Administrarea inventarului compartimentului de etaj

79

Click here to load reader

Transcript of Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Page 1: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI -a

ADMINISTRAREA INVENTARULUI COMPARTIMENTULUI DE ETAJ

DOMENIU: Turism şi alimentaţieNIVEL: 2CALIFICAREA: Lucrător hotelier

Martie 2009

MECI–CNDIPT / UIP

Page 2: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

AUTOR: COSTACHE RODICA, prof. gradul I

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

2

Page 3: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIECALIFICAREA: LUCRĂTOR HOTELIER

NIVELUL: 2

ADMINISTRAREA INVENTARULUI COMPARTIMENTULUI DE ETAJ

MODULUL VII

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

3

Page 4: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

CUPRINS

1. Competenţe atinse în acest auxiliar.................................................................................5

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică

............................................................................................................................................. 7

3. Modalitatea de organizare a practicii: tipuri de practică (comasat, individual, pe grupe),

coordonator / îndrumător de practica, tutore........................................................................9

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit

modulului............................................................................................................................11

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii......................................................13

5.1. Jurnalul de practică..................................................................................................13

5.2. Fişe de observaţie....................................................................................................14

5.2.1. Fişa de observaţie 1...........................................................................................14

5.2.2. Fişă de observaţie 2...........................................................................................16

5.3. Fişe de lucru.............................................................................................................18

5.3.1. Fişă de lucru 1....................................................................................................18

5.3.2. Fişă de lucru 2....................................................................................................20

5.4. Proiecte, miniproiecte...............................................................................................23

5.4.1. Miniproiect..........................................................................................................23

5.4.2. Proiect................................................................................................................25

5.5. Portofoliul................................................................................................................. 28

6. Modalitatea de evaluare.................................................................................................29

7. Bibliografie......................................................................................................................31

Anexe.................................................................................................................................32

Anexa 1........................................................................................................................32

Anexa 2........................................................................................................................35

Anexa 3........................................................................................................................40

Anexa 4........................................................................................................................43

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

4

Page 5: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

1. Competenţe atinse în acest auxiliar

U C 14 – Administrarea inventarului compartimentului de etaj C 1 – Selectează componentele patrimoniale ale etajului

C 2 – Predă şi preia la şi de la spălătorie lenjeria etajului, numai pe bază de

documente

C 3 – Participă la inventarierea periodică a inventarului etajului

C 4 – Întocmeşte documentele privind predarea/preluarea lenjeriei

Acest material de învăţare cuprinde informaţii ce vin în sprijinul cadrului didactic şi

al elevului pentru derularea în bune codiţii a activităţilor practice desfăşurate în incinta

hotelurilor, în deosebi în compartimentul de etaj.

Fişele reprezintă un alt mod de organizare şi structurare a conţinuturilor ştiinţifice,

mult mai atractiv pentru elevi şi mai uşor de utilizat în activitatea de predare – învăţare.

Toate activităţile didactice propuse elevului, spre rezolvare, urmăresc atingerea

competenţelor profesionale pe baza criteriilor de performanţă, în condiţiile de aplicabilitate

descrise în Standardele de pregătire profesională, pentru nivelul 2 de calificare, domeniul

de calificare Turism şi alimentaţie.

În acest material de învăţare sunt prezentate activităţi care urmăresc pregătirea

elevilor în vederea aplicării probelor de evaluare prevăzute pentru competenţele specifice

corespunzătoare unităţii de competenţe U.C. 14 „Administrarea inventarului

compartimentului de etaj”. Prin acest material de învăţare nu ne-am propus să acoperim

toate cerinţele din SPP, am încercat doar să propunem câteva modele de activităţi care

pot fi folosite în activitatea de pregătire practică a elevilor, derulată în cadrul stagiilor de

practică comasată, desfăşurate la agentul economic, în incinta unităţilor de cazare.

Acest material a fost elaborat pentru nivelul 2 de calificare, calificarea profesională

“Lucrător hotelier”, respectând, cu stricteţe, Standardul de pregătire profesională şi

curriculum-ul pentru clasa a XI – a, an de completare, domeniul pregătirii de bază: Turism

şi alimentaţie.

După parcurgerea acestei unităţi de competenţă elevii vor fi capabili:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

5

Page 6: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Să ştie: care sunt elementele care aparţin etajului conform listei de inventar a

etajului

care sunt Normelor Interne în cazul dispariţiei unor obiecte de inventar

care aparţin etajului

care sunt documentele privind predarea /preluarea lenjeriei

cum se inventariază componentele patrimoniale supuse inventarierii la

nivelul etajului

care sunt obiectele puse suplimentar la dispoziţia clienţilor

Să înţeleagă: ce categorii de obiecte alcătuiesc inventarul etajului

cum se completează documentele privind predarea / preluarea

lenjeriei

care sunt regulile de sortare şi aranjare a lenjeriei în oficiul de etaj

cum se înregistrează obiectele suplimentare puse la dispoziţia

turiştilor

Să poată: recunoaşte obiectele care constituie inventarul etajului în funcţie de

structura camerelor

aplica Normele Interne în cazul dispariţiei unor obiecte de inventar

care aparţin etajului

completa documentele folosite la predarea / preluarea lenjerie

sorta şi aranja lenjeria în oficiu

recunoaşte componentele patrimoniale supuse inventarierii la nivelul

etajului

înregistra obiectele puse suplimentar la dispoziţia clienţilor

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

6

Page 7: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practică

Stagiul de practica pentru modulul Administrarea inventarului compartimentului de etaj – clasa a XI – a, an de completare, se desfăşoară în laboratorul şcolii (orele de

laborator tehnologic) şi la agenţii economici cu care şcoala are parteneriate de

colaborarea şi care fac parte din categoria hotelurilor şi a unităţilor economice care au ca

obiect de activitate serviciile de cazare.

Agenţii economici, în care elevii trebuie să îşi deruleze instruirea practică, sunt

structuri de primire din oraşe şi zone turistice, care au organizat, ca structură bine definită,

serviciul etaj. Stagiile de practică se vor efectua în cadrul compartimentului etaj, loc care

poate furniza elevilor oportunităţi de învăţare ce nu pot fi obţinute cu uşurinţă în sala de

clasă sau în laboratorul şcolii.

În ceea ce priveşte plata şi obligaţiile sociale, conform legislaţiei, stagiul de

pregătire practică nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă.

Elevul practicant nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică

care-l primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul

are statut de angajat.

Partenerul de practică poate, totuşi, acorda elevului practicant o indemnizaţie,

gratificare, primă sau avantaje în natură, cum ar fi: plata transportului de la şi la unitate /

partener de practică, acces la masă, etc.

Obligaţiile elevului practicant faţă de agentul economic, pe durata derulării stagiului

de pregătire practică:

să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de

tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la

volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării

obligaţiilor, se aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi

funcţionare al unităţii de învăţământ;

să respecte regulamentul de ordine interioară al partenerului de

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

7

Page 8: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul agentului

economic (partener de practică), îşi rezervă dreptul de a anula convenţia

referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a înştiinţat directorul unităţii

de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris ( Art. 263/1 şi Art. 264/1

din Codul muncii).

să respecte normele de securitate şi sănătate în muncă pe care şi le-a

însuşit de la reprezentantul partenerului de practică, înainte de începerea stagiului

de practică, să aibă echipament de practică adecvat.

se obligă să nu folosească, în nici un caz, informaţiile la care are acces

în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi, pentru a le

comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea stagiului, decât

cu acordul respectivului partener de practică.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

8

Page 9: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

3. Modalitatea de organizare a practicii: tipuri de practică (comasat, individual, pe grupe), coordonator / îndrumător de

practica, tutore

Toate conţinuturile modulului „Administrarea inventarului compartimentului de etaj” vor fi abordate atât de către profesorul de specialitate în orele de laborator

tehnologic cât şi de către maistrul instructor în orele de instruire practică. Stagiul de

pregătire practică se desfăşoară timp de 120 ore, pe parcursul a 4 săptămâni pe durata

unui an şcolar.

Pentru organizarea stagiului de pregătire practică este important graficul de

desfăşurare a stagiului de pregătire practică, care cuprinde durata, perioada şi locaţia

(pentru fiecare elev sau grupă de elevi).

Cadrul didactic are doar rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ

pe cel ce învaţă. Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul,

simularea, problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz,

brainstormingul etc.

Aceste metode se caracterizează prin faptul că:

sunt centrate pe elev şi pe activitate;

pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor;

încurajează participarea elevilor, creativitatea, iniţiativele;

determină un parteneriat cadru didactic – elev;

au un puternic accent formativ, nu informativ;

presupun folosirea unui limbaj simplu, accesibil;

adaptează metodele de lucru la nivelul clasei.

Elevii vor avea parte de o pregătire prealabilă printr-o sesiune de grup la şcoală

pentru acoperirea aspectelor de bază privind activităţile pe care le vor întreprinde la locul

de muncă. Ei trebuie să afle cui se pot adresa pe parcursul stagiului de practică (tutore de

practică, reprezentant agent economic etc) în situaţia în care apar diferite probleme sau

pentru lămurirea unor aspecte.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

9

Page 10: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Vor fi promovate situaţiile din viaţa reală şi se va urmări aplicarea cunoştinţelor la

probleme reale, pentru a se ţine cont în măsură mai mare de nevoile elevilor, ale

angajaţilor şi ale societăţii. Elevilor li se va permite să aplice propriul mod de înţelegere a

conţinutului, prin descoperire, conversaţie şi realizarea de materiale cum ar fi: proiecte,

scheme, portofolii.

Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de

ritmul de învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului. Se vor promova metode activ

– participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea încurajează participarea elevilor,

dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.

Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare

caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare.

Monitorizarea practicii la locul de muncă se va efectua de către profesorul de

specialitate sau maistrul instructor şi un tutore desemnat de agentul economic cu care

unitatea şcolară a încheiat convenţia cadru privind efectuarea stagiului de pregătire

practică. Cadrele didactice vor efectua vizite periodice pe parcursul perioadelor de

practică, pentru a obţine feedback din partea tutorilor de practică, pentru a monitoriza

bunăstarea elevilor şi pentru a conveni asupra oricăror schimbări legate de aranjamentele

cu agentul economic privind stagiul de practică.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

10

Page 11: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitate a muncii potrivit modulului

Pe parcursul derulării stagiului de instruire practică, pentru asigurarea unor condiţii

optime de activitate şi pentru prevenirea accidentelor, se va avea în vedere respectarea

legislaţiei în vigoare:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

11

Cadrul legislativ:

Legea nr. 319 / 2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.

HG 1425/ 2006- Norme metodologice de

aplicarea prevederilor Legii securităţii şi

sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006Legea nr. 307/ 2006 privind apărarea împotriva

incendiilor.

Codul muncii – Legea 53 / 2003ORDIN nr. 55 din 29 ianuarie 1997 privind aprobarea

Normelor specifice de securitate a muncii pentru turism,

alimentaţie publică şi transport de persoane cu instalaţii pe

cablu;

Page 12: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul de practică (agentul

economic) are obligaţia de a face practicantului instructajul cu privire la normele de

securitate şi sănătate în muncă în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Se va realiza atât instructajul introductiv general, cât şi instructajul la locul de muncă.

Agentul economic va furniza elevilor informaţii esenţiale pentru respectarea

disciplinei cu privire la sănătate şi securitatea muncii; programul de lucru; ansamblul de

reguli interne; factorii de risc specifici activităţii şi măsurile pentru evitarea riscurilor.

Partenerul de practică / agentul economic trebuie să comunice şi practicanţilor

ansamblul de reguli interne, cuprinse în regulamentul de ordine interioară, pe care l-a

adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de personal din unitate.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

12

Page 13: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii

5.1. Jurnalul de practică

(se completează pentru fiecare săptămână de stagiu de instruire practică)

Clasa :___________________

Elev: ____________________

Perioada:_________________

Locaţie (Agent economic şi departament): ____________________

Modul: ________________________________________________

Tema / Teme: __________________________________________________________

În jurnalul de practică, elevul va completa următoarele informaţii:

1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe

care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat ?

Activităţi observate Activităţi desfăşurate

2. Ce ai învăţat să faci pentru atingerea competenţelor?

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

3. Care au fost activităţile practice care v-au plăcut? Motivaţi.

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

4. Ce activităţi practice nu v-au plăcut? Motivaţi.

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

13

Page 14: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

5.2. Fişe de observaţie

5.2.1. Fişa de observaţie 1

C 1: Selectează componentele patrimoniale ale etajului

Stimaţi elevi, cadrul didactic responsabil pentru activitatea de instruire practică, va

observa pe parcursul întregii activităţi măsura în care sunteţi capabili să recunoaşteţi şi să

selectaţi componentele patrimoniale ale etajului, utilizând o fişă de observare, care este

indicat să vă fie pusă la dispoziţie.

Fişa poate constitui şi un instrument de autoevaluare, de evaluare în perechi sau

instrument de evaluare aplicat de către un elev numit responsabil de grup (prin rotaţie). În

ultimul caz, veţi fi grupaţi în echipe de lucru în cadrul cărora va fi nominalizat câte un

responsabil de echipă, care va coordona întreaga activitate a echipei.

Evaluarea se va realiza prin bifarea cerinţei realizate şi precizarea datei în care

cerinţa a fost atinsă. La observaţii se pot consemna şi alte obiecte recunoscute din grupa

sau categoria respectivă.

Nr. crt.

Cerinţe formulate pentru instruirea practică Realizat

Data Observaţii

1. Recunoaşterea obiectelor care aparţin etajului conform listei inventar de pe fiecare etaj :- obiecte pentru întreţinerea ambientului

- aparate pentru efectuarea curăţeniei

- ustensile pentru efectuarea curăţeniei

- materiale pentru efectuarea curăţeniei

- obiecte pentru debarasare gunoi

- obiecte pentru transport (cărucioare)

- obiecte pentru estetizarea spaţiilor

- alte obiecte (* precizare la observaţii) *

2. Recunoaşterea obiectelor de inventar din

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

14

Activitatea 1: Recunoaşterea elementelor patrimoniale şi a obiectelor de inventar care aparţin etajului

Page 15: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

cameră:

- paturi cu saltele, noptiere

- covoare, covoraşe, mochete

- masă şi / sau măsuţă

- minibar

- scaune şi fotolii

- cuier cu suport bagaje

- dulapuri, umeraşe

- televizor cu telecomandă

- telefon

- pături, cuvertură pat

- perne, lenjerie pat

- tablouri, obiecte de decor

- căni, pahare, scrumiere, vaze (inventar de sticlă)

- corpuri de iluminat (veioze, aplice, etc.)

- perii (haine, pantofi)

- alte obiecte de inventar ** **

3. Recunoaşterea obiectelor de inventar din baie:

- oglindă

- suporturi pentru prosoape, hârtie igienică, cuier,

etc.

- pahare individuale

- prosoape, halate de baie

- obiecte şi consumabile pentru igienă, baie

- uscător pentru păr

- derivaţie telefon

- covoraşe protecţie

- coş gunoi

- suport cu perie WC

- alte obiecte de inventar *** ***

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

15

Page 16: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

5.2.2. Fişă de observaţie 2

C 3: Predă şi preia la şi de la spălătorie lenjeria etajului numai pe bază de

documente

1. Observaţi cu atenţie dacă activităţile de sortare a lenjeriei înainte de predare la

spălătorie, precum şi cele de aranjare a acesteia, în spaţiile special destinate depozitării,

după preluarea de la spălătorie. De asemenea, observaţi felul în care sunt completate

documentele de predare / preluare a inventarului.

2. După încheierea activităţii de observare, completaţi fişa de mai jos, consemnând

toate observaţiile considerate de voi ca fiind importante:

Operaţii efectuateRezultatul observării –

Da sau (√); Nu sau (X)Observaţii – informaţii concrete

Verificarea stării generale a

inventarului

Sortarea pe categorii a lenjeriei:

cearşafuri, feţe de pernă

Sortarea pe categorii a prosoapelor

şi halatelor de baie

Sortarea pe categorii a celorlalte

obiecte de inventar textil: huse,

pături, perdele, cuverturi

Sortarea corectă pe culori

Sortarea pe tipuri de materiale

Sortarea pe dimensiuni

Completarea bonului de predare /

preluare pentru spălătorie

Completarea bonului de preluare /

predare de la spălătorie

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

16

Activitatea 2: Sortarea şi aranjarea lenjeriei, înainte de predarea la spălătorie şi după preluarea de la spălătorie

Page 17: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Organizarea spaţiilor de depozitare

a inventarului textil

Aranjarea pe categorii a inventarului

preluat de la spălătorie

Respectarea ordinii de aranjare pe

rafturi

Respectarea fluxurilor spre şi de la

spălătorie (fără intersectarea lor)

3. Pe baza observaţiilor formulate apreciaţi nivelul calitativ al activităţii la nivel de etaj, în

ce priveşte sortarea şi aranjarea lenjeriei şi inventarului textil.

Apreciere generală: _________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

____________________________________________________ .

Observaţiile cadrului didactic sau tutorelui de practică: ___________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

___

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

17

Page 18: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

5.3. Fişe de lucru

5.3.1. Fişă de lucru 1

C 2: Întocmeşte documente privind predarea / preluarea lenjeriei

1. Pentru a vă familiariza cu documentele utilizate la compartimentul etaj, completaţi,

concomitent cu personalul nominalizat pentru a efectua serviciile de predare şi preluare a

obiectelor textile către şi de la spălătorie, bonuri de predare / preluare după următorul

model, pe fişa de lucru.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

18

Activitatea 3: Completarea bonului de predare / preluare către spălătorie şi de la spălătorie

Unitatea: ________________________________ Nr. bon ___________Data: _____ / _____ / _________Persoana care predă: _______________________, Compartiment: _______________Persoana care preia: ________________________, Compartiment: ______________

BON DE PREDARE / PRELUARE

Nr. crt.Denumirea obiectuluiNr. bucăţiObservaţii Am predat, Am preluat,_______________ _______________

Page 19: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

2. Solicitaţi unui coleg să vă analizeze Fişa de lucru (modul în care aţi completat bonul),

şi să formuleze în scris, pe verso, o apreciere despre felul în care v-aţi finalizat sarcina de

lucru.

3. Formulaţi o părere personală despre regimul documentelor (completare, păstrare, etc.)

în unitatea în care vă desfăşuraţi activitatea de instruire practică. Consemnaţi părerea

voastră pe o foaie de hârtie pe care să o ataşaţi Fişei de lucru.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

19

Page 20: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

5.3.2. Fişă de lucru 2

C 4: Participă la inventarierea periodică a componentelor patrimoniale ale etajului

1. În imaginile de mai jos sunt prezentate obiecte de inventar care pot fi puse

suplimentar la dispoziţia clienţilor din spaţiile de cazare. Precizaţi care este

denumirea obiectelor prezentate şi utilitatea acestora precum şi dacă există sau nu

în unitatea în care vă desfăşuraţi instruirea practică, astfel de obiecte.

Nr.

crt.

Obiectul de inventar Denumirea obiectului Există

Nu există X1

2

3

4

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

20

Activitatea 4: Înregistrarea obiectelor puse suplimentar la dispoziţia clienţilor

Page 21: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

5

6

2. Pentru obiectele de inventar identificate ca existând în unitatea în care vă

desfăşuraţi activitatea de instruire practică, completaţi Lista de inventar, după

următorul model:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

21

Unitatea: _______________________ Nr. _____ din ______

LISTA INVENTARobiecte puse suplimentar la dispoziţia clienţilor

Nr. crt.Denumirea obiectului de inventar

(inclusiv marca dacă este cazul)U.M.Cant.Valoare pe unitateValoare totalăData:

Realizat,

_______________ Nume şi prenume:___________________

Semnătura: __________________

Page 22: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

3. Ţinând seama de importanţa activităţii de inventariere, solicitaţi informaţii

personalului care lucrează în serviciul de etaj şi întocmiţi un eseu cu tema:

„Inventarierea în compartimentul etaj, în unitatea ……………….”, după

următoarea structură de idei:

ritmicitatea activităţii de inventariere;

modalitatea de stabilire a comisiilor de inventariere;

rolul activităţii de inventariere în buna activitate a serviciului de

etaj;

valorificarea informaţiilor furnizate din listele de inventariere, în

unitatea analizată.

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică:

_______________________________________________________________________

_______________________________________________________________________.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

22

Page 23: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

5.4. Proiecte, miniproiecte

5.4.1. Miniproiect

C1: Selectează componentele patrimoniale ale etajului

În cadrul stagiului de practică desfăşurat la agentul economic, veţi identifica care

sunt normele interne în cazul dispariţiei unor obiecte de inventar care aparţin etajului,

solicitând Regulamentul de ordine internă şi alte documente specifice, dar şi purtând

discuţii cu personalul. În final veţi realiza un pliant informativ, prin care familiarizaţi clienţii

cu normele interne în cazul dispariţiei unor obiecte de inventar sau în cazul deteriorării

acestora, precum şi o prezentare Power Point cu rezultatele miniproiectului.

Pliantul (miniproiectul) va fi evaluat de o echipă formată din 3 persoane (cadrul

didactic care îndrumă activitatea de instruire practică, un reprezentant al agentului

economic şi un elev propus de către toţi colegii), după următoarea fişă de evaluare:

FIŞĂ EVALUARE PRODUS (PLIANT)Evaluator: _________________________

Data: ________________________

ASPECT (DESIGN) Punctaj maxim

Punctaj acordat

Informaţia este uşor de citit 0,25Spaţiu este folosit eficient în formatul potrivit 0,25Este legătură între text şi grafică 0,5Informaţia este clară, bine structurată şi logică 0,5

TOTAL 1,5CONŢINUT Punctaj

maximPunctaj acordat

Conceptul este prezentat corect d.p.d.v. ştiinţific 1Terminologia folosită este corectă 0,5Secvenţele alese conduc spre rezolvare a cerinţei formulate pentru activitate

1

TOTAL 2,5

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

23

Activitatea 5: Aplicarea Normelor Interne în cazul dispariţiei unor obiecte de inventar care aparţin etajului

Page 24: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC Punctaj maxim

Punctaj acordat

S-a identificat corect cerinţa 0,5S-au identificat motivele care stau la baza cerinţei 0,5S-a desfăşurat documentarea diversificată 1Datele au fost prelucrate şi s-a finalizat produsul 1

TOTAL 3COMUNICARE Punctaj

maximPunctaj acordat

Ideile sunt comunicate eficient 0,5Sunt respectate regulile de scriere (tehnoredactare) şi ortografie

0,5

Textul este creativ 0,5Au fost folosite surse de informare adecvate 0,5

TOTAL 2Punctaj din oficiu 1

TOTAL GENERAL

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

24

Page 25: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

5.4.2. Proiect

C1: Participă la inventarierea periodică a componentelor patrimoniale ale etajului

Pentru a demonstra felul în care v-aţi însuşit competenţele dezvoltate în cadrul

modulului „Administrarea inventarului compartimentului de etaj”, realizaţi un proiect cu

tema: „Componentele patrimoniale ale etajului în cadrul unităţii …………….”. Pentru

realizarea proiectului veţi forma echipe de câte 3 elevi, grupaţi obligatoriu în funcţie de

locul în care v-aţi desfăşurat activitatea de instruire practică.

Forma tehnoredactată a proiectului va avea structura identică cu cea din

metodologia de examen de certificare a competenţelor, având un număr de maxim 10

pagini.

În proiect este obligatoriu să includeţi numai informaţii şi documente reale ale

agentul economic şi numai acele informaţii care sunt publice şi pentru care aveţi

permisiunea de-a le folosi. Este indicat să folosiţi imagini de la locul de muncă, efectuate

cu acordul reprezentanţilor agentului economic.

În oricare etapă de realizare a proiectului puteţi solicita sprijinul cadrului didactic

care vă îndrumă activitatea de instruire practică.

Rezultatele proiectului vor fi prezentate atât la agentul economic cât şi în faţa

colegilor de clasă şi a profesorului de specialitate şi / sau a maistrului instructor, sub forma

unei prezentări Power Point.

Pentru a afla măsura în care activitatea desfăşurată de voi este una eficientă,

sugerăm să completaţi la finalul activităţii următoarele 2 documente:

- Fişa de autoevaluare a proiectului;

- Jurnalul de reflecţie.

Prin completarea acestor documente veţi conştientiza în ce măsură evaluarea prin

proiecte şi activitatea în echipă, constituie elemente pozitive în formarea voastră

profesională şi vă ajută să vă conturaţi o imagine despre propria voastră formare pentru

piaţa forţei de muncă.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

25

Activitatea 6: Recunoaşterea componentelor patrimoniale supuse inventarierii la nivelul etajului

Page 26: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

FORMULAR DE AUTOEVALUAREproiect în echipă

Numele şi prenumele:_______________________________________

Componenţa echipei: _______________________________________

Organizarea propriei învăţări Am identificat scopurile Mi-am definit sarcinilor

Am determinat realizarea eficientă a proiectului în echipă Am sugerat noi direcţii şi idei M-am oferit voluntar când trebuia îndeplinită o sarcină

Căutarea informaţiilor Am pus întrebări Am căutat elemente pentru proiect Am solicitat clarificări din partea cadrului didactic şi colegilor

Identificarea resurselor Am găsit şi valorificat resurse Am oferit fapte şi opinii celorlalţi membri ai echipei

Încurajarea membrilor echipei Am răspuns entuziast celorlalţi Am invitat orice coleg să participe I-am determinat pe ceilalţi să se simtă bine

Facilitează Discuţiile Am ajutat la stabilirea priorităţilor Am ajutat la distribuirea sarcinilor Am ajutat la identificarea schimbărilor necesare şi am încurajat producerea

acestor schimbări

Întreabă Am stimulat discuţiile pentru a afla diferite puncte de vedere Am eliminat ideile nevaloroase

Rezolvarea problemelor : Am propus munca diferenţiată Am căutat soluţii alternative Am ajutat echipa să ia decizii corecte

Nume şi prenumele: _____________________________________

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

26

Page 27: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Clasa: ________, Data ___________________

JURNAL DE REFLECŢIE Lucrez cel mai bine când : _____________________________________________

________________________________________________________________________

Îmi place să lucrez cu alţii când : _________________________________________

________________________________________________________________________

Cea mai interesantă parte a acestui proiect este : ____________________________

________________________________________________________________________ Mi-ar plăcea să învăţ mai mult despre : ____________________________________

________________________________________________________________________

Trebuie să mai lucrez la: ________________________________________________

________________________________________________________________________

Am nevoie de ajutor la : ________________________________________________

________________________________________________________________________

Înainte de a începe să lucrez la proiect am : ________________________________

________________________________________________________________________

Când trebuie să studiez, eu : ____________________________________________

________________________________________________________________________

Când vreau să-mi aduc aminte ceva, eu : __________________________________

________________________________________________________________________

Sunt bun la: _________________________________________________________

________________________________________________________________________

Într-o echipă pot ajuta pe alţii cu: _________________________________________

________________________________________________________________________

Vreau să lucrez la: ____________________________________________________

________________________________________________________________________

Vreau să învăţ despre: _________________________________________________

________________________________________________________________________

Vreau să fiu de ajutor la : _______________________________________________

_____________________________________________________________________.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

27

Page 28: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

5.5. Portofoliul

Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex, care include rezultatele

relevante obţinute prin diverse metode şi tehnici de învăţare. Aceste rezultate vizează

probele orale, scrise, şi practice, observarea sistematică a comportamentului şcolar,

proiectul, autoevaluarea, sarcini specifice fiecărei discipline. Portofoliul este “cartea de

vizită” a elevului, înregistrându-i “creşterea” de la un semestru la altul, de la un an şcolar la

altul sau chiar de la un ciclu de învăţământ la altul.

Portofoliul de practică poate fi utilizat ca instrument de evaluare a atingerii

competenţelor de către elev, împreună cu fişa de observaţie a activităţii elevului întocmită

de îndrumătorul de practică (profesorul de specialitate / maistru instructor / tutore de

practică).

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

28

Portofoliul de practică va cuprinde:

jurnalul de practică;

fişe de observaţie;

fişe de lucru;

studii de caz;

proiecte / miniproiecte;

fişe de observaţie a activităţii elevului;

documentaţii tehnice;

fişe de lucru;

fişe de evaluare, etc.

Page 29: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

6. Modalitatea de evaluare

Cadrul didactic răspunde de organizarea procesului de învăţare pentru fiecare

unitate de competenţă. Competenţele pot fi prezentate elevilor sub forma unui „bloc”, în

care unitatea de competenţă coincide o perioada de studiu. Sau pot exista arii tematice

clar definite care pot fi predate şi evaluate în momente prestabilite. Totuşi nu este

obligatoriu să fie aşa; cadrul didactic este liber să aleagă modalitatea şi momentul

evaluării competenţelor unei unităţi. Unele abilităţi, cum sunt cele de studiu individual sau

legate de viaţa cotidiană, se însuşesc prin practică repetată, pe parcursul unui curs. De

aceea, ar trebui să fie evaluate la abia la sfârşitul cursului, chiar dacă au fost predate

destul de devreme.

Este esenţial ca metoda(ele) de evaluare utilizat(e) să permită cadrelor didactice să

stabilească dacă fiecare rezultat al învăţării (competenţă) a fost atins(ă) şi că legătura

dintre cele două este clar indicată în documentaţie.

Relaţia dintre metodele de evaluare şi unităţile de competenţă trebuie să fie una

flexibilă şi să-i includă pe toţi elevii, ca reflectare a asigurării şanselor egale la educaţie.

De exemplu:

O unitate ar putea fi evaluată pe baza unei singure activităţi (de ex. realizarea

unui obiect) sau a unei serii de metode (de ex. sarcini bazate pe lucrări/în clasă,

sesiuni de întrebări şi răspunsuri şi o anumită lucrare de realizat).

O metodă de evaluare ar putea contribui la atingerea rezultatului învăţării în mai

multe unităţi de competenţe (de ex. un studiu de caz ar putea contribui la

obţinerea unor competenţe dintr-o serie de domenii).

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

o fişe de observare,

o fişe de lucru,

o fişe de autoevaluare,

o portofoliile,

o prezentarea practică şi orală a proiectelor, etc.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

29

Page 30: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare

poate constitui o dovadă a evaluării competenţelor elevului.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

30

Page 31: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Este important să ne asigurăm că practicile de evaluare ţin cont de elev, la nivel

individual. Evaluarea ar trebui să ofere fiecărui elev şansa de a reuşi – evaluarea nu ar

trebui să prezinte dificultăţi suplimentare. De exemplu:

dacă elevul are dificultăţi de scriere, gândiţi-vă la folosirea unei evaluări orale

dacă elevul a avut parte de experienţe negative în cadrul unor examinări formale,

luaţi în considerare metode de evaluare alternative, pentru a-i încuraja dezvoltarea

respectului de sine şi a motivaţiei.

Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de către

îndrumătorul de practică, cât şi de către elev, trebuie strânse şi organizate într-un anumit

loc, astfel încât informaţiile să poată fi regăsite cu uşurinţă.

Pentru elevi, aceste tipuri de dovezi, alături de alte experienţe pe care le pot avea

în timpul stagiului de practica la agenţi economici, pot fi colectate într-o „mapă a elevului”.

Mapa elevului ar putea conţine:

Rezultate ale lucrărilor de evaluare efectuate pentru teme din domeniul

profesional sau abilităţi cheie;

Rezultate ale activităţilor de autoevaluare şi dovezi ale discuţiilor care au avut loc;

Opiniile elevilor privind activităţile desfăşurate;

Planuri de acţiune /evaluări /activităţi viitoare planificate şi efectuate de către

elev ;

Comentarii ale profesorului privind atitudinea şi rezultatele elevului.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

31

Page 32: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

7. Bibliografie

1. Ene, Cornelia (2004) – Cartea ospitalităţii, Bucureşti: Editura THR-CG

2. Glavan, Vasile (2000) – Turismul în România, Bucureşti: Editura Economică

3. Lupu, Nicolae (2002) – Hotelul – economie şi management, Bucureşti: Editura ALL

4. Mihai, Ştefania, ş.a. (2000) – Tehnologia hotelieră, Bucureşti: Editura Niculescu

5. Minciu, Rodica (2000) – Economia turismului, Bucureşti: Editura Uranus

6. Nicolescu, Radu (1998) – Tehnologia restaurantelor, Bucureşti: Editura Inter-Rebs

7. Nicolescu, Radu (1998) – Serviciile în turism şi alimentaţie publică, Bucureşti:

Editura Sport-Turism

8. Nistorescu, Puiu (2002) – Management în turism, Bucureşti: Editura ASE

9. Stavrositu, Stere (2006) – Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri, pensiuni turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism

10. *** – Hotârârea Guvernului Nr. 1328 / 2001 republicată, privind clasificarea

structurilor de primire turistice

11. *** – Ordinul Ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale 636 / 2008, Normele metodologice privind clasificarea structurilor

de primire turistice

12. *** – www.hoteluriromanesti.ro

13. *** – www.pensiuniromanesti.ro

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

32

Page 33: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Anexe

Anexa 1

Fişă de documentare 1: Clasificarea structurilor de primire

Conform actualelor norme metodologice, în România pot funcţiona următoarele

tipuri de structuri de primire cu funcţiuni de cazare turistica, clasificate astfel:

1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

3. moteluri de 3, 2, 1 stele;

4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;

5. hosteluri de 3, 2 stele;

6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

7. cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;

8. bungalouri de 3, 2, 1 stele;

9. sate de vacanţă de 3, 2 stele;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

33

Page 34: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;

11. popasuri turistice de 2, 1 stele;

12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1, stele;

13. pensiuni turistice rurale de 4, 3, 2, 1 flori (margarete), pensiuni agroturistice de

4, 3, 2, 1 flori (margarete);

14. apartamente sau camere de închiriat în locuinţe familiale sau în clădiri cu altă

destinaţie de 3, 2, 1 stele;

15. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3,

2, 1 stele.

În cadrul tipurilor de structuri de primire sus-mentionate poate exista următoarea

structură a spaţiilor de cazare:

- camera cu pat individual, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către o singură

persoană. Lătimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;

- camera cu pat matrimonial, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către una sau două

persoane. Lăţimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

34

Page 35: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

- camera cu pat dublu, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane.

Lăţimea patului dublu este de minimum 160 cm;

- camera cu doua paturi individuale, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două

persoane;

- camera cu trei sau mai multe paturi individuale, reprezentând spaţiul destinat folosirii de

către un număr de persoane egal cu numărul paturilor. Camerele cu peste patru paturi

individuale sunt considerate camere comune;

- camera cu priciuri, reprezentand spaţiul destinat utilizării de către mai multe persoane.

Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale, pe care se asigură un spaţiu

de 100 cm laţime pentru fiecare turist;

- garsoniera, reprezentand spaţiul compus din: dormitor pentru două persoane, salon,

vestibul şi grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un glasvand

sau alte soluţii care permit o delimitare estetică;

- apartament, reprezentând spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum

5 dormitoare), sufragerie, vestibul, echipare sanitară proprie. La categoria 5 stele va exista

un grup sanitar pentru fiecare doua locuri, iar la categoria 4 stele, precum şi la restul

categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.

Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 şi 5 stele şi de

minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 şi 2 stele.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

35

Page 36: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Anexa 2

Fişă de documentare 2: Serviciul etaj în structura organizatorică a spaţiilor de cazare

Cazarea, unul dintre serviciile turistice de bază, presupune – din punctul de vedere

al clientului, un spaţiu individual securizat, igienic, funcţional, comod şi plăcut. Toate

acestea conduc la ideea că parte din elementele calitativ superioare ale acestui serviciu –

ca dimensiune reală a ospitalităţii – depind de sectorul de etaj.

Denumirea de “etaj”, consacrată în limbajul de specialitate, provine din limba

franceză (arealul de origine al hotelăriei moderne). Ea este utilizată cu aceleaşi valenţe în

toate limbile de origine latine şi are o dublă explicaţie: pe de o parte faptul că cea mai

mare suprafaţă a sectorului este ocupată, în orice unitate de cazare, iar pe de altă parte,

aceste spaţii de cazare se află amplasate în mod tradiţional, “la etaj” (din motive de

securitate şi de respectare a discreţiei asupra intimităţii clientului).

Din necesitatea de a gospodări spaţiile de cazare, de a le menaja şi întreţine din

punctul de vedere al curăţeniei şi igienizării, activitatea s-a extins firesc şi asupra

celorlalte spaţii în care hotelul îşi desfăşoară activitatea.

Clasificare a spaţiilor hoteliere, adică a spaţiilor de care sectorul de etaj răspunde

sub aspectul întreţinerii presupune următoarele categorii:

Spaţii de cazare, respectiv spaţii de folosinţă individuală, utilizabile numai de către

persoanele care sunt repartizate prin recepţie, conform documentelor de evidenţă

operativă şi contabilă, evident, numai pe perioada de timp presupusă de “contractul” de

închiriere.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

36

Page 37: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Tipurile de camere, conform Normelor metodologice în vigoare, aprobate prin

Ordinul de Ministru 636 / 2008, sunt prezentate în fişa de documentare 1.

Camerele nu au o structură interioară bine definită: tipul camerei este stabilit

exclusiv în funcţie de numărul paturilor. Astfel, de pildă, camera cu două paturi a unui

hotel de 4 stele, care are pe lângă dormitorul propriu-zis, un vestibul, un grup sanitar

propriu cu instalaţii complexe (cadă, duş, lavabou, bideu, vas W.C.), uneori o debara

pentru bagaje şi un balcon, deşi oferă un confort net superior camerei cu două paturi a

unei vile de 1 stea, în care de pe coridor se accede direct în dormitorul propriu-zis cu o

suprafaţă de 12 mp, iar ca instalaţii are doar chiuvetă, poartă aceeaşi denumire generică

de “cameră cu două paturi”.

Spaţiile de folosinţă comună sunt, aşa cum le arată şi numele, acele spaţii

hoteliere în care, fie clienţii şi personalul au drepturi comune de utilizare a facilităţilor, fie

personalul îşi desfăşoară activitatea zilnică.

Formal aceste spaţii se subclasifică în:

Spaţii exterioare;

Spaţii interioare specializate pentru clienţi;

Spaţii de circulaţie;

Spaţii anexe sau de serviciu.

Spaţiile exterioare pot fi: spaţiu verde aparţinând unităţii (parcul hotelului, curtea vilei,

spaţiul verde din camping, etc.), căile de acces (aleile, trotuarul, peronul), parcare pentru

clienţi, parcarea pentru personal, curtea interioară amenajată pentru pasageri, terenurile

de tenis, minigolf, piscinele în aer liber, terasele exterioare, rampele de aprovizionare,

rampele de debarasare, etc.

Spaţiile interioare specializate sunt acele spaţii din interiorul clădirii care au o

destinaţie foarte precisă: holul de primire şi recepţie, spaţiile de protocol, sălile de

conferinţe, magazinele, barul de zi, coaforul, frizeria, salonul de cosmetică, salonul de

masaj, piscina acoperită, sala de gimnastică, clubul, biblioteca, spaţiile de tratament,

salon de televizor, salonul de corespondenţă, sufrageria vile, etc. Spaţiul de folosinţă

comună interior specializat care se regăseşte în toate tipurile şi categoriile de unităţi

ospitaliere este grupul sanitar comun.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

37

Page 38: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Dacă la unităţile de categorie medie şi superioară grupul sanitar comun pentru clienţi

este exclusiv toaleta (separată pe sexe), aflată de obicei în perimetrul holului de primire şi

recepţie, la celelalte categorii se adaugă şi băile, duşurile şi W.C.-urile comune, aflate pe

etaje. Personalul dispune de spaţii comune interioare specializate cum ar fi: spaţiile

pentru fumători, grupurile sanitare comune, garderobele, etc.

Spaţiile de circulaţie pot fi reprezentate de: scara principală de acces pe etaje,

ascensoarele pentru pasageri, palierul de etaj, ascensoarele şi scările de serviciu, scările

de incendiu, etc.

Spaţii anexe sau de serviciu pot fi: oficiile de etaj, birourile, magaziile, atelierele, etc.

Sectorul de etaj organizează întreţinerea curăţeniei permanente a marii majorităţi a

acestor spaţii, iar structura sectoarelor urmează clasificarea spaţiilor hoteliere. Funcţia de

conducere a sectorului este aceea de guvernantă şefă, funcţie de management interior,

extrem de importantă pentru crearea prestigiului şi imaginii unui hotel. Dacă hotelul este

de categorie superioară şi de capacitate mare, atribuţiile de coordonare şi control pot fi

delegate unei guvernante şefă de tură.

Subsectorul spaţii de cazare poate fi condus de o guvernantă de etaje, având ca

atribuţie principală asigurarea igienei absolute şi a confortului spaţiilor de cazare şi a celor

aferente acestora (coridoare de etaj, paliere, etc.). Curăţirea zilnică a spaţiilor de cazare

eliberate şi ocupate, precum şi întreţinerea igienei spaţiilor de cazare libere este asigurată

de către ocupaţia (presupunând clasificare) de-numită cameristă; ea poate fi ajutată de o

ocupaţie necalificată şi anume, aceea de valet.

Subsectorul spaţii comune poate fi condus de o guvernantă spaţii comune, care

răspunde de asigurarea întreţinerii permanente a curăţeniei spaţiilor de folosinţă comună.

În general, lucrătoarele care efectuează curăţenia acestor spaţii sunt muncitoare

necalificate, numite îngrijitoare spaţii comune.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

38

Page 39: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Subsectorul lenjerie, eventual condus de o lenjereasă şefă, are ca principală sarcină

gestiunea inventarului moale (inventarierea şi sortarea lenjeriei hoteliere de pat şi de baie,

eventuale reparaţii a acesteia, stocarea lenjeriei noi, etc). Lucrătoarele subsectorului se

numesc lenjerese-croitorese.

Subsectorul spălătorie-curăţătorie, condus de către o şefă spălătorie, are ca

principală atribuţie întreţinerea lenjeriei hoteliere, a inventarului moale aparţinând unităţii

de restauraţie din cadrul hotelului şi a echipamentului-uniformă pentru personal.

Muncitoarele spălătorese sunt calificate.

La unităţile ospitaliere mici sau la cele de categorie inferioară, se recurge, în general,

la minimum de compartimente, sectoare şi funcţii, capabile însă să asigure satisfacerea

exigenţelor clientelei şi mobilizarea personalului implicat.

În marea majoritate a structurilor de primire cu funcţiuni de cazare de capacitate

medie, organigrama sectorului de etaj de simplifică, aşa cum se prezintă în următoarea

organigramă:

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Guvernantă

Îngrijitoare Hol

Cameristă Lenjereasă Şef Spălătorie

Spălătoreasă

Muncitor Necalificat

39

Page 40: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Organigrama complexă a sectorului de etaj, specifică unităţilor de cazare de

capacitate mare şi foarte mare poate fi cea prezentată în continuare.

O unitate ospitalieră mare, de categorie medie sau superioară (de la 3 stele în sus)

îşi stabileşte numărul posturilor şi funcţiilor conform normativelor internaţionale, sau în

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

Director Cazare

Guvernantă Şefă

Guvernantă Şefă Tură

Guvernantă

Guvernantă Spaţii Comune

Lenjereasă Şefă

Şef Spălătorie

Cameristă

Valet

Îngrijitoare Spaţii Comune

Lenjereasă – Croitoreasă

Muncitor necalificat

40

Page 41: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

funcţie de gradul de ocupare prognozat, de sezonalitate, de nivelul calitativ propus, de

procentul afectat cheltuielilor cu munca vie, etc.

Anexa 3

Fişă de documentare 3: Dotări specifice structurilor de primire cu funcţiuni de cazare

Normele metodologice privind clasificarea structurilor de primire, dau agenţilor

economici, informaţii precise privind dotările de care acestea trebuie să dispună pentru a

beneficia de clasificarea într-o anumită categorie.

Aceste dotări, constituie o parte din criteriile de clasificare, alături de cele legate de

dimensionarea spaţiilor de cazare şi tipurile de instalaţii cu care trebuie să fie dotată

unitatea de cazare.

În funcţie de spaţiile în care sunt localizate dotările pot fi clasificate astfel:

1. Dotări pentru camere, apartamente, garsoniere: Mochete, covoare şi carpete

Pat tip hotelier cu saltea tip relaxa sau pat tip hotel cu somieră sau saltea tip

relaxa

Salteluţe cu huse de protecţie

Noptiere sau alte dotări similare

Fotolii sau demifotolii, scaune tapisate sau semitapisate

Masă / măsuţă

Măsuţă toaletă cu scaun tapisat sau taburet

Suport sau spaţiu pentru bagaje

Cuier

Oglindă

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

41

Page 42: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Dulap sau spaţiu amenajat pentru lenjerie şi haine, dotat cu umeraşe (4

bucăţi / persoană)

Veioză pentru noptieră sau aplicată la capătul patului

Scrumiere (pentru camerele destinate fumătorilor), pahare, vază

Perii pentru haine şi încălţăminte sau alte materiale cu funcţii similare

Trusă pentru cusut, cu ac şi aţă

Televizor, telefon de cameră, prize pentru calculator şi internet

Minibar frigorific cu produse pentru minibar

Pled, pătură sau alte obiecte similare

Cuvertură pentru pat

Cearşafuri plic, cearşafuri pentru pat, pernă mare şi pernă mică înfăţate

Perdele, draperii (mijloace obturante)

2. Dotări suplimentare pentru sufrageria / salonul din garsonieră şi apartament:

Masă de scris şi scaun tapisat

Măsuţă

Tavă cu pahare pentru apă şi alte băuturi

Fotolii sau demifotolii, scaune tapisate sau semitapisate canapea pentru 2 – 3

persoane

Corpuri de iluminat adecvate(lampadar, aplice, lustră, etc), lampă de birou

Televizor

Serviciu de birou

3. Dotări pentru holul de primire, holuri şi coridoare: Mochete, carpete sau covoare

Comptuar recepţie

Canapele, fotolii, demifotolii, scaune, taburete

Corpuri de iluminat adecvate

Telefon public

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

42

Page 43: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Seif pentru păstrarea valorilor (centralizat sau în cameră)

4. Dotări pentru grupuri sanitare din camere: Oglindă

Suport pentru articole la lavoar şi suport pentru prosoape

Savonieră

Coş pentru gunoi cu capac şi saci menajeri

Cuier de baie

Perie W.C. şi dezodorizant

Covoraş de protecţie sau alt echipament pentru evitarea alunecării

Derivaţie de telefon şi uscător de păr (nu la toate categoriile)

Pahare pentru apă în ambalaje

Săpun ambalat sau dozator cu săpun lichid

Mâner de sprijin pentru ieşirea – intrarea din/în cadă

Hârtie igienică

Şampon şi gel de duş, cască de baie şi alte obiecte pentru igienă individuală,

ambalate pentru o persoană

Prosoape pluşate pentru: faţă, baie şi picioare

Halat de baie şi papuci de unică folosinţă

5. Dotări pentru grupuri sanitare comune care deservesc spaţiile de cazare

Însemne pentru marcarea pe sexe, luminat în timpul nopţii

Cuier pentru haine

Covoraş împotriva alunecării

Oglindă, portprosop, anou, dozator pentru săpun lichid

Coş de gunoi cu capac şi sac menajer

Prosop rolă din hârtie sau din pânză

În funcţie de clasificarea unităţii, în special la unităţile de categorie redusă, există o

serie de dotări, care se regăsesc ca obiecte oferite suplimentar clienţilor: televizor, aparat

de radio, fier de călcat, uscător de păr, pat extensibil, etc. De asemenea la cererea

clienţilor se pot oferi suplimentar: perne, pături, saltele, halate, prosoape, etc.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

43

Page 44: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Anexa 4

Fişă de documentare 4: Inventarierea şi importanţa acesteia

Inventarierea este un procedeu al metodei contabilităţii, comun şi altor ştiinţe

economice, care reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa

cantitativă şi valorică sau numai valorică, după caz, a elementelor de activ şi de pasiv

aflate în patrimoniul unităţii la data la care aceasta se efectuează.

Toate aceste operaţii se efectuează cu scopul evaluării elementelor inventariate şi

punerii de acord a datelor contabilităţii cu realitatea faptică constatată.

Necesitatea inventarierii patrimoniului unităţilor se explică prin importanţa

deosebită pe care o prezintă pentru activitatea practică a acestora.

În primul rând, ea constituie baza de pornire pentru deschiderea şi organizarea

evidenţei operative şi contabile la unităţile patrimoniale nou înfiinţate.

La începutul activităţii, inventarierea are ca obiect principal stabilirea şi evaluarea

elementelor patrimoniale care constituie aporturile în natură şi/sau în bani ale

asociaţilor/acţionarilor sau întreprinzătorului particular, în funcţie de forma de organizare a

unităţii economice.

În al doilea rând, în decursul exerciţiului, ea este determinată de faptul că între

datele contabilităţii şi realitatea de pe teren pot să apară anumite diferenţe, în plus sau în

minus, chiar şi în condiţiile unei bune organizări a evidenţei operative şi contabile, datorită

mai multor cauze dintre care menţionăm:

- modificări intervenite la elementele patrimoniale ale unităţii, fie ca urmare a unor

cauze naturale (cum sunt: uscarea, evaporarea, scăderea în greutate etc.), fie datorită

unor cauze subiective (ca de exemplu: măsurări inexacte; sustrageri de mijloace

economice);

- neîntocmirea sau întocmirea defectuoasă a unor documente;

- neînregistrarea sau înregistrarea greşită în conturi a anumitor operaţii;

- neglijenţa şi neatenţia gestionarilor care gestionează bunurile şi valorile

economice.

Rolul inventarierii se manifestă pe mai multe direcţii şi anume:

- inventarierea este un mijloc de realizare a concordanţei datelor contabilităţii şi a

celorlalte forme de evidenţă economică cu realitatea obiectivă pe care o reprezintă;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

44

Page 45: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

- constituie un mijloc de control şi verificare asupra integrităţii mijloacelor

economice, a bunei gospodăriri a patrimoniului pentru întărirea gestiunii economice. Cu

această ocazie se stabilesc răspunderile şi măsurile de recuperare a pagubelor produse

asupra patrimoniului;

- inventarierea contribuie la mobilizarea resurselor interne prin aceea că permite

identificarea valorilor materiale fără mişcare, neutilizabile sau degradate, a produselor şi

mărfurilor greu vandabile etc., şi valorificarea acestora.

- constatarea deprecierilor provizorii (reversibile) bunurilor şi valorilor economice, cu

ocazia inventarierii, stă la baza constituirii şi înregistrării provizioanelor pentru deprecieri;

- prin inventariere se determină mărimea unor indicatori economici cuprinşi în

contabilitate. Pe această bază are loc determinarea producţiei neterminate care

influenţează calculul exact al costurilor şi rezultatelor finale.

- inventarierea este o lucrare premergătoare, obligatorie, întocmirii bilanţului

contabil anual, contribuind la realizarea imaginii fidele a patrimoniului reprezentată prin

bilanţ;

- inventarierea contribuie la respectarea disciplinei financiare şi la desfăşurarea

normală a decontărilor, prin descoperirea creanţelor neîncasate, respectiv, a datoriilor

neplătite la timp;

- pe baza inventarierii se pot obţine o serie de concluzii pentru îmbunătăţirea

organizării contabilităţii curente, a evidenţei operative a stocurilor, a controlului gestionar

etc.

Obiectul inventarierii îl constituie întregul patrimoniu, adică toate elementele de

activ şi pasiv de care dispune unitatea patrimonială, în momentul efectuării inventarierii.

Răspunderea pentru buna organizare a lucrărilor de inventariere revine

administratorului (conducătorului unităţii), ordonatorului de credite sau altei persoane care

are obligaţia gestionării patrimoniului.

Din punct de vedere metodologic, etapele inventarierii sunt aceleaşi, indiferent de

obiectul activităţii unităţii şi de natura elementelor patrimoniale care se inventariază.

Având în vedere ordinea şi succesiunea de realizare, precum şi natura lucrărilor ce se

efectuează, inventarierea patrimoniului presupune următoarele etape: pregătirea inventarierii;

inventarierea propriu-zisă;

evaluarea şi stabilirea rezultatelor inventarierii;

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

45

Page 46: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

înregistrarea în contabilitate a rezultatelor definitive ale inventarierii.

Pregătirea inventarierii se referă la măsuri cu caracter organizatoric şi contabil

care să asigure desfăşurarea în bune condiţiuni a celorlalte etape care se succed.

Mai întâi, se constituie comisia de inventariere prin decizie scrisă, semnată de

conducătorul unităţii patrimoniale şi de conducătorul compartimentului financiar-contabil.

Se efectuează instructajul membrilor acesteia (asupra modului de organizare şi

desfăşurare a inventarierii, tehnicii de lucru sau procedeelor folosite, a modului de

completare a listelor de inventariere).

Comisia este formată din cel puţin două persoane, cu pregătire corespunzătoare

economică şi tehnică, care să asigure efectuarea corectă şi la timp a inventarierii

patrimoniului, inclusiv evaluarea elementelor patrimoniale.

Acolo unde este cazul, comisiile sunt coordonate de o comisie centrală. La lucrările

de inventariere trebuie să participe întreaga comisie de inventariere. Membrii comisiilor de

inventariere nu pot fi înlocuiţi decât în cazuri bine justificate şi numai prin decizie scrisă,

emisă de persoanele care i-au numit.

Nu pot face parte din comisiile de inventariere: gestionarii depozitelor şi

magazinelor; şeful compartimentului supus inventarierii; contabilii care ţin evidenţa

gestiunilor respective, cu excepţia unităţilor mici.

Tot sub aspect organizatoric, se iau măsuri pentru crearea condiţiilor

corespunzătoare de lucru comisiei (comisiilor) de inventariere prin:

- stabilirea elementelor patrimoniale care se inventariază şi ordinea în care se

efectuează inventarierea acestora;

- asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale care se

inventariază:

- sortarea, gruparea obiectelor, codificarea acestora, întocmirea etichetelor de raft,

separarea bunurilor deteriorate de cele în stare bună;

- asigurarea aparatelor şi instrumentelor adecvate şi în număr suficient pentru

măsurare, cântărire etc., a mijloacelor necesare identificării (cataloage, mostre, etc.),

precum şi a formularelor şi rechizitelor necesare;

- dotarea comisiilor de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a

spaţiilor inventariate;

- dotarea gestiunilor (magazine, depozite etc.) cu două rânduri de încuietori diferite.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

46

Page 47: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Din punct de vedere contabil se iau măsuri de înregistrare la zi în evidenţa tehnico-operativă

(fişele de magazie) organizată la gestiuni, precum şi în contabilitatea sintetică şi analitică, a tuturor

documentelor până la data la care se face inventarierea, stabilindu-se soldurile în fişele sintetice şi

analitice ale conturilor respective.

Inventarierea propriu-zisă se realizează la locurile de păstrare sau depozitare.

Înainte de începerea operaţiunii de inventariere, comisia de inventariere ia o declaraţie scrisă

de la gestionar din care să rezulte dacă:

- gestionează valori materiale şi în alte locuri de depozitare;

- are bunuri în gestiune aparţinând terţilor, primite cu sau fără documente;

- are plusuri sau lipsuri în gestiune despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă;

- are valori materiale nerecepţionate sau care trebuie livrate, pentru care s-au întocmit

documentele aferente;

- are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu

au fost predate la contabilitate.

De asemenea, gestionarul va menţiona, în declaraţia scrisă, numărul şi data ultimului

document de intrare şi de ieşire a bunurilor în/din gestiune.

Declaraţia trebuie să conţină data când se întocmeşte şi semnătura gestionarului, acelei

gestiuni care urmează să fie inventariată, precum şi semnăturile membrilor comisiei de inventariere,

care atestă că a fost dată în prezenţa acestora.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, potrivit

particularităţilor bunurilor. Fac excepţie de la această regulă, bunurile aflate în ambalaje originale

intacte, care se desfac prin sondaj.

Normele legale în vigoare conţin prevederi concrete cu caracter general şi specifice pentru

inventarierea mijloacelor materiale, producţiei neterminate, mărfurilor şi ambalajelor în comerţ, a

producţiei agricole etc.

Pentru desfăşurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat, dacă este posibil, să se

sisteze operaţiunile de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii. Pentru a nu se stânjeni procesul

normal de primire sau livrare a bunurilor, operaţiunile respective se pot efectua numai în prezenţa

comisiei de inventariere, care va menţiona pe documentele respective "primit sau eliberat în timpul

inventarierii".

Toate bunurile inventariate se înscriu în liste de inventariere care trebuie să se întocmească

pe locuri de depozitare, pe gestionari şi pe categorii de bunuri cu caracteristicile respective.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

47

Page 48: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

Unitatea.... ... Pag...

Gestiunea... ...

LISTA DE INVENTARIERE

Data-----------------

Nr

crt.

Cod sau

denumire

Inventar faptic Nr.

crt.

Cod sau denumire Inventar faptic

           

           

 

Modul de efectuare al inventarierii, precum şi datele tehnice care au stat la baza calculelor se

menţionează în listele de inventariere.

Stabilirea lipsurilor şi plusurilor de valori materiale constatate cu ocazia inventarierii se

efectuează în cadrul listei de inventariere centralizatoare, prin preluarea din listele de inventariere,

varianta simplificată, numai a poziţiilor cu diferenţe.

Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate, în

fişete, casete, dulapuri, etc. încuiate şi sigilate.

Listele de inventariere se semnează, pe fiecare filă, de către membrii comisiei de inventariere şi

de către gestionar.

Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menţioneze dacă toate valorile

materiale şi băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de inventariere în prezenţa

sa. De asemenea, acesta menţionează dacă are obiecţii cu privire la modul de efectuare a inventarierii.

Trebuie menţionat faptul că, în cazul elementelor patrimoniale pentru care au fost constituite

provizioane pentru deprecieri (imobilizări corporale, elemente de natura stocurilor, titluri de plasament),

în listele de inventariere centralizatoare se va înscrie valoarea contabilă netă a acestora, care se

compară cu valoarea lor actuală stabilită cu ocazia inventarierii.

Inventarierea elementelor patrimoniale ce nu reprezintă valori materiale se efectuează prin

prezentarea lor în situaţii analitice distincte al căror total să justifice soldul conturilor sintetice respective

în care acestea sunt cuprinse şi care se preiau în centralizatorul listelor de inventariere.

Evaluarea şi stabilirea rezultatelor inventarierii.Evaluarea stocurilor faptice în listele de inventariere centralizatoare se face cu utilizând aceleaşi

preţuri folosite la înregistrarea bunurilor în contabilitate.

Stabilirea rezultatelor inventarierii se realizează prin confruntarea datelor consemnate în

listele de inventariere cu cele din evidenţa contabilă sau evidenţa operativă.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

48

Page 49: Administrarea inventarului compartimentului de etaj

 Pentru ca cifrele să fie comparabile şi diferenţele reale, este necesar ca datele inventarierii să fie

stabilite la aceeaşi dată calendaristică. Determinarea rezultatelor inventarierii, respectiv a diferenţelor, în

plus sau în minus, se face direct pe listele de inventariere.

Rezultatele inventarierii se consemnează în documentul numit proces verbal de inventariere, în care se înscriu în principal: perioada şi gestiunile inventariate, precum şi persoanele

care au efectuat inventarierea.

Pentru a stabili caracterul diferenţelor, comisia de inventariere analizează cauzele care au

produs plusurile şi minusurile, solicită explicaţii în scris de la gestionar şi formulează, potrivit dispoziţiilor

legale, propuneri de regularizare a acestora şi înregistrare a diferenţelor de inventar.

De regulă, valorificarea inventarierii se face prin înregistrarea plusurilor şi imputarea minusurilor.

Dacă lipsurile nu se datorează vinovăţiei unei persoane acestea se trec pe cheltuielile unităţii

patrimoniale.

Se admit compensări cantitative ale lipsurilor cu plusurile numai când există riscul de confuzie,

când se referă la aceleaşi bunuri, aceeaşi perioadă de gestiune şi la acelaşi gestionar, fără însă a

diminua valoric patrimoniul unităţii.

Listele cu valorile materiale care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie

se aprobă anual de către administratorii, respectiv de către ordonatorii de credite.

Lipsurile peste normele stabilite şi pierderile cauzate de proasta gestiune se pot imputa celor

vinovaţi la valoarea de înlocuire reprezentată de costul de achiziţie, care cuprinde preţul de cumpărare

practicat pe piaţă, la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport şi alte

cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate a bunului respectiv.

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

49