ADER 413 faza 4 [Read-Only] - MADR · care se cultivăsoia intensiv/irigat şi a însuşirilor...

Contractor: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti

Codul fiscal al Contractorului: RO 18107639

Obiectivul general:(acronim)

BPM Numărul/codulproiectului

4.1.3.

Contract:(număr/an)

413/2011 Act Adiţional: (număr/an)

6/2014

Anul începerii 2011//11//15 Anul finalizării 2014//12//15 Durata (luni): 37

Denumireaproiectului

Evaluarea impactului culturii irigate/intensive de soiaasupra bilanţului caracteristicilor agro-pedologice, demediu şi economico- productive în condiţiile minimizăriipierderilor de biodiversitate din agro-ecosisteme, învederea definirii bunurilor publice de mediu specifice

Denumirea fazei Faza a IV-a

Persoana de contact (Directorul de proiect):

Dr. Daniela RADUCU

Date contact (Tel/Fax, e-mail):

021/318.43.49, 021/318.43.48, [email protected]

Obiectivul proiectului:

Evaluarea variaţiilor biodiversităţii agroecosistemelor încare se cultivă soia intensiv/irigat şi a însuşirilor fizice,chimice, mineralogice, micromorfologice, şi a stării defertilitate a solurilor prin tehnici de monitorizare anualăanalitică şi micromorfologică în vederea stabilirii pragurilortehnologice de intervenţie pentru conservarea biodiversităţiisolului din agroecosistem.

Obiectivul fazei:

Analiza impactului coroborat al culturii intensive/irigate desoia cu lucrările agricole asupra biodiversităţii solurilor;evaluarea economică și energetică a culturii de soia, ca bunde mediu.

Rezultatele preconizate:

Caracterizarea impactului coroborat al culturii intensive/irigatede soia cu lucrările agricole asupra biodiversităţii solurilor şiimplicit asupra pedotrăsăturilor biologice din soluri (tip, formă,evoluţie) la nivel micro- şi macromorfologic.

Finalizarea setului de indicatori de apreciere (la nivel macroscopicși, respectiv, nivel microscopic) a pierderilor de biodiversitate dinsolurile agro-eco-sistemelor cultivate cu soia.

Evaluarea economică și energetică a culturii de soia, ca bun demediu, pe baza nivelurilor indicatorilor de costuri de producţie şipreţuri.

Comunicarea şi diseminarea rezultatelor cercetării.

Actualizarea paginii WEB a proiectului.

Rezultatele obţinute:În cadrul Fazei a IV-a a proiectului, derulată în perioada 02.11.2013 –15.12.2014, au fost:

A fost evaluat conţinutul de micronutrienţi din solurile studiilorcaz;

Au fost evaluate rezultatele obţinute în etapele anterioare privindbunurile publice de mediu specifice și au fost sintezate cercetăriledesfăşurate în vederea formulării concluziilor privind bunurilepublice de mediu reprezentate prin cultura de soia;

A fost caracterizat impactului coroborat al irigaţiei cu lucrărileagricole asupra habitatului biodiversităţii solurilor din culturileintensive/irigate de soia, atât din punctul de vedere al calităţiipedobioplasmei Cernoziomurilor cât și al sinergismului microrelief-depozite-sol;

A fost elaborat un set de indicatori de apreciere (macroscopică șirespectiv microscopică) a pierderilor de biodiversitate din solurileagro-eco-sistemelor cultivate cu soia, din zona studiilor caz;

Au fost elaborate tehnologii și bugete cadru reprezentative pentrucultura de soia în sistem irigat, care să exprime valoarea economicăreală și să demonstreze importanţa cultivării acesteia;

Au fost calculaţi indicatorii economici de bază și determinatpragul de rentabilitate pentru cultura de soia în cele două sistemede producţie: irigat și respectiv neirigat;

Au fost diseminate rezultatele cercetărilor prin intermediul a 3comunicări şi prin publicarea a 3 lucrări și 3 cărţi;

A fost actualizată pagina WEB a proiectului.

Activitatea 4.1. Sinteza analizelor și elaborarea concluziilor privindstudiile de caz).

Corespunde:Cap. I. Sinteza analizelor și elaborarea concluziilor privind studiile caz

1.1. Evaluarea conţinutului de micronutrienţi din solurile studiilor caz1.2. Sinteza analizelor care oglindesc starea de așezare și chimismul solurilor studiilor

caz

Activitatea 4.2. Caracterizarea impactului coroborat al culturiiintensive/irigate de soia cu lucrările agricole asupra biodiversităţiisolurilor şi implicit asupra pedotrăsăturilor biologice din soluri (tip,formă, evoluţie) la nivel micro- şi macromorfologic.

Corespunde:Cap. II. Caracterizarea impactului coroborat al culturii intensive/irigate de soia cu

lucrările agricole asupra biodiversităţii solurilor şi implicit asuprapedotrăsăturilor biologice din soluri (tip, formă, evoluţie) la nivel micro- şimacromorfologic

2.1. Caracterizarea impactului coroborat al irigaţiei cu lucrările agricole asuprahabitatului biodiversităţii solurilor din culturile intensive/irigate de soia

2.2. Caracterizarea impactului coroborat al irigaţiei cu lucrările agricole asuprabiodiversităţii solurilor şi implicit asupra pedotrăsăturilor biologice din soluri (tip,formă, evoluţie) la nivel micro- şi macromorfologic

Activitatea 4.3. Finalizarea indicatorilor de apreciere a calităţii terenurilorfavorabile culturii de soia şi a pierderilor de biodiversitate a solurilordin agro-eco-sistemele cultivate cu soia în condiţii intensive/irigate.

Corespunde:Cap. III. Finalizarea indicatorilor de apreciere a calităţii terenurilor favorabile

culturii de soia şi a pierderilor de biodiversitate a solurilor din agro-eco-sistemele cultivate cu soia în condiţii intensive/irigate

3.1. Aprecierea calităţii terenurilor favorabile culturii de soia pe bazasinergismului microrelief-depozite-sol

3.2. Aprecierea calităţii terenurilor favorabile culturii de soia pe baza evoluţieiCaCO3 sub influenţa irigaţiei ca indicator al sinergismului microrelief-depozite-sol

3.3. Problematica încadrării solurilor intens irigate din zona stuiilor caz în SRTS-2012 și WRB-SR

3.4. Finalizarea indicatorilor de apreciere a pierderilor de biodiversitate dinsolurile agro-eco-sistemelor cultivate cu soia în condiţii intensive/irigate

Activitatea 4.4. Evaluarea rezultatelor obţinute privind bunurile publice demediu specifice culturii irigate/intensive de soia. Sinteza cercetărilordesfăşurate şi formularea concluziilor.

Corespunde:Cap. IV. Evaluarea rezultatelor obţinute privind bunurile publice de mediu specifice

culturii irigate/intensive de soia. Sinteza cercetărilor desfăşurate şiformularea concluziilor

4.1. Evaluarea eficienţei economice a bunului public de mediu - Soia

4.2. Evaluarea eficienţei energetice a bunului public de mediu - Soia

Activitatea 4.5. Comunicarea şi diseminarea rezultatelor cercetării.Actualizarea paginii WEB a proiectului.

Corespunde:Cap. V. Comunicarea şi diseminarea rezultatelor cercetării. Actualizare paginii

WEB a proiectului5.1. Publicatii

5.2. Actualizarea paginii WEB a proiectului

Activitatea 4.1. Sinteza analizelor și elaborarea concluziilor privindstudiile de caz).

Corespunde:Cap. I. Sinteza analizelor și elaborarea concluziilor privind studiile caz

1.1. Evaluarea conţinutului de micronutrienţi din solurile studiilor caz

1.2. Sinteza analizelor care oglindesc starea de așezare și chimismul solurilor studiilorcaz

1.1. Evaluarea conţinutului de micronutrienţi din solurile studiilorcaz

În acestă etapă a proiectului au fost achiziţionate date analitice noi privind conţinutul demicroelemente (micronutrienţi) din solurile studiilor caz: Cu, Mn, Zn și Fe (formemobile).

Evaluarea nivelului de aprovizionare a solurilor cu micronutrienţi se face în acord cunatura soluţiilor convenţionale utilizate la extracţia acestor microelemente.

Această evaluare a dus la conturarea următoarelor concluzii:

În profilul P2 Dâlga-soia, Cu mobil are un conţinut ridicat în tot profilul, în timp ceconţinutul în Zn se situează la un nivel scăzut. Valorile formelor mobile ale Mnoglindesc un nivel de aprovizionare a solului foarte scăzut, în timp ce formele mobileale Fe au valori ridicate în statul arat şi mijlocii în restul profilului.

Fig. 1.1. P2 Dâlga-soia: Conţinutul în microelemente (forme mobile).

11.2 11.6

1.741.751.842.37

2.272.33

0.820.820.82

6.09

14.7

18.0

9.69

3.38 3.09 3.08

0.260.270.270.300.541.040

4

8

12

16

20

0‐15 15‐29 30‐50 52‐65 70‐90 90‐100

Ap Apt Am AC C C2

Cu mg/kg Mn mg/kg Zn mg/kg Fe mg/kg

În cazul profilului P2 Perişoru-soia, valorile determinate pentru Cu mobil aratăconţinuturi ridicate pentru toate orizonturile. Datele analitice ale Mn, arată un nivel deaprovizionare a solului scăzut pe profil. Conţinuturile în Zn sunt mijlocii în stratul aratşi scăzute în toate celelalte orizonturi. Evaluarea conţinutului de Fe a dus la detectateade valori ridicate în majoritatea orizonturilor profilului.

1.2. Sinteza analizelor care oglindesc starea de așezare șichimismul solurilor studiilor caz

În cadrul acestei etape a proiectului au fost evaluate rezultatele obţinute în etapeleanterioare privind bunurile publice de mediu specifice și au fost sintezate cercetăriledesfăşurate în vederea formulării concluziilor privind bunurile publice de mediureprezentate prin cultura de soia.

Activitatea 4.2. Caracterizarea impactului coroborat al culturiiintensive/irigate de soia cu lucrările agricole asupra biodiversităţiisolurilor şi implicit asupra pedotrăsăturilor biologice din soluri (tip,formă, evoluţie) la nivel micro- şi macromorfologic.

Corespunde:Cap. II. Caracterizarea impactului coroborat al culturii intensive/irigate de soia cu

lucrările agricole asupra biodiversităţii solurilor şi implicit asuprapedotrăsăturilor biologice din soluri (tip, formă, evoluţie) la nivel micro- şimacromorfologic



Cap. II. Caracterizarea impactului coroborat al culturii intensive/irigate de soia culucrările agricole asupra biodiversităţii solurilor şi implicit asuprapedotrăsăturilor biologice din soluri (tip, formă, evoluţie) la nivel micro- şimacromorfologic


2.1.1. Caracterizarea impactului lucrărilor agricole asupra sinergismului microrelief-depozite-sol în zona studiilor caz

Relaţia sinergică dintre relief (respectiv formele de microrelief) - depozite (respectivmaterialele parentale ale solurilor) - învelișul de soluri se reflectă predominant înproprietăţile fizice ale solurilor.

Analiza proprietăţilor fizice ale solurilor, în special a acelora care redau starea de afânare șihidrostabilitatea structurală, reflectă impactul lucrărilor agricole asupra sinergismuluimicrorelief-depozite-sol în zona studiilor caz. Impactul lucrărilor agricole se manifestă asupradiferitelor resurse ale mediului înconjurător: sol, apă, aer, floră şi faună.

Solul, ca element important al acestui sinergism, înregistrează cele mai rapide şi intensemodificări ca urmare a intervenţiilor antropice în agricultură, având consecinţe directe şi/sauindirecte asupra tuturor celorlalte resurse ale mediului înconjurător, acţionând în acelaşi timpca punte intermediară între diferitele componente ale mediului.

Corelarea datelor privind starea de afânare (sau tasare) cu datele privind hidrostabilitateastructurală a stratului prelucrat de uneltele agricole din solurile analizate pune în evidenţăvulnerabilitatea orizonturilor superioare ale profilelor din locaţia Dâlga la destructurare șipredispoziţia la fenomene agro-pedologice nedorite cum sunt crustificarea, colmatarea porilorurmată de băltirea apei la suprafaţa solului etc.

În profilele de la Perişoru procesul de compactare este mai intens decât în cazul profilelor dinlocaţia Dâlga, însă stratul activ al rădăcinilor se caracterizează printr-o mare stabilitate astructurii solului (oglindită de valorile extrem de mari - foarte mari ale IS), care se datoreazăactivităţii biologice intense din aceste soluri.


Cernoziomurile sunt considerate soluri foarte rezistente la impactul irigaţiei datorită rezerveilor de humus și a caracteristicilor fizico-chimice foarte bune. Aceste soluri fiind în marea lormajoritate localizate în zone cu deficit de umiditate în perioada de vegetaţie, sunt irigate.Irigaţia intensivă are însă o influenţă importantă asupra pedogenezei acestor soluri,intensificând procesul de levigare a plasmei.

Plasma solului sau pedoplasma reprezintă acea parte a materialului de sol capabilă de a fi saucare a fost translocată, reorganizată şi/sau concentrată prin procesele pedogenetice. Eainclude toate materialele minerale sau organice de mărime coloidală şi materialele relativsolubile care nu sunt legate de granulele minerale de schelet. Cel mai important aspectevidenţiat (pentru constituenţii plasmici şi scheletici ai solului) este diferenţa de stabilitate aconstituenţilor şi capacitatea lor de a fi translocaţi sau levigaţi în procesele de formare asolului. Ca urmare a rezultatelor cercetărilor și acumulării de cunoștinţe noi legate de calitateaplasmei solului (sau pedoplasmei), Răducu (2014) a revizuit conceptul de pedoplasmă,înlocuindu-l cu cel de pedobioplasmă.

Pedobioplasma, conform conceptului enunţat mai sus, este alcătuită din constituenţi :minerali; organici; biotici.

Constituenţii minerali ai pedobioplasmei solului sunt reprezentaţi prin argila coloidală,oxihidroxizi de Fe etc.

Constituenţii organici ai pedobioplasmei solului sunt reprezentaţi prin materia organică dedimensiuni coloidale, humificată și nehumificată.

Fig. 2.1. Constituenţii minerali, organici și biotici (analizaţi) din

P2 Dalga-soia.

Fig. 2.2. Constituenţii minerali, organici și biotici (analizaţi) din

P2 Perișoru-soia.

0

5

10

15

20

25

30

35

Apt Apt Am AC C

%

0

2

4

6

8

10

12nr

. spe

cii

Comp. min. Comp. org.Comp. biot. B Comp. biot. F

0

5

10

15

20

25

30

35

Apt Apt Am AC C

%

0

2

4

6

8

10

12

nr. s

peci

i

Comp. min. Comp. org.Comp. biot. B Comp. biot. F

Fig. 2.4. Distribuţia fungilor în raport cu pH-ul și conţinutul de

humus în P2 Perișoru-soia.

Fig. 2.5. Distribuţia bacteriilor în raport cu pH-ul și conţinutul de humus în P2 Perișoru-soia.

Constituenţii biotici ai pedobioplasmei au o influenţă majoră asupra dinamicii plasmei soluluicontribuind prin numeroasele tipuri de produse biologice la îmbogăţirea cantitativă șicalitativă a plasmei organice a solurilor. Constituenţii biotici sunt reprezentaţi în special defungii și bacteriile solului.

În cazul cernoziomurilor studiate în cadrul proiectului, constituenţii biotici ai pedobioplasmeiinclud și bacteriile rhizobiale care se dezvoltă pe rădăcinile plantelor de soia.

Activitatea 4.3. Finalizarea indicatorilor de apreciere a calităţii terenurilorfavorabile culturii de soia şi a pierderilor de biodiversitate a solurilordin agro-eco-sistemele cultivate cu soia în condiţii intensive/irigate.

Corespunde:Cap. III. Finalizarea indicatorilor de apreciere a calităţii terenurilor favorabile

culturii de soia şi a pierderilor de biodiversitate a solurilor din agro-eco-sistemele cultivate cu soia în condiţii intensive/irigate


3.2. Aprecierea calităţii terenurilor favorabile culturii de soia pe baza evoluţieiCaCO3 sub influenţa irigaţiei ca indicator al sinergismului microrelief-depozite-sol

3.3. Problematica încadrării solurilor intens irigate din zona stuiilor caz în SRTS-2012 și WRB-SR


Cap. III. Finalizarea indicatorilor de apreciere a calităţii terenurilor favorabileculturii de soia şi a pierderilor de biodiversitate a solurilor din agro-eco-sistemele cultivate cu soia în condiţii intensive/irigate


Aprecierea calităţii terenurilor favorabile culturii de soia a fost realizată prin metodabonitării terenurilor, care reprezintă operaţiunea complexă de cunoaştere a condiţiilorde creştere şi de rodire a plantelor şi de determinare a gradului de favorabilitate aacestor condiţii, pentru fiecare cultură şi folosinţă în parte.

Terenurile analizate în cadrul proiectului au fost încadrate în clasa a III-a de calitatepentru folosinţa arabil, cu 59 puncte în cazul profilului P2 Dâlga - Soia și 66 de punctepentru celelalte profile. În cazul culturii de soia au fost obţinute 65 de puncte debonitare pentru profilul P2 Dâlga Soia și 72 de puncte pentru celelalte profile.

În cazul profilelor de sol analizate, trei dintre indicatorii ecopedologici acţionează cafactori limitativi ai acestor terenuri, și anume: precipitaţiile medii anuale, nivelul apeifreatice și porozitatea solului (acest indicator induce limitări numai în cazul profiluluiP2 Dâlga-Soia, unde porozitatea este foarte mare).

Valorile foarte mari ale porozităţii solului, corelate cu distrugerea structurii în stratulexplorat de rădăcini, reprezintă proprietăţi nefavorabile culturilor agricole, carepenalizează nota de bonitare în cazul profilului P2 Dâlga-Soia.

Precipitaţiile medii anuale sunt scăzute şi au o repartiţie inegală în timpul anului (înspecial în sezonul estival) situându-se sub necesarul din perioada de vegetaţie (IV-IX);valorile înregistrate sunt întrecute cu mult de valorile ETP din acest interval, ceea ceprovoacă un deficit hidroclimatic important pentru culturile din teritoriu.

Regimul și adâncimea apei freatice sunt influenţate puternic de regimul sezonier şianual al reţelei hidrografice care drenează teritoriile analizate, de forma de microrelief,de textura solurilor şi a depozitelor subiacente.

3.2. Aprecierea calităţii terenurilor favorabile culturii de soia pe baza evoluţiei CaCO3sub influenţa irigaţiei ca indicator al sinergismului microrelief-depozite-sol

Influenţa irigaţiei asupra evoluţiei și adâncimii la care apare CaCO3 în profileleanalizate este evidentă și este susţinută de cantitatea și de distribuţia carbonaţilor peprofil. Astfel, în cazul celor două profile de la Perișoru, carbonaţii sunt îndepărtaţi încea mai mare parte din primii 150 cm analizaţi, iar cantitatea de CaCO3 determinatăanalitic este mică, între 1,5 și 3,6%.

În cazul profilelor din locaţia Dâlga procesul de levigare a carbonaţilor a fost mai slab,astfel încât conţinutul de CaCO3 este de 11,6% pentru orizontul Ck1 (60-100 cm) și de11% pentru orizontul Ck2 (100-150 cm) din profilul P1 Dâlga-Martor. În cazul profiluluiP2 Dâlga-Soia, conţinutul de CaCO3 ajunge la 11,8% în orizontul Ck2 (100-150 cm).

Evoluţia și adâncimea de apariţie a CaCO3, atât în cazul arealelor analizate, cât și încazul zonelor de câmpie, în general, reprezintă un indicator important al relaţiilorsinergice dintre formele de microrelief (în special cele negative – crovuri, arii slabdepresionare), depozite (de loess, în special) și învelișul de sol.

Procesele pedogenetice, respectiv spălarea sărurilor, inclusiv a carbonaţilor,neoformarea argilei etc., conduc la scăderea porozităţii, favorizând şi amplificândprocesul de tasare. Excesul de umiditate conduce la reaşezarea particulelor şi laîndesarea materialului de sol, contribuind, în timp, la creşterea microformelor negativede relief, atât în suprafaţă, cât şi în adâncime.

Fig. 3.1. Formarea arealelor depresionare în câmpiile de loess, sub influenţa levigării carbonaţilor.

3.3. Problematica încadrării solurilor intens irigate din zona stuiilor caz în SRTS-2012și WRB-SR

Cernoziomurile sunt soluri uşor de încadrat. Probleme de încadrare apar doar legate decondiţia prezenţei „orizontului Cca sau concentrărilor de pudră friabilă de carbonaţisecundari în primii 125 cm‟ (condiţie prevăzută în SRTS-2012).

Sunt cazuri în care carbonaţii secundari apar la adâncimi mai mari de 125 cm. Acestaeste cazul solului de la Perișoru studiat în cadrul acestui proiect, în care, datorităperioadei îndelungate de aplicare a irigaţiilor, carbonaţii au fost spălaţi la adâncimemai mare decât limita prevăzută la încadrarea Cernoziomurilor.

În acest caz este exclusă încadrarea acestui sol la Faeoziomuri (!), la care condiţia deîncadrare este ca orizontul Cca să apară sub 125 cm adâncime.

Din acest motiv propunem revizuirea condiţiei pusă la Cernoziomuri (în SRTS-2012)privind adâncimea de apariţie a orizontului Cca, prin introducerea sintagmei „deregulă‟, astfel: „... orizont Cca sau concentrărilor de pudră friabilă de carbonaţisecundari, de regulă, în primii 125 cm‟.


Legătura cea mai importantă dintre plantele de soia şi fauna solului este dată dedescompunerea resturilor organice terane şi subterane (de către fauna solului) şi eliberareaelementelor nutritive (necesare creşterii şi dezvoltării plantelor de soia).

Activitatea faunei solului lasă urme vizibile (Fig. 3.2), urme care pot fi studiate în secţiunilesubţiri de sol. Aceste urme sunt reprezentate prin pedotrăsăturile biogene (coprolite,pedotubuli, canale cu sau fără coprolite).

Fig. 3.2. Activite biologică în P2 Dâlga-Soia: coprolite generate de macrofauna solului (conturate cu galben); zone cu activitate de mezofaună (conturate cu verde).

În soluri, pedotrăsăturile biogene sunt prezente în diferite grade de „dezintegrare”respectiv de fragmentare, compactare (sau chiar integrare în matricea solului) sau suntconsumate parţial de către mezofauna coprofagă. Aceasta arată dinamica matriceisolului, transformarea continuă a acesteia (respectiv a structurii și sistemului poros)dar și dinamica biodiversităţii solurilor.

În ceea ce privește indicatorii de apreciere a stării sau/şi declinului biodiversităţiisolurilor este nevoie de un indicator cu ajutorul căruia să poată fi apreciat gradul dedestrucţie (sau dezintegrare) a pedotrăsăturilor biogene.

În cadrul acestei faze a proiectului a fost elaborat acest indicator (prezentat în tabelul3.4).

Tabelul 3.4Gradul de dezintegrare a pedotrăsăturilor biogene

(la nivel microscopic, în secţiunile subţiri de sol)

ApreciereSimbol

sl

mo

pt

% din suprafaţa secţiunii subţiri

< 30

30 – 70

> 70

Slabă

ModeratăPuternică

Activitatea 4.4. Evaluarea rezultatelor obţinute privind bunurile publice demediu specifice culturii irigate/intensive de soia. Sinteza cercetărilordesfăşurate şi formularea concluziilor.

Corespunde:Cap. IV. Evaluarea rezultatelor obţinute privind bunurile publice de mediu specifice

culturii irigate/intensive de soia. Sinteza cercetărilor desfăşurate şiformularea concluziilor



Cap. IV. Evaluarea rezultatelor obţinute privind bunurile publice de mediu specificeculturii irigate/intensive de soia. Sinteza cercetărilor desfăşurate şi formulareaconcluziilor


Sinteza analizelor economice efectuate în fazele anterioare ale proiectului, pentrucultura irigată/intensiv de soia la diferiţi agenţi econoimici, relevă faptul că cel maimare aport asupra producţiilor care s-au obţinut l-a avut irigaţia (pe fondul general alcondiţiilor climatice caracteristice pentru fiecare an).

În faza actuală a proiectului au fost elaborate tehnologii și bugete cadru reprezentativepentru cultura de soia în sistem irigat, care să exprime valoarea economică reală și sădemonstreze importanţa cultivării acesteia.

În cadrul acestui capitol sunt calculaţi indicatorii economici de bază și este determinatpragul de rentabilitate pentru cultura de soia în cele două sisteme de producţie: irigat șirespectiv neirigat.

Pragul de rentabilitate la cultura de soia (irigat) cu o producţie medie de 2200 kg/haeste de 3068 lei exprimat în unităţi valorice și de 1,334 t exprimat în unităţi fizice. La ocreștere a CA cu 20% rezultatul (mărimea profitului brut) a crescut cu 45,1%.

Preţul de valorificare a culturii de soia poate varia de la 2,0 lei/kg în condiţiile în careCA se reduce cu 20%, la 2,8 lei/kg în condiţiile în care CA crește cu 20%.

Situaţia culturii de soia pentru anul de cultură 2013-2014 poate fi apreciată, în raport cupragul de rentabilitate, ca fiind confortabilă, deoarece CA reală depășește punctul criticcu 39%.

Analiza eficienţei economice s-a realizat având la bază tehnologia cadru și bugetul devenituri și cheltuieli aferente culturii de soia în sistem irigat.


Pentru a putea respecta codul de bune practici agricole în culturile agricole vegetale, încazul nostru pentru cultura de soia în sistem neirigat, trebuie avut în vedere calcululvaloric și energetic. Calculul valoric și energetic poate fi baza alocarii optime aîngrașămintelor, materiilor și materialelor și efectuarea lucrărilor mecanice în cadrulexploataţiilor agricole.

În cazul culturii de soia în sistem neirigat, pe o suprafaţă de 1 hectar, s-a obţinut oproducţie de energie de 12.522 kwh, influenţată direct de nivelul producţiei de 1500kg/ha.

La cultura de soia bilanţul energetic este pozitiv având o valoare de 9.490 kwh/ha (cadiferenţă între energia produsă și cea consumată).

În ceea ce privește randamentul energetic acesta arată o eficienţă ridicată, fiind de 4,13kwh energie obţinută pentru o unitate consumată.

Activitatea 4.5. Comunicarea şi diseminarea rezultatelor cercetării.Actualizarea paginii WEB a proiectului.

Corespunde:Cap. V. Comunicarea şi diseminarea rezultatelor cercetării. Actualizare paginii

WEB a proiectului

5.1. Publicatii


Cap. V. Comunicarea şi diseminarea rezultatelor cercetării. Actualizareapaginii WEB a proiectului

5.1. Publicatii

5.1.1. Cărti publicate în cadrul proiectului în 2014

Eftene Alina, 2014. Bărăganul Central – Sinergism microrelief-depozite-sol. Editura Fundaţiei România de Mâine. ISBN 978-973-163-697-9.

Răducu Daniela, 2014. Îndreptar de teren. Editura Fundaţiei România deMâine. ISBN 978-973-163-708-2.

Răducu Daniela, 2014. Natura și migrarea diferitelor tipuri depedobioplasmă. Editura Fundaţiei România de Mâine. ISBN 978-973-163-720-4.

5.1.2. Lucrări publicate în cadrul proiectului în 2014

Răducu Daniela, EFTENE Alina, 2014. The quality of the Rhizobiumenvironment. ELSEVIER, Journal of Biotechnology, vol. 185,Supplement Issue, Sept 2014. ISSN 0168 – 1656: S68.

http://dx.doi.org/10.1016.j.jbiotec.2014.07.229Factor de impact – 3,34

Răducu Daniela, 2014. The auto-bioremediation of a carbon blackpolluted agroecosystem by soil fauna. ELSEVIER, Journal ofBiotechnology, vol. 185, Supplement Issue, Sept 2014. ISSN 0168 –1656: S68. http://dx.doi.org/10.1016.j.jbiotec.2014.07.228Factor de impact – 3,34

Vlad Mihaela Cristina, Berevoianu Rozi liliana, 2014. Evaluareaenergetică a bunului public de mediu - soia. Lucrarile celui de al 5-leaSimpozionului Internaţional "Agrarian Economy and RuralDevelopment - realities and perspectives for Romania". Indexat BDI.

5.1.3. Lucrări prezentate în cadrul proiectului în 2014

1. Postere prezentate la European Biotechnology Congress 2014, desfășurat la LECCE înItalia, în perioada 15 – 18 May:

2. Poster prezentat la „The 5-th International Symposium - Agrarian Economy and RuralDevelopment - realities and perspectives for Romania‟ desfășurat sub patronajul ASAS,în perioada 20-21 Noiembrie 2014


În cadrul fazei a fost actualizată pagina WEB a proiectului prin adăugarea noilorinformaţii știinţifice obţinute în urma cercetărilor efectuate și a rapoartelor de fază.

CONCLUZII

Sintetizând datele analitice obţinute pentru caracterizarea agro-pedologică şi demediu a agro-eco-sistemelor cultivate cu soia în condiţii intensive/irigatedin arealul studiului caz, putem contura următoarele concluzii:

Evaluarea nivelului de aprovizionare a solurilor cu micronutrienţi a scos înevidentă următoarelor:

În profilul P2 Dâlga-soia, Cu mobil are un conţinut ridicat în tot profilul, în timp ceconţinutul în Zn se situează la un nivel scăzut. Valorile formelor mobile ale Mnoglindesc un nivel de aprovizionare a solului foarte scăzut, în timp ce formelemobile ale Fe au valori ridicate în statul arat şi mijlocii în restul profilului.

În cazul profilului P2 Perişoru-soia, valorile determinate pentru Cu mobil aratăconţinuturi ridicate pentru toate orizonturile. Datele analitice ale Mn, arată unnivel de aprovizionare a solului scăzut pe profil. Conţinuturile în Zn suntmijlocii în stratul arat şi scăzute în toate celelalte orizonturi. Evaluareaconţinutului de Fe a dus la detectatea de valori ridicate în majoritateaorizonturilor profilului.

Sub impactul coroborat al irigaţiei cu lucrările agricole, Cernoziomul de laDâlga este relativ bine structurat și are un sistem poros abundent carezultat al activităţii biologice intense, care adaugă la sistemul porosgenerat de procesele fizico-mecanice, biopori numeroși și continui,favorizând dezvoltarea unui sistem radicular abundant al plantelor de soiași ducând, mai departe, la un proces intens de formare și dezvoltare anodozităţilor rhizobiale în orizontul superior Ap; în orizontul compactatApt numărul nodozităţilor a fost semnificativ mai mic faţă de toate celelalteorizonturi.

În Cernoziomul de la Perișoru compactarea moderat – puternică se remarcăîn tot profilul, porozitatea biogenă constituită din canale și loje (cucoprolite) fiind în curs de închidere și integrare în matricea orizonturilor A(Ap și respectiv Apt), dar activitatea intensă a mezofaunei îmbunătăţeștemicromediul din zona rizosferei generând zone afânate (cu coprolite dedimensiuni foarte mici și canale inteconectate cu diamentru redus).

Pedotrăsăturile biogene, deși slab conservate, pun în evidenţă activitateaintensă a faunei care construiește continuu elementele cheie (bio-agregateși bio-pori) pentru buna desfășurare a proceselor biochimice și de aeraţie.

În urma evaluării favorabilităţii terenurilor pentru cultura de soia, au fostremarcaţi trei indicatori ecopedologici care acţionează ca factori limitativi:precipitaţiile medii anuale, nivelul apei freatice și porozitatea solului.

Irigaţia constituie un factor ecologic antropic cu implicaţii în activitateaecosistemelor agricole și în relaţiile sinergice dintre microrelief-depozite-soluri, dirijând evoluţia solurilor spre un nou stadiu climax, stadiu de caretrebuie să se ţină cont în elaborarea măsurilor de asigurare aproductivitaţii ecosistemului, atât în ceea ce privește menţinereafertilităţii, cât şi prin folosirea în cultură a unor soiuri cu cerinţe ecologiceconcordante cu noile condiţii edafice create.

Sub impactul irigaţiei a fost observată o tendinţă generală de creşterea adensităţii aparente în stratul arat, de creştere a rezistenţei la penetrare,precum și o tendinţă de schimbare a condiţiilor de stabilitate (pH, Eh) şiimplicit a caracteristicilor microbiologice.

Indicatorii de apreciere a stării biodiversităţii solurilor elaboraţi în cadrulproiectului sunt necesari pentru a transforma observaţia vizuală (din profilși din secţiunile subţiri) într-o informaţie cuatificată.

Indicatorul de apreciere a stării sau/şi declinului biodiversităţii solurilor esteun indicator cu ajutorul căruia este apreciat gradul de destrucţie (saudezintegrare a pedotrăsăturilor biogene).

Indicatorii micromorfologici de apreciere a intensităţii activităţii biologice șide apreciere a stării biodiversităţii solurilor ușurează coroborarea datelormicromorfologice cu datele analitice fizice și chimice și conturează oimagine relativ fidelă a calităţii biodiversităţii și implicit a sănătăţiisolurilor din ecosistemele agricole.

Caracterizarea stării biodiversităţii solurilor şi evaluarea declinului (în cazulîn care acesta există) pot ajuta la stabilirea cauzelor care au determinatacest declin și la elaborarea de recomandări pentru protejareabiodiversităţii solurilor din diferite tipuri de ecosisteme (agricol, forestierşi de pajişti).

O direcţie viitoare de cercetare care ar putea continua cercetările începute înacest proiect o constituie studiile referitoare la diversitatea populaţiilor deRhizobium introduse în soluri (prin inocularea seminţelor) și relaţiileacestora cu coloniile de Rhizobium indigene din solurile studiate în cadrulacestui proiect. Deoarece diversitatea caracteristicilor microbiologice șisimbiotice ale acestor colonii poate reprezenta o sursă de variabilitatepentru a îmbunătăţi sustenabilitatea agricolă a solurilor cultivate cu soia.

O altă direcţie de cercetare, reprezentând totodată o prioritate viitoare pentrucercetările efectuate la culturile de soia ar putea fi legată de înţeleagereamodului în care diversitatea rhizobială alături de biodiversitatea solurilorpot fi utilizate pentru a asigura producţii ridicate și durabile.

ADER 413 faza 4 [Read-Only] - MADR · care se cultivăsoia intensiv/irigat şi a însuşirilor...

Documents

Transcript of ADER 413 faza 4 [Read-Only] - MADR · care se cultivăsoia intensiv/irigat şi a însuşirilor...