Actualitatea Romaneasca Nr 13

16
Franţa - Patru români au furat cardul mamei ministrului de interne Un român care încerca să fure dintr-un super- market a fost împuşcat Imigranţii se întorc, după criză, în unele ţări ale OCDE România participă la Fes- tivalul Literar al Sardiniei Părintele Arsenie Boca şi minunile sale SOCIAL CULTURĂ RELIGIE ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI ANUL 10 | NUMĂRUL 13 | ITALIA ŞI SPANIA | 30 IUNIE - 13 IULIE 2012 | GRATUIT WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO ROMÂNI ÎN LUME PAGINA 4 ROMÂNI ÎN LUME PAGINA 4 Activitatea sectorului de construcţii din România a crescut cu 22,8% în aprilie ECONOMIC PAGINA 8 PAGINA 3 PAGINA 14 PAGINA 13 PAGINA 3 PAGINA 3 PAGINA 2 Andrea Riccardi Comune în Europa medievală, sunt din nou folosite. SOCIAL ROMÂNIA SOCIAL Cetăţenie italiană pentru copiii străini născuţi în Italia Baby Wiege - Cutii pentru aban- donul legal al copiilor. Crezi că în România ar trebui să existe? EDITORIAL : DE LA IUDA LA NĂSTASE de Albert Craiciu PAGINA 6 banii aparţineau unui italian de 49 de ani ROMÂNI ÎN LUME 2.500 de euro găsiţi de un român au fost predaţi carabinierilor Fostul premier Adrian Năstase a fost transferat, marţi 25 iunie, la Penitenciarul Rahova. Acolo va rămâne câteva zile în spitalul instituţiei, abia apoi fiind mutat într-o celulă. Liderul PSD a fost scos din Spitalul Floreasca pe o targă şi urcat în ambulanţă, fiind escortat şi de două maşini de poliţie până la Rahova. În jurul ore- lor 19.00, un procuror şi mai mulţi poliţişti au mers la Spitalul Floreasca pentru a-l lua pe Adrian Năs- tase şi pentru a-l transfera la penitenciar. Anterior acestor evenimente, medicul Şerban Bră- dişteanu şi trei poliţişti au fost puşi sub urmărire penală pentru că au impiedicat punerea în execu- tare a mandatului de arestare pe numele lui Năs- tase. Aceştia au petrecut mai multe ore în sediul DNA, după care Brădişteanu a plecat direct către spitalul Floreasca, unde şi-a dat avizul pentru transferul fostului premier la Penitenciarul Rahova. foto: cotidianul.ro Adrian Năstase a fost încarcerat la Penitenciarul Rahova Citeşte şi CE SCRIE PRESA INTERNAŢIONALĂ DESPRE CAZUL NĂSTASE PAG 2 Adrian Năstase a ajuns la secţia de terapie intensivă a Spitalului Penitenciar Rahova/ Mai mulţi oameni au scandat împotriva fostului premier în faţa spitalului Floreasca.

description

Ziarul Actualitatea Romaneasca Nr 13/2012

Transcript of Actualitatea Romaneasca Nr 13

Page 1: Actualitatea Romaneasca Nr 13

Franţa - Patru români au furat cardul mamei ministrului de interne

Un român care încercasă fure dintr-un super-market a fost împuşcat

Imigranţii se întorc, dupăcriză, în unele ţări ale OCDE

România participă la Fes-tivalul Literar al Sardiniei

Părintele Arsenie Boca şi minunile sale

SOCIAL

CULTURĂ

RELIGIE

ZIARUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENIANUL 10 | NUMĂRUL 13 | ITALIA ŞI SPANIA | 30 IUNIE - 13 IULIE 2012 | GRATUIT

WWW.ACTUALITATEA-ROMANEASCA.RO

ROMÂNI ÎN LUME

PAGINA 4

ROMÂNI ÎN LUME

PAGINA 4

Activitatea sectorului deconstrucţii din România acrescut cu 22,8% în aprilie

ECONOMIC

PAGINA 8

PAGINA 3

PAGINA 14

PAGINA 13

PAGINA 3PAGINA 3

PAGINA 2

Andrea Riccardi Comune în Europa medievală, sunt din nou folosite.

SOCIAL

ROMÂNIA

SOCIAL

Cetăţenie italiană pentru copiii străininăscuţi în Italia

Baby Wiege - Cutii pentru aban-donul legal al copiilor. Crezi că înRomânia ar trebui să existe?

EDITORIAL:

DE LA IUDALA NĂSTASEde Albert Craiciu

PAGINA 6

banii aparţineau unui italian de 49 de ani

ROMÂNI ÎN LUME

2.500 de euro găsiţi deun român au fost predaţicarabinierilor

Fostul premier Adrian Năstase a fost transferat,marţi 25 iunie, la Penitenciarul Rahova. Acolo varămâne câteva zile în spitalul instituţiei, abia apoifiind mutat într-o celulă.

Liderul PSD a fost scos din Spitalul Floreasca pe otargă şi urcat în ambulanţă, fiind escortat şi dedouă maşini de poliţie până la Rahova. În jurul ore-lor 19.00, un procuror şi mai mulţi poliţişti au mersla Spitalul Floreasca pentru a-l lua pe Adrian Năs-tase şi pentru a-l transfera la penitenciar.

Anterior acestor evenimente, medicul Şerban Bră-dişteanu şi trei poliţişti au fost puşi sub urmărirepenală pentru că au impiedicat punerea în execu-tare a mandatului de arestare pe numele lui Năs-tase.

Aceştia au petrecut mai multe ore în sediul DNA,după care Brădişteanu a plecat direct către spitalulFloreasca, unde şi-a dat avizul pentru transferulfostului premier la Penitenciarul Rahova.

foto

: cot

idia

nul.r

o

Adrian Năstasea fost încarcerat la Penitenciarul Rahova

Citeşte şiCE SCRIE PRESAINTERNAŢIONALĂDESPRE CAZUL

NĂSTASE PAG 2

Adrian Năstase a ajuns la secţiade terapie intensivă a SpitaluluiPenitenciar Rahova/ Mai mulţioameni au scandat împotrivafostului premier în faţa spitaluluiFloreasca.

Page 2: Actualitatea Romaneasca Nr 13

2 Actualitatearomâneascã 30 iunie - 13 iulie

www.actualitatea-romaneasca.ro7 zile din 7

Biserica Ortodoxă considerăsinuciderea un păcat capitalşi nu-i admite nici o justifi-care. Dacă Dumnezeu ne dăviaţă, El este singurul îndrep-tăţit să ne-o ia.

Istoria omenirii este plină to-tuşi de cazuri de sinucidere,unele dintre ele încă reluateîn documentare dedicate sauîn paginile de psihologie alepublicaţiilor.

Suicidul a fost studiat dinantichitate de medici, teo-logi sau filozofi.

În viziunea antică, viaţa numerita să fie păstrată decâtdacă era conformă cu raţiu-nea, cu demnitatea umană şidacă aducea mai multe satis-facţii decât nenorociri. Altfel,păstrarea ei era considerată onebunie de filosofii greci aitimpului.

Platon era, în general, împo-triva sinuciderii, dar menţionatrei excepţii majore: condam-narea (cazul lui Socrate),boala foarte dureroasă şi in-curabilă, precum şi o soartămizerabilă, putând include si-tuaţii diverse, de la mizerie laruşine.

Între toate civilizaţiile antice,Roma este considerată a ficea mai tolerantă faţă de sinu-cidere.

Seneca (4 î.Hr.–65 d.Hr.) ar-

gumenta că „Dacă pot alegeîntre o moarte prin tortură şiuna simplă şi uşoară, de ce sănu o prefer pe cea din urmă?După cum aleg vasul cu carenavighez şi casa în care locu-iesc, la fel îmi voi alege şimoartea prin care voi părăsiviaţa“.

Autorul spunea că atâtavreme cât corpul şi minteanoastră este în cea mai bunăformă, permiţându-ne săducem o viaţă demnă, sinuci-derea nu ar fi justificată. Înschimb a trăi în decrepitu-dine, cu suferinţele provocatede o bătrâneţe înaintată, a nute elibera de ea, este o adevă-rată prostie.

Dreptul roman din epocaimperială lasă însă fiecă-ruia libertatea de a-şialege moartea.

Creştinismul a dat o altă per-spectivă actului de suicid.Este considerat un păcat, unact de laşitate, de condam-nare veşnică. Biblia menţio-nează 4 cazuri specifice depersoane care s-au sinucis:Saul (1 Samuel 31:4), Ahitofel(2, Samuel 17:23), Zimri (1,Regi 16:18) şi Iuda (Matei27:5). Toate aceste persoaneau fost caractere rele, oameniplini de păcăte.

Sunt însă păreri şi în ziua deastăzi care văd sinuciderea caun act de onoare sau de scă-

pare de la o soartă ce nu sepoate ameliora. De evadare.Suicidul cel mai cunoscutomenirii este cel al lui Iudacare s-a spânzurat după ce l-atrădat pe Isus. Este cea maimare trădare din istorie cutoate încercările contempo-rane ale oamenilor de ştiinţăde a-l reabilita pe Iuda.

Scriptura spune că Iuda, vân-zătorul, când a văzut că Isus afost osândit la moarte, s-acăit, a dus înapoi cei treizecide arginţi, i-a dat preoţilorcelor mai de seamă şi bătrâni-lor, şi a zis: „Am păcătuit, căciam vândut sânge nevinovat.”„Ce ne pasă nouă?” i-au răs-puns ei. „Treaba ta.” Iuda aaruncat banii în Templu, şi s-a dus de s-a spânzurat.

El a fost victima propriei laşi-tăţi. Conform Bibliei, ar fi pri-mit iertare aşa cum a primit şiPetru, care tot s-a lepădat deDomnul Isus de trei ori, darcare a venit să ceară iertare şia primit iertare de la Mântui-torul nostru.

Îl putem cita pe Nero, care s-a aruncat în Tibru când avăzut că toţi cei din jurul săupărăsiseră palatul şi nu aveacine să-l omoare, revoltele po-porului fiind principala cauză.Incursiunea în suicid ar puteacontinua în Egipt, amintind-ope Cleopatra, cu toată umbrade îndoială ce trenează încazul ei. Potrivit istoricilor,

Cleopatra şi-a sfârşit zilelefiind muşcată de o cobră, pecare chiar ea ar fi provocat-o.Dezamăgirea şi deziluziile aucontribuit la moartea sa.

Alte cazuri de sinucidere cele-bre ar fi Adolf Hitler şi EvaBraun care s-au sinucis într-un buncăr din Berlin înaintede a fi capturaţi de armataroşie. Refuzul de a fi prinşi viişi probabil încarceraţi a dus laactul de suicid cu ceanură. Înzona artistică putem cita peMarylin Monroe, Ernest He-mingway, Dalida, Vincent vanGogh.

În plina perioadă a campio-natului european, tentativade suicid a lui Nastase batefotbalul.

Sincer mă aşteptam ca Ro-naldo sau Xabi Alonso săatragă mai mult interes decâtcazul Năstase cu toate dile-mele lui: a fost sau nu tenta-tivă de sinucidere cu toţiprotagoniştii direct implicaţi:Rus, poliţiştii, doctorii, etc.

Departe de mine intenţia de aface cronica acestui suicidratat. Nici să evaluez conse-cinţele pentru scena politicăromânească sau să dau noi in-terpretări faţă de cele date decele două tabere ale mass me-diei româneşti. Însă, cu certi-tudine, Năstase a avutopţiunea de a lăsa imagineaunui martir politic sau demerge la puşcărie.

Însă cred că, mai mult decât

orice, este vorba de dramatis-mul unui om. Unul din cei maiputernici oameni din Româ-nia, din 89 încoace. Un omcare a avut totul la picioarelesale şi acum nu mai are nimic.Condamnarea sa nu cred căeste subiectul principal nici înmedia, devreme ce Media IQinformează că în presa româ-nească opt din 10 articole auavut un conţinut emoţionalneutru. 12,3 la suta au fostnegative la adresa fostuluipremier şi doar 5% au avut otentă pozitivă. Sau chiar dacăLiberation apreciază că “hotă-rârea de a-l trimite pe Năs-tase la închisoare esteconsiderată de experţii înlupta împotriva corupţiei cafiind "un progres" importantîntr-o ţară în care justiţia afost mult timp acuzată că a în-târziat procesele înalţilorfuncţionari”.

Cred că românii trebuie dinnou să se uite la fotbal. Năs-tese nu merită alte speculaţii.Mandatul său politic a fost de-mult expirat iar tentativa desinucidere l-a îngropat defini-tiv. El merită atenţia noastrăîn calitate de oameni. Să în-cercăm să ne iubim aproa-pele, să-l înţelegem şi să îispunem că viaţa merită trăită.

Să fim noi mai buni cu adevă-rat şi să concluzionăm dinaceastă poveste că speranţade a fi mai buni este în pute-rea noastră!

Albert Craiciu

Presa internaţională rela-tează despre faptul căAdrian Năstase a fosttransferat de la SpitalulFloreasca la penitenciarulRahova.

Agenţia de ştiri AFP scriecă fostul prim - ministruromân Adrian Năstase, carea încercat să se sinucidădupă ce a fost condamnat ladoi ani de închisoare pentrucorupţie, a fost încarcerat laspitalul penitenciar în Ra-hova, la sud de Bucureşti.

Năstase, în vârstă de 62 deani, prim-ministru între anii2000 şi 2004, a fost condam-nat de Curtea Supremă de

Justiţie pentru deturnarea apeste 1,5 milioane de europentru campania sa electo-rală. Hotărârea a marcat un"punct de cotitură" în luptaîmpotriva corupţiei din Ro-mânia, care face obiectul su-pravegherii stricte de cătreComisia Europeană, maiscrie sursa citata.

Agentia Reuters remarcăfaptul că un doctor şi trei po-liţişti sunt cercetaţi că au în-cercat să-l ajute pe AdrianNăstase să nu ajungă la în-chisoare. În cele din urmă,fostul premier a fost dus înpenitenciar unde şi-a începutispăşirea pedepsei de 2 anipentru corupţie, mai scrie

sursa citată.

Insoţit de poliţie, el a fostluat din spital pe o targă şiurcat într-o ambulanţă. Năs-tase era conştient şi capabilsă vorbească cu cei care îl în-soţeau, scrie Reuters."Fostul premier român aajuns la spitalul închisoriiunde începe executarea a doi

ani de închisoare pentru co-rupţie", scrie WashingtonPost în ediţia electronică.

Un fost premier român aajuns la un spital penitenciar,după ce un tribunal a deciscă ar trebui să înceapă exe-cutarea a doi ani de închi-soare în baza acuzaţiilor decorupţie, în pofida leziunilor

pe care le are după ce s-a îm-puşcat într-o tentativă de sui-cid.

Adrian Năstase a ajuns la în-chisoarea Rahova, la sud deBucureşti după ce TribunalulBucureşti a decis că nu există"niciun impediment" pentru aîncepe executarea pedepsei.

EDITORIAL: De la Iuda la Năstase

Presa internaţională des-pre transferul lui Năstasela penitenciarul Rahova

Page 3: Actualitatea Romaneasca Nr 13

Actualitatearomâneascã30 iunie - 13 iulie 3www.actualitatea-romaneasca.ro simplu şi rapid

Cutiile în care părinţii potabandona un copil nedorit,comune în Europa medie-vală, sunt din nou folositede tot mai multe state depe bătrânul continent şinu numai.

Cei care susţin iniţiativa spuncă aceste cutii, monitorizatede asistente, îi salvează pemicuţi de la o soartă crudă:adandonarea pe străzi sauchiar aruncarea în tombe-roane ori râuri. Totuşi, ONUeste de părere că sunt violatedrepturi ale copilului.

Este destul de greu să îţi im-aginezi secvenţa. Nu pentrucă e complicată, ci pentru căe dureroasă. Într-o suburbiea Berlinului este un semncare te conduce pe o alee pă-zită de copaci. Pe semn scrie"Baby Wiege" (leagăn decopii). La capătul aleii nu estenimeni, dar poţi vedea otrapă metalică, din oţel inoxi-dabil, cu mâner. Când o des-chizi, găseşti acolo un loccălduţ şi pături moi şi curatepentru un bebeluş.

De două ori pe an, cinevamerge pe această alee a spi-talului Waldfriede şi lasăacolo un bebeluş, probabilnăscut în secret. ci câteva oremai devreme. După ce lasăcopilul, persoana poate lua cuea un plic, care îţi indică unnumăr de telefon la care poţi

suna dacă te răzgândeşti.

Apoi persoana - cel mai pro-babil mama - se întoarce şipleacă, iar copilul nu şi-l vamai vedea, probabil, nicio-dată. Copilul creşte, dar nuva putea şti cine este mamasa.

Nimeni nu ştie cine a lăsatcopilul acolo. Secretul e păs-trat în suflet doar de cel carea mers cu copilul în braţepână la cutie şi s-a întors cumâinile libere, uşurat de ogreutate fizică, dar probabilîmpovărat de o imensă greu-tate psihică.

Cei care critică folosirea cu-tiilor spun că acestea arputea fi folosite de taţi fărăscrupule sau chiar de proxe-neţi.

"Studiile din Ungaria - undeexistă astfel de cutii, n.r. -arată că nu numai mamelepun copiii în acele cutii. Pot firude, "peşti", taţi vitregi, taţibiologici etc. Astfel, marea în-trebare este: mama copiluluia fost de acord cu punereacopilului în aceste cutii?",spune psihologul KevinBrowne, de la Universitateadin Nottingham, într-un dia-log cu BBC.

Abandonarea unui copil fiindatât de facilă, mamele au maipuţine şanse de a primi con-

silierea psihologica potrivităpentru a trece de această im-ensă traumă emoţională,arată psihologul.

Este însă un argument pecare cei care au decis folosi-rea acestor cutii îl resping. Eispun că oferă mamelor dispe-rate o modalitate sigură de ascăpa de un copil nedorit. Ceicare nu au o cutie la dispozi-ţie ar putea lăsa copilul într-un loc friguros de pe stradă,arată ei alternativele.

Sau mai rău. În Germania, omamă este acuzată de ucide-rea bebeluşului ei, pe care separe că l-a aruncat de la eta-jul 5 al apartamentului.

Mesajul primit de persoa-nele care îşi abandoneazăcopilul:

"Dragă mamă,

Ştim că este un moment greupentru tine. Vrem însă să ştiică ne vom ocupa cu dragostede copilul tău şi ne vom stră-dui să îi oferim un start câtmai bun în viaţă. Dacă te răz-gândeşti şi îţi vrei copilul în-apoi, te poţi întoarce la noicând vrei. Te vom ajuta cudrag şi suntem extrem de în-cântaţi când copilul şi mamasunt din nou împreună. Chiardacă nu vei dori să îţi iei co-pilul înapoi, te putem ajuta cusfaturi. Te asigurăm că nu veiavea probleme cu poliţia, ni-meni nu te va căuta. Sună-ne!Suntem aici pentru tine.

Ţine minte - într-o zi, copilultău va dori să ştie cel puţinnumele mamei sale. Dacăvrei să ne laşi această infor-

maţie preţioasă, am fi încân-taţi să te ajutăm şi să îl aju-tăm".

Cutii pentru abandonareacopiilor, pe ţări:

Germania - 99 de cutiiPolonia - 45Cehia - 44Ungaria - 26Slovacia - 16Lituania - 8Italia - 8Belgia, Olanda, Elveţia, Vatican, Canada, Malaezia -câte 1

Astfel de cutii există şi în SUAşi Japonia, dar numărul exactnu este cunoscut

Imigraţia în 23 dintre ţă-rile membre ale Organiza-ţiei pentru Cooperare şiDezvoltare Economică(OCDE) înregistrează ocreştere în 2012, cu ex-cepţia unor parteneri pre-cum Spania, în continuareafectaţi de recesiune, iarprincipala ţară de origineeste China, urmată de Ro-mânia şi Polonia, potrivitunui raport anual privindmigraţia prezentat la Bru-xelles, transmite EFE.

Printre puţinele ţări care nuau mai primit imigranţi senumără Spania, Italia, Suediaşi Australia. OCDE subliniazăcă situaţia şomajului în rân-dul imigranţilor din Spaniaca urmare a crizei economice's-a deteriorat în mod clar' şinecesită o acţiune concretă.

Între anii 2008 şi 2011, în ţă-rile OCDE a crescut în modsubstanţial numărul persoa-nelor tinere care nici nu stu-diază, nici nu muncesc, iarGrecia şi Spania sunt în frun-tea listei.

În contextul unei lente recu-perări economice şi a uneiopinii publice sensibile în ma-terie de imigraţie, 'multe gu-verne au introdus măsurirestrictive', semnalează acestraport, prezentat de secreta-rul general al OCDE, AngelGurria, comisarul europeanpentru ocuparea forţei demuncă, afaceri sociale şi in-cluziune, Laszlo Andor, şi co-misarul european pentruafaceri interne, CeciliaMalmström.

'Este prea devreme' pentru aevalua consecinţele 'primăve-rii arabe' asupra imigraţiei,estimează OCDE, care sem-nalează totuşi marele numărde intrări de imigranţi ilegaliîn ţări precum Italia.

În ceea ce priveşte origineaimigranţilor, China este dinnou principala ţară de ori-gine a imigranţilor ajunşi înţări ale OCDE.

Un imigrant din zece provindin China, urmată în această

clasificare de România şi Po-lonia.

Potrivit OCDE, în 2012 vacontinua să crească numărulde imigranţi proveniţi dinAsia. Aceşti imigranţi, majo-ritatea din China şi India, cuun înalt grad de calificare,sunt foarte căutaţi în cele 23de ţãri supuse studiului.

Raportul prezentat miercuriinclude 23 de ţări din cadrulOCDE plus Rusia.

Ministrul italian pentru co-operare internaţională şi in-tegrare, Andrea Riccardi, apropus, duminică, acordareacetăţeniei italiene pentrucopiii străini nascuţi în Ita-lia, scrie Il Mattino.

Propunerea a fost facută la Na-poli, unde se desfăşoară confe-rinţa Asociaţiei "'Amici deipoveri" (Prietenii săracilor).Ministrul a explicat că va in-sista pentru adoptarea uneiasemenea măsuri, întrucât înItalia este nevoie de "o culturăa solidarităţii".

CUTII pentru abandonul legal al copiilor. Crezi că în România ar trebui să existe?

Un ministru de la Romapropune cetăţenia ita-liană pentru copiii stră-ini nascuţi în Italia.

Imigranţii se întorc, după criză, în unele ţări ale OCDE

Page 4: Actualitatea Romaneasca Nr 13

4 Actualitatearomâneascã 30 iunie - 13 iulie

www.actualitatea-romaneasca.romai aproape de familia ta

Un român care încerca săcomită o spargere într-unsupermarket din Italia afost împuşcat mortal de unagent de securitate, rela-tează site-ul italian Uni-oneSarda.it.

Românul în vârstă de 26 deani a fost surprins, în cursulnopţii de 26 spre 27 iunie, întimp ce încerca să pătrundăprin efracţie în supermarke-tul Bennet di Albano, în pro-vincia Bergamo (nord).

Un agent de securitate a des-chis focul asupra presupusu-lui hoţ, care a decedat dincauza plăgilor prin împuş-care.

Agentul de pază l-a împuşcatîn cap pe românul în vârstăde 26 de ani, care se pare căvenise la furat împreună cudoi complici.

Autorităţile italiene au de-clanşat o anchetă în acestcaz.

Cinci bărbaţi, printre careşi doi români, care asigu-rau paza unui om de afa-ceri local au fost omorâţiîn staţiunea Ayia Napa dinCipru, scrie Cyprus Mail.

Potrivit autorităţilor cipriote,agenţii de pază au intrat într-o ambuscadă în jurul orei3:30. Bărbaţii se aflau într-omaşina, în apropiere de piaţacentrală a staţiunii.

Poliţia a precizat că victimeleau fost împuşcate în cap şi înpiept şi au murit în urma ră-nilor.

Poliţia engleză a intervenitluni, 25 iunie, pentru aopri o femeie care dorea săatingă torţa olimpică, pur-tată în acel moment de unromân, Alexandru Dumi-tru, scrie BBC.

Femeia - o italiancă, patroanăa unui restaurant cu specificitalian din Leeds - dorea săatingă torţa pentru a purtanoroc Italiei în semifinalaEuro 2012 cu Germania, careva avea loc joi, 28 iunie.

Gilda Porcelli a admis ulteriorcă a greşit atunci când a în-cercat să atingă torţa.

Dan Alexandru Dumitru esteun român care a primit drep-tul de a purta torţa olimpicăpe o distanţă de 300 de metridatorită activităţii sale de vo-luntar din ultimii cinci ani, elparticipând la acţiuni pentrusprijinirea copiilor defavori-zaţi. Este şi un pasionat aler-gător, participând lasemimaratonul de la Nottin-gham şi la Great North Run,un semimaraton anual organi-zat în luna septembrie.

Cinci români au fost ares-taţi pe o autostradă dinAustria în timp ce trans-portau, în trei camionete,9,5 tone de usturoi, anunţăPoliţia austriacă, citată deAFP.

Cei cinci, cu vârste cuprinseîntre 25 şi 37 de ani, nu auputut preciza originea usturo-iului şi nici dacă marfa leaparţinea, fiind arestaţi pen-tru transport de bunuri fu-rate.

Cele trei vehicule au fostoprite în estul Austriei, înapropierea frontierei cu Un-garia. Poliţiştii observaseră căîncărcătura camionetelor de-păşea gabaritul vehiculelor.

Marfa, estimată la 30.000 deeuro, a fost confiscată tempo-rar. Este posibil ca usturoiulsă fi fost adus din Spania.

Aproximativ zece româniau fost arestaţi în cursulacestei luni după un con-flict violent în cel de-al XII-lea arondisment din Paris,în cursul căruia unul dintreprotagonişti a fugit pe au-tostradă şi a aruncat dintr-o maşină o femeie însărci-nată, au anunţat surse dinpoliţie, citate de AFP.

Scandalul a izbucnit "între ce-tăţeni români din două tabere,una de la Paris şi cealaltă dela Val-de-Marne", un departa-

ment aflat la limita capitaleifranceze, fără a se cunoaştemotivele, a declarat una din-tre surse.

La sosirea lor la locul conflic-tului, nu departe de autos-trada A4 care deserveşte estulţării, poliţiştii au constatat cădouă persoane erau rănite,dintre care una grav.

Conform primelor elemente,una dintre aceste persoane,un bărbat, după ce a primitmai multe lovituri de baston,

a decis să fugă pe jos, pe au-tostrada A4. Ulterior, a încer-cat fără succes să fure unautovehicul, aruncând violentafară din maşină o femeie în-sărcinată, a precizat sursa ci-tată. Femeia a fost transpor-tată la un spital parizian înstare de şoc.

Bărbatul a fost arestat ulteriorde poliţie. Toţi românii reţi-nuţi au fost plasaţi în arestpreventiv, a adăugat sursa.

Patru cetăţeni români careau furat cardul de credit almamei ministrului francezde Interne, Manuel Valls,au fost condamnaţi luniseara, la Paris, la pedepsede închisoare cu executare,scrie Le Parisien.

În data de 14 mai, doamnaValls, în vârstă de 68 de ani,îşi făcea cumpărăturile într-unmagazin Monoprix din aron-dismentul 4. Ea nu a remarcatdouă românce, în vârstă de 20şi 25 de ani, care se uitaupeste umarul ei în momentulîn care introducea codul PIN.La puţin timp după, Gabi-IonelPetcu, 24 de ani, care le înso-ţea pe cele doua tinere, bagădiscret mâna în geanta bătrâ-nei şi îi fură cardul.

Imediat, aceştia au început săretragă banii de pe card. Întotal, aproape 3.000 de euro.Cei patru tineri folosesc car-

dul şi pentru închirierea unorbiciclete Velib'. Alertată debancă despre retragerile sus-pecte de bani, doamna Valls,chiar înaintea nominalizăriifiului său la Palatul Beauvau,blochează cardul.

Patru zile mai tarziu, pazniculunui mare magazin de îmbră-căminte din cartierul Operaeste intrigat de comportamen-tul suspect al aceloraşi patruromâni: de această dată, eierau interesaţi de o clientăolandeză care introduceacodul PIN. Urmăriţi de poli-ţişti, cei patru sunt arestaţi înmomentul în care tânăra in-troducea cardul pe care toc-mai îl furase într-unbancomat.

În paralel, în primul furt, încare era implicată mama mi-nistrului de Interne, poliţiştiiau verificat listele cu apeluritelefonice efectuate de pe te-

lefoanele mobile în magazi-nele Monoprix şi staţiile Ve-lib', remarcând patru numereidentice. În 19 mai, unul din-tre numere apare ca fiind pre-zent în Palatul Justiţiei, iaranchetatorii bănuiesc că pro-prietarul său era arestat într-un alt dosar. În fotografiilepersoanelor aflate în arest înacea zi poliţiştii îi identifică petinerii români filmaţi de came-rele de supraveghere din ma-gazinul Monoprix.

Cei patru au recunoscut că aufurat şi utilizat cardul de cre-dit al doamnei Valls, dar aunegat, în ciuda evidenţelor, aldoilea furt. Gabi-Ionel Petcu,care mai fusese condamnatanterior pentru furt de şaseori, a primit o pedeapsă de 15luni de închisoare. Ceilalţi treiromâni au fost condamnaţi laun an de închisoare, dintrecare patru luni cu suspendare.

Un român care în-cerca să fure dintr-un supermarket, înItalia, a fost împuş-cat mortal

Cinci români caretransportauaproape zece tonede usturoi au fostarestaţi în Austria

Românii care au îngrozit Parisul: Au aruncat din maşină o femeie însărcinată

Doi români care asi-gurau paza unui om deafaceri, ucişi în Cipru

Patru români, condamnaţi la închisoareîn Franţa, după ce au furat cardul decredit al mamei ministrului de Interne

Probleme pentru UNROMÂN care a purtattorţa olimpică

Page 5: Actualitatea Romaneasca Nr 13
Page 6: Actualitatea Romaneasca Nr 13

6 Actualitatearomâneascã 30 iunie - 13 iulie

www.actualitatea-romaneasca.ro34 de birouri în România

Sede CentraleVia Porpora, 12 · 20131 Milano, Italia MM1/MM2 Loreto

Succursale Milano | PadovaVia Padova, 34 · 20131 Milano, Italia MM1/MM2 Loreto

Succursale Roma | PetrarcaVia Petrarca, 24 · 00185 Roma, Italia Vittorio Emanuele

Succursale PaviaViale Della Libertà, 47 · 27100 Pavia, Italia

+39 02 40042091 [email protected]

Premiaza câștigătorul cu o excursiecălătorește în lume cu SIT

Luni patru iunie 2012 a fost făcută, în prezenţa unui

, care a avut ca tema Ziua Mamei.

Catalin Iosif Mijea s-a dovedit a fi norocosul câștigător, care, ca mii de persoane din Italia, a trimis bani, în perioada 01/04/2012 și 31/05/2012 prin intermediul SIT International Money Transfer.

Catalin este un tanar de 27 de ani. El și familia lui: tatăl, mama și doi fraţi au părăsit ţara de origine, România, de la 8 ani să vină în Italia în căutarea de oportunităţi de locuri de muncă mai bune. Doar una dintre surorile lui a rămas în România.

“Am plecat din ţara mea, deoarece nu exista nici o lucrare, dar acum am un loc de muncă stabil în Italia, de 6 ani lustruiesc marmura... este o muncă grea, dar imi permite să ajut familia mea și acest lucru rasplateste toate eforturile mele. În perioada de promovare am facut doar 1 trimitere de bani în România, ca un cadou pentru sora mea care a rămas singura acolo. Nu toate lunile pot trimite, dar cand am ceva bani, o fac de bună voie! ”

“Când mi-au spus că eu am câștigat concursul am fost neincrezator pentru ca nu am câștigat nimic în

spune el emoţionat.

Transferul cu care a câștigat concursul a fost efectuat la Agentia SIT: Biroul Prima Porta al Societatii Euro Est Transfer SRL, o companie specializata in trimiterea de bani în România, cu

Euro Est Transfer SRL este prezenta de mai multi ani pe piata si profesionalismul serviciilor sale a fost recunoscut de catre intreaga comunitate romaneasca care traieste in Roma.

Pentru SIT a fost o placere de a recompensa clientul unui agent atât de credincios și serios!

Catalin Iosif Mijea

România

CU ACEST PREMIU, VA CALATORI IN ROMANIALocul de munca si ceva bani, nu-mi permite sa calatoresc frecvent in România,

chiar daca este aproape de Italia, acum in sfarsit pot fi aproape de sora mea.Aceasta este o mare fericire pentru mine. Multe mulţumiri pentru SIT.

reprezentant oficial, tragerea la sorţi pentru a patra editie a călători în lume cu SIT

viata mea...este adevărat că se poate întâmpla oricui!”

agentii in Roma si provincie.

numedirucolediţăăţtinutropodintre surorile lui a rămas în România.

a nuraoD.enubiamăcndintre surorile lui a rămas în România. emoţionalspune e

etse...aemataiv

t. emoţiona!iuciroalpmâtnîetaopesăctarăveda

Un ofiţer de poliţie românaflat în misiune la Brescia,în cadrul unui proiect decolaborare între Italia şiRomânia, a ajutat la desfă-şurarea investigaţiilor careau dus la arestarea a şasecetăţeni din RepublicaMoldova specializaţi în fur-turi din locuinţe, care auacţionat în mai multe re-giuni şi au efectuat deja vi-zite de recunoaştere înscopul pregătirii de acţiuniîn zone afectate de cutre-mur, informează luni coti-dianul italian LaRepubblica.

Cei şase cetăţeni moldovenierau pregătiţi să jefuiască lo-

cuinţe afectate de cutremur înEmilia Romagna, după ce aucomis furturi şi tâlhării înzona Brescia, dar şi la Man-tova, Ravenna şi Trento.

Grupul de moldoveni a fostarestat de poliţiştii echipeimobile din Brescia, şase per-soane ajungând la închisoare,printre acestea fiind unii im-igranţi fără acte, în timp ce s-a dovedit că alţii erau căutaţide poliţie.

Grupul a încercat să impunătaxă de protecţie /il pizzo/unor doi antreprenori dinBrescia, în timp ce, potrivitacuzării, sunt numeroase jafu-rile şi furturile din magazine

şi locuinţe din diferite provin-cii ale Italiei de Nord. În luna ianuarie, la Rovereto,într-un condominiu, banda arfi reuşit să fure bunuri din 40de garaje şi să ia două maşini.Bunurile furate erau ulteriordepozitate şi transportate înţări din Europa de Est.

Infractorii plănuiau, pe lângăjafurile din zonele afectate decutremur, unde efectuaserădeja cercetări la faţa locului,şi două furturi împotriva a doiantreprenori lombarzi.

În cursul operaţiunii au fostconfiscate un pistol, instru-mente de spargere şi bunurifurate.

Capitala bulgară Sofia găz-duieşte o conferinţă în ca-drul căreia vor fi prezen-tate rezultatele proiectului'EU Inclusive - transfer dedate şi experienţe privindintegrarea pe piaţa munciia romilor între România,Bulgaria, Italia şi Spania'.

În cadrul conferinţei vor fiprezentate rezultatele unuistudiu comparativ efectuat încele patru ţări privind politi-

cile publice pentru integrarearomilor. Va fi prezentat şi unproiect de raport care conţinerecomandări către autorităţipentru ameliorarea integrăriiromilor pe piaţa muncii.

Conferinţa este organizată deInstitutul pentru o SocietateDeschisă, iar printre partici-panţi va fi ministrul bulgarpentru gestionarea fonduriloreuropene Tomislav Doncev(foto).

Obiectivul proiectului estedezvoltarea practicilor de co-operare în domeniul incluziu-nii romilor, prin transferultransnaţional de date şi expe-rienţe locale, pentru promova-rea incluziunii acestui grupvulnerabil pe piaţa europeanăa muncii şi creşterea capacită-ţii organizaţiilor care se ocupăde integrarea romilor din Ro-mânia, Spania, Italia şi Bulga-ria, afirmă organizatorii.

Poliţia irlandeză a arestatcirca 40 de suspecţi carefăceau parte dintr-o reţeainternaţională de hoţi debuzunare, destructurată înultimele două săptămâni,din care făceau parte cetă-ţeni români, relatează TheSun, în ediţia electronică.

Operaţiunea Aughrim, a dusla destructurarea celei maicunoscute reţele de hoţi debuzunare, care acţionau înSpania, Franţa, Germania,Danemarca, Suedia, Elveţia,Belgia, Italia, Anglia şi Olandaînainte de a ajunge în Irlanda,relatează The Irish Sun.Amprentele prelevate la Du-blin au fost transmise prin In-terpol, doi dintre membriireţelei fiind arestaţi chiar încentrul capitalei irlandeze, iaralţii doi în Mullingar şi Gal-way.

Infractorii furau portofele, te-lefoane mobile, poşete în spe-cial din cele mai aglomeratepuncte turistice din Dublin."Au furat de la persoane dintoată Europa, dar aici nu vorscăpa aşa uşor", potrivit uneisurse. Membrii reţelei - prin-tre care cupluri căsătorite şiadolescenţi - se îmbrăcau ase-menea turiştilor şi foloseaudispozitive de bruiere a apara-telor de comunicaţie ale poli-ţiştilor.

Hoţii trimiteau înainte "is-coade" care să urmăreascăeventualii poliţişti - care auapelat la cel puţin şase agenţiîmbrăcaţi în civil pentru a re-zolva acest caz. Aceştia au ob-servat cum doi dintre hoţi auaşteptat chiar două ore şi ju-mătate înainte de a acţiona.

Gandul.info

Poliţist român în misiune la Brescia colaborează la arestareaa şase cetăţeni moldoveni ce vizau case lovite de cutremur

Poliţia irlandeză a destructurat o reţeainternaţională de hoţi de buzunare, pro-venind din România. Hoţii acţionau înpeste 10 ţări din Europa

O conferinţă dedicată integrării romilor din România, Bulgaria,Spania şi Italia va avea loc la Sofia

Page 7: Actualitatea Romaneasca Nr 13
Page 8: Actualitatea Romaneasca Nr 13

8 Actualitatearomâneascã 30 iunie - 13 iulie

www.actualitatea-romaneasca.roîn centrele comerciale din Arad, Cluj, Galați,Iaşi, Piteşti, Râmnicu Vâlcea, Slatina şi Sibiu

Astfel marcând cel maimare avans lunar din UE,în condiţiile în care în zonaeuro s-a înregistrat un de-clin de 5%, iar la nivelulUE de 5,1%, arată datelepublicate de Eurostat.

Astfel, cele mai mari creşteriau fost consemnate faţă deaprilie 2011 în România(22,8%), Polonia (9,7%) şi

Suedia (4,3%), scăderi majoreînregistrându-se în Italia şiSlovacia (-15,1% ambele) şiSpania (-14,6%).Raportat la luna martie 2012,construcţiile au crescut celmai mult în România cu11,5%, Franţa (2,3%) şi Polo-nia (1,9%). Scăderi impor-tante au fost în MareaBritanie (-18,1%), Slovenia (-9,3%) şi Portugalia (-6,7%).

În zona euro s-a înregistrat înaprilie o scădere de 2,7% asectorului de construcţii faţăde luna precedentă, iar la ni-velul blocului comunitar de6,6%.Eurostat a prezentat date pri-vind sectorul construcţiilor înmartie pentru 14 state mem-bre UE.

Activitatea sectorului de construcţii din România acrescut în aprilie cu 22,8% faţă de aceeaşi lună din 2011

Publicație fondată de Dr. Valentin Eugen Dăeanu

Redacția şi administrațiaBucureşti, Str. Justiţiei, Nr.54,

Et.2, Sector 4Tel.: 004 021 335 88 00Fax: 004 021 335 87 84

E-mail: [email protected]

Redacția: Albert Craiciu, Luiza Ciorcăşel,

Irina Stinghe

Referent: Costel Cune

Art director & DTP: Cristian Călin

Editat de:S-PRESS Internaţional România

ISSN 1583 – 2120

Administrator unicCristian Călin

Actualitatea Românească este un ziareditat în România şi se supune legilor

româneşti în materie. Ziarul poate fi di-fuzat şi retipărit oriunde în lume, cu

acordul redacţiei, societăţii sau persoa-nei căreia i se încredinţează acest

drept.

PUBLICITATE ITALIA:Director comercial şi

Publicitate

Cristiano Acquarolipentru Noesis Media srlTel. 0039 339 4142640

[email protected]

VÂNZĂRI

1) Fiat Doblo 2009, 120000km, 3500 euro

2) Iveco Daily 2008, 217000km, 4500 euro

3) Iveco Daily, 2009, 150000 km, 6500 euro

Tel. 0039 373 348 86 88 sau0040 755 054 025

Vând apartament 2 camere înPiatra Neamţ, fără îmbunătăţiri.Preţ negociabil - 30 000€Tel. 3283841594 / 0690231465 /0040233296570

Vând garsonieră în Focşani (cen-tru), preţ convenabil. Tel.3272870222

Vând Smart fabricaţie noiembrie2002- preţ - 3100€ Tel.3937111226

LOCURI DE MUNCĂ

Caut de muncă ca şofer. Refe-rinte, categorie B, C, D, atestattransport marfă, Tel.3806866538

Profesor, acord meditaţii la ma-tematică pt. copii cu vârsta cu-prinsă între 10 şi 14 ani, fie ladomiciliul părinţilor, la domiciliulprofesorului sau cursuri on line.Informaţii suplimentare la Tel3288873042

ÎNCHIRIERI

Închiriez cameră în Acilia (depreferat o doamnă). Pret-250€Tel. 3898846528

Închiriez cameră mobilată Tv +Internet cu 250€ pe lună +spese în Setteville - lângă staţiaCotral şi 041, Tel. 3201538279

Închiriez cameră Ostia Centru400€ spese, Tel: 347265195

Închiriez cameră la un băiat sauo familie în Villalba (Rm), Tel3477145065

Primim în gazdă, Ostia Tel:3891316658

Închiriez cameră pentru 2 femeisau 1 cuplu, Lido Centro, Corsoduca di Genova, apartamentfoarte liniştit, 400€ condominioşi riscaldamento incluse. Tel:3473751707 Trimite anunțul tău pe adresa

redacț[email protected] caută centrele de colectare.

ANUNŢURIGRATUITE

Sede CentraleVia Porpora, 12 · 20131 Milano, Italia MM1/MM2 Loreto

Succursale Milano | PadovaVia Padova, 34 · 20131 Milano, Italia MM1/MM2 Loreto

Succursale Roma | PetrarcaVia Petrarca, 24 · 00185 Roma, Italia Vittorio Emanuele

Succursale PaviaViale Della Libertà, 47 · 27100 Pavia, Italia

+39 02 40042091 [email protected]

Premiamo il vincitore del concorsoviaggia per il mondo con SIT

Lunedì, 4 di Giugno 2012 si è realizzato, alla presenza di un funzionario camerale, il sorteggio della quarta edizione del concorso Viaggia per il mondo con SIT, che in questa occasione aveva come tema la Festa della Mamma.

Catalin Iosif Mijea è risultato essere il fortunato vincitore, che come altre migliaia di persone in Italia, ha inviato denaro nel periodo 01/04/2012 e 31/05/2012 attraverso SIT International Money Transfer.

Catalin è un giovane di 27 anni. Lui e la sua famiglia: padre, madre e 2 fratelli hanno lasciato il loro paese d’origine, la Romania, da 8 anni per venire in Italia, in

cerca di migliori opportunità di lavoro. Solo una delle sue sorelle è rimasta in Romania.

“Ho lasciato il mio Paese perché non c’era lavoro, mentre ora in Italia ho un lavoro fisso, da 6 anni lucido il marmo… è un duro lavoro, ma mi permette di aiutare la mia famiglia e ciò ripaga tutti i miei sforzi. Nel periodo della promozione ho realizzato 1 solo invio di denaro per la Romania, come regalo alla mia unica sorella che è rimasta là. Non tutti i mesi riesco a inviarle dei soldi, ma appena posso lo faccio volentieri!”

“Quando mi hanno detto che avevo vinto il concorso ero incredulo, non avevo mai vinto nulla nella mia

vita…è proprio vero che può succedere a tutti!” dice emozionato.

L’invio che gli ha fatto vincere il concorso è stato effettuato presso l’Agente di SIT: Ufficio Prima Porta della società Euro Est Transfer Srl, una società specializzata nell’invio di denaro in Romania con vari punti vendita a Roma e provincia. Euro Est Transfer Srl è presente ormai da molti anni nel mercato degli invii di denaro e la professionalità del suo servizio è riconosciuta da tutta la comunità rumena che vive a Roma.

Per SIT è stato un piacere premiare il cliente di un agente così fedele e serio!

Catalin Iosif Mijea

Romania

GRAZIE A QUESTO PREMIO, VIAGGERÀ IN ROMANIAIl lavoro e i pochi soldi non mi permettono di viaggiare spesso in Romania

nonostante sia vicina all’Italia… ora finalmente potrò riabbracciare mia sorella. Questa è una felicità immensa per me. Molte grazie a SIT.

a8ad,ainamoRal,enigiro’dnahilletarf2eerdam,erdap

on,oludercniorenahimodnauQ“

n i,ailatInierinevrepinnae seaporolliotaicsalon

gente così fedele e serio!aSreP

a imallenallunotniviamovevanoo srocnocliotnivovevaehcottedon

gente così fedele e serio!n uidetneilclieraimerperecaipnuotatsèTIS

n

Page 9: Actualitatea Romaneasca Nr 13

MÂINILE

ALE!T

ALEGERE

E ÎN MÂINILE

ALEGEREA

ALE!T

.smith.com.ro wwww.smith.com.ro

el: 004 021 335 88 0TTel: 004 021 335 88 00

el: 004 021 335 88 00

©

Alexandria, Arad, Bacău, Baia Mare, Balş,Bistrița, Botoşani, Brăila, Braşov, Bucureşti,Buzău, Cluj, Constanța, Craiova, Curtea deArgeş, Drobeta Turnu - Severin, Focşani,Galați, Iaşi, Piatra Neamț, Piteşti, Ploieşti,Rădăuți, Râmnicu Vâlcea, Roman, Roşiori deVede, Suceava, Târgovişte, Tecuci, Tg.Jiu,Timişoara, Tulcea, Vaslui

ARAD - Atrium Center, CLUJ - Iulius MallCRAIOVA - Electroputere ParcDROBETA TURNU SEVERIN - CoraGALAŢI - Modern Grand Center şi Dunărea Center MallIAŞI - Iulius MallPITEŞTI - Trivale Shopping CenterRÂMNICU VÂLCEA - River PlazaSLATINA - OltulSIBIU - Shopping City Galeria CarrefourTIMIŞOARA - Iulius Mall

Page 10: Actualitatea Romaneasca Nr 13

10 Actualitatearomâneascã 30 iunie - 13 iulie

www.actualitatea-romaneasca.ropână la 12 ore program zilnic

Parlamentul de la Roma aaprobat, prin patru voturide încredere, decretul delege asupra reformei pie-ţei muncii, criticată de toţipartenerii sociali, dar ne-cesară şi urgentă dincauza crizei economice,informează ediţia online acotidianului roman La Re-pubblica.

Ministrul muncii şi al politici-lor sociale, Elsa Fornero, aasigurat că acest decret delege nu va fi blocat, ci vaputea fi modificat şi îmbună-tăţit, cu sprijinul guvernuluiitalian. 'Reforma pieţei mun-cii este o noutate pozitivă, iardacă va putea fi îmbunătăţită,vom face acest lucru, cu spri-jinul tuturor partidelor caresusţin guvernul', a spus ElsaFornero, profesoară de eco-nomie la Universitatea dinTorino.

Aprobarea acestei reformeera necesară, susţin principa-lele ziare din Peninsulă, deoa-rece premierul italian Mario

Monti doreşte să se prezintela Bruxelles, la Consiliul Eu-ropean, cu un atu în plus pen-tru a demonstra că Italia îşiface datoria şi aprobă re-forme structurale, pe termenlung, pentru a favoriza creş-terea economică a ţării, înacest moment de gravă crizăeconomică.

'Eu cred că această reformăeste una bună, care reali-zează un echilibru bun. Nueste însă o reformă perfectă,deoarece nimeni nu are pre-tenţia să poată găsi cea maibună soluţie la numeroaseleprobleme ale pieţei munciidin Italia', a mai declarat mi-nistrul muncii, Elsa Fornero,răspunzând la criticile adusereformei de toţi partenerii so-ciali, de la sindicate la asocia-ţia antreprenorilor italieni, şide toate partidele din Italia,care însă au făcut un efortpentru a o aproba, la cerereapremierului Monti, caremarţi solicitase sprijinul Par-lamentului în vederea difici-lului summit de la Bruxelles,

din 28-29 iunie.

Sindicatele din Italia au maicriticat cuvintele ministruluiElsa Fornero care, într-uncontroversat interviu acordatziarului american Wall StreetJournal, declarase: 'Aceastăreformă a pieţei muncii dinItalia nu este perfectă, dareste bună, mai ales pentrucei care intră pe piaţa mun-cii. Încercăm să protejămpersoanele şi nu locurile lorde muncă. Pentru că persoa-nele trebuie să-şi schimbementalitatea; locurile demuncă nu sunt un drept, ciele trebuie să fie dobândite,chiar şi prin sacrificii'. Cu-vinte care au nemulţumit sin-dicatele şi opinia publică dinItalia. Principalul sindicat ita-lian, Cgil, a anunţat că vapromova manifestaţii de pro-test în întreaga Italie, împo-triva acestei reforme, pe careo consideră 'greşită, negativăşi insuficientă pentru a re-zolva problemele lucrătoriloritalieni şi problemele şomeri-lor'.

Parlamentul de la Roma aprobă reformapieţei muncii, criticată de partenerii sociali

S-a deschis Cofetăria românească!

Camera Deputaţilor aadoptat, marţi, proiectulde lege care prevede caziua de 30 noiembrie, deSfântul Andrei, să fie de-clarată zi liberă, sărbă-toare a creştinării poporu-lui român. Proiectul delege iniţiat de PDL şiagreat de toate grupurileparlamentare a fost adop-tat cu 236 de voturi "pen-tru", două "împotrivă" şi10 abţineri.

O nouă zi liberă: Deputaţiiaprobă ca ziua de SfântulAndrei să fie sărbătoare le-gală

"S-a spus că avem foartemulte zile libere în România.E adevărat. Cei din mediul deafaceri pot acorda o zi liberă,pe data de 30 noiembrie, iarîn cazul în care nu va fi posibilse poate da zi liberă şi în altăzi, astfel încât să nu fie per-turbate activităţile productivesau comerciale. Prin acest actnormativ respectăm ceea cetrebuie respectat", a precizatdeputatul PDL Petru Călian ladezbaterile generale asupraproiectului de lege.Deputatul PSD Marian Ne-acşu a subliniat, la rândul său,că acest proiect s-a bucuratde susţinerea tuturor grupuri-lor parlamentare.

O nouă zi liberă pentru români

Page 11: Actualitatea Romaneasca Nr 13

Un muncitor român învârstă de 26 de ani amurit, iar doi colegi aufost răniţi, după exploziaunei grenade din al II-leaRăzboi Mondial pe unşantier din Roma, rela-tează site-ul de ştiri New-notizie.it.

Muncitorii lucrau la restau-rarea unei clădiri pe bule-vardul Tuscolana din Roma.Unul dintre ei a mutat ogeantă în care se pare că erao grenadă datând din al II-lea Război Mondial. Dipoziti-vul a explodat, provocândmoartea unui român în vâr-stă de 26 de ani şi rănirea adoi colegi ai acestuia. Deocamdată nu se ştie de cegrenada se afla în clădirearezidenţială.Autorităţile italiene au de-clanşat o anchetă pentru astabili circumstanţele încare s-a produs incidentul.

Un muncitor român dinRoma a predat carabinieri-lor o borsetă în care erau2.500 de euro, pe care o gă-sise în parcarea unui cen-tru comercial, relateazăpresa italiană.

Conform site-ului Paesesera.it,un grădinar român în vârstăde 37 de ani a găsit o borsetăcu 2.500 de euro în parcareaunui supermarket din zonaFiumicino (Roma).

Românul nu a stat pe gândurişi a predat borseta la secţia decarabinieri din strada Sette-bagni.

Carabinierii i-au înapoiat bor-seta unui italian în vârstã de49 de ani care o pierduse.

Cetăţenii de etnie romă dinBulgaria şi România rămânizolaţi, pe când cei care auemigrat în Spania se inte-grează mai uşor decât ceicare au ales Italia, potrivitunui studiu al institutuluiOpen Society, prezentat laSofia, relateazã AFP.

"Toleranţa şi politicile de inte-grare pe termen lung, în spe-cial în Spania, înregistreazăsuccese în integrarea romi-lor", a declarat Gheorghi Stoi-cev, preşedintele filialeibulgare a Open Society, într-oconferinþă de presă.Potrivit studiului, 53% dintreromii din Bulgaria care au alessă emigreze în Spania au unloc de muncă, în timp ce înBulgaria, majoritatea membri-lor comunităţii rome sunt înşomaj. În Italia, 40% dintreromii bulgari exercită o activi-

tatea profesională.

În Spania, aceştia lucrează înagricultură, în timp ce în Ita-lia, ei lucrează mai de grabă înserviciile publice şi în con-strucţii.Studiul a fost realizat în iunie2011 pe un eşantion de 1.100de romi în fiecare din celepatru state (România, Bulga-ria, Spania, Italia), şi alţi 400de imigranţi romi bulgari şi ro-mâni din Spania şi Italia, untotal de 4.800 de persoane.Rata angajării romilor în celepatru state este în medie de37,4%, în timp ce rata angajă-rii în cetăţenilor la nivelul Uni-unii Europene este de 57,4%.În domeniul educaţiei, numaio medie de 6% dintre romi auacces la cursuri secundare sausuperioare, faţă de 67,2% lanivelul UE.Potrivit studiului, romii din Ro-

mânia şi Bulgaria trăiesc încondiţii mizere, numai 20%având acces la toalete de-cente, faţă de 52% în Italia şi95% în Spania.Open Society remarcă toto-dată o schimbare pozitivă înatitudinea bulgarilor faţă deromi în ultimii patru ani, Stoi-cev făcând referire la altedouă studii efectuate exclusivîn Bulgaria. Astfel, 44% dintre bulgari sedeclară dispuşi sã lucreze curomii, faţă de numai 29% înurmă cu patru ani, în specialîn rândul tinerilor (60% dintretinerii sub 30 de ani).În plus, 48% dintre bulgari nuse opun unei coabitări în ace-laşi cartier, faţã de 32% înurmă cu patru ani.În schimb, numai 12% dintrebulgari s-ar căsători cu o per-soană de etnie romă, rezultatsimilar cu cel anterior.

Actualitatearomâneascã30 iunie - 13 iulie

www.actualitatea-romaneasca.ro 11din aprilie şi în centrul comercial SIBIU SHOPPING CITY în incinta Galeriei Carrefour!

Un român a murit dupăexplozia unei grenadepe un şantier din Roma

2.500 de euro găsiţi de un român într-oparcare din Roma - predaţi carabinierilor

Romii emigraţi în Spa-nia şi Italia se inte-grează, în timp ce înRomânia şi Bulgariarămân izolaţi

Un cetăţean român a fostarestat de autorităţile va-male franceze din Avignon(sud-est), având în bagajeaproape 300 de kilogramede canabis, relatează publi-caţia electronică LaPreo-vence.com.

Românul se afla într-un auto-buz care asigura o legăturăspre estul Franţei venind dins-pre Spania în momentul încare a fost arestat de autorită-ţile vamale, în cursul unui con-

trol, în noaptea de duminicăspre luni, în zona Arles.Bărbatul avea asupra sa treivalize mari, care conţineau întotal 290 de kilograme de ca-nabis. Potrivit unor surse,acesta ar fi transportat drogu-rile în numele altcuiva şi urmasă le aducă în România.De la începutul anului, autori-tăţile vamale din Avignon auconfiscat circa 500 de kilo-grame de cocaină şi peste 1,2milioane de euro.

Român prins în Franţa cu 300de kilograme de canabis într-un autobuz venind din Spania

Adresele birourilor sunt:

ROMA FINOCCHIOVIA DI ROCCA CENCIA NR 68CELL: 3733485804TEL: 0620747266Program Luni-Vineri 9-13 / 16-20Marti inchis Sambata 9-20Duminica 9-13

ROMA PONTE LUCANO (TIVOLI)VIA DEI CANNETI 11CELL:3733485805TEL:0774.320.591Program birou Luni-Joi 9-13/16-20Vineri inchisSambata 10-20Duminica 9-13

Transferul de bani se realizeazăîn 5 minute şi comisioanele por-nesc de la 4 euro.Banii se pot ridica din Româniade la sediile Smith&Smih des-chise 7 zile din 7 zile şi de la se-diile BCR.La efectuarea unui transfer pu-teți beneficia de reduceri laanunmite produse alimentaretradiționale româneşti oferite desupermarketul AIDA.

Servicii suplimentare oferiteBilete de avion low cost, încărcări te-lefoane reţele din România şi Italia,vânzări telefoane Digi şi încărcăricartele Digi, traduceri, legalizări -orice tip de documente, asigurări tipRCA pentru maşinile înmatriculate înRomânia. Vă aşteptăm cu drag!

Smith&Smith a venit în întâmpinarea clienți-lor săi cu încă două noi sedii la Roma. Acesteasunt situate în incinta supermaketelor AIDA.

NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU!

NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU! NOU!

Page 12: Actualitatea Romaneasca Nr 13

12 Actualitatearomâneascã 30 iunie - 13 iulie

www.actualitatea-romaneasca.ro34 de birouri în România

Cum apreciaţi afirmaţia luiDidier Dutour, directoruladjunct al InstitutuluiFrancez din Bucureşti că"relaţia cu ICR este exce-lentă, şi nu doar cu Institu-tul Francez, ci cu noi toţi".

"Pentru noi a fost foarte im-portant că ICR a avut preşe-dinţia EUNIC, a fost unmandat foarte important,foarte bun şi respectat şi tre-buie să menţionăm că, înafară, calitatea echipelor ICRîn toate ţările a fost atât debună încât Institutul Francezdin Paris a luat în discuţie rea-lizarea unui parteneriat spe-cial între Institutul Francez şiICR.”

Institutul Cultural Român vafuncţiona în continuare, şi totce a fost bun în activitateaacestei insituţii , va avea con-tinuitate. Ingrijorarea unoramai mult sau mai puţin legaţide activitatea Institutului Cul-tural Român de până acum,

nu este justificată. El va faceîn continuare parteneriate va-loroase şi sperăm să le şi dez-volte. Ne bucurăm deaprecierile aduse acestei insi-tuţii şi dorim ca în continuareele să fie justificate şi dacă s-ar putea să se adauge şi al-tele.

Cum apreciaţi demersulguvernului Ponta de atrece Institutul CulturalRomân în subordinea Se-natului care a stârnit ne-mulţumirea unor numemari ale culturii române şireprezentanţilor societăţiicivile?

Transferul Institutului Cultu-ral Român in subordinea Se-natului României priveştedoar controlul public asupraactivităţii economice şi finan-ciare a acestei insituţii, con-trol care nu se poate facedecât prin Parlament, aşacum se face în orice democra-ţie consolidată.

Nu avem intenţia să interve-nim în nici un fel în activitateaInstitutului Cultural Român înceea ce priveşte proiectele depromovare ale culturii româ-neşti, dimpotrivă, le vom spri-jini.

Care credeţi că sunt efec-tele în diaspora legate deconflictele politice tot maiacute dintre premier şişeful statului?

Efectele politice nu privescnumai diaspora. Ele suntefecte politice nedorite carese răsfrâng asupra Românieişi care sunt privite cu îngrijo-rare, fără îndoială de cetăţeniiromâni sau de origine românăcare locuiesc în străinătate. Aceste conflicte vor trebui săînceteze şi singura soluţie petermen mediu şi lung, credi-bilă şi legitimă, o vor da ale-gerile din această toamnă. Dacă preşedintele reprezintăstatul, trebuie să înţeleagă căParlamentul este unicul re-

prezentant legitim al naţiuniişi al suveranităţii naţionale.

În consecinţă, deciziile Parla-mentului, reprezentândvoinţa naţiunii, sunt cele că-rora trebuie să li se supunăconstituţional toate instituţiileexecutive ale statului, inclusiv

preşedinţia.

Alexandra Cârstea

Vicepresedinte în cadrul Departamentului de Politică

Externa şi relaţia cu comunităţile româneşti,

Consiliul Naţional al PSD

PropunereaMAE pentruambasadorulRomâniei înItalia, Maltaşi San Ma-rino, DanaManuela Constantinescu,a primit aviz negativ în co-misiile reunite de politicăexternă.

Propunerea a întrunit 9 voturi"contra", 3 voturi "pentru" şidouă abţineri.

Constantinescu nu a ştiut săspună în timpul audierilorcine sunt miniştrii de externeşi de interne ai Italiei dar aştiut că premierul MarioMonti conduce şi portofoliuleconomiei şi finanţelor.

Cursul de limbă, cultură şi ci-vilizaţie românească (LCCR) aînceput să fie predat în şcolidin Spania în urmă cu cinciani, şi în acest răstimp, mii deelevi români şi spanioli auvenit la orele opţionale pre-date de profesori români. Di-rectorul Institutului LimbiiRomâne, Corina Cherteş, aţinut să arate la marcareacelor cinci ani, la AmbasadaRomâniei de la Madrid, că pro-iectul a început cu câteva sutede copii în câteva localităţispaniole, iar acest an şcolar seîncheie cu peste 4.500 de ab-solvenţi, iar obiectivul urmăritde acum înainte priveşte maiales extinderea în alte regiunidin Spania.

'Am început cu câteva sute decopii, iar în acest an şcolar înche-iem proiectul cu peste 4.500 deabsolvenţi; vă dau doar acestedate numerice, întrucât obiectivulşi corpul proiectului nostru suntcopiii înscrişi în sistemul de învă-ţământ din Spania', a arătat ea,

precizând totodată că de acum în-ainte, obiectivele urmărite suntconsolidarea proiectului în şcolileîn care s-a desfăşurat până acum,precum şi implementarea lui înalte unităţi şcolare, în alte locali-tăţi în care se află elevi de origineromână, dar şi adaptarea cursuluila specificul grupului ţintă.

În cei cinci ani de funcţionare aprogramului acestui curs delimbă, cultură, şi civilizaţie româ-nească, unul opţional, s-a de-monstrat că este unul de valoareşi de succes, şi a fost excelent ac-ceptat de părinţi şi copii deopo-trivă, a arătat la rândul săuambasadorul României la Madrid,Ion Vîlcu. 'Am început în trei co-munităţi autonome spaniole, iaracum cursul este predat în şaptecomunităţi; în primul an am avut1.500 de elevi, şi am ajuns lapeste 4.500 în acest an şcolar.Vrem să extindem proiectul înalte comunităţi autonome, şi datăfiind deschiderea cu care a fostprimit, am speranţa că pe viitorvom putea să spunem că funcţio-

nează şi în alte comunităţi auto-nome spaniole', a mai arătat di-plomatul român.

Comunităţile autonome Madrid şiCastilla-La Mancha sunt cele încare nu numai că a demarat pro-iectul de la bun început, ci şi încare cursul este acum predatcelui mai mare număr de elevi, ro-mâni şi spanioli, în cele mai multeşcoli. Isabel Couso Tapia, directorgeneral din cadrul departamentu-lui local pentru educaţie din Cas-tilla - La Mancha, susţineimportanţa acestui proiect, acumextins, întrucât 'copiii sunt parteacea mai sensibilă, cea mai slabă,atunci când părinţii se văd obli-gaţi sã plece din propria ţară; ro-mânii din regiune se bucură demunca desfăşurată de 11 profe-soare din 26 de localităţi'. De la osală de clasă în Alcala de Hena-res, cu câţiva copii, acum Comu-nitatea Madrid numără 16profesori români care predauacest curs în 98 de şcoli, unuinumăr de 1.600 de elevi, a arătatla rândul său cum a funcţionat

proiectul Gustavo Martinez Fer-nando, reprezentant al departa-mentului local pentru educaţie.'Proiectul pune în valoare identi-tatea culturală românească şi pro-movează România în contextulmulticultural; iar noi, profesoriicare predăm acest curs, ştim căavem o datorie morală faţă deţară şi trecutul ei, faţă de părinţiicare au încredere în noi', dupăcum a arătat profesoara MihaelaCucu modul în care vede ea im-portanţa predării acestui curs. Eaeste unul dintre cei 12 profesoricare au luat parte la proiect încădin 2007.

LCCR este un proiect internaţio-nal dezvoltat în cadrul unui parte-neriat între Ministerul Educaţieidin România şi autorităţile dinBelgia, Italia şi Spania. Obiectivulprincipal vizează predarea cursu-lui opţional de limbă, cultură şi ci-vilizaţie românească elevilorromâni înscrişi în unităţi de învă-ţământ din aceste ţări. În Spania,cursul este predat în zeci de uni-tăţi şcolare din Madrid, Castilla-La Mancha, ComunitateaValenciană, Andaluzia, Catalonia,Aragon şi La Rioja.

Nu avem intenţia să intervenim în nici un felîn activitatea Institutului Cultural Romanîn ceea ce priveşte proiectele de promovare ale culturii româneşti, dimpotrivă, le vom sprijini

Dana Manuela Constantinescu, avizată negativ pentru post

Actualitatea românească va prezenta opinia liderilor politici din diaspora. Actualitatea românească este o publicaţie independentă iar părerile exprimate în cadrul articolelor şi in-terviurilor nu exprimă punctul de vedere al redacţiei. Actualitatea românească este echidistantă faţă de orice formaţiune politică. Orice lider de opinie sau reprezentant al unei for-maţiuni politice ne poate scrie pentru realizarea unui articol sau a unui interviu pentru una din ediţiile viitoare la adresa de e-mail: [email protected]

INTERVIU >

Cursul de limbă, cultură, şi civilizaţie românească împli-neşte cinci ani în Spania, cu peste 4.500 de absolvenţi

Page 13: Actualitatea Romaneasca Nr 13

Actualitatearomâneascã1330 iunie - 13 iulie

www.actualitatea-romaneasca.ro 7 zile din 7

”Dragostea lui Dumnezeu faţăde cel mai mare păcătos estemai mare decât dragostea celuimai mare sfânt faţă de Dumne-zeu.” – Pr. Arsenie Boca

Arsenie Boca (n. 29 septembrie1910, d. 28 noiembrie 1989),părinte ieromonah, teolog şiartist român, a fost stareţ laMănăstirea Brâncoveanu de laSâmbata de Sus şi apoi la Mă-năstirea Prislop, unde datorităpersonalităţii sale veneau mii şimii de credincioşi, fapt pentrucare a fost hărţuit de Securi-tate. A fost unul din martiriigulagului comunist, închis laSecuritatea din Braşov, dus laCanal, închis la Jilava,Bucureşti, Timişoara şi la Ora-dea. A pictat biserica din Dră-gănescu (la 25 Km deBucureşti), supranumită Ca-pela Sixtină a Orientului.

Un sfânt se cunoaşte abia dupătrecerea timpului. Cu cât seadaugă mai mulţi ani după mu-tarea sa pe lumea cealaltă, cuatât va veni lumea spre el maimult, dacă a fost cu adevăratun slujitor al lui Dumnezeu”spunea Parintele Arsenie Boca,”un fenomen unic în istoriamonahismului românesc”,după cum l-a caracterizat Pă-rintele Dumitru Staniloae.

Pe Părintele Arsenie Boca, părinteieromonah, teolog şi artist român,fost stareţ la Mănăstirea Brânco-veanu de la Sâmbata de Sus şi apoila Mănăstirea Prislop, veneau să îlvadă mii şi mii de credincioşi,atraşi de harul şi de personalitateasa. Aveau să vină să îl vadă însă şimai mulţi după moarte. Pe toţi i-aînvăţat, după cum spunea chiardânsul:

”să fie curaţi faţă de oameni şi faţăde Dumnezeu; să dea Cezarului cee al Cezarului (ascultarecetăţenească, dajdie etc.) şi luiDumnezeu ce e al lui Dumnezeu(cuget curat, suflet purificat şi trupcurăţit de patimi). Despre aceastăînvăţătură, martori îmi sunt toţi ceice-au ascultat poveţele cele dupăDumnezeu pe care li le-am dat: iu-birea de Dumnezeu, iubirea de toţioamenii, fără deosebire, şi viaţacurată, care fac cu putinţă reîn-toarcerea noastră, a împlinitorilor,iarăşi în Împărăţia de obârşie, deunde ne-a trimis Dumnezeu spre

scurtă cercare a cuminţeniei şi aiubirii noastre, pe pământ, în sta-dia şi arena vieţii. Asta îmi estetoată misiunea şi rostul pe pământ,pentru care m-a înzestrat cu daruri– deşi eu sunt nevrednic. Pentruasta sunt solicitat în toate părţile,ca să propovăduiesc iubirea luiDumnezeu şi sfinţirea oamenilorprin iubire. De alte gânduri şi ros-turi sunt străin.”

Arsenie Boca şi minunile

În anii ’80, Arsenie Boca a prevă-zut prăbuşirea sistemului comu-nist, dar şi violenţa schimbărilordin România, după cum avea sădeclare unul dintre credincioşiicare îl mai vizitau în vremea încare părintele lucra la pictura dinBiserica Drăgănescu: “Spunea cătoate celelalte ţări vor face paşnictrecerea de la comunism la capita-lism, numai România va face trece-rea prin vărsare de sânge şi vormuri mulţi. A prevazut că Ceau-şescu va muri în ziua de Crăciun şia completat: «Şi voi muri şi eu cuvreo trei săptămâni înaintea lui»”.Arsenie Boca avea să treacă la celeveşnice în ziua de 4 decembrie1989, fix cu trei săptămâni înaintede execuţia cuplului Ceauşescu.

Dar şocul cel mare l-a produs tutu-ror când a reuşit să iasă singur dinpuşcărie de la Canal şi să ajungăîn Vaţa de Sus, Hunedoara, pe jos,sute de kilometri, în numai douăore. În ziua aceea îi înmormântaumama şi el vroia să fie musai acolo.Este reală întâmplarea, există măr-turii şi dovezi”.

Arsenie Boca, închisorile şi credinţa

După ocuparea ţării de către ar-mata sovietică, Părintele Arsenie afost arestat pentru prima oară laRâmnicu Vâlcea pe 17 iulie 1945,dus la Bucureşti şi eliberat pe 30iulie 1945 pentru că nu i-a fost gă-sită nicio vină. Apoi a fost arestatîn 14 mai 1948, pentru vina de a-ifi ajutat creştineşte cu hrană peluptătorii anticomunişti din MunţiiFăgăraşului. Atât pentru aceste bă-nuieli, cât şi datorită notorietăţiisale printre credincioşii creştini,este schingiuit o lună şi jumătate,silit să dea repetate declaraţii,fiind apoi eliberat (v. G.Enache, Pă-rintele Arsenie Boca în atenţiapoliţiei politice, Ed.Partener,Galaţi, 2009). Mitropolitul NicolaeBălan îl strămută de la Sîmbăta laMănăstirea Prislop în noiembrie1948. Acolo devine protosinghel şistareţ, iar după ce sălaşul s-atransformat în mănăstire de maici,a rămas ca duhovnic, cu întreru-peri în perioadele de arestare şianchetare (1950, 1951, 1953,1955, 1956). În 1959 comuniştii aurisipit obştea şi părintelui ArsenieBoca, deja martirizat prin închisorişi la Canal, i-au interzis activitateapreoţească până la moartea ce asurvenit după torturarea sa de Se-curitate. Fiind înainte văzător cuduhul el lasă mărturie a supliciuluidin care i s-a tras moartea, pictândla Biserica din Drăgănescu scenasupliciilor Sf. Ştefan cel Nou, po-menit pe 28 nov. (data morţii Pă-rintelui Arsenie).

În 15/16 ian. 1950 este a treia oarăarestat. Face detenţie "administra-tivă", nefiind dovedit vinovat, pânăpe 23 martie 1951 la Canal. Elibe-rarea s-a datorat Patriarhului Jus-tinian care i-a semnalat lui TeohariGeorgescu pericolul revoltăriifăgărăşenilor. De Rusalii în 1953este din nou anchetat, apoi estearestat la Timişoara, Jilava, Ora-dea pentru 6 luni din 5 oct.1955până în aprilie 1956. În 1959 i seînscenează nereguli financiarepentru a fi scos abuziv din mona-hism şi pentru a i se interzice săslujească la altar (post-mortem, în1998, se revine asupra deciziei din1959). A urmat pribegia laBucureşti, unde a fost tot timpulţinut în marginalitate. Cu celedouă licenţe ale sale, una la BelleArte şi alta la Teologie, n-a fostadmis decât ca muncitor pictor bi-sericesc, până când e pensionat în1968 cu o pensie de mizerie. A fostpermanent supravegheat de Secu-ritate. Din 1968 până în 1984 pic-tează biserica de la Drăgănescu.La Sinaia, din 1969 şi-a avut chiliaşi atelierul de pictură, unde s-a re-tras după 1984 şi unde a şi închisochii, la 28 noiembrie 1989, în vâr-stă de 79 de ani. A fost înmormân-tat, după dorinţa proprie, lamănăstirea Prislop, la 4 decembrie1989 prorocind că aici va fi loc depelerinaj.

Mormântul părintelui Arsenie de lamânăstirea Prislop constituie aziunul din importantele locuri de pe-lerinaj din ţară, în ultimii ani nu-mărul de pelerini veniţi pe 28noiembrie fiind de 30.000 – 40.000de oameni.

Părintele Arsenie Boca

Page 14: Actualitatea Romaneasca Nr 13

14 Actualitatearomâneascã 30 iunie - 13 iulie

www.actualitatea-romaneasca.ro7 zile din 7

Un poliţist găseşte un pinguin şi îlduce la secţie la care şeful: - Ce faci cu pinguinul ăsta, du-l la

grădina zoologică. A doua zi apare din nou cu pingui-nul. - Mă ţi-am spus să-l duci la grădinazoologică. - Am fost ieri la grădina zoologică.

Azi mergem la cinema.

James Bond este întrebat cât esteceasul. - Cinci. Şase fără cinci.

Într-o frizerie. Frizerul, tăindu-l dedouă ori pe client, încearcă să dis-cute cu el:- Aţi mai fost la noi înainte?- Nu, mâna mi-am pierdut-o în răz-boi.

Un ardelean intră într-un restau-rant.- Nu vă supăraţi, serviţi mormoloci?- Servim pe oricine! Luaţi loc!

- Ce e de preferat să ai? Alzheimersau Parkinson?- Răspuns: Parkinson...mai bineverşi juma' de pahar decât să uiţiunde-ai pus sticla...

- Cum arată un bărbat care se gân-deşte la viitor?- Cumpără două lăzi de bere în locde una.

- În câte categorii se împart femeile?- Frumoase, deştepte şi marea ma-joritate.

Culmea ghinionului: să te aşezi încarul cu fân şi să-ţi intre acul înfund!

La semafor se opresc un Logan şi unFerrari. Şoferul din Logan îi facesemn celui cu Ferrari să coboaregeamul şi îl întreabă sec:- Ia zi, merge maşina? Eşti mulţumitde ea? N-am văzut prea multă lumecă-şi cumpără…

Doi ardeleni tăiau lemne, iarna, frignăprasnic.- D-apoi, vere, cum de nu ai luatşapca aia cu urechi?- De când am avut accidentul, nu omai port!- Ce accident?- Mi s-a oferit o palincă şi nu amauzit...

- Doamnă, nu aţi bănuit nimic atuncicând inculpatul v-a condus în acelparc întunecat? - Eheee, bănuiam eu ceva, dar nu-mitrecea prin cap că o să-mi ia geantaşi o să fugă.

Poliţistul către şofer: – Vă rog să co-borâţi din maşină! – Sunt prea beat,urcă tu!

Bancuri...

România, cu scriitorul DanLungu, va participa la Festi-valul Literar din insula Sar-dinia, în perioada 29 iunie-1iulie; Festivalul constituieuna dintre cele mai impor-tante manifestări din Italiaîn domeniul literaturii, fiindpromovat, de anul trecut, şide Institutul Român de Cul-tură şi Cercetare Umanis-tică de la Veneţia,informează IRCCU într-uncomunicat de presă.

Promotorul manifestării esteAsociaţia Culturală 'L'Isoladelle Storie', cu sprijinul Regiu-nii Autonome a Sardiniei şi alPrimăriei din Gavoi, în colabo-rare cu numeroase instituţii lo-cale şi în parteneriatpermanent cu institute de cul-tură ale altor ţări în Italia: In-stitutul German Goethe,Institutul Polonez din Roma,Forumul Austriac de Culturădin Roma şi, de anul trecut, In-stitutul Român de Cultură şiCercetare Umanistică de la Ve-neţia.

La Festival au participat de-alungul timpului nume impor-tante ale literaturii contempo-rane, precum Eugenio Scalfari,Alessandro Baricco, PaoloGiordano, Melania Mazzucco,Giancarlo De Cataldo, GiorgioFaletti, Mo Zan, Rozycki To-masz, Peter Schneider ş.a. (de-talii suplimentare pehttp://www.isoladellestorie.it/it/index.html). Anul acesta invi-

tat de onoare este scriitorul şiscenaristul german PeterProbst.

La ediţia de anul trecut, scrii-torul român Lucian Dan Teodo-rovici a avut un dialog literarcu Claudio Bagnasco, modera-tor fiind cunoscutul scriitor ita-lian Fabio Geda. În urmasuccesului acestei manifestări,reprezentarea României conti-nuş şi la ediţia din acest an, cuscriitorul Dan Lungu.

Astfel, sâmbătă, 30 iunie, înce-pând cu ora localã 17.15, înpiaţa Mesubidda din Gavoi,Dan Lungu va participa îm-preună cu tânărul scriitor ve-neţian Giovanni Montanaro laun dialog moderat de ChiaraValerio, scriitor şi critic literar.

Chiara Valerio, un nume repre-zentativ pentru tânărul val al li-teraturii italiene, a maicolaborat cu Institutul Românde Culturş şi Cercetare Uma-nistică de la Veneţia, la ediţia2011 a Salonului de Carte de laTorino, unde a prezentat'Album da disegno' de AdrianChivu şi 'L'incontro' de Ga-briela Adameşteanu.

Giovanni Montanaro este unuldintre cei cinci finalişti ai edi-ţiei din acest an a prestigiosu-lui premiu literar Campiello.Un alt finalist al aceluiaşi cele-bru premiu literar este şi Mar-cello Fois, preşedinteleFestivalului.

Dan Lungu este unul dintre ceimai traduşi scriitori românicontemporani. În Italia au apă-rut următoarele traduceri dinopera sa: 'Il paradiso delle gal-line. Falso romanzo di voci emisteri' (traducere de AnitaNatascia Bernacchia, Manni,2010); Dan Lungu şi RaduPavel Gheo (coordonatori),'Compagne di viaggio. Rac-conti di donne ai tempi del co-munismo' (traducere de MauroBarindi, Anita Natascia Ber-nacchia şi Maria Luisa Lom-bardo, Sandro Teti, Roma,2011) şi 'Sono una vecchia co-munista' (traducere de IleanaM. Pop, Zonza, 2009 - ediţia Işi Aisara, 2012 - ediţia a II-a).

Ileana Maria Pop este unul din-tre cei mai activi traducători deliteratură română în limba ita-liană: Dan Lungu, 'Sînt o babăcomunistă!' / 'Sono una vecchia

comunista!' (Zonza, 2009 ºi Ai-sara, 2012); Dumitru Ţepe-neag, 'La belle roumaine'(Aisara, 2012); Ana MariaSandu, 'Uccidimi!', Aisara,2012; Lucian Dan Teodorovici,'Celelalte poveşti de dragoste'/ 'Un altro giro, sciamano' (Ai-sara, 2012) şi 'La casta dei sui-cidi' (Aisara, 2011); AdrianChivu, 'Caiet de desen' /'Album da disegno' (Aisara,2011); Nora Iuga, 'Sexagenaraşi tânărul' / 'La sessantenne eil giovane' (Nikita Editore,2011); Florin Lăzărescu, 'Tri-misul nostru special' / 'Il nostroinviato speciale' (Nikita Edi-tore, 2011); Liliana Corobca,'Un an în Paradis' / 'Un annoall'inferno' (Zonza, 2009).

Participarea reprezentantuluiRomâniei şi a traducătoruluisău italian este susţinută finan-ciar de ICR, Institutul CulturalRomân.

Centrul Comercial, Cultural şi Social LA STRADA vă aşteaptă zilnic cuCELE MAI BUNE OFERTE LA PRODUSELE ROMÂNEŞTI

ROMA - TiburtinaCirconvallazione Nomentana 530

Italia: România la Festi-valul Literar al Sardiniei

Dan Lungu

Page 15: Actualitatea Romaneasca Nr 13
Page 16: Actualitatea Romaneasca Nr 13