Slide 1

Aditivialimentari Nedelcu Andreea- Stefania Seria IV,grupa 511

Totui, dac studiem, chiar i n fug, lista cu ce conine fiecare produs pe care l consumm, ne putem da seama la ce tortur ne supunem zilnic organismul.tiina este condamnat s triasc mpreun cu incertitudinea, chiar dac din punctul de vedere al consumatorului aceast situaie este dificil de acceptat.Oricare ar fi constrngerile, sigurana alimentar trebuie s rmn obiectivul principal al unei societi civilizate.Intrate insidios n viaa noastr de zi cu zi, alimentele toxice au devenit att de fireti, nct aproape nimeni nu mai sesizeaz pericolul pe care ele l reprezint n mod real.Multor oameni le-ar prea deplasat acum s renune la zahrul alb, la margarin, la alimente cu amelioratori de arom, colorani sintetici, i aa mai departe Deghizat n tot felul de ambalaje i reclame ademenitoare, n culori pastelate i cu mirosuri agresiv apetisante, alimentaia chimizat a ptruns n existena fiecruia dintre noi.

Potrivit art.1 din Norma privind aditivii alimentari destinati utilizarii in produsele alimentare pentru consum uman, prin aditiv alimentar se intelege orice substan, chiar de natur microbian, care, n mod normal, nu este consumat ca aliment i nu este folosit ca ingredient alimentar, indiferent dac are sau nu valoare nutritiv, fiind adugat n produsul alimentar n scop tehnologic i/sau organoleptic; adaosul se face la fabricarea, ambalarea sau pstrarea produsului alimentar i are un efect cert.

Ce este de fapt aditivul?

Unde gasim acesti aditivi?n continutul tuturor produselor, ncepnd cu pinea si continund cu preparatele concentrate, mezelurile, produsele din carne, bauturile alcoolice si mai ales cele racoritoare, conservele de tot felul, plantele, fructele, cerealele si legumelemodificate genetic si ncheind cu banala guma de mestecat, se regasesc substante ce atenteaza la sanatatea si chiar viata consumatorilor.Companiile producatoare de la noi si de oriunde, care exporta in tara noastra, fie nu au caror reglementari sa se supuna, fie depasesc cu bunastiinta concentratiile admise de substante nocive n produsele la care ne referim Daca unele E-uri sunt absolut interzise n alimentele si bauturile din majoritatea statelor UE, SUA,Australia si tari din fosta URSS, la noi sunt produse si comercializate fara nici o restrictie.

CLASIFICARE. CODIFICAREAditivii alimentari pot fi clasificati avand in vedere mai multe criterii:In functie de scopul urmarit si efectul asupra produsului, aditivii pot fi clasificati astfel:aditivi organoleptizanticolorantidecolorantiamelioranti de culoarearomantizanti si potentiatori de aromeamelioranti de gustedulcorantiemulgatorigelifiantiacidulantiaditivi conservantiantioxidanti neutralizantiantisepticeantibioticealti aditivi din aceasta familie

aditivi nutritionaliacestia se numesc si tonifianti, fiind de fapt substante din categoria nutrientilor care se adauga in acele produsele alimentare in scopul cresterii valorii nutritive:aminoaciziproteinesaruri mineralevitaminePotrivit unei alte opinii se face distinctia intre urmatoarele tipuri de aditivi in functie de criteriul actiunii:conservanti alimentariantioxidanti alimentariaromatizanti alimentariamelioratori alimentari coloranti alimentari Tipul aditivuluiCodificareaObservaii1. ColoraniE 100 E 182Majoritatea ncep cu 12. ConservaniE 200 E 297Majoritatea ncep cu 23. AntioxidaniE 300 E 390Majoritatea ncep cu 34. EmulgatoriE 400 E 496 / E 1000 E 1001Emulsificatorii stabilizatori5. Sruri de topireE 400 E 4966. Ageni de ngrareE 400 E 4967. Ageni de gelifiereE 400 E 4968. StabilizatoriE 400 E 4969. Ageni de gustE 600 E 64010. AcidifianiE 300 E 39011. Corectori de aciditate i PHE 300 E 39012. Ageni antiaglomeraniE 200 E 58013. Amidon modificatE 1400 E 145014. ndulcitoriE 900 E 99915. Substane de afnareE 400 E 49616. AntispumaniE 500 E 58017. Ageni de suprafa i albireE 900 E 999 / E 1500 E 152018. Ageni de tratare a finiiE 500 E 580 / E 900 E 99919. ntritoriE 500 E 58020. *******E 1200 E 1202 / E 1400 E 1450 / E 1500 E 152021. SechestraniE 400 E 49622. EnzimeE 1100 E 110523. Ageni de umplutur-24. Gaze propulsoareE 900 E 99925. Alte categorii-

colorantiE 100 E 182(orice substante care redau sau intensifica culoarea produselor alimentare si pot fi constituenti naturali ai produselor alimentare si/sau alte surse naturale, care in mod normal nu sunt consumati ca alimente in sine si nu sunt utilizati ca ingrediente caracteristice in alimentatie;)

stabilizatoriE 400 E 496(substante care permit mentinerea starii fizico-chimice a unui produs alimentar; stabilizatorii contin substante care permit mentinerea unei dispersii omogene a doua sau mai multe substante nemiscibile intr-un produs alimentar, care stabilizeaza, conserva sau intensifica culoarea existenta a unui produs alimentar)agenti de ingrosareE 400 E 496(substante care maresc vascozitatea unui produs alimentar)

gelifiantiE 400 E 496(substante care confera produsului alimentar consistenta prin formarea unui gel)

conservanti

E 200 E 297(substante care prelungesc durata de conservare a produselor alimentare,protejandu-le impotriva alterarii cauzate de miocroorgansime)

antioxidantiE 300 E 390(substante care prelungesc duarata de conservare a produselor alimemtare,protejandu-leimpotriva alterarii cauzate de oxidare,cum ar fi rancezirea grasimilor si modifiacre culorii.)

Acidifianii asigur protecia alimentelor mpotriva microbilor, crescnd aciditatea produsului alimentar.Exemple:acid citric - E 330;acid tartric - E 334;acid lactic - E 270;acid acetic - E 260;acid malic - E 296.

Substane tampon folosesc la reglarea i meninerea PH-ului specific alimentului.Din aceast categorie fac parte sruri ale acizilor: citric, tartric, malic ( E 331 E 352)

Antispumanii reduc sau limiteaz formarea spumei.E 465 / E 900A E 900B

Emulsificatorii substanele care fac posibil formarea i meninerea unui amestec omogen.lecitina E 322;sruri ale acizilor grai E 470;gliceride E 471 - E 472;etc.Pinea i produsele de panificaie conin emulsificatori pentru meninerea prospeimii i pentru ca aluatul s poat s fie prelucrat n condiii de producie de mas. Sunt folosii i la ngheat, prjituri, fric, sosuri, brnz feta.

Despre E 330 Acidul citricCa aditiv alimentar, acidul citric este folosit la aromatizarea i conservarea buturilor, mai ales a buturilor acidulate, a berii i a alimentelor i poate fi ntlnit sub denumirea de E330.

n acelai timp, acidul citric apare i sub form natural n multe sucuri. Acidul citric nu este considerat periculos ntruct este o component a celulelor organsimului, fiind eliminat de corp fr efecte adverse.Unul dintre cele mai mari beneficii ale acidului citric este faptul c este natural i nu prezint un pericol pentru mediu. Consumat n exces, acidul citric poate ataca smalul dinilor.

Principalele E-uri folositepentru modificarea mncarii

Aspartamul (E951)

-este un ndulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli, potrivit cercetatorilor. Este cancerigen. Se ntlneste cel mai des n guma de mestecat,produse zaharoase, bauturi racoritoare. E951 joaca un rol important n declansarea tumorilor cerebrale, a sclerozei multiple, malformatiilor si diabetului

Cele mai frecvente sunt durerile de cap, schimbarile bruste de stare de spirit si chiar halucinatii.

Si problemele gastrointestinale sunt extrem de frecvente. Gradul de toxicitate al aspartamului nu este pe deplin cunoscut de catre medici, ei testand inca aceasta substanta. Totusi, se pare ca are un rol si in aparitia unor afectiuni precum:

- scleroza multipla;- boala Alzheimer;- artrita;- sindromul oboselii cronice;- panica excesiva si inexplicabila;- Lupus;- boala Lyme;- Parkinson;- hipotiroidism;- limfom;- depresie si alte probleme de ordin psihic;- diabet si posibilele sale complicatii;- fibromialgie.

Cele mai frecvente efecte secundare:

16Dintre acidifiantiE 300 E 390 (substante care maresc aciditatea unui produs alimentar si/sau ii confera un gust acru)

Acidul fosforic (E338)-produce tulburari digestive (indigestie,voma, colici abdominale); Ingredientul activ al sucului acidulat este acidul fosforic,al carui ph este 3,8 suficient pentru a dizolva un cui in 4 zile!!!!-este foarte daunator pentru calciul din oase si reprezinta unul dintre cei mai de seama vonovati de cresterea osteoporozei.n corpul tu determin pierderea srurilor minerale din oase, acest lucru nseamn c calciul nu este absorbit n mod adecvat de organism, ducnd la slbirea oaselor i prin urmare, crete posibilitatea de a avea fracturi.Combinaia acestui acid cu zahrul ngreuneaz absorbia fierului, ceea ce poate provoca anemie i faciliteaz apariia infeciilor, n special la copii, btrni i gravide.

Sunset yellow (E110)

-intra n componenta sucurilor, dropsurilor,nghetatei, a snack-urilor, precum si n unele bauturi, medicamente, conserve ,prafuri de budinca, colorndu-le n galben apus de soare. Este considerat cancerigen (tumori renale) si are ca efecte congestia nazala, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, voma,indigestie.Quinoline Yellow (E104)

-este folosit n rujuri, produse pentru par, parfumuri, o larga gama de medicamente. Totodata este utilizat ca si colorant galben pentru nghetate, dropsuri, prafuri de budinca.

GGuma de ovaz (E411)-este un agent dengrosare, polizaharid natural, obtinut din ovaz care n concentratie ridicata produce flatulenta si balonare.

Guma de guar (E412)este un agent dengrosare, emulsificator i stabilizator optinut din rasina de guar care poate provoca greata, meteorism si crampe si reduce nivelul colesterolului.Glutamat monosodic (E621)FABRICAT din melas (care este obinuta din zahr) prin fermentaie, glutamatul monosodic este sarea de sodiu a acidului glutamic. Mai poate fi ntlnit sub denumirile: glutamat de sodiu, monosodium glutamate, natrium glutaminat, E 621 (conform regulamentelor europene). Glutamatul se folosete cel mai mult n alimentele fabricate artificial i n semipreparate gen supe concentrate, sosuri, condimente, mezeluri, ngheat, budinci, etc. Rolul lui este de a da impresia creierului c acel aliment este foarte gustos (o pcleal). Dar asta nu este totul -aditivul se foloseste pentru conservarea laptelui, brnzeturilor, mezelurilor, ciupercilor, tonului, preparatelor nghetate.Poate provoca simptomul mncarii chinezesti.

Glutamatul este un drog!

-este un drog i un neurotransmitor. El este ntlnit n mod natural n corpul uman i este responsabil, alturi de ali nerotransmitori (ca acidul aspartic), de funcionarea corect a sistemului nervos. De aceea, pentru o funcionare corect a creierului i a organelor interne, este absolut necesar s existe un nivel echilibrat al concentratiei acestora n corp. Toate organele interne din corpul nostru conin receptori ai glutamatului, adic reacioneaz specific la prezena glutamatului. Suprastimularea acestor receptori (n creier sau n alte organe) duce la numeroase dezechilibre interne i la probleme de sntate care copiaza simptomele altor boli (fibromialgie sau aritmie cardiac, de exemplu), dar continu s fie greit diagnosticate de medici (uneori chiar mai muli ani) care prescriu adesea medicamente scumpe i cu o mulime de efecte secundare periculoase.

Glutamatul arde neuronii! Folosirea sa pe scar larg n industria alimentar a aprins mari discuii n rndul medicilor pentru c glutamatul suprastimuleaz activitatea celulei nervoase (neuronul). Glutamatul nu este nici necesar i nici lipsit de pericole. Glutamatul pclete creierul i te face s crezi c mancarea are un gust excelent, iar productorii folosesc astfel ingrediente de proast calitate n componena produsului care, dei este mediocru (calitativ), va avea astfel un gust de vrf. Pe seama sntii consumatorului se obin profituri uriae folosindu-se ingrediente de proast calitate cu o valoare nutritiv aproape nul.

Manitolul (E421)poate sa provoace alergii. Este interzis n mncareasugarilor putnd provoca diaree si disfunctii renale. Poate provoca greata,voma si se regaseste n produsecu continut redus n calorii.Silicatul de aluminiu si potasiu (E555)este folosit n sare, lapte praf si faina sub forma granulelor gluten-kaolin numite Pesta. Desi se stie ca aluminiul estecauza unor probleme placentare n timpul sarcinii si este asociat cu boalaAlzheimer, este permis n Romnia

Ingrediente: ap, concentrat naturalde portocale, aspartam, acesulfam K,acidifiant acid citric, conservant benzoat de sodiu, sorbat de potasiu(E 202), colorant beta caroten,antioxidant acid ascorbic.E 951 (aspartam), E 950 (acetsulfamK), E 330 (acid citric), E 211(benzoat de sodiu) cancerigeneAcidul benzoic (E 210) i derivaii luisunt cancerigeni (E 213 benzoat decalciu E 218)

Praf de budinc de la Dr.OetkerIngrediente: -zahr pudr, - amidon modificat din porumb - arom de vanilie - gelifiant -carboximetilceluloz = produce tulb.digestive(indigestie,voma,colici abdominale) -coloranialimentari galben de quinolin =provoac dermatite; interzis n Australia, USA i Norvegia.sunset yellow =cancerigen (tumori renale)

E 110 (sunset yellow), E 330 (acid citric) - cancerigeneE 440 (pectina) n cantiti mari provoac disconfortintestinal; folosit n gemuri, jeleuri, sosuri.

E 102, E 110 cancerigeni

E132 (indigotina) poate provoca grea,vom, hipertensiune arterial, urticarie,probleme de respiraie

E 160 (annatto) colorant rou,;provoac urticarie; se recomand renunarea la el.

E 124 (rou ponceau) toxic, interzis n SUA i Norvegia, poate producereacii adverse la persoanele astmatice i cele alergice la aspirin

Ingrediente: ndulcitori xilitol, manitol, aspartam,acetsulfam K, baz degum, ntritor 414,stabilizator 422, arome,polifosfat de sodiu, colorantE 171, emulsificator E 322,agent de glazurare E 903,antioxidant E 320.E 951 (aspartam) , E 950 (acetsulfam) - cancerigeniSi simti ca intr-adevar iti curata bine dintii!

Nu v lsai nelai de reclamele tip "ca la mama acas"sau de ambalajele atrgtoare. Gustul va poate nela, cci unele chimicale dau arome mai intense dect cele naturale.Afara-i vopsit gardul, nuntru-i leopardul!

Multumesc pentru atentie!!!!!