Adam Alin George.ppt

24
Îngrijirea pacientului cu hepatita virală tip C Proiect Hepatita virală tip C Profesor coordonator: Asistent Medical Chițiga Crina Absolvent: Adam Alin- George

Transcript of Adam Alin George.ppt

Page 1: Adam Alin George.ppt

Îngrijirea pacientului cu hepatita virală tip C

Proiect Hepatita virală tip C

Profesor coordonator:Asistent Medical Chițiga Crina

Absolvent:Adam Alin-George

Page 2: Adam Alin George.ppt

MotivațieMotivație Hotărârea mea de alege ca temă pentru proiectul meu de absolvire ”Hepatita Virală tip C” , a

pornit de la citirea unui articol dintr-o revistă medicală, publicat în iulie anu trecut. În articolul respectiv era relatat ca fiind alarmant faptul că aproximativ 700.000 de români au Hepatita Virală tip C, dar numai 7% știu că sunt bolnavi.

Aproximativ 4000 de persoane din țara noastră urmează un tratament împotriva hepatitei virale tip C, iar alte 2500 sunt pe listele de așteptare în diferite județe, acolo unde sunt înregistrate cazurile.

Am ales această temă considerând-o de mare importanță pentru sănătatea noastră a tuturor. În cuprinsul lucrării lucrării mele am încercat să realizez un studiu în scopul cunoașterii cât

mai multor informații despre această boală și despre modalitățile de prevenire a infectării cu virusul hepatic C și despre descoperirea virusului în urma analizelor medicale.

Am considerat necesar să expun modalitățile de îngrijire a unui pacient cu hepatită virală C în scopul ameliorării suferinței bolnavilor, dar și în speranța că lucrarea mea poate fi de un real folos colegilor mei.

Consider necesară realizarea acestei lucrări deoarece infecția cu virusul hepatitei C a devenit o problemă de sănătate public.

Evident trebuie depuse eforturi mari și pentru informarea populației în legătură cu infecția virusului hepatic C. În întreaga lume sunt realizate campanii de educare populației.

Tinerii trebuie să aibă grijă cu piersingul și tatuajele, cabinetele de cosmetice trebuie să fie sigure, cabinetele de manichiură, pedichiură să îndeplinească condițiile de sterilizare corecte.

Evident, donatorii de sânge trebuie să fie triați în mod corect în condițiile în care boala se transmite foarte ușor prin sânge, dar și prin contacte sexuale nepotrivite.

Prin urmare tema proiectului meu de absolvire este studierea acestei boli în ansamblul ei, în condițiile în care nu există un vaccin împotriva virusului hepatic C, iar riscul infectării este foarte mare.

Prin realizarea acestei teme am speranța că mi-am îmbogățit propriile cunoștințe atât de necesare în viitoarea mea meserie de asistent medical.

În același timp sunt de părere că este necesar cât mai multor eforturi în lumea medicală pentru realizarea de studii de cercetare în vederea tratări acestei boli.

Page 3: Adam Alin George.ppt

Capitolul I Noțiuni de anatomie 1.Aparatul digestiv1.Aparatul digestiv Aparatul digestiv este alcătuit din totalitatea organelor care au ca funcție principală digestia și resorbția.

Este format din tubul digestiv și glandele anexe.

1.1.Tubul digestiv

Tubul digestiv este format din patru tunici: mucoasa, submucoasa, musculatura și adventicea. Segmentele tubului digestiv sunt: cavitatea bucală, faringele, stomacul, esofagul, intestinul subțire, intestinul gros. Cavitatea bucală este despărțită de fosele nazale prin bolta palatină. Se mai găsesc în cavitatea bucală dinții și limba, care sunt organe specializate. Esofagul se realizează legătura dintre faringe și esofag. Stomacul este situat în abdomen, în loja gastrică, este segmentul cel mai dilatat al tubului digestiv. Are forma literei J sau în ”cârlig de undiță. Intestinul subțire este segmentul cel mai lung al tubului digestiv se întinde de la pilor până la valvula ileo-cecală. Intestinul gros este ultimul segment al tubului digestiv. Are o lungime de 1,7 m și un calibru superior al intestinului gros.

1.2.Glandele anexe Glandele anexe a tubului digetstiv sunt: glandele salivare, ficatul. Glandele salivare sunt parotide, sublinguale și submaxilare. Sunt glande de tip tubulo anginos. Ficatul este glanda cea mai mare a corpului uman ( ≈ 1500 g.). Pancreasul este situat peritoneal, înapoia stomacului, având poziție transversală.Este o glandă mixtă.

Page 4: Adam Alin George.ppt

2.Noțiuni de anatomie și fiziologie a ficatului

2.1 Anatomia ficatului 2.1 Anatomia ficatului Ficatul este glanda cea mai mare a ficatului. Este un organ metabolic foarte important. Detoxifică organismul, transformând unele substanțe toxice în compuși nocivi pe care îi elimină. Ficatul este situat în cavitatea abdominală, în hipocondrul drept și epigastru, în loja hepatică. Este un organ vital, extirparea sau distrugerea lui totală determină moartea.

Confgurația externă Ficatul este un organ foarte vascularizat, este cel mai ușor viscer. Ficatul cântărește în medie la om 1200-1500 g, este cu 500-700 g și uneori cu 900 g, mai greu din cauza sângelui pe care îl conține. Dimensiunile ficatului la om sunt următoarele: - 20 cm în sens transversal - 8 cm în sens vertical la nivelul lobului drept - 18 cm în sens antero-poserior. Volumul ficatului variază foarte mult: cu vârsta, cu sexul, cu stările patologice, după cantitatea de sânge, are culoare închisă roșie- cărămizie. Culoarea ficatului la un om normal este de roșu brun.Ficatul are trei fețe: a) Fața superioară este rotunjită fiind divizat într-un lob stâng și un lob drept de către ligamentul falciform (cută peritoneală) care se leagă ficatul de diafragm. b) Fața inferioară sau viscerală se află în raport cu stomacul, duoden, rinichi , colonul și glanda suprarenală. Este parcursă de trei șanțuri care descriu împreună litera ”H” și anume: - Transversal sau hilul ficatului care este situat în pediculul șanțului hepatic : posterior și anterior. - Șanțul longitudinal stâng se întinde de la marginea anterioară a până la marginea posterioară a ficatului. - Șanțul drept longitudinal compus și el din două segmente, unul posterior care face drum venei cave inferioare și unul anterior care corespunde veziculei biliare. c) Fața posterioară are raporturi cu coloana T7 – T11 pe care se văd lobul Spiegel.

Page 5: Adam Alin George.ppt

Mijloacele de fixare Mijloacele de fixare a ficatului sunt: - Ligamentul falciform de legătură cu peretele abdominal și diafragm pe fața superioară; - Ligamentul rotund are legătură cu peretele abdominal la partea anterioară a șanțului anteroposterior; - Ligamentul coronar are legătură cu diafragmul pe fașa posterioară; - Epiplonul gastro-hepatic sau ligamentul hepato-esofago-gastro-duodenal.

Confirmarea exterioară și raporturi exterioare Se descriu două fețe ale ficatului: Fața inferioară ( diafragmatică) și Fața inferioară (diafragmatică). Fețele sunt separate pe partea anterioară a ficatului, totdeauna bine exprimată. În partea posterioară, cele două fețe continuă una cu celaltă, așa că limita separativă dintre ele apare ștearsă.

Împărțirea segmentară a ficatului Descrierea vascularizației ficatului pune în evidență pediculul aferent și eferent, ce contribuie la indivisdualizarea unor unități al parenchimului hepatic, denumite segmente hepatice. Segmentele hepatice sunt: - Segmentarea după pediculul aferent sau portal; - Scizura principală; - Scizura stângă; - Scizura dreaptă.

2.1.1.Structura ficatului Ficatul este învelit în cea mai mare parte în peritoneul ficatului care fomează tunica seroasă. Ficatul are două învelișuri, un înveliș seros și al doilea înveliș este capsula Glisson. Vasele principale ale ficatului sunt reprezentate printr-un vas nutritiv. Artera hepatică se divide la nivelul hilului într-o ramură stângă care se subdivide în trei ramuri. Venele suprahepatice conduc în vena cavă inferioară sângele adus în artera hepatică și de vena portă. Prin alăturarea a trei loburi hepatice se formează un spațiu portal, numit spațiul Kiernan. Din spațiul Kiernan ramificațiile venei porte înconjoară de la bază către vârf lobul, formând o rețea venosă perilobulară. Spațiul Kiernan pleacă radial vena centro-lobular, capilarele intralobulare, în pereții cărora există celule Kupffer.

2.1.2.Vascularizația și inervația Vascularizația ficatului este dublă: nutritivă și funcțională. Vasele limfatice se adună într – o rețea subseroasă care ajunge la ganglionii sternali. Porta se ramifică formând ramuri lobare, segmentare, inter – lobulare, ultimele ramificații formează capilarerele sinusoide. Capilarele sinusoide converg spre vena centro – lobulară, de origine a sistemului nervos, care drenează prin venele suprahepatice în vena cavă inferioară.Nervii ficatului provin din plexul celiac.

Page 6: Adam Alin George.ppt

2.1.Fiziologia ficatului Ficatul ia parte la digestia intestinală, depozitată de o serie de substanțe.Ficatul degradează și sintetizeaz diferite substanțe. Ficatul menține compoziția plasmei, echilibrul glucidic, lipidic și hidric. Ficatul sintetizează fermenți necesari funcțiilor proprii sau alte organe, cotrolează debitul sanguin, are rol antitoxic, hematopoetic, termoreglator. Ficatul este considerat laboratorul organismului.

2.2.1.Funcția biliară Bila este formată în celule hepatice și celulele Kupffer. Ea conține apă 95 – 97 % și sărurile biliare 1 %, fiind reprezentate de glicocolat și taurocolat de Na ( component principal ). Constă în formarea și eliminarea bilei din ficat, fiind o funcție secreto – excretoare. Mucina este produsă de pereții căilor excretoare și a veziculei biliare, dând bilei caracter filant ( apos ) și împiedică precipitarea. Colestrolul ( 1 – 2 % ) este un produs de oxidare rezultând din alimentele sau din sinteza hepatică de la acid acetic și de grăsimi degradate.

Substanțele minerale sunt carbonați de sodiu , fostfatați, clorurim de sodiu ce dau reacții alcaline.

2.2.2.Funcțiile metabolice Ficatul ocupă o poziție centrală în cadrul proceselor metabolice, îndeplinind peste 1000 de procese chimice de importanță vitală pentru organism. 1.Metabolismul glucidic Ficatul deține un rol foarte important în metabolismul glucidic. Glucidele sunt absorbite prin intestine subformă de glucoză. Glucoza metabolică de ficat provine din aportul portal. Lipogeneza este o cale importantă de metabolizare a excesului de glucide ingerate fiind metabolizte pe această cale. Glucogeneza este mecanismul prin care ficatul furnizează celulelor cantități adiționale de glucoză, atunci când aportul alimentar este inferior consumului energetic. Debitul glucozat hepatic este dependent de starea rezervelor glucogenice hepatocitare și de posibilitatea intensificării glicogenolizei și gliconeogenezei.

Page 7: Adam Alin George.ppt

2.Metabolismul lipidic Ficatul înmagazinează o parte a grăsimilor cu rol de rezervă la nivelul hipocondrului, dar în anumite condiții poate atrena această rezervă. Trigilceridele sunt metabolizate la nivelul ficatului sunt de origine alimentară sau endogene. Lipoproteinele forma plasmatică de transport a moleculelor lipidice de la ficat la sediile de depozitare și utilizare. Cetogeneza este specifică ficatului și reprezintă calea fizilogică de metabolizare a acizilor grași. Colesterolul este subformă liberă sau esterificată, reprezintă unul dintre cei mai importanți constituienți ai lipoproteinelor plastmatice și structurilor lipoproteice celulare, fiind precursorul celorlați compuși din organism.3.Metabolismul proteinelor În organismele vii proteinele conmstitue din punct de vedere cantitativ, partea cea mai însemnată dintre componenții organici. Aminoacizii absorbiți intestinal sunt folosite pentru sinteza proteinelor specific diferitelor celule. Se formează protrombina în prezența vitaminei K și fibrinogenul ( 300 – 500 mg % ). Sub 300 mg % , scade fibrinogenul ceea ce semnifică insuficiență hepatică severă. Nucleoproteidele sunt transformate în acid uric, eliminate urinar , ca și ureea.

4.Metabolismul apei

Apa reprezintă o componentă importantă a materiei vii. Este important nu doar că e principalul constituient din punct de vedere cantitativ al organismului viu ci și pentru faptul că ia parte la organizarea structural a sistemelor biologce și la activitatea metabolică a acestora.

Prin procesele metabolice ficatul reprezintă un depozit de apă și datorită neutralizării hormonului antidiuretic este un reglator al apei în organism. De asemenea fiind o stație intermediară, , constitue un sistem de baraj pentru supraîncărcarea ventriculară dreaptă.

5.Sinteza fermenților

Ficatul este oragnul care produce cea mai mare parte din fermenții necesari organismului. Fermenții sunt de anginază și urează, care intervin în funcția uropoetică a ficatului ; fosratazele și fosforilazele, au rol ăn fosforizarea grăsimilor și a glucidelor ; colinesteraza, desface și neutralizează acetilcolina cu un rol deosebit ca mediator chimic.

Page 8: Adam Alin George.ppt

1.Definiție

Hepatita virală tip C este o boală inflamatorie a ficatului acută sau cronică.

2.Epidemiologie

Infecția virală C este o problemă de sănătate publică la nivel mondial. În funcție de prevalența infecției și în special, de distribuția infecției pe grupe de vârstă și de tendința evoluțieinaturale, se pot diferenția trei profiluri epidemilogice al transmiterii infecției. Tipul 1 se caracterizeză prin prevalența scăzută la subiecții cu vârste sub 20 de ani, prin creșterea prevalenței la persoanele adulte, cu vârful la adulții de 39 – 40 de ani și prin scăderea puternică a ratei infecției la persoanele de peste 50 de ani. Al doilea profil epidemilogic se caracterizează printr – o prevalență scăzută la copii și la adulții tinerii dar cu creștere marcată la persoanele mai învârstă. Al treilea tip epidemilogic se caracterizează prin creșterea prevalenței cu vârsta , dar rata infecției este crescută la nivelul tuturor eșaloanelor de vârstă.Din punct de vedere epidemilologic, transminterea virusului hepatic C se poate realiza prin trei căi majore : 1.Transmiterea percutantă 2.Transmiterea nepercutantă 3.Transmiterea sporadică sau achiziționată în comunitate Prin datele epidemilogice , se consideră un grup de risc crescut și se recomandă testarea pentru infecția cu virusul hepatic C următoarele categorii : - Copii născuți din mame cu virus hepatic C pozitive ; - Pacienții hemodializați ; - Persoanele care au fost transfuzate ;

- Toxicomanii care își administrează drogurile pe cale intravenoasă.

Capitolul II Hepatita virală tip C

Page 9: Adam Alin George.ppt

3.Etiologie Hepatita virală tip C este instalată în organism prin prezența și infectarea cu virusul hepatic. În funcție de diferența și secvența nucleotidilor, heterogenitatea virusului hepatic C se manifestă prin prezența genotipurilor, subtipurilor, izolatelor și cvasispeciilor Genotipurile s-au identificat șase genotipuri majore, numerotate cu cifre de la 1 la 6, care au un grad de diferență a secvenței nucleotidice mai mare de 30 % și a scvenței aminoacizilor de aproximativ 30 %. Subtipurile diferă prin 20 -30 % în secvența lor nucleotidică, cu diferențe importante, în funcție de regiunea genomică și sunt desemnate cu litere mici din alfabetul latin 1a și 1b. Izolatele desemnează mutații care prezintă o varietate a secvențelor între 2 – 15 % la pacienții cu același tip. Cvasispeciile reprezintă un pool de varietate virală, genetic distincte, dar strâns înrudite, existente la un pacient, care are un grad de divergență de 1 – 5 % în secvenșa nuleotidică. Transfuziile de sânge și adminstrarea de derivate de sânge pentru genotipul 1 b și de consumul de droguri pentru genotipul 1a. Heterogenitatea virusului hepatic are implicații importante în : - Diagnosticul infecției ; - Patogeneza bolii ; - Răspunsul la tratament ; - Deținerea de vaccinuri conveționale. Mutațiile se pot produce în cursul replicării în oricare poziție a genomului. În schimb, una din regiunile conservate de structura IRES ( sediul intern de inrare ribozomală), carea are capacitatea de a fixa ribozonul.

4.Complicații Hepatita virală determină un spectru de manifestării clinice.

Manifestările clinice ale hepatitei virale C sunt : hepatita acută virală C ; hepatita acută vindecată ; hepatita cronică C; infecția cronică vrirală; ciroza virală C; carcinomul hepatocelular.Hepatita acută virală C Cel mai adesea este asimptomatică, mai puțin de 30 % dintre pacienți având maifestări clinice, inclusiv icter. Insuficiența hepatică acută este fulminantă în cursul infecției acute C este foarte rară.

 

Page 10: Adam Alin George.ppt

Hepatita acută vindecată Aproximativ 20 % dintre pacienții cu hepatită acută au o evoluție autolimitată. Afirmarea vindecării și a pierderii a ARN – VHC trebuie făcută cu precauție. Hepatita cronică C

Rata cronicizării infecției acute este de 80 % , iar dintre acești bolnavi 75 - 80 % reprezintă transaminazemie crescută. Rezoluția spontană a hepatitei virale este neobișnuită.

Cronicizarea variază de la 40 – 50 % la 90 – 100 % , în funcție de vârstă ( infecția la vârstă mai tânără se cronizează mai rar ) și sex ( sexul feminin are un efect mai protector).

Infecția cronică virală Se definește prin prezența ARN – VHC mai mult de 6 luni după hepatita acută C. Pentru definirea cronicizării infecției C se ia ca parametru lipsa nominalizării

ALT(alaninaminotransferaza). Ciroza virală C Rata progresiei cu hepatita virală C spre ciroză hepatică este de 5 -10 % într – un interval de 10

ani și 20 % după 20 de ani de evoluție, fiind mai scăzută la pacienții tineri și la femei. Progresia fibrozei, dezvoltarea cirozei și eventualele apariții a cancerului hepatocelular sunt evenimente care nu se produc în mod linear.

Carcinomul hepatocelular Infecția virală C reprezintă unul dintre factorii de risc major pentru carcinomul hepatocelular. Pentru

dezvoltarea carcinomului hepatocelular nu este o condiție obligatorie prezenșa cirozei. Carcinomul hepatocelular se dezvoltă pe ficatul cirotic la 90 % din cazuri.

5.Diagnostic clinic (simptomatologie) Mulții pacienți cu hepatită sunt complet asimptomatici. Atunci când simptomele sunt prezente ,

sunt deobicei ușoare, nespecifice și intermitente.Simptomele includ : - Sensibilitate sau disconfort la nivelul hipocondrului drept ( sub coastele din partea

dreaptă ) ; - Oboseală , greață , inapetență ( scăderea apetitului alimentar) ; - Dureri musculare, dureri articulare.

Page 11: Adam Alin George.ppt

6.Diagnostic paraclinicStudiile de laborator sunt: - Teste imunoblat recombinate prin detectarea anticorpilor față de două sau mai multe antigene ; - Detectarea anticorpilor prin anti – HVC, prin EIA ( prescurtarea vine de la test imunoenzimatic ); - Teste ale inflamației VSH (viteza de sedimentare a eritrocitelor) și proteina C reactivă ; - Teste de sânge – hemoleucograma testarea pentru hepatita C ; - Teste de determinarea a abuzului de alcool. Hemoleucograma constă în numarul de elemente figurate : eritrocite ( 4 – 5 mil. / mm3 femei) ; reticulocite 10 -15 % ; hemoglobina ( 1,5 – 2 g / 100 ml la bărbați ; 1, 3 – 2 g / 100 ml la femei ), leucocite ( 4200 – 8000 / mm3 ) ; limfocite ( 20 – 40 % ), monocite ( 4 – 8 % ), trombocite ( 150.000 – 400.000 / mm3 ) . Viteza de sedimentare a hematiilor ( VSH ) – rapiditatea cu care se produce depunerea heamtiilor (1–10 mm / 1h 7 – 15 mm / 2h ; 12 – 17 mm / 2h femei ). Sideremia constă în determinarea cantității de fier în sânge, în hepatita virală C se observă o creștere. Valoarea normală este de 100 – 160 ml. Transaminaza constă în doza enzimelor celulare, se recoltează 5 – 10 ml sânge venos, dimineața pe nemâncate, fără substanță anticoagulantă. Electroforeza servește pentru determinarea cantitativă a fracțiunilor proteice din sânge. În hepatita virală C se constată o creștere. Indicele de protrombină – timp Quick - protrombina este sintetizată în ficat, de aceea îmbolnăvirile Ureea și creatinina – în hepatita virală se observă o creștere. Examenul serologic – cercetează prezența sau absența anticorpilor în serul bolnavilor. În hepatită se caută AgHCs.

7.Diagnostcul pozitiv și diferențial Diagnosticul hepatitei C parcurge mai multe etape :

Identificarea hepatitei virale C pe baza factorilor negativi :

Posibilă hipertransaminazemie ( neobligatorie ) ;

Prezența semnelor histologice de hepatită, cu gradarea și stadializarea

corespunzătoare, prin scorurile diagnostice disponibile.

Page 12: Adam Alin George.ppt

Certificarea etiologiei virale C prin : Prezența anticorpilor anti – VHC, prin teste ELISA ; Determinarea ARN – VHC prin teste calitative de înaltă sensibilitate ; Genotiparea.

Diagnosticul diferențial impune intervalul criteriilor de excludere pentru alte afecțiuni hepatice : Absența semnelor de infecție virală B ; Absența bolii de etiologie alcoolică ; Eliminarea steatohepatitei nonalcoolice ; Absența hepatitei autoimune ; Absența bolilor metabolice genetice ( hemocromatoză , boala Wilson, deficit de α1-

atripsină ).

8.Evoluție Hepatita virală C variază mult din punct de vedere al evoluției. Pacienții care nu au nici un semn sau simptom al bolii hepatice și au valori normale ale enzimelor hepatice serice ( sânge ). În aceste cazuri biopsia relevă, deobicei, un anumit gard de hepatită, dar gradul afectării este redus, iar prognoticul pe termen lung este favorabil. Evoluția depinde de prezența și nivelul viremiei, genotipului viral, boli asociate , vârsta , sexul. Remisiunea histologică este neobișnuită. Insuficința hepatică datorată cirozei hepatice este cea mai frecventă indicație transportul hepatic.

9.Prognosticul Evoluția și prognosticul bolii depimd de factorii gazdei și factorii virali în cronicizare. Răspunsurile la tratament variază în funcție de genotip. Se obține un răspuns susținut la aproximativ 40 – 50 % dintre pacienții cu genotipul I. Dovezile privind tratamentul în cazul genotipului 6 sunt nesemnificative iar cele existente se referă la tratamentul pentru genotipul 1. Progresiunea hepatitei C spre ciroză hepatică și carcinom hepatocelular este mai crescută, iar remisiunea histologică spontană este neobișnuit.

Page 13: Adam Alin George.ppt

10.Tratament Țintele derivate ale tratamentului antiviral sunt : încetinrea progresivă a fibrozei, ameliolarea substratului necroinflamator, provenirea carcinomului hepatocelular și ameliorarea calității vieții. În stadiul în care se află hepatita virală C , se pot identifica două tipuri de categorii :

terapia de eradicare, având ca scop principal eradicarea infecției ; care se aplică în hepatită indiferent de stadiul de evoluție și care întrerupe evoluția progresivă a bolii;

terapia supresivă, aplicată în stadiile avansate de boală și în care nu se obține eradicarea virală, care are ca obiectiv încetinirea progresinuii bolii.

Principalele etape sunt parcurse în tratamentul hepatitei c sunt legate de : introducerea monoterapiei cu interferon ; evidențierea rolului favorabil prelungirii monoterapiei cu interferon de la 6 la 12

luni ; introducerea tratamentului combinat cu interferon și ribavirină ; introducerea de interferoni peligați, care prin caracteristicile farmacologice

exercită o presiune constantă asupra virusului.

a.Tratamentul cu interferonHepatita C a beneficiat de tratament cu toate tipurile de interferoni :

Interferon alfa : 2a ( Intron A) și 2b ( Roferon); Interferon consensus : Infergen, IFN – alfacon – 1 ; Interferon peligați : α – 2b -12 KD ( PegIntron) și α – 2a – 40 KD ( Pegasys).

Fiecare treaptă a dus la o ameliorare a ratei de răspuns.Terapia cu interferon standard are anumite limite :

Absorbția după injectarea subcutanat și mari fluctuații alșe concentrației serice ; Determină o acoperire antivirală ; Distribuție sistemică largă ; Clearance înalt și în consecință, un timp de înjumătățire scurt, aproximativ 25 de

ore.Peligarea interferonului determină o ameliorare semnificativă a activității biologice a agentului terapeutic. Administarea se face o singură dată pe săptămână. Metabolismul PegInterferon este diferit în timp , în funcție de tipul de peligare.În prezent se află în comerț două tipuri de interferonii : interferon α – 2b – 12 KD (PegIntron , Skering – Plough) și interferon peligat α – 2a – 40 KD ( Pegasys –Roche).

Page 14: Adam Alin George.ppt

b. Tratament la Ribavirină (RBV) Introducerea ribavirinei în tratamentul infecției virale C a reprezentat a doua treaptă și care a

revoluționat tratamentul bolii. Ribavirina este un analog guanozinic sintetic, care in vitro are acțiune asupra unor virusuri ADN sau ARN, inlcusiv a celor ce aparțin de familia Flaviridae.

Fenomenul de inhibiție asupra replicării virale este patentat asupra interferonului, care accentuează cerea intracelulară de nucleotide. În absența enzimelor de defosforilare eritrocitare, eliberarea ribavirinei din eritrocite se produce prin hemoliză extravasculară, în principal în splină, iar reducerea timpului de înjumătățire eritrocitar și apariția anemiei hemolitice s-ar datora efectului ribavirinei asupra respirației oxidative.

c. Tratamentul combinat Introducerea în terapie PegInterferon asociați cu ribavirină a devenit standardul terapeutic actual în

hepatita virală C. Tratamentul combinat cu interferon standard și ribavirină a fost nu până nu demult standardul

terapeutic în hepatita virală C. Acesta a crescut răspunsul virusologic susșinut ( RVS) de la 13 % pentru tratamentul cu interferon ca monoterapie timp de 48 de săptămâni ; pentrui tratametul combinat timp de 48 de săptămâni și de 10 ori la pacientul cu recăderi.

d. Contraindicațiile tratamentului cu Interferon și Ribavirină Contraindicațiile interferonului sunt reprezentate de boli autoimune, boli psihiatrice, diabet

necontrolat, insufuciență cardiacă, transplant de organe, trobocitopenie, sarcină. Contraindicațiile la ribavirină sunt : boli cardiovasculare , anemii, insuficiență renală, talasemie,

nerespecatrea măsurilor de contracepție.

11.Profilaxia Măsurile de profilaxie sunt multiple și se adresează suresei de infecție, căiloe de transmitere și

personelor respective. Depistarea este mai ușoară la bolnavii cu forme acute , la care izolarea este obligatorie pentru 21 de zile sau mai mult. Măsurile de igienă pentru suprimarea căii fecal – orale au eficiență în măsura în care este riguros și permanet aplicate , condiții greu de ralizat , mai ales la copii. Măsurie de profilaxie se realizează prin înregistrarea , controlul periodi și dispensarizarea bolnavilor și prin respectarea de către pacienții, a indicațiilor medicale.

12.Educație pentru sănătate Educația sanitară reprezintă activitatea de ridicare sistematică a nivelului de cultură sanitară a

populației și de antrenare în sprijinirea și aplicarea măsurilor sanitare. Folosirea apei potabile controlate și consumate înainte de a fi fiartă și răcită.

Page 15: Adam Alin George.ppt

Capitolul IIICapitolul III Partea teoretică Partea teoretică

Prezentarea cazurilor Prezentarea cazurilor

În prezenta lucrare s-a avut ca studiu trei cazuri diagnosticate cu Hepatita virală tip C. Toate cele trei cazuri aveau ca nevoi afectate următorele:

1. Nevoia de a respira şi avea o bună postură2. Nevoia de a bea și a mânca3. Nevoia de a elimina4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură5. Nevoia de a dormi și a se odihnii6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca7. Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale8. Nevoia de a fi curat și a – și proteja tegumntele și mucoasele9. Nevoia de a evita pericolele10. Nevoia de a comunica 11. Nevoia de a practica religia 12. Nevoia de a fi util13. Nevoia de a învăța 14. Nevoia de a se recrea

Page 16: Adam Alin George.ppt

În urma celor trei cazuri studiate, s-a selectat ca subiect de prezentare cazul pacientului I.C.

Surse d informare : pacientul , familia, echipa de specialitate.Nume : I.Prenume : C.Sex : MasculinNaţionalitate : RomânData naşterii : 18. 06. 1969Vârsta : 44 aniReligia : creștin - ortodoxDomiciliul : Văculeşti , Judeţul BotoşaniCondiţii de locuit : foarte bunePregătire şcolară : StudentStare civilă: NecăsătoritOcupație: ȘomerGreutate : 78 kgÎnălţime : 1. 87 mGrupa sanguină : AData internării : 11.04..2013Data externării : 14.04.2013Diagnotic la internare : Hepatită cronică nespecificăDiagnostic la externare : Hepatită cronică cu virus CMotivele internări : inapetenţă, greţuri, vărături alimentare, meteorism abdominal, somnolent.

Pacientul este cunoscut ca hipertensiv de 4 ani.Istoricul bolii : Bolnavul a avut frecvent epioade de astenie, inapetenţă şi subicter. Simptomele actuale au apărut acum 3 zile și a prezentat febră moderată de 41 ᵒ C,

greață, vărsăturialimentare, somnolență, meteorism abdominal, gust amar. A urmat un tratament asimptomatic. Antecedente personale : Este luat în evidență de 4 ani ca hipertensiv.Antecedente heredo – colaterale: Tatăl este hipertensiv

Page 17: Adam Alin George.ppt

Gusturi personale: bea cafea, fumează, îi plac mâncărurile grase;Examenul obictiv: Este efectuat de către medic.Starea generală: febră de 41ᵒ C, inapetență, grețuri, vărsături alimentare, meteorism abdominal, somnolent.Examenul clinic general:

Stare de conștiență : păstrată; Tegumente : intens palide ; Mucoase : țesut celular subcutanat: Ganglioni limfatici : nepalpabili , nedureroși ; Mușchii : musculatură hipotonă, hipotrofă; Sistemul osteo – articular : cramete ale articulației mari; Apar respirator : polipneic – R.R / 24 mm, murmur vezicular prezent bilateral; raluri

bronșice; Aparat cardio – vascular : cord în limite normale ; T.A. = 130 / 70 mm Hg ; puls slab

perceptibil; A.V. este egală cu pulsul 80 / mm ; zgomote cardiace ritmice. Aparat uro – genital : rinichi nepalpabili în decubit dorsal ; orienta – temporo spațial;

R.O.T. , R.C., R.F.M. prezente; urini hipocrome cu miros amoniacal ; loje renale suple.

Examen local: Ficat cu diametru anteroposterior 170 mm, VP în hil 15 mm, splina 127/87, VS în hil 9

mm. Lichid de ascită în zone declive.Sunt indicate la examenele de laborator :

VSH Hemoglobina GPT GOT Electroforeza proteinelor sferice Albumina Colesterol T.Quick Sumar de urină Timp de sângerare

Page 18: Adam Alin George.ppt

Pacienta prezenta urmatoarele nevoi afectate:Nevoia de a respira şi avea o bună postură: Dispnee ; Frecvenţa respiraşiei R = 26 r / min ; respirație pe gură.Nevoia de a bea și a mânca: inapetenței, grețurilor și vărsăturilor; nu respectă în totaliatate regimul alimentar hepatic.Nevoia de a elimina : eliminare inadecvată a urinei și scaunelor, calitativ și cantitativ, datorită procesului infecțios hepatic.Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură: nu prezintă dificultate în mers. Nevoia de a dormi și a se odihnii: nu poate dormii din cauza anxietății ; are durerii moderate în hipocondrul drept; adoarme ușor și are treziri frecvente.Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca: pacientul se poate îmbrăca singur; hainele sunt alese adecvat climatului ( pijamale).Nevoia de a menține temperatura corpului în limite normale: prezintă febră moderată, T = 40ᵒ C; transpiră , prezintă frisoane, tegumente sunt calde.Nevoia de a fi curat și a – și proteja tegumentele și mucoasele: pacinetul își efectuează toaleta generală zilnic; pielea mucoasa bucală și buzele sunt hidratate; tegumentele sunt curate, dar ușor palide; bolnavul obișnuiește să – și facă duș în fiecare seară.Nevoia de a evita pericolele: este anxios datorită simptomatologiei; nu suportă gândul de a sta în spital.Nevoia de a comunica : poate comunica verbal și non verbal; funcționarea adecvată a organismului de simntacuitatea vizuală și auditivă.Nevoia de a practica religia : are în crede în Dumnezeu, se duce în fiecare duminică la biserică; are credință în Dumnezeu că îl va ajuta să treacă peste acest obstacol al vieții;Nevoia de a fi util: pacientul vrea să ajungă cât mai curân acasă.Nevoia de a învăța: este interesat de toate informațiile și marialele care sunt descrise în boala sa; pacientul este conștiet în vederea obținerii unei stări de bine.Nevoia de a se recrea: este interesat de ce se petrece în jurul lui;

Page 19: Adam Alin George.ppt

Problema Obiective Intervenții Evoluție

Autonome Delegate

-Dificultatea în a respira, datorată mobilității articu-lare limitate, manifesată prin dureri abdominale și articulare, dispnee.-Tahicardie se manifestă prin tahipnee.-R= 27 r/ min-P= 80 p/min-T.A. = 160/80 mmHg.

-Bolnavul să repire liber și ușor pe nas cu frecve-nță de 17 -19 r/min în următoarele 3 zile.

-Am asigurat pacientului o poziție semișezândă pentru a-i ușura respirația.-Am redus efortul fizic al pacientului prin deservirea acestuia la pat.-Am asigurat repaus la pat de 8-9 h/zi în decubit dorsal sau în poziția adoptată de pacient, care să îi faciliteze respirația.-Am liniștit pacientul să nu își facă griji dacă urmează tratamentul medical.-Am asigurat în salon tem-peratura și umiditate neces-ară.-Am învățat bolnavul să se lase de obiceiurile pe care le are (cafea și tigări)

-La indicația medicului am administrat medicația hepatoprotectoare și coticoterapia:

-Silimarin 3 cp/zi; -Metaspar 2cp/zi;-La indicația medicului am calculat:-Metoclopramid 3cp/zi

-Omeran 2cp/zi;-DeNol 3cp/zi;-Propanol 3cp/zi

-Bolnavul susține că îi este foarte greu să renunțe la cafea și la tigări.-Prezintă același ritm respirator.-Pacientul respiră greu în coninuare pe gură.-P= 80 p/min;-T.A.=160/80mmHg.-R= 24 r/min.

-Dificultate în a se hidrata și alimenta corespunzător datorită inapetenței, vărsă- turi alimentare, vărsături, sete intensă, astenie fizică.

-Ajută pacientul să fie echilibrat nutrițional și hidroelectrolitic.-Să respecte alimentația regimului hepatic.

-Am ajutat bolnavul în timpul vărsăturilor.-Am cântărit pacientul care având inițial 70kg.

-La indicația medicului recoltez: electroforeza, V.S.H., G.P.T., G.O.T. colesterol, T.Quick;-La indicația medicului se administrează i.v. 1f Metoclopramid.

-Aceste caracteristici se mențin.-Prezintă vărsături în continuare.

-Eliminarea inadevată a urinei și scaunelor.-Urina este hipercromă în canități mici.-Scaune diareice datorată intoleranței la lactoză.

-Pacientul să nu mai prezinte scaune diareice, decolorate și urină hiper-cromă în cantități mici.-Pacientul să revină al 1scaun/zi,în următoarele 3 zile. -Pacientul să aibă tegumentele curate în următoarele zile.-Pacientul să fie echilibrat hidroelectorlitic.

-Am supragheat și explicat necesitatea efecturii toaletei periananle după fiecare scaun.-Am făcut bilanțul hidric măsurând ingestia și excre-ția.-Am servit pacientul cu ceaiuri neîndulcite, pireuri de zarzavat, fructe coapte, fierte.-Am interzis pacientului să consume orice fel de alime-nte primite în timpul vizite-lor aparținătorilor.

-La indicația medicului am administrat: -H.H.C. 200mg x 2/zi -Vitaminele: B1, B6, C i.m. -Fitomenadion 1f. -Smecra 1plic x 3/zi.-Am calculat la indicația medicului zilnic bilanțul hidric: -Intrări= 1200 ml/zi; -Ieșiri= 1000 ml/zi

-Aceste caracteristici se mențin.-Se hidratează;-Prezintă în vărsături în continuare.

Prima zi de internare -11.04.2013

Page 20: Adam Alin George.ppt

Problema Obiective Intervenții Evoluție

Autonome Delegate

-Hipetermie datorată proce-sului infecțios hepatic.-Manifstată prin febră.-T= 39ᵒ C, tranpirații, sete intensă, cefalee.

-Bolnavul să revină la temperatura normală a corpului în următoarele 2 zile;-Bolnavul să prezinte o stare de nutriție adecvată.

-Am pus comprese cu apă rece pe frunte timp de 15min. din 2 în 2 ore.â-L-am șters de transpirație pe față și pe corp.-Am schimbat așternuturie de câte ori a fost nevoie.-Am aerisit salonul ori de câte ori este nevoie.-Am notat în foaia de temp- eratură zilnic din 4 în 4 h.

-La indicația medicului am administrat medicația atitermică și cea antagică: -Algocalmin = 2 fiole -Piafen = 2 fiole

-Aceste caracteristici se mențin.

-Dificultatea în deplasare și în unei actvități normale.-Dureri moderate în partea dreaptă a hipocndrului.

-Să numai prezinte dureri în hipocondrul drept.-Bolnavul să își recapete interesul pentru mișcare.

-Am asigurat reapus la pat cam 8-9 h/zi.-Am redus efortul fizic prin deservirea acestuia la pat.-Am menținut igiena tegu-mentelor, a mucoaselor.-I-am recomandat să excute câteva mișcări în pat: mișc-area degetelor, încheietura mâinii, gleznei, membrului inferior și superior (flexie- extemsie), păstrând poziția de decubit dorsal.

-La indicația medicului am administrat: -H.H.C 200mg x2/zi. -Fitomenadion 1f. -Vitamina: B1, B6, C i.m. câte o fiolă pe zi.

-durerile scade în hipocondru drept.-pacinetul execută mișcările recoman-date de echipa medicală.

-Dificultatea în a dormii din cauza anxietății, durerii în hipocondrul drept.

-Pacientul să poată dormi mai ușor și să aibă un somn odihnitor.-Să respecte un orar de somn și odihnă.-Pacientul să numai să nu mai aibă anxietate în următoarele 2 zile.

-Am sfătuit pacientul ori de câte ori are dureri în zona abdomenului, să stea în repaud la pat, în poziție antalgică, de decubit lateral.-Am asigurat condițiile de mediu adecvate.-Am stabilit împreună cu el un orar de odihnă și somn.

-La indicația medicului, am

adiminstrat tratamentul.-Pacientul prezintă același dificultăți în a se odihni.

-Anxietate datorată simpto- melor pe care le are și a incertitudini pe care o are.

-Pacientul să nu mai fie anxios, să fie agitat.-Bolnavul să înțeleagă necesitatea spitalizării;-Să comunice și să aibe încredere în personalul medical.

-Am liniștit pacientul la simptomatologia și evoluția bolii.-I-am explicat necesitatea spitalizării pentru refacerea sa.

-Pacientul este agitat și anxios în continu-are.

Page 21: Adam Alin George.ppt

Evoluție

Pacientul cunoscut cu o afecţiune hepatică se internează de urgenţă prezentând febră, inaptenţă, gust amar, geţuti, vărsături, meteorism abdominal, durere in hipocondrul drept, coloraţia galbena a tegumentelor, scaune diareice decolorate, astenie fizică, somnolenţă post amială, anxietate. Clinic: prezintă adomen dureros in epigastru, matitate palpabilă pe flancuri deplasabilă, ficatde 4 cm sub rebordul costal, marginea ascuţită, dură, suprafaţă netedă, splina la 2 cm de rebrdul costal stâng, zgomote cardiac ritmice, tahicardice, rare raruri bronsice. Paraclinic: VSH=40 /66 mm, Hb=9,8 g, GPT=42 ui, GOT=48 ui, electroforeză proteinelor sferice PT=79, albumina= 56 g %, globuline=24%, colesterol=300 mg %, T.Quick=100%. A urmat tratament cu : omeran 2cp/ zi, DeNol 3cp/zi, silimarin instant 4cp/zi, metaspar 4 tb/zi, metocopramid 3cp/zi, locren 1cp/zi, algocalmin 2 fiole/zi. Evoluţia este favorabilă. Se externează cu urmatoarele recomandări:

• regim igieno-dietetic

• urmeaza tratament cu locren 1cp/zi, silimarin instant 3 cp/ti, omeran 1 cp/zi, propanol 1 cp/zi

• dispensarizarea prin medicul de familie.

Page 22: Adam Alin George.ppt

Tehnici de îngrijire:   Punctia venoasa

Puncţiile biopsice

  Recoltarea sângelui Medicamente administrate: ALGOCALMIN SILIMARINA

GLUCOZĂ

Rolul asistentului medical: Rolul sistentului medical în sadisfacerea nevoii de a se mișca și de avea o bună postură.

Rolul propriu și delegat al asistentei.

În sadisfacerea nevoii de a se alimenta.

Rolul propriu și delegat al asistentei.

În sadisfacerea nevoii de a respira.

Rolul propriu și delegat al asistentei.

În sadisfacerea nevoii de a se odihnii.

Rolul propriu și delegat al asistentei.

În efectuarea tratamentului.

.

Page 23: Adam Alin George.ppt

Capitolul IV Concluzii Hepatita virală C, determină creșterea mortalității și morbidității la pacienții coinfectați și cei monoinfectați. În întreaga lume sunt realizate și campanii de educare a populației, mai ales cu virusul hepaitei C a devenit o problemă de sănătate publică. Sunt depuse eforturi mari și pentru informarea populației în legătură cu pericolul infectării. Donatorii de sânge trebuie triați în mod corect în condițiile în care boala se transmite foarte ușor prin sânge. Cabinetele stomalogice, cabinetele de pedichură și manichiură, cabinetele de tatuaje trebuie să îndeplinească cu strictețe condițiile de sterilizare corecte. Hepatotoxicitatea este indusă de terapia antiretrovirală activă. Interacțiunea medicamentoasă între antriretrovirale și ribavirină subliniază necesitatea unei strategii terapeutice. Răspunsul virusologic precoce este mai crescut la pacienții naivi, cu factori de risc cunoscuți, cu steatoză, cu valori crescute ale citolizei și viremiei. Steatoza hepatică nu a reprezentat un factor de prognostic negativ al eficienței terapiei antivirale; însă, în absența acestei terapii, setatoza hepatică rămâne un factor de risc important pentru progresia hepatitei virale C spre fibroză sau carcinom hepatocelular. Prezența factorilor de risc nu a influențat negativ eficiența terapiei antivirale; nu sau înregistrat diferențe de răspuns virusologic precoce între pacienții cu intervenții stomatologice și cei cu alți factori de risc. S-a dovedit prezența indubitabilă a stresului oxidativ, fapt relevat prin niveluri serice crescute ale malondialdehidei (marker prooxidativ) și niveluri serice semnificativ scăzute ale glutianolului redus ( antioxidatnt endogen puternic). Vârsta pacienților ( procesul de îmbătrânire), precum și durata procesului infecțios ( este mai mare în cazul adulților), nu influențează semnificatic stresul oxidativ. Parametrii stresului oxidativ prezintă valori mai alterate la pacienții cu Hepatită virală C versus cei cu Hepatită virală B. Prezența manifestărilor extrahepatice nu a reprezentat un factor de risc pentru apariția reacțiilot adeverse hematologice de tip leucopenie sau trombocitopenie, dar sau asociat mai frecvent cu anemia. Parametrii hematologici și biochimici au fost comparabili, indiferent de volumul salivar și de momentul evaluării; în schimb pacienții cu hiposalivație au reprezentat valori crecute ale viremiei; între hiposalivașie și prezenta steatozei s-a putut stabili o relație invers proporțională la inițierea terapiei și o relație indiferentă după trei luni de tratament antiviral. Rezultatele sugerează o relație invers proporțională între hiposlivație și prezența seatozei la inițierea terapiei și o relație indiferentă la 3 luni de tratament antiviral. Nu există un vaccin împotriva Hepatitei virale C , riscul infectării populației este foarte mare. Sunt de părere că este necesar depunerea cât mai multor eforturi în lumea medicală prin realizare de studii de cercetare în vederea prevenirii și tratării acestei bolii.

Page 24: Adam Alin George.ppt

Vă mulțumesc !