ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări,...

26
ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a impactului negativ al schimbărilor climatice Plan Sectorial – ADER 2020 Contract: 1.2.3./2011

Transcript of ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări,...

Page 1: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole

inovative de limitare a impactului

negativ al schimbărilor climatice

Plan Sectorial – ADER 2020

Contract: 1.2.3./2011

Page 2: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Obiectivul general ADER 2020ADESC 1. Adaptarea tehnologiilor de cultura a plantelor şi

de creşterea animalelor pentru diminuarea efectelor schimbărilor climatice

Obiectivul specific ADER 20201.2. Tehnologii/secvenţe tehnologice inovative de

cultură a plantelor adaptate impactului schimbărilor climatice

Durata de realizare a proiectului: 01 noiembrie 2011 – 10 decembrie 2014.

Bugetul alocat: 762.937 lei

Page 3: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Coordonator proiect:Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură Piteşti MărăcineniDirector proiect: Dr. ing. CHIŢU Emil

Partener 1:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură ConstanţaResponsabil proiect: Dr. ing. SEPTAR Leinar

Partener 2:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură IaşiResponsabil proiect: Dr. ing. CÂRDEI Eugen

Partener 3:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură BistriţaResponsabil proiect: Dr. ing. PLATON Ioan

Partener 4:Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultură VoineştiResponsabil proiect: Dr. ing. PETRE Gheorghe

Partener 5:Staţiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri DăbuleniResponsabil proiect: Dr. ing. DURĂU Anica

Parteneri

Page 4: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Distribuţia partenerilor în ţară

CPP1

P3

P5

P2

P4

Page 5: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Obiectivele ProiectuluiAdaptarea tehnologiilor de cultură a pomilor din diferitele zone climatice ale României, pentru diminuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice în condiţiile creşterii rentabilităţii şi îmbunătăţirii protecţiei mediului.

Obiectivele Fazei V/2013- Experimentarea soluţiilor tehnologice inovative în

semestrul al doilea al anului agricol, cuprinzând lucrările solului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi măsurători cu aparatura din dotare privind distribuţia luminii solare în coroana pomilor, dinamica umidităţii solului, dinamica temperaturii frunzişului pentru evidenţierea stresului hidric, determinări privind calitatea fructelor. Monitorizarea populaţiilor de patogeni şi dăunători în plantaţiile experimentale. Diseminare rezultate.

Page 6: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Menţinerea agro-ecosistemelor pomicole în stare de juvenilitate în vederea stimulării productivităţii primare utile, creează în acelaşi timp o vulnerabilitate ecologică specifică sistemelor pomicole intensive, nearmonizate cu capacitatea de rezilienţă a ecosistemelor naturale mature.

Pentru atingerea durabilităţii în cadrul acestor agro-ecosisteme pomicole intensive create, este necesară aplicarea unor elemente tehnologice inovative, care au drept scop esenţial obţinerea unor plantaţii sănătoase, rezistente la impactul climatic nefavorabil şi care pot realiza producţii de fructe profitabile şi constante.

Eliminarea vulnerabilităţilor ecologice specifice sistemelor intensive şi superintensive promovate în cultură până acum, fără să fie afectată semnificativ productivitatea şi eficienţa economică, în condiţiile sporirii calităţii fructelor şi a valorii lor alimetareconstituie o prioritate pe plan mondial.

INTRODUCERE

Page 7: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Pentru rezolvarea acestor probleme se derulează multiple programe şi s-au înfiinţat organisme în ţările cu pomicultură avansată (Olanda, Italia, Franţa, Statele Unite, China, Israel etc.) în vederea promovării tehnologiilor „de precizie” în pomicultură: Wageningen, Netherlands; Geneva, USA - Cornell University; Florida, USA - Citrus Research and Education Center (CREC) Precision Agriculture Program, University of Florida; Paso Robles, California, USA - Precision Ag, Inc.; Prosser, Washington State, USA - Washington State University Centre for Precision Agricultural Systems (CPAS), etc.

Acest sistem se bazează pe noi instrumente şi surse de informare furnizate de tehnologiile moderne, cum ar fi sistemele de poziţionare globală (GPS), teledetecţie (RS) şi sistemul de informaţii geografice (GIS). Tehnologiile moderne sunt integrate complet în tehnologia informaţiei. Se aplică tehnologiile informatice cheie, cum ar fi bazele de date geografice, sistemeinteligente de suport şi decizie, precum şi teoria şi aplicarea practică a diagnosticului spectral al solului şi al frunzelor privind conţinutul în nutrienţi şi modelul on-line de detectare al microelementelor din fructe. Tehnologia informatică este un element cheie pentru a stabili tehnologiile pentru obţinerea de fructe de înaltă calitate, eficienţă şi ecologice şi oferă suport tehnic pentru o creştere a veniturilor pomicultorilor simultan cu reducerea costurilor şi a poluării fructelor.

Page 8: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Aceste tehnologii de precizie implică aplicarea unor măsuri tehnologice variate, care tind să reducă vulnerabilităţile sistemelor de cultură actuale, cum ar fi: - soiuri de mare valoare biologică şi calitate a fructelor, cu rezistenţă sau toleranţă la boli, care fac posibilă reducerea numărului de tratamente fitosanitare poluante pentru sol, apă şi fructe;- portaltoi de vigoare redusă care distribuie asimilatele preferenţial spre fructe, care facilitează lucrările de tăiere, tratamentele fitosanitare şi recoltarea;- întreţinere a solului de pe intervalele dintre rânduri sub formă înierbată;- secvenţe tehnologice complexe de combatere a efectelor nefavorabile ale accidentelor climatice;- tocarea biomasei lemnoase rezultate la tăiere şi menţinerea ei în livadă;- mulcirea solului sub rândurile de pomi, cu material vegetal rezultat din tocarea ierburilor de pe interval, reduce cu 80% cantitatea de erbicide folosite;- fertilizarea echilibrată în funcţie de fertilitatea naturală a solului, de specia cultivată şi de nivelul producţiei realizate;- gestionarea riguroasă a irigării în funcţie de consumul de apă al pomilor, prin udări zilnice cu sisteme de irigare localizată asociată cu fertirigare, în vederea economisirii resurselor naturale;- aplicarea unei scheme de tratamente fitosanitare integrate cu produse “bio” şi produse cu toxicitate redusă, administrate cu echipamente performante cu volum redus de soluţie/hectar, etc.

Page 9: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Monitorizarea directă a creşterii plantelor (phytomonitoring), care vizează îmbunătăţirea alocării factorilor controlabili ai culturii, este pe cale de a deveni un standard mondial în agricultura de precizie, care va schimba modul în care producătorii vor dirija tehnologiile în următoarele decenii. Metodologia de monitorizare încorporează tehnici de înregistrare a creşterii plantelor, reguli de prelevare, protocoale de măsurare, interpretare a datelor şi tehnici specifice de control al factorilor şi condiţiilor de cultură. Conceptul global este încorporat în dispozitive electronice moderne, de achiziţie de date şi sisteme de comunicaţii, software şi interfeţe active pe internet. Sistemele sunt adaptate pentru a fi direct preluate de către producători, în sensul că acestea sunt: simple de utilizat şi întreţinut, pot fi instalate utilizând spaţii simple, pot fi configurate în funcţie de cerinţele fiecărui cultivator şi au un preţ acceptabil. În multe ţări ale lunii cu pomicultură avansată au fost deja aplicate pe suprafeţe reduse, avantajele financiare fiind considerabile.”Phytomonitoring” este o tehnică nouă pusă la punct de cercetătorii din Israel şi Rusia, fiind prima tehnologie computerizată funcţională dedicată examinării şi analizei în timp real, precum şi pe termen lung a proceselor de creştere şi dezvoltare ale plantelor. Particularităţile importante de sistemelor de „phytomonitoring” sunt: măsurători non-invazive; pe termen lung (monitorizare); prelucrarea combinată a mai multor parametri, utilizarea preferenţială a tendinţei caracteristicilor, în locul valorilor absolute. Principalele funcţii ale sistemelor de „phytomonitoring” sunt de detectare a stresului şi a răspunsului fiziologic al culturilor pentru îmbunătăţirea controlului climatului şi al irigării.

Page 10: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Principalele activităţi întreprinse în desfăşurarea fazei V/2012

Nr.crt

Parteneri /acronim Rezultate preconizate

Rezultate obţinute

1 Coordonator proiect ICDP Pitești

- Observaţii fenologice, măsurători şi analize;

- Aplicarea schemelor experimentale;

- Raport de cercetare ştiinţific şi tehnic

S-a descris impactul creșterii temperaturilor lunilor februarie și martie și a oscilațiilor anuale ale acestora, asupra evoluției dinamicii fenologice și a probabilității de dăunare prin înghețuri târzii a organelor florale la specia cireș, la Mărăcineni, Argeș. S-a studiat comparativ deceniul 1969-1978 față de deceniul 2002-2011. Ca urmare a tendințelor climatice prezentate în fazele anterioare, valoarea maximă a probabilității pentadale însumate pe cele patru intervale fenologice de la pornirea în vegetație a cireșului (Germersdorf, început umflare – sfârșit înflorire), a crescut de la 3,03% în deceniul 1969-1978 la 6,53% în deceniul 2002-2011 și s-a înregistrat în a cincea pentadă a lunii martie. S-a caracterizat evoluţia factorilor meteorologici în al doilea semestru al anului 2013.

2 Partener 1 – SCDP Constanţa

3 Partener 2 – SCDP Iaşi

4 Partener 3 – SCDP Bistriţa

5 Partener 4 – SCDP Voineşti

6 Partener 5 –SCDCPN Dăbuleni

Page 11: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Activităţile întreprinse și rezultatele obținute de Coordonatorul de proiect – ICDP Piteşti

MărăcineniS-a utilizat metodologia descrisă în brevetul Institutului de Cercetare –

Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești, Mărăcineni cu nr. 127444 B1, cu titlul: Sistem și metodă de avertizare a efectelor înghețurilor târzii în plantațiile pomicole prin simulare feno-climatică, publicat în data de 28 decembrie 2012, pentru delimitarea pe cartograme a arealelor cu risc major de dăunare sub acțiunea înghețurilor târzii în România, la patru specii pomicole: măr, păr, cireș și vișin.

S-au efectuat determinări şi măsurători cu aparatura din dotare privind dinamica diametrului trunchiului și fructelor, fluxului de sevă prin lăstari, umidităţii solului, dinamicii temperaturii frunzişului pentru evidenţierea stresului hidric, determinări privind volumul coroanelor, suprafața foliară, creșterea trunchiului și recolta de fructe. Utilizând programul specializat Tree Analyser version 1.20b în cultura de concurs cu soiulde cais Valeria, am constatat că cel mai mare volum al coroanei (4,55 m3/pom) și cea mai mare suprafață foliară (7,21 m2/pom) s-au înregistrat, la sfârșitul celui de-al doilea an de vegetație, la portaltoiul Adaptabil, cele mai reduse valori ale volumului coroanei la portaltoiul CS6 (2,21 m3/pom), iar cea mai redusă suprafață foliară la Miroper (3,18 m2/pom).

Page 12: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Distribuţia spaţială a zonelor cu risc ridicat de afectare a organelor generative prin acţiunea îngheţurilor târzii la cireș în România (Germersdorf, 1999-2009)

Page 13: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Dinamica pentadală a probabilității de apariție a fazelor fenologice și a temperaturilor critice asociate, la soiul de cireș Germersdorf în deceniul 2002-2011 (Mărăcineni)

Page 14: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Dinamica probabilităţii de dăunare a organelor florale prin acţiunea îngheţurilor târzii la soiul de cireș Germersdorf în deceniul1969-1978 (sus) comparativ cu 2002-2011 (jos) la Mărăcineni, Argeș

Page 15: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Meteograma intervalului ianuarie – octombrie 2013 la Mărăcineni, Argeș

Page 16: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Probabilitatea înregistrării unor valori decadale mai mici decât cele specifice intervalului 1 iunie - 31 octombrie 2013 la Mărăcineni, Argeș (1969-2012)

Page 17: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Valeria x Adaptabil profil vertical prin volumul coroanei (m3/10 cm înălțime)

Valeria x CS6 profil vertical prin volumul coroanei (m3/10 cm înălțime)

Page 18: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Valeria x Adaptabil profil vertical prin suprafața foliară a coroanei (m2/10 cm înălțime)

Valeria x Miroper profil vertical prin suprafața foliară a coroanei (m2/10 cm înălțime)

Page 19: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Influenţa portaltoiului vegetativ asupra suprafeței secțiunii transversale a trunchiului soiului de cais Valeria, în funcţie de anul de studiu

Page 20: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Partener 1 – SCDP ConstanţaCercetările s-au desfăşurat într-o livadă de piersic reprezentată

prin soiul Cardinal, portaltoiul piersic franc, cu densitatea de 833 pomi/ha (schema de plantare 4m x 3m), care se găseşte pe un sol de tip cernoziom calcaric (CZka) cu textură lutoasă şi pH slab alcalin pe tot profilul. Experienţa este de tip monofactorial, cu factorul regim de irigare, dispusă după metoda parcelelor subdivizate. Variantele experimentale sunt: V1= irigare în optim (100%ETc), V2= irigare sub stres hidric (50% ETC) şi V3= neirigat (0%ETc). Metoda de udare a experienţei este irigarea prin picurare. Picurătoarele sunt dispuse pe conducta de udare la distanţa de 0,6 m, iar debitul acestora este de 2l/h. S-au monitorizat principalele elemente climatice, umiditatea solului, producţia şi calitatea fructelor în parcela experimentală.Dobrogea este cea mai aridă regiune din România, considerată ca semiaridă la nivel global, după orice indicator de ariditate analizat. Astfel, aplicarea irigaţiei în această regiune este absolut necesară. De aceea, în cadrul experienţei noastre, vom experimenta noi tehnologii de limitare a impactului negativ al schimbărilor climatice.

Page 21: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Partener 2 – SCDP IaşiS-au monitorizat activitățile în câmpurile

experimentale în conformitate cu obiectivele propuse în planul de realizare. S-au stabilit parametrii urmăriți în vederea limitării impactului negativ al condițiilor meteo. S-au înregistrat date climatice. S-au efectuat lucrări tehnologice ale solului: tocat covorul vegetal de 2 ori, lucrat solul pe rândul de pomi cu discul palpator; Aplicat tratamente fitosanitare conform programelor ținând cont de biologia patogenilor și dăunătorilor și influența acesteia de către condițiile meteo; Aplicarea unor tratamente speciale pentru prevenirea unor fenomene nedorite în plantațiile de cireș și măr din cauza condițiilor naturale.

Page 22: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Partener 3 – SCDP BistriţaS-a analizat evoluția factorilor climatici in perioada iunie –

septembrie 2013, care au asigurat condiții favorabile pentru creșterea si dezvoltarea fructelor din cele 8 soiuri de mar studiate (4 soiuri de mar de toamna - Aura, Starkprim, Jonaprim si Auriu de Bistrița, respectiv 4 soiuri de iarnă - Golden delicious, Jonathan, Salva, Starkrimson). Precipitațiile căzute in ultima decada a lunii august si in luna septembrie au contribuit la creșterea fructelor in diametru dar si la dezvoltarea putregaiurilor, in special a moniliozei. Studiile întreprinse la cele doua categorii de soiuri de mar, de toamna si iarna, pe baza testului de amidon au contribuit la stabilirea momentului optim de recoltare a fructelor.

S-au studiat fenomenelor climatice cu impact direct asupra activității fiziologice ale pomilor fructiferi cu precădere dinamica regimului de precipitații, a evapotranspirației potențiale, studiul maturării fructelor, implementarea testului de amidon pentru evaluarea stadiului de maturare a fructelor

Page 23: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Partener 4 – SCDP VoineştiS-a testat sortimentul de măr cu rezistenţă genetică la boli:

Redix, Iris, Real, Remar, Inedit, Luca, Rebra, Entreprise, Saturn, Golden Lasa, Goldrush, Ariwa, Voinicel, comparativ cu soiul Ionathan, luat ca soi martor, altoite pe portaltoiul M.9.

În anul 7 de la plantare, producţia a fost influenţată în mare măsură de condiţiile climatice din timpul înfloritului, fiind cuprinse între 2,5 t/ha la soiul Ariwa şi 15,6 t/ha la soiul Iris, ambele altoite pe portaltoiul M.9. Analizând producţia medie a anilor 5-7 de la plantare, se remarcă ca cele mai productive, soiurile Saturn, Remar, Ariwa şi Inedit la care s-a obţinut în medie pe 3 ani, peste 26 t/ha, ar şi soiurile Enterprise, Real şi Iris cu producţii de peste 23 t/ha, cultivate în sistem de mare densitate.

Fermitatea fructelor la recoltare a fost mai mare la soiurile de măr Goldrush, Enterprise, Inedit, Redix, Rebra, Golden Lasa, cu o rezistenţă medie la penetrare cuprinsă între 8,2 şi 11,6 kgf/cm2 şi mai redusă la soiurile Voinicel, Saturn, Remar, Luca, Iris şi soiul Ionathan luat ca martor. Substanţa uscată din mere la recoltare a oscilat între 14 şi 15,8%, mai mare fiind la soiurile de măr Ariwa, Saturn, Iris şi Voinicel care au înregistrat un conţinut de peste 15%.

Page 24: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Partener 5 – SCDCPN Dăbuleni În faza a cincea s-au făcut determinări privind analiza de

planta la vișin, unele procese fiziologice si măsurători biometricela pomii din variantele experimentale. În scopul testării conținutului de elemente minerale din frunzele pomilor de vișin, (organe considerate ca centre de acumulare și de sinteză cu cel mai intens metabolism), în vederea menținerii unui nivel mineral optim necesar creșterii și realizării parametrilor de producție, s-au recoltat probe de frunze mature de la lăstarii anuali, în faza de creștere intensă a lăstarilor (luna iunie).

Analizând influența îngrășămintelor asupra conținutului de elemente minerale din frunzele de vișin, rezultatele obținute arată că în condițiile climatice ale anului 2013, cele mai bune rezultate au fost obținute tot la fertilizarea cu produsul organic Humipromoter ( 2,85% azot, 0,17% fosfor și 1,91% potasiu). Acest îngrășământ natural este bine valorificat de către pomi și poate fi o alternativă la gunoiul de grajd care se găsește în cantități din ce în ce mai mici.

Page 25: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Concluzii (1)S-a caracterizat impactul dinamicii temperaturilor extreme și al amplitudinilor

termice ale aerului din ultimii 30 de ani, asupra probabilității de apariție a dăunărilor sub acțiunea înghețurilor târzii.

S-a descris impactul creșterii temperaturilor lunilor februarie și martie și a oscilațiilor anuale ale acestora, asupra evoluției dinamicii fenologice și a probabilității de dăunare a organelor florale la specia cireș, în ultimii 44 de ani, la Mărăcineni, Argeș. S-a studiat comparativ deceniul 1969-1978 față de deceniul 2002-2011. Valoarea maximă a probabilității pentadale însumate (pentru 4 intervale fenologice) de dăunare a organelor generative prin înghețuri târzii, la cireș, în deceniul 1969-1978, a fost de numai 3,03% și s-a înregistrat în ultima pentadă a lunii martie. În deceniul 2002-2011 suprapunerea dintre intervalele fenologice analizate și temperaturile critice pentru acestea, are o durată mult mai mare atât datorită devansării datelor de declanșare a primelor două fenofaze (începutul umflării și dezmuguririi mugurilor de rod), cât și datorită oscilațiilor mult mai mari de la un an la altul al datelor de declanșare a fenofazelor. Această oscilație poate fi atribuită creșterii inconstante de la un an la altul a temperaturilor maxime și minime ale aerului în luna februarie, dar și creșterii temperaturilor maxime ale lunii martie în condițiile stagnării temperaturilor minime. În acest fel, deși pomii pornesc în vegetație mai timpuriu, scăzând proporțional și rezistența la ger a mugurilor de rod, se menține în cuprinsul lunii martie o probabilitate ridicată de înregistrare a temperaturilor minime ale aerului sub pragul critic de dăunare (temperaturi minime neschimbate). Ca urmare a tendințelor prezentate mai sus, valoare maximă a probabilității pentadale însumate pe cele patru intervale fenologice, a crescut de la 3,03% în deceniul 1969-1978 la 6,53% (mai mult decât dublu) și s-a înregistrat în a cincea pentadă a lunii martie.

S-a caracterizat evoluţia factorilor meteorologici în al doilea semestru al anului 2013.

Page 26: ADER 1.2.3. Tehnologii pomicole inovative de limitare a ... filesolului, tăieri, fertirigări, tratamente fitosanitare, analize de plantă, măsurători biometrice. Determinări şi

Concluzii (2)S-au efectuat determinări şi măsurători cu aparatura din dotare privind dinamica diametrului

trunchiului și fructelor, fluxului de sevă prin lăstari, umidităţii solului, dinamicii temperaturii frunzişului pentru evidenţierea stresului hidric, determinări privind volumul coroanelor, suprafața foliară, creșterea trunchiului și recolta de fructe.

Bazele de date colectate cu stația de fito-monitorizare PM11, începând cu data de 12 decembrie 2012 la soiul Redix și cu data de 13 iulie la soiul Ariwa, au fost descărcate prin modem s-au prin interfață serială (RS 232) pe calculator în fișiere EXCEL și au fost prelucrate atât prin metoda corelațiilor simple, cât și prin metoda regresiilor liniare multiple, extrăgându-se coeficienții de corelație parțiali prin metoda „backward” (SPSS 14.0 Statistical Software), pentru eliminarea erorilor provenite din autocorelarea unor factori meteorologici. S-a observat sensibilitatea mai mare a indicatorului contracția maximă zilnică a trunchiului pomilor (majoritatea corelațiilor cu factorii de mediu sunt semnificative) la influența factorilor de mediu, față de creșterea zilnică în grosime a trunchiului. Primul indicator biologic, poate fi folosit pentru diagnosticarea timpurie a apariției dereglărilor fiziologice provocate de factorii de stres climatic și pedologic.

Soiul de cais Valeria a fost altoit pe 7 portaltoi: Adaptabil, Apricor, B 83/5, Baroc, CS 6, Mirobolan dwarf și Miroper. Din prelucrarea datelor privind suprafața secțiunii trunchiului pomilor din anul întâi în anul al treilea de la plantare, am constatat că vigoarea cea mai mare a fost imprimată soiului Valeria de către portaltoiul Apricor (49,20 cm2), urmat de CS 6 și Adaptabil. Cea mai scăzută vigoare a fost imprimată de portaltoiul Miroper (19,52 cm2), urmat de B 83/5(24,74 cm2). Utilizând programul specializat Tree Analyser version 1.20b am constatat că cel mai mare volum al coroanei (4,55 m3/pom) și cea mai mare suprafață foliară (7,21 m2/pom) s-au înregistrat la sfârșitul celui de-al doilea an de vegetație la portaltoiul Adaptabil, iar cele mai reduse valori ale volumului coroanei la portaltoiul CS6 (2,21 m3/pom), iar cea mai redusă suprafață foliară la Miroper (3,18 m2/pom).