GHEORGHE LEAHU

ACUARELADE ARHITECTURA

CUPRINS

1 . AcUARELA, o vEcHE iruoelerNtctRE ARTlsrlcA............. ...............8

2. CUM AM DEVENIT ARHITECT SI ACUARELIST.......... ........10u)

3, EXPOZITII DE ACUARELA PRIN TARA ................15,,4. EXPOZ|TI! Sl CONFERINTE PESTE HOTARE............. .........18

,v

5. IMPRESII EXTRASE DIN CARTILE DE IMPRESII........... ......24,

o. iNrAmpLARr DEosEBtrE ...........7. USTENSILELE ACUARELISTULUI ........31

8. UN BILANT ULUITOR: AM DESENAT 800 DE ACUARELE ........... ......339. SECVENTE F|NALE........... .....43

,

LtsrA ILUSTRATILoR ...............46,

REPRODUCEREA A 1OO DE ACUARELE SELECTATE ...........,. ......,........48

Jgggffi,\-*ffi ffi AGUARELA, O VECHE

-INDELETNICIRE

ARTISTICA

Acuarela este o varietate de picturd cu apd, bazatdpe o tehnicd rdspdnditd universal, mult inainte de

aparilia picturii in ulei.Suportul sdu este hdrtia si aplicarea se face cu

pensula.in Quattrocento (secolul XIV), acuarela, avdnd ca

subiecte peisaje, portrete, studii de plante, de imbrd-

cdminte 9i de cdldtorii, ajunge sd fie realizatd de

marii creatori ai timPului ca:

Leonardo Da Vinci (1452^1519)Albert DUrer (1 47 1 -1 528)Lucas Cranach cel Bdtr6n (1472-1553)Hans Holbein cel Tdndr (1497-1543)

in secolulXVll, REMBRANDT (1606-1669) adopta

sieltehnica acuarelei la numeroase schile sisubiecte

abordate.Tn secolele XIX-XX, marii artigti ai lumii, creatori

ai curentelor realismului, impresionismului, expresio-

nismului gi suprarealismului, lasd in tezaurul artis-

tic mondial sute de acuarele remarcabile, semnate:

Delacroix, Daumier, Manet, Gaugain, C6zanne, Van

Gogh 9i Pablo Picasso.

Adoptarea tehnicii acuarelei, dupd atAt de varia-

tele exemple venite din ldrile occidentale, dar 9i din

Tndepdrtata Japonie, s-a manifestat giin lara noastrd'

Nu citez decdt caliva creatori de acuareld 9i desen,

tnregistrati in activitatea artisticd a Bucuregtiului din

o Bucuregtiul Ia 1869, acuareld de Preziosi

. Mdndstirea Radu Vodd 9i Biserica Bucur la

1860, desen de Carol Pop de Szathmary

o Biserica Sf. Gheorghe Nou, desen de Raffet

o Bucuregtiul vdzut din Turnul Collei, acuareld

de Preziosi (1868)o Focul cel Mare de ta 1847, acuareld de Mus-

tacoff.

Dupd aceastd ingirare foarte sumard de acuare-

listi, incerc si eu, arhitectul octogenar Gheorghe

Leahu, contemporan cu dumneavoastrd, viitorii mei

cititori, sd povestesc cdnd 9i ce m-a determinat sd

descopdr acuarelele ca o sursd de evadare de sub

insuportabila perioadd din ultimii meianide activitate

ca arhitect, inainte de pensionare.

Consemnarea graficd a imaginilor de localitSli

si ulife, case 9i monumente se fdcea in secolele

XVll-XlX prin desene, gravuri, acuarele si picturi'

lnventarea aparatului de fotografiat alb-negru, si

apoi color, a generat, pe tot globul, o explozie de

posibilita[i de fixare pe filme sau pelicule a tot ceea

ce ne inconjoard in viafd 9i in naturd'

Recentele perfecliondri uluitoare, digitale, mondi-

ale ale aparaturii fotografice, de filmare 9i rdspdndi-

rea milioanelor de telefoane mobile personale prind

ca intr-o arhivd uriagd actuala noastrd existenld'intalnim azi nretrrfindeni si copii si adolescenti

Imdrturiile justiliei, cu fotografiile amatorilor dotali cumobile, aflali intAmpldtor prin preajmd.

I n contrast cu aceastd te h nolog ie tot ma i sofisticatd :

ACTIVITATEA MEA DE ACUARELIST, A9EZAT PESCAUNUL PLIANT, CU BLOCUL DE DESEN REZE-MAT PE GENUNCHI, A RAMAS LA SCARA UMANAA VECHILOR ME9TE9UGARI, DEPENDENTA DEACUITATEA MEA VIZUALA, DE USURINTA PRIN(]ARE MANUIESC CREIOANELE, PENSULELE SICULORILE, AVAND CA SUPORT PERMANENT DEtiELECTtE A SUBTECTELOR PROFESIA MEA DEAtlHITECT.

Fotografiile gi filmdrile se fac azi cu o vitezd ulu-rloare 9i nu pot fi memorate instantaneu de artistulrcirlizator, ele sunt depozitate dupa traseul fotograficl);rrcurs in arhiva sa personald de pelicule, filme 9inn;rgini disparate.

PRIN CONTRAST, FIECARE ACUARELA OU-IiI AZA PAI{A LA2-4 ORE SI TE ATASEZI TEMEI-NI(] DE EA,

ln permanentd, uneori ore intregi, intorci privireaalternativ de la subiect la coala de hdrtie, descoperiatent toate volumele, proporliile, umbrele, culorile gi

anturajul incercAnd, A9A CUM AM INCERCAT 9lEU, CAACUARELIST-ARHITECT, SA CREEZ VERI-TABILE DOCUMENTE.

in timpul lucrului, se instituie o asemenea fuziune,o cunoastere a fiecdrei lucrdri, incdt imi amintesc 9idupd ce au trecut mulli ani toate detaliile moduluicum mi-am ales, am schifat si apoi am definitivat fie-care acuareld.

De prin 1978-1979, cAnd am descoperit cd prin

acuarele md pot detaga de atmosfera durd, cazond,transmisd noud, arhiteclilor angajali in marele lnstitut,,Proiect Bucuresti", am trecut uneoride la munca silitdla bucuria de a-mi alege singur subiectele acuarelelor.

Dupd ce au mai trecut doi ani de la ,,Revolulie", in1991 , m-am pensionat, iar pasiunea de acuarelist gi

de scriitor de albume si cdrti de arhitecturd s-a dez-voltat nestdvilita.

sryk

ffi* CUM AM DEVENITARHITEGTSI ACUARELIST

M-am ndscut pe 10 MAI 1932 (de Ziua Regelui),

in Moldova de peste Prut, in capitala Basarabiei -Chiginau.

lntraserdm in primii ani ai celui de al Doilea Rdz-

boi Mondial, in care parinlii mei, oameni foarte instd-rili, au pierdut toatd averea. Din ordinul lui Stalin, am

fost obligali sa parasim Basarabia in 24 de ore si,

ca refugiali, am fost gdzduili vremelnic, in iarna lui

1940, in apartamentul din Bucuresti, din Piala Laho-

vary nr. 1A, al fratelui mezin al tatdlui meu, inginerul

Xenofon Leahu - ,,unchiul Xeno", cum ii spuneam

noi. El avea un fiu, vdrul meu Alexandru - Sandi Lea-

hu, abonat la revista ,,Universul copiilor", a celebrului

redactor-gef ,,mos Nae" - Nicolae Batzaria.Era iarna lui 1940, aveam B ani 9i am vdzut un anun!

in,,Universul copiilor", care organizain pragul Crdciu-

nului un concurs pentru copiii talentali. Am pornit 9i

eu spre redaclia ziarului,,Universul copiilor" din strada

Brezoianu 9i am intrat in palatul ,,Universul", impreundcu alli 30 de elevi bucuregteni de vdrsta mea.

Mog Nae a anunfat subiectul. ,,Sd desenali in tu9

un bdtrdn imbricat cu cojoc 9i cdciuld, care frige la o

lumAnare un cdrnat Tnfipt intr-o furculi!d".Am cagtigat premiul I 9i desenul meu a fost repro-

dus in mii de exemplare in revistd.

Acest succes a declangat un consiliu de familie in

care pdrinlii, si mai ales unchiul Xeno, au sugerat cdril^.J ^.^hi^h+ l^ tnrrX{X{rrrX ci folanfaf la dacon trll I

Desenul premiat 9i publicat in ,,Universul Copiilor"din iarna 1940-1941

Cdnd Regele Mihai I a intors rdzboiul spre fron-

tul antihitlerist, tatdl meu, Theodor Leahu, care aveagradul de cdpitan de rezervd, este concentrat 9i plea-

cd in 1944 pe frontul din Ungaria si Cehoslovacia, in

calitate de comandant de batalion.Departe de !ard, in Cehoslovacia, un bombarda-

ment al aviatiei germane lovegte din plin batalionulrom6nesc, iar tata, rdnit foarte grav, este trimis peterna in tari si csfe internat nentru mult timo in Soi-

1',|

Ca sd fim aproape de patul de suferinfd al tatdlui,rnama 9i noi, copiii, sora mea Mia - Ludmila, si eu,Gheorghe Leahu, ne stabilim intr-o camerd inchiria-tei pe strada Galalului din Fagarag.

Urmez 9i absolv, in 1951 , Liceul ,,Radu Negru", aziOolegiul Nalional ,,Radu Negru".

Am avut de la nastere o ,,origine nesdndtoasd",(rum erau considerate de serviciile de cadre comu-niste persoanele care proveneau din familii de ca-

;ritirlisti, de mogieri sau de oameni politici burghezi.Eram nepotul lui Pantelimon Halippa, marele pa-

Iriot realizator al UNlRll BASARABIEI CU ROMANIArk: la 1 decembrie 1918.

Bunica mea maternd, Xenia Halippa, era sora luil';rrr Halippa.

llLrnicii mei paterni, !drani rdzegi din judelul Orhei,(;lrcorghe gi Olimpiada Leahu, au fost deportali 9irrr,r,;i in 1940 in Siberia (ldranii rdzegi erau cei mairLr:;loinici oameni ai satului, chiaburi cum ii numeaur orrrrrnistii), iar tatdl meu, Theodor Leahu, a fostnr, rro proprietar 9i om de afaceri in Chigindu. El nu alr,',1 rriciodatd implicat in politicd 9i era foarte devotatr tr ,rlltrr;ios ortodox.

I ;rlrtul cd, avdnd gradul de cdpitan de rezervd,lrrl,r ,r participat ca luptdtor pe frontul antihitlerist (9i

f ru l)c r:el antisovietic), cd a fost grav rdnit in Ceho-rilrrVirci;r, cd a fost adus pe targd in fard 9i internatr;,q1rf c lrrni in Spitalul Militar nr.245 din Fagdrag, CA/\ I 0I] I DECLARAT VETERAN AL RAZBOIULUI/\I.I I II IIILERIST NE-A SALVAT TOATA FAMILIA.

:'r nt;una si noi, copiii elevi, apoi studenli, apoi am-lrtr ,rrlrrkrcti, am fostincadrali in muncd fdrd probleme111, rlrr:;;rr, numai datoritd consemndrii oficiale a tateir rr \/I I I'.RAN AL RAZBOIULUIANTIHITLERIST.

:,rrlr:;rlmflotul am fost promovat permanent, in ac-ltvrl,rlr;r rle arhitect, numai pe criterii profesionale si

nu srr,lrtrrr sluqdrnicia fatd de partidul comunist si de

Prin 1949,|a 17 ani, realizezintr-o excursie fdcutdcu liceul PRIMELE MELE TREIACUARELE CU SU-BTECTE DE ARHITECTURA DIN SlBlU, BRA9OV

9r GOVORA.Dupd ce incd de la B ani, din iarna lui 1940, am fost

premiat la ,,Universul copiilor" cu desenul meu, iarpdrinlii 9i unchiul Xeno au hotdrit sd md fac arhitect,mi-am indreptat toatd energia gcolard cu precdderecdtre materiile de examen de la Arhitecturd: mate-maticd, fizicd, rom6nd 9i desen.

Eram atdt de temeinic pregatit la desen gi la cele-lalte probe cd n-am urmat cursurile de pregdtire or-

4:rfil;lil;#iiiliijt:',!t".

*: . .iar: l.;.^ ;iiil:ti il.1&l u

ti|]

5E

r r' .t S' i

I i,:li

i$

i'

,t'

L,pqt

ii1.

if ii r ,,.

i

*it

,w, 3