„DOCENDO DISCIMUS” EU Jandarm EU... · 4 EU Jandarm 0250 811 471 EU Jandarm5 Jur să-mi apăr...

Numărul 6 - noiembrie 2013Şcoala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani

www.scoaladragasani.ro

„ D O C E N D O DI S C I M U S”

Depunerea Jurământului Militar

Certificate de competență

Despre lucrurile cu adevărat importante

EU Jandarm

EU Jandarm 0250 811 471 www.scoaladragasani.ro EU Jandarm2 3

Director col. Dumitru CÎRJAN

Redactori col. Ion GRIGORESCU mr. Sorin DRĂGUŞIN cpt. Simona ERCIULESCU cpt. Kati BLÎNDU lt. Melania PADINĂ

Tehnoredactare lt.col. Adrian NIŢĂ p.c. Valentina PREDA

Responsabil de număr col. Ion GRIGORESCU

Fotografii plt.adj. Ilie VASILE plt.maj. Ilie BĂLAȘA

Difuzare-marketing mr. Marian ZAMFIR

Adresa str. I.C. Brătianu, nr. 25, mun. Drăgăşani, jud. Vâlcea

ISSN 2069 – 9425

ISSN-L 2069 – 9425

EU Jandarm

SumarMesaj adresat elevilor cu prilejul depunerii Jurământului Militar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3Eficienţă şi rigurozitate în exercitarea actului de comandă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4Jur să-mi apăr țara! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 525 Octombrie – Ziua Armatei Române . . . . . . . . 6Despre lucrurile cu adevărat importante . . . . . 7Educaţia de calitate - măsura standardizată a excelenţei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8În competiţie cu noi înşine … . . . . . . . . . . . . . . . 9De la admitere . . . la absolvire . . . . . . . . . . . . . . 11Simpozionul național Valențele (in)formative ale comunicării, ediția a II-a . . . . . . . . . . . . . . . . 12Modul finalizat cu obţinerea de certificate de competenţă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14Puterea exemplului,performanţă profesională 15Sus pânzele, copii! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16Jurnal de toamnă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17Binecuvântare îngerească . . . . . . . . . . . . . . . . . 18

Mesaj adresat elevilor cu prilejul depunerii

Jurământului MilitarÎn urmă cu 75 de ani, la 1 noiembrie 1938, se

inaugura, aproape de inima Olteniei, în Cazarma Mircea Vodă din municipiul Drăgăşani, pe temelia fostului Centru de instrucţie zonal, o instituţie de învăţământ modernă pentru acele vremuri: Școala de Subofiţeri Jandarmi „General Ioan Bengliu”. În acest context al realităţii istorice, se poate afirma faptul că piatra de temelie a învăţământului militar din cadrul Jandarmeriei Române a fost zidită în vatra administrativă a acestei străvechi aşezări.

De atunci şi până în prezent, şcoala a primit titulaturi diverse, a avut parte de redislocări temporare, dar mai ales a dat un tribut de sânge consistent în cel de-al Doilea Război Mondial, când elevii militari au fost trimişi să apere Capitala, după 23 august 1944, iar din anul 2000 a devenit „şcoala-amiral” a învăţământului nostru vocaţional. Sub atenta supraveghere a unui corp valoros de instructori militari şi cadre didactice, de pe băncile Școlii Militare de Subofiţeri din Drăgăşani – ce poartă, azi, numele fondatorului Jandarmeriei Române, eruditul domnitor al Moldovei, de la mijlocul secolului al XIX-lea, Grigore Alexandru Ghica – au plecat pe dificilul drum al carierei militare, dedicându-se unei profesii nobile, generatoare de linişte cotidiană pentru stat şi pentru semeni, aproape 2.000 de tineri, care au onorat corpul subofiţerilor de elită al instituţiei noastre.

Se spune îndeobşte despre educaţie că este fundamentul care consolidează existenţa omului şi îl ajută pe acesta să se integreze din punct de vedere profesional şi social în mediul specific fiecărei epoci. Pe cale de consecinţă, se poate afirma că axioma aceasta este valabilă şi în prezent; astăzi, formarea iniţială a militarilor-jandarmi, în instituţii de învăţământ vocaţional, este rezultatul pozitiv al managementului modern adoptat pe această linie de Jandarmeria Română, care vizează dobândirea unor competenţe statuate pe plan naţional şi european, cum ar fi: instruirea militară, abilităţile fizice, comunicarea profesională, cunoaşterea unei limbi străine, utilizarea tehnicii moderne din dotare, lucrul în echipă etc. Toate acestea sunt necesare deopotrivă şi derivă din nevoia socială de confort a cetăţenilor şi de siguranţă a statului, cuprinsă generic în conceptul mai larg de ordine şi siguranţă publică.

Cei 60 de tineri şi tinere care au ales anul acesta cariera bleu-jandarm, selectaţi ca urmare a probelor dure din cadrul concursului de admitere,

au responsabilitatea de a se adapta rigorilor vieţii de cazarmă şi, mai ales, de a atinge standardele menţionate anterior, iar noi, Inspectoratul General, conducerea şcolii şi întregul corp didactic, cei care coordonăm acest sistem de învăţământ militar, trebuie să urmărim ca aceste deziderate să fie transpuse în practică începând chiar de astăzi, ziua solemnă a depunerii Jurământului de credinţă faţă de ţara în care ne-am născut şi de valorile care o definesc în lume. Implicarea afectivă, intelectuală şi fizică a tuturor celor enumeraţi edifică fundamentul unui învăţământ performant, care va influenţa benefic atât cariera individuală, cât şi rostul social al instituţiei pe care am optat să o slujim.

Dragi camarazi,Sprijinul moral al familiilor şi al tuturor celor

dragi, prezenţi astăzi la ceremonialul jurământului, privindu-vă cu mândrie şi emoţie, va constitui un imbold indispensabil pe tot parcursul şcolarizării; să nu uitaţi că răsplata pe care trebuie să le-o oferiţi în consecinţă, pentru grija ce v-o poartă, constă în mobilizarea voastră totală, spre a depăşi obstacolele inerente începutului carierei militare!

Bine aţi venit în marea familie a Jandarmeriei Române şi succes în misiunea care începe astăzi!

Colonel dr. Mircea OLARU,

Inspector general al Jandarmeriei Române


Jur să-mi apăr țara!„Eu,…, jur credinţă patriei mele România. Jur

să-mi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur să respect constituţia, legile ţării şi regulamentele militare.

Aşa să-mi ajute Dumnezeu!” Este jurământul militar care va fi rostit de

fiecare elev al Școlii Militare de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani, vineri, 8 noiembrie 2013. Respectarea cuvântului dat, a unei promisiuni, a unui legământ constituie una din dimensiunile condiţiei de militar. O privire asupra formulelor jurământului militar, de-a lungul timpului şi … timpurilor ne va edifica asupra acestui aspect.

Încă de la apariţie, jurământul a avut diferite semnificaţii în funcţie de perioadele temporale parcurse, însă fondul a rămas în esenţă neschimbat.

Miliţiile romane aveau diferite formule de jurământ, dar cea mai importantă, era spusă înaintea frontului legiunii: „Jur de a asculta pe şefii mei şi legilor mele, niciodată nu voi dezerta sau depărta de camarazii mei, niciodată frica nu mă va face să părăsesc drapelul meu pentru a fugi şi nu voi ieşi din rând decât pentru a ridica o armă, a salva un cetăţean sau de a lovi un inamic”.

În Evul Mediu, în dreptul procedural, apare instituţia jurătorilor, care, împreună cu „justiţia divină” constituie elemente de bază ale procedurii probatorii a epocii.

În Ţara Românească şi în Moldova, jurământul era întărit prin blestem, aducându-se uneori cărţi de blesteme chiar de la patriarhii ortodocşi. În acelaşi timp, cunoscându-se forţa morală a unui jurământ, nici nu se permitea depunerea acestuia în afara cadrului legal.

Una din primele formule o găsim în Legea pentru recrutarea armatei, din 5 martie 1876: „În numele lui Dumnezeu a Tot puternicul, eu … jur credinţă Regelui Carol I, supunere legilor şi îndatoririlor militare în toate ocaziunile în timp de pace ca şi în război, aşa să-mi ajute Dumnezeu.” Mai târziu, Legea pentru recrutarea Armatei, din 20 aprilie 1913, păstrează formula, înscriind-o cu mici modificări, la fel şi Legea asupra recrutării Armatei, din 7 iulie 1930.

Nu ne-am propus să tratăm exhaustiv schimbările intervenite în societatea românească, dar într-un anume fel ele se regăsesc chiar şi în formula jurământului militar, în art. 34 al Legii nr. 505/1942 asupra recrutării armatei: „În numele lui Dumnezeu Atotputernicul, eu … Jur credinţă Naţiunii, Regelui şi Statului Român; Jur credinţă şi Supunere Conducătorului

Statului; Jur să păstrez ordinea şi secretul ce mi s-a încredinţat; Jur să execut fără şovăire ordinele; Jur să lupt până la moarte pentru drepturile neamului românesc; Jur să fiu cinstit; Aşa să-mi ajute Dumnezeu.”

După textul „mobilizator” al jurământului militar din art.10 al Decretului nr. 468/1957 pentru reglementarea îndeplinirii serviciului militar: „(…) să îndeplinesc întocmai jurământul meu, pentru libertatea şi fericirea patriei şi a poporului muncitor”, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a stabilit un nou text, în Decretul – Lege nr. 55 din 6 februarie 1990 privind jurământul militar, în care se specifică respectarea neabătută a ordinelor comandanţilor şi şefilor. În scurt timp, formula a fost înlocuită cu textul mult mai concis prevăzut în art.1 al Decretului-Lege nr.119 din 14 aprilie 1990: „Eu, …, militar al forţelor armate, jur credinţă patriei mele, ROMÂNIA. Jur să-mi apăr ţara, chiar cu preţul vieţii. Jur să respect legile ţării şi regulamentele militare.”

Textul jurământului militar actual este înscris în art. 9 al Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Nerespectarea jurământului se poate constitui într-un blam la adresa celui în cauză, fără a constitui temeiul răspunderii, dacă nu s-a încălcat o prevedere înscrisă în lege, iar de lege ferenda ar trebui să se procedeze diferenţiat.

În esenţă, jurământul militar este un legământ de fidelitate faţă de ţară şi oamenii săi, irealizabil fără invocarea forţei divine: „Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Locotenent-colonel Marian ZAMFIR

Eficienţă şi rigurozitate în exercitarea actului de comandă

Actul de comandă, în structurile militare, cuprinde un ansamblu de norme, principii, metode şi modalităţi pe care comandantul unei unităţi militare le are la dispoziţie pentru a îndeplini cu maximă eficienţă sarcinile încredinţate. Factorii care contribuie la eficienţa actului de comandă sunt autoritatea şi prestigiul comandantului, cel care este investit cu responsabilitatea conducerii. Pentru orice comandant o problematică de interes cert reprezintă obţinerea autorităţii, dobândirea prestigiului, şi, mai ales, menţinerea lor.

Autoritatea reprezintă rezultatul ansamblului de calităţi de care dispune comandantul, al conduitei sale, în general al întregii lui personalităţi, materializate în activitatea de zi cu zi, deoarece aceasta trebuie să fie cunoscută şi deopotrivă, recunoscută de colectivitate.

Autoritatea poate să îmbrace două forme esenţiale şi anume: • autoritatea instituţională, care este reprezentată

de exercitarea unei anumite funcţii în cadrul unui sistem ierarhic;

• autoritatea personală – reprezentată de aptitudinile, calităţile şi conduita comandantului, de întregul său mod de a fi şi de a se comporta.

Un comandant competent, principial şi corect, exigent dar înţelegător, care se ocupă de realizarea sarcinii, dar şi de subordonaţi, care întreţine relaţii corecte în grup, îşi va spori autoritatea în faţa subordonaţilor, pentru că la poziţia sa oficială se adaugă prestigiul dat de faptul că subordonaţii îl percep, îl acceptă conştient ca fiind cel mai bun dintre ei, omul care îi poate conduce cu succes. Este necesar ca un manager să fie un bun profesionist, să fie deschis spre nou, să se adapteze din mers la tot ceea ce aduce cu sine schimbarea, viitorul.

Autoritatea, o calitate indispensabilă în activitatea oricărui comandant, nu vine de la sine, ci se obţine printr-un efort conştient, susţinut, prin exigenţă şi principialitate, prin apropiere de

subordonaţi şi receptivitate la nevoile lor, prin încercarea de a găsi soluţii pentru numeroasele probleme ale vieţii şi muncii. Totodată, autoritatea comandantului este determinată de gradul de recunoaştere a calităţilor personale, a cunoştinţelor, a capacităţilor, a meritelor sale de către subordonaţi şi se manifestă în atitudinea şi aprecierile subordonaţilor faţă de şef. A comanda înseamnă, mai întâi, a ordona, iar ordinul presupune hotărâre, decizie, cuvânt indiscutabil, dar şi dispoziţie, propunere, regulă, armonie. Actul de comandă presupune întotdeauna o alegere între mai multe variante. Nu este niciodată uşor să se decidă între mai multe variante care au, fiecare, avantaje şi dezavantaje.

A comanda înseamnă totodată „a convinge”. Istoria armatelor dovedeşte că cei mai mari comandanţi au fost cei care au ştiut să prezinte soldaţilor motivul acţiunii. Nu este suficient să-ţi stăpâneşti subalternii, trebuie să-i convingi. Este ideal ca ordinul dat să coincidă cu ordinul pe care subordonatul şi l-ar fi dat el însuşi. Acest lucru nu este posibil fără capacitatea de convingere a celui care ordonă. De asemenea, optimismul comandantului exercită o influenţă tonică atât asupra propriei munci, cât şi asupra celei a colectivului. Încrederea în viitor îi însufleţeşte pe cei din jur, făcând ca munca şi întreaga activitate să fie mai plăcute. Toate acestea, alături de francheţea, sinceritatea, sociabilitatea şi comunicativitatea în relaţiile cu subordonaţii contribuie la întărirea autorităţii, la menţinerea unei ambianţe propice muncii.

Prestigiul comandantului exprimă un comportament profesional şi etico-moral superior, recunoscut şi apreciat de cei cu care lucrează, atât şefi cât şi subordonaţi. Acesta nu constituie şi nu trebuie să fie o preocupare în sine; el se dobândeşte ca rezultat al unei conduite remarcabile, în lipsa căreia nu-l poţi obţine.

Aşadar, ambele fenomene – autoritatea şi prestigiul au o dinamică în timp, solicitând o permanentă reconfirmare care, atunci când nu se produce, are efecte de erodare. Reflectând şi trăgând concluziile corecte, îndreptând la timp ceea ce se impune în comportamentul comandantului, se pot menţine atât autoritatea, cât şi prestigiul – elemente definitorii ale personalităţii autentice ale unui stil de comandă eficient.

Concluzionând, se poate afirma că, deşi moralul militarilor este determinat de o multitudine de factori, atât obiectivi cât şi subiectivi, comandantul este unul dintre cei mai importanţi factori, dacă nu cel mai important. Stilul său de conducere, talentul organizatoric, nu sunt decât o oglindire a întregii sale personalităţi.

Colonel Dumitru CÎRJAN


25 Octombrie – Ziua Armatei RomâneAnul acesta, la 25 octombrie, se împlinesc 69 de

ani de când, în toamna anului 1944, militarii Armatei 4 Române eliberau Careiul, aflat la graniţa de nord-vest a ţării, ultima localitate de pe teritoriul naţional rămasă sub ocupaţia hitleristo-horthistă.

A c ţ i u n i l e militare desfăşurate pentru eliberarea Ardealului de Nord s-au înscris în cadrul Operaţiei strategice Debreţin, la acestea participând un număr de 18 divizii de infanterie, 5 divizii de vânători de munte, 5 divizii de cavalerie, 2 brigăzi de artilerie antiaeriană şi alte unităţi militare cu un efectiv de peste 275.000 de militari. O contribuţie de seamă la eliberarea Ardealului de Nord au avut-o şi trupele de jandarmi din Ministerul de Interne compuse din 3 batalioane, şcoala de ofiţeri jandarmi din Bucureşti şi şcolile de subofiţeri jandarmi de la Drăgăşani şi Timişoara.

În cadrul acestei operaţii Armata Română a eliberat peste 800 de localităţi, din care 8 oraşe, provocând inamicului pierderi umane, luând numeroşi prizonieri şi capturând o mare cantitate de materiale de război.

Trupele române au zdrobit ofensiva declanşată la 5 septembrie 1944 de către forţele hitleriste şi hortiste, declanşând acţiunea de eliberare a Ardealului de Nord. Au fost eliberate, pe rând, oraşele Sfîntu Gheorghe, Odorhei, Tîrgu-Mureş, Oarba de Mureş, Luduş, Turda, Cluj, Oradea, Satu Mare şi Careii Mari.

Pentru eliberarea oraşului Carei s-a executat o amplă manevră dublu învăluitoare, cu forţele a patru

divizii ale Corpului 6 Armată, care aveau misiunea de a nimici trupele duşmane din zona oraşului, în

timp ce Corpul 2 Armată, în dreapta, cu forţele Diviziei 11 Infanterie, trebuia să acţioneze pe la sud împotriva rezistenţei inamicului din Satu Mare.

În seara zilei de 24 octombrie a început atacul şi în aceeaşi seară, militarii Diviziei 9 Infanterie au pătruns în Carei, unde au angajat lupte de stradă. Astfel, în zorii zilei de 25 octombrie

1944, după lupte grele, ultima localitate românească importantă de la frontiera de vest a ţării a fost eliberată, pe turla bisericii din Careii Mari fiind arborat tricolorul românesc de către bravii ostaşi ai armatei române. Militarii români au continuat să înainteze şi,

în dimineaţa aceleiaşi zile, au atins în câteva puncte frontiera româno-ungară.

După eliberarea Ardealului de nord, Armata Română a continuat lupta alături de aliaţi împotriva forţelor hitleriste şi hortiste pentru eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei, faptele de arme săvârşite de oştirea română rămânând veşnic înscrise în istoria poporului român.

Ziua de 25 octombrie 1944 reprezintă eliberarea ultimei brazde româneşti de către brava noastră Armată, această zi devenind Ziua Armatei Române, sărbătorită în fiecare an de întreaga naţiune.

Glorie şi onoare Armatei Române!Colonel Ion GRIGORESCU

Despre lucrurile cu adevărat importanteSub acest titlu, unul dintre cărturarii veritabili ai

secolului trecut, Alexandru Paleologu, propunea un exerciţiu de aritmetică a existenţei: ce se dă, ce se cere şi ce se obţine. E un exerciţiu pe care ar trebui să ni-l îngăduim cu toţii, pentru a ne învrednici de o existenţă cu sens.

Un astfel de moment de certitudine a lucrurilor cu adevărat importante regăsim în cartea domnului Constantin Isărescu, Jurnal de front – 518 zile şi nopţi în linia I. După cum aflăm din prefaţă, la ediţia I, fragmente din jurnal au fost publicate în revista „Magazin istoric” începând cu numărul 1/1999, precum şi în cotidianul „Curierul de Vâlcea”, în mai multe numere succesive din anii 1998 şi 1999. După ediţiile din 1999 şi 2003, anul acesta, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea colonelului (r.) Constantin Isărescu, a fost lansată cea de-a treia ediţie a unei lucrări elocvente prin relatările faptelor de arme, prin dramatismul situaţiei cu care ostaşii români s-au confruntat în lungul şi greul drum spre Victorie.

Este o carte despre iubire şi credinţă, despre eroism şi devotament faţă de Patrie şi faţă de Dumnezeu, o carte despre lucrurile cu adevărat importante, scrisă cu convingerea că „s-ar fi comis o impietate dacă ar fi fost scos cineva în evidenţă, în afara colectivului în care a luptat, deoarece faptele eroice sunt unanime şi … anonime”. Jurnalul devine astfel unul impersonal, în care regăsim soldatul român, ofiţerul sau subofiţerul, mânat de conştiinţa datoriei faţă de

Patrie: „N-am fost, în fond, decât o simplă piesă într-un angrenaj uriaş. Dar am fost acolo! Am văzut, am reţinut,

am scris …”. 1590 de zile, din care 518 în linia întâi!

E p i s o a d e l e reînviate de colonelul (r.) Constantin Isărescu se constituie astfel într-un pios gest de recunoştinţă pentru camarazii de front, care timp de şase decenii au rămas cu toţii vii în memoria şi în sufletul profesorului Constantin Isărescu şi pe care vrea să ni-i lase la fel de vii, la

fel de nemuritori.Avem datoria, la rândul nostru, după cum

subliniază şi academicianul Dan Berindei în prefaţa la ediţia a doua, „să-i fim recunoscători pentru cartea sa,

prin care s-au păstrat în nemurire fapte ce nu se cuvin a fi uitate.”

În semn de preţuire şi pentru cinstirea memoriei colonelului în rezervă Constantin Isărescu, conducerea actuală a Jandarmeriei a încuviinţat, fără ezitare, ca modernul poligon de tragere din incinta Școlii Militare de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani să îi poarte numele, ceremonia având loc în ziua de 7 iunie 2013.

Este un gest firesc, prin care în Școala de la Drăgăşani continuitatea, tradiţia, preţuirea înaintaşilor, se înscriu în matricea valorilor culturii organizaţionale,

prin care lucrurile cu adevărat importante sunt asumate ca repere fundamentale de către cei care au ales cariera „oamenilor de arme”.

Maior Sorin DRĂGUȘIN


Educaţia de calitate - măsura standardizată a excelenţei

Cercetările în privinţa calităţii, în general, şi a calităţii educaţiei, în special, au dus la constatarea că oamenii înţeleg lucruri diferite prin calitate. Conceptul de calitate are o puternică încărcătură culturală, fiind dependent de valorile promovate de indivizi, grupuri şi la nivelul societăţii în ansamblu.

Conceptul de „asigurare a calităţii” s-a aplicat în primul rând în economie, în organizaţii care aveau, ca prim scop, profitul: să producă şi să vândă cât mai mult şi cât mai ieftin, funcţionând, totodată, într-un mediu puternic concurenţial.

A devenit, curând, evident faptul că a avea produse care respectă specificaţiile sau care nu au defecte nu este suficient pentru a le şi vinde: produsele respective trebuie să satisfacă anumite nevoi, bine definite. Produsul trebuie să fie util, să placă, să fie atractiv pentru client.

Definiţiile contemporane ale calităţii, inclusiv definiţia propusă de legea românească a asigurării calităţii educaţiei, ia în considerare aceste aspecte. Astfel, în definiţia propusă de Organizaţia Internaţională pentru Standardizare - ISO, „calitatea reprezintă totalitatea trăsăturilor şi caracteristicilor unui produs sau serviciu care determină capacitatea acestuia de a satisface nevoi afirmate sau implicite.”

Se disting două componente, doi poli ai calităţii şi, implicit, ai asigurării calităţii:

● un pol obiectiv - care reprezintă respectarea, de către produsul respectiv, a setului de specificaţii exprimat prin standarde;

● un pol subiectiv - care reprezintă atractivitatea

respectivului produs pentru client, atractivitate determinată de capacitatea produsului de a satisface anumite nevoi ale clientului sau beneficiarului; polul subiectiv este exprimat de satisfacţia clientului faţă de produsul/serviciul respectiv.

Definiţia calităţii din Legea calităţii educaţiei reflectă această dualitate, obiectiv – subiectiv, a

conceptului: „Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate”.

Calitatea educaţiei oferite şi, implicit, încrederea beneficiarilor, se asigură prin obţinerea rezultatelor care au fost stabilite prin normativele şi standardele în vigoare. Introducerea sistemelor de inspecţie şi control al calităţii nu duce întotdeauna la rezultatele aşteptate, întrucât intervenţiile sunt oricum tardive şi ulterioare apariţiei deficienţelor.

De aceea, cei interesaţi de calitate trebuie să se intereseze în primul rând de prevenirea apariţiei produselor cu defecte. Lumea a început să înţeleagă un fapt esenţial: calitatea nu trebuie doar

urmărită, controlată ci şi produsă, creată, generată, deci asigurată în şi prin procesele respective.

Activitatea prin care calitatea se generează, se produce, se creează, prevenind, prin acest fapt, apariţia produselor cu

„defecte” se numeşte „asigurarea calităţii” şi este indisolubil legată de „încredere”: asigurarea calităţii cuprinde toate acţiunile planificate

şi realizate sistematic, care generează încrederea că definiţie la serviciile educaţionale, putem spune că elevii şi beneficiari au (sau vor avea) încredere în şcoală, dacă şi numai dacă educaţia oferită efectiv va fi cea prevăzută în curriculumul pentru nivelul de învăţământ sau tipul respectiv de şcoală, iar evaluările confirmă acest lucru.

În concluzie, calitatea trebuie înţeleasă drept măsura standardizată

a excelenţei pe care beneficiarii o stabilesc pentru anumite servicii educaţionale: elevii, părinţii, angajatorii sunt cei care stabilesc cum trebuie să fie un program educaţional de calitate, iar unitatea şcolară respectivă trebuie să ofere acel program aşa cum a fost el definit de către beneficiari. Prin urmare, calitatea este asigurată de şcoală, dar este definită de beneficiari.

Educaţia de calitate este centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor educaţionale. Toate organizaţiile depind de clienţii lor şi trebuie să le înţeleagă nevoile curente şi viitoare, trebuie să le îndeplinească cererile şi să le depăşească aşteptările.

Colonel Mihai-Dan RĂDUCU

În competiţie cu noi înşine …

În anul şcolar 2012-2013, elevii şcolii noastre au obţinut rezultate foarte bune la competiţii sau evaluări extracurriculare, sub îndrumarea personalului Catedrei de Pregătire Militară şi Fizică.

Competenţele dobândite gradual au fost puse în evidenţă cu ocazia organizării la nivelul şcolii a competiţiilor cu caracter practic-aplicativ, constituind o bază de selecţie pentru formarea lotului pe discipline sportive.

Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica” a fost reprezentată de echipele de atletism, judo, tenis de masă - pregătite de locotenent Dragoş Simoiu-Vasile, minifotbal şi tir - pregătite de maior Marius Lixandra în perioada 13-17 mai 2013 la Campionatul instituţiilor de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, organizat de Școala de Agenţi de Poliţie „Septimiu Mureşan” din Cluj-Napoca.

Eforturile elevilor au fost recompensate cu diplome şi medalii astfel:

TIR - locul II pe echipe:• elev fruntaş Carţiş Ciprian – locul I;

• elev Todor Gheorghe – locul VI;• elev Sandu Mirela – locul II;• elev Gaiţă Alexandra – locul IV.TENIS DE MASĂ – locul IV pe echipe: • elev fruntaş Urmă Andrei – locul V;• elev Sdrancă Marius – locul X;JUDO - locul IV pe echipe: • elev Diaconescu Alexandru – locul III – 60 kg;• elev Șugubete Mădălin – locul II – 66 kg;• elev Staicu Dănuţ – locul II – 73 kg;• elev Marinescu Daniel – locul V – 81 kg;• elev Tătar Cristian – locul III – 90 kg;• elev Cristea Iulian – locul V - + 90 kg..MINIFOTBAL - locul V pe echipe: • elev Bădoi Costinel;• elev Miheş Cătălin; • elev Ivan Andrei;• elev Roşu Traian;• elev Vişinescu Alin; • elev Nănică Aurel;

• elev Vilău Răducu; • elev Todea Adrian;• elev Mitu Alexandru. ATLETISM : locul V pe echipe: • elev Bruciu Marius – locul VI – 1500 m; • elev Nanu Gabriel – locul V – săritura în

lungime;• elev Dicu Mihai – locul I – aruncarea mingii

de oină;• elev Negoiţă Andreea – locul I – 60 m;• elev Damian Monica – locul V – 800 m; • elev Niţoiu Mădălina – locul III – săritura în

lungime; • elev Lupu Diana – locul VI – 2000 m.În clasamentul general al instituţiilor de

învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, şcoala noastră a ocupat locul patru din cele şapte participante.

Premiile obţinute de-a lungul anilor la aceste discipline sportive confirmă faptul că elevii acestei instituţii sunt bine pregătiţi şi instruiţi, capabili să îndeplinească cu responsabilitate sarcinile şi misiunile încredinţate Jandarmeriei Române.

Maior Marius LIXANDRA Plutonier Marius LUNGOCI


De la admitere... ...la absolvire


Simpozionul național Valențele (in)formative ale comunicării - ediția a II-a -

În perioada 31.05 - 01.06.2013 Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani a organizat cea de-a doua ediţie a simpozionului Valenţele (in)formative ale comunicării. Consecventă scopului declarat la prima ediţie, acela de a conştientiza importanţa comunicării în configurarea realităţii sociale, prin promovarea c o m p o r t a m e n t u l u i prosocial şi a atitudinilor preventiv-a n t i i n f r a c ţ i o n a l e , instituţia a reuşit să capaciteze numeroase instituţii de învăţământ, atât din Ministerul Afacerilor Interne, cât şi din reţeaua învăţământului civil şi chiar din partea Jandarmeriei Naţionale Franceze.

În prima zi a manifestării, după cuvântul de deschidere al comandantului şcolii, domnul colonel Andreiana Marin, s-a desfăşurat sesiunea de comunicări ştiinţifice, avându-l ca moderator pe domnul colonel Dumitru Cîrjan, locţiitorul pentru învăţământ al comandantului. R e p r e z e n t a n ţ i i instituţiilor participante au adus în discuţie provocările prezentului şi relevanţa comunicării în raport cu acestea. Astfel, s-a discutat despre Comunicare şi opinie publică, Influenţa comunicării în formarea subofiţerilor jandarmi, Stiluri de comunicare, Rolul formativ al şcolii în devenirea socială a individului, Violenţa verbală şi comportamentală, o notă aparte a manifestării fiind deschiderea spre dialog, sub semnul moto-ului acestei ediţii: „Scopul dialogului sau al discuţiei nu

este victoria, ci progresul”(J. Joubert). Publicul ţintă al manifestării l-au constituit elevii de liceu, care au fost reprezentaţi cu cinste de elevii Colegiului Naţional „Gib Mihăescu”, aceştia participând activ şi cu întrebări extrem de provocatoare la dezbaterile sesiunii de

comunicări.În spiritul

bunei colaborări inter instituţionale, activităţile zilei a doua a manifestării s-au desfăşurat în sala Bibliotecii m u n i c i p i u l u i Drăgăşani. Aici elevii s-au întrecut pe trei secţiuni: creaţii literare (eseu, proză scurtă, epigramă), arte vizuale (pliant, poster, grafică, fotografie),

scurt-metraj – toate acestea fiind registre în care s-au promovat mesaje preventiv antiinfracţionale în vederea conştientizării riscurilor pe care le implică

diversele opţiuni co m p o r t a m e nt a l e . De altfel, criteriile de apreciere a creaţiilor propuse au fost tocmai relevanţa în raport cu scopul simpozionului, forţa mesajului şi originalitatea. Juriul, alcătuit din doamna profesor Elena Popescu, de la Școala Gimnazială „Tudor Vladimirescu” Drăgăşani, domnul profesor Adrian

Codreanu, de la Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” Drăgăşani şi domnul colonel Dumitru Cîrjan, a avut o sarcină deosebit de grea ca urmare a calităţii extraordinare a creaţiilor propuse în concurs.

Eseulocul I – Florea Valeriu, Școala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina şi Păunescu Delia Elena, Școala

Militară de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani;locul II – Dinu Mălina, Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani;locul III – Ioniţă Florin, Școala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina.

Proză scurtălocul I - Borchescu Gabriela, Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani; Vrublevschii Maria Camelia

şi Vărzaru Anca, Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani;locul II - Coconete Diana şi Mărgărit Estera, Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani;locul III - Filip Ana, Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani;menţiune - Constantinescu Andrada şi Niţă Maria Camelia, Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani.

Epigramălocul I - Mocanu Daniel, Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani;locul II - Niţă Maria Camelia, Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani;locul III – Cuculea Andrei, Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni;menţiune – Florea Valeriu, Școala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina.

Pliantlocul I - Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi

Fălticeni;locul II - Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi

„Gr. Al. Ghica” Drăgăşani;locul III - Colegiul Naţional „Gib Mihăescu”

Drăgăşani;

Posterlocul I - Școala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr”

Câmpina, Liceul „Constantin Brâncoveanu” Horezu;locul II - Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi

Fălticeni, Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani;

locul III - Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani.

Graficălocul I - Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi

Fălticeni;locul II - Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani;locul III - Școala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina.

Fotografielocul I - Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi Drăgăşani;locul II - Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni;locul III - Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani.

Scurt-metrajlocul I – Școala de Agenţi de Poliţie „Vasile Lascăr” Câmpina, Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi

Drăgăşani;locul II - Liceul „Constantin Brâncoveanu” Horezu, Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi Fălticeni;locul III - Colegiul Naţional „Gib Mihăescu” Drăgăşani.Felicitări tuturor elevilor care, prin talent, originalitate şi muncă, au reuşit să ridice această manifestare

organizată de Școala Militară de Subofiţeri Jandarmi „Grigore Alexandru Ghica” Drăgăşani la un nivel foarte înalt! Mulţumim, totodată, tuturor reprezentanţilor instituţiilor care ne-au onorat invitaţia şi-i aşteptăm la o nouă ediţie!

Maior Sorin DRĂGUŞIN


Modul finalizat cu obţinerea de certificate de competenţă

Cadrul european comun de referinţă oferă o bază comună pentru elaborarea programelor de limbi moderne, documentelor de referinţă, conţinutului examenelor şi criteriilor de examinare şi a manualelor în Europa. Cadrul descrie în mod exhaustiv ce trebuie

să înveţe persoanele care studiază o limbă pentru a o utiliza în scopuri comunicative şi enumeră cunoştinţele şi deprinderile pe care acestea trebuie să le însuşească şi să le dezvolte, în vederea obţinerii unui comportament lingvistic eficace. De asemenea, Cadrul de referinţă înglobează contextul cultural, care constituie suportul unei limbi şi defineşte nivelurile de competenţă, care permit de a măsura progresul elevului la fiecare etapă a procesului de învăţare şi în orice moment al vieţii.

Cele şase diplome de LIMBA FRANCEZĂ DELF (Diploma de Studiu a Limbii Franceze) şi DALF (Diploma Aprofundată a Limbii Franceze) sunt destinate celor care doresc să-şi valideze competențele lingvistice în conformitate cu nivelurile descrise de Cadrul european comun de referință pentru limbile străine (CECRL), dar şi persoanelor care doresc un atu în plus în carieră.

Sunt diplome oficiale emise de Ministerul Francez al Educaţiei Naţionale, pentru a certifica competenţele de comunicare în limba franceză ale candidaţilor străini. Evaluarea este organizată de Institutul Cultural Francez din Bucureşti.

DELF este structurat pe patru niveluri: DELF A1 (nivel de orientare), A2 (nivel elementar, de descriere), B1, B2 (utilizator independent, de argumentare), iar DALF pe două niveluri: DALF C1 şi C2. Cele şase diplome sunt independente şi candidatul poate să se înscrie direct la nivelul ales. Fiecare nivel este evaluat după următoarele patru competenţe: înţelegere orală, creație orală, înțelegere scrisă şi creație scrisă.

Testarea la LIMBA ENGLEZĂ este organizată de Direcţia Management Resurse Umane a Ministerului Apărării Naționale şi este asemănătoare cu cea din celelalte țări membre ale Alianței. Prima etapă constă într-un test de plasament care durează o oră şi conţine 100 de itemi cu alegere multiplă (citire şi audiţie). Scopul administrării acestui test îl reprezintă identificarea celor care obțin un punctaj minim acceptat de 60% din total, în vederea participării la evaluarea competenței lingvistice. În etapa a doua, sunt administrate patru teste separate pe mai multe niveluri, pe cele patru competenţe specifice unei limbi străine: ascultat, citit, scris şi vorbit (Listening, Reading, Writing, Speaking).

Testul de competenţă lingvistică este de tip multinivel şi vizează atât terminologia generală, cât şi cea militară, conform criteriilor stabilite prin Acordul de standardizare NATO - STANAG 6001. Acesta este structurat pe trei nivele de competenţă lingvistică:

Nivelul 1 (Supravieţuire) constă în capacitatea de a înţelege formulările concrete, întrebările, răspunsurile şi conversaţiile simple.

Nivelul 2 (Funcţional) este centrat pe înţelegerea unor tematici concrete variate, de tipul informaţiilor personale sau legate de familie, dar şi problemelor de serviciu uzuale.

Nivelul 3 (Profesional) se realizează prin deprinderea de a înţelege majoritatea discursurilor aparţinând registrului formal şi informal, pe tematici practice, sociale şi profesionale, inclusiv pe domenii de interes particular şi de competenţă specială.

Anul acesta, 22 de elevi au primit atestate şi diplome de limba franceză pentru nivelul DELF A2 şi 20 de elevi au obținut certificate de competență lingvistică la limba engleză conform STANAG 6001.

Căpitan Kati BLÎNDU Locotenent Melania PADINĂ

Puterea exemplului - performanţă profesională“ Succesul pare a fi încăpăţânarea de a stărui acolo unde ceilalţi au renunţat.”

William FeatherPedagogia şi actul

educaţional nu se identifică şi nu reprezintă o „colecţie de reţete” ce trebuie administrate în activitatea desfăşurată cu clasa de elevi.

Folosind analogia, ea se poate prezenta ca o disciplină a „dozajului” şi poate oferi ingredientele necesare procesului educativ. Motivăm prin prezentare, faptul cunoscut al actului pedagogic prin care se ştie că

„dozajul” aparţine profesorului care prin calitatea sa, va stabili cantitatea şi calitatea predării în funcţie de circumstanţele date/calitatea elevului.

Educaţia, această „scenă” a „lumii cunoaşterii”, aduce la reprezentare de fiecare dată „alţi actori” cu nevoi şi cerinţe diferite, dar care în actul educaţional converg spre acelaşi ideal. Profesorul devine prin calităţile/atitudinile/aptitudinile/trăirile/valorile morale, puterea exemplului pentru actorul – elev din faţa sa. Se evidenţiază de fiecare dată, faptul cum elevul prin poziţia sa va fi informat continuu cu elementele paletei modelelor umane.

Cel mai important element pentru actorul – dascăl, este ca de fiecare dată să dea elevului marca umană, să fie abil în demonstraţia din faţa clasei când pune pe masa cunoaşterii, valoarea sa umană şi el însuşi să arate cum conştientizează că valoarea, se păstrează indiferent de statutul pe care îl are în şcoală şi în afara ei.

În mediul ambiental al clasei, actul de formare al unor caractere performante aduce în faţa elevilor cu fiecare reprezentare de predare a dascălului sub diversele sale forme, matriţe pentru reuşite şi

modele de viaţă care prin natura lor se vor impregna rapid şi fără pierderi în sufletele şi conştiinţa elevilor. Profesorii, ca păstrători ai valorilor cunoaşterii, sunt făuritorii performanţelor profesionale şi formatorii de caractere. Procesul didactic este un complex de acţiuni cu direcţii bine definite, cu rezultate în aşteptare pentru fiecare generaţie şi aşa cum spunea Michel de Montaigne: „să ne formăm caracterul este de datoria noastră…Marea şi glorioasa capodoperă a fiecăruia este aceea de a trăi corect. Toate celelalte lucruri, a stăpâni, a strânge comori, a construi, sunt cel mult nişte convenienţe…” Acest lucru va învăţa actorul – elev.

Stratagemele, „trucurile” care aparţin formatorului clasei nu sunt fundamente teoretice foarte solide, multe dintre ele făcând parte din arta şi „talentul” profesiei de dascăl. Sistematizate, analizate dar şi îmbunătăţite, ele pot reprezenta la un moment dat un stil pregnant, de neconfundat, aparţinător profesorului pentru o perioadă scurtă şi care va trece imediat în programul de viaţă al elevului. Practica didactică a arătat că, rezultatul negativ se datorează regulilor decise de către adulţi, alese greşit, fără a păstra în ele şi o uşoară flexibilitate.

Reuşita vine numai după ce s-a realizat un program amplu de negociere la care este activat/implicat elevul susţinându-şi părerea, prezentându-şi ofertele şi soluţiile. Puse în scenă, ca două elemente de esenţă, parteneriatul şi negocierea sunt necesare nu numai pentru a asigura un control eficient al clasei, dar şi pentru a implica elevii într-un exerciţiu

esenţial al democraţiei: alegerea şi acceptarea responsabilităţilor pentru soluţia propusă.

După modul cum este realizat acest program parteneriat/negociere, putem emite după o analiză obiectivă ce căi au putut permite alegerea/formarea modelului şi se poate stabili relativ uşor pentru ambele părţi participante ,,cât” şi „care” va fi reuşita „concurenţilor” .

Imaginea reală a dascălului/calităţile sale, reprezintă valori umane ce constituie elementele de bază ale „puterii exemplului”. De aici şi până la performanţa profesională, vom urca muntele cunoaşterii împreună, pe cărări cu obstacole pe care vom regăsi eşecurile şi micile noastre reuşite. Un dascăl performant, va transmite la orice întâlnire de învăţare,

„cărările căutării” pe care le-a urmat, strategiile şi elementele care l-au ajutat. Profesorul, va fi un emiţător de ipoteze şi un „distribuitor” de concluzii eficiente! Elevul va respecta ceea ce „vede” cu

„ochii sufletului”. Peste timp, va recunoaşte că această imagine şi-o dorea, nu cea a „falsei realităţi”! Partenerul nostru, urmează aşadar

„modelul nevorbit” oferit de dascălul său.

Modelul său va fi format din faptele, atitudinea, reuşitele/consecvenţele dascălilor săi. Elevul urmează ca într-o reflectare ideatică modelul clădit zi de zi prin puterea exemplului.

“A învăţa să ne cunoaştem limitele proprii ,înseamnă a face

primul pas pentru a le depăşi.” Hans Eysenck

Colonel Maria CRÎNGUŞ


SUS PÂNZELE, COPII! Premiul I - Secţiunea Eseu - Simpozionul naţional

VALENŢELE (IN)FORMATIVE ALE COMUNICĂRIIDrăgăşani, 31mai – 1 iunie 2013

Omul este un Sisif, un Sisif care în timpul caznei sale a înțeles că moartea este inevitabilă şi că, astfel, şi truda sa este limitată. A început să râdă, să-şi facă iluzii metafizice, sfidând nu numai pedeapsa, ci şi moartea; s-a dedat poftelor şi a încercat din tot ceea îi fusese interzis. Omul a muşcat din fructul oprit şi a deschis cutia Pandorei repetat, avid, cu dorința de a cunoaşte Binele şi Răul, cu puterea necunoscută a răzvrătitului. Acest Sisif este inteligent, dar echivoc. Nu are altă cale, trebuie să fie echivoc. Doar este singura dintre formele şi forțele din Cosmos care conştientizează Naşterea şi Moartea, ireversibilitatea timpului, singura care dispune de miraculosul har al râsului şi plânsului, singura care îşi creează iluzii şi speranțe.

El este desigur degustător în cantități imense de astfel de iluzii şi speranțe. Întotdeauna îşi doreşte tot mai mult, cu toate că nu poate avea totul. El este şi slab, dar şi sublim, pentru că numai el a ajuns pe Lună. De altfel, tot ceea ce este om este fascinant. Omul nu poate fi decât povestit. Mai mult - omul nu poate fi decât trăit. Fiecare trăim în măsura în care trăim în alții. La sfârşit chiar murim prin alții, ca Ulisse al lui Kazantzachis, creatorul unei frumoase metafore a vieții şi a morții:

Ulisse simte că i-a sunat ceasul din urmă. Îşi ia rămas bun de la cele cinci simțuri – văzul, auzul, gustul, mirosul şi pipăitul – le mulțumeşte pentru felul cum l-au slujit. N-are a se plânge de ele. Îşi deschide brațele, scoate un strigăt, îi cheamă pe toți tovarăşii lui dragi, femeile pe care le-a iubit, pe credinciosul lui câine din Ithaca… Tovarăşii de odinioară, răposați, aud glasul, sar din mormânt, ajung corabia lui Ulisse care se umple din nou cu oameni… Ulisse îşi primeşte, plin de bucurie tovarăşii, ridică mâna şi, cu glasu-i neînfricat, triumfător, dă semnalul de plecare: Sus pânzele, copii, să pornim înainte de a ne ajunge vântul Morții!

Ca Ulisse, tragicul Om încearcă să fugă de vântul morții. El ştie că mimează pe absurd. Dar ştie că nu ştie ce înseamnă absurdul. Acest echivoc îi asigură

Aventura. Viața cu situațiile ei este mai mult sau mai puțin o poveste. Vorbind despre Om suntem ispitiți să recurgem la două izvoare care sunt, totodată, două capcane. În prima am şi căzut: este mitologia, legenda, soluție de viață care pare deja acumulată, ca o experiență trăită. A doua ispită care ne îndeamnă să explicăm sufletul omului este ispita fiziologiei. Prin intermediul ei s-ar putea explica mânia şi extazul, tristețea şi bucuria, şi chiar inteligența de a alege ce este cel mai bine pentru Om.

Povestea Omului, istoria parcursă în paşi grandioşi şi siguri, aventura acestui Sisif pământesc ne-a făcut să descoperim tentația şi iluzia transformată bolnăvicios

în boală. Abuzurile de orice fel, consumul de alcool şi de substanțe stupefiante, neglijența în educație, abandonul, ura, minciuna, perversitatea morală şi fizică sunt cu toate poveşti spuse sau nespuse. Omul le-a cunoscut, le-a trăit şi le trăieşte, s-a disociat s-au nu de ele, le-a încercat şi încă le mai încearcă. Pe de o parte, e Omul care s-a salvat şi strigă ca Ulisse: Sus pânzele, copii!, pe de altă parte este Omul învins,

Sisiful sfărâmat de greutatea poverii pe care o duce în spate. El e tovarăşul lui Ulisse care nu mai prinde un loc pe corabie. E sortit pieirii. De cele mai multe ori e tânăr, neajutorat, uitat şi ignorat, pierdut într-o lume care aleargă prea repede. A pierdut cursa vieții şi nici tinerețea fără bătrânețe nu îi este sortită. Teama de ceva, nesiguranța şi neîncrederea duce inevitabil la finaluri nefericite.

Atâta tot… Spaima ne încremeneşte, ne ține cu tăcerea crispată a acuzatului care îşi aşteaptă sentința. Ulise care încearcă să treacă de moarte cu vicleşug, el şi tot alaiul lui, omul, care a cutezat la lună, îndrăzneşte la tertipuri noi: întoarce pe dos Timpul, Lumea, Universul şi porneşte înainte cu Moartea pe urme. Reîntoarcerea la legendă nu este până la urmă o utopie. Oglinzile în care ne reflectăm o clipă se pot sparge. Avem însă timp să ne îndrăgostim de chipul nostru şi să ne salvăm. Sus pânzele, copii!

Delia PĂUNESCU - Clasa 203

ȚI-AM SCRIS CARTE, DIN ARMATĂ

Îți mai aduci aminte, mamă,Povestea unui dor,Plecarea mea degrabăȘi plânsul tău ușor?

Îți mai aduci aminte, mamă,Cărările bătuteDoar de sălbăticiuniȘi suflete pierdute?

Îți mai aduci aminte, mamă,Durerea unui visCu cântecul de greierÎn noaptea de abis?

Îți mai aduci aminte, mamă,De-ntâia mea scrisoareAlăturea o poză-miÎn strai de sărbătoare?

Aveam, măicuță dragă,O manta număr mareBocanci, capelă, grade,Și armă sclipitoare.

Îți mai aduci aminte, mamă,Ce mult ți-am povestitCum într-o lună, două,În viață am pășit?

Îți mai aduci aminte, mamă,Cum eram pus plantonȘi fluieram de fricăÎn umbra de neon?

Ți-am povestit, măicuță,Că m-am îndrăgostitDe o bibliotecarăCu dragul de citit?

Acum, măicuță dragă,Sunt tot la datorie:Am o familie mareȘi-un dor de cătănie!

Gabriel POGAN - Clasa 201

JURNAL DE TOAMNĂÎnceput de septembrie, de toamnă şi de viaţă

pentru tinerii intraţi pe poarta imensă a unei şcoli despre care unii dintre ei ştiau prea puţin. Nesiguri sau curajoşi, veseli sau îngânduraţi, din împrejurimi sau de departe, aveau un singur scop: să reuşească!

Cele şapte zile de examen au trecut repede ca gândul din poveştile de demult. Afişarea rezultatelor a fost punctul culminant, momentul care i-a adus în faţa unui panou alb, mare, cu multe înscrisuri. Învingători şi învinşi!

A venit prima zi, echiparea, repartizarea pe clase, pe dormitoare, primele cursuri şi ore de instrucţie, colegi noi, instructori noi… A plouat mult în primele zile, au vorbit mult la telefon, au povestit familiei şi prietenilor, s-au bucurat de momentele de tihnă din plin, au compensat cu tinereţea lor monotonia vremii şi au bătut pas de defilare, pentru ca totul să fie bine.

Au aşteptat jurământul cu sfiala copilului din prima zi de şcoală. Vor veni şi ai lor să-i vadă. Îşi vor revedea prietenii şi iubitele, se vor îmbrăţişa cu toţii şi vor rosti cât vor putea de tare:

BINE V-AM GĂSIT ȘI AM REUȘIT, JANDARMI! SERVIM PATRIA!

Florin CIOCOȘ - Clasa 104


BINECUVÂNTARE ÎNGEREASCĂDebutul jandarmeresc al oricărui tânăr dornic

de a se pune în slujba ţării, se leagă de emoţiile admiterii. Perioada anterioară jurământului statorniceşte opţiunea fiecărui elev în ceea ce priveşte viitorul militar. Primul moment important din cariera militară este depunerea jurământului, un act încărcat de solemnitate sfântă.

Mijlocitori către Dumnezeu pentru jandarmii români sunt Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, apărătorii legii şi ordinii divine, luptători împotriva răului şi necinstei.

A n u l a c e s t a , s ă r b ă t o a r e a S f i n ţ i l o r A r h a n g h e l i se împleteşte p r o v i d e n ţ i a l cu festivitatea de depunere a jurământului militar de către elevii de anul I, evenimentul p u r t â n d binecuvântarea cerească.

Compartimentului Asistenţă Religioasă va organiza activităţi dedicate atât sărbătorii religioase, cât şi celei legate de depunerea jurământului. În ziua de 7 noiembrie, se vor primi moaştele Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul României şi ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul Forţelor Terestre, de la Biserica

„Înălţarea Domnului” de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Braşov. Delegaţia însoţitoare este condusă de preotul militar Boroş Epaminond-Ioan. După săvârşirea Vecerniei cu litie în biserica Școlii Militare de Subofiţeri de Jandarmi Drăgăşani,

se porneşte într-o procesiune, cu icoana Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril şi moaştele Sfinţilor Andrei şi Gheorghe, pe străzile municipiului Drăgăşani, după care vor fi aşezate spre închinare în biserica unităţii până în data de 10 noiembrie.

După slujba Sfintei Liturghii din 8 noiembrie va avea loc depunerea jurământului militar. Elevii vor primi arhiereasca binecuvântare de la Înaltpreasfinţitul Gherasim, Arhiepiscopul Eparhiei Râmnicului şi confirmarea şi îndrumarea

Inspectorului general al Jandarmeriei R o m â n e , d o m n u l c o l o n e l dr. Mircea Olaru. După î n c h e i e r e a festivităţii, cei prezenţi se vor putea închina la Sfintele Moaşte.

B i s e r i c a Ortodoxă prăznuieşte pe 9 noiembrie pe Sfântul Nectarie de la Eghina, tămăduitorul de boli, când se va săvârşi de către un sobor de preoţi Utrenia şi Sfânta Liturghie.

Duminică, 10 noiembrie, după încheierea Sfintei Liturghii şi a slujbei de mulţumire pentru binefacerile primite, delegaţia cu sfintele moaşte se va întoarce la Braşov.

Cu nădejde de bine, binecuvântăm pe tinerii elevi militari, care prin jurământ s-au legat cu ţara şi pe toţi participanţii la aceste momente memorabile!

Preot militar Marian DRĂGUŢ

~ CALENDAR CULTURAL 2014 ~ IANUARIE – luna clasicilor

15 IANUARIE – 164 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu – Ziua Culturii Naţionale .

24 IANUARIE – 155 de ani de la Unirea Principatelor RomâneFEBRUARIE – luna sculpturii

19 FEBRUARIE – Naşterea lui Constantin BrâncuşiMARTIE - luna florilor

1 MARTIE – Ziua Mărţişorului8 MARTIE – Ziua Internaţională a Femeii25 MARTIE – Bunavestire - Ziua Poliţiei Române

APRILIE – luna luminii3 APRILIE – Ziua Jandarmeriei Române20 APRILIE – Sfintele Paşti23 APRILIE – Ziua Mondială a Cărţii

MAI – luna libertăţii 1 MAI – Ziua Internaţională a Muncii9 MAI – Ziua Independenţei, Ziua Victoriei şi Ziua Europei29 MAI – Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor

IUNIE – luna copilului1 IUNIE – Ziua Internaţională a Ocrotirii Copilului26 IUNIE – Ziua Drapelului Naţional al României

IULIE – luna muzicii29 IULIE – Ziua Imnului Naţional al României

AUGUST – luna Mariei şi a Marinei15 AUGUST – Adormirea Maicii Domnului - Ziua Marinei31 AUGUST – Ziua Limbii Române

SEPTEMBRIE – luna salvatorului1 SEPTEMBRIE – Ziua Jandarmeriei Rurale13 SEPTEMBRIE – Ziua Pompierului

OCTOMBRIE – luna armatei25 OCTOMBRIE – Ziua Armatei

NOIEMBRIE – luna patronilor8 NOIEMBRIE – Ziua patronilor Jandarmeriei Române, Sfinţii Arhangheli Mihail şi

Gavril30 NOIEMBRIE – Sfântul Apostol Andrei, patronul spiritual al României

DECEMBRIE – luna cadourilor1 DECEMBRIE – Ziua Naţională a României - Marea Unire8 DECEMBRIE – Ziua Constituţiei25 DECEMBRIE – Naşterea Domnului - Crăciunul31 DECEMBRIE – Anul Nou

„DOCENDO DISCIMUS” EU Jandarm EU... · 4 EU Jandarm 0250 811 471 EU Jandarm5 Jur să-mi apăr...

Documents

Transcript of „DOCENDO DISCIMUS” EU Jandarm EU... · 4 EU Jandarm 0250 811 471 EU Jandarm5 Jur să-mi apăr...