ADER 5.1.7..pptx [Read-Only]Au fost alese 50 de vaci de lapte cu efectiv de bază pentru...

14
Coordonator proiect: Staţiunea de Cercetare Dezvoltare AgricolăŞIMNICCraiova Anul începerii proiectului: 2015 Anul finalizării proiectului : 2018

Transcript of ADER 5.1.7..pptx [Read-Only]Au fost alese 50 de vaci de lapte cu efectiv de bază pentru...

Coordonator proiect: Staţiunea de Cercetare ‐ Dezvoltare Agricolă ŞIMNIC‐Craiova

Anul începerii proiectului: 2015

Anul finalizării proiectului :   2018

Obiectivul proiectului: 

Realizarea unei tehnologii practice de ameliorarecare sa permita detinatorilor de vaci de lapte si acelor interesati includerea in deciziile de selectie aunor caractere legate de robustetea vacilor si acalitatii laptelui acestora si de a evaluaconsecintele selectiei pentru aceste caractere, inconcordanta cu sistemul de producere a laptelui.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului: Dezvoltarea bazelor de date necesare identificăriiși caracterizării vacilor robuste;

Abilitatea unor analize ale laptelui, inclusiv a celorîn inflaroșu, de a previziona concentrația cât maiexactă a unor componente ale laptelui care săreflecte robustețea vacilor și calitatea laptelui pecare îl produc;

Analiza mai pe larg a probelor de lapte luate cuocazia controlului oficial al producției de lapte;

Dezvoltarea metodelor statistice utilizate recent înGenetica Cantitativă.

Obiectivul fazei: 

Definirea sistemului de producere a laptelui la S.C.D.A. Simnic‐Craiova și a metodologiilor necesare formării lotului de animale de bază (experimental), selectia și reproducția animalelor.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:Definirea sistemului de producere a lapteluide vaca la S.C.D.A. Simnic‐Craiova;

Metoda de alegere a animalelor in lotul deselectie (lotul experimental);

Potrivirea perechilor pentru obtinereageneratiei I;

Formularea si administrarea ratiilor furajere.

Rezumatul fazei Analiza sistemului de producție a laptelui de vacăa. Cadrul natural al teritoriului SCDA Șimnic

Amplasarea: Teritoriul Stațiunii Șimnic este situat in zona de contact dintre Piemontul Getic și Câmpia Română, la 4 km Nord de orașul Craiova.

Rețea hidrografică: 0,4‐0,6 km/km2. Solul: brun roșcat slab luvic. Regimul pluviometric: valoare multianuală (68 ani) de 537,5 mm precipitații. Vegetația: vegetația naturală este înlocuită de vegetația cultivată.

b. Baza furajeră Suprafață: 413,4 ha. Producția de furaje: 1710 t substanță uscată (s.u.) cu nutrienți digestibili în proporție de 65 ‐ 70%/kg s.u.

Nutriție: în medie 50% furaje de volum și 50% furaje concentrate.c. Producția de lapte: în medie 10851 l în ultimii 3 ani/vacă/an.d. Tipul fermei: cu circuit închis, își asigură matca din prăsilă proprie.e. Reproducția este simplă (se păstrează un efectiv constant).f. Sistemul de însămânțare și fătări este eșalonat (în ultimii 8 ani procentul fătărilor a 

fost de 25,85% în trimestrul I și trimestrul III, 28,65% în trimestrul II și de 19,65% în trimestrul IV).

g. Mulsul animalelor: centralizat cu 2x5 locuri de muls.h. Valorificarea producției de lapte: anual peste 1 mil. de litri de lapte sunt transformați 

în produse lactate (lapte consum, smântână consum și branză telemea) în cadrul fabricii de produse lactate proprie.

Rezumatul fazei Metodologia de alegere a animalelor în lotul de selecție (experimental)a. Carcatere studiate:

producția de lapte, grăsime, proteină; procentul de grăsime și proteină; influența stadiului lactației și a numărului acesteia asupra succesului însămânțărilor la 

vaci; caractere de exterior: 24; caractere privind fertilitatea: 4; caractere privind longevitatea productivă: 1; caractere privind sănătatea ugerului: 1.

b. Caractere luate în considerare: producția de grăsime și de proteină; caractere de exterior: 15; caractere privind fertilitatea: 4; caractere privind longevitatea productivă: 1; caractere privind sănătatea ugerului: 1;

c. Indexul global de selecție (Indexul global producție funcționalitate)IGPF = 0,45 x index producție + 0,15 x index conformației corporale + 0,20 x index fertilitate + 

0,1 x index celule somatice + 0,1 x index longevitate.d. Potrivirea perechilor:

50 de femele cu gene comune din taurul StarBuck  3 tauri cu gene comune din același taur crește homozigoția pentru genele taurului StarBuck la indivizii primei generații

Lucrarea în extenso Activități desfășurate:a. Analiza sistemului de producție a laptelui de vacă:

evaluarea necesarului de furajare; mărimea și structura bazei furajere; cadrul natural al teritoriului SCDA Șimnic; nutriție; adăpostire; mulsul și prelucrarea laptelui.

b. Măsurători și caracteristici de exterior (somatometrie și somatoscopie): înălțime la greabăn; înălțime la crupă; perimetrul toracic; punctajul caracterelor de exterior; condiția corporală.

c. Măsurători și caracteristici compoziționale, igenice și de prelucrare ale laptelui d. Măsurători prin spectrometrie:

proteină;  grăsime; lactație; celule somatice; cazeină; uree; pH.

e. Formulareea rațiilor și administrarea lorf. Prelucrări statistice și evaluărig. Calcularea indecșilor, aplicarea acestora la fiecare individ și clasarea animalelor h. Selecția, potrivirea perechilor și efectuarea I.A.i. Întocmirea raportului de cercetare

Lucrarea în extenso Studiu privind influența stadiului lactației și al numărului acesteia asupra 

succesului inseminărilor la vaciProcentul vacilor gestante în funcție de numărul lactației și la diferite zile în lactația lor curentă

Numărul de zile de la fătare la inseminarea fecundă măsoară performanța reproductivă a unei vaci.Media zilelor de la fătare la inseminarea fecundă s fost de 100,24; 108,03 și 104,28 zile la vacile din primalactație, a II‐a lactație și respectiv a III‐a lactație. La aceste valori dacă se adaugă și numărul de zile alvacilor negestante până la 218 zile de lactație se obțin următoarele valori: 127,31 zile pentru toateanimalele din lactația a I‐a, 124,38 zile pentru toate animalele din lactația a II‐a și 143,95 zile pentrutoate animalele din lactația a III‐a. Aceste valori sunt determinate de problemele legate de fertilitatesau de problemele legate de depistarea vacilor în călduri. Valorile optime sunt de la 85 la 115zile. Unnivel de la 116 la 130 zile înseamnă ușoare probleme de reproducție, iar de la 131 la 145 zile înseamnăprobleme moderate . Studiu privind corelațiile dintre vârsta la prima fătare, fertilitate și longevitate până la a

III‐a lactație.Fertilitatea în prima lactație a fost cea mai bună la animalele fătate la 25‐27 luni. Rata supraviețuirii înefectiv a fost de 42,85% pentru cele fătate la vârsta de 23‐24 luni, 75,55% la cele fătate la vârsta de 25‐27luni și de 44,44% pentru cele fătate la vârsta de peste 30 luni.

Lucrarea în extenso Calcularea indicilor de selectie: 

Alegerea animalelor, in lotul experimental, dupa mai multe caractere s‐a facut prinmetoda selectiei dupa un index global, denumit indice global producție –funcționalitate.IGPF = 0,45 indice productie + 0,15 indice conformatie corporala + 0,20 indice fertilitate+ 0,1 indice celule somatice + 0,1 indice longevitate.Acest indice, IGPF, a cuprins suma unor subindecsi, fiecare ponderat (corectat) cuimportanta lui relativa. Indexul de productie (Ip): 0,5 × valoarea de ameliorare pentru productia de grasime +

0,5 × valoarea de ameliorare pentru productia de proteina. Indexul conformatiei corporale (ICC): 0,2 × index format corporal + 0,1 × index

soliditate + 0,3 × indexul membrelor posterioare + 0,4 × indexul ugerului. Indexul fertilitatii (IF) rata neintoarcerilor la 56 zile dupa IA ca juninca rata neintoarcerilor la 56 zile dupa IA ca vaca zile de la fatare la prima inseminare zile de la fatare la conceptie Indexul celulelor somatice s‐a estimat pe baza numarului de celule somatice din lapte

transformat în logaritm. Indexul valorii de ameliorare pentru longevitate a fost estimat pe baza valorii de

ameliorare a tatalui sau a bunicului maternal utilizandu‐se urmatoarea formula: Indexul longevitatii (IL) = 100 + 0,5(valoare ameliorare tata – 100) + 0,25(valoare

ameliorare bunic – 100).

Lucrarea în extenso Rezultate obținute Media valorilor, deviaţia standard şi coeficientul de variabilitate privind: înalţimea la

crupă, perimetrul toracic şi lărgimea crupei la ischii.

Media punctelor şi deviaţia standard a unor caractere de exterior

Lucrarea în extenso Alte valori fenotipice:

Lucrarea în extenso Concluzii: Au fost alese 50 de vaci de lapte cu efectiv de bază pentru îmbunătățirea concomitentă a robusetșei și 

calității laptelui produs la generațiile următoare. Valorile fenotipice ale unor caractere legate de producția de lapte sunt destul de ridicate, mai ales 

producția de lapte și producția de grăsime, 9497 kg și respectiv 452,92 kg în E.M. Raportul mediu dintre grăsimea laptelui și proteina laptelui este de 1,43 și relevă producția mică de 

proteină în lapte (315,82 kg în E.M.). Acest lucru se datorează fie unui management neadecvat fie existenței unei componente genteice a acestui caracter.

Conținutul mediu de uree din lapte este de aproximativ 28mg/dl de lapte, apropiindu‐se de limita maximă admisă, de 30mg/dl de lapte. Acest aspect apare când nu este asigurată sincornizarea degradării concomitente a fracțiunilor proteice cu carbohidrații rației furajere. Existența în rație a unor fracțiuni proteice rapid degradabile, determină o creștere a amoniacului reminal. Azotul din amoniac este utlizat de microorganismele reminale pentru producerea proteinei microbiene. Lipsa unor fracțiuni de carbohidrați din care să rezulte rapid energia necesară dezvoltării masei microbiene reminale, determină o acumulare mai mare de amoniac în rumen. Amoniacul utilizat de microorganismele reminale este absorbit prin pereții reminali, ajunge în circulația sanguină, iar în ficat este transformat în uree (o substanță mai puțin toxică pentru organism). Din ficat ureea ajunge în circulația sanguină și de aici în toate secrețiile organismului, inclusiv și în lapte. Din organism ureea ajunge în urină și se elimină în mediul natural.

Analiza variantei fenotipice a acestui caracter va scoate în evidență și influențele genetice. Existența unor variații mari genetice între animale în privința concetrației de uree din lapte presupune luarea în considerare și a acestui caracter în loturile de selecție.

Pentru utilizarea deplină și a datelor legate de controlul oficial al producției de lapte, considerăm că este necesară o instituire adecvată a tuturor participanților implicați în luarea și analiza probei de lapte. Ghidul ICAR, 2014, oferă toate elementele necesare îmregistrării corecte a datelor privind producția de lapte.

De asemenea la nivelul unui centru de cercetare agricolă să se formeze un sistem de management informativ care să colecteze toate datele și să le prelucreze statistic în vederea obținerii informațiilor decizionale necesare producătorilor de lapte din zonă.

Lucrarea în extenso Propuneri pentru continuarea proiectului: Integrarea datelor controlului oficial al producției delapte în datele experimentale, în vederea calculării cumare acuratețe a variantelor fenotipice și genotipice, acorelațiilor genetice dintre caracterele luate înconsiderare și a heritabilității acestora cât șipreviziunii corecte a câștigului genetic și economicprivind ameliorarea robusteței vacilor și al calitățiilaptelui produs.