5 reguli de bazã sunt foarteeficiente dacã precizeaza ceea ce ar trebui sã facã copilul, nu ceeace nu ar trebui sã facã. De asemenea, este foarte importantãimplicarea copilului în elaborarea ºi stabilirea acestor reguli.

În cadrul unei ºedinþe de familie se decid „regulile casei”: - în numãr mic (aproximativ 5);- clare;- afirmative;- uºor de întãrit;- corecte (aceleaºi pentru toþi membrii familiei);

Exerciþiu Cum stabilim regulile de bazã

În spaþiul de mai jos, listaþi aproximativ cinci reguli pe care aþi dori sã leimplementaþi în familia dvs.:1. .........................................................................................................2. .........................................................................................................3. .........................................................................................................4. .........................................................................................................5. .........................................................................................................

80

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Este importantã discuþia cu copilul ori de câte ori este încãlcatão regulã de bazã. Aceasta implicã:

- captarea atenþiei copilului;- verbalizarea situaþiei problematice;- explicarea situaþiei de cãtre pãrinte, astfel incât copilul sã înþe-

leagã care este comportamentul greºit; - descrierea comportamentului dezirabil sau chiar încurajarea copilului

sã se gândeascã la comportamentul pozitiv în situaþia respectivã;- practicarea comportamentului dezirabil;

Exerciþiu

Gândiþi-vã la o regulã care este încãlcatã în mod obiºnuit în casã sauimaginaþi-vã cã copilul a încãlcat una din regulile nou-stabilite. Noteazã ce îivei spune copilului în fiecare etapã a discuþiei pe care o veþi avea, în vedereaînvãþãrii comportamentului corect.

Situaþia:..............................................................................................................................................................................................................................

Captarea atenþiei copilului:..............................................................................................................................................................................................................................

Verbalizarea situaþiei problematice, pe scurt, clar, calm:..............................................................................................................................................................................................................................

Explicã-i de ce acea situaþie este una problematicã:..............................................................................................................................................................................................................................

Roagã-l pe copil sã sugereze chiar el/ea comportamentul dezirabil:..............................................................................................................................................................................................................................

Laudã copilul dupã ce a practicat comportamentul dezirabil:..............................................................................................................................................................................................................................

81


Atunci când strategiile anterioare nu funcþioneazã, se recomandãutilizarea consecinþelor logice, ce au ca efect prevenirea reapariþieicomportamentului problematic.

Consecinþele logice, spre deosebire de pedepse, nu sunt folositepentru a ameninþa sau pentru a intimida copilul. Ele sunt prezentatecopilului ca o alegere, ca o alternativã pentru care ei pot opta dacãdoresc.

Consecinþele logice nu apar în mod natural ca urmare a comporta-mentului. Ele sunt în mod deliberat alese de cãtre adulþi ºi suntsimilare cu ce i s-ar întâmpla unui adult într-o situaþie similarã.

Pentru a învãþa pe copii responsabilitatea acþiunilor lor ºi importanþarealizãrii comportamentelor ºi în absenþa adultului, este necesar ca,consecinþele sã fie logice, adicã sã respecte regula celor 3R.

- relaþionate cu comportamentul nedorit ºi cu cel dorit ;- respectuoase ;- rezonabile.

Care este diferenþa între consecinþele logice ºi folosirea tradiþionalã a pedepselor ?Diferenþa principalã între consecinþele logice ºi pedepse este

datã de regula celor 3R: relaþionate, respectuoase ºi rezonabile. Potexista situaþii în care consecinþele logice ºi pedepsele sunt aceleaºi,dar modul în care pãrintele le prezintã copilului face ca ele sã devinãpedepse ºi nu consecinþe logice (glas ridicat, însoþite de jigniri saualte ameninþarea cu consecinþe mai mari în viitor).

Consecinþe logice

Sunt relaþionate cu comportamentul.

Pedepse sau penalizãri

Sunt relaþionate cu sarcini neplãcute îngeneral, indiferent de comportament.

Sunt respectoase. Sunt prezentate pe un ton ridicat,ameninþãtor, revoltat.

Sunt rezonabile. Sunt mult mai mari decât ceea ce ar fisuficient pentru modificarea comporta-mentului.

Sunt prezentate copilului ca alegere. Sunt aplicate copilului.

Oferã alegeri între niºte limite. Cer copilului complianþã la dorinþa saudecizia adultului.

(cont.)

82

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Exerciþiu Alegerea consecinþelor logice.

Consecinþe logice

Sunt prezentate copilului înainte denoul moment în care se aºteaptãapariþia comportamentului nedezirabilºi se doreºte alt comportament.

Pedepse sau penalizãri

Sunt aplicate de obicei dupã cecomportamentul nedorit a apãrut déjà(postmortem).

Oferã copilului un sentiment de control. Produce copilului un sentiment denedreptate ºi rãzbunare.

Invaþã copilul responsabilitatea faptelorsale.

Produce emoþii negative la copil dar ºila pãrinte.

Sunt similare cu ceea ce i s-ar întâmplaunui adult într-o situaþie similarã.

Sunt aleatorii.

Gândeºte-te la o serie de consecinþe logice pentru fiecare dintre situaþiileurmãtoare ºi noteazã exact ceea ce îi vei spune copilului:

Fiica ta de 15 ani vine în mod repetat acasã cu cel puþin o orã mai târziudecât ora stabilitã de comun acord.

...............................................................................................................

...............................................................................................................

...............................................................................................................

Fiul tãu de 13 ani îºi lasã hainele murdare împrãºtiate prin camerã.

...............................................................................................................

...............................................................................................................

...............................................................................................................

83


II.Cum se dezvoltã o rutinã a disciplinãriiTabelul de mai jos include etapele pentru construirea unei rutini

a disciplinãrii. Câteva recomandãri:- enunþaþi instrucþiunile clar, afirmativ (copilului i se spune ce sã

faca) ºi direct;- lãsaþi copilului timp pentru a înþelege instrucþiunea ºi a face

comportamentul aºteptat;- atunci când apare comportamentul desirabil, lãudaþi copilul,

spunându-i specific cã ceea ce a fãcut vã mulþumeºte.- dacã e cazul sã repetaþi instrucþiunea, rãmâneþi calm, folosiþi

aceleaºi cuvinte ºi nu ridicaþi tonul vocii;- folosiþi rutina disciplinãrii pânã când copilul învaþã ºi face

comportamentul dezirabil;

Rutina disciplinãrii – etape

Enunþarea instrucþiunii

I se acordã copilului timp pentru a-ºi însuºi informaþia

Copilul nu faceceea ce i s-a spus

Copilul face ceeace i s-a spus

Copilul nu faceceea ce i s-a spus

Copilul face ceeace i s-a spus

Se aplicãconsecinþa logicã

Copilul este lãudat

I se acordã copilului timp pentru a-ºi însuºi informaþia

84

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Exerciþiu Cum folosim rutina de corectare a comportamentelor

Alegeþi un comportament problematic al copilului ºi scrieþi în spaþiile de maijos ce aþi spune/ face în fiecare dintre etapele rutinei de disciplinare.

Comportamentul problematic:.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

1. Capteazã atenþia copilului. Spune-i care este comportamentul pe care teaºtepti sã îl facã.

...............................................................................................................

...............................................................................................................

...............................................................................................................

2. Laudã copilul dacã face comportamentul dorit..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Dacã nu face ceea ce i s-a cerut, repetã instrucþiunea ºi dã-i timp sãrealizeze ceea ce se aºteaptã de la el.

...............................................................................................................

...............................................................................................................

...............................................................................................................

4. În cazul în care comportamentul dezirabil nu apare, enunþã-i consecinþace decurge logic din nerespectarea solicitãrii tale ºi aplic-o, ignorând oriceprotest sau plângere din partea copilului.

...............................................................................................................

...............................................................................................................

...............................................................................................................

5. Odatã consecinþa aplicatã, laudã copilul pentru realizarea comportamen-tului aºteptat.

...............................................................................................................

...............................................................................................................

...............................................................................................................

Doar dacãcooperãm, avem

ocazia sã nespunem fiecare

punctul de vedere.

85


ªEDINÞA 7 DEZVOLTARE DE ABILITÃÞI –REZOLVAREA DE PROBLEME

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:n Ce este rezolvarea de probleme;n Cum se foloseºte aceastã strategie.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:n vor ºti sã defineascã clar ºi specific problemele

care apar în relaþia cu copii lor;n vor ºti sã elaboreze un plan de implementare de

soluþii pentru rezolvarea unei probleme;n vor ºti cum sã reducã conflictele ce pot sã aparã

între ei ºi copiii lor adolescenþi.

I. Ce este rezolvarea de problemeConflictul poate sã devinã o prezenþã fireascã în casa în care

copilul trece pragul adolescenþei. Adolescenþii vor sã aibã un cuvântde spus legat de orice se discutã în familie, ceea ce creºte ºanseleapariþiei dezacordului ºi tensiunilor.

Managementul conflictului în fiecare familie este foar teimportant. Forþarea adolescentului sã accepte soluþia oferitã depãrinte îl face pe copil sã se simtã nefericit, neimportant, agresat ºisã aibã un comportament necooperant faþã de pãrinte. Pe de altãparte, renunþarea ºi acceptarea unei soluþii faþã de care pãrintele arerezerve nu este de asemenea beneficã.

O altã abordare ineficientã vizeazã ignorarea problemei. A nu facenimic amânã gãsirea soluþiei ºi menþine tensiunea în familie.

Ce este rezolvarea de probleme?Este procesul prin care se cautã o soluþie constructivã pentru o

situaþie dificilã. Aceasta strategie poate fi folositã pentru a rezolva o situaþie

individualã (ex. cum sã îmi fac prieteni la ºcoalã) sau pentru arezolva o situaþie dificilã între douã persoane. Utilizarea acesteistrategii creºte ºansele obþinerii unui rezultat acceptabil ºi creazãcontextul în care adolescentul învaþã abilitãþi de viaþã importanteprecum negocierea ºi luarea deciziilor responsabile.

86

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

II.Cum se foloseºte rezolvarea de probleme?Existã mai multe etape în parcurgerea acestui proces; înainte de

orice însã, adulþii vor decide dacã situaþia cu care se confruntã esteîntr-adevãr o problemã. Conflictul este indicatorul cert al existenþeiproblemei, dar nu toate problemele sunt semnalizate de indicatoriexterni evidenþi precum certurile. Uneori oamenii nu exprimã ceea ceîi deranjeazã dar sunt în permanenþã iritaþi, enervaþi, trãiesc cu unsentiment de disconfort care trãdeazã existenþa unei problemenerezolvate.

Este de asemenea importantã alegerea unui moment adecvat detimp pentru utilizarea acestei strategii. Unele probleme pot fi rezolvatede îndatã ce apar, în timp ce pentru abordarea altora este necesarãdetaºarea în vederea „calmãrii spiritelor”. Rezolvarea problemeipresupune ca fiecare persoanã implicatã sã fie calmã ºi relaxatã, sãaibã suficient timp ºi sã îºi doreascã rezolvarea problemei.

Se recomandã minimalizarea întreruperilor ºi discuþii de maxim oorã. Dacã situaþia scapã de sub control, se face o pauzã ºi sereîncep negocierile când toþi sunt calmi.

Au fost identificaþi 6 paºi în rezolvarea de probleme:

1. Care este problema – definirea problemei, cât mai clar ºi specific;descrierea problemei în termeni vagi face dificilã abordarea ei.

De exemplu: o problemã formulatã astfel: „Va fi un coºmar sã dãmo petrecere la noi acasã” este mai greu de abordat decât dacã ar fiformulatã: „Sunt îngrijorat pentru cã îmi va fi greu sã împiedic aducereade sticle cu bãuturã în casã de cãtre copiii invitaþi la petrecere”.

O definiþie bunã descrie problema în termeni de:- ce se întâmplã;- cât de des;- cine este implicat;

Se recomandã centrarea pe problemã, nu pe persoanã.

Exemplu: Ghiozdanul ºi hainele lui Mihaistau pe podea în fiecare zi dupãîntoarcerea de la ºcoalã.

- definire clarã ºi specificã;- centrare pe problemã;- abordare neutrã care creºte

ºansa apariþiei unui compor-tament cooperant din partealui Mihai;

Mihai este leneº ºidezordonat.

- „lenea” este o problemãvag definitã;

- centrare pe persoanã;- formularea implicã o notã

criticã care creºte ºansaapariþiei unui conflict;

87


2. Care sunt interesele? – este important sã se clarifice ce esteimportant pentru fiecare dintre persoanele implicate în situaþie; mai jossunt enumerate întrebãri care ajutã la clarificarea poziþiei fiecãruia:

- De ce este atât de important?- De ce ai nevoie de asta?- De ce eºti îngrijorat/ preocupat/ de ce þi-e teamã de asta?- De ce nu vrei sã...?- De ce ar fi atât de ingrozitor sã...?

Rãspunsurile vor fi ascultate, nu dezbãtute. Obiectivul este cafiecare sã aibã o întelegere clarã asupra ceea ce îºi doreºte celãlaltdin situaþia respectivã.

Exemplu: Situaþia – petrecere de o noapte la prieteni;Interesul adolescentului: „Prietenul meu conteazã pe mine cã voi fiacolo; se va supãra dacã nu voi merge; în plus, voi fi printreprietenii mei ºi mã voi distra”; Interesul pãrintelui: „Vreau sã mã asigur ca eºti în siguranþã”;

3. Gãsirea soluþiilorO metodã eficientã de gãsire a soluþiilor este brainstorming-ul: se

noteazã toate soluþiile posibile la care se gândesc toþi cei implicaþiîn procesul de rezolvare a problemei. În aceastã etapã, fiecare ideeeste acceptatã, fãrã a fi supusã judecãþii critice ºi fãrã a fi respinsã.Se recomandã strângerea a cât mai multe idei, care nu vor fidiscutate ºi analizate pe loc; în acest fel, nimeni nu va fi rãnit pentrucã ideea lui/ ei a fost respinsã.

Obiectivul acestei etape este cantitatea mai degrabã decâtcalitatea: cu cât mai multe idei, cu atât mai bine (8-10 alternative arfi ideal).

4. Evaluarea soluþiilorEste evaluatã fiecare dintre soluþiile identificate în etapa

anterioarã. Se citeºte lista cu voce tare ºi se eliminã din start toateideile asupra cãrora toþi cad de acord cã nu sunt viabile.

Pentru fiecare dintre soluþiile rãmase, se listeazã avantaje ºidezavantaje. Se eliminã soluþiile în cazul cãrora dezavantajele suntevidente ºi mai numeroase decât avantajele.

5. Alegerea soluþiei ºi implementarea eiDin lista scurtã de soluþii, va fi aleasã cea mai bunã opþiune sau

combinaþie de opþiuni. Fiecare soluþie va primi un punctaj, de la 1 (ceamai slabã) la 10 (cea mai bunã) (vezi tabelul de mai jos) pentru a vãajuta sã identificaþi acordul/ dezacordul/ potenþialele combinaþii.

88

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Alegerea celei mai bune soluþii implicã adeseori compromis dinpartea tuturor membrilor familiei. Soluþia trebuie sã fie practicã ºi sãrezolve problema.

În cazul în care nu se identificã o soluþie în aceastã etapã, serecomandã întoarcerea la etapa anterioarã sau apelul la ajutorexterior.

Lista scurtã cu potenþiale soluþii

Soluþia agreatã va fi însoþitã de un plan concret de implementare,în care se specificã:

- responsabilitatea fiecãrui membru al familei (ce are de fãcutfiecare);

- când va fi realizata sarcina fiecãruia;- unde va fi realizatã sarcina fiecãruia;- ce se va întâmpla dacã acordul nu este respectat de unul

dintre membrii familiei (consecinþe);Un contract comportamental scris ajutã pentru evitarea disputelor

ulterioare.

Punctaj/Alternative

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Opþiunea 1 ü

Opþiunea 2 ü

Opþiunea 3 ü

Opþiunea 4 ü

Opþiunea 5 ü

89


Contract comportamental

Data: …………………………….

Subsemnatul/a ……………………………………………… (fiul/ fiica) mãangajez sã fac urmãtoarele: ...................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Subsemnatul/a ……………………………………………… (mama/ tata)mã angajez sã fac urmãtoarele: ............................................................................................................................................................................................................................................................................................

În schimbul respectãrii angajamentului,..............................................(mama) va face ............................................ pentru ...................... (fiul/fiica), iar.............................. (fiul/ fiica) va face.....................................pentru........................................ (mama/ tata).

În cazul în care.......................................................... (fiul/ fiica) nurespectã angajamentul, consecinþele sunt: ..............................................................................................................................................................................................................................................................................

În cazul în care..................................................... (mama/ tata) nurespectã angajamentul, consecinþele sunt: ..............................................................................................................................................................................................................................................................................

Contractul este valabil timp de ………………… zile/sãptãmâni, începândcu data de azi. Acesta va fi rediscutat dupã aceastã perioadã în cadrul uneiºedinþe de familie.

.................................. (mama/ tata) ................................ (fiul/ fiica)

(Semnãtura) (Semnãtura)

90

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

6. Revizuirea planului de implementare/ angajamentuluiNiciun acord nu va funcþiona încã de la început astfel încât este

nevoie de timp (aproximativ 2 sãptãmâni) pentru a testa eficienþa sa.Dupã aceastã perioadã se recomandã rediscutarea planului; fiecaremembru al familiei va rãspunde la urmãtoarele întrebãri:

- Ce a funcþionat din punctul meu de vedere?- Ce nu a funcþionat?- Ce aº fi putut face diferit, astfel încât lucrurile sã se

rezolve mai uºor?

Dacã acordul nu funcþioneaza iar situaþia – problemã nu seîmbunãtãþeºte, întebaþi-vã?

- Responsabilitãþile au fost clar precizate?- Regulile au fot înþelese de fiecare în parte?- Au fost utilizate consecinþele pentru încãlcarea acordului?- Consecinþele au fost adecvat alese?

Uneori este necesarã reluarea procesului de rezolvare a problemeiîn vederea identificãrii unei noi soluþii.

De asemenea, pãrinþii trebuie sã fie pregãtiþi sã se confrunte cureacþii din partea adolescenþilor.

Recomandãri pentru combaterea comportamentului de necooperare:n „Nu ai nimic de pierdut; dacã vrei sa ai un cuvânt de spus în

aceastã situaþie, rezolvarea de probleme este strategia care îþipermite sã îþi exprimi punctul de vedere”;

n dacã se menþine comportamentul necooperant: „Voi lua odecizie în legãtura cu ceea ce este de fãcut, pe care mã aºteptsã o respecþi. Situaþia se va schimba deîndatã ce vei fi dispussã stãm de vorbã ºi sã gãsim împreunã o soluþie pentruproblema care ne priveºte pe amândoi”.

Ori de câte ori va fi folositã aceastã strategie, se recomandãcompletarea check-list-ului de mai jos pentru a verifica dacã toti paºiipe care îi presupune procesul de rezolvare a problemei au fost corectparcurºi.

91


CHECK-LIST

ITEMI DA NU COMENTARII

1. Am ales problema corect?

2. Am ales un moment potrivitpentru a discuta despre asta?

3. Am definit problema clar ºispecific?

4. Am identificat intereselefiecãruia?

5. Ne-am gândit la suficientealternative (brainstorming)?

6. A fost fiecare alternativãcorect evaluatã?

6. A fost fiecare alternativãcorect evaluatã?

7. Am ales cea mai bunã soluþie?

8. Am elaborat un plan de imple-mentare ºi un contract bun?

9. Am revizuit contractul la datastabilitã?

Obiectivul meu este:..........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

92

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Exerciþii Gândiþi-vã la cât mai multe soluþii pentru situaþiile urmãtoare.Odatã identificate, alegeþi împreunã cu membrii familiei pe ceacare adunã cel mai mare numãr de puncte ºi elaboraþi un plande implementare.

Fiica ta de 12 ani, Maria, este agresatã la ºcoala. Doi dintre colegi îi punporecle ºi o exclud din jocurile de grup. În fiecare zi, Maria vine de la ºcoalãplângând, iar dimineaþa, înainte de plecarea la ºcoalã, se plânge de dureride stomac. A început ea insãºi sã vorbeascã urât despre sine ºi sã afirmeca nu este bunã de nimic.

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………….......………………………………

Eºti foarte îngrijorat deoarece fiul tãu, Andrei, 13 ani, vrea sã plece înexcursie cu colegii în afara oraºului.

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………….......………………………………

Fiica ta, Ioana, 15 ani, a început prima ei relaþie de cuplu; prietenul eieste un coleg de liceu, 17 ani. Ioana vrea sã iasã în fiecare zi cu prietenul eiºi ajunge acasã zilnic dupã ora 22,00.

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………

…………………………………………….......………………………………

În situaþii de risc,comportamenteleproblematice ale

copilului se menþinºi nu mai rãspund

la strategiileobiºnuite.

93


ªEDINÞA 8 PLANIFICAREA PENTRU SITUAÞII CU RISC RIDICAT

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:n Care sunt situaþiile de risc care pot afecta

dinamica familialã;n Care sunt recomandãrile de bazã pentru a depãºi

situaþiile de risc;n Despre rutina planificãrii activitãþilor.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:n vor ºti sã identifice situaþiile cu risc în viaþa de

familie ºi în comunitate, în care comportamentulcopilului este dificil de abordat;

n vor ºti sã dezvolte ºi implementeze propria rutinã aactivitãþilor planificate pentru cel puþin 2 situaþii derisc.

Dincolo de provocãrile inerente acestei etape de vârstã, existãperioade în evoluþia fiecãrei familii, în care riscul de a ne confruntacu situaþii problematice este mult mai ridicat. In astfel de situaþii,comportamentele copiilor devin mult mai dificil de manageriat.

Aceste situaþii sunt foarte variate, generate fie de întreruperearutinei familiale (ex. schimbarea/ renovarea locuinþei, schimbareaºcolii, plecarea în concediu/ tabãra, plecarea unuia dintre pãrinþi înaltã þarã/ localitate în interes de serviciu etc.), de un evenimentnegativ care afecteazã dinamica familiei (ex. divorþul pãrinþilor,îmbolnãvirea unui membru al familiei etc.), sau asociate cuspecificul (pre)adolescenþei (primele relaþii de cuplu, debutul vieþiisexuale, petreceri de o noapte în afara casei, chiul, fumat, consumde alcool/ droguri etc.).

94

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

I. Care sunt situaþiile cu risc crescut pentrudinamica familialãO situaþie de risc este aceea în care comportamentul problematic

al copilului se menþine ºi nu rãspunde la strategii uzuale demanagement.

Exerciþiu Identificarea situaþiilor cu grad ridicat de risc pentru pãrinþi.

Gândiþi-vã la situaþii pe care le consideraþi riscante din punctuldvs. de vedere. Alegeþi pentru fiecare situatie in parte un scor (de la1 la 10) care sa reprezinte gradul de încredere pe care îl aveþi inpropria abilitate de a rezolva respectiva situaþie, astfel:

1 – nu am deloc încredere cã pot rezolva aceastã situaþie;10 – sunt convins cã pot sã rezolv aceastã situaþie.

ScorSituaþii în casã:- Bãiatul meu de 11 ani are în camerã calculator

cu acces nelimitat la internet; - .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......

Situaþii în comunitate:- Fiica mea de 13 ani are un grup de prieteni

pe care nu îi cunosc;- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......- .................................................................... .......

95


II.Recomandãri de bazã pentru depãºireasituaþiilor de riscÎn capitolele acestui manual sunt prezentate numeroase infor-

maþii privind diverse tehnici de management al comportamentuluicopilului; un pãrinte va fi cu atât mai eficient în disciplinarea copiluluiºi în sesizarea nevoilor acestuia, dacã este atent ºi la propriile nevoi.

Iata câteva recomandãri în acest sens:

Lucraþi în echipã!Este importantã implicarea ambilor pãrinþi – mama ºi tata – în

creºterea ºi educarea copilului. Fiecare pãrinte se sprijinã pe celãlaltºi agreeazã în prealabil fiecare nouã tehnicã de disciplinare.

Evitaþi discuþiile contradictorii în faþa copilului!Copiii, chiar ºi cei ajunºi la vârsta adolescenþei, sunt foarte

sensibili la conflictele dintre pãrinþi; certurile dese ºi nerezolvateîntre pãrinþi reprezintã o sursã de stres pentru copil. Se recomandãca orice dezacord sã fie rezolvat fãrã ca copilul sã fie prezent.

Cereþi sprijin!Orice pãrinte are nevoie de sprijin pentru creºterea ºi educarea

unui copil. Rudele (bunicii mai ales), vecinii, prietenii reprezintã oresursã de sprijin pentru pãrinþi. Împãrtãºiþi-le ideile pe care le aveþiºi învãþaþi din experienþa celorlalþi.

Luaþi o pauzã!Fiecare pãrinte are nevoie sã petreacã timp separat de copil; este

o decizie sãnãtoasã care le permite pãrinþilor sã fie atenþi la propriilenevoi ºi sã îºi echilibreze diferitele aspecte ale vieþii personale (celeprofesionale, cele de cuplu, cele parentale, sociale etc.). Atâta vremecât copilul este bine îngrijit ºi petreceti timp special în familie,pauzele nu afecteazã dezvoltarea copilului.

96

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Exerciþiu Cum sã ai grijã de tine

III. Cum dezvoltãm o rutinã a planificãrii? Planificarea activitãþilor pentru situaþiile cu grad ridicat de risc ne

ajutã sã evitãm numeroase probleme. Aceastã strategie implicãrezolvarea de probleme (vezi ºedinþa anterioarã) pentru prevenireaapariþiei comportamentelor problematice. Este foarte importantãplanificarea de activitãþi interesante pentru copil.

Recomandãri:- stabiliþi reguli: pregãtiþi copilul, descriindu-i ce urmeazã sã se

întâmple; decideþi regulile pentru comportamentele adecvatesituaþiei respective;

- alegeþi activitãþi interesante: implicaþi copilul în alegereaactivitãþilor;

- recompensaþi comportamentele dezirabile: alegeþi recom-pense potrivite pentru respectarea fiecãrei reguli; aplicaþirecompensa dupã apariþia comportamentului dorit;

- utilizaþi consecinþele logice pentru situaþiile de încãlcare aregulilor: faceþi o listã cu consecinþele pe care copilul le vasuporta în eventualitatea încãlcãrii regulilor;

Pe cine te bazezi pentru a primi sprijin?

Familie.......................................................................................................Prieteni.......................................................................................................

Gândeºte-te la o pesoanã cu care ai putea vorbi cel puþin o datã pe sãptãmânã..................................................................................................................

Listeazã mai jos activitãþile pe care care þi-ar plãcea sã le faci (singur/ã, cupartenerul/a, cu prietenii):..................................................................................................................................................................................................................................

Planificã-þi o pauzã în cursul sãptãmânii viitoare (precizeazã când anume) ºigândeºte-te la o persoanã care ar putea sã supravegheze copilul...................................................................................................................................................................................................................................

97


Exerciþiu Rutina planificãrii

Identificã o situaþie de risc pentru familia ta:…………………………………………………………………………………………

Precizeazã resursele de care ai nevoie pentru depãºirea ei (când, unde, cineva fi prezent etc.)………………………………………………………..……………………………………………………………………………………..…………………………………

Stabileºte regulile pentru situaþia de risc:………………………………………………………..……………………………………………………………………………………….………………………………

Fã o listã cu activitãþile interesante pentru copil:.................................................. .................................................................................................... ..................................................

Listeazã recompensele pentru Listeazã consecinþele logicecomportamentele dezirabile pentru încãlcarea regulilor.................................................. .................................................................................................... ..................................................

98

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

CHECKLIST – planificarea activitãþilorSituaþia: ...……………………………………………………………………………

Instrucþiuni: notaþi DA/ NU pentru fiecare dintre paºii identificaþi ca fiindnecesari pentru depãºirea situaþiei enunþate, în funcþie de realizarea/nerealizarea acestora:

Paºi de urmat

ZIUA

Luni

Paºi realizaþi

Marþi Miercuri Joi Vineri

1. ..............

2. ..............

3. ..............

4. ..............

5. ..............

6. ..............

Consecvenþa este cheia

schimbãrilordurabile.

99


ªEDINÞA 9 EVALUAREA PROGRESULUI ªI 10 ªI MENÞINEREA SCHIMBÃRILOR.

ÎNCHEIEREA PROGRAMULUI

Parcurgând aceastã sesiune, pãrinþii vor afla:n Ce progrese au fãcut o datã cu parcurgerea

ºedintelor programului;n Cum sã monitorizeze ºi sã menþinã schimbãrile

produse în propiul comportament precum ºi încomportamentul copilului.

Obiective. La sfârºitul acestei sesiuni pãrinþii:n vor ºti sã construiascã ºi sã foloseascã o rutinã a

planificãrii activitãþilor pentru situaþii de risc;n vor ºti sã identifice schimbãrile din propriul

comportament dar ºi din comportamentul copiluluiapãrute dupã începerea acestui program;;

n vor ºti cum sã stabileascã obiective vizândschimbãri viitoare în comportamentul propriu ºi alcopilului ºi cum sã le atingã.

100

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

I. Evaluarea progresuluiLa începutul programului, fiecare pãrinte a identificat ca obiective

anumite schimbãri în comportamentul copilului, precum ºi încomportamentul propriu.

Se recomandã evaluarea lunarã a schimbãrilor comportamentalegenerate de participarea la acest program.

Exerciþiu Identificarea schimbãrilor produse

Completaþi tabelul de mai jos cu schimbãrile comportamentale ale copiluluidvs. dar ºi ale dvs. de la data intrãrii în acest program. Pentru a vã fi mai uºor,recitiþi obiectivele de schimbare pe care vi le-aþi propus în prima ºedinþã aprogramului.

Felicitãri pentru schimbãrile produse în propriul comportament ºi pentruschimbãrile comportamentale ale copilului dvs.!

SCHIMBÃRI ÎN COMPORTAMENTULCOPILULUI

SCHIMBÃRI ÎN COMPORTAMENTULMEU

101


II. Menþinerea schimbãrilorExistã câteva obstacole care fac dificilã menþinerea schimbãrilor

comportamentale dar care, odatã conºtientizate, pot fi depãºite.Acestea vizeazã:

- perioadele de tranziþie în familie (ex. trecerea de la o etapã devârstã la alta, apariþia unui nou copil, mutarea unui pãrinte înaltã localitate/ þarã în interes de serviciu etc.);

- etapele de devoltare ale copilului (modalitatea de relaþionarea pãrinþilor cu un ºcolar mic diferã mult de cea în care serelaþioneazã cu un adolescent);

- situaþiile de risc (schimbãri în bugetul familiei, boala unuiadintre pãrinþi, conflict familial, schimbarea locuinþei sau aºcolii, moartea unui membru al familiei, divorþ etc.);

Exerciþiu Revizuirea rutinei de planificare

Gândeºte-te la situaþia/ situaþiile de risc identificate în ºedinþa anterioarã ºi laactivitãþile planificate pentru depãºirea ei/ lor; descrie-le pe scurt:

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

Ce a funcþionat? Fii specific ºi menþioneazã cel puþin douã aspecte pozitive.

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

Crezi cã acum ai proceda diferit dacã ar trebui sã planifici activitãþi pentruaceeaºi situaþie de risc? Dacã da, cum?

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

102

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

Exerciþiu Fila de jurnalAcest exerciþiu vã va ajuta sã conºtientizaþi mai bine ºi/ sau sã

învãþaþi mai uºor un nou comportament. Aþi descoperit pânã acum cãaveaþi deja foarte multe cunoºtinþe care doar trebuiau ghidate îndirecþia bunã. Veþi învãþa din propriile greºeli, vã veþi schimba/ lãrgiperspectiva.

Veti învãþa cã afirmaþiile ºi comportamentele adolescenþilor aulegãturã cu ei înºiºi, nu cu dvs. Astfel, nu vã veþi mai învinovãþipentru aceste comportamente ºi nici nu veþi mai fi ofensaþi. Copiiidvs. sunt personalitãþi distincte care învaþã din propriile greºeli,eºecuri sau succese.

Planul meu pentru aceastã sãptãmânã

Sãptãmâna aceasta mã voi concentra pe

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

Voi încerca sã îmi schimb atitudinea, gândindu-mã cã

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

Îmi voi schimba comportamentul fãcând

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

103


III. Obiective de viitor

Exerciþiu Identificarea obiectivelor pentru viitor

Ce aþi dori sã îmbunãtãþiþi în comportamentul copilului dvs. în viitor? (formulaþiobiectivele cât mai specific)

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

Ce aþi putea sã faceþi pentru a atinge aceste noi obiective? Gândiþi-vã lametodele utilizate pentru atingerea obiectivelor anterioare.

.................................................................................................................

.................................................................................................................

.................................................................................................................

104

Prea

dole

scen

þa º

i Ado

lesc

enþa

. Ghi

d pe

ntru

pãr

inþi

BIBLIOGRAFIE SELECTIVÃ

Berger, K. S., Thompson, R. A., The Developing Person: Through Childhood andAdolescent, New York, Worth Publishers, 1995;

Feek, W., On-line: The Drugs Learning Package, Londra, 1990;

Fuller, A., Raising Real People: A Guide for Parents of Teenagers, Melbourne, Australia,The Australian Council for Educâtional Research, 2000;

Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 1: TheBasics, Eugene Castalia, 1987;

Paterson, G., Forgatch, M., Parents and Adolescents Living Together, Part 2: TheBasics, Eugene Castalia, 1989;

Abcd parenting young adolescents, Parenting Research Center, Victorian GovernmentDepartment of Human Services;

Webster-Straton, C., Herbert, M., Troubled Families. Problem children: Working withParents – A Collaborative Process, Chichester John Wiley & Sons, 1994;

Jane Nelsen, Lynn Lott, Positive Discipline for Teenagers. Empowering your Teen andYourself through kind and Firm Parenting, Three Rivers Press, New York, 2000;

Carol Markie Dadds, Matthew R. Sanders, Karen M. T. Turner, Every Parent’s Self-Help Workbook, Families International Publishing Pty Ltd, 2001;

Barkly, R. A., Edwards, G. H., robin, A., Defiant Teens: A Clinician’s Manual forAssessment and Family Intervention. New York, The Guilford Press, 1999;

Pearson, K. L., Love, A. W., Adolescents’ value systems, preffered resolutionstrategies and conflict with parents. Australian Journal of Psychology, 51(2), pag.63-70, 1999;

Robin, A. L., Foster, S. L., Negotiating parent adolescent conflict: A behavioral – familysystems aproach. New York, The Guilford Press, 1989;

Sanders, M. R., Markie-Dadds, C., Turner, K. M. T., Practitioner’s Manual forEnhanced Triple P. Brisbane, Australia: Families International Publishing, 1998;

Weinhaus, E., Friedman, K., Stagoll, B., Stop struggling with your teenager. Melbourne,Australia: McPhee Gribble, 1991;

Wertheim, E., Love, A., Littlefield, L., Peck, C., I win, You win. Australia: Penguin, 1992.

Adolescenta Ghid Parinti

Documents

Transcript of Adolescenta Ghid Parinti